URICARIUL

cupimptiroait
de

ilrisom, Anion lo si alto Acto,

din suta a XVIII si =.
do

TH. pODRESCU

VOLUMULU I.

Ediriu Ilea a I/.

JABSS fr5
TIPOGRAFIA BCCIE MaLl ROMANI:.

1871.

www.dacoromanica.ro
 Domitiloru Cetitori !
in urmttrirea ce awn ia.cutu, gasindil unti nu-
meril de Hrisove originals i doue condici din
care una cuprinde felurite acte, seneduri §i
trataturi de ale Orel n6stre, cu care m'am servit in
colectiea de trataturi streine si ale Moldo-Roma-
ni el, larti alta, osttbite copil de pe Hris6ve §i
Anaforale ale terel acestia, m'amil hotarit ale pu-
blica, temanduma ca nu cumva vre o fatala tem-
plare sit le arunce in mana cuiva, care nesciindil
pretui o asa combra nationals, le'ar nimici, on
ar lipi ferestele, on le-ar tine aruncate in podil,
precumil au fostil sorta chiar a acestoril acte o-
riginale.
TipArindil partea intala a Uricariului, am vo-
itu al da unu caracteril de autenticitate, pen-
tru care m'am §i adresatil loculul competentil.
Operatiile acestei autorisatil le publicil in t&
intinderea lore ca unile ce respundii dorintei mele.
Partea a doua a Uricariului este sub tescil,
din care s'ail §i tipAritti trel toll ; cu acestil o-
casie nu lipsescil a me adresa tuturorii acelora
ce aril avea acte, urice i altele, atinget6re de
6re care obiecte ce ar putea fi de interest' pen-
tru istorie, si care ne'ar arata trecutulil. Nu-
mele tuturoril acelora ce ar bine voi a mi le in-
credinta, va figura la captitulii fiecaruia documentii ;
este nurnal de luatil aminte ca acele acte trebue
s5, cuprinda vre o dovada ca suntil adevarate ;
caci adeverulil este esentia istoriel.
Teodorei Codresco.
141 in 25 Main, 1852.

www.dacoromanica.ro
 IV

ONORABILULUI SECRETARIATO DE STATU

AL MOLDOVEI.

Tipiirinda partea I-a a Uricarului, cuprindattire de felu-

rite anaforale si hrisove domnesci din suta a IS si 19, pu-
blicate de pe condici autentice si acte originate, si voindit
a le da unit caracteril de autenticitate oficia16, spre a putea
servi cut' va trebui in viitorime, poftescit pe onorabitulii
Secretariatil, ca sd bine voiascA, de va socoti de cuviintg,
a insercina pe cdtiva barbati competenti in acesta, spre a
cerceta actele originate si ale colaliona cu testul Urica-
rului tiparitt, dupit care sd se fad prin tiparfl legalisatia
cuvenitit.
Sub-insemnatulii se indatoresee, dupi acesti lucrare
numai, a da gratisit intrega acesta coleclie de hriso-
ye originate, cu cinci esemplare de Uricard, onorabilu-
lui Secretariata, spre a se depune in Arhiva Statului, cu
sperant6 cif acostiA micd lucrare va puts servi la compu-
nerea unel intinse istorii a Moldovei.
1852. Marcie in 5 Mile.
T. Codresco.
Referatii, anulg, 1852 Maiu 18 Vile, No. 645.
Cerceandu, potrivitil insarcinhrel ce mi s'ail
pusti prin resolutiea D-sale §efului Departamen.-
tului Secretariatului de Static Marelui VornicIt
§i Cavalerti Raducanul. Rosen., asupra cerirei.
D- sale Teodorti Codresco, din 5 Mart. 1852, par-
tea intala a Uricarului, trnfato§atA in bro§ura ti-
pi-irita de eat% D-lui Codresco spre a se cola -
iona cu originalile depuse de D-lui la Secreta-
riatil, si a se legalisa a lorti autenticitate, josii
iscalitulu Directorulil Departamentului Secreta-
riatului de Statii, cu cinste referesta crt acesta
bro§ura este cuprinclat6re de hris6ve domne§ti,
de anaforale a velitiloril boeri, de intArituri dom-
pe§ti asupra lora, urmate dup4 vreme §i impre-
www.dacoromanica.ro
 V

gurAri, §i 6re care fragmente culese de D-lui Co-

drescu, tote acestea in No. de 43 buchli care se
cuprindti in lista de mai josh ; 4'9 ele se impart
in douecleel §i done originale, in einspreclece bu-
cati ce suntti luate dintr'o condica, care de §i
nu are asupra el vre o adiverire, precumil nici
actele cuprinse Intl-Ansa, tnsa autoritatea ce p6te
sä OA, este ea," acele de la fetele 42, 46, §i 76,
pe langA aceia ca suntit trecute in condica, au
§i originalele in numerulti acelorti de sus-4 in-
toemal grasuitore ; in una de la fata 100, care
s'ati colacionatti de pe o condica de la Arhiva
Statului ; in done de la faVL 113 qi 117 care s'ati
colationatil cu ni§te copil intgrite de Eforiea de
§i aflat6re intr'o acta, a Departamentului
Bisericescri qi al invalaturilorti publice ; §i in trei
de la 42 228, 233, §i 236 care sunti culegiri
faeute de D-lui Codrescu, din diosebite isv6re
precum se arata in bro§ura.
Aceste tote cuprincl6t6re de feliurite disposi-
1i1 (acute sub sistemul earmuirel inaintea intro-
ducerel Regulamentului -Organicti, nu potti sluji
de cat, pe de o parte de cunostinta Ingiijirilorti
ce au urmatti dupa vreme intru tntroducerea
InbunatAtirilorti in tarA, §i pe de alta, ea frag-
-mente la istoria terei.
Deci primindti de la D-lui Teodorti Codresco,
atath originalele aratate in numer de 22 buchli,
cat §i condica de pe care s'ail tiparitu acele 15,
§i D-lul Codrescu indatorinduse prin cerirea sa
a incredinta Seeretariatulul de Statti cinci esem-
plare din Uricariulti tipAritti, D-lui §efii Depar-
*) Nu s'aii mai publicatii filar' Intoema en aceia ce am tipa.
rite la capAtulu cArteT acestia. T- C,

www.dacoromanica.ro
 VI

tamentului va bine voi a da dislegare atat pen-

tru depunerea documenteloril §i a 4iseloril esem-
plare, cat §i pentru circularea acestei bro§ure.
Directorul Depart. Secretariatului de Stata.
Postelniculil Procopie Florescu.
Rezolutid, Mal 20.
Dupd referarea D-sale Directorula, Departa-
?nentului: se incuviintaclei circularea acestei bro-
Imre, lard originalile precum fi, condica, care de
ccitrci D. Codresco se heirciclescii Statului, impre-
una cu doue esemplare a Uricariului se vorii Ili-
mete la Arhiva Statului, oprinduse trei esempla-
re in Arhiva Secretariatului de Static', fi fiindu
i?zdatoritii D. Editorulii a da esemplarele cerute
pentru bibliotica &Mei.
(Isalitii) Raducano Rosetii.

ONORATU D-SALE. TEODORt CODRESCO.

in urmarea cerirel ce to-ta ai fAcutil Secret. de Stat., pentru co-
lationarea pArtii I -ia a Uricariiilui, cuprinqAtoriii de feliurite Anafo-
rale si brisove domnesci din suta a 18 si 19. subscrisulu impartA-
sinda D-tale pe langa acesta in copie Referatuld D-stile Directorn-
lin Depart. Secret. de Stat. care ad fostil insArcinatil eu acestA co-
lationare, All face tot odatit cunoscutil ca s'ail inctiviintatil circularea
acestel brosurI, multemind'ati si pentru hArAgirea ce ai Menai Sta-
tului de o a -n colectie importenta.
Secretariulii Statului si Cavaler. RADUCANO ROSETU.
Cercetatii D. Post P. Florescit.
ref. Sectia A. Silileno, BanA.
Sectia I -a din
Secretariatul de StatA.
AI 1,612.
Anulii 1852 Mai 23 4ile.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE ISTORICE.

Anaforaoa ce s'ad fdeutd de dumnealord boeril pentru asAdarea

birulnl tarn pAnd a nu veni In Iasi Maria sa Aleesandru Iloraz
VV. 1802 Noemvrie 16. No. 56.

PREA INALTATE DOA1UNE.

Priimind cu plecaciune luminata carte a 11A-

riel tale cuprin4t6re tuturorii povaluirilorti ce
se cuvinti la chipzuirea si socotinta birului .t,g-
rii, ca fiindii aceste cunoscute, si bine alcatuite
sa p6ta lipsi de acumil inainte, izvodirile din
nal a acelor fara randueala necontenite biruri,
precum si insgrcingrile si dreptatile locuitorilor
Virii acestia, dupg noima vrednicului de inchi-
naciune impgratesc Hatiserif, care acum s'ail dg-
ruitil tariff cu milostivitore intarirea celor din vechi
pronomil, si cu indurarea adaogiril si altor nog,
ne-am adunatti cu totil de obstie si cu luarea a-
minte, intelegendil tote cele de catra IniAimea
ta aratate no pentru fericirea tariff, buna starea
tuturoril locuitorilorii ei, ocrotire si milostivire
pentru tote stgrile, lipsirea havalelilorti, si diz-
radacinarea tuturorti rapirilor, si nedreptatiloril,
si puindil temeiii intru cea cunoscuta de toti
intelepciune, iubire de dreptate si bunatate a
Mariel tale, lata prin plecata Anafora al-Mardi
de obste intru o gl5suire, chibcluirea ski socotinta
n6stra,care nadajduimti ca va fi primitg si de
catra Inalcimea ta, fiindti socotita si alcatuita
www.dacoromanica.ro
 -- 8

dupa starea erii de acum cu oarepare ingre-

uere, socotinduse lipsirea cea cu totulii a hava-
lelilor numai spre u§urinVa. Cu acestri chipu
dar birurile unui anti ce se vor lua de la lo-
cuitorii erii atatil a satelor cata §i a targurilor,
§i a tuturorit celoru ce sunt supu§i a plati bir,
sa fie trei mil cinci sute pungi de bani, afara
de banii rasurilora carii smith. pentru plata le-
filor, §i afara de tote rusumaturile camaril Gros-
pod, carii suntu pentru ageanzile §i alte cheltu-
ele ale Domnului, §i afar de banii trebuincio§i
pentru inerea menzilurilor terii, care se vor lua
osebitri pe totu anulii, dupa cea adevarata tre-
buinta ce va fi cu Sfatula de obste. Ca o de-
osebith trebuinta a erii care cu buna orandu-
eala s'ati socotit de catva ani a se One deosebitil
de epistai, §i au lipsitu supararile locuitordoril
de mai inainte, §i se va socoti osabita facere de
bine, gasindusa chip de a lipsi i facerea farm-
lui, §i surugii, platind.usa §i aceea lara.li la epis-
tati din banii ce se vor strange a raenzelhane-
lilor, §i afara din venitulii cell"' din vechiii Aid"
nuitii a Mariei sale D6mnel a Boto§anilor §i a
tiganilor Gospod, §i dintru ac6sta suma de trel
mil cinci sute pungi de bani sa fie §i plata scu-,
telnicilor, contenind de istov, §i disradacinandusa
asuprit6rele chipuri a tuturoril de obste ce se
vor afla in tote dregatoriile mall §i midi, §i a
tuturar slujba§ilorti, §i mai mutt de cat acesta
suma de bir a erii sa nu mai fie §i alte eeiiri
de bani cu numire de grajdiu domnescii, ci altil
pentru untulii imparatescii, §i al ii pentru a Vis-
teriel cheltueli, §i in scurt pentru mate asemi,
ne numiri isvodite din noil, in Oa vremea, spre
www.dacoromanica.ro
 9

inapilarea norodului, dar ji aceste trei mil cinci

sute pungl de bani prin inVilepciunea adanci-
mei min ii InA4imil tale sA se implinesca cu
buna chibzuire, $i de iznoavA alcatuire ce se va
face prin SfatulA obstescii, cumpAninduse a se
lua din -carA dupa starea in care se va afla pA-
1mi-intuit:I in fieste care anti, $i _cat pentru acesta
rAmane diva norocita sosire a naltimil tale a se
pune la tale, tar &And nu se va face contenirea
tuturor havalelilor, si a izvodirilorti celor rapi-
tore (care acesta nu o nhajduim mai mult din
iubirea de dreptate a inAltimil tale), atunce mai
multi greutate se va pricinui tariff. Acosta este
socotinta prea plecatelor slugi a MAriel tale, po-
trivita i cu buna, vointA a Inaltimel tale, de a
cunOste i -tam lint tire si de a se trage rugile
saracilor locuitori, §i a tuturor de obste pentru
indelungarea anilor viet,ei pre puternicului lm-
pAratn, iubitorului de oameni, si a inaltimil tale ;
dar find ca fericirea unirii teril razaraa in in-
lesnirea petrecirii fieste cAriea sari, ne rugarn In.
tale, $i pentru aceasta eu fireasca blAndeta sei
bunAtate, sa fie ascultatA i priimita si a noastra
rugaciune pentru insarcinarea asuprirea nemului
boerescii, i pentru greutatea caseloril nOstre,
dup6 cum tote aceste la norocita sosire a InAl-
Oran tale le vomti face cunoscute i arAtate,
spre a pute afla (imams mangaiere prin cea
dorith de buna de obste punere la tale.

Ai inAltimil tale prea plecate slugi.

Neculca Roset Logofat, lordachi Conta Logo-

www.dacoromanica.ro
 10

fatal, Costantin Bale Logofcitii , _roan Razul Lo-

Dracaclti Deapasti Logofatii, Mihai Stur-
¢a Logoftitil Costantin Greceanu Lo lofeitii, Cos -
tachi Gltica Hat. Teodor Bale Vornic, Manola-
chi Conachi Vornic, Heculai Bale Vornic, Cos-
tandin Bale Vornic, Costandin Paladi Vornicil,
Alecsandru lazzcztleli Vornic, Sandal Sturza Vist.
Grigori Starza Vist. Iordachi Roset Vist. Dimi-
trie Ralet Vornic, Dimitrie Sturza Post. Vasili
Roset Vornic. Alecsandru Bale Aga, Iordachi
Bali Vist.

A doua Anafora ce s'ari fdcutd pentru aWarea birului tarif No. 67.

Pupa a doua luminath. porunca a inacimil

tale, ce prin tidula ni s'au dat, ca sa ne adu-
niim lugs la un loe, i cu to ii din preuna sa
socotimil pentru suma birului ce p6te Cara dup5,
starea de faca, ca s'a", dea la Visteriea Inalimii
tale, ne fiindu primitit suma ce aratat, prin
cea din tai Anafora, aratandusa de catra not c5;
ar fi cu Ingreuerea arii suma aceia, adeca : 3500
pungi de bani, §i buna voina Inal imii tale
fiindil ca sa dea Sara aceea ce se cade dupa sta-
rea i putinca el de arum, fara ingreuere si in-
sarcinarea, paclinchisil pre deplinti inaltele impa-
ratesti poronci, ce prin vredniculii de t6t5; in-
chinaciunea sant Hatihumaium sa dati, cum si
buna stare a Orli §i dreapta cump5,nire el, cad
scoposul Inaltimil tale, privindli. mai multil la
viit6rea fericire i inapodobirea ei, primeste cu
parinteasea dragoste tots greutatea suferitg pen-
tru u4uri%a erii, i pentru agiutorulil tuturoril
www.dacoromanica.ro
 ii
celorti ce li trebuescil sprijinela inalOrnii tale,
§i scotindti din condicile Visteriel suma birului
ce da Ora la anul 1783, iara dupd veletul 0-
tomanicescii, 1188, §i socotindil §i cheltuelile de
acum §i potivindule cu starea de fa a, sa facem
o drepta cumpanela, atatti la suma birului ce
p6te acum tara sa dea, cum §i chipul a§adarii
in tara, §i prin doh Anaforale, a decd. una cuprin-
Pore de suma birului, §i alta de chipulti a§acia-
ril sa aratam inaltimil tale.
Deci adunandune cu totii la unii locu, §i mai
intal de tote cercetandil din condicile Visteriei
suma birului ce da Ora la anulti 1783 dupa noi-
ma de mai susil numitului Hatihumaium, amu
aflat ca tote birului arii intr'unti anti atuncea, a-
fard de venitulti a mariel sale D6innel, bez ru-
sumaturile, cuprinde, 941,279 lei, afara de rasuri
cite 14 parale de leu, intru care alma se cu-
prinde §i 104,498, lei scutelnici. Acumil dara
cu whined luare aminte, §i starea de acumti pu-
indti inaintea n6stra §i ali§veri§ulti cu to ii
intr'unn cugetti arnti socotitti ca pote tara sa dea
lard' de prea simOtare gre-utate, 1,600,000 lei, in-
bracandusd pe tote starile terii ce daii birti, in-
tru care sa se cuprincla, §i 238,638 lei, scutel-
nicii. Mara de veniturile cele obicinuite a Ma-
rie' sale d6mnel, §i afara de banii rnenclalurilor,
§i afarti, de cele 15 parale de leti rasura, ce suntti
pentru lefile celorti ce slujescil aril, §i afara de
rusumaturi, insa suma acesta, puindusa alaturea
pe llinga suma anului 1783, sa mai inearch ta-
ra, en 658,721 lei, dar mai intal arnti socotitti.
(dupa cum mai sus s'aii pomenitti) ali§veri§ulti
Orli §i starea el de acumil. Alti doile scaderea
www.dacoromanica.ro
 12

baniloril de argint, ¢i adaogirea galbinilorti, ca-

re scadere si adaogire se socoteste la alisverisq
in prqula marfurilora ce vinu de peste hotaru
tote in t,ara acesta ; al treile macar ca acesta so-
cotela nu este facuta dupa regula negt4itoresca,
cad trebue sa se incarce, mult mai multii scum-
petea ce curge in t6ta tare., in tot feliul de a-
liveriii ce se face in launtru intransa, pana la
vele pentru hrana, insa n'am statutii numai pa-
na nice cu privigherea §i luarea aminte, ce am
Sntinsil socothAele nOstre si mai inainte. Este
stiutti inaltimii tale, si tuturoru celorti ce inalta
pronie iau randuitu sa ocarmuesca, si sa obla-
duesca norode, ca tot deuna intaleptele obladuiri
ferescu pe nor6de, a nu se atinge de doa mar-
geni, de care atingendusa pricinuescil loru zdro-
bire si sfaramare neaparata, adeca, nici le inpi-
leazX cu pov6ra, incatu sa nu p6ta radica pu-
tinta loria., ca sä le aduca la peire si la dizna-
dajduire ; dar nici le lash intru usurinta atat de
nemasurata, ineat sa uite datorica Ri supunerea,
i sa se deprinza, in zburdaciune, in lenevire, §i
in trandavire, eaci amandoapricinuesc for de istov
pierzare, i diznadajduirea nave rasipirea i pusti-
irea aril, i uitare de datoriile sale, lenevirea si
trandavirea pricinueste intai incetare la tot feliul
de lucrare a pame'ntului, din care spanzura cea
intae ticalosie la too. starea, i mai alesu lipses-
te si chipulti prin care pOte Ora acesta a impli-
ni neapaata sa datorie catra prea puternica,
multil milostiva imparaVe, cu dare de zahere
pentru hrana norodului Tarigradului. Ald.oile
inceteza tot feliulti de neg4torie prin scunape-

www.dacoromanica.ro
 13

tea chirillorti, la esirea peste hotar la tote meta-

hurile ce 0,ra acesta le sc6te.
Al treile lipsesce slujba atatil de starea boo-
reasca cat si de starea negutitoresch, biseri-
cesch, si mazilesch, ne ghsind nici cu bani a-
giutorii la trebuincele cele neaparate ce cere fies-
te care stare, si asa tOth alchtuirea politiceasch
iesa din hotarale sale. Aceste dar tote socotin.-
dule cu luare aminte, i cumphnindil starea O-
rel de astacti, tlicemu, ca p6te sa dea suma de
mai sus aratata, insh nu clicemii acesta sa fie o
legiuire vecinica, ri nestramutata, chci inthmplh-
rile viitore, atatit folositOre cat si vhtamht6re
pentru un norodil, suntii atata de ascunsh, tutu
nici cel mai strabhatori ochi politicesti nu p6te
mai inainte sa le vaza nici puterea oblacluiril
sa le oprescii. Pentru acesta suma aratata cis-
luindush in tota Ora, i imbracandusa pe tote sth-
rile birnice cu bung si dr6pta cumphnire, nu nu-
mai dupa putinta fieste caruia Onutti, ce inch $i
duph putinia fieste came satu, insh pe suma lo-
cuitorilor ce se aflh, acum in Cara. lar rand nis-
caiva sate vor veni de peste hotarAle taxii, si se
vor ashza aice, acele sa se asildil in Visterie cu
deosebitu bird, lipsindu si jafurile, tuturoril ce-
lor ce duph vreme sa oranduescu in slujbe ;rh-
mane ca sa ne pov4uimil la luarea birului tot
deauna din intamplarile ce vremile vor nasce, si
sand alijverisurile, i rodele pamentului vor fi in
bung stare, atuncea suma aratata socotim ca nu
va fi arii cu ingreuere a o da. Cum si din in-
protiva (de care sa feresch Dumnecleiii) cand vom
vede ca alisverisulti au incetatil, i timpurile nu
dab. r6dele pamentului cu indestulare, cum si on
www.dacoromanica.ro
 -14
ce alt6 inamplare pricinuit6re de vAt5,mare no-
rodului vremea va naste, !avast vom arAta tad-
timil tale in seurtil, tot deauna puindu terneiti,
i avand povatuitorlil vremea i intamplarile ce
p6te sa nasa. Noi Domne asa socotimii, dar
cea despasita hotarire fama'ne la inalta incalep-
eiune a Inaltimil tale! 1802.
IRA liti toti boeril de mai susti.

Hotarirea ce s'ati fleutd pentru agIzarea birulul tiiril in 1804.

NOI ALESANDRU COSTANDIN MORUZ VV.
cu mda Jul Dumue(lert dome tai ii ilolilovei.

DandusA domniel mele acesta obstesca ana-

fora de cAted preosfinciea sa pririntele Mitropo-
litii, si de &Ora ai nostri einstiV i credineiosi
boeri, §i cetinduo s'ati ft-Lentil cuviinciosulu sfatti
i socotinta, pentru tote acele ce se cuprindil
intransa, urmht6re vrednicel de inchiateinne po-
ronci a imprirAtescului Hatihumaitunti, i dupri
adanea luare aminte, §i cele cuviinci6se si de
trebuinVa intrebrtri, i en scumpatate cereetAri
pentru t6te, adeverindune de la dumnelor boerill
de cumpa'nirea, i dup:i stare, potrivitl aleatuire,
am cunoscutil ea cu dreptii euvrintil urrnandri
inapilratestei poronci, §i padindusi neaparata da-
torie catra patrie i preosfintiea sa, ysi dunanea-
lor boeril, cu tale i cu i'Aelepciun.e all socotit.
Deci dar priimindule i domniea me acestea, po-
roncimil ca sa se pue in lucrare de izn6vA a-
sc'izarea dririlorit fad)," prelungire, si de acumil in-
www.dacoromanica.ro
 15

nainte de la di intai a viitarei luni Octomvrie,

birula anului sa se rand.uesca in patru §ferturi
de o potriva fie§te care cate pe trei luni, §i acesta
rancluela sa se urmeze deapururea, fiind ales& §i
cbibzuita prin ob§tesca sfatuire, ca este mai fo-
losit6re spre odihna bilnicilorn, pentru cuvintele
ce prin anafora sa arata, puindusa .fara sminte-
la inaintea tuturoril cumpanirea cea nevatamata
qi intrega, care cu hotarire o cere vrednica de
inchinaciune imparatesca poronca, caci acesta
buna cumpanire ca o de ob§te folosit6re, fara
indoiala este temeiulil ob§te§tii folosintl, pricinu-
it6re de line§te §i de odihna uorodului mai mult
de catii tote altele, §i mai intai de cat tote fo-
losaste cu nemarginire spre buna petrecerea no-
rodului §i fericirea
Dreptu aceea pentru ca sa se savar§asca, a-
cestil bine de ob§te, precum dumnealor boeril
cu dreptulil judeca, poroncimil dumitale Ve
Visa' ca sa se deie indata poroncile domniel me-
le, catra lspravnicii tinuturilorti, §i Cara same-
§ii inttturilorti sa trihnata, cat de ingraba la
donmesca n6stra Visterie trebuinciosele izvode,
pentru ca sa se faca aice la vreme cuviinci6sa
cumpanire de &aril dumnelor boerii, dupa de-
plina stfinfa §i pliroforie ce an pentru starea %i-
nuturilorti, sateloril §i locuitorilorii, pe care pa-
rinte§te sfatuim, §i domne§te poroncim, ca cu t6-
ta vartutea sa'§1 mate a dumilorsale fierbinte
sargui4d, §i nestramutata supunere spre deplina
lucrare a inaltei vointa a imparate§tei poronci, ara-
tandu§i §i datornica ravna Cara patrie, §i pur-
tare de grija pentru odihna locuitoriloril care se
va cun6§te pentru cer§uta dreapta cumpanire, si
www.dacoromanica.ro
 16

asa sa va pune in lucrare asazarea birului cu

randuiala cate pe trei luni.
Dajdia mazililorti, a ruptasilorti, era sa se in-
parta, in patru sferturi pe anti, umblandti fieste
care cite pe trei luni, era a neguOtorilortt cu
hris6ve si a rupteloril Visteriei in doue §ferturi,
unul la Sf. Gheorghie, iar altulti. la Sf. Dimitrie.
Pentru birulti jidovilor sä se socoteasca de a se
spori cu ceea ce se va cade, spre ajutorulil i u-
surii4a locuitorilor, iar darea for sa se urmeze
pe fieste care luna ca si pans acurati.
Pentru obicinuitele randuele de orcIti, Mai si
altele ca acestea, i pentru carale Ocnii, dupa cum
era si la 1783, find ca spre a ramane sta-
tornica contenirea i dizradacinarea acestora, ca-
re din vremea domniel n6stre au luatti inceput,
i pentru ca sa numal ramae pentru aceste cu-
venal, de obste s'ati socotitti cu cuviin0 ca sa
se dea de catra Sara pe fieste care an cote : 145,000
lei, in loculti acelor aratate cuviinciose a donaniei,
i sa, nu se mai supere nici de cum pcutru a-
ceste cu randuele, judecam cu tale socotinta ce
sail facutil, dar fiindu ca domnia me poftimti,
si voim mai intal de cal tote altele, mai multu
odihna si usurarea erii, .tiotarb.m ca din suma
145,000 lei, 45,000 lei (care impreuna cu rasu-
rile for facti 55,000 lei) sa se scads din suma
birnicilork si sa ramae domniel numai 105,000
lei si dintru acestiea iarasi fiindu ca in cugetul
nostru avem de a pururea ingrijire pentru tote
cele de trebuinta si folosula obstiei, sarguindu-
ne cu celu prin putintA ajutoriti spre sporirea si
adaogirea in &Mil se p6te, dam la locurile de
www.dacoromanica.ro
 17

obste ale orasului si ale phinentului 10,000 Id pe

anti, ins6 :
2,500 lei, colii ce s'ati asazatil acum din non
la :.ocola pentru indreptarea §i catihisis tuturorti
acelorti hofarAti pentru cinulu preotiei, §i invA-
Vatura preutilorti §i buna deprindere, §i des;avgr-
sita sciinta" celorti eazute marl. datorii la acesta
sfanta epangelma, care nu inceteia in Loath. vre-
mea cu tierbintala a ruga pe Dumnecleu pentru
Cara §i pentru cei ce locuesc intransa, pentru ca
putend eAstiga prin ajutorul acesta cele de tTe-
buinta petrecirel vietei §i multamire, adaogandusa
intru invWcitura, s'a, se rouge mai cu dinadinsul.
3,500 lei, epitropilor obstestilor ape a orasulul,
ca cu acestiea §i cu ceealalti rAnduiti de catfa" dom-
niea me, atat dintru cele osabitti insusiri a noastre,
eat §i din rusumaturi s'a se poata sixttr§i cu in-
destulare pe fieste care anti trebuincioasele chel-
tuele, i cele dupii vreme infamplatoare in.toc-
rairi spre a ramane de apurure cu statornicie
ca un lucru de obste folositoriu, $i din cele mai
de trebuinte la petrecerea oameuilor, ysi pentru
ca sa nu agiunga orasul iara Intru cea din tiliu
(de care se fereaseA Dumnecleu) lipsa §i pAtiraire.
4,000 lei, epitropilor ce se vor randui, care
luindui se'} eleie la negutitcri cu dobanda, sau in-
trait chipu, pentru ca sa se inmultasca pgna cand
vor veni la nurahr de ajunsil, spre a se pute face,
fntaf vre uu obstesc4 spital folositoriti de ciuma,
de se va infampla (fereasca Dumnecleu), vre odi-
nioara, §i in urnia vre un racas spre hrana copiilor
sAraci, sau alt lucru de obste folositoru, §i de agiu-
toriti tart, caril acesti 10,000 Id randuim ne-
smintit §i rara pricinuire in Visteriea domniei m ele,
www.dacoromanica.ro
 -- 18
num)" ndusa cite o a patra parte din fieste care
suma, ce se arata la fieste care sfert de trei luni.
Tar pentru greutatile si indoeala ce prin anafora,
sa arata pentru paza pronomiilor scutelnicilor
spre agiutoriul starii boeresti, dam si starel bo-
eresti iaras dinteu acel aratati mai sus 105,000
lei, banii scutelnicilor pe o luna, care sunt din
Visterie, dupa urmarea ce 'Ana acum lua banil
scutelnicilor pe 11 luni, pe an, si de acum ina-
inte sa ea banil scutelnicilor pe 12 luni, din dom-
neasca Visterie, si in urma nu vom conteni a
urma purtare de grija, incat se va pute spre
agiutoriul staril boeresti la cele drepte si cu cu-
viintA, pentru ca sa petreaca intru buna vietuire
cu odihna si fericire, si asa vor ramane domniei
in locul acelor cuviincioase dreptall obicinuite si
la veletul 1783, numai 71000 lei. lar scutelnicii
in locul apararii ce au avut despre banii birului,
si a menzelului sa alba de acum scuteala accea
la al treile sfert din patru sferturi ale anului.
Pentru banil menzilului, cu toate ca s'aii fost
hotarit ca sa fie osabiii din veniturile Visteriei,
precum se arata prin cea din anul trecut obstea-
sca anafora, dar find ca acum s'ati socotit ca
la aceasta de iznoava asazare ce este sa se faca,
sa se uneasca in toata suma, pentru cuvintele
aratate, asemine hotaram si domniea me, si din
suma aceasta sa se iconomisasca far)," sporire buna
tinerea menzilului. Cheltuelile obicinuite zahere-
lii anului, s)," se iconomisasca din randuitii 26000
lei, fara a se mai face vre o data sporire la
acestia, nici scadere dupa vreme la plata zahe-
relii care sa plateasca locuitorilor farce scadere
intocma precum s'aIi urmat si de catra domniea
www.dacoromanica.ro
 19

me, atat in ilnul trecut, cat si intru acest cur-

gatoriu, macar ca domniea me sa insarcineaza',
pentru multamirea locuitorilor Cu dares sumei
banilor mai mult de cat 100,000 lei, care culuri
mai inainte sa dal arvona pentru cumparatul
zaherelii, si asamine §i cu cea mai mare suma
spre plata acestii zaherele, dupa ce se pogoara
la schele, luandul domniea banii mult mai: pe
urma, dupa ce se face zahereoa teslim la locu-
rile randuite.
Casa rasurilor sa se iconomisasca de ale sale
venituri si cu sporiul de 25000 lei pe anti, care
fiind lipsa s'aii randuit acum.
Fiind ca toata suma banilor birului anului
Vara' ce prin anafora sa, arata cuprinzindusa in-
teaceasta atat banii hotariVi a Visteriei 160,000
lei pe anti, cat si a menzilului si altora, precm
s'ati aratat, fact' peste tot 1,916,000 lei, pentru
arlitatele cheltuele ale arii, si domniea me din
condeiul de 145,000 lei, ce se cuprind in suina
aratata, am ertat 40,000 lei, care acesti 40,000
lei, scazindusa din toata suma, ramanu 1,876,000
lei, din care scazindusa banii mazililor, rupta-
§ilor, a ruptelor, §i a altos; dupa socoteala du-
milorsale boerilor, ramane suma &aril birnicilor
pe unt anti) 1,716,613 lei care sa se deosabia-
7

sea in patru potrivite sferturi pe anti, cate 429,153

lei, 30 bani, si sa se stranga, cate pe trei luni
si pe acestiea sa se ea si obicinuita rasura, care
sa se dea la casa rasurilor, pentru plata lefilor
priimind si rugaminte pentru bejanaril atat
acei veni 1 din inceputul domniei noastre papa
acum, cat §i acei ce vor mai veni de acum, ma-
car ca dupa ce din anul trecut prin. obstasca
www.dacoromanica.ro
 20
anafora facuta hotarire pentru dan$ii, se cuvine
ai lua domniea osabit darn, u lasam, dand folos
de la dan§il spre agiutorul §i usurinta tariff, pen-
tru ca voim mai trial de cat toate altele, spo-
rirea odihnii riff. Iar pentru facerea din noil
a culla domne§ti, care de obste salt gasit cu
cale, §i intr'un glas de catra tot norodul, s'ati
cersut ca sa se facd pentru nesuferitele greutati
$i nevol, [tat pentru necuviinciosul loc al domnii
pentru §adere, §i a giudecatoriel lor, cat $i pen-
tru pretutindene stramtoare $i suparare, din ca-
re se pricinuesce Impiedecare $i la giudecati,
$i la toate alte trebuinte ale norodului, hotarand
$i domniea me lucrarea el, acuma mai intal fa-
ced gatire de cele trebuincioase a zidirei, ince-
pand : $i la aceasta cu cele ce s'ail putut, faro a
supara Cara cat de putinti, dara mai pe urma
facendusa, adanca $i cu luare aminte socotinta,
se va urma, precum cu Sfatul de obste se va
gasi cu cale, pentru trebuinciosil bani spre fa-
cerea curtil.
Deci intr'acest chip judecand §i gasind cu cale
cele de obste, de catra preosfintia sa parintele
mitropolitul, §i de catra dumnealor boerii, s'att
socotit §i domneste hotarand lucrarea lor, Intarim
aceasta obsteasca anafora, cu a noastra domneascd
iscalitura §i pecete, ca sä ramie cu statornicie
neclintitd, toate acuma cu multi §i adanca cer-
cetare §i luare aminte bine s'ail alcatuit, $i
pus la cale, pazandusa §i dupa vreme de apu-
rurea nestramutata.
1804 Julie.
Alecsandrn Dlornz Voevod.

www.dacoromanica.ro
 21

PREA INALTATE DOANNE!

Dupa a ina4imil tale luminatA poronca, ce prirr
Odula Gospod s'aii dat ca.tra nol, adunAndune cu
top la sfanta pitropolie, am inhales toate cite
ne poroncesti Inaltimea ta, du0 neadormita
privighere ce ai pentru burn), starea i fericirea
ob1tiet, adeca find ca, banii imdatului tArii Ro-
manesti, care s'ail fost rAnduit prin inaltA §i vred-
nica de inchinaciune inalta impgrAteascA po-
roncA sa, se istovasca la viitoarea hula Septemvrie,
dupA cum slat' hotgrit prin cea de mai inainte
obsteasca socotin0i, este vrednic a se socoti in
chipul cuviincios cu cea mai buns alciltuith pu-
nere la tale pentru asilzarea birului si strangerea
de acum inainte de la di intAi a viitoarii luni
Octomvrie, i pentru dreapta cumpanire spre re-
suilarea locuitorilor cu chibzuitg §i potrivith in-
paqire, pentru aceasta cu mare luare aminte §i
adanca cercetare socotind §i in multe chipuri
judecAnd, am gasit cu dreptul :
1. CA dupa hotArirea - sfantului i vreduicului
de inchinacrune Hatisarif, i dupa a inA4imil
tale, prin tadulA Gospod data poroncA, este de
mare cuviintA punerea in lucrare a dreptei cum-
paniri, dup.& trecerea viit6rei luni Septemvrie
candu s'A istovescii banii datului, care aceastA
bung cumpanire este pricinuitore de m-ultA odih-
nh, fericirea locuitorilor §i de bung statornicia
arii, fAcenduse asazarea birulni, cu dreapta in-
phrtire dupa starea fieste cAruea sat,si locuitoriii..
Drept aceea dupa cea mai inainte folositoare
hotgrire §i randuire a sarnesilor, pe la toate ti-
nuturile pentru oprirea relilor urmAri §i jafuri
www.dacoromanica.ro
 22

§i pentru deplina adivarata §ciina §i pliroforie

a Visteriei de starea locuitorilor, de trebuinta
find ca sä se afle de fata, izvoadele, §i catagrafiea
fie§te caruea tinut, care neaparat tlebuie sa le
aiba same§ii dupa hotarirea kisovului In. Tale. In-
§ciintam pentru aceasta pe Inaltimea ta, ca sa se
deie poronci de la Visterie sa vie cat de ingraba
aratatele izvoade, pentru ca sa se faca aice la
vreme cu deplina §ciintil §i pliroforie a§azarea
birului potrivita dupa starea satelor.
2. ea cu chipulti cu care pang acumil s'ail
urmatil darea §i strangerea birului (macaril ea
to luminatele Mile ale Inaltimel tale, nu s'ail ur-
matil cele de mai inainte urmari §i asuprele),
nu numal ca este nealcatuitii §i pricinuitoriii de
greu tate, pentru necurmarea sferturilorii, dar §i
aducetoriti de pagubsa" locuitorilorii, cer§indu tre-
buinta a se afla printre dan§ii de apururea zap. -
cii, §i alti oranduiti slujba§1, pentru acesta soco-
tim ca este de trebuinta a se face de isnova
a§adarea §i strangerea birului, §i cu tale gash-nit
intaiii, dupa cum am fost aratat prin cea din a-
nulu trecutu ob§teca a nostra anafora, sa se de-
osebesca soma baniloru mazililoril, a rupta§i-
loril, rupteloril Visteriei, negutitoriloril hrisovo-
141, cracime, dughene, §i birulil jidovilorii, (aca-
rora dare sa se stringa iara§ii osebitil, de a lo-
cuitoriloril birnici, precumil s'ail urmatil §i pana
acumil), cuprindindri toti banii ace§tiea 159,387
lei, dupa acesta faanduse socotela pentru tota
soma birului Visteriei, pentru cheltuelile dom-
niel §i a terii, cuprinclinduse §i aceste, pen-
tru trebuintele prtmentului din vechill. §i acum
&otarate, cu care impreuna luanduse §i obicinu-
www.dacoromanica.ro
 23

ita rasurii, sa" imparta acesth sum5, in patru sfer-

turi de o potriva pe anti, socotindusa fieste ca-
re sfertu ca sa umble pe trel luni, incependusa
anulil de la di intrti Octomvrie i pgna la sfar-
lui Septemvrie i cu tote ca chipulil a-
cestei asadarl, vadandusa un lucru noti, si ne o-
bicinuit, p6te de odat5, sa aduch prirere de Ores-
care grent41, dar nol fiind5 ineredint41, ca a-
cesta este celu mai bun, mai alesii, si cuviinciosti
chip pentru odihna locuitoriloru, cunOstemii. ca
dupa vreme va fi mai phicutil si mai folositoriu,
cad platindu locuitorii birul lorii la fieste care
ingiunaatalire a trei luni, rarnanii in ceelalta
vreme in rasuflare §i nesup5rare, cAut5ndusi de
trebuinta caselorti ysi alijverisului lent, asa sti-
indu fieste care ce are sa dea, si in ce vreme,
iQ va pune in randueala petrecerea sa ; si find.
stiut5 vremea 2i suma birului, nu vorii ave pri-
lej nici randuitii ocolasi i altil, ale pricinui in-
s5rcinare y§i asuprire, si al supgra cu neconteni-
re, iara pentru analogiea de 11 dile din ,dioa in-
ceputulul anului, cu fericire a dorm-lid: In5,Itimei
tale, adica de la 20 Septemvrie i pana la scAr-
t,itulii acestii luni, care cuprindii 48,219 lei, in
tota soma de 1,600,000 lei a birului anului, a-
naloghisinduse pe tote chicle anului, dupa socote-
la ciistiului gevinie, precum pa'na acurn slat ur-
matti de multi ani, si se urme,d5, nestr5mu-
tat, dupa hotararea i ImpAratesc5, poronca, pen-
tru acesta pu0n5 soma, va fi purtare de grija la
fnceputulti as545,rel i impArtirel, i criti bani vor
prisosi din birulti anului acestuea, s5, se socotes-
ea in analogonti acestorii 11 Zile, iar de voril
agiunge §i vor mai lipsi, s se sporeasca la cel
www.dacoromanica.ro
 24

fntaiu sfertil, a anului viitorti, si cu acestil chip

&A se plAtesc5,, si de acunati inainte ; anulil sa se
Inceaph de la di intain Octonavrie, cum si soco-
teala castiului gevinii, pentru arata0 bani a
birului arii iar4 de la acestil, di sti, se caute si
sa se socotescii.
3. Rind c5, dupti cea, pang acumil urmare
a rAnduelei ariloru la banii birului si a men-
dilului, scutelnicil era necuprinsi, si cu acestu
chipii scutinduse, urma slujba scutelniciei, amti
socotitil cu tale i to loculit aptifarii ce pAnti a-
cuil au avutti despre banii birului, si a. men.-
dilului, acum sa ramie nesuparati la darea unui
sfertil dintru aceste patru sferturi a le anului,
macar ca si cu acesta cu a nevoe 1.1 vomit pu-
te %ine, caci data acnti. Cana inch ft urmOdti
acea din tai randueala a birului, pentru c6, s'ati
ocrotit birnicii in dilele IntdOmei tale, de cele
mai inainte steamba41 si asuprele ce sufe-
rca din pricina havaleliloril, si ale altorti rAb-
OM, vildendti scutelnicil odihna birnicilorti, de
multe on s'atl ispititu ca sa se lepede cje slujba
lora, dup5, cum este stiutti de ctitril Intiltimea
ta, i cu mare nevoe s'ati tinutti cu &WI mai
vartosu de acum Inainte facenduse asedare, du-
pa cipulti ariltat cu dreapta cumpanire, ci vA-
dindti locuitorii birnici, ca ctistiga rasuflare i o-
dihna, von fi silili sa orttimtt §i ceia ce luamu
de la Visterie pentru scutelnicii acestiea, si in-
ca tot suntem la indoealii, ca nici asa nu'i vomit
putca, One, dar suntem bine ntidajdu41, ca pre-
cum In64imea ta avendii purtare de grija pen-
tru tati, prin inlucrarea a tote cite radama spre
odihna, agiutorulti, $i folosulti tuturor starilorti,
www.dacoromanica.ro
 25

nici de cumti nu avemti indoeala, ca nu vel a-

ye privighere §i pentru odihna ci agiutoulil sta-
rel, boeresci, ca sa nu agiunga la cadere, sail prin
a Ini4mel tale domneasca hotarare, on cu care
chipii, §i beat va fi cu putinta spre oresicare lu-
crane acelora, pentru care prin cea mai dinainte
obste,,sca a nostril anafora, am rugatti cu umilinta
pre Intt4imea ta, sail cum va socoti mai cu cu-
viinta domneasca InaAimel tale purtare de gri-
ja §i milostivire.
4. Fiindti ciI jidovil din pricina, hrisovelorti
ce li s'ati facutti de la o vreme cu botarata da-
re a birului Ioru, sa alma multime din toate
parple, care nimict alta nu folosesca, de catti
numal ca pricinuescil in mare scumpete zaher6-
oa, §i acei saraci dintre din ii, insarcinandti ia-
all pea lorti neam, s'ati umplutil tote targuri-
le de jidovi, taxa a ave vre un folosti de la clan-
§ii domniea, sat Cara, gasimit cu tale la acesta
de .isnova asezare, sa se faca i pentru dansil
o hotarire cu sporire -peste ceea ce dati, care sa
se scada din hotarita soma a birului Wirt, spre
usurarea locuitorilorii, la care care greut4i nu
prind el cat de putinti, din pricina aratatelorti
hris6 ye.
5. Lulindil sama ci socotind prea cu amarun-
tulti, banii pe un anti ce s'ati striinsti din Mira
atilt in mini trecutii, cum si in anul acestil cur-
getoriti, pentru birulfi tariff §i pentru imdat, ca-
re sa, istovascil la viitOrea luna Septemvrie, ne-
am pliroforisit ca suma ce s'ati luat din Sara, Sari
strinsti cu usurinta i odihna locuitorilorui ne-am
bucurat pentru ca au fostia nimerit acel din in-
t:eput socotit cbipti, spre strangerea banilor aces-
www.dacoromanica.ro 2
 26

tora a imdatului, i putem pliroforisi pe inhAi-

mea ta, ca Ora se ail intru bung stare, inchtti
istovindusti banii imdatului, ci lipsindil acesta
greutate i fAcendush randueala birului in ash-
clare duph aratata randuealii, cu potrivith cum-
panire, trebue se fie mare $i sinAit6re usurinca
rilmaind cu totii in odilmh ti rau4hinire.
Dar fiind ca la anulii 1783 ail fostil obicinuite
randuele de orclu, anti, i lemne, i pentru Oc-
na, si pentru osebite slujbe i trebuinth ale cur -
ii Gospod, sa curaparit acestea t6te cu rezatil
phzar si cu bani gata, duph cum am vh4ut cu
nil4itnea ta cu inu4hmire some
totii clieltuind Intl
de bani pentru aceste trebuinci6se, trece'nd cu
viderea si acele drepte i orancluite, i neulthn-
dute la paguba InalOmei tale pentru ne supa-
rarea, locuitoriloru §i usurinta Orli, cum si pen-
tru chiriile caseloril Ocnii, de care sh face ran-
duea15, si la 1783, am eunoscut mare deosebire
la plath, find indoithk Inca si mai mult plata ce
s'art hothrit de catrh InhAimea ta in anul trecut
§i in anul acesta, de cat acelil ce se da atunce, in-
cat am vaclut si de chtra Inaltimea ta, s'aiii dat
mare sumh de bani nurnal ii numal pentru a
locuitorilorh mu4einire, deci pentru ca sa ramie
statornica aceasta bunt obidnuinta, cu rhdicarea
randuelilor acelora, i ca sa, lipsasch deshvarsit,
meat sh nu ramie in urna pricinh de rea urma-
re, socotim daca si de catra Inhltimea ta se va
ghsi en cale, in local acestor arkate drepte si
cuviincioase pentru domnie, ci pentru cele de tre-
buinVi curtii, sh se randueasca ca sa iea domniea
o soma de haul, si de acuma se nu se mai fact
randuele de orzu, filnu, §i allele aseminea, i asa
www.dacoromanica.ro
 27

sa ramie neclintith aceasth, punere la cale ce se

va incepe din vremea InAltimel tale, cad. intr'alt
chipii nu ni s'au 'Atilt, cll C11v11I1 a, nici cu drep-
tate, nici de lama' ca sa se stenaborisasch panh
la, athta domniea ; in vreme chnd tam s'au u§urat
de greutatea banilor imdatului, §i se aflh intru
fericirea §i buna oranduealh §i stare, supt phrin-
tesca §i domneasca voastra ocarmuire a Inhltimel
tale, mai vartos ca §i numarul scutelmcilor pen-
tru inmultirea starel boiresti, s'au sporit din vreme
in vreme §i se adio gesce, pentru ca sh ne ade-
verimil de paguba ce se pricinueste domniei, de
aceste aratate mai susii, cercetandti condicile, §i
celldu cu amanuntulii cercetare, §i socotela chel-
tuelilorh acestora, ne'am incredintatii ca cuprind
145,000 lei, deci acesti bani ga,sim cu cale sa
se sporesch la cea mai dinainte hotarath. soma
1,745,000 lei, cuprinzindush, in ace§tiea, banii scu-
telnicilorh care se platescil de la Visterie, cumu
§i banii arhtati prin pontulu al doile ale ace§til
anaforale 159,387 lei, birulti ruptasi-
lorh, ruptelorii, negutitorilorti hrisovoliti, cracd-
me, dughene §i jidovi.
6. In soma birulul anului se vor spori §i
banii mazililor, §i o neaparath cheltuealh a prn6n-
tulni, care mai inainte este pothrith ca sh se ea
din Ora, §i sh se dea spre tinerea rnenzilului,
duph cum §i Oath acum slat urmat, fare sh, se
supere Sara cu chipurile ce se urma mai inainte,
din care se pricinuea mare perzare in dobitoa-
cele norodului, §i nesuferith suparare despre tre-
chtori, §i alte multe phgubiri ;pentru acest eon-
deg'. a banilor tnenzilului la inceputul domniei
a Inaltimel tale, am fost socotit ca sh se stringy
www.dacoromanica.ro
 28

osebit din Cara cu nume hotgrit pentru men-

ziluri, dupg, cum s'ati argtat grin cea de atuncea
anafora, iar acuma find. di, se face de iznoavg
argtare, am socotit mai de folos ca sit se uneascg
i banil menzilului cu banil hotAriti al birului
inprtqinduse intre aratatele patru sferturi, Meg
a se mai adaogi ostibita dare pentru menzil.
7. Osebit se vor mai spori in soma birului
banii cheltuelii obicinuitel zalterele, care
tariff §i
cuprind 26,000 lei, dupg socoteala ce sofa Malt
si s'ail egutat de ditra nol care dupil cum sari
gasit cu cale atunce cu Sfatul de obstie,
dat de la casa imdatului, ggsindusg eu cale acum
ca i acestiea sg se uneaseg en soma birului
Ora de acuma inainte, i macar eh banil ace-
stiea se putea scadea din banii pirtoi zalierelii,
ce dart locuitoril precum salt urmat si la arm'
1783, dar pentru ca sg, nu sg, vadti scgdere din
plata ce are sg ea fie.te care pe zahere, ii sg,
se socoteaseg oprire, si ca nu curnva dupg vre-
me sa nascg dintru aceastit pricing $i asuprele
$i striimtorire (macar ca acuma in zilele Ingl-
timei tale sunt neertate toate aceste), i pentru
ca sti's1 ea locuitoril in toata vremea deplin so-
ma for de pla,ta, precum $i in anul trecut s'att
urmat, care este de mare multgmire Virii si de
indemnare spre lucrarea piimentului, precum a-
ceasta acuma in zilele inglcimel tale s att aratat
in faptii, pentru cg vgzind locuitoril in anul tre-
cut ca li s plgtit banii, plata zalterelii deplin
pang la un ban, s'ail pornit in anul acesta de
bung voe en mare silintrt spre lucrarea Omen-
tului, dar iartis ne find en dreptate a se ptigubi
domniea, se vor plati de ditrg Ora precum s'att
www.dacoromanica.ro
 29

lis unindusrt in soma birului anului, iar banii

pretul zaherelil se vor plgti locuitorilor deplin
in toata vremea precum si in anul trecut s'ati urrnat.
8.Asemine sa se sporeascrt in alma birului
§i lipsa, ca din rasurile, care s'art pricinuit din
sporirea lefilor, ce trebuinta ati cerut ca sg se
facrt la unile din boeriile praantului, si Ispravnici
oranduitilor saraesi, si judecrttorilor care stint
trebuinciosi pentru folosul obstiel, paza bunelor
offinduele, stritorniciea tariff inlesnirea judecilti-
lor cu dreptate, i pentru inpiedecarea, celor de
man inItinte apucaturi obicinuite jacuri, care in
4ilele Ini iltirnel tale s'ati rildicat, drept aceea si
lipsa aceasta a easel' rasurilor care in anul acesta
are sa se strings din Cara la Septemvrie inpre-
unrt cu ramg i a birului imdatului, i acum sg
se uneascii si soma birului anului, deci filc6ndus5;
en amrtruntul socotealil tuturor banilor ce prin
ponturile arrttate mai sus el, cuprind atilt acelor
ce au sa Intre in Visterie, pentru cheltuelele
tariff cat si a tineril menzilurilor, cheltuelele za-
herelii, §i pentru lipsa easel iiisurilor, s'art aflat
ea toat5, soma banilor se cuprindil in 1,916,000
lei, insg :
Lel.
1,600,000. Banil Visteriei, in care se cuprind
si banii scutelnicilor.
145,000. Spre intilrapinarea randuelilor de
fine, orzti, chratul sarii, $i altele.
12Q,000. Pentru tinerea menzilurilor in care
sg, cuprind si 15,000 lei, ce s'ati
man sporit peste cat s'ait dat in a-
nul trecut din pricing ca suma nu
www.dacoromanica.ro
 30

s'au gasit musterel sa eie menzilu-

rile pentru scumpetea tailor §i a
altor trebuincioase.
26,000. Pentru cheltuelile zaherelei.
25,000. Neagiunsul lefilor la casa rasuriloril
1,916,000,
Din care scadAndusa condeiul mazalilor, rup-
tasilor, §i a altora ce sail arlitat, mai sus, care
cuprind 159,387 lei, ramaue soma banilor ce ail
birnicil ttirii intr'un anil, 1,756,613 lei, care
osabindusa in patru sferturi de opotriva fac la
un sfert 439,153 lei, 30 bani, care ail sa se
stringy in trei luni, luandush pe acestiea obici-
nuita rasurii, eke 15 parale de leu spre plata
lefilor arii. Pentru aceasta soma, de bani ce are
sa se eie de acuma inainte, en adanca luare-
aminte socotind de este cu greutate ¢i suparare
pentru Cara, si potrivind cu cele de mai inainte,
ne-am adeverit din sami si din socotele di, este
mutt mai usoara, suntem incredintati ca strin-
gerea somel banilor acestora nu va pricinui nisi
o greutate, ce va fi de mare odihna si mulVimire lo-
cuitorilor, iar data, vre odata (fereasert Dunmedeti)
se va intampla a se priface aceasta de acuma buna
stare a Viril in saracie ssi shibaciune, si se va
cunoasce viderata intamplare, ve'thrattoare §i pri-
cinuitoare de stridiciune irii, precum boala cimnei
gi alte asemine, care neaparat va sztili trebuinta
a se urma usurinta arii, atunce facendusa cuviin-
coasa punere la cale ji cliibzuire, se va pane in
lucrare acea care prin obsteasca socotinta i giu-
decata, ji hotararea domniel se va pare a fi cu
cale si de trebuint,a, facendusa cuviincioasa usn-
www.dacoromanica.ro
 31

rinta i scadere, pentru ca sa ramie locuitoril

de apururea intru statorniciea i MIA grija stri-
caciune, si find eh prin obsteasca anafora ce s'ati
facut de (Atli{ not in anul trecut, s'ati fost aratat
ci dares birului bejenarilor ce vinu aice in Cara
se nu se cuprinda in suma Visteriel, ce sa, se
socoteascil osabit venit, viidend ca, a,cum din pri-
cina bunel octirmuirl a Inaltiniii tale, sti aduna
mu1 1, cu toate ea in zilele Inaltimel tale nu se
nadajdueste ca sa, fie de vre o stricticiune, Inca
sa se scada din eel vechl locuitori ai taril, i sa, se
sporeasca intre beyinarii veniti din noil, dar
socotind a f de trebuinta, ca sti, se intampene in
zilele Intiltimel tale toate aeele cite ii dupti, vreme
pot sa fie cu catahrisis si rea urmare, de se va judeca
cu cafe $i de catra Inaltimea ta, sa se cuprincla in
soma aratata, §i acesta sunlit ce se ea de hi beje-
nail, si se nu fie ostibit condeiti, rtimaind i acel
care ail venit pang acum, qi acel care vorti veni
de acum inainte, agiutoriii tirii pentru ca sa fie si
pentru roil multi usurinta tariff si a locuitorilor el
0 spre lipsirea ralilor &marl ce dupti vreme potil
se nasca dintr'aceasta, cum i pentru mazili, §i
ruptasi acarora dajdil se cuprinde in 11 lei,
dijdii intr'unti anti, socotim ca dupa cum cu bind
aril s'al't gasit cu tale sit fie in patin sferturl,
asamine i dajdiile for sa se analoghisasch iaras
in patru parti, ca si lipslasch $i de asupra for
supirarea oranduitilor stringetorl de bani de pe
fieste care lung, insa find ci rnazilil ysi ruptasii
din vreinea ce s'ail astizat tinerea menzilului,
cu randueala ce se pazeste i acuma, au platit
$i el la 12anil menzilului cite mi let Go haul de
truce, §i Inaltimea ta inoindule acum hrisovul ce
www.dacoromanica.ro
 32

ail, al facut mils cu (basil §i le-al radicat 60 bani

de cruce, iarh cite un lett de cruce art ramas sa dea
si de acuma inainte ca un lucru ce este ob§-
teasca datorie, si de vreme ce banil menzilului
s'at socotit sa intre tot in soma birului
gasim a fi cu tale ca $i la acestiea sa se socoteasca,
banii menzilului tot in suma banilor dajdiilor,
ca se nu se mai strings nici de la dansii osabici
bani pentru menzil, si pentru ca sh, fie si darea
for in patru parVi potrivite, socotim ca sa li se
radice banii menzilului, si sh se mai sporeasca
cu o giumatate de dajdie, sa fie dajdiile 12 intrun
anu si acendush in patru sferturi iarasi &Ate pe
tree luni se dea la fieste care sfertil ate tree daj-
die de o potriva, si macar ca banii ce se cuprindti
4023 lei, ce se cuvine a da pentru menzil cite
un leu de cruce, ear o giumatate de dajdie ce
are sa se sporeasca, cu rasurile impreuna, cuprind
nunial 2702 lei, si raman folosii en 1231 lei.
Inse socotim sa li se fats aceasta usurinca atat
pentru potrivirea dajdiilor, cat §i pentru ca sa
se alle la multe slujbe din poronca, asemine §i
ate cinci lei de cruce ce sunt obicinu4i de dart
la banii menzilului neguitorii cu ve, iaras
socotim di nu se mai stringh osabit nici de la a-
cestiea cu nume osebit, nici dela acestiea cu nume
de menzil, ce find ca darea for dupa asazarea
ce au, este de doh" on pe anti un sfert, la Sf.
Georgie, §i altul la Sf. Dimitrie, sa se sporeasca
si banil acestiea a menzilului tot in banil acelor
dos sferturi, cum $i ruptele Visteriel find ca asa-
zarea for este in doa. §ferturi until la Sfantul Geor-
gie, §i altul la Sf. Dimitrie, si osabit mai platea
i la ajutorinca d.e iarna o a patra parte din toti
www.dacoromanica.ro
 33

banil suet asAza.t.i pe anti, si la banil menzilului

Inca plgtea cite dol lei de cruce, acum dar Iiiud
to i ajutorinta de iarna lipsa te, i banil men-
zilului sa socoteseti in soma birulul tariff, grisim
cu cale si pentru acestiea ca atilt acea a patra
parte de bani ce da la ajutorinta de iarni, cat
si aciea dol lei eel da pentru menzil, sh se spo-
reasei, pe fieste care tot la cele don sferturi, si
sg nu mai dea osebiti haul, cu nume de a patra
parte si de menzil. Noi pre plecatele slugi ale
Inaltimel tale urmilndu dupg liotarirea inparates-
culul Hatishrif, dupg domneasca tidulil a Inilltimel
tale, si dupa neapilrata datorie ce avem, cu twig
luare aminte judecand i cu amilruntul cereetand
pentru toate, $i pliroforisindune, Intr'acest chipu
am socotit §i am gilsit Cu cale, atilt pentru cea
de acuma Inainte asiizare cat §i soma birulul si
a euviincioasili curiwanire, iar inaltimea to dupa
ne adormita purtare de grija ce deapururea al
spre fericirea obstiel, odihna i buna petrecire a
tuturor locuitorilor, judiciind cele mai de cuviinVi,
vel da hothrilre, i data se va gasi cu cale, si
de eiltra, a inaltimel tale intillepeiune a se urma
asharea birulul tariff i celelalte dupa cuprinderea
plecatel noastre anaforale, indraznim cu totil de
obste a ne ruga inaltimel tale, sa se legiueasca
i sa se statorniceasea aceasta asilzare de a se pazi
dea purure cu nestramutare, iar pentru curtea
domneasca, care ne fiind en putintil a se mai urni
punerea in lucrare a acestil binale, findu vazuta
$t cunoseuta de catra top cea, cu totul nesuferitg
neodihna si suparare, atitil a domniei cum si a
tuturor ofasgnilor si a tota tera, cu Sfatul i cere-
rea a tuturor de obste, s'air socotit ti s'ail pus,.
www.dacoromanica.ro
 34

la tale ca sa se fae6 iara'Si. la locul ce au fost

si mai inainte ; bauii ce vor fl trebuitori a se chel-
tui, se vor oriudui cu drepta eumpanire ca sa'i
de tern de osabitil, final acesta neaparata datorie
a Orli, si cata soma, de bani va cere trebuinta,
a se elieltui cu facerea curttii, si la ce vreme, se
va orandui ca sail dea Ora, voni arata Inalimei
tale,, prin deosabita plecata a neitra Anafora.
Ai Inaltimei tele &. &.
1804 Iulie 5.
Catra Dunmecleu smerit rugatolii,
Veniamin Mitropolit Moldaviel.
Prea plecate slugi :
Stefan Sturza Lollop, Necolai Roset Logo fat, Costa-
rhs Ghiea Vel Logofdt, lordachi Canta Logofdt, Mikatel
Sturza Logofdt, Constandin Ralf Logofdt, lancu Razu
Vet Logofdt, Costandin Greceanu Logofdt, Iordachi Ralf
Vist, Teodor Half Vornic, Constandin Paladi Vornic,
Dienitrie Ralet Vornic, Nicolai Balls Vornic, Alexondru
Lancer -Lett Vornir, Lupu Ralf Vornic, Costandin Ralf
Vornir, illanotachi Dirnachi Vornic, Rdclacann Rose! Hat,
lordachi Roset Vet Vest, Yasilie Roset Postelnic, Cos-
tandin Costachi Postelnic, Sandell Sturza Yist.

Anaforaoa ce s'ad Medd pentrit a;tdzarea biretta tilrif din 1814

Maid 15.

NOl ALEXANDRU CALIMAH VVD.

CU MILA LUI DUMNEIg0 DOMN TER1I MOLDOVEL
Danduse domniel mele acesta ob§tesd, Anafo-
ra de catra dohovnicestil paxinti, Preaosfintiea se
Chir Veniamin Mitropolit, §i iubitorii de Durn-
neclea episcopi, a sfintelorri paroe'ntelci episcopli
www.dacoromanica.ro
 35

Rom anul si Husul,si de &gra al nostri cinstici

i credinclosi boeri velici, intru parintesca nostea
iubire gi buna vointia pentru t6te acele care al-.
catuescil usurinta locuitorilor a domnescil n6stre
teri, $i care privescil la folosul, ri buna vie uire
de obste, Orinteste, am luat aminte t6ta cuprin-
derea alit asupra ase'claril birului, cum si asupra
altor alcatuiri drepte, ce facut pentru a lo-
cuitorilor usurintii, $i pentru paza vechilor pti-
mentesci privilegiuri, §i fara indoire ve'clend tote
as&416rile urinate cu unire la parintesca nostrA
buna voina, dupA greutatea cheltuelilor de acum,
care si de catra domnie alchtuescri sporire multi
peste acele ale vremii de mai inainte, de am si
avut dreptate a cere asAclarea birului, in soma ce
au fost de la locuitori Ong la anul 1806, find
acea asklare alcatuiti cu potrivirea hotarirel in-
naltului vrednic de inchinkiune Hatihumaium,
si cu obstesca socotin0 prin obstesca Anafora ;
cu sufletesca mul0,mire voind a radica mai mult
sarcina de greutate asupra nostril, priimimu cu
bucurie a se acecla catra to Vi. locuitoril teril, nu-
mai suma de 1,260,000 lei, de care scildendusil:
140,000, lei, soma, ce se cuprinde asupra trepte-
lor ce au asOarea lor, cu deosabire impreunil ysi
dare intr'unu anu a dughenilorti, ramane s',' fie
asupra locuitorilor satelor i cu Orgurile numal
1,120,000 lei, care soma dupa asr4area facuti la
1804, alcrituind.usi cu clrepai cmnp6nire in patru
sferturi, cite pe trei luni, se cuvin e sä fie sfertul
de 280,000 lei, iar inceperea as3d6ril birului, de
la 10 a viit6rei luni Iunie, and dupe otomani-
cescul calendariii se implinesce vadOoa de do
ani, care prin www.dacoromanica.ro
milostivnich indurare all fost di-
 36

ruita spre r'esuflarea locuiturilor, i dupe conte-

nirea resboiului, cu parintesca luare aminte find
domniea me $i la vechiul privilegiu pentru scu-
telnici, breslasi slugi, si macar de $i urma
greutate intru acesta cu pricina strimtorirei lo-
cului, Imp4narea locuitorilor dupe schimba-
rea hotarulni, dar domniea me intru pArintesca
bona voinVi, a se pazi fara stritmutare privile-
giurile yi dreptiltile nemului boerescii, gi acesta
fiind una din'tru acele din'tra drepthli care se
atinge de obstesca trept6 a boerescului nemil, le-
giuim paza acestui privilegiA nesmintit fara cit
de pucmil micsurare, gi hotarim ca dupe ran-
duiala a§itizatil de mai nainte intru aceeas ne-
schimbatil hotruire sit se dee la tote rampage
boeresci, si la toV acel ce se cuvine sa alba intru
acesta impArttisire, atit scutelnici i breslas1 cum
i slugi, cu riinduiala intemeeata, ca scutelnicil si
breslasil platindusi birul lor intru drepta analo-
gie intru urmarea as6z6ril birului, sa ramie ne
sup'6,rati despre toate havalelile, iar slugile se fie
slobozi de bir, si din soma de 1,260,000 lei, cu
aceeasi din vicbiil legluita asAzare, se vor da pe
toatil lima din Vistiriea domniel mele, cite dol
lei de un fieste care scatelnic, dupiti izvodul ce
se va face cu pecetea donmiei mele, pentru sea-
telnieii legnici. Dintru. aceasta soma va fi si in-
timpinarea cheltuelilor Visteriei, tinerea men-
zrdurilor cu alc6tuirea de la 1804, luandusa la
donmeasca noastr5, camara; 6i banii rusumaturilor
dupil acea din vechiii legiuita asazare, i nadtij-
duim la milostivirea Dunmezeeasal ca dupA sea"-
derea ce s'art Meat locuitorilor intru toate, petre-
&And el intru mai multa liuittire, 1i usurinVi Cu.
www.dacoromanica.ro
 37

sporirea mai multa; i buna starea for se va interne-

ea si asazarea birului va fi catra dansii nesirntit6-
re. Dar data in potriva acestia nedejde, va cere in
urma trebumca de vre o uprinta, not atuncea nicl
aceasta nu vom trece-o cu viderea, ce dupa drep-
tate, parinteste pre &Atli se va cade vom urma
usurinca lor, gasimu cu tale obsteasca socotii4a
i pentru lipsa easel rasurilorti pe vremea trecuta,
ca spre inplinirea acestel lipsa, sa se pagubescti
belle pe done luni, afara de letile beslegilora, i a
neferilorti donmestii n6stre curd, i a dumisale
Divanti Efendisti, si a doftorilorii politiei. Datil
hind ca pagubirea de ()data de d.oa luni va ii

siracitore la acel ce se afla slujindfi domniea me,

hotaramti ca se fie acesta in doa par i, &lie&
lefile pe o Kula sa se pagubesca in anulti acesta
curgatoria, si iefile pe o lung sa se pagubesca
la anulti vntoru ; la plecarea i socotina domniei
mele gasim i alcatuirea facuta pentru inerea
rnendalurilorti in soma de 1200 cal, dupa care
cu alcatuirea acea de mai inainte, pe acesta so-
ma sa se dee diu Ora, si soma surugiilorti, a
carucerilorti, si a fanului, i asernine orclul in
cuprinderea acestil obstestl Anaforale ; cad si in-
fra acesta dreapta si cuviinciOsa este usurinta
ce se alcatueste catra locuitorii donmestil nostre
Jeri. Drepttt aceea intru t6te aceste vrednice
alcatuiri cu bun& chibduire, care anal unite cu
parintesca nOstra drepta cugetare, spre usurinta
locuitorilorti domnestil nostre crtri $i de obstie
buna vietuire, hotaramil urmarea in.tocmal, qi
locuitorii intru acesta alcatuire vor ramane usu-
raci cu soma de 94,540 lei, afara de rasuri, ce
s'ad lasatti mai gios de- soma asazeril ce all fost
www.dacoromanica.ro
 38

la 1806, cu lrisare a nu se mai insarcina la un

sfert cu parte de banii birului a scutelnicilor si
breslasilor intru alcitituirea asilzaril de la 1804.
OA aceasta s'ail gesit a fi alcatuire asupritoare,
cu ertare de tot a sporirel, care in vremea rez.-
boiului s'au fost facut peste acea din vechi obici-
nuinta la gostinii si vrtdriiritil, si cu alcAtuirea
menzalurilor, a se tine in mai mica soma de cal,
dupa care urmeza cariti locuitori usurintri cu in-
jumatatire dintru acele ce pAng acum intru ti-
nerea, menzalurilor au dat, si intru nedejde iie
indoitri, ca dupa aceste alcatuiri de usurinta va
fi de obstie patrecere cu indestularea bunel vie-
tuirl, dupil, dreapta cugetare si buna vointa a
domniei mele, interim anaforaoa acesta cu a nos-
tril domnescA iscalitura si pecete.
1814 Mai
asdlitla Nol Scarlat Alecsandru Kali mah V oevod.

PRE A INALTATE DOHNE!

intru adunarea nostrA, la sfanta Mitropolie cu

tidula Intiltimei tale, din 8 a curgatorel hull, cu
OM luarea aminte fiindri la dreapta si cuviin-
ciOsa randuire, a se alcritui asitizarea birului teril,
care urmeaza srt fie dupil implinirea de doi ani,
vadeoa, ce prin milostivirea prea puternicii im-
pririltii s'ail dilruitil locuitorilor tail, intru erta-
rea de biril spre resuflarea lor, dupa contenirea
resboiului si inchierea pa.cii, intre a nostrrt pre
puternicii. otomaniceseA Poartil, si intre impE",,ra"-
www.dacoromanica.ro
 39

tia Rosiei, iara implinirea acestii vadele cu ur-

marea calendarului otomanicescil, alcatuesce a fi
la 10 a viitorei luni Iunie anul curgetorii, in
cupriuderea i idulii Ina Aimel tele, randuinduse a-
cea euviincloas5, aseclare a birului terii, alcatuesce
a se intocmi si tote alte cuviincloase aseclari, care
urmecla spre folosula de obstie, si care in vremea
fesboiului smintita din drepta for randueala,
tar pe langa aceste, precum intru tote altele din
vremea suirel Ina Airnei tele pe stramosascula si
parintesculil sca,unil al domniei acestii Geri, cu
necontenire ai lucrata tote acele spre ustuinca
terii, si spre folosulu obstescii, nemarginita su-
fleteasch multamire, cu t4i1 de obstie am easti-
gate, veclend cä si intru aeesta cu asemine dom-
neasca ingrijire, si intocmai parintesca iubire ca
unit adeverat parinte a patriei acestiea, randuind
cuviincioasele aseclari, cu priimire parinteasca
aleatuiesce a se pazi privilegiurile pamentesci for;
smintela, si a se usura locuitorii Orli intru tote
§i intru asedarea birului, ii intru tinerea men-
zaluriloril terii, dar si intru 'acele dui, care la
slujbele rusumaturi : gostina si vedreritul, in ur-
marea resboiului s au adaosil &att.& dansii, dupe
aceea de atuncea nevointia, peste aces din'tru inve-
chime hotarire. Dreptaceea alcatuiti not pe teme-
iul parintescii iubirl a Ina4imei tele, infatosindune
Visteriea Inaltimei tele, cuviincioasele instiincari
pentru suma locuitorilor tail, a fieste chruea sat si
tirg, si Cate altele au certit trebuinta, spre dovada a-
cestil de acum stari a locuitorilor, ne-aft tufa-
elopt §i estract in soma de 1,354,540 lei, care
dupe asazarea facuta la 1804, cu urmare de 4
§ferturi intru'iiii an, se afia darea birului carei pang.
www.dacoromanica.ro
 40

la anul 1806, chnd s'ail deschis rezboiul, iarh

in soma aceasta se cuprinde darea unul anu
asupra locuitorilor, satele cu thrgurile, si o dare
obielnuita a se lua in luna lui Genarie, numal
de la dughene, dar si toate celelalte trepte : ma-
zill, ruptasi, rupte ale Visteriel, jidovi si negu-
titorI asilzati en darea for intru oshbire. Si ma-
car ch duph cunoscute si fara indoire cheltuelile
domniel, care intru aceastli, vreme stint inch en
sporire, urnand aceasta si de la sporirea ce au
luat cursnl monedei, dar si intru parinteasca bo-
trtrire a Intiltimel tale a se Vizi vechiul privi-
legiu de scutelnici si breslasi si slugi, ce este
aleatuit sh aibh fieste care rangil a bolerie, sl toti
altil carora este cuviincloash aceasta inphrtrisire,
nici de cum nu era necuviincioash Insusi suma
aceasta sh se ashzii, iarhs, fiind ca in micsurarea
el pe Tanga altele pricinueste micsurare de irat
si la casa rhsurilor de unde se plhtesc lefile celor
ce slulase pilmentulul. Dar duph plecarea de mi-
lostivire a Inilltimel tale spre usurinta locuitorilor
tariff, prin bunk priimire a rhdica, si insusl Inhl-
timea ta, parte de stramtorirea intru care se aflh
acum locuitoril tariff, nu numal pentru acele grele-
phtimirI din vremea rezboiulul, ce si cu desphr-
tirea botarului, care pricinneste for lipsrt de lo-
curile branel cuviincloase pentru dznsii, si pen-
tru dobitoacele Tor, si cu potrivire la cea de acum
stare a locuitorilor, socotim ca va fi frirrt simtire
de greutate a se ashza pe un anti soma biruldi
1,260,000, afara de rhsurile obicinuite cite
tariff,
15 parale la leii, alcatuinduse aceastri, some en
bunk chipzuire si dreapth, cumpanire asupra lo-
cuitorilor satelor si a trirgurilor, cum si asupra,
www.dacoromanica.ro
 41

tuturor celoralalte trepte : mazili, ruptasi, rupte

ale Visteriei, jidovi, armeni, i negOtori, ce sunt
cu darea for in osabita asazare, §i intru aceasta
soma sa fie si darea cea obicinuita a se lua pe
dughene °data inteun anti la luny lui G-enarie,
si din soma aceasta, scotinduse soma dughenilor
si soma asupra treptelor, care urmeaza asi ave
asazarea for osabita.
Soma asupra locuitorilor satelor si targurilor
cu randueala asazaril ce s'ati facut la 1801-, in-
cepanduse asazarea aceasta de la 10 a viitoarei
luni lunie, cand se implineste area de doi ani
vade, randuitil locuitorilor Varil intru ertarea de
bir, sa se alcatueasca cu inparcirea de patru sfer-
tuff intr'un anti, 1i un fieste care sfert cite trei
luni, i asa intru aceasta, aldituire cu dreapta
cumpanire fac6nduse asazarea Uirului, scutelnicii
i breslasil intru bung vointa Inalcimei tale, al-
catuitA pe temeiul pazirel acestui privilegiu, fare
smintire se vor da soma legiuitrt la fiete care
rangu a boerilor, $i la top. al01, diti se cuvin
sa aiba inpartasirea aceasta, dupe izvodul ce se
face cu pecetea InalOmel tale, pe randueala asa-
zata de mai inainte, gi intru acest chip numa-
rul scutelnicilor, si a breslasilor, platind numal
dreapta partea for din soma birului, cu dreapta
analogie de havalele, vor G apara0, spre Indestu-
larea slujbei caselor boeresti §i altora, §i pe soma
scutelnicilor cuviinclosi fieste caruea dupa, izvod
se vor da din Visterie, cu acea din vechiii legiuire
1i cate doi lei de un scutelnic pe toata luna,
i intru apararea de bir vor ramane numai slu-
gile caselor boeresti, cu hotarirea acea de mai
inainte, iar spre usuiii4a locuitorilor arii, va ur-
www.dacoromanica.ro
 42

ma inch Ware cu totul a hotarirel ce era, dupes

asazarea birului facuta la 1804, ca in sfertul
al treile sa numai dea banii Visteriel scutelnicil
$i breslasii, si partea acelora sä se incarce pe
ceelalti locuitori. Nu va urma aceasta nisi decum
fiind eh se socote§te aleiltuire asupritoare, ce dupes
asazarea ce se va face, vor urma toate sferturile
cu plata' de catra toti fruii osabire, si aces cu
scutelnici i breslasi, care va cere trebuinta a se
alcatui ca sa'i apere si din darea birului, vor plati
bind scutelnicilor si a breslasilor dintru acei doi
lei ce vor lua din Visterie pe numarul scutelni-
cilor. Cu aceasta alcatuire asazanduse bind tariff
de 1,260,000 lei, din soma aceasta vor fi a se
plati acel legiui i pentru scutelnici cite doi lei
pe un liude pe luna, pe soma scutelnicilor ce se
cuvin a se da la rangurile boerilor i altora, si
dintru aceastrt SOMA va fi intimpinarea cheltue-
lilor Visteriei, intru care si soma cuviincioasa spre
tinerea menzalurilor din preunrt cu ugeritul ce
vor cuprinde inamurile, dar i cheltuelele zahe-
relii, si alte cheltueli a curtil domnesti, pe alca-
tuirea fricutil la asrtzarea birului de la anul 1804,
afara de soma slujbilor rusumaturi care dintru
Invechime cu asazarea for sunt legiuite pentru
domnie. Iar banii rasurilor cate 15 parale la leu
pe toata soma asazarii birului stringenduse in-
preuna cu banii Visteriel pe alcatuirea asazatrt
de mai inainte, se vor da la casa rasurilor, si
vor urma spre plata lefilor la. cei ce se afla slu-
jind intru pamantestele savrirsiri, ysi sums acestil
asazari va fi afara de iraturile obicinuite a ma-
riel sale Doamnei, cu luare aminte chibzuind
alcatuire si a easel rasurilor, care neaparat se
www.dacoromanica.ro
 43 --
cuvine asi ave o cuviincloasA stare, pentru ca s5.,
poata a intimpina lefile ce se cuvin sa, se dea,
urn and §i aceasta dupa obsteasca trebuinfa pen-.
tru obstescul folos, caci toate savrtrsirile prin acel
randuiti in slujbele pilratintesti, pe aceasta alca-
tuire sunt asiizate, 1i aleiltuire MIA indoire dreap-
tä si de cuviintit. Dupa toata chibzuirea ce am
facut find dreapt6 gi parinteasat plecarea Inal-
lmei tale a se radica deasupra locuitorilor acea
sporire facuta in vremea rezboiului cu darea
mai molt peste obicinuinta veche la, gostinii Si
la vadrarit, intru stramtorirea cea de acum a Orli,
care aseminea, urmeaza ci ultra domnie, nici de
cum nu am putut gasi vre un inlesnitor chip,
a se mai adaoge acestel cases vre tin irat, ramti-
ind numal cu rasurile pe soma banilor Visteriei,
si acel de mai inainte legiuit irat din slujbele rusu-
maturi : gostin5, desktina i vadrarit, iar cu adaogire
dupri, bunt voi-nO, a Inti4imei tale, spre agiutoriti
intru aceasta va mai avei va mai lua zaciueala
si din slujbele rusurnaturi, vanna, i ocna, din care
pant la aceasta vreme n'au luat, i dupli acest
irat pe soma ce va cuprinde intr'un anti, potrivit
cu soma iratului, sh se alctitueasca de catiii Inhl-
timea to si lefile, facenduse izvod aniline i ho-
thrtinduse a se da de la cases rtsuriloril lefe pe
urmarea strAmtorirel de acumil, la acel care ne-
aparat se cuvin a se Oa in slujbe, shviirsiri
piim6ntesti, intru care si ecpaeaoa curcii domnesti,
ysi boerii capichehaelile Tarigradului. Am cer-
yi socotela acestil case pe tirmatoriul anti,
cetatti
$i dupe iratulu ce au avutti si soma lefilortii ce
au fostti randuita a se plati, se vede sa alb5, acestA,
cast neagiungere spre plata leflorti intru impli-
www.dacoromanica.ro
 44

nirea anului.... lei, si fiiiidu ci dupe tote cercari-

le, si chibzuirele ce am filcutil, nisi de cum nu
am pututu afia, nici o inlesnire de uncle sd se in-
timpene lipsa acesta, pentru ca sa conteniasdi,
acestg neagiungere de la casa resurilor, caci intru
neagiungere prieinuesce strilmtorire i supitrare
§i aceloril ce ail a lua lefile neind.estulare, so-
cotinta nostril urmeza", ca spre bum si cuviin-
ci6sa indreptare a easel acestiea, din lefile pe
dale lunt a anului curgetorii, sii se plgtiasdi, nu-
mai lefile beslegilorri, a, neferilorii cur ii Gospod,
si a dumisale Divan Efendes, dar §i a doftorilori%i
politiei in cuprinderea brisovului ce are acesta
epitropie, iar toti ce1-1-alti ca ti se cuprindii in
izvodulii lefilor, stiremae fore' luare de 16fe intru
aceste cloile luni, si intru acestii cliipu vindedin-
duse lipsa acestii casa en urmarea ce cats zisir
mai sus, se vor aleatui lefile pe soma iratulul, sii
va conteni nevointa neagiungeril a se pliiti lefile
dupe hotilrire, am alcatuitu asemine socotinVt,'
si pentru tinerea menzeluriloril terii, si iarasi
intru aceia'si plecare a In5lOmei tale, spre usu-
rina locuitorilorii, dupe acestil de acum strain-
torire a terii, spre indestularea si a trebuintel
acestiea urmezh a se micsura menzelul, si din
soma de 2000 cal, ce au fostil hodirire a se alla
prin menzeluri en ponturile anului trecut, prin
acele'si d.rumurl ale teril i prin acele'si menze-
luri en drepta §i cuviinci6s5, aldituire de soma'
cailorii ce se euvine a se atla la fie§te care posta,
-sã remae a se tine menzalul de 1200 cal, pe
acesta soma a tailor sa se dea din 1,6aii, surugii
pe alcatuirea acea de mai inainte, la 4 cal un
svrugiu, §i asemine la 4 cal 'mil stone de anti,
www.dacoromanica.ro
 45

sh se dea la t6te postele si 0 chruceri cu alch-

Wire la cele intal poste cate doi chrucerI, la at
docile cate unul, si la acele al treile la don' sail
trel poste elite unu chruceriii, chci mai Inuit nu
urmeza trebuinta, i spre implinirea trebuintei de
timirasii la casa menzhlului, sti se dea din tern
15 liii Ii, care sA se rhnduiascri in nume'rulii ch-
ruceiilor, pentru care casa menzalului sa eie ha-
eul ce se va hothri pentru carticeri. i cu acela's
hac sh nilm6sca 15 tainirasi, care sd'i alba spre
purtarea chrtilorii Visteriel se fie indatorita tera
i pentru intocmirea menzalurilorti cu aceea'si
riindu61A ce se urma i Ono acum, iar pentru
orzulti cuviinciosil care dupo alcatuirea de mai
inainte urinezh cate 4 chile la mill cal4, pentru
(1, i menzalurile sit'si alba intru acesta indes-
tularea cuviinci6sh, dar yi locuitoril sh nil sim-
tiasert asuprire, pe aceea's1 socotinth de 4 chile
de 11114 talc, alchtuindil suma orzului 4800 chile
pe soma de 1200 cal, acesta soma in fie-care anti
la vremea cuviinclosh sh se riinduesch in tern
en drepta eumpenire, ci indatorinduse locuitoril
,a pone suma acesta prize menzaluri precum se
vor randui s i li se dea for plata de cats tiitoril
postelorfi pe o child acela's pretil, care in vre-
mea randuelii va fi vinclerea orzului in t6ra.
Intru acesta chipil sa se alchtuiasch ponturile
tineril menzhlurilorii, pentru ca sh p6ta tine
ildituirea for cu intemeere, i acel ce vor hut tine-
rea for asupra, sh p6th a'si face chibzuirile cu-
viinci6se spre indestula,rea bunel sthri a men-
zalurilorfi, sh fie hotarire a se cut posteloril intru
tinere cu leghturh de contract, in vadea de 3 ani.,
Aceste suntii socotintele nostre, qi chibzuirile
www.dacoromanica.ro
 46

-alcatuite pe terneiulu parintescel iubiri a ina4i-

mei tale, pentru usurintia locuitorilor, linistirea
i buna viecuire de obstie, iar usurintia care in-
tru acesta s'ati facuth catra locuitoril terii, se al-
catuesce cu lilmurire 94,540, afara de rasuri, so-
ma care s'ail lasat mai josh de soma de 1,351,540
lel, ce da tera la, veletulh 1806, lasare de tot a
urmarii ce au fostii de la 1806, a se apara de
unit §fertti intr'un anti scutelnicil i breslasii, ci
a se insercina partea acestora asupra celor-l-altl,
ertare de tail, asuprirei care in vremea resboiu-
liii soil facuth, dupe acea de atunce nevoin0 a
se lua la slujba gostenii chte 3 parale si 2 bani
de o oae, i (Ate una para de vadril, la slujba
vedreritului, i alcatuire a se tine menzalurile
tail in soma mai mica de cal, dupe, care alca-
tuesce in giumatAire la acele indatorite a da
fora spre acesta sparsire. intru acesta cu Orin-
-cesca plecare a Inalt,imei tale urmeza ase,zarea
birului, i usurir4ele cuprinse pentru locuitori, dar
i dreptele asedari intru paza iiir stramutare a
pamentesceloril privelegiuri. i instiintemn pe
lnalOmea ta.
1814 Maiii 15.
Ai inaltimel tale
Smer41 catra Dumnecleil rugatori :
Veniamin Mitropolit Moldavia, Gerasim Episcop Ro-
manulai, Meletie Episcop Hafulal.
Pre plecate slugi.
Costachi Ghira Logoldt, Constandin BOO LogoPit,
lordachi Cantu LogoVit, Sandal Slat* Vel-Vist, lorda-
chi Roset Vist, Vasile Costarla Vel Vornic, Alexandra
lancu Len Vel Vornic, Costandin Ball Vornic, Dirnitrie
www.dacoromanica.ro
 47

Ralet Vornir, Manolachi Dimarhi Vornic, Rdduranu Ru-

set Hat, Vasile Rose! Vornic, Necu Jai Stratulat Vel-
Vornic, Constandin Costahi Vel Vornie, S'ilrban Negel
Vornic, Constandin Canta Vel Vornir, 7'eodor Balls Vel
Vornic, lordarhi Catargia Post.

Hrisov de la Neculai Alexandra 31avrocordatii Voevod pentru pogo-

naritul de vii.

NOI NECULAI ALEXANDRU VVD.

B0.1 MILOST. GOSPODAR ZEMLII MOLDAVSCOL

Facemil §sire cu acestri carte a domniel mele

tuturor cui se cade a sci, dice dunmedeesculit
Apostol, crtti cu duhul hit Dumnedeti sa portal
acWiea suntu fiii lili Dumnetlert, crtruea '1 ur-
meaza alergend, cavil sunt iubitori de dreptate,
si cu bun nevointe nevoinduse, cele dorite crts-
tigarA, iar cele Omente§ci pamentului le lhsara,
§i tiara cele cere§ci cu fpte bune se lipire, a-
celit glasii de bucurie au,lindu, veniti toti ce v'ati
ostenitrt, §i ingreueti sunteti, §i e i votirt odihnrt
voiit da, iproci. Asemine dar §i ett erincl Dom-
aului met Is. Chrs, darul §i mila Sfintiel sole,
clandurnise stepenul domniel Verii Moldovii, bine
am invoith de la Don-multi, revnind celor ce an
fost mai nainte de not tiiposa0 §i milostivi domni,
care din'tre dan ii o samri, multe obiceiuri bune
art logat, §i ail a§cdat in t(iril ca sfti aibA vecinicrt
pomenire. Luatamti dar aminte i clomniea mea
pentru rruidul pogonriritului de vii, care aeest obi
ceiri este isvodit de crtteva vreme, §i macar cum in-
Ve'legemrt ca s'au fostil mai de multil intr'im Ana,
ji purasitii, §i far s'ati atitatti de s'ail inoit de
www.dacoromanica.ro
 48

s'ati urmatil si pone acum, la acestri vreme, la

adoua domniea nostra, i acesta caci s'ait ur-
math*, nu ca am poftitil sa fie, sail ca am en-
noscutil a fi obiceiti reii, si ca nu este hula al
urma, ci1c1 obiceiiirile cele bune, lauda aduc, §i
trag dupe sine Donmiloril, ce macar ca tera ajim-
gend la multa slilbaciune din strop§etul ostelor,
qi prade, §i robie, prectimii uevea este vederatiit
intro top', s'obiceittrile cele vechl stint nelipsite
despre stapini a nu se plini, dar not nu iam spal-
rnentatil de unele ca acele, nici iam uitat caci se
lua bani, ei acum se va face scridere, iar nici
am voitil a se adaoge obiceitirl ce nu sent de
folosit pamentulul acestuea, ce am revnit ca sii
se stinge i acest obiceiit scornitiit de la o vreme
in cote, adecti, pogonaritulit de vii, socotind ca
cu luatul cu obiceiurile role nu se va face nici
un folos, nici domnilor, nici erii, ce nurnal la
mila lui Dumnedeil am pusil tota nedejdea, si
totil razimulil in proniea Sfintiel sole, i asa cu
ajutoriul lui Dunmed.eil, si cu blagosloveniea a
patru al Veril Moldavii sfintl Arhierei, chir Ghede-
on Arhiepiscop i Mitropolit Sucevii, i chir Savva
episcop ot Roman, si chir Calistru episcop ot
Radautl, ei chir Iorest episcop ot Hush', cu
ton al nostru Sfat boerii teril D. D. Antohie Jora
Vel Logoffit, ssi Lupul Costachi Vel Vornic de
era de gios, ysi Ilie Catargiil Vel Vornic de tora'
de sus, si Ion Sturda Biv Vel Vornic, ESL 16n Bu-
hus Hat, i Parciilab Sucevei, i Dimitrie Ramadan.
Vel Post, i 1611 Paladi Vel Spat, i Ion Bal§ Vel
Ban, i Georgie Apostol Vel Paharuic, i G-rigorie
Jora Vel Vist, i Costandin Costachi Vel Stolnic,
i Manoil Hurmuz Vel Comis, si a altor boeri a
www.dacoromanica.ro
 49

marl §i a midi, socotit'am cum eh acestil obiceiu

reil nu este de folds, ce de mare stricaeiune Orli,
drept aceea l'am sters ca sa numai fie in veci, nici
in chide nostre de acum, nici in dilele viitOre ale
altos domni, tine ar fi pe urma nOstra, sa nu se
mai se6te pogonaritul de vii, ce se lipsiasca a-
cest obiceiu reu, si cu mare blestemil am legat,
si am intaritti inpreuna en sfintil Arhierel, earil
s'ail numitil mai sus, si cu tot Sfatulil domniei
mele s.`i nu se mai dizlege, iar cine s'ar ispiti de
la acestii veleat 72'22, inainte, ca sa mai se6ta
po,onaritil de vii, sa ea bath precum s'ati luat
polio acum, oil domn, on arhiereil, on din boeri
sail fie cine an fi, ca sa calce acestri testament,
seil cine ar fi i sfhtuitor, sail si indemnator spre
stricarea i deslegarea, unil ca aceea sa fie tre-.
cleti si prc leti, i anafema de trei ori, Si bleste-
mati de Taal, si de Fiiul, si de Sfantul Duh, Troi-
ta Sfinta, mini Dumne4eil, si de Maica Precista
si de doisprecleee Apostoli Verhovnici, i sa fie
afurisiti, Si dupe mortea for nedeslegati de 318
parintl din cetitea Nichiea, i trus-septe sobOra
a tota lumea, si de smerenia 3:testi% Arhieriilor,
care ne-am pomenit mai sus, parte si lecasurn
for se fie en Iuda, i treclhtul Arie, si cu toti ere-
ticii, si in viacia ion sa dobandiasca cutremurul
lui Cain, si sugrumarea Iudei cu tad cash ion,
i cu toti fedora, si semintiea lor, sA'i stinge
Duranec,leil din cartea viecii, iar dupe mortea for
sa mostenesee focul celu nestemperat, §i vermin
eel neadormiti, impreuna cu Antihristil si cu toti
demonii. Asemine si aceea care s'ar ispiti ca sa
dislege ac6sta socotela, anafema de trei ori sa fie,
si sa remfte sub blestemul ce scriem mai sus, ti
www.dacoromanica.ro 3
 50

ertaciune de disleganie sa nu alle. Acesta sei iem.

Scrisus'ail. in Iassi, find cursul anilor.
7222 in luna lui Dechemvrie 20.
Noi Neculai, Voevod.
Ghedeon, Mitropolit Moldo-vlahia.
Sava Episcop Romanului.
.Acsantie
(in josul hrisovului acestuia este in grece;ste un
ble-staz de Patriarhii, Erms'alimului si al Alexan-
dria, ameningitoriii de a se pal in totei capvinelPrC
hrisovul de mai sus).

Hrisoy pentru desatina, cum sa, se platiasen.

NOi GRIGORIE GHICA VVD.

BOJ, MILOST, GOSPOBAR ZAMLII MOLDAYSCOL

Facem scire cu acesta carte a domniel nestre

tuturor cui se cade a ci. Dator este domnul si
strapanul a socoti si a privi de apururea asupra
supusilor sel, ca sa cunosce" pe fieste care in ce
petrecere si stare se afla, qi dreptate .sa le face,
ca fieste carele in randuiala sa se se chivernisasca.
Deci darn din vrerea i mila cea dumnecleescii,
find not oranduiti la acesa vreme domnfs, si
sthpanitoriii acestii Seri a Moldavii, carele este
patriea nostre, dupe datoriea ce mai sus am aril.-
tat, socotind starea tuturor locuitorilor, cunoscu-
t'am ca monastirile si boeril cu boerii, qi f5ri5 de
boeril, i alte bresle ce sunt de cinste din stare
for s'ati scadut, mai mutt inoinduse un obiceiti
'aspura for de la o same de vreme, desatina de
www.dacoromanica.ro
 51

ysi de sfini, (land asemine cu Lora, din care

t u pi ,
mai multi scildere stArii lor, c5, este am adeverit,
tzi vedend casele cele de cinste sosite la attta sea-
dere, am avutti pArere de reil, $i mirare, ce au
,,ocotitti acel de all scornitti acel obiceiti, ca nu
este lucru de folds, de vreme ea m6nAstirile,
Si ceta boerimei, dintru acestil obiceirt au remas
intristati, si disnadajduiti, pe care avend not poftk
al indrepta, *i al pune la stare, celand agiutor
de la Dumnedeti, insu'ml domniea me am socotit,
j. am a*ezat pe fie*te care ceta, dupe cum vom
ar4ta mai jos. Sfin-tiea se parintele Mitropolitul
cu Arhiereil de pe la scaune, i Arhiereii mazili,
nninAstirile tote, i boerii eel cu boerie si fort
de boerie adecti mazilii, care dati dajdie in Vis-
erie, vor da de Iece stupi i mascuri un lett,
giupenesele sarace, si pe carele le vor fi cinutu
boeri din neamurile ce sunt alese, de dati de clece
bucate un lent, macar ca paainii acelor giupa-
tese, de ar fi fost de neam mai jos, Si ele de clece
bucate un leil vor da; feceoril de boeri, ce sunt
holtei, a*ijderea vor da de Iece bucate un leti,
Diecii de Visterie' a,*ijdel;ea vor da la clece bu-
cate mt leu. Negutitorii din Iassi carii aft dajdie
in Visterie, ce sunt anume in isvodul cu pece-
tea domniei mele, vor da de dece bucate un left,
Boerena*ii de curte Ono' la Vtorii Ur*eri vor da
de dece bucate un leu, chpitanul cel mare, va
da de 1ece bucate un lett, Capitanii cel marl de
marginea de Cern5A1, de Soroca, de de
Covurlui, de Tecuciti, pond la una Rita' de bu-
cate, vor da de 1ece bucate un leu. Iar de s'ar
intampl,a vr'unii dintr'acectl. Capitani, a fi feciorl
de boeri, vor da ca i boeril pe tote bucatele lor,
www.dacoromanica.ro
 52

Doi Uricari vor da de dece bucate un lett. Ch-

pitanil ce au steaguri, 0i Ogpitanil mazili cu daj-
die pang la cinci-deci de bucate, vor da de c19ce
un lett. Pghrtrniceii Inc g Ong la 50 de bucate
vor da de dece un lett, dol preuti si un diacon
de la biserica domnescg de pe Portg, prtng la 50
de bucate vor da de dece un lett, doi preuti despre
Doamna, pang la 50 de bucate vor da de dece un
let, Protopopul, si dol preuti, si un diacon de
la Stantul Nicolai Ong la cinci-deci de bucate,
asijderea vor da de dece un left. Tar alti preuti
din Iasi, si de pe la alte triroTtri, si preatti de
targ si sliaconii carii vor fi pe la biserici. pAnil la
trei-deci de bucate, vor da la dece un lett. Die-
cil de Divan, asijderea pang la cinci deci de bucate,
vor da de dece un leu, doi bulubasi si Capi-
tani de dragani, si sotnicul de cazaci, si Crtpi-
tanul de viingtori, si CApitanul de catane, pang
la 50 de bucate, vor da de dece un leii. Patru
bulubasi latragnesti piing la 50 de bucate voi
da de dece un lett, 8 bulubasi ages-ft si liotnogul
agescti tij pang la 50 de bucate vor da de dece un
lett.Ruptasil caragril pilng la 50 de bucate, tij
vor da de dece un lett 1-1-). Acestia toti vor da
dupe" cum scrie mai sus, §i un potronic de cruce
rasura, iar alta nimieg. lush' acesti numiti mai sus,
sa se feresca a nu primi sg se respundg bucatele
cuiva pe numirile lor. Tar care va cuteza a nu socoti
pontul acesta, si. sear afla c'ati indraznitti a face
tt) Adaos cu insusi Diana I. S. in limba gree6sea, in al doilea
anal al domnirei stile la Moldova.
Si Copiil din easa cati ad peeetluituri domner1 panel la
50 sa deie de d6ce una; aseminea si arma-§ali gi aprodii di-
vanulni pand la 60, el deie,de deeo una ; Porugnieul, are
rAndula Capitanului eelui mare Qi ea dela de cgeeunubl, a-
www.dacoromanica.ro
semine vi Capitanalii Iaklului de menzil.%
 53

mestesug, bucatele aceluia sa fie tote domnesti.

Asijderea si acele respunse pre dansul, si nu-
mele lui sa se sterge' din randuiala milei nestre ei
nem de nemul lui taran sa ramie, i anafema sa fie
celu ce va erta, i cela ce va fi mijlocitor.
erte. Iar alte bresle ce raman afara din'tru a-
cesti aritati mai sus, vor da desatina pe
Asijdere §i cei ce au nart, cite bucate vor trece
peste nart, vor da taranesce. Asijderea calugaril,
earii vor ave bucatele for deosebi de a mOnilstiril,
vor d." -t,aranes e Si preu0 caril vor fi fAra bise-
rici vor da tij tariineste. Pentru care poftim si
dup6 a nostril viacia i domnie, pre tine Dum-
neskii va alege a fi Domn acestii teri, on din fiii
nostil, on dinf, 'altil, ca sa nu strice, ce se luta-
resca Teqamentul acesta, nici cu alta dare, cu vr'o
mijiocire mprotiva ace§til mill, ce am facutii, sa
nu albil a supara, §i mila lul Dumnecleu de
asuin a lor, rugamu sa nu lipsasca. lar care s'ar
ispiti a aha mi*IC ce sail pricini, ca sa strice a-
sazarea s1 testrunentul acesta, sd fie blestemat de
Domn 11 Dumnecleil ce au facutil cerium si pa-
men. , si de PI ecurata Feeloara Mariea, si de
to e sfintele soboare sa fie afurisitii i anafema,
.s5, alba parte cu toVi inprotivitoril 1111 Christos, el
si no, mul lulprocop., tla sa nu alba nici odiniora.
Asemine si care ar indemna,, i ar sfatui, sa fie
pAlta§ii la tote blastamulti, ce scrie mai sus.
Iassi, vele atil. 7236 Julie 30.
Grigorie Ghica Voevod (LP)
(Urmeadit in limbs Greceasa o afurisenie pentru pdai-
rea in totulil a acestui Testament, Pieta de cittril Pa-
triarhul Hrisantie at lerusalimului fi at Palestina)
www.dacoromanica.ro
 54

lirisov de miluire cata, monastirile inehinate la Sf. Mormintl.

CU MILA LUi DUMNEI?EfT

Noi Constantin Nicolai VVD, Domn Terei Moldavia
Facem scire tuturor cul se cade a sci ea Sf.
Sion din Ierusalim, unde este Sfintul gi &lath-
rul de viacia Mormint al Domnului i Mantui-
torului nostru Is. Its. dupe randniala Dwaine-
cleasca, Dumneckil Watt randuitri alt mijilocil de
chivernisala slinteloru biserici, fara numai cn mi-
losteniea pravoslavnicilor crestini. Pentru acesta
mai Inainte si de singuri Sfintil. Apostoli, art avut
randuita milostenie de prin multe orate, si sate,
sa merge la Sfintul MormAntil, i acesta datorie
randuindit la toti crestinii, multi s'art silitu, cu
de tail feliula de cinste, i dantri a se inchina,
si a sluji acestui Sf. Loc, i mai virtos s'ati lie-
voit §i alti luminati domni, ce art fost din mild,
lui Duninecleil la pravoslavnica tera acesta, §i cu
dal le -ari data putinta, au Menai datoria lorii,
cum in ltrisoavele domniilor stile se vede, intal
de la ctitorii Slintelor Monastiri, care le art zidit
le art Mutat Asazilmilnturi de mile acestor in5-
nastiri pentru starea lor. Mai pe urmrt i donmiea
sa Mihail Voda la intaea donmie, all fost fault
asrtzamintil satelor menAstirilor, a plriti de omit
cite 2. ughl-pol Intr'un an, si gostina i desatina
satelorri raimastiresci, au fostit &druid"' sa o lea
Igumenii de pre la monastiri, catra care si feri-
citul intru pomenire raposatul parintele nostril
Inca si mai cu multi evlavie all fostri intaritu
aceste mile cu hrisov, a nu plAti monastirile nici
anti felia de dare pe bucatele lor, i desiltinile
www.dacoromanica.ro
 - 55 -
i gostinile satelor Inca sa plateseri la monastiri,
care mile lean pazitti nestramutatil. lar dupe a-
cesta, domniea se Grigorie Voda la intaia domnie.
dupe starca erii, ail lost faeut alto Asazamintit
acestor monastiri a Sfantului Mormant, randuincl
ca sa scutescri t6te ramastirile Sfantului Mormant
desatina de stupi cu soma pang la 250(1 de stupi,
sice vor mai trece sa platiasca, pe Lecc bucato
unit lea, asijderea i gostina de of, si vadrarit,
pogonarit nici unit ban sa nu dele i pe 6menit
din satele monastirilor inca iait fosta osabitil a
plati bind for cu rupta, osabit de alta Ora, cite
3 ughi vec111 de om intr'un an, asijderea i dajdiea,
monastirilor ait fost randuitil a plati aceste mo
nastiri 100 ugi Intriun an, si de vrtcarit, cuniVi
bucatele for srt, le platiasca, care asezrunantit la
domniea n6stra intaiu, i domniea me l'am fost
intarit en hrisov, i l'am prtzit, afara numal de
dajdiea ramastirilor acea 100 ugh, care am lost
ertafo a nu plati monastirile nici un banu. Tar
duprt acesta, iara's domniea sa Grigorie Voda,
la a doua domnie gasind cu cuviinta pen.tru m6-
nastirea Galata si Cetaluia, leati fosta miluit cu
hrisov ca sa, nit platiasca nici dajdie, si sit scu-
tiascrt i tate bucatele lor, stupi, of, i vadraritti,
pogonarit, si vadirit, ysi cuniVa, nici unit ban sa,

nu platiasca. Tar alte monastiri at fostil ramasil

totli la mila testamentului, ce se arata mai sus,
Acum dar la adoa domnie a n6stra, dupa, Asa-
zamintul de obstie ce facut, lipsindii vadra-
ritul, i cunia, i pogonkitul, a nu plati nime
itz tera acesta, radicand domniea me si dajdiile
a tuturorit rainastirilorti din tera, au ramasit si
munastitile Sfantului Mormantit, farri dajdie, scu-
www.dacoromanica.ro
 56

tindui vAcarit, §i cuni0, asijderea i desatina

de stupi, §i gostina, i vAdraritul, pe HrisOvele
ce au avut monastirile Sfantului Mormant, lash's
s'ail ptizitti milile lor, nepliitind nici unu banti.
Dar cu tote aceste, acum intamplanclus5, a veni
aici la Moldova, al nostru prea cinstit i duhovni-
ceseti p ii lute, Sfintiea se Fericitul Patriarh, al
Sfintei cetrici Ierusalimului, (Chir Chirio Parfenie,)
§i veclend domniea me, ca nu ptEcinil osteneala
au aratatil cu invtitaturile sole cele duhovnicesci
catra folosurile sufietesci a obstiel, asijderea si
egumeniii acestorii monastiri Inca de apururea
aflilndusa in slujba obstiei, i cu tote acestea,
i not datoria u6stra ce ni s'ail ca Iutu ciltra a-
jutorul Sfintit lui Mormint, vrendti deplin a o face,
am socotit cä cele ce se inchinh lui Dunmecleil,
nici o pagubil nu aduc, si mai -virtos, ca acestil
sfintil loch, ii Mormantul celiI de viaciti dOtAtoriti
si mai mult indatoresce pe tot cres inuili, a se
cinsti cu cele mai de cinste, si nemasurate daruri,
am filcutil obiceiil de milli tuturor monastirilor
Sfintului Mormant, adeca: Gilata, BOrnovschi, i
Cetrituea, si a Santului Sivva, s; Biirnova, qi
Bistrita, si a sfantului Gheorghie din Galati,
ca s5," scutiasca aceste monastiri t6trt desritina pe
tote bucatele, ce vorri fi deepLe a monastirilor,
si tote oile de gostinil, i vadrilritul pe tot vinul,
ce vor ave drepte din viile monastirilor, numai
bucate omenesci, adecO, a altor 6meni monastiresci,
cu ninnele monastirilor, sa, nu se alle, ca sa se
raspunda cA ail s'," scutiasca, ca apoi se va strica
mila monastirilor, i pe lenaa aceste, de vreme
ce sfinciea se parintele Patriarhul, au cerut drep-
tate si pentru alte 4 monastiri, anume : Probota,
www.dacoromanica.ro
 - -57

si Tazlhul, si Casinul, si Soveja, aratind ca aceste

mOnastiri Inca, au fostii inchinate mai inainte de
raposatil domni trecuti, si cu voea teril, si unele
si de ctitorii for la Sfintul Mormint, iar la vre-
mea domniel sele Mihaiu Voditi la intgia domnie,
intamplhndush aice raposatul Dosiftei Patriarhul,
pentru Ere -care pricing, alliindusa aceste menastiii
la slabh stare, dupil vremea ce aii fost, si nepu-
tendush chivernisi de catra Sfemtul Mormint, leant
lasat mai sus numitul Patriarh, pe aceste monas-
tiri iarrt's la tern pe sama Domnului, care acum
sfintia sC pruintele. Patriarhul cerendule iariti's la
inchinarea lor, sub stitipilthrea Sfantului Mormint,
socotitamil domniea me impreuniti cu tot Sfatul
nostru, adech : cu sfintiea se Chir Nichifor Mitro-
politul teril, si sfintiea for Chir Ghedeon Episcopul
Romanului si Chir Varlaam Episcopul Ritidautilor,
si Chir Teofil Episcopul Husilor, si cu toti cinstitil
boeri eel marl al Div anului domniei mele, cum
aceste mrmastiii fund inchinate la acei s int loc,
macar ca lean si lhsat Dosiftei Pat 'al hul, n'ail
fost volnicii a le dislipi de la Sfantul Mormint,
si are dreptate Sfantul Mormint, as cerca, si a
lea lucrulu sent iarh's la inchinarea ce au foam,
si cu drep ate ghsind slat facet bothrire, de s'ail
dat aceste m'onastiri cu tete odajdiile si bucatele,
si mosiile, iara's la stapilnirea Sfantului Mor-
mtint ; si de acum inainte sfintiea se fericitul pa-
rintele Patriarhul sh le eia in soma sfintiei sole
siti aseze Igumeni, si cu tea ascultarea for la
Sfantttl Mormint sh fie, si ca timii lucru cu dreptate,
sh igmie stitiptinitore pe soma Sfantului Mormint,
si de vreme ce alte m'Cinhstiri a Sfantului Mor-
mint mai sus alatate, s'ati obicinuit a aye acele
www.dacoromanica.ro
 58

mile de scutela bucatelor, am socotit ca sh ramie

i aceste 4 monastiri tot la acel Asezruntuit, ca
sa scuteasch i aceste monastiri, deshtina de stupi
pe tote bucatele lor, ce vor ave drepte i gostina
de oi, si vhdrarit pe tote bucatele ce vor avea sa
nu dea nici unil ban, asemine ma, sa aibh cum
i alte monastiri a Slantului Mormint. i tote aceste
monastiri, mai multh suphrare, niel odath sh nu
aibh, i to0 omenii hitura i, ce vor ave prin sa-
tele lor, dupe hothrirea ce s'ail Meat, se albh a
sluji de tot omul 12 Mile inteun anti, iar vecinii,
sa slujasca pe obiceiu, i vecinii de pe unde
se voril alla, acestorti monastiri inprasti41, sh
aibh al lua §i srl duce in sate, si oshbitil sa
albh pace aceste sate de chile, de ialovii, de cal
de olac, de podvozi, de claci. Gospod i boerescl,
macar ca domniea me une angriril ca aceste, learn
ridicatil tote de pe toth sera, i fara de bath, si
platfti deplinil de la nimenea nimica sh nu se lea.
Aseminei i starostil, Parcalabil, au alai Omeni
Gospod, all boeresci, judechtori globnici, nime sa
n'alba treabh cu omenii monastirilor, a'i judeca,
sati a'i globi, MIA numai Igumenii s i fie certatori,
i judeciltori sa certe pe eel vinovai, afara de
moil]: de om §i pricith de furtusag, care se cuvin
a se judeca cu Divanul domnesc, precum le scriti
testamenturile, si de la rhposa01 domni, ce all fort
mai inainte de nol. Ci pentru aceste tote, dupe
a nostra viacia §i domnie, pre tine va alege Duin-
ned.eti a fi domn acestil teri, on din fiii nostri on
di'ntru alt neam, poftim ca sh nu strice acesta
asilzare acestor monastiri a Sfantului Mormhnt, ca
de'i va ci pare ceva ajutoriii, iar de mai mare
ra'spuns 'I va fi glndind a se ispiti la una ca acesta,
www.dacoromanica.ro
 59

caci i not aceasta data in malte greutap ne a-

flaturi, iarti Inca Iipentru cliivirnisala Sfan-
tului Mormnatti intr'acesta chipil le am asazat.
Cie macarti ca nu suntemil indoiti ca va in-
drazni cineva a face paguba Santului Mormant,
de vreme ca va fi crestinti. Si acestea tote s'aii
inthrit, i s'at1 IneredinVa intaiu cu a nostra in-
credinare de mai sus numitul, Noi Constandin
Nicolai Voevod, i cu Sfatul Sfintilor Arhierei a'i
terii de mai sus numiti, §i a tuturorit boeriloril
Divanului domniel mele: Constandin Roset Biv
Vel Vornic, Costaclii Razul Vel Vornic, Dolnie
zemli, Radul Racovicia Vel Vornic, Gomel zemli,
i Enachi Hat. i Parcalab Sucevii, ..... Vel .Post. i
Aristarh Lens Vel Spat. i Andrei Roset Vel Ban,
i Toader Palade Vel Vist, Vel Pahr. i Toader
Cantacuzino Vel Stolnic, i Paleologul Vel Comis
i pentru mai mare tarie am poroncit, a lui nostril
cinstit i credincios boeriu D-lui Sandal Sturcla
Vel Logofat, ca sa scrie si a nostra pecete sa pue.
Si s'ail scrisil hrisovul acesta in scaunul dom-
niei men, in orasul Easilor de Tanasie Logolat
de taina.
Veleat. 7251 April 20.
Noi Constantin 'Nicola VVD.
MINI,1111MI

Hrisov intilriteriu a altui hrisov de miluire ce s'ail dat Monastirilor

I nclnnate la Slintal Mormant.

CU MILA LUI DUMNE17E15

Noi loan Nicolai VYD. Doran Terii Moldaviei.
Facem scire tuturor cui se cuvine a sci, ca
Santulli Sion din Ierusalim, unde este Sfantulit
www.dacoromanica.ro
 60

si datatorulil de viacia Mormant al Donanului si

Mantuitorului nostru Isus Christos: dupa ran-
duiala dumnedeeasca, Dumnedei n'aft randuit alt
rnijiloc de cliivernisala Sfintelor biseriel, fara nu-
mai cu milosteniea pravoslavnicilor crestini; pen-
tru acesta mai inainte si de singuri Sfintil Apostoll,
au avut randuita milostenie de prin multe orase
si sate sa merge la Santulli Mormant, i acesta
datorie ramaind la toti cresting, multi s'ati silit
en de tot feliul de cinsti, ci daruri, a se inchina
si a sluji acestui sfintiz Loc, si mai virtos sail
nevoit i alti huninati donng, ce all fost din mila
lui Dumnedeil la pravoslavnica tera acesta, i cu
cit le all dat putinta au facut clatoriea lor. (Tex-
tul mai departe find din cuvint in cvvint intoc-
ma cu acela din hrisovul de mai nainte (f. 54)
am socotit a nzi7 mai repeta panel la periodul
urrrea-tora)Ce ear acum din mila i randuiala cea
domniasca venind i Noi cu domniea la patriea
cea parintesca, cu obladuirea scaunului Orli Mol-
aratandune rugatorii nostril .Igumeni
de pe la aceste sfinte monastiri a Sfiintului Mormint,
care se numescil mai sus. testament de miluire,
si de bun asazaniint de la prea iubit fratele nos-
tru domniea se Constandin Voda, ce all facutu
catra aceste sfinte mOnastiri, cu oranduieala de
scutiala mOnastirilor, si de hotarirea ce eats fa-
cut §i asupra oamenilor m.onastirilor, atit pentru
eel ce nu sunt vecini, cit §i pentru vecinil mó-
nastirilor, si din Dumnedeeasca rivna, find in-
demnat 1i bine voind i domniea me, aseminea
le am intaritti si am inoit sfintelor mOnastiri 1i
cu al nostru hrisov, ca sa albe si de la domniea,
mea tot acea hot6rire de min', pentru tote cum
www.dacoromanica.ro
 61

aratii mai sus, asijclerea i Starostil

au al01 oameni domnesci, au boeresci, judeatoril
olobnici
t, nime sa n'aiba treba cu 6menil me-
riastiril, a'i judeca, sail a'i globi, farii numai I.
gumenn sa, fie certiltori i judecgtori, sa certe pe
cei vinovati, afara de moqi de mu i pricini de
urtusag, care se cuvine a se judeca cu Divanul
Domnescil, precum le sera.'" testamenturile, si de
la alci raposa0i domni, ce au fostil mai nainte de
nol, ce pentru aceste tote dupe a nostra
i domnie, pre eine va alege Duranecleil a fi donin
acestii teri, on din fiii nostril, on dintr'alt nemil
poftimil ca sä nu strice ac6sta as'azare acestoril
monastiri a Sfiintului Mormant: cand '1 va Ore
ceva ajutoriii, iar de mai mare fasipil 'I va fi,
gandinchl a se ispiti la una ca acesta ; cad' nol
acesf6 data in multe greutilti ne atlam, iar Inca
i pentru chivernisala Sfantului Mormint, intr'acest
chipti le am as6zat, ysi, asemine le am intaritil, ce
macar ca nu sunteMu Indoii ca va indrazni ci-
neva a face pagubil Sfantului Mormtintil, de vreme
ca va fi crestinil. §i acestea tote s'ail
i s'ail incredintatii Int i t cu a nostril, incredintare
de mai sus numitul Io loan Nicolai Voevod §i
cu Sfatulii SfinOlor Arhierei a'i terii de mai sus
si a tuturor boerilor Divanului domniei
raele : D-lor, Iordachi Cantacuzino Vel Vornic
de tera de jos, i Radul Racovicia Vel Vornic de
tera de sus, .. . Hatman, i Parcalabil Sucevschii,
i Andonachi Ramadan Vel Post, i Toader Palade
Vel Spat, i Iordachi Baru Vel Ban, i Aristarhu
Vel Vist, i Vasilie Roset Vel Pahr, i Vasili Cos-
tachi Vel Stolnic, i Constandin Vel Comis. Si
pentru mai mare larie am poroncit a lui nostril.
www.dacoromanica.ro
 62

cinstit i credincios boeriu D-lui Saudul Sturza

Vel LogoRt, ca srt scrie si a nostra% pecete sa pue.
Si s'ail scristi hrisovul acesta in scaunul donmiei
mete, in orasul. lasil, de Gheorghie Vrabie Logo-
fiit de tairill.
Veleat 725-2. Noemvrie 30.
Noi loan Nirolal Voerod.

llrisov de la Domnul Grigorie (Thiel Vo .vod pcatr I :-coale.

NO1 GRIGORIE GLIICA VD.

Boj. Milost, Gospodar. Zemli Moldayskoi.
Facem scire tuturor cul se cade a sci pentru
randulu Scoleloril de InveVitura car ii, de vreme
ce in Lora acesta din nepurtare de grijrt a Dom-
nilor, neobicinuindusa mai din nainte vreme a
se Linea stole de invetilturil, era multA, prostie, ca
i cei puternici, ce cu puterea lor, Linea dascal
pentru copiii lor, Inc rt. i cu inveliltura cea de-
stiviii sit nu se procopsea, 17511141nd eel mai multi
tote ne Invetati, iar prostimea cu totul se afla lipsiti
de podoaba inv6,tilturil. Si find ca scolele sunt
ca o f6nanti din care se adapa obstescul norod cu
Indestularea inve aturii, si a intelepciunei, care
inveVituril '1 face pe tofu omulii a cunt ce Dum-
nOeirea, a pricepe legea cea pravoslavnica, a
procopsi pe orueni cu infrumusetarea vorbii, si
practica cuvintelor, a Invrednici a se face preoti
iscusiti, @i dascali invelati, de la care curge mutt
folos, atit bisericesc, cit politicesc. Cu puterea
invgtrtturil, i sfintil pArinti ail biruit eresurile
si au luminatri sflinta biseriert, imi adobinduo cu
www.dacoromanica.ro
 63

multe canoane de cgmtgri i laude, si pre toti ne

indemng, i ne inva0 a ne sili cu inveVitura.
Acosta dar rgvnind i domniea me, care dupe ce
Dunmecleeasca pronie art rAnduit a ni se da stepena
domniei acestei OH, indata atuncea in domniea
intaia am cercetat i pentru Asazgmintul sc6lelor,
i intaia am fostil facutii acest assazilmint, rAndu-
ind i asazand sa fie patru sc6le cu patru das-
call, una Elineascg, si alta Greceasca, Si alta Slo-
veneasca, i alta Romaniasca, iar leafa dascalilor
sa riinduise asupra boerilor cn boeril, si a dre-
gatoriilorti. Dar pe urmg cunoseendii, ca cu acest
asazilmintit nu vor pute sta sc6lele, find ca era,
cu suparare, §i boerilor sa pricinuea smintealg,
si cu schimbarea boeriilor, i neputendusii sc6te
banii Ia vremi, liu lipsia jalobile dasealilorii, si
veclend domniea me di, se da, o pricing de stricare
c6lelorii, $i fiindu trebuinth a se gasp alt chip
de asaziimintil scolelor mai intemeeat si stata'toriii,
am socotit domniea me luandii blagoslovenie ysi
tie la preaosfin0ea sa pgrintele Mitropolitul erii
si a sfintillorii sole Episcopilor, si en tot Sfatal
nostru, D-lor-sole boerii cei marl, am alesu hotg,
rind asgzarea se6lelor de s'aii facutil intr'acest'as
chip. Fiind cg, Ora la acea vreme preotii platia
dajdie cite -1 galbeni pe anti, 2 galbeni la Santul
Gtheorghie, i dol galbeni la Sfantul Dimitrie, s'ail
ertatil dajdiea lor, ca sh, nu dea ei altg, dajdie
tare numal cite I galban de preotii si de Diacon,
numai odata intr'un an scolelor, care bath WI
stringe sfiniea sa pgrintele Mitroplitul, i sg, pra-
teased lefile dascalilor, si din banil ce mai pri-
soseseil din lefile dascalilor, intAmplandusil, la acca
vreme aicea, i rilposatul fericitul intro pomenire
www.dacoromanica.ro
 64

sfincia sa Patriarhul Sfantului Mormant Chir Hri-

santie, d.up6 cererea, §i pofta sfinOel sole, s'aii o-
randuit sa se deie una suta lei pe anti ajutoriti,
§i Sffintului Mormant pentru scolele de acolo, §i
alai bani ce vor mai prisosi, sa fie de chiverni-
sala copiiloru celor strain, §i grad' pentru im-
bracamintea si hrana lor, care a§azilmintit s'aii
Intarit §i cu brisovulli domniel mele a nu se stra-
muta, §i acesta a§azare fiinclu socotita en buns
rilnduialii, nu era a se da nici odata smintep la,
scolelorti de I re o zaticnire sari stricare. Nu mat
dupe mazilie nos ra viind fratele nostru domniea
sa Constm it Voevod, §i socotind s2L faca altil
aazamint, facend randuialii, a se plati lefile das-
calilor de la Visterie, §i sa nu se mai supere pe
preoti, Cu o nadeide ca va pute birui Visteriea
ati stricata 0zarea nostril. Dar pe urnla viind
fratele nostru domniea sa Ioan Voda, §i Visteriea
dupe cum pururea se afla cu multe trebuil4e, nu
sari pututit plati lefile dascalilor de la Visterie
§i au (lath o pricing de strilmutarea §c6lelor. C
acum dara miluind Dumnedeli de am venial **
cu a treia domnie la stramosesc scaunul nostru,
si cercetandil de randul §c6lelor, n'am suferit a
remine orasulil acesta f6ra Foie de inveVitura.
ce am tocmitii si am a§azatti iarre*1 acele patru
§cole cu patru dascali, preciim au fostil mai
Inainte, §i leafa dascalilor am oranduit'o iaraV
de la preoti, ertandu'i pre dan§ii de alte dajdi,
sä deie ei numai unit galben intr'un an pentru
§c61e, insa clece potronici la SAntul Gheorghie,
§i clece potronici la Sfantul Dimitrie. Care bani
sal stringe sfinciea sa parintele Mitropolitul ce va
fi, i de la sfintiea sa sa eie dascalii lefel,e lor, insti
www.dacoromanica.ro
 65

dascalulti celti mare Elenesc 360 lei, si al doilea

dascal 120 lei, si dascalulti Slovenesc 130 lei, 0
celu Romilnesc 100 lei,. si aces-CI bath pe jumata-
te sa li se deie la Sf. Grheorgie, si pe jumiltate la Sf.
Dimitrie si din cei-l-alti bath ce mai prisosesc, tot pe
riindniala ce Meuse si mai inainte 100 lei pe and
sa," se deie la Sfantul Morin:int pentru scolele de
awl°, si sa" se chivernisascA si copil cel s reini,
s saraci cu hrana si imbracilmintea, pm tiltoriti de
grija sa fie si acestor, totti insusi sfintiea sa pa-
] intele Mitropolitul. Insa ce va cupiinde trebuinta
copiilor celor streini. si seraci. cu i vodu Gospod
sa se riinduiascti, sa i dea sun iea sa, si sa face
cautare si scalelorti, lurtndti sc;ma dascalilor de
done on intr'unti anti, cu ce feliii de silint'a s(1,
poarta asupra invepturii copiilo , si fieste care
copilil cum se inva,a, si la ce se spoiesce. Da-
onea sfintiei sale sit fie a cerceta ace ea t6te, §i
ale asiza. Insa, ocotinclusA ca unele t'nu uri had
departate, nu pot ajunge toti locui o ii cu copiii
or, la scolele de la Iasi, si mai vi tosti cei A-
mei far putintrt, si penti u ca sa cupiind.e, sri, se
impArtasiascii toti de ac6sti mild, s'ati socotit la
rei Episcopil a tei ii sa se mai asilze trei stole
Slovenesci, si Romiinesci, la t -el E Jiscopii, la Ro-
man, si Radauti, si la Husi. Pentru care s',1 alba
purtare de grijA sfintiile sale Episcopil a gasi
dascali invetati la Slovenie, on 0 la Romilnie,
on din eel esiti din scalele de la Iasi, Ort dintr'al ii,
i sa aseze la fieste care Episcopie cite o sc6IA de
Invetatura copiilorti, si acel trel dascrdi de la a-
cele trel Foie, sa fie datori a se sili cu invet.1-
tura copiilor, atit cu Serbiea citti §i cu Romaniea,
§i lefa for s'ati ikiduit cite 80 lei de dascal pe
www.dacoromanica.ro
 66

anti, care bani sail eie pe jumatate la Sfiintul

Glieorghie, *i pe jumatate la Sfantul Dimitrie,
insa sfintiea sa parintele Mitropolitul sa deie acei
bani din banil preutilorti, ce arata mai sust la
maim, Episcopilor, si Episcopii sa platiasch das-
calilor, si acel dascali sti aibe si scutiala de birul
Visteriei, ilici until banti sa nu dele, munai se
paziasch slujba for grijinduse de invettitura co-
piilorti, si iarasi sfintiile sale Episcopii, sa face
necontenith cercetare scolelorti, adese hianduse
sama, cum invata copiii si la ce se sporescti, ca
si dascalil sit se sileasca, si copiii sa se procop-
sasca eu invetatura lor. Tar prtivitoritt i zapciti
cu puterea doniniasett a se implini aceste tote,
sa fie D-lui Vel-Vist, si cand s'a plini anulti sa
alba a lug sama acestor bani, ce unde al chel-
tuit, si ce ail remas, si isvod lamurit s2 ;Irate la
domnie. Ci dar precum s'ati astizatti randuiala
acestor scale, sa stea nemutata, si nestranintata, iar
tine s'ar ispiti a sfatui intr'alt chip, ca sa mute.
si sa strarnute acesta pomana, ce s'ati fricutti de
folosulti. obstiel, care este podoaba teril, si en
odihna si nesuparare, si a boerimei, l clt odihna
preotilorti, lipsinduse de acea dajdie ce da mai
nainte, si faa paguba terii, si a Visteriei, tine vs,
indrazni a se atinge de stricarea acestul mazemant,
si din'tru aearuea pricing, se va lipsi acesta fo-
lositoriti isvor, on donut va fi, on boeriti sttituitorti,
unii ca aceea sa alba blastamul sfintilor parinti
celor 318 a Soborului a 00, lumea de la Nichiea,
si de a'i nostri a patru a teril sfinti Arhierei
carii slati iscalitil mai jog', ca de unit Sobor sa
fie dap. anafemil. §i intarim hrisovul acesta, 11101
cu a nostra incredintare, Nol Grigorie Ghica
www.dacoromanica.ro
 67

Voivodii, §i cu a prea iubi i fiiloru domiiiei me-

le, Scarlat, i Mateiti, i en tote Sfatulti nostru
boeril Divanului domniei mele, D-lor Costachi
Razu Vel Vornicii. de -Ora de josil, i Radul Ra-
coviciA Vel Vornic de -Ora de Sus, i Gheorghie
Hat, Piirc'ailab Sucevschil, i Alistar Hrisosulei
Vel Spat, i Enacbi Hrisosculett Vel Post, i Di-
mitraclii Calmasul Vel Ban, i Dimitrascul Paladli
Vel Pabarnic, i Vasilie Roset Vel Vist, i Ilie Cos-
tachi Vel stolnic, i Vasilie Razul Vet Comis. Si
pentru mai mare intemeere am poroucit cinstitia
i credinciosulni boerului nostru D-sale San tut
Sturcla Vet LogoMt, ca sa scrie si a nOstrri pe-
cete srt pue, i s'at1 scrisu hrisovul acesta m ea
in orasul lasilor, in a treiea domnie a dorm iei
mele, de Gheorghie Vrabie Logofat de tainii.
Veleat 7256 Dechembrie 25,
Nol Grigorie Ghica Voevod [LP.]
Nichifor Illitropolit Noldaviei,
Iacov Episcopul Rifildelnlel.
Ionichie Episcopul Rontanului.
Doroftei Episcopul Husului.
si tort boerii de sus aratati.
Procit Vasilie Vasiliev Buhiescu, Bzv Vel Fist,

Ilrisov pentrn §coale.

NOi LOAN TEODOR VVD.

Cu Mila lui Dumnezeu Domn Terei Moldavia
Podoaba cea mai mare a lumii este omul, Jar a
omului este invecatura, ca de vom dice puterea, siL
aceea este vremelnica, bogrqiea, ear 'i nestatornicA,
www.dacoromanica.ro
 68

- cinstea, si aceea tntr'o clipala curand se restoanial

sail pre o parte, sail pre alta, cu -tote acestea,
improtiva invataturel Bunt cele mai mici po-
doabe a omului, iar invatiltura nu numal ca la
ne intunericul treceril vietii a ^estiea, ne este ca
a. faclie arclet6re, si de lumini sloboditore spre
indreptare, si nepodicnirea nostra, ci si sufletului
si duhului nostru, ajutor si folosinti, cacri prin
transa cunoscendil cele trecute, soco i the aceste
de facia, si cele viitore roasurand'ii. si pre tote
impreuna masurandule, imbrato§amil cele bune
i cuviinci6se, prin care, si in calea lumii dreptil
mergema, §i la popasulil celu veci "cti rapaosil si
-odihna afamu, ne putem adeveri s cra ictoriile
vechi, in ce feliu ail fostil neamui '1 a ele, care,
pe iscusitul invetaturii talanta ail lucratti, ca nu
numai, cinstite, laudate, si ca ni§ e Dumnecleiri
de Oa lumea era inchinate, ci si la resboae ne-
infrante si nebiruite se afla, pentru ca nu flume-
rul, ci, invetatura obstescului melt i g poarta bi-
ruinta. Ia sa intoarcem ochii no i cabra intu-
nericul trecutelor vremi, si se vedemil cum str5-
luceste ca o piatra de mult pre, , a eea adeca
cuibul inteleAdoril, gradina iscusitelor niestesu-
'gurif isvoru inv'etaturilor, maica vetejilor, ochiul
lumei, si valfa veacurilor trecute, sa int,Orcem si
,curmele nostre, ca sa auclim pre acei vechi istorie,
.care si acum bucluma marirele ei caf pe Ia mar-
ginile lumei sa aude, Gre prin ce? si cu ce chip
,s'ail castigatil aceste nume inalte, sa socotim, nu
prin tialta cu adeverat, Med numal prin mijilocul
inveteturil, prin care, si cat an fosta, cu tote feri-
cirile au inflorit, si dupil stricarea sa, care este
sortul neamului omenescil, la.toti cesti de pe mina
www.dacoromanica.ro
 -69
pomenire Oa, de nemuriri intru cinste au 11-
sate, asa se dovedesce aevea despre politiceas-
ca stare, &A invgtiltura este cea mai de treabl
si mai de iar de ne vomit
folosii. Adana-tore,
ulta si despre partea bisericeasca, nu mai pu-
timil.folosu si din'tr'acolo au adus 1, art nu
prin mid.ilocul el sfintil parinti, caril si de du-
hul Want find nastaviti, si plini si de invatatura,.
impodobi i si luminati ail. bauutii. cu tarie, si art
disradilcinqt oboiitele, si surpate1e plinele de otra-
vg si 4615 ele eresuri acelor ce cu vilrvArie por-
nire, si diavoleasca, cu galejurile for caseate, din-
tru care isbiicnia multimea huleloru, spre obo-
rire, si de tote stricare a Dumnecieeseil nOstre
credinti ere, 'nesti. Pre care toti ca dintr'opras-
tie iute intorsa, iaii. svarlit intru bezniea veeini-
cei pedepselor *lute. Cum si din spre alt5, par-
te, iarg'si vedemil oranduelele sfintel bisericii
flostre a iilsaritulul, carele de sfintii pgrinti fa-
cuta dupil mestesugulil invkaturil, sunt cele ma'
iscusite, si mai frumOse, prin care neincetat, si
de apuru ea se sAvarsa'ste jertfa cea- tainuita, ca-
re c6tra ceriu neineetatil sa ina10 de unde se
dovedesee, ca si politicesce, si bisericesce, ail fost
si este de folosil invetiltura, iar mql alesn cea
Eleneasea, de unde ca din.'un isvor cele-l-alte
tote art esidi, care pretutindene trebue a se afla,
iar mai alesil in cetAti, si in orase pentru folo-
sulu de obstie, si pentru ca sa albA, toti lesnire
a s e impart4i, a se a,dapa dinteace,asth fOntina
plinA de daruri, trebue ca'sA se a& si scoalA de
obstie, dascall procopsitl; ca sa potA toti incrpe
In cAmarile invkaturil celei iscusite si lumin6sk.
&IA, cum si aice in Iasi scaunul domniel melet.
www.dacoromanica.ro
 - -70

de cand DumnecleU ne all miluitu cu domniea

cea din taiu, grija a nostril aceasta all fostil, ca
sa pazim oranduelele cele bune hi folositOre, iar
mai ales a scoleloril, care suntii ca nisce maice
de obstie, , Deci cercetandii domniea me cu
tote deadinsul pentru randulu numitelor stole,
ca sa vedem in ce chip suntil, si in ce stare se
si cate sunat, si de smith dascali procopsiti,
de In carii se pOta inveta cineva sail ba, ci
and oriinduit domniea me pe slintiea sa Chirio
Chir Iacov Mitropolitul Moldaviei, si pe numitul
i vestitul la invetatura Critiea marele Caisi, iar
al bisericii eel marl a rastiritului, ea sa cerceteze, Si
in ce chip se afla starea sc6leloril EIiue ci, sa in-
§tiinteze, care dupil cercetarea ce au facutil, in-
ten adevC.Irti ne au ariltatil, ca scola se afla la
prostil, i rc stare, lush' nu din pricina dascalilor,
ci din doa pricini s'ati dovedit rasipa ncenicilor,
cea din thin, ca unii din ucenici iubindii mai
mult cinstea curtil, altil fiindu straini, si de cele
trebuinciosil pentru viata lipsiti fiindti, ne inga-
duinclU vreme, i ne seckIndil pana in sfarsitul
in\ Witurii esti, parasindu cartes; adoua pricina
care este cea mai mare si mai folositore s'ati a-
flaat, c on -care dascal, atat de aiurea cat si de
loch, stringandil ucenici, i facCIndu scole osabite,
nu innual ca spargii scOla cea mare domneasca,
ci inch hulindti i pe dascali, instreineada si ini-
mile parintilorii, ca sa'si den copii in scOla cea ma-
re domneasca, ca ascultandit, i potrivinduse de-
faimaiiloril lore celorii minciun6se, socotescil Ca
dascalulti '1 neprocopsitti, i asa se pricinuesce
pustiire de ucinicii scolei eel marl domnesci, cat
in aceasta oranduitil de mai sus aratati, au gasit
www.dacoromanica.ro
 71

doue miziloce indreptatore improtiva acelor doit

pricini ce aduce stricaciun.e §c6lelor, intal ; uce-
nicii panii, nu'§ vor plini §ese any, call mai Rutin
din §c6la sa nu lipsiasca, ca cu necurmata as-
cultare Invetaturil, §i cu implinirea anilor acestora
sa potti, ncenicul a agiunge la priceperea hive"-
§i la, scara cea cacluta a procopsalii ; al
loilea : acele de pre delaturi §cole Meute, de unit
dia dascalii de may sits numiti, ory pe la mii-
nastiri, on pre la alte locuri §i ori pe unde ar
ii, de vreme ce sunt doveclite de sricaciune,
rasipa §colei eel marl donme§ci, s'att socotitii ca
li§ce aduca6re de inpedecare a mergerii inaintea
procopselii ucenicilor, de tail sa lipsiasca, §i nu-
iai la §c6la cea mare sa fie adunare §i inv6tatura
iicenicilor tuturor, insa dascalii ce se afla la casele
boere§c1 b".1 invete numai pe fiii d.-lor sale, iar
all cop.' a stringe, §i a inveta, din laturi, niei
de cum voe sit n'aiba, caci sa cade ca §cola cea
mare, ca una doraneasca §i sa aibe cinst
si randueala sa deplinu. Iar dascalul cell"' mare
Nicola, aflandulli acestia, de mai sus numiti oran.
duiti, ca este vrednicii §i procopsitil, au socotit
ea sa ranee eara'§i dascalii la §c6la cea mare,
audit ma imile cu t6ta oranduiala, §i silinta
necurmat, aseminea §i pentru dascalul al doilea,
pentru dascalul al treilea de la §c6la cea Gre-
easca, totu cu alegerea dascalului celul mare, sa,
lie, pentru mai buna invatatura ucenicilor.
Aceste tote inscris liindu aduse de sfintiea sa
parintele Mitropolit §i de marele dascal Critlea,
t?i cercetAnd §i nol, §i aflanduse ca suntu cu tale,
cu acestil al nostru domnescil hrisovii learn ih-
taritil, insa pentru dascalii ce vor cuteza a mai
www.dacoromanica.ro
 - 72 -
face osabite stole, si a mai strange uceniei, pe
urni ca aciea aratandul dascalul celit mare la
domnie, sa se pedepsiasca cu grea peEpsa ; cum
e Ant dascalii, ce vor merge pe la casele bo-
er esci. iarresidascalulii cell'''. mare sa ispitiasca,
iedniciea si invalatura lore, iar peutru plata
ticalilo a, dupa cum arata hrisovul domniei sale
Cyr o-orie Voda asa sa se urmeze, luandit fieste
care dreptulu sea la vremile ce s'ail oranduitil cu
de mai sus numitul hrisovil a domniei sale Gri-
gorie Voevod ; iara pentru dascalul de la scola
treia Greceasca, de vreme ce ne au aratatil
sfintiea sa parintele Mitropolit ca are os eniala
multi pentru multimea ucenicilor, si c i eel clece
ei cel avea mai inainte pe luna, nu ajunge de
chip ernisala sa, am hotaritu donmLa me de a-
cumii inainte sa alba 15 lei pe luna, 5i de aice
incolo asa sa se urmeze, iar pentru stole ce
bunt in tera, atit moldovinescl, cat 5i Slove-
nesci, iarasi dupa testamentul domniei sale Gri-
gorie Voevod, sa se urmeze; Numal iarasi ne
mai arata sfintiea sa parintele Mitropolitul ca
la munastirea Putnei este trebainta ca sa se afle
n scola, cad fiindil loci departat, nu potil copiii a
agiunge pe la cele-l-alte stole, si mai ales ca se
afla acolo un dascalii, care de cati-N,a ani invata
cu mare folos a ucenicilor, deci domniea me, si
acolo sa fie dascal si stole am intarita, hotarind
ca, de acum inainte dascalulti ce va ii acolo sa
alba a lua din banii scolelor ce este obiceiti de
stringil de pe la preoti elate 60 lei pe anii, adeca
30 lei la Sfantul Dimitrie, si 30 la &Antal Gheor-
ghie, pentru osteneala sa, si aceasta sa fie una
www.dacoromanica.ro
 73

din cele-l-alte sc6le ce suntii numite in hrisovul

domniel sale Grigorie Voevod.
Deci la tote dupa cum am al:Matti mai sus,
poroncim domniea me sti se urmeze. Iar pentru
ca asazarile cele bane suntu cinstea domnilor
a stapanitorilor, podobirea cetatilor si a oraseloril,
folosu de obstie, cade ni se a pune tot feliul de
oskdie, si de silina ca nestnimutatil sa se pa-
zasch, pentru ca intru paza bunelor as525r1 sta
dreapta stapanire a unui domn, sub ackuea um-
brire norodulii adapostinduse, se aptiril, de arsituri-
le strilnabiltatilor, care cu nimica alio nu se potil
goni, nici slat genii. piinO acum, MIA numai cu
cele bune asazari, si en buns paza for ; ca de se
vor intrunpla vre unii sa sminteasca Meat de
puitlu acele veal si bune oranduele, nu numai
ca lama name de inbitoriti striimbat4ilor 'si casti-
gt, ce si de obstie stricticiune aduce, dealt care
nimica nu este mai defaimatii la unil domnt, si
de vreme ca orralduelele aceste a scOlelorii ce
s'au Menai pentru invatiltura de obstie, suntu
unile din cele mai de frunte, si mai aducet6re
de folos obstiei, duph' cum si nol, nu numai ca
din vechiii dupg, cum ail fostii, nu le am striima-
tatil, ce inca i printr'acestil alu nostru hrisovil
intkind.ule la mai banit stare le am adus. Drept
aceea dar poftim domniea me si pre alti luminati
domni, ce vor Ii in urina domniel mele, miluiti
de Dumnecleti cu domniea a,cestel teri, on din fiii
domniei rnele, sau dintr'alt neam, sa, intariasca
i domniile sale pentru a for vecinica pomenire.
i spie aceasta este credinta a insumi domniel
mele de mai sus scrisa, Nol loan Feodor Voev6d,
§1 credin0a a prea iubi i {Mord domniel rude,
www.dacoromanica.ro 4
 74

Grigorie Voevod, Alessandru Voevod, si credinta

a cinstiti : si credinclosi boeril eel marl al Diva-
nului domniel mele D-lor Stefan Roset Vel Lo-
goat, Iordachi Bals Vel Vornic, de t era de Jos,
i Mihalachi Sturdza Vel Vornic de -t.era de Sus,
i Vasile Roset Hat, Raralab Sucevschii, i Enachi
Vidale Vel Post, i lonita Cantacuzino Vel Vist,
i Ionita Cantacuzino Vel Spat, i Andronachi Vel
Ban, i Arghirie Vel Paharnic, i Enachi Vel La-
minar Vel Stolnic, . . . . Vel Comis,
si credinta tuturor boerilor domniel mele, marl
si mici.
s'ati scristi hrisovulii. acesta in scaunulii
domniel mole, in orasul lasii, de Vasilie Gane,
Diacul de Divan.
Noi _roan, Voevod. (LP).
Alanolachi Bogdan, treti Logolcit Procit.
.............-

Elrisov pentru .coale.

Not GRIGORIE ALESANDRU GHICA VVD.

cal mil: Jul Dumne(leti donna t6rii lioldaviei.
Cele mai folosit6re, si aducet6re de roduri, si
a fericitel vietil intaritore lucruri, din t6te lucru-
rile, care be anaiii hotaritii, si amu asedatu grin
hrisovulu domniel mele la, cea din OA domniea
n6stra, cu a lui Dumnecleu ajutoriii, pentru celu
de obstie folosii a supusilorii teiii sent, sc6lele
carele din temelie s'ati ridicatu si s'ati aseclatii.
De vreme ce invetAturile lesnescil. pe 6m eni a fi
supusi pravelilorti si facu iubitori bunel °ran-
www.dacoromanica.ro
 75

duele, si mestesugasi 'I arata, si vrednici 'I face

spre tote lucrurile, dintr'acesta dar isvoresce vi-
ata cea linistita, si fericirea cea nemiscata, si
petrecerea cea n6dijduitA a vietii eel bune; mar-
turi cuvintelorti acestoru Bantu neamurile cele
vechl iubitore de invetatura, si cate neamuri in
clioa de asta-di tofu de-a-una si fara lenevire,
au ne'neetata purtare de grija, si iubescii inve-
taturile, la care aceste neamuri vedemu buna o-
randueala a praveliloril celor politicesti, si cele
inilorite mestesuguri, si vieta cea cu fericita sta-
re. Si inteleptulti Solomon cunoseena ca sunt
unite, si inipreuna cu intelepciunea salasluite
tote bunatatile, dice, venitu-rni-au tote bunata-
tile impreuna cu intelepeiune, si nenumilrata bo-
gatie la marine ei, si pre cei ce hulea pe in-
telepciunea, in ticalosie zacendri. °mull cell
carele ocareste intelepciunea si invetetura, tica-
losil este, si in zadarii nadejdelor, si ostenelik lui
fora de folosii, si netrebiiice faptele lui. lush'
Domnulu Dumnedeti tuturorti sciindu catti de
multa este trebuinci6sa la Omeni invetatura, au
Infricosatii pre cei ce ocaresdi invetatura, cu a-
(Tsai cuventa : apucati-ve de invetatura, ca nu
cumva sa se manie Dornnulii, si veti peri din
calea dreptatil.
Deci de vreme ce iarasi en mila lul Dumne-
cleti, tuna luatti stapanirea Ora acestiea, si fiind-
ca aniti allatl se6lele carele santil la aceasta
tera parasite si stricate, si fara nici o fapta,
vrandil not ca sa le ridiernii, si sa le *dam
impreunA, si sa le intarimu si sa le aparamu
de cea viit6re stricaciune si facerea, de reii, ho-
tarimii, a orandui aceste de mai josu, ca o adA-
www.dacoromanica.ro
 76

ogire i intarire la hrisovulii nostru, care s'aii

facutu pentru asaclarea $i tocmala acestor scole.
Epitropii tuturorti scoleloru sa, fie D-lui marele
Vista, Ioanti Cantacuzino i nepotulii nostru
D-lui Hat. G-lieorghie Ghica, celu dupa vreme
marele Vist, i D-lui marele Spat. Manolachi Bog-
dan, i D-lui marele Comisit Matel Cantacuzino,
i D-lui marele Comisil Scarlata Sturdza, i D-lui
Medelniceril Coste Papafil, i D-lui Ilie Catar-
giu al doile Logofilt, i Coste Avram. Si dintr-
acesti Epitropi, cela dupa vreme marele Vist,
sa aibe purtare de grija, a strange toed de-a-una
venitula, si banii ce se vor strange shit deie la
unulii din epitropi, pe carele cei-l-alti epitropi
'1 vor alege pazitoria de haul, i dupa ce se va
iniplini anula Jul de candii '1 art alesii cei-l-alti,
sa dea sama la ce1-1-alti epitropi cu amaruntul ;
Vistierlulii sa dea sama, de numerulli pre4lor,
si a diaconiloril, si a sumei de bani, care au lu-
ata de la dansii, i iau data la pazitoriula ba-
nilorti, iar pazitoriula baniloru sa dea sama de
banii ce ail luat, i pentru cat au cheltuit la tre-
buinta sc61c1, si sa se randuiascri de epitropi alt
pazitoriti de bath in loculti lui, i acestea asa
sa se urmeze pe totri anula. Iar de vor prisosi
bath sfarsinduse anulu, ce va prisosi cheltuiala
prin sfatultii dascalului celui din taiu, la lucrurile
care randueste hrisovulti domniei mele cel din
tall, $i pe acestil de'nteiil povatuitoria, si Di-
dascala alu filosofestiloril matimi la Academiea
Moldovii sa se aleage" de catra domni, si de ca-
tra Mitropolitulii, cu ispitirea acea care se cade,
iar acestu din teirl Didascal, sa alege pe alti Di-
dascall la Academiea Iasilorti, si numerulil lorti
www.dacoromanica.ro
 77

ca' vor fi, i placile lore sg le orAndueasca tote

ell, si matimile cite se vor da pe tutu anulti ;
Tanga acestea tot5 acelti din teiil Didascal5, sa
alege i sa hothrescA pe eel streini i sriraci u-
cenici cat! vorti procopsi la invetaluth, ca si ea
mila cea ortinduititi dupa hrisovuld edit din teal.
C'atra acestea s'a fie purtarea de grijri si la acest
din teit. Didascalti, i ce1-1-a41 dascali al Aca-
demiel, a primi si a cinsti pe ucenicil eel cu bu-
ng orAnduealA i cu supunere, i en ostirdie, iar
pe eel nesupusi, si indarapnici sill goneascrt, si
in scurti sa athe purtarea de grija pentru tote
acele bune, carele sunt spre crecterea scblei. Tar
alegerea celor-l-alci dascali al teril de pe la i
nuturl de afar:A, sri se face de oriinduitil Epitropi,
i si se hotArlasca alegerea Tor, despre domni,
i despre Mitropolitulti, i sa li se intareascii cu
crirtile Domnulul, iar de va trece vremea cea
orilnduitil hi care se cade si ele dascalii plata
lor5, i ucenicil milele lore, i epitropii vor ur-
ni vremea, nu numal dascalul ce15 din teiu, ci
dascali, si fieste carele din ucenici,
sá albe voe a trage pe epitropi la domnesca
judecatil, i vadeaoa a zisei vremi, sa, fie sese
hunt, si poroncim ca si't se dea la scala stilpilmrea
biserecel care este hothritA prin hrisovulti ce1u
din teiti, care bisericii se va chivernisi de tote
de ciltra dascali MA' de nicl o suparare. Deci
insciinVim5 pe WO. si cu gand5 ne mutatti si
lie intorsui 1lotirlmil, ca dupa, ce vor5 trece trei
ani ci mai bine, niminea din tineril ucenici, nu
se va sus nici la o cinste, de nu va arata cartile,
si a dascalului celui din tea, i acelor-l-alti Di-
dascali de la Academiea Iasalul, care cdr0 sä a-
www.dacoromanica.ro
 78

rate cum eh" ail fostil ucenicu silitor5 si cu osAr-

die, §i earn eri ;15 Cil§tig:ita InVaccitUrile, §i CUM
eh 8%15 einstitil de dascali cu nume de °mil In-
vela tfi, §i voint donmiea me ca &A nu se dea la
nimine de la dascali ace-te duff, piing nu se va
face o cercetare de obtie inaintea tuturora, nu
numai a dscaliloi u, §i a ucenicilorti, ce §i ina-
intea celorit ce voi it vre ca s5 se de acolo In
clioa cea Ihnduitil de cercetare, gi vrerea domniei
mele earilsi este, ace§ti inv6tati sa aib.6 cinste
de cats not, gi orrincliteala §i cinstea lor sa fie
dupg boori ; ne fi,graluimit domniea me a cinsti
pe ace§ti in elati en suirea i en boerie mai
Inult,5 de at pe alp dupg averea procopselel lor.
Indemnrun i pe preoslinpea sa pgrintele Mitro-
politulii, ca de acum inainte pe nimenea sa, nu
inaltg la cinstea pre,otiel, de nu vor avea egrPle
dascalilor celor preoteti, care carp' sa argte t6t5,
procopRa lonil h thtii bisericeasca invetiltura,
cad ca oil cal e dintr'ace§tiea fgrg de nurnitele
card va fui a pi eopea, va fi supusti la tote bi-
rurile la cite swan supu0 i niirenii. Ruggin
domniea me friqe§te §i pre cel dupa not
dal it
donnil, §i rug5m pe Dunine45. ce1u vin ca sa
Intorce tot deanna spre scole domn6sca lor vedere,
§i sa le chiverni:iaseg §i sa le porte de grija, §i
cu st5pgnit6rea lor facere de bine sa be cresce
spre bine socotim15 cat de multe §i fell de mi-
nunate bungt41 isvorescil din spre inveViturg.
A0jderea it-101115 §i pe ce§ti de acum epitropi,
§i pre eel ce vor fi urnia01 lor, dupil orandueala
argtatului lirisovit a doniniei mele, §i pe D-lor
Velitil bocri, §i pe toVI de ob§tie pravoslavnicil
cre§tini, s5, ajute dupg a loril putere la aceastg
www.dacoromanica.ro
 79

bung fapta. Tar de sa va arata cineva stria-

toritt, on facetoriti de rat la acestea care amti
hotaritil domniea me, on la cele ce vor randui
pe urma pentru crestirea sedlilor, Nol pre acela 'It
chemam la Infricosata i ne Inselata judecata a lui
Duroneqeil., ca sa dee semi la cel ce judeca OVA
fapta omenesca cu dreptate si Para de fatarie, si
Insusi acestil dreptil Dumnecleti asupra, aceluea
ca unui facetoriti de feu, si ucigasii nu numai
unora, ce multora, si nu trupurilor, ce sufletelor,
sa se aprind6, tote, maniea lui Improtiva lui, sh'si
Incordecle arcul sea improtiva lui, i sa gatesca
Intransulil sagqile morcii, sa se stergg de pe facia
pamentulul pomenirea easel lui i numele lui.
Datu sail §i acestil hrisovii tot cu acel ganda
iubitoriti de Dumnec).eil, i ton cu aceeasi yin-
lute i putere, cu care s'att data si edit de'ntel,
al nostril domnesc hrisov, pentru acesta sa albe
adeverire si neclintire nestramutata si nemutata.
in Jassi 1775, Noemvrie 15.
Grigorie Ghica Yoevod (LP. gospod.)

Hrieov pentrn venitnlit CnpAriei.

NO1 MATEIC GIIICA VVD.

cu tau WI Dunmeded donut itqii Moldavia.
Facemil §cire cu aceasta carte a domniel mele,
ca vecle'ndil domniea me boeriile atatil cele marl,
Grata i cele de mizlocti, ca s'aril Oa la prosta
stare, ne av6nda mat multe din transele nici
wail venitu, pentru care neputendil suferi dom-
www.dacoromanica.ro
 80

niea me, am socotiti cu paguba camaril doin

niel mele, le amil impodobite t6te boeriile de la
cea mai mare boerie papa la cea mai mica, cu
venituri indestulate, pentru care de t6te s'ail fa-
cutil i Testamentule nostru de s'ail cetitil la
Divane intru auclulti tuturoril, care s'ail trecuth
si in condica n6stra cea tiparita, si find ca din
boeriile cele din launtru, fiindil i una cuparie,
care este o boerie cinstita, i. tart de-a-una se
fad' feciori de boer% de neam, i domniea me
amu socotitil, de vreme ca pururea svoresce
inaintea Domnului, cu care boerie care din fe-
clorii din boeri sa facea, cauta ca sa paziasca,
i cinstea boerimel, i ne avendtt venial cu care
sa o 1)&6" pazi, ail fostri ajunsil acesta boerie la
rea stare, cat nimea din feciori de boieri nu'l tr5ge
inima ca sä se face, ce au inceput a ajunge gi
la cel mai prosti, pentru care neputendil suferi
domniea me, si de vreme ca cugetulil nostru
cu totulusti tofu, au fostil spre facerile de bine
acestil te', i spre pod6ba tuturoril boerilorii., gi
fiindu ca acestii boeril nu s'ail fostil randuitii
nici un venitu, iata dar c5, am socotitu insumi
domniea mea, si am gasitil cu tale, oranduind
ca sa aibe vel-cupariil a lua din venitul Caminil
(Ate 500 lei pe anti, rose pe patru §ferturi, a-
deca pe trei luni sa ea cite 125 lei, si acesti
bani ai ea tot-de-a-una, nescad.enduse venitul
lui, sail cu pretri mai multil de se va vinde Ca-
mina, sail cu pre Vi. mai josil, i nici cu scaderi-
le cartiloril Gospode, sa nu i se scale venituld
lui, ce sa i se dea deplin, i osabit-rt dintriacesti
500 lei, va mai lua vel-cupariti, si banii bou-
rului, dupa obiceiulil vechiu, adeca, de Oa cras-
www.dacoromanica.ro
 81

ma, cite 40 bani vechi, on mare de va fi ergs-

ma, on mica, §i aceasta hothrire a domniei mele
sa stea nestrarnutata. Si poftim domniea me §i
pre alti luminati domni, care voril fi in urma
dornniel mele, sail din fiii nostri, sail dintr'altil
nerna, sa nu strice acesta bunA, orandueala, ce
mai vertosil sa o intareasca pentru a for vecinica
pomenire.
Scrisusail hrisovulil acesta aice ins ormulil
Jassilor, de Ioan Pavel Gramaticul. In anulil
7263 Ghenarie 20.
Not Mateig Ghica Voevod (LP.)
Treti Logo fat Procitelnom.

Scrisorea Grafuln't Ronnintiov cfitrit

Mitropolitul pentru pace.
Cinstita scris6rea prea sfintiel tale de la I -ia
a lunei acestiea, m'am invrednicith a o priimi,
din care am vedut prin osilbitA muliamire, t6ta
dreptatea lasand'o asupra me, cu adeveratA osar-
die spre patriea vostra, t6te in§tiintilrele din mi-
ne pre sfintiitale §i preasfiintiea to norodului, t6te
incredintarile i invetaturile pentru nelipsitulil
acoperement, §i voire de bine vou'a',, a Imper5.-
te§cii Marini, a milei milostivei stapanitore, asa-
clatil au fostii intru insusi adeverulii, i acumil
me cucerescil ca sa fiu deseversitil la aceasta,
indreptatil find ca cu ajutorula lui Dumnedeil,
norocitele §i slavitele curgeri ale amid imperA-
te§cil 11lariri, a%t apropiatil sar§irea o§tirei, i cu
ansa au incheeatii fericita i folositOrea pace,
intre inalta imperatie Rusesc5., §i stralucitorea
www.dacoromanica.ro
 82

porta Otomanicesca, cu midlocirea aceaf asedend

de obstie pace si intArindil norodului celui de
o credintA, t6ta negrija, i cele mai bune dup5,
putinta odihnei, anume;
1. Socotinduse a tuturor locuitorilor acestor
Cnejil, on de ce feliti de stare ar fi, ne scApAnd
nimicA srt se pAziascrt, deplinti i inveci uitatA,
acelora care ail fostit inprotivitori interesurilor,
on la o parte on la alta, sati la o intAmplare
ca acesta, de sunt si cu prepus, WA nu li se fa-
ce nici o rAsplatire, nici pe alai sa nu'i lase ca
sA le face mustrAri, stricAciune si pagube, on
cu ce feliii de chipti an fi, sA se lase dupI cinstea
lor, i cinurile cele veal, si sa stapaniasca acele
cu care s'ati um10,midi el pAnA, la 1nceperea
ca sA p6th trAi supta paza, si acopere-
mAntul legii, ysi obiceiurilor pamentului, ase-
.minea i cu moiile lor.
2. Sit rut h stea improtivitori la mArturisirea
legii crestinesci on cu ce feliti de chipit ar li, ce
stt fie slobodi la fiicutul bisericilor noa si la
tocmitul celor vechi, dupa, cum ail fostii mai
inainte.
3. SA se cunbsce i sA se cinstescA, partea do-
hovnicesca, dupA cum se cade, cu osebitA cinste
cinurile acelora.
4. SA se dee inapoi mOnastirilor, si celora
1-alci oameni mo iile, i alte acareturi, care era
alor mai dinainte, i s'ati luatti inprotiva dreptl-
tii pe lengA Braila, pe lengA llotin, pe lengA
Bender, si alte cet41 care se numea raele.
5. SA nu cee nici sa ea, nici un feliu de sums
de ba,ni dupA, socotela veche, on pe ce feat de
cuviincA s'ar cuveni.
www.dacoromanica.ro
 ._ 83 ..._

6. SA nu cee de la dansii nici iml feliu de

dajdie pentru tota vremea ostirel, pentru stri-
caciunile ce li s'ar fi prlcinnitfl lorti intr'ac6,stA
vreme, si Inca pe doi ani, socotinduse de la
legatura pacii.
7. Dupti, sfaisitul vadelei aratate, sh se pilzas-
ca inbirea de omeni, si marimea de suflet, socotind
dajdiile de bani sa ea prin midilocire cu triinisii
Deputaci ; peste dol aril la darea acestor bani.
niminea din pasil sate alai dregatori, on ce feliu
de obraze ar fi, siti nu stramtoresert, on sa cee
de la clansil ca sa plfitiasca, on cu alt feliit de nu-
miri sil'i insilreinede, ce sti aiba voea sa se folo-
siaseti, cu tote acele odihne, cu care s'ati folositti in
vremele imperatului Sultan Mehm et.
8. Cnejii acestor done Cnejii ca aiba Capi-
chihal la Partti din crestini din legea Grecesca, care
vor purta grije pentru trebile numitelor Cnejii,
si vorit ave ti coresponderqie en Porta si sa se
cinstesca' de norodti, drept sa se folosiasdi, sl sa
nu se de de supusi nici la un feliti de silnicie
9. Insii voesce aseminea Porta, ca dupil ici-
nele amanduror acestor Cnejii, Ministrii culla a
imparatiei Rusesei ce se aflii lengri Portii. s i p6t11
vorbi pentru folosul acestor doue Cnejii, si s5,
apuca Porta sii, *I asculte, dupti asemanarea prie-
tesugului, si cinstea altos stapaniri, si mai podia
pentru aceea carii vorti socoti ca nu le vine sA
traeasca aicea, si vor socoti sa se stramute, s'ati
liotttritti ponturi anume.
10. Tqi unii ca aceea cu familiile lor, de vor
vra lase patriea sa, si la alte locuri sa se
sA'§i
stramute, sa le dea voea ca sá se stramute en
tote averile lor si cu tote familiile lor, un anti
www.dacoromanica.ro
 84

de dile, socotindii vremea, din dioa ce se voril

schimba robii.
11. Aseniinea ca acestiea din locuitori, on
din ce neamu aril fi, ce aii intratil in slujba in-
periltescil Marini, care vorti vre peste vadeaoa
pus6, cu tote familiile for i cu t6til averea lor,
sa na6rge cu osti rusesci. Dar de vor mai rá-
mane peste totil anulu, nici c'unti felirt de chip
sa nu se popreasca, nisi o indoialii, nu este, ca
fieste carele iubitoriil de patriea sa, nu va ea-
nosce iubirea de 6men1 si mila acel imperatesci
Mdriri, cu cei de o credinVi, care s'ali folosit cu
deplina pace, liniste i odihna, i cun6sce de la
inalta a ei Marire, mila i voirea de bine, asu-
pra acestor Cnejii, cu care folosinduse vor pro-
slAvi numele m'arirel el, si faceril de bine
DupA acesta poftescil pe preaosfin0ea ta, sa
dal de scire la tote locurile, acest5, aducet6re de
bucurie asaclare, ca toti si fieste carele in sciinc6
sa se all; in pace si fara de grija, dar cei carii
vor vre ca sa se mute din patriea lorii aiurea,
alegadusi locil pre targa la imperrgiea Rusasc6,
potil sa fie incredintati. c5", fieste care dupa sta-
rea cinstel lui, si dupil masura slujbei, va easi
odihna i sprijineala.
Graf Romantiov.
1774. Iulie 28, din Ibraila s'att scris.

Firisov pentra venitarile StIntalai Spiridon.

NOt CONST. ALESANDRU IPSILANT VVD.

cu mils lui Dumnedeii, doom terii Moldaviei.
A faptelor bune, cele dupa Ase4msantul po-
www.dacoromanica.ro
 - -85

Toncilor Durnnecleesci, sa, pazescil de la incepu-

tulil vecurilor, ca unil lucru ce cu adeverat este
mai pre susil de dial tote altele, toti eel ce se
facil lucrAtori vederatil se aratk ca resplatirea
lora sa inalca multil mai pre susil de cat fiinta
lorti de vreme ce nu numai in veal lauda pi
pomenirea loril remiine nemurit6re, der Inc a sca-
ra acesta este cea mai fericia resplatire se face*
vrednice desAversitu a merge cu indrasn616 pe
calea sulletescii mantuiri, si a ajunge lesne la
mostenirea sfavei eel vecinice. i de vreme ce
cuprinderea fapteloril bune, este imptirtitrt in
multe fiinte, pi tote acele fiirqe mintii omenesci
sun-tr.' pricepute, cu lesnire dar potil a se si sh-
veTsi, si mai alesu, celor ce 1i chipula lucrarel
lore este supusil. Una dar pi cea mai din tel
dintr'aceste laudate i multil folosit6re fapte, fi-
indii i iubirea catra' Dumnecleti i catra apr6pele
seu, cats buna cuviinca" pod6beloril lacasului
marirei sole, uncle bine ail voitil a se stiversi
preasfintele stile tame, cum si ajutoriulil celorit
slabi pi neputinciosi, i adapostirea celoru streini
Si bolnavi, care tote aceste re'zAtnandil la poron-
cile Dumne0.eesci, datorie este a fieste chruea din
n4multi ornenescil ale ph'zi cu sirguinc6. Drept
aceea dar, i domniea me din adanca rtivna,
plecarea ce avemil la urmarea poronciloril lui
Dumne4eil, dintru acitru ea mild si cer6sca pro-
nie, ni s'ati incredintatil stapanirea acestil pra-
voslavnice -61-1 a Molda-viel, din cesulil ce neam
InalOt la acest al nostru pi"trintesc slavit eghimo
nicesc scaun, avend neadormit cuget i privighere
pentru cele ce razAma, la datoriea nostrg,, i prin
cAtti ne a 11 prin putinVI, dupa vremi s5, le im-
www.dacoromanica.ro
 86

plinim. Luatam sama si pentru monastirea sfan-

tulni Spiridon din orasulil Jassil, uncle in laun-
tru, Irani acesta sfanta monastire este si spital,
care acesta spitalii de vreme ce s'ail ffieutil spre
prihniea si cautal ea, si tamaduirea de holna.vi
neputinciosi si saraci, atrial din pamentel?i, cat
si din strilini nemernici, (dupa cumit neam in-
credintat domniea me din hrisovul domniei sole
Aless< ndru. Joan Alavrocm dat Voevod, ce ni salt
aratatti de eatra al nostri einstiti si credinciosi
boeri, D-lor epitropii sfintei monagtiii, intarito-
rift hri 6. eloifi altoiii luminati domni de mai
inainte) s'aI afierositti, si s'ail datii ca sa fie ne-
than-nit-at nici odini6ra si in veci de la acesta
3 umita sfanta monastire, si s'ail intaritil en mile
domnesel, (in purtarea de griyi a monastirel),
ca sa se tie in tota vremea pazit intru odihna,
si bona statornicie. Si acesta afierosire si miluire
cu tote alte privilegii, ce s'aii vi,clutil ea are,
eereetandule domniea me, si socotindule ca sunt
en tale, si cu cuviintil asilclate si intarite, iata,
si prin acesta al nostru domnescil hrisov innohn
si intarim si hotarim ca sa se urmeze, si sa se
pazasee" intoema, dupil cumil mai josu sa arata
am-Erne.
Adeca veniturile a tote mosiile, si de pe du-
gliene, si de pe on -ce alte acareturi a monas-
tiril sfantului Spiridon, sa se ea dupa obiceiulti
pame'ntului. Venitulu loculuI monastirel de la
Galati sa se ea cum anume sa arata si la con -
diea Yistieriei en pecetea G-ospod : insa 30 lei,
de tota zalhanaoa 3 lel, de Oat' magazaoa mare
ce va fi in facia 2 lei, de Oa magazaoa mica
ce va fi in facia 2 lei, de t6ta magazaoa mare
www.dacoromanica.ro
 87

ce va fi din dose 2 leu, de toth, magazaoa mica

ce va fi din dos 1 lei, de toth saica mare ce se
cobora pe Seretiu, incarcata, 1 lett, de toth salea
mica tij 1 leti, de Oa casa ce va fi pe loculu
monastirei, 3 lei ; de OM dughiana ce va fi pe
loculd monastirei, 30 bath', de that catargul ce
se cobora pe Seretiti 30 bath, de Oa canna,
15 bani, de tail trnuchetulft, 9 bath, de totti. si-
reanulti mare, 3 bani, de totti sireanulti
3, de totu tahtalaculil ce se pog6ra pe Seretiti,
1 banh, de tutu dulapulti ce vine pe Seretiti,
2 bani, de tote ciftea dulapi tij. 1 banti, de doh
grincli, sah de doi usori, cc vin pe aph, I ban;
de douh, scanduri de brad ce vin pe apa. 1 ban,
de done scanduri marl de teiu ce vin, pe apa 1 b.
Dejma din yin duph obiceiu. Venitul cantarin-
lui de pe la tote alte targuri din tern, (afara de
aceste targuri, Galati i Foesanii, i Clii inaulii, si
Botosanii, achrora venit a cantariulth este data
miluire altoru nionastiri en deosobite lirisoave
domnescl). Acest venial sal ea monastirea sfan-
tului Spiridon, cum anume se arath si la condica
Visteriel cu pecetea Gospod, insa : 6 bath la 44
°eh, cantariatica, on -ce feliu de marfa a 1i, si se
va trage la cantariti. Iar find mai jog' de cat
44- oca, sa se ea dupa analogie de la cumpha a-
toriulti marfei, iar sarea de se va cantari sa se
ea cantariatica la 100 oca 3 bani, iar her de se
va cantari sa se ea cantariatica la 500 °ch. 6 bath,
iar pe marfa ce va ave cinevasi, macar de nu o
va vinde, $i va vrea s'o cantariasca, ca sa, scie
cate oca trage marfa sa, sa platiasca stapanulu
marfei cantariatica, precurthi mai susti se arata.
Pe totil anul sa fie datoriti acel ce va ave mi-
www.dacoromanica.ro
 88

luire acestu venial all cantariloril, adeca sit le

indrepteze, iar pe marfa ce va cantari in vama
(ca sa plates& vama, domniascrt) sa nu platesca
cantariatica. Taal de se va tampla stapanulti
marfei sa vends marfa sa in vama domneasca,
atuncea sa plateasca cumparatoriulii cantariatica,
dupti randueala ce se arata mai susti. Tote can-
tarele, °multi randuitti de la acelu ce va ave
miluire venitulti cantariului, sa le aibe suptil
zaptulu seri, iar aitulu sa nu fie volnic a -inea,
si a ave cantare mai marl de catti 40 oca;
bacalii i al01 pentru trebuin1a vend.erii marfel
lore, sa fie volnici a tine si a ave cantariu, de
40 oca trasura, i cu acelit cantariti sa'si face
alisverisulti lor. 'aril la cine se vorti aula can-
tare mai marl de 40 oca trtisura, sa fie volnicii
acelti ce va ave miluire venitulti cantariului,
alelua suptti zaptulti seti. 20 bani de tote
carulti en marfa, ce lua cantaragil vimii, canal
intra in vama, as lipsiasce.
De la negutitorii lipi cani, ce aducti ma. rfil
de Lip4ca, sa aibe a lua de totti carula cu dol
boi cite 15 lei. de la negutitorii lip cani, cel
trecetori, sa aibe a lua de tote calla cu dot
boi eke 8 pol lei. De t6ta butea cu vinu ce
facii cazaclii, i alti negutitori, i tree peste ho-
tar sa se ea cite 2 lei, iar de polobocil pe ju-
matate. Pol para sa ea de Oa oca de cera, ce
se va afla in totti Ora. Pol para, sa ea de OM
vadra de horilca ce va intra in orasulti Jassii.
Venitulu paharniciei cel marl sa se ea cite GO
bani de bute cu vin, ce va intra in orasul Jassii,
iar de polobocii, pe jumatate, insa de la preos-
fintiea sa Mitropolitulti, pana la Vel-Stolnie,,
www.dacoromanica.ro
 89

atgt care se vorti afla Intr'aceste boerii, cum si

acel ce ail fostti mai Inainte inteaceste boeril,
asijderea i giupenesele veduve, ce le vor fi fostil
boerii for Intr'aceste boeril, sa nu se supere pe
vinatele lor, cum aseminea se aratg, si la con-
dica Visteriel cu pecetea Gospod, Ins pe vinul
ce se va aduce de pinprejurul Iasi lor, sa nu se
supere nefiindil obicel ; tiutiungritulti sa ea eke
un lei de pogonti, ce se afla in tern semenatti.
Solgritulti Vrancel sgl ea, dupg ase'clarea ce va
face cu Vrancenil pentru sarea mgrunta de Vran-
cea. De totu ramatoriulu ce va trece peste ho-
tuft, sg ea eke 60 bath ; de -Oa vita ce se va
vinde in Iasi, si la tirgul Frumos, de cal, iapa,
boil, vacg, si ea cite 24 haul, insg 12 bani de
la v6ndetoriti, si 12 de la cumpargtoriti. Opt-deci
liudi scutelnici si aibe" a lua Epitropil deapuru-
rea de la Visterie din catastihul scutelnicilor cu
pecetea Gospod, pentru treba spitalului, ca din-
teacesti bani a scutelnicilor si aibe a tine lem-
nari, bucatari, i femei pentru spalatulti i grija
bolnavilor la spitalti. Si macar ci ODA ,acum
ave de lua numai 25 liuzi scutelnici, dar flind
ea acum spitalulti s'ati mai maritil f5c6nduse si
alte odal din non, gi numerulti bolnavilor Inca
s'ail mai imultitti. de cum era, si socotinduse de
catra domniea me, cg dupa multimea bolnavilor
ce suntti la spitalti, acel scutelnici nu suntil de
ajunsti, am facut domniea me mil5, gi s'ail mai
adaosti Inc g 55 liudi scutelnici peste scutelnicil
ce aye, care si acestiea sa se trece la isvodulti
cu pecetea Gospod, din Visterie, si sa" se deie
nestrtimutatil spre cuprinderea trebuinci6selorti
spitalului. Doue mfi lei s5, se ea din vama cea
www.dacoromanica.ro
 90

mare Gospodfl, pe totii anulu, cu §ferturi dupa

analoghie, adeca cite 167 lei 80 bani, pe hula,
tnsa, acesti bani, deie de la sine, acei care vor
cumpara vama, iar candil va fi vama data in ere-
dinta, atuncea acesti bani 2 lei, sa le dei de la
camara Gospod, dupa analogia acestiea pe tota
Luna nezaticnit. Slujba cunitel, sa aib6, a o lua
pe totu anul cu ponturi, ce se arata si la con-
dica Visteriei, cu pecetea Gospod, adeca : negu-
titoril, altil, din stapanirea Austricesca, care
au crislele for aid in Moldova, vor plati cunita
de -Vita vita sate 40 bard noi, dupa hrisovuld
Gospod ce au la 'liana lor. Pentru oile ce vor
esi la Moldova, si se vor pastina aicea in Mol-
dova, pentru varatic, vor plati cunita cute 6 bani
nuoi de oae si de capra, iar cand acele of vor
i erna, atuncea vor plati gostina, sate un ban
noti de oae la gostinari de streini, i banii cu-
nitel ce voril fi platitil sa'i deie cunicerii inapoi,
fiind-ca platesc gostina. Care dintr'acesti stra-
ini cumpara vite aice in Moldova, atatit pe la
targuri si sate, cum si prin herghelii, i nep6-
sunandule peste vary aicea in Ora, le tree peste
hotar, li s'at fost pusil sorocii de la clioa ce le
vorii cumpara, pana in done luni de clile, sa nu
se supere de cuniceri, iar pasunanduse mai mult,
sa platesca cunita cute -10 bani de vita dupa o-
biceiii : dar fiindu ca dintr'acesta se nriscea multa
pricing, intre cumperatori, si cuniceri, si se a-
ducea slujbei pagubire, sail hotaritii Ca sa pla-
teasca cuniti pe jumatate, adeca cu ate 20 bank
nuoi de too, vita in vremea ce le vor cumpara,
cum si vitele ce se vor cumprtra cu cardul, s'aii
cu cireda, de pe afara, de pe la negutitoril pa-
www.dacoromanica.ro
 91

mentenl, sail de la alai, trecendule in sus, peste

hotaril, sa platesca cate 20 banl not cunita, de
nu vor ave cartulii de plata, 4jderea §i pentru
vitele, ce le aducil negutitoril dintr'alte parti de
locu aicea in tera de pa§unatri, §i nu le voril
papna mai multi'''. de 2 luni, sa nu se supere
de cuniceri, lar aducendule la pa§unatil inadins,
§i iara§1 le vor intorce inapol, atunce sa nu se
socotesca sorocul de 2 luni, ce sa platesca ca-
nita dupa obiceiu. Locuitoril din Raiaoa Tio-
tinului, §i a Benderului, i din Sniota, i din U-
craina, voril plati cunita cate 40 banl nuol de
OM vita, cum §i pe fanatele ce vor ave, iara§1
vor da cunita cate 40 Null nuol pe stogulil de
flint". Iar pentru of vor da go§tina la go§tinaril
de streini. Cail barstine,§ti din Ora Unguresca,
ce se vor alla aicea in tern la ernaticil, vor da
cunita, cate 40 haul nuol de totil calulil, dupa
cumii all data §i pans actimu. Tar pentru trel
patru cal ce voril ave pe la °dale lore, carele
suntil pentru slujba, pe acel cal nu vorti plati
cuni i, §i nici sa se supere de catra cuniceri.
Caiii barstine§ti din tora Muntenesca, ce se vor
ilia iar aicea in tern la ernatic, vor plati cuni-
ta ate 40 bard' nuol, de tote calul dupa obicel.
Boil de negoti sa nu se supere do cuniceri H-
indu c i platescil cornarit, §i vama cum §i boil,
i vaci de zalhana, iara§1 sa nu se supere de cu-
niceri, fiind ca platescti vama. blanzii, §i vitel,
prasila, ce se va face pe anti, sa nu se supere
de catra, cuniceri. Monastirea Precista din Ro-
man, §i monastirea prorocul Samuil din Foc§a,nI,
cu biserica de piatra de la Bode§ti din -inutul
Neamtulul, ce au fost supt protectia monastiril.
www.dacoromanica.ro
 92

scan. tului Spiridon, cu tote averile for misc5t6ie

i nemiscAtore, afierosite de fericitulil intru po-
menire domnulti Stefanu Racovita Voevodii,
infarite, si de alci lumina0 domni, si in vremea
domniel sale, Alessandru Constandin Voevod, le-
at fost desghinat de la monastirea sfantului Spi-
ridonti, clironomii raposatului Mihai Racovich
Voevod cu luminatulti Beizade Ionita Racovica,
cu nepocil luminilril sale, luandule ca sa le epi-
tropiseasca din neam in neam, iar in vremea
domniei sale Alessandru Ioan Mavrocordat Voe-
vod, dupes judecata ce an tras D-lor boerii e-
pitropi, 1i cercetarile ce facutil, s'ati hot.);
ritil ¢i s'ati data numitele metOce, cu anafora,
pi cu hrisovu Gospod, iarasi supt protectia mo-
nastirii sfantului Spiridonu. Pentru acesta §i
domniea me prin hrisovulti acasta infa'rimu,
hotArim, ca si de aicea inainte, numitele de mai
susti metoce, cu tote averile lora mosii i alte
acareturl, sh fie totu supt protectia i purtarea
de grijiti a monastiril sfaintului Spiridon, nestriti-
mutat in veci. Desetina, vadriiritulti i gostina,
(pe drepte bucate, ce va ave monastirea sign-
tului Spiridon, cum si metOcele sale, adecA, Pre-
cista din Roman, si Prorocul Samuil din Focsani,
cu biserica de la Bodesti of Neamtii, i Schitul
de la- Stavnicii din -inut Carlighturel, si Schitul
de la Liesti de la inutu, Vasluiului), nisi nnu
banii si Tiu plAtescii, ramasiOri. din veniturile
sfantului Spiridon, si a spitalului, sau on -ce alta
va fi trebuintA a se implini, prin zapcii, pi mi-
ce felirt de Omeni domnesci, inplinealA sa nu dea.
Does cutii pentru milostenie cu pecqile boerilor
randuiti epitropi, una sa stea iu biserica la pro-
www.dacoromanica.ro
 93

schinitariti, ci alta la spitalti, care intr'unti anti

odatA la dioa hramului sa se deschide de epi-
tropi, i caci bani se vor afla strand intr'aceste
doue cutii sa se arAte la catastihul veniturilorti
monastiril, si a spitalului.
Patru scutelnici sa aibe spiceriea de apururea
pentru slujba, din catastihul scutelnicilor ce este
in Vistierie cu pecetea Gospodti. Schitulti. din
Milgura Ia ului sa fie in purtarea de grija a
monastiril sfantului Spiridonti pentrn trebuirqa
spitalului, precum s'aii afierositti prin hrisOvele
luminOlorti domni de mai inainte, urmanduse
dupil aceeasi randueala. Adeca scbitul acesta sa
fie spit:11 pentru cel smreduiti de bola ciumel, dind
se va intampla, si se fie scutitu de deskina, de
vedriirith, si de gostinti, pe drepte bucatele sale,
nici unti banti sa nu de, si afara de milele si
privilegiile, -ce se aratil, mai sus anume, ca are
monastirea sfiintului Spiridon, i spitalul ne-air
mai aratatii D-lor epitropii i alte brisove de la
lumina ii domni, ce au fost mai nainte de noi,
pentru alte deosebite cuprinderi de mild ce are
monastirea acesta, §i spitandt. Intuit, un hri-
sov de la domniea sa Alessandru loan Mavro-
cordat, Voevod, din anal 1786 Fevruarie 1, dat
in urma hrisovului de mai susu pomenitti, prin
care rtindusce, ca, spitalulu spre ajutoriulti tre-
buii*i sale, s'al, alhe trei liudi, adeca un teslariti,
un pietrariti ci un btirbieriti, care sit fie scutiti
de biro, si de havalele, c1 sa ea si cate 50 lei,
mild pe totti anulti din vama Gospod, la dioa
prasnicului santului Ierarh Spiridon. find. inta-
rit acelti hrisov, §i prin brisovul domniel sale,
Alessandru Constandin Moruz i Voevod, din ye-
www.dacoromanica.ro
 - 94 -
leatti 1792. Noemvrie 18, cu adaogire, ca pests,
acel trel liudi, si 50 lei mile, sa aib6 i un but-
naria, Al doile hrisov, de la domniea sa, Mi-
hail Constandin St4u1 Voevod, din 1795 Apri-
lie 7, prin care miluesce pe monastirea sfantu-
lui Spiridon ca sa aibe a Linea done truncliiuri
ale sale de ta6til carne aicea in orasula Iasii.
i hotilresce ca atatu trunchiurile, cat si easapil
acestor doue trunchiuri, sa fie in pace ,,Si nesu-
paraV, atilt de darile i angariile Gospod, cat si
de poclonul agiesc, i altele ce vor esi pe briasla
casapiloru, pazind.6 nurnai di in tote vremea sr],
se tae came de ajunsil, i sa se vend en pre -
ul ce se va Irotari, si la cei de obstie casapi, si
D-lui Vel Aga, ce va fi dupe vrerni, cum si alai
zapcii tau Starostele de casapi, nisi de cum sa nu
se amestece a pedepsi, sail a geremetisi pe casa-
pn acestor trunelliuri a monastiril ce urmandir
7

inprotiva oranduelii ce li se cuvine, aratanduli-

se vinovaliea for D-lor sale boerilor epitropi, 1
vor pedepsi dupe vina lor. i osebitil au mai
miluit'o pe monastire, ca i doue crasme cu be"-
utura, ce va avea in orasul lasii, i o pitarie ce
va ave langa copula monastiril, sa fie scutite de
tote diirile, i angariile on cote vorti 11 pe alte
crasme, i pitarii, cumii si de poclonulii agiesc,
ysialtele si al treilea hrisov de la domniea sa
Alessandru loan Calirnah Voevod, din veleatti,
1797 G-enarie, prin care randuesce i hotaresce,
ca opt-sute lei ce sant sa se ea chirie, de la ye-
leat 1801 Mart 1, pe tote anal pe casele ce s'art
cumperat de domniea sa de la D-lui Teodorti
Bals, Vel Vornic, pentru sederea D-sale Consului
Rosiei, sa sewww.dacoromanica.ro
dea de catra oranduicii epitropi ce
 - 95 -
sunt asupra caselor, la monastirea sfantului Spi-
ridon deapururea, nesmintit, spre trebuinta spi-
talului, neoprinduse de catra nimine unit banil
macar, fara numal cand se va intampla trebu-
inta, ca sa se face" vre un micu meremet acestor
case, atuncea randuitii epitropi vor opri din banil
chiriel pe cacti va cere trebuinta, si ce1-1-alti bath
'1 vor da la monastire. Iar cand va, cere tre-
buinta de a se face vre un meremet mai mare
la acesta casa, atuncea pam6ntulil, din venituri-
le obstesti sa cheltuesca, iar monastirea sfantului
Spiridonil sa nu fie suparata mai multil. Care
miluiri socotindule si domniea the eh cu tale
s cu cuviinta sail facutil, nu numal ea le in-
t"rim, §i hotarina, ca aseminea sa se urmeze, si
sa se pazasca, dar Inca si mai adaogim mila cu
sate sal socotit, adeca peste patru liudi, ce are
breslasi, insa : un teslariu, un pietraliu, un but-
narbl, un barbieriu, sa mai aibe si un minderi-
ce este trebuinciosil pentru inbracamintea
spitalului, care acesti 6meni avend la "liana for
iavasile D-sale Vel Vist, sa nu fie sup'arati Intru
nimica, la nici o dare, nici siliti ca sa", eie ra-
vasi de la altil, ce numal cu acele ravase a D-sale
Vel Vist. sa fie scutiti, si nesuparati atat de catra
D-lui Vel Aga, cat si de catra on -tine altill si
peste done crasme ce all avut pang acum scu-
tite, sa mai albe si alte trei Grasme, ca sa fie
peste tote cinci crasme a monastirea aparate si
scutite de banii agiutorintel, si de alte intampla-
tore dari, cum §i de poclonul agiesc precum mai
gust.' se cuprinde. Osabit ne all aratat D-lor6
epitropil, si o carte a domniea mele dintr'acest
www.dacoromanica.ro
 96

anti, 1799 Septemvrie 29, ce dat Tudorei

Miliroea pentru o berarie a sa din mahalaoa
Muntenimei de sus, ce au avut soul sea Miler
cumparata de la unti Her le0. G-erah, prin care
dupa asaclarea ce an flicut cu monastirea, ca va
plat cute o suba lei pe tot anal pentru cheltu-
eala bolnavilor de la spital, precum se da si mai
inainte de catra cel ce art avuto. Si osabit peste
banii acestiea s'ati mai Indatorit inca, ba si bere
catit va trebui pe anti la spital pentru bolnavi,
sa o dO, de la sine fara de nici o plata, i s'aa
datti voe de catra domniea me, ca sa lucreze
bere, insa panea ce'i va trebui pentru lucrarea
berel, sä o aduce de peste hotar, cu adiverin i.
de la dregatoril de margine, ca acea One este
adevi-,'rata, scosa de peste hotar, iar sa nu lucre-
ze pane de aicea din Ora, hotarind domniea me,_
ca niminea altulti, sa nu fie volnic a lucra bere
aicea in orasil, de cata numal numita Tudora
Milarbe. Si fiind-ca acestfl venit ce este sa se
eie de la berariea acesta, s'ati socotita de catra
domniea me, a este pentru ores-care agiutoriii
la cheltuelele spitalului, hotarimrt i prin acesta
hrisov a domniei mete, ca numai la berariea a-
cesta sa se lucreze bere aid in. oras din panea
ce va aduce de peste hotar, si se d.eie acei 100
lei pe anti la monastire, i berea trebuinciOsa
peste anu la spital, de la sine, fara plata, pre-
cum §i mai sus se aratil. Iar altul niminea sa
nu fie volnicti a deschide berarie, sail a lucra
bere aicea in oral, si de ar i vre cineva andva,
dupa vremi, ca sa deschide alta berarie pentru
lucrarea de bere, D-lor epitropii Monastirii, nici
www.dacoromanica.ro
 97

intr'unu chip sa nu ingaduiasca, ce sä opreas-

ca cu tatul acea lucrare, rarnaindu se fie nu-
mai aceasta berarie. La spitalul de la sfantul Spiri-
don, find ca precum mai sus se arat5, s'aii
End markt], hotarim domniea me, ca sa fie 60
paturi de bolnavi ; doftorul ce va fi, dupit vremi,
la spitalul a-esta (prin alegerea boeriloru epi-
tropi) sa aibil a .lua plata sa pe toed luna cat,
70 lei, care dactoril sa fie datorti a merge cate
de .doua on pe di, dimineata, si la chindie, sa,
vacla pe toti bolnavii, si dui:A*1)61a fieste caruia
say randuiascil si doftoriile, ce se vor cade prin
re-tete, iar find trebuinta la vre unu boll' avu,
i peste randuitile doh vizete pe zi, ce s'ail a-
ratatii mai susil, sa fie datoriti a merge, on zi,
on noapte, ca sa cerceteze pe bolnavu i sa
oranduiascg doftoriile ce se va cade. Gerahul
spitalului sa alba a lua plata sa pe tota lunar
cite 50 lei, carele datoriii sa fie si el a urma
intocma du pa randueala doftorului spitalului.
Gerahul al doile a spitalului, sa alba a lua pla-
ta sa pe toata luna cite 20 lei, care si acesta
datoriii se fie, a urma intocma dupa randu- -
eala acelui intai Gerab, find i supusf la toate
ce iar da invatatur5, insa, in toga vremea ne-
lipsitu de la spital, si purtatoriii de griji la
doftorii, catil §i la mancarea bolnavilor, ca sa se
pAzascA, atat doftoriile, cat si mancarea lor, o-
ra'nduitele ceasuri, dupa randuiala doftorullil
a§i§derea mai hottiramil domnia me, ca ,,ul
o
eel mare al curtii Gospod, ci doftorul potitiei
(ore vor fi dupil vrerni) sit nu aroU pia ckii
de puiinu amestecil la spitaird ;Ieesto, nici la
spi aria spitalului. La spital sit nu lie ci vol-
www.dacoromanica.ro
 --,98
nici a randui doftori, farg numai epitropii saii
orandueascrt, pe care 11 vor socoti de om vred-
nicu, nici sä fie suparatil intru ceva cat de pu-
tinil doftorul spitalului de catra doftorul curtil,
si Inca, (And doftorului spitalului, il va prisosi
vreme, peste obicinuita trebuinciesa slujba lui
la spate', si se va intampla sal theme vre uriii
bolnavil de aicea din orasti, sa alba voe sa met.-
gg., si nici atuncea sg, nu alba vre o supgrare
din spre -doftorulii. domniei, sail din spre
doftorulti politiel. Spiteria acesta, care es-
te a spitalului, si a politiel, sg, stea pazita si
In pace nesmintitg, si nestramutata din randu-
eala eI, nici de (kWh', doftorul cel mare al culla
Gospod, nici de catra doftorul politiel, (care vor
fi dupg vremi) si nici de catra on tine altul.
Ce epitropiea sg, alba purtare de grip, ca sa
pue §piteriii, pe care il. vor alege, §i'l vor so-
coti de om vrednic, cu lefa randuita, pe lung 25 lei,
si nici sa fie volnieti, on doftorul curtil, on
doftorul politiei, nici altul nimenea a deschide
aka spiterie, flea numai monastirea sfantului
Spiridon A alba a Linea spiterie cu doftorii de
vanclare, iar de nu va fi destul o spiterie, si
a fi trebuintg pentru indestularea si lesnirea
norodului, si de alts spiterie, iarasl altulil ni-
menea volnicil sa nu fie a deschide spiterie, ce
numai monastirea acesta, prin marafetula epitro-
piloril, sa fie volnicg a deschide, $i a done, si
a treiea spiOrie, de a fi trebuintsa, la locuri-
le uncle s'ar socoti, si de ar si indrazni cMe-
vasii, on doftorul curtel, on doftorul politiel,
sau on tine ar fi, a deschide vre o spiterie
peste liotarirea noastra, dam domnia me volni-
www.dacoromanica.ro
 -- 99
cie epitropilor, ce se vor afla, sa rasipeasca a-
ce spicerie, si tote doftoriile sa le ea, fora de
nici o plata, i sa le dea la spieriea monasti-
rii ;!cum si unil din doftori, din Gerald, ce o-
bicinuescu a Linea doftoril prin casele lor, ho-
taram domniea me ca se fie impiedecati, po-
prii de a .inea doftoril prin casele lor, ce fis-
te tine avendu trebuinta de doftoril sa randu-
easca prin reteta, ji sa ea de la spiteria spita-
lului sfantului Spiridon, dupa tarifa ce s'au a-
Octal cu pre rnai josii, dupa, cum s'au soco-
titil a fi cu dreptate, spre odihna obstiei, iar
carii din doftori, sau din gerahii ce s'ar afla
aicea, nu s'ar supune a urma dupa acesta ho-
tarire, volnicim domnia me pe epitropi, ca lu-
andu t6te doftoriile, ce vor afla la fiste carele,
i dandule la spiteria spitalului fara de nici o
plata, sa instiintati pe domnia me, ca sa se
pedepsasca unii ca aciea, ca niste nesupusi, Qi
inprotivitori poroncii. Pe doftoriile re se vor
aduce la spiteria aceasta, vama sa nu plateasca,
avend epitropii purtare de grija, i privighere
pentru t6te cate vor fi de trebuinta spre folo-
sul acestel sp4erii. Deosabitu §i pentru alte
urmari (afara de orandueala) ce sa facea la spi-
tal de catra unil §i altii patina a cum spre pa-
guba spitalului. Adeca : se obicinuea unii si al-
ii de lua lefe de la spital: care aceste neliind
suferite de catra domnia me, hotarim ji po-
roncim sa conteneasca de istovii, si flinch-1 ca,
monastirea sfantului Spiridon, este Stavropige-
on (dupa aseclarea de legatura ce s'au facutu
cu Biserica cea Mare,) dupa hrisoavere altor
luminaci domni. Aseminea 1i prin hrisovul a-
www.dacoromanica.ro
 - 100

testa al domniel mele, hotarim ca Mitropolitul

tArif, Si nine din cei dupa vremi, on ce obrazii,
sa nu alba volnicie, nice ssa cuteze de sine
ca sh pue, sari sa scota Igumeni, atatri la
monastirea sfantultil Spiridou, cum nici la
metoacele sale, nici sa se amestece la ce-
va eatti de putinti la monastirea ac4sta,
find legatu cu infricosatil blesfain de la bi-
serica cea Mare, ce toatA, purtarea de gri-
j'a i ieonomia la toate ale acestii monas-
tiri si ale spitalulul, SA fie data epitropilor,
precum prin hrisovul acesta se arata, si du-
pa Patriearndatile si sobornicestele scrisori
ce sunt date de la biserica cea Mare. E-
gumenul ce se va afla la monastire, dator
Se fie in tote silmbetele, se slujasca eau-
ta liturghie pentru poinenirea ctitorilor, §i
acelor ce vor ajutora la acestil sifintii la-
casti. Ian la alte, la nimiert s5, nu ail35, vol-
nicie a se amesteca, nice la veniturile mo-
nastiri), nici la, nioii, nisi la bucate, nici
la alte venituri, sau che ltuele, fara numai
la ale sfintei biserici oranduele, sa poarte
de grija, ca s'a se pazasea, deapururea in
toata vremea dup6 canOnele bisericesti ; §i
tend din ieromonahii, din preotif liserieesci
i diaconi, i calugarT, cum si din a10 oameni ai
monastirii va sim0 Igumenul, cA, nu se
poartA cinevasil dupa *luta randueala.,
www.dacoromanica.ro
 jot .
tuncl unit ca aciea, (prin stirea epitropilor)
sh, se pedepseasca fi§te eine pe vina. sa,
duph canonele bisericesci, ear altii nimenea
sa nu se atingh. Prin stirea si prin ale-
girea epitropilor sa se aseze (cand va fi
trebuinth) Egumen, om vrednicu, cu frica
luI Dumnecleu la monastirea acdsta a san-
tului Spiridon, carele se fie duph aseminea
randuealh cum s'ati arhtatil mai sus, cum
si la metoacele monastirel de mai sus po-
menite, cand trebuinta va cere ca sa se sea-
th Igumeni din vre o pricing, sari sh, se
puie Igumen, nimenea altul sa nu fie vol-
nicu a scote, sail a pune Igumen, ce nu-
mai prin 5tirea si alegerea epitropilor,- sa
se se6th, si sa se puie Igumen, pe care it
vor socoti de om vrednicii. Boeril epitropi
care vor fi, dupa vreme, sa fie ea purtare
de grija, si cu privighere, atatu pentru
doftorti, gerahu i spiterti, si alit 6meni de
slujba spitalului, ca sa vazh cum urmdzh
fiste care la randueala slujbei lor, cum si
pentru stransul banilor venitului monastirii,
si pentru cheltueala cea trebuinciosa de pes-
te anu a spitalului. Iar band ce vor priso-
si din veniturl peste cheltueala trebuinciOsh
a spitalului, dinteacei bani sa aibh a chel-
tui epitropii si la alte lucrurY ale Monastirel
la ce a fi trebuinta, si pe tot anu'. epi-
www.dacoromanica.ro
 102

tropic sa facg same curate, cum de

veniturY, $i de cheltuele, care stunk' iscalin-
duo sa se treaca, si la condica, monastirei.
Datori se fie boerit epitropl, a ave O' pri-
viglierea i sirguinta spre a se prizi, si a
se urma Intocma si pre deplinu, randueala
si As'azementul acesta spre odihna, si buna
stare a acestei sante monastirI, si a spita-
lului, dupes cum se cuprinde prin acestil al
nostru dornnescil hrisovu. i pentru ca sa
se paziasca, toate aceste pomenite randuele,
ce se cuprindii intru acestii hrisovil al dom-
niel mele, ani intaritu cu insumi a doin-
iiief mele iscalitura si pecete : poftindil si
pe Preosfiinia sa phrintele 11'1 itropolitul5 ta-
rii, ca sa," intareasca, cu arhierescil blestarn.
Iar dupe a nostril domnie pe care s'antul
Dumnecleil va alege a fi doninii, si obla-
duitoriu terii acestiea Moldovel, din nea-
mul nostru, sail dintr'altu nearnii, poftim
domnia me cu dragoste, ca fie care lumi -
natti domnu, agiungendil in vremea stapa-
nirii sale, sa nu's1 indoeascil cugetul, ca
sa se surpe Asazeinantul ce s'ail facutu la a-
cestil cuviinciosu lucru, nict se acacia sail
sa lipslasca pe monastirea acesta din cele
randuite spre ajutorili chivernisala
i
ticalogiloru bolnavi de la spitalul acesta,
proem nicl not n'am stricatil urnitirile ce-
www.dacoromanica.ro
 103

le buns. §i randuitele mile ale luminatilorii

domffi. celor mat inainte de not: ce mat
vartosil se adaogii, si sä intAreasca, pentru
a domniiloril sale cinste, si laudii, si yew-
nicsa pomenire. Si hrisovul acesta at dom-
nio mele, s'a, fie monastirel santului Spiri-
don si spitalului, intaritura statornicA. ne-
cli»titti, si nestrtimutatii in vect. Sprc acds-
ta este credinta a insumi domnio male:
Not Constantin Alecsandru Ipsilant Voevod,
ei credinta a pre iubiti fiilor domnio mele,
Alecsandru Voevod, Dimitrie VOevod, Ghe-
orghie Voevod, Nicola! Voevod, si credin-
ta a tuturorti cinstiti si credinciosi boeri-
lor domnio mele : D Constantin Bals vel
Logolatti din tam de Josh, D. Mihaiii Stun-
za vel Logorait de Cara de Sus. D. Iorda-
chi Bals vel Vist. D. Iordachi Mavrocordat
Hat. si Parcalab Sucevet. D. Iancu Razul
vel Vornicil de Cara de Josh. iproci : si ere-
dinta tuturorti boeriloril marl si mio. Seri-
sus'ai hrisovul acesta la scaunul donmiei
mele, in orasul Iasil, intru cea dintal dom-
nie a nostrA la Moldaviea. in anul dintai :
de Constantin Veisa, Diac de Visterie.
La anul 1799, Decemvrie 10.
(Iscillita) Not Constantin Alecsandru Ipsilant Voevod.
Iordachi Vel Vist, Procitoh.
Clad n as orligisosrdin Tsui, us neam arrni nponpe aim rodamenlas el Ocarra
anal w. Caipidon, awn .}2 41111asirrewiaz ktropilop omeTpil, Biqa. T. S.

www.dacoromanica.ro
 104

NOI ALECSANDRU LOAN MAVROCORDAT,

co mila lui Doninetieti bonto ti rei Moldovei.

De vreme ce lucratorii faptelor bune (acelor care suntti

dupa oranduialii $i intocmirea dumnedeestilor poronci) se
facri vrednici de marl' resplatiri, in veacut acesta 5i in eel
ce nu are sfar5itti, cu cat mai vartosh puindil in luerare
i srivarindti. intiiia 5i cea mai mare dumnedeeasca poron
di, a iubi pre Dumnedeii 5i buna cuviintri a podObei easel'
sale, locul loca5ului mririrei sale, intru care de-a-pururea
se srivar5asce jertfa cea fir de singe ; inca iubindu i pe
aprdpele sea cu ajutorarea color slabi si neputincio5i 5i
bolnavi, care aeeste (mai cu intaritri incredintare), 5targii
inultime de pacate, isbavescii sufLete din mOrte, $i lesnescu
calritoria ultra imperatia ceruriloril la mo5tenirea slaver
eel vecinice. Drepth aceia dar ei Domnia Mea, din ferbin-
to ravna $i dorinta ce avena critra calea cea adeviiratil a
poroncilorit lui Dumnedeti, cadindunise a implini en fupte
bune si datoria multemirei ultra Dumnedeu col tare, eel
viii 5i a tot puternich, dintru adiruia mila 5i pronie, Ni
s'il'l' incredintatit noti domnia acesteT pravoslavnice ter! a
Moldova, din ceasul ce ne-ail miluitu Sfantul Dumuedeu
de ne-am a5edatil la acestli al Nostru piirintesch 5i sted-
rno5escii sl vitil ighemonicesch scaunii, cu neadormitii cu-
getti $i privighere airandu-ne pentru tate cele placute lul
Duninedeil, dupl. alte lucriiri $i bune a,ezari, spre care en
totul aii fostli Ri este plecatii cugetul eel curate al Dont-
nia Mole, $i prin cat Ne-ard fostu Nona cu putinta dupa
vreme, Ne-am silitii a le tmplin.i. Luat'am aminte $i pen-
tru monastirea Sf. Spiridon din ora5u1 Iaqii, unde in hi-
uutru inteacdsta Sfanta mouastire find Qi spitalnl, care a-
www.dacoromanica.ro
 105

cestil spital din vremea ce s'ait fiicutil spre primirea gi ca-

utarea gi Cam. hduirea de bolnavi neputinciooi gi saraci, atat
din phmanteni, cum gi din strain! nemernici, (duph cum
Ne-am incredintatilDomnia Me, din domnescile hrisOve ale
luminatilorn Domn!, celorii mai inainte de No!), s'afi afie-
rositu of s'aii data ca sa fie nestrhmutatii nici odiniOrh
in veacil de la acesta numita Sfantii monastire, gi s'aii in-
taritu cu mile domnesci (In purtarea de grije a monasti-
re!) ca sa so tie in tots vremea pazitu intru odihnh gi bu-
ns statornicie ; iar in vremea, de acumii afiandu-se spita-
lul la slabs gi prOsth stare, n'am suferitu Domnia Me, a
privi mai multi slAbhciunea gi contenirea care urma la o
incuviintatii buniltate ca acesta, care este de mare folosu
sufieteseh, gi cinstea aceste! Patrii ; ce voindti a sci prici-
nele care era inprotivii urmatOre, d -Ior velitii boieri prin
anafora pe largo ne-au ingciintatu, antOin monastirea a-
cesta a Sf. Spiridonh, avendil sub protectia sa pe monasti-
rea Precista din targul Romanul, cum oi pe monastirea
Proorocul Samuil din Focgani of biserica de Ora de la
Bodesci din tinutulil Ndmtului, afierosite de ciitra Domnia
Sa Stefanii Racovith VV., gi afierosite .oi inthrite gi de re-
posatul Domnii Grigorie Alcsandru Ghica VV., cu mogii gi
tigani gi alte acaretur!, cu cate de ctitorul for reposatulti
Domnu Constandin Racovith VV., gi de alti cregtinr se afia
inzestrate ; din achrora venituri cu embaticul ce se lua
nu putin se ajutora spitalul acesta. Pe aceste monastirT cu
tote averile lorh migcht6re gi nemiociltOre lucrurI, in anul
trecutii la vremea Domniei Sale Alecsand. Constantin VV.
on hriscivele Domniei Sale, le-ah desbinat de la monastirea
Sf. Spiridon, clironomi! reposatulu! MihaT Racovitii FV.
Lumindtul beizade Ionita Racovita, oi nepotiT Luminarel

www.dacoromanica.ro
 106

Sale, fill' reposatuluT Beizade MihAit,A Racovita, luttndu-le

ea sr, le epitropisascA din neam in neam. Adoua ca de la
Ocnd avend sa is venitn spitalul 2000 leT pe anti, de la
o vreme in coca an se da banil la monastire, ce i se da
sare, care si aceia nedandu-se la vreme buns, nu putea sa
se vandii, si dad se vindea, earasT cu pagubA. A treia cn
si din Waite rAnduite veniturT pentru spital, ce lua mo-
uastirea mat nainte, acum din pricina suditilorti, pAgubesce
monastirea, si intru acestasi chip. veniturile spitalului se
micsura ; despre alts parte cheltuelile din vreme in vremo
adciogea prin poronci domnescI, fiindti ca doctoriT curtii
tie
gospodil orAnduia la spitalu doctor! pre emit' IT vroiaii eT,
carora priu hatarii li se oranduia si lefe de la spitaltt pes-
te oranduTalli, din care leafs se impArtAsea si doctori! Doui-
niloru ; si osebitii earAsT din poronci domnescd se maT o-
randuea lefe si po la alte obraze ; pi asa spitalulti nepu-
titudit intimpina cheltuelile ce curet pe Uhl): dioa, Immo
cu veniturile ce remdsese, au agiunsA la acesta" prostil sta-
re. Dect aceste pricini cunoscanduse si de cAtre Domniea
Me ca` au fostA vatilmAtcire madele! acesteia, §i ca s'aii eu-
venitii a se pune la cale o buns ortindueald, ca sa" se OVA
cuprinde si a se chivernisi cheltueala cea de peste anu tre-
buinciOsa a spitalului, si ca sa ramaTe in odihnii qi liniste,
§i as se tie spitalul pururea intemeeatA intru cea maT bu-
ng stare, si spre viitorele vremi ; eats acum dupit a Noas-
trA build vointA, socotit'am Domnia Me, impreunA en tot
of atul Nostru, si dupe cum s'aii gAsitA a fi cu cale §i de
folosii, orandueala si bunil Asede'mantul venitului monast.
Sf. Spiridon §i a spitaluluT, prin acestti al Nostru Dom-
nescA HrisovA, inoim si intilrim si hotaramti, ca de acum
inainte inteacestasT chipu ea se urmeze, adecg : veniturile

www.dacoromanica.ro
 107
a toate moqiile §1 de pe dughene, §i de pe ori ce alte aea-
returT a monastirei Sf. Spiridon, sit se is dupil obiceiul
pamentului; venitul loculuT monastirei de la Galati std se
ia cum anume se arata §i la condica visteriei en pecetea
gospod ; insa 30 lei de t6ta zalhanaoa, 3 lei de toata ma-
gaziea mar,: ce va fi In fats, 2 lei de toatil magaziea mi-
ca ce va fi In feta, 2 lei de t6ta magazia mare ce va fi
din dosti, I de ton magasia mica ce va fi din dose, 2
lei de twat,: §aica mare ce se pogoara pe Siretiii incarcatd ;
I led de loath: §aica mica tij ; 1 led de toata case ce
va fi pe locul monast., 3 lei de toata dugheana ce va fi
pe locul monastirei, 30 ban! de tail catargul ce se po-
goard pe Siren, 30 ban! de totted cdrma, 15 bani de to
treancheatul, 9 ban! de tot sereamuld mare, 3 ban! de tot
sereamuld midi, 3 ban! de tote tahtalaculd ce se pogoarii
pe Siretd, 1 band de Lott; dulapuld ce vine pe Siretiii ;
2 ban! de tad ciftea dulapi tiji, I baud de clouts grind!
sad de doi u§ori ce vinil pe apd, 1 band de 2 scand uri
de bradd ce vino pe apa ; I band de (lona scan -
dun marl de teiu ce vind pe spa. Dejma din
vii dupa obiceiii. Venitulti cantarului de pe la to-
te alte targuri din tears (afara de ceste targuri : Galati!,
Foc§anii, Kigindul §i Boto§anii, al carora venitul cantaru-
NT este datti railuire altor monastiri en deosebite hrisoa-
ye domnesci), acestii venitul stet ia monastirea Sf. Spiri-
don cum anume se arata i la condica visteriei cu pece-
tiea gospodil ;insd 6 ban! la patru-zecI si patru oca can-
tariatica, or! ce feld de marfa ar fi, §i se va trage la
c antariii ; ear fiindii ma! giosii de cat 44 coca, sd." se ia
dupd analoghie de la cumparittoriul marfei ; ear sare de
se va cumpara, sa se ia cantariatica la 100 ocd 3 ban! ;
www.dacoromanica.ro
 108

iar fierd de se va cumpara sit se is cantariatica Ia.59 ocA

6 bani ; ear pe marfa ce va ave eineva§1 macar de nu
o va vinde §i va vre se o cantitreased ca sit §tie eke
oat trage marfa sa, sit plAteased stdpilnul inarfei cantaria_
hen, precum mai sust se aratd. Pe told anuld sit fie da-
twt ace! ce va ave miluire acestii venitd eantarului.
al
se faed aiard eantarelord, ;Idea sA to indrepteze ; iar pe
marfa ce se va clintiiri in vamd ea sA phlteascil vama
Doinneased, sA nu pldteased cantariatica ; iar de se va
tampla stdpilnul marfei sa viindd marfa sa in vaina Dom-
neased, atunce sA pltheased cumpardtoriuld cantariatica
eupd randueala ce se aratit mai sus. Toate Ontarele, o-
mul randuitd de la acel cc va ave miluire venitul canta-
riulul, sA le aibA sub zaptul sed, iar alto l sA nu fie vol-
flied a tine si a ave cantare mai mare de di de 40 ocd;
si bacalii si alp pentru try buinta viluclerii marfei lor, se
fie volniei a line si a ave efintaru de 40 oed trAsurA, si
eu aeele cantare sesi tacit alesverisul lord ; iar in cine
se vor afla cantare mai marl de 40 ord trdsurd, se fie vol-
nied acel cc va ave miluire venitul cantariului, a to lua
sub zaptul sed.-20 bani de tot carul cu martil cc' Ina
eantaragif vdmel ciind intra in vaina, se lipsascA ; do la
negutitorii Iipscani ce adued marfA de Lipsea sA aibil a
Ina de tot carul cu dof boi eke 15 lei, de la negutitorii
lipscanf eel trecAtori, sA aild a lua de tot carul cu doi
boi elite 11 lei. De told butea ea vind, ce flied cazaelif si
alti negutitori all treed peste hotard, sA se iee cute
doi lei, iar de polobocu pe jumAtate; pol para sA se iee
de tOtit oca de cearA, ce se va afla In told {era ; pol pa,
ra sA iee de toatii vadra de holercd cc va intra In ora-
§ul 1alsif ; venitul pdlifirnicfel cei marl sit s11 ice cdte 60>

www.dacoromanica.ro
 109

bani de butea cu vind ce va intra In orasul Iasii ; iar de

polobocd pe giurniltate ; insd de Ia Preosfintia Sa Mitro-
polilul si plind la vel-stolnicd, atilt caril se vor afla in-
teaceste boeril, cum si acei ce alt fosta mai nainte intr'a-
ceste boerif, asijderea 4i giupinesele vtiduve, de vor fi

fostu boerif for tntr'aceste boerii, sit nu se supere pe vi-

natile lor, cum asemine se aratil si la condica Visteriel
cu pecetea gospodd ; insd pe vinul ce se va aduce de
prin pregiurul lasilora sa nu se supere nefiind obicei0.
Tiutiundritul sa ia cate unu lest de pogo* ce sit and in
Vrancei sd'I ea dupd asilclarea
card stimAnata ; soldritul
ce va face cu Vrdncenif pentru sarea mdruntd din Vran-
cea ; de tot rdmdtoriul ce va trece peste hotaru, sa ia
sate 7 bani ; de toatd vita ce se va vinde In Iasi* si la
targul FrurnosO, de cal, eapti, boll, vacs, sa ia ate 24
bani, ins 12 bani de la vancletoro si 12 bani dela cum-
pArdtoru ; doud-cleci scutelnici sa aibd a lua Epitropif de-
apurure de la Visterie, din catastihul scutelnicilora ru
pecetea gospoda, pentru treaba spitalulul, ca dintru ace§ti
bani al scutelikiloril, se tad a tine lemnari, bucatari si
femel pentru spalatul si grija bolnavilor la spitala. [thud
mil lei ce ave mondstirea randuitti venitd pentru spitalti
pe tom anulii din ocnele gospoda, si de la a vreme fn
locu de bani sa da sare, Il se pitaubea snitalul, hotdrim
Domnia Me, cif de acum inainte arestf haul 2000 Irf sa se
dea din vama cea mare gospoda pe told luna, dupe ana-
loghia sumei acestia, adecif rate 167 lei 80 ban! pe lund ;
tnel acesti ban! set *a de Ia sine ace! caril vor rumpa-
ra vama; iar rand va fi vama data in credintd, 'Amid a-
cesti 2000 lei sit se dea de In camara gospod, dupti ana-
loghia sumo acestia pe Wald luna ne-zeticnittl.
www.dacoromanica.ro
 110

Asijderea late Ne-am milostivitil Domnia Me si dintru

a Noastra osebiti Domneasca mile, am afierosita spitaluluT
si lam data ca se MI6 statornica venitd slujba cunitel, ce
se strangea mai tnainte la Visteria gospoda, ca sa fie
spre ajutoriul cheltuelilor spitalulul, care acesta venitil sa
aibli a Iua pe tot anul cu ponturi ce sa arata si la con-
dica Visterief cu pecetea gospoda, adeca negutitorif si
altil din stapanirea Austriiceaself, carii as c/10ele for ai-
ce in Moldova, vor plati cunita de Ma vita cate 40 ban! no!,
dupe hrisovul gospoda ce au la mana lora pentru oile
ce vor esi la Moldova si le vor pasuna aice in tail, pen-
tru yaratica, vor plati cunita ate 7 bani nol de die si de
capra ; ear tend acele of vor esi iarna, atuncea vor pla-
ti gostina cate 10 banl nol de oaie la gostinaril de sire-
inf, ¢i banif cunitif ce vor 11 platita, se'l dea cunicerii !n-
napoi find cif platesca gostina ; caril dinteacesti straini
cumpara vite aice in Moldova, si nepasunanduse peste
vary le tre'cu peste hotart, Ii s'aa puss soroca de la di-
oa ce le vor cumpara liana in doulf luni de dile, se nu
se supere de cuniceri ; iar pasunandu-se mai multa de
cloud luni se plateasca si lel cunita cate 40 bani no!, du-
pil obiceia ca si altii ; asijderea si pentru vitele ce le a-
duct negutitoril dintre alte partf de loct aice in tare
pentru plisunata, si nu le vor pasuna mai multa de don§
luni, sa nu sa supere de cuniceri, iar de le vor tine pes-
te and, vor plati cunita ca si allif. Locuitorif din raiaoa
Hotinului si a Benderuluf, vor plati cunita tale 40 banl noi
de tote vita, cum si pe fanatele ce 'vor ave earasi vor
da cunita cate 40 banl not pe tote stogula de Dna,
far pentru of el vor da gostina la gostinarif stre-
in1;cail barsenesci din Cara Ungureasca, ce s'ar
www.dacoromanica.ro
 111

Oa nice in }arts In ernaticd, vor da cunita ate 40

banl nol de told calulti, dupli cum ail datu si [AA acum ;
iar pentru trel patru cal ce vor ave pe in odilile lord
carele suntd pentru slujbil, pe acel cal nu vor pliiti cu-
nip, si nici sit se supere de Mat cuniceri ; nil !Arse-
nesci din tare munteneascfi ce se vor afla iarlisl aice in
teal la ernatict, vor pliiti cunita cite 40 bani nol de tot
calul duptl obiceid ; boil de negotti stl nu se supere de
cuniceri, liind ell pliltescd corntiritd si vamfi ; cum si hot',
vaci, de zalhana, iarasi sit nu se supere de cuniccri, fi-
indd cif plAtescil vam5 ; manzil si vita, prfisila ce se va
face pe and, se nu se supere de cucinerl.
Monastirea Precista din Romand si Monastirea Proorocul
Samuild din Focsani, cu biserica de peatril de la Bodestl
din linutul Neamtului, cu tote averile, mosiile si acaretu-
rile lord, s'au datd sal fie iartisi sub prole* si purtarea
de grijA a Monast. Sf. Spiridon nestrfimutate; dupil ose-
bitu hrisovul Domniei Mele (de giudecatti si de intfiritura
pe aretatele atierosiri), ce s'atl date la monastire la Ire-
cuta lun5 lunie in anul acesta 1785.Desetina si Vildrfiri-
tul si Gostina, pe drepte bucate ce va ave Monast. Sf.
Spiridon, cum si metoacele sale, adecit Precista din Ro-
menu si Proorocul Samuil din Focsani, cu biserica de la
Bodesti of Nemlu, nici und band se nu plateascil. Rfintil-
situri din veniturile Monast. Sf. Spiridon si a spitalului,
sad on ce altd va fi trebuintti a se inplini prin zapcii si
on ce fel de oameni domnesci, inplinealti se nu (lea. Do-
uti eutii pentru milostenil on pecetile boierilorti randuill
epitropi, una se stee in bisericti la proschinetariu si alta In
spite!, care inteun an odatd la zioa hramului sit se des-
chizi de epitropi, §i eV banl se vor afla strilqi feint-
www.dacoromanica.ro
 112

ceste duuti cutii, sA se artite la catastilml veniturilor mo-

nastirel si a spitalului. Patru seutelniel se albil spiltria de
a pururea pentru slujbli din catastiltul scutelnicilord ce
este in Visterie cu pecetea gospodu. Scilitul din mIgura
lasului se fie in purtarea de grijd a monast. Sf. Spiridon,
pentru trelminla spitalului, precum s'ad afierositil prin
(loud hrisove a le reposatului Domnd Grigorie Joan Cali-
malid VV. din anil 7270 si 1763 Septemvrie 28, urmitn-
duse dupA aceeasi Anduiald, adee schitul acela sA fie
spitald pentru cel zmerduili de bOla ciumei, cAnd se va
intatnpla, si se fie sculitd de desetind, de vddritritu §1 de
gostina ; pe drepte bucatele sale, nici and band a nu
dea. La spitalul de Sf. Spiridon Itottlrimd dotnnia Me sA
se afle pe Iota anuld patru-deci paturi de bolnavi.
Doctorul ce va fi dupA vremi la spitalul acesta (prin
alegerea boieriford epitropi,) se aibA a lua plata sa pe
totA luna cAte 90 lei, carele datorid sA fie a merge cAte
de cloud on pe cii dimineatA si la chindie, sA vacid pe
Colt Lolnavif, si dupA bola theste caruia se rdnduiascii si
doltoriile ce se vor cilde prin Mete; iar fiind trelminfli
la vre und bolnavd si peste rAnduitele doue vizite pe di
ce s'at aretatd mai susil, sA tie datorid a merge on di
on noapte, ca se cerceteze pe bolnavil si se'i orAnduiascA
doftoriile ce se va cAde.
Gerahul spitalului sA aibA a lua plata sa pe tOtd tuna
cAte 50 lei, carele datorid sA fie si el a urma intocmai
dupA rAndueala doftorului spitalului. Gerahul at doile at
spitalului sA aibA a lua plata sa pe told luna cAte 20 lei;
care si acesta datoriti sA fie a urma Intocmal dupil ran -
dueala acelui tntM gerand, find si supusil In tote ce iar
da invlildturd ; insa in totti vremea nelipsitti de la spitald,
www.dacoromanica.ro
 113

si purtiltorid de griil la doftoril si la mAncarea bolnavi-

lord, ca sit se pAzascif atAt doftoriile at si mAncarea
for la orAnduitele ceasuri dupA rAndueala doftorulul. Asij-
derea mai hotArim Domnia Me, ca doftorul eel mare at
Curtil gospodil (care va fi dupA vremi,) s6 nu MIA nicl
cAt de putind amesticd Ia spitalul acesta, nici la spiteria
spitalului ; Ia spital sit nu fie el volnici a orandui dof-
tori, fArit pumai epitropil se orAnduiascA pre care 11 vor
socoti de 0111 vrednicd ; nici stt fie supAratd tram ceva
at de Mind doftorul spitalului do atA doftorul curtil;
si turd and doftoruld spitalulul if va prisosi vremo pest'
obicinuita trebuinciosA slujba lul Ia spital, de sA va intAmplit
sc'I cheine vre und bolnavd do aice din orasii, sit ailiN
voe s5 ineargd, si nici atunci so nu aibA vre o suparare
despre doftoril Doniniei. Spiterm aceasta care este a spi-
talultil si a politiei, s3 stea pilzitA si in pace, nesmintitA
si nestrumutatil din oriliduiala el, nici do catrA doftorul
col mare al curtil gospodd (care va fi dupit vreml), nici
de ratrA on tine altul, ci epitropia sr albA purtare de
grijA, ca se puie spier pe care it vor alege pill vor
socoti de omit vrednia, cu leafa hit rinduitA pe lunil 25
lei. Pe doftoriile re so vor aduce la spiteria aceasta, va-
mA sA nu plitteasa ; ave'ndd epitropit purtare de grijil si
privighere pentru tote ate vor ft do trebuintil spre fo-
losul acestel spitAril si statornicia el. De osebild si pen-
tru alto urinAri (afarA din oriinduialA) ce se Ikea la spi-
tald de cAtrA unit' si altil pAnA acum, spre paguba spitalu-
lui, cum s'ad arlitatu mat sus, ailed c se obicinuea u-
nit si MO de Iua lefe de la spitald, care aceste nehindit
suferite de eiltrA domnia Me, hotlirlm si poroncim su
conteneasa de istovd. Si find cA monastirea Sf. Spiri-
www.dacoromanica.ro
 114

don este stavropighiond (dupd ,asederea si leglitura ce s'ad

fAcutil cu biserica cea mare), si dupti hrisoavele altor lu-
minatl Domni, asemine si prin hrisovul acesta al Domni-.
el Mete hotArilm : ca Mitropolitul Tent, si nime din cel
dupd vremi, on ce °brazil, se nu alba volnicie nici se
cuteze de sine ca sA pue sau se scold egumeni atilt& In
monastirea Sf. Spiridoni cAt si In mitoacele sale ; nici sA
se amestice la cevasi cilt de putind la monastireit acesta
si la spitalul acesta, Iiindd legatd cu infricosatd blestemd,
de la biserica ce mare ; ce toatA purtarea de grijA si e-
conomie In Coate a he acestel monastiri si a spitalului sA
tie dupA epitropi.
SiAntru aceastli vreme aflAnduse purtittorid de grijA
monastirei acestia si spitalului, sfintia sa Irinuopoleos Hir
Sofronie, hotArim Domnia Me, ca si de acne. inainte ia-
rASi stinOit sa sA lie nestrArnutatu ; si pentru cheltueala si
ostenelile sale, se MIA a lua de la epitropi din venituri-
le monastirel cite una sutA lei pe toatA tuna, (afarA din
ce va mai citstiga cu epitrahilul seu,) si datoriA sA fie in
tote sAmbetele, sA slujascA sAnta liturghie, pentru pome-
nirea ctitorilor, si acelor ce vor ajutora la acestil santil
Iticasd, iar la altA la nimied sA nu aibA volnicie stintia
sa a se amesteca, IAA stirea epitropilord, nici In venitu-
rile monastireI, nici la mosil, nici la bucate, nici In alto
venituri sail cheltuele, (Aril runnel privighere sA albil in
trice lui Dumneded, ea sA no se tea vre unA sfeteriz-.
mosil de okra allii la strAnsul veniturilord si la cheltue-
lite monastirel, cum si la a le sfintei biserici orAnduele,
sA poarte de grijA ca sA se *ascii de a pururea si in.
toalA ,tremea dupll canoanele bisericescl ; si drawl din is-
romonahl, i din pieolii hisericei, i dieeconi, i cAlugAri,
www.dacoromanica.ro
 115

cum qi din al ;i oamenf al monastiref va simli sfinlia sa

cA nu se portil cinevaqi dupA randuiala, atuncf unit ca
aceia prin qtirea epitropiloril sA se pedepsascA fi;te cine
pe vina sa, dupA canoanele bisericesci, insA de sfinlia sa
lrinopoleos, iar altil nime sA nu se atingA ; aqijderea is
rAsi sA aibA sfintia sa purtare de grip pi privighere pen
tru doftoriS, i gerahu, i spiteril ;i alit oameni de slujba
spitalului, ca se vec15 corn tirmeazA li;te care is randuiala
slujbei lora, gi pentru purtare de grijA a bolnavilorfi, ca sA
se pAzascA dupg randuiala arAtatA ; iar dupA sAvar;irea sfintief
sale frinupoleos Iiir Sofroni-. prin ;tires epitropilorfi, sA
se apciciarA;1 arlderofi, om vrednicd cu frica lui Dciefi,
la rnAnAstirea acesta a Sf. Spiridon, carele sA fie dupA a
semine randuialA, CUM s'ail are'tatil mai sus. Boerif epi
tropi care vor fi dupA vrerni, sa fie cu purtare de grijA
;1 cu silintA, atatu pentru stransul hanilorfi, venitului ino
nastirei, cat ;i pentru chelturiala cea trebuinciOsA de pes
te anU a spitalului iar bolt ce vor prisosi din venituri
peste trebuincirisa clieltuiali a spitalulut, dinteacel haul se
aibA a cheltuf ep;tropii ;i la alte lucruri a monastiref la
cea it trebuintit, ;i pe tot anal epitropii sA facA samA
curate cum de venituri .;i de cheltuele, ;i se arete sama la
boerit ce se vor orandui, luAtori de sarnA cu 4iduld gos
podii ; care sarnA iscAlitA sA se treacA qi Is condica Mo
nastirel.
Datori sA tie boerii epitropi a ave tote privigherea Ai
sirguinta spre a se phi ;i a se urma intocma ;4 pre
deplinfi randuialli fi a;AclArnantul Acosta, spre odihna pi
buna stare a acestet sfinte monastiri ;i a spitalului ; dupA cum
se cuprinde prin acestu at Nostru Domnescti hrisov8. Si
pentru ca sA se plizascA tote aceste pomenite randuele co

www.dacoromanica.ro
 116

se cuprindd Intru acestli hrisova alti Domniel Me le, anal.

IntAritt cu insumi a Domniel Me le iscaliturti si pecete,
pottindtt §i pe Prcosfin ;ia sa Mitropolituld Feral ca sti in-
tgresci cn arhierescd blestemd. lard dupA a nostrA Domnie
§i viatA, pre care SantuliS Dumnecled va alege a fi Domnd
§i obladuitorid Teri( ace§tia Moldaviel, din nemuld nostrti
sad dintealtd nemtl, portindd Domnia Me cu dragoste ca
fie§te care luminatd Domni, agiungfindd to vremea stApa-
nirei sale, sA nu'§i Indoesc5 cugetulti ca se strice a§AzA-
mAntulii cc s'ati fAcutd la acesta cuviinciostl luoru, nici
sA scadA sad se lipsascii pe monastirea acesta din cele
rAnduite spre agiutoruld si chivirnisala ticifloOord bolnall
din spitaluld acesta, precumd nici Not n'amti stricatti ur-
(Arlie cele bune 4i rAnduitele mile ale luminatilord Domni
celord mai tnainte de Noi; ce mai vfirtosti se adaogif gi
sA inttlrescA pentru a Domniilord Sale cinste si laudii qi
vecfnic5 pomenire. Si hrisovuld acesta al Domniel Mele se
fie monastirea Sf. Spridonti 11 spitalulul de intArituril sta-
tornielf, neclintitti 41 nestrAmutatd to veci ; spre acesta
este credinta a insumi Domniel mete, Nol Alecsandru land
Mavrocordatti VV. , si credinta tuturord einstid si credin-
cio*1 boerilorti Domniel Mele, D-luI Dimitrie Sturza veld
LogotAtd de tara de josh, D -lui Neculai Rusetti veld Lo-
gofAta de Cara de susti : D-lui Lupulti Costachi vel vornicd,
D-lui lond Cantacuzino vel vornicti, D-lui lordachi Canta-
cuzino veld vornicti, D-lui Lascarachi Rusetti veld vornicd ;
D-lui Costachi Ghica Hatwand, D-lul Costachl Rusetti vel
post. D-luf Matel Cantacuzino veld visit. , D-lui Scarlatti
Caragea vel agti, D-lui Costand Catargiu vel spatarl, D-lui
Nicolai Ba10 vel vornicu, D-1u1 Costantinii BagotA vel han,
D-luf Costachi Caragea vel cou.kisti, DAul Dimitrachi Ghica
www.dacoromanica.ro
 117

veld edminarid, D-lui Mihalachi Costachi vel paharnicd,

D-lui Costea vel sardard, D-lui Dimitrie Rilscanuld vel
stelnicd ; §i credit* a tuturord boerilord Domniel Mele
marl §i mici
Scrisu-s'ag hrisovulu acesta la scaunuld Domuiei Mele
in orasuld Iasif, la intgea Domnie a Nostril. in anulg din
tAig, de boeriulg nostru long Ursuianuld bivg treti logofiltd.
(Sub-scris Not Alecsandru lona Mavrocordat VV.
Anil 1785 Avgustil
Mateia Cantacuzino Vel Via. Procitoh.
Neculae Ruseta Vel Logofilta Procitoh.
S'aa trecuta fi la condica Divanulut.
Andrei Biv-Isbafa condicaria.

Procopie eu mila tul Dumne4eii Arhiepiseopli

Constantinopolului, a none Roma si patriarhii a
tots Wilma .
Bine ar fi fost Baca vre ()data nu s'ar inte'mpla 6menilor
nici o abatere din faptele bune si drepte, pentru ca in
s§a chip, nici prigouiri Sutra aceasta nu s'ar sveti, nici ar
fi fost trebuinta de cercetari §i judecati ; §i fiind ca aceasta
nu este cu inlesnire, sau cum s'ar (Ace mai bine, cu neputing
in vieata omenesca, de aceia ne aparatt stint datori acei
mai intai proi§to§i, ca nu numai pentru cele viitere sit se
sirgueasca a ft in bung stare, dar Inca trebue ca §i acele
de mai nainte infiintate cu intelepciune a le cerceta, §i cu
masuri de buns chibzuire a le indrepta, dad. unile din acele
nu s'afi facut bine qi dupa ouviinta, caci in alto feli u data
s'ar intampla abatere intro acele de ob§tescu folosu sau in
acele sfinte laca§uri, pre cat aceste In felulu for aunt mai
neaparate pre atata §i mai de folos este observatia §1 indrep-
tarea for ; care acesta acum au puso in lucrare cu mai intii14-
tit mitsurti bine credincioeul si pre inaltatul Domn Stapani-
torn a tag Moldova al nostril in Duhul Slant iubit Phu A-
lecsandru Iona Mavrocordat VV.
Fiind dar ca cu mile lui Dumnedeti s'an ales Domuitorin
www.dacoromanica.ro
 - 118 -
a ace§tii stralucite Domnii fnsufletit de nn Brant zel pi cu
ferbinte bunk vointd, in plecare fiind de a purure cats
cele bune pi placute lui Dumneded, pe li nga celelante dis-
poc)itii a facerei de bine, au pusu stdruitere ingrijire cu
barbdtia stiipiinirii sale pentru ace din 'Egli, de Dumnezeu
pazita a sa tars, sfantd §i respectivd mint. a Sfiintului Spi-
ridon, care mai nainte de mai multi alai, cum an lost
randuit spre ob§tesc a politiei ospital, spre cautarea §i vin-
decarea bolnavilor pamantului, pi alti streini avand §i
indestule anuale venituri spre inbrdtmpare pi ciiutarea bol-
navilor ;plata lefilor Doctorilor, Hirurgilor pi altora care
stint randuite prin Domnepti hrisdve, intdrite pi prin patri-
arhicepti Sir.gili (a cdrora copii infatopat ned.), a fe-
ricitilor intru pomenire Patriarpi ai Konstantinopolului, Kir
Serafim pi Kir Samoil, gdsindusd. aceastii. Monast. supt epi-
tropiea acelor din vreme intdi boeiri de acolo, carii adundna
veniturile acestui ospital, iconomisd pi cdrmuea neapliratele
cheltueli a acelui ospital, pi apa mai multi din bolnavi sa
intimpina de cdutarea pi lecuirea cea mai priinciesii in acel
ospital ; in privirea acepti obptepti folosinti de Dumnezet
ingrijite pi introdusti, din acestd phicuta lui Dumneded faptd,
isvoru de rdsplaire precum se cuvine mull de la Dumnezed
card pricinuitorii pi conlucettorir a unui asemine priincios
apazdmant ;iar din partea Omenilor sa recomanduia o lauds
fOrte mare ;insfdr.sit in apa buns stare de obptescu folosu
fiind inpregiurarile zisei Monast. iar in urmd nu ptim cum
s'a piiriisit de cdtra unii din Domnitorii ce au stiitut acolo.
hick s'au amenintat a veni in primejdiea unei desdvdr§ite
ddriimari acest obstesc bine. Deci pomenitu mai sus Prea
indltat Domn fiind ca incuriind Wait randuit pre luminatul
sau Iron, &Ind cu totulu pre sine in agiutoriul ob.5tescului
folos al tdrei sale, cei de Dumnedeu pdclite, cu totul insu-
fletit despre acele bune pi placute lui Dumneded, nu ail ingii-
duit, ca nici de acele atingatore despre acest ospital a ramilne
necercetate, ce indatil prin Domnesca sa poroncii, au stator-
nicit, pi au §i riinduitti pre uni din acei de acolo mai
osabiti §i de bun nem boeri, intru ace cu scumpiitate
cercetare a pricinilor unii asamine pustieri pi triste stari
a acelui obptesc ospital, care boeri chip luminatd poroned
cu pdtrundere cercetlind pi in curatdniea cugetului sufletescu
intrind in desbatere a pricinei ace§tiea, an gdsit trei cazurl
www.dacoromanica.ro
 119

ee au pustiat disul ospital ; Intgig cg s'au lipsit de venitulii

anuelnic al ocnilor ce oil riinduisg de cgtra fericiti de mai
nainte Domni, din pricing cg ocnile au fostu date In credin-
tg ; at doile abuzurile acelor dupg vreme Doctori fi Hirurgi ;
al treilea si cea mai de capiteniii pricing, desbinarea a dog
manastiri, ce intgi ce se dice a Precistei din Roman, si coil a
doua a proorocului Samoil din Focsani, care mai' nainte
ail fort metoace acestii sfinte monastiri a Sfiintului Spiridon,
care cu anT mai nainte an foot inchinate de cats fericitul
Intru pomenire Domn Costantin Racovitii VV. si a fratelui
seii, al nostril duhovnicesc fig, Prea inaltatulu Stefan Raco-
vitti VV. intgritii fiind a for datiuire, gi prin Domnesti
hrisove a fericitilor intru pomenire Domni, Grigorie Alec-
eaudru Ghica VV. si Grigorie Calimah VV. Aceste dog monas-
tiri dar all fost supt depling stiipiintre a disei monastiri a
Sfintului Spridon, fiind a sale metoce, dar in domniea bine
eredinciosului 1i prea ingltatii Donau Alecsandru Constantin
Afavrocordat VV. cu toate ca acele odatg, afierosite lui
Dumnedeg, dupg sfintele canoane, trebue a fi neriisluite si
nedezbinate, inert Iniilt. Sale -an dat sub epitropiea fratilor
si nepotilor a fericitulul intru pomenire Domu, Costantin
Racovitil VV. rgpind 5i despgrtind aceste din stgpanirea
disei monastiri a Sfiintului Spiridon, si asa s'au lipsit de
veniturile acelora.Aeeste trei pricini, dar supuindusg la en-
nostinta ingltimei sale, de cats randuitiT spre cercetare
boierT, en o bung $i in totul depling chibzuire, acele doua
pricini, nefiindii de trebuintg a se supune pe viitorime vre
unei cercetgri, en tart intelepciunea le -au indreptatit pfin
luminatii al shit hrisovii, riinduindit si poroncindit prin el,
ca pentru venitul sarii ce pe tote mud lua de la oene, sa
i se deie de acum inainte din viimile Domnesci de cu vre-
me, pentru a nu se pritejg prieinuiri 9i pentru Ca sa lip-
sa4cit din mijlocii gi abuzurile acelorn din vreme, Doctor):
si Hirurgi Domnesci, incatu sa an se mai incerce a se a-
mesteca in interesurile atingetoare de acestli ospitalh, a-
vendiri el al: set osebici: DoctorY 9i Hirurgi sloboOT; catra
aceste dar ad mai r'anduitti in'altimea sa, cu generositate
si unit alto venitii ce sa nume;lte cunita, spre indeplinirea
oi indestularea cheltueliloru acestuiag ospital ; prescrisele
impregiurari dar sunt intru cat se atinge de zisele dOu'd pricini.
www.dacoromanica.ro
 120

pentru desbinarea a mal sus citatelor done metoce

a Precistel, qi a Proorocului Samuelo, ad rAnduitt indltimea
Sa prin Do:taiesca sa laduld. pe Pi-6811410:i Mitropolitti al
Moldovel pre einstitti $i Ecsarc plaiurilor In Slate' Dub, iu-
bit al nostru Crate si inprounii shigitor ChirGavril, ca In unire
eu aeel de acolo aflatori preasfincili Arherei §i egumeni, qi ace!
localnici de bun neam boieri, sa cerceteze isvorfirea acestil
pricini intre elironomil rdposatului Domn Mihail Racovitii
VV. adeed luminarea sa Bedade lonild Raeovitd, §1 Dl.
boierul biv vet aga Ion Racovild liu a rdposatului Bedede
Mihail Raeovitd, pi intre I i-lor boeri de acolo epitropi a
disei monastiri a SfAntrilui Spiridon, care rtinduili spre
asemine cercetare intruuinduse la tin kw, eereetlind ham
curdclimea eugetului sulletesc propu3ele dreptalii a am-
belor par4i ad supus prin a for olVesed analord, Prea in-
naltatului Donin mai sus pomenit (acdruia angora copie
s'ad infilto$at nod) a dedbinarea diselor medee de la
citata monastire a Sffintului Spiridon nedrept s'au flicut In
potrivii Hind a sfintelor canOne §i pravili, si obiceiulu Oman.
tului. Dupd niarturisirea dar a citatei inscris anaforale t
restatornicit Inifitimea sa eu iubire de dreptale dreptdOle
poinenitel monastiri a sfantului Spiridon $i a obste,?cului
ospital, intarind ca ctisele do8 monastiri a Precistei $i a
proorocului Samoa sii He si pe Niitorithe suld stAptinirea
$i propietatea monastirel SfAniului Spiridon meloce a sale $i
nere$luite atierosiri ; riinduind inca prin Domnescul hrisov
$1 pentru venitul ocnilor, ca pe viitorime sa so deie din
Doinne$tile vami pe tot until, eu addogirea $i celuialant
venit a eunilif ; randuind inert $i pentru Doetori si hirurgi
Dontne,ti ca nisi °data MI se incerce a se amesteca in
acele atinglitore de ospital.
Aceste dar In$tlinlinduse nod, $i adundrei Sinodului nostru
en cerire $i rugdminte pentru ca sa intdrim. §1 sa inputer-
nichnu slobozitulu acuind de inallimea sa brisoNd prin
patriarhiceseti gi sinodicese singiliu, §i prin Inchidesluiee de
puternicd asigurare cu blestamuri bisericesti precum sd
cuvine spre a fi In viitor necalcate, si ne Incercate cdtrii
vre o Ideomie acele botdrite de indllimea Sa. spre inbu-
ndtAtirea disului ob$tese ospital, $i dar cerirea aceesta
Iiindti bine cuvantatd, legiuitd. si de ob$Ieseu Colima,
cu bund voin4d primindo, §i Illudandti pe prea inaliatule
www.dacoromanica.ro
 121

Domn pentru aceastii a sa plecare a faptei bune qt din

millet bine cuvantam not cele de laudit tntru asdmine scriind
declArdm sinodiceste tnpreund cu acei pe lingd not preo
sfintili arhierei, acei in duhul slant pre iubiiii ai no§tri frail
§i inpreunit slugitori, pentru ca litatulu Donme.sc Hrisovti
at disului mai susu prea fnallatu Domn a toatd Moldova, al
nostru dupd duhul shin% iubitu flu, Alecsandru Mavrocordat
VV. pentru dreapta statornicire a acestor clod metoace adeeN
a Precistei si a proorocului Samoa in destinacica pomenitei
monastiri a Shintului Spiridon, §i tilts acele caprinse In
zisulu hrkov diorineti dispozitii spre inbundtdcire §i stator
flied urmare a eomenitulni ohse§tesc spital, pentru a se pddi
nu nuniai nestrdinutate si neschimbate de Mai ori care
fald deapurure, necutedind nimble a le clinti sad a le
resturna ; dar inca §i Heel dupd vreme boeri epitropi a
pomenitei monastiri aunt datori ca fd d pArtinire sad fillitr
nicie sd edrinueasca actiastd epitropie, ca unit cc aunt
supu§i la bliistdrivirile urmiltiire
Dacil §i acestia an ar carmui epitropia for dupd cuviinik
sail nu s'ara tngriji pentru InbuniitAlirea §i statornicirea
a acestui obstescd Tolosa a politiet, iara acela carele din
cre§tini aril cut( za a se mica in protiva acelora mai suet
prescrise §i hotitrate pentru zisa monastire §i spitalt, pre
cum si acele doue supuse eT metoce a Preeistei qi a
proorocului Sainuela. care aceste §i de cdtril not acuma
s'ail intdritti, §i ar voi ere cuma a resturna, sad a strAmuta
aceste, unuld ea acela, fie de on care clash §i rangt, cle
rics sail mirena, mare sau mica, stdpanitoria, sad stdpilnita,
afurisita sit fie de cdtril sfAnta, de o fiintil si nedespdrtitd
treime a unuia numal Dumnecleti, §i blestdmatu, §i neiertat
qi dupd mane nedezlegata, imflata ca o dobii, §i supusil
tuturorti blestitmurilord Patriarhice§ti, §i Sinodice§ti, §i veci
nicel anaftemel pArta§t foculul nestAnsa al ghienil.
Devi spre credincii §i necurmatd tarie, s'ati slobezita a
cesta de Tap al nostru patriarhicesca §i sinodicesca singiliun
Intilritoriti ; trecandusil §i in sfanta condia a sfintri nostre
biscriel a lui Hristost, to anul mantuitoria 1785.
(Isctilita in originals) Procopie, cu mila lui Dumneded
Arbiepiscopti al Constantinopolului nova Roma. §i Patriarti a
Idtil lumea.
6
www.dacoromanica.ro
 122

Mai urmeazit in original, si iscillitura, a doi-spry -flees

Arbierei a Sinodulul.
ffrisovul Domnolui Mavroeordatd Voda, cum si cart% Patriarhi-
e6sea, s'aii reprodusii in acesta Editiune, de pe o brosura pabli-
ca,tA in 1862 in Iasi de cdtrd Epitropia Spito lului Sf. Spiridon.
Th. C.
ONNOINIMMINIMIIMMION

()viral prutimi4ului edirei tontsitorit seleia, urinate's' dung o Anctfora a

Divanului Moldovel.

N61 SOARLAT ALES. CALINIAH VVD.

eu mile lui Dumneileii (Mama terii Moldovei.
Cetindusi Analoraoa actista inainten Dononii melt!, 81
a wild Sfatulu, ;i intrand insusi dominea mea iu cea mai
ou annirutuld cercetare Mord eupriusil in Angora, amd
v lulu atidd cele de mai inainte urinate feliuri de ptigubiri
pricinuitare judeciiiii, nu numai stApdniloril mosiilord, ce
i orilndatorilord dintru o rea obicinuire ca acesta, clad si
mune asemmea pricini cc s'ad intdmplatil acuind in vre-
'Rea domniei mete, aductitore nu de pulinA sdrdcie si sign-
gere §i insusi ldcuitoriloru, stlindd gi cu necontenire ju-
decAnduse. Dreptd aceia incredintAndune cd socotinta
D-tor sale boerilorii este dreaptti, cu cuviinta de a con-
lent acestd pricinuitoriti de pdg,vbire obiceid, hottirimti
domniea mea inpreunti en totd Sfatuld de obstie, ca de
semi inainte un protimisisti ca acesta, sil fie cu totuld
opritd, gt tieste care din stApAnii mosiilord sit fie slobodti
si intru deplind stApinire vinde venituld mosiilord pre-
emu va vroi, si on cui va vre, contractuld dintre
viinclAtort si cumparittori sit aibil titrie, ins ca nu cumva
rli or/indatoril in Mideidea acestit hottiriri a radicArii pro-
iimisului de In locuitori, all se ispitescit a psi preste pon-
Write domne;ti, sad paste a;liclarea ce vord ave stipinii mo-
iiel cu locuitorfi li sit asuprescil mai multil pe locuitori-
www.dacoromanica.ro
 - 123

Poroncimu domniea inea, D-sale vel Logofittil, si D-sale

vel Vist, ca de se vord arilla neseariva locuitori, en a-
cesto fella de jalobe, sit se cercetezit cu amitruntuld, si
incredinciindusit de vre o urmare a orlindatoriloru inprotiva
ponturilord Gospodu, sad a asiiditrii Cu stilpanil
atuncea indatfi pe acel orilndatori sA'i lipsase din stapani-
rea mosiilord, Mal a Ii se mai da mai multit ascultare ; In-.
tarinduse Anaforaoa aceasta cu a nostril domnaca iscii-
fitura gi pecete.-1815. Fevr. 9.
(Iscif Noi Scar lat Alersandru Calinauleu Voevod_
(L. P.) lordaki Ghika vel Logofitt, Procitoh.

Hotarirea acdsta s'ad tipAritd dupa mannscriptal cuprinsit la fats

163 in Condica hrisovelor din 1816 si 1816 ce se pdstrdzd is Arhivs
Statulul. T. C.
IMMI11
Tidula Gospod a Marie! sale Alesandru Moruz Voevod,
ce Wet seris cats. D-lui Vora. Dimaki calla s'ati randuit
Vornic de obstie. 1803 lanuarie 1.

Dupli cumd este cu cuviinlil proniei si purtilrii de grijil

domnesti a se ingriji si a gandi pentru cele euviincioase
si de obstie folositore, dar inceputO puind1 inainte cea de
obstie impodobire a Orel, buna petrecere a locuitorilord,
si buna oranduealit ce pe fieste care aduce spre buns
vie ;uire, n'ain contenit domniea nostril, nisi vom conteni
cercandu si socotind pentru cele ce folosesc si atilt
aceste aclucu. Deci dar socotind ca in Ora aceasta multo
din cele obstesti si folositore, au trebuinlit de osilbitit e-
pistilsie si purtare de grijil, pentru ea la vrme sil se
siivitrsascit mai bine si mai en folosinlil, am sorotit, adu-
cilndule sit le facemd supt dres care potrivitil epistasie si
slujba ; pentru aceea am filcut o noun boerie inadins Vor-
nic mare al domnescului nostru Divand, ca unulit din. eel
www.dacoromanica.ro
 124 -

patru Vornici marl, pe at nostru boerid Manolachi Dimachi,

numinduld vel Vornic de obstie, a cilruea boerie si ran-
duiin prin acesta a nostril doinnescil lidulA, epistasiile, si
slujbele, intru aceste de mai jos capete,
1. Al nostru boerid Vornic de obstie, luand case milei
se indatereste sti pee tots purtarea de grija i silintil pen-
tru dansa, si Inca se indatoreste a se afla fatil si la dom-
nesculd nostru Divand impreunif cu velitii boeri stand, du-
pit ceealalti patru vorniei marl', mai ale1 asupra pricini-
lord do clironomie, si ale altoril, cote spre riinduiala si fo-
losuld obstiei suntd adueiitore, act pentru aceste nelipsit
se indatoresee a fi Impreuna boeriuld doinniei mole Vornicul
de obstie.
2, La pricinile de clironomie, Hind se intilmpla trebu-
in131 de epitrop, .4 se ;trate la D-lui vel Vornicd, si en a
sa alegere saa se riindueasca epitropi, aseminea si inpart
life clironomillord prin transuld sa se Cavil, si pentru les-
nirea sa, si ca sa nu se face intarcliere la savarsirea a-
cestord de obstie folositore pricini, poroncim ca sil eie
langil sine §i judecatorid pe unuld din boeril de a dolls
star,, Pre carele it va alege, om temiltorid de Dumnecied,
dreptii si silitorid, carele sh se randueasca si de Gatti
domniea imastra, si un logolat, practisit si vrednic.
3. Fiiiidd cif in eel de curand pentru tarn datu slava
hatiserif, se poronceste pentru oares care pricini caluga-
re§ti, ce se cuvin la. aces pentru sprijinire si agiutoruln
saracilord l at nevrastnicdor filril parinti, casil a milli,
rAnduirn si aceasta purtare de grijil si epistasiea a bonrie-
lui nostril Vel Vornie de obstie.
4. La randuitele vrenti a le anului, dud an dad milele,
4 fad izvoade si a le arilte la domniea nostril ca all
www.dacoromanica.ro
 125

se pecetlueascd cu pecetea domnescli, si asa sill inpirlascil

aseminea si pentru cele (AO au lefe pe Lund din
, outiea milelord, izvtidele flicAndule, ad se arAte la domni-
ea nostrd, ca sd se pecetlueascd, si asa sii se inparta le-
file, ear la inplinirea anului, sA arAte domniel nostre, prin
anafora, sainile easel, si fdcdndusa doinnescul noslru pi-
tac sd se cercetezA, si de Mil toi D-lor veNif
5. Iar pe ldngli tote aceste sA se ingrijased si sA se ne-
voeascli cu told puterea, si tot chipuld drept, spre addo-
girea veniturilor easel milli, spre adunarea celord din
multe pAril analoguri a cutlet, si negresit strAngerea si
plistrArile easel ardtAndd domniel ndstre pentru acesta
crInd va cere trebuinla, grin anafora inserts ; cAtrA aceste
incd sii'si aibd luarea aminte, spre a §e pliroforisi, pentru
cele ce in vreme se daii din cask, on lefe pe lund, orf
mile, ca sA se deie la acei ce ail trebuinld, cAll vred-
f,4 I

nici a se milui, iar nu pentru daril, sad hatilr, sail lode-

sArt obiceiil, mai vArtosu cu analogic', si cu bung rlindu-
eald, ca nu fdrd cevAnt, i fkrk oprire, inprdstiindusd ba-
nd mill. si sA nu agiungA a se da celord cc cu adevii-
rat ad trebuintd sdraci si vAduve, si copil lArd pArinli, pen-
tru a cdrora fobs si ajutorire bine s'ad ,detird, si se fig
zeste casa acesta, pentru aceea si a miluirel nuntiriei
s'au dal.
6. Cele ee se nurnesc cestiluri (adecA cercdri) One
si came, sA aibti a face nart impreunil, boeriuld Vornicd
de obstie cu al nostru Agd si sA tacit anafora cdtrli donr-
niea nostrd.
7. Al nostru boeriul Vornic de obstie, va avea si epis..
1asiea cismelelor, si a apelor ce arum ne-am apucatu 44
sA aduceml in orastl, si ad inceputti a se Went, avilndd

www.dacoromanica.ro
pvrtare de grijii cu qi privighiere pentru angel°,
§i pentru cele trebuincioase la clAnsele.
La acesta cauti, qi dintr'aceste se alciltue§te epistasiea
boertel a Vorniciei de ob§tie, athlogiind inteacesta§ chipti
de la domnescul noqtru Divan un Vornic mare, acAruea
cuviincioasa learn este intocma cu aceloralalti patru veliO
Vornici, qi riinduim ca dirt casa milelortS sn eie cilt $i pn
nit acum sn da la boeriul ce era epistatn, iar neagiunge
rea pAnn la hotArata leafii, 85 se implinescii de la case Hi
surilor, §i acdsta scum poroncim, qi hotArim prin acestA
a nostril domnescii Oda, iar mai pe urrnti vom a§ifyla §i
prin at domniei noastre hrisov, mai adnugAndu Inca qi on
ce alt vom socoti de ob§tie folositorin gi cuviincioso.

Regularea imparateasea pentru avazarea celoru

patru familii Grece0 ce au a domni pe rand in
Moldo-Romania.
Invecinicita puternicn impliratie aleglind pe Domnitori in
provintiile de sub suzeranitatea ei cea dupn clironomie,
adien Moldova qi Valahia, in Van vremea dupii a ei sin
gurn §i nemArginiin socotintn, de §i mai nainte ii rAnduea
din pAmAnteni. darn asa precumn s'ati aratatn din partea
for ore care neertate cuteznri ; de nevov s'ad gasitil cu
vile mai in urmA, de a se disfiinta sistemuld din tniu, §i in
locul a se Introduce acela al alegirei dintre fanario ;i, ca
rele s'ail urmatu pnnn amnia. Scopuld schimbilrii aces-
tiea se intemeia pe aceia en faptele §i lucrilrile indrez
nite de att.§ Domnii pilmAnteni, .nu se voril mai ivi din
partea fanariotilor, ca uniia ce mai nainte erau cumpittati.
fun de la o vrerne incOce fiind cii unia din numero§ii
rivali, nu numai din aceia ce nu se elan to trebi, ce Men

www.dacoromanica.ro
 127

§i din acet vrednici si nevrednici, intrebuintad tot feliul de

masinatii spre capfitarea marel Dragomanii si a imbelor
Domnii, iscodead feliurite intrigi unuld asupra aituea, in
protiva inaltei vointi; sistematica punere Is cale a acestor
lucruri ad ajunsd una din cele mai neapilrate nevoi, rildi-
clinduse din mijlocd pricinile de cdpitenie a tote feliuld
de viclenie si prigonire in viitorime.
Asa dar discoperinduse scum din cercetare si din prac-
ticli, purtnrile prenumitilort fanarioti, in privire cil perso-
nala calitate, vrednicie si nevrednicie a fieste cnrula s'au
doveditil in destuld si mai cu snail acum in anii acesti
mai din urmn, and viclenia unora ascunsn sub mascii de
dreptate eau vndit din impregiurarea seriosn, ludnduse bu-
nil incredintare prin aceasta cd an este dat celui intilid
venit de a i se incredinta asemine insemnate posturi, pre-
cum a Domniilord, pentru aceasta de neapliratd s'ad glisit
de cuviintn a se fare o din nod regulare_potrivitii cu im-
pregiurfirile ;i ru interesele inaltului Devietd, in chipu
cii amAndoun Don-male sa fie hottlrite nurnal pentru patru
familii, asupra carom nu urineazd vre 0 inputare, inscrise
cu nuinele si pronumele, si dupn regula lucrAtore atunce ;
precum si postulu marei Dragomanii ce se socbtea intre
cele dintnid A se armuiascri numal de Mil aceste pa-
tru familii, iar acei ce vor eimiine pe din Arai, fund ne-
vredniri si neputandd avea nici o nedeide in privirea fa-
miliei se vor ocroti sub umbra puternicei impArntil.
Pe aceste darn temeiuri, dupii inalta vointn si hotnrirea
a impArntiei, si dupg socotinta unanimn acelord bine en-
getatori si cu credintii .entrii puternira impArlitie, bazele
regulkei facute, si priincioasele conditil si regule s'ail
statornicild in rhipul urmiltorid :
www.dacoromanica.ro
 128

Domniile Moldovel si a Valahici vor fi de astitclI mar

ginite numaf fn cele patru familii care s'afi insemnatfi prin
credinta si dreptatea strilmesilord si care merge pe urma
lor, adia : 1 familia Domnitorulni de astii(li a Moldovel
Scarlat Calimali VV. a 2 area a Doinnitorului de astficli a
Valahlei Alecu Sulu, a 3, marele Dragoman de astacli
Mihalachi Sulu din familica lni Mihai VV. si a 4 area a
reposatului Alexandra Muruzu, compuse din trel frati, Ear
Domniilor, a Domnitorilor de astacli vor succeda periodi
ceste si pe rfindu, Dolling eel do: allfitori in eapitala im
p/11'40, adecA acel mazilita din Valahiea, la Domniea
Moldaviei si aeel din Moldova la Domniea Vaiahiei, ffir6 a
se ingfidui !del de (mind domniea vre unia din mai susii
zisele [millet Din aoeste patru familii daefi vr'odiniorg ard
lipsi elironomi, inalta Poartfi. eereetAnd si insAninfind pe
ace! utztistrati en credinp si invatAtttr5, va alege pe eel
mai inseinnatil dintre el, hfirkindui driturile familici a pa
tra. Jar pentru postal mare! Dragomanii st' va alege pe
acel mai vrediiir si mai ispitit fiiu, aeelni mai vechifi
Domnii, sub cu% ant de semirii !Acute mai nainte, iar tattll
sfiii, (*Ida ii va ver.i rfindul de a domni, on And ar vroi
prin insris isefilit de incuci el, sti oropue si sfi eearii tie
bunfi voie si nesilit a sa demisie, si in lortil ainduirea fi-
nning stil ce aru fi ocupandil postulii mare! Dragomanii ; in
asemine rag' si in urmarea rerirei sale fAcute rfitrA fnal
tut Devletil, tholli se va rfindui Dolling in loculii tatfilui
sift, iar poqulfi mare! Dragomanii, se va increjlinta celui
ma! vredrii u 1141 din cea mai veche din acelelalte Nina.
lar dad din cea mai veche fan-dile nu s'ar gitsi did aviind
ori vriista potrivitd, ori stiiniele si invAtiltura cuNenitd, sad
§i gAsinduse nu ar aN,ea insu§irile cerute pentru asemine
www.dacoromanica.ro
 129

posturi. atuuce, precum si in cazuld de mai susii. alegim.-

duse din celelalte familii pe tied mai vrednicii si mai in-
valatd, se va randui la postnld marei Dragonianii, iar a-
cesta dupil alegire, randuitd Mare Dragomand, implmindusi
cu credingt si dreptate datoriile postului, ce din mila iin-
pilaf /lei a trece la ranguld de Domnil ; ins in vremea
Dragomanil sale, runoscanduse de dill putermea impa-
rNie, sau nevredniciea sa. sad on ce vre o alts vina vd-
dita sat fievddita, dindatd departdnduse din poquld sed.,
dupd aseminea rtindueala sr, va randui altul in !mad sad,
fiird ca aeet ce se depArteza sub categoric de Nina, sa se
poia inainti la rangula Domniei.
Osebit de aeeste, spre a se preinlimoina si a se MIA-
tura on ce viclenie si intige, margininduse si postuld
Dragomaniei Flotei la aeeste patru familii, it %a capdta
eel mai vrednie ce se va alege din etc. in chip ea, de §i
mai nainte din Dragomania Flotel, de a dreptuld s'ad Main-
tall la rangul Domniei, acum insd, flinch) ca se hotardste
ca transilia (pasirea) la Domnie sa fie postuld marei Dra-
gomanii, apoi nu este nici cuind erlatu in viitorime vre
unuia din Dragomanii Flotei ea sa treed deadreptuld la
Domnie : dark dupd regularea facuta. Dragoinanuld Flotel
la sosirea epolkei liotarita, va trece la postula Alarei Dra-
gomanii,, si in urma, la vremea hotarita inaintindusd la
angulti Domniei ; din celelalte palm familii se va randui,
preempt-1 mai susa s'ad di., dup4 alegire pe acel mai vred-
nica, lard ca iardsi sa se poata randui nir i °data in nici
o slujba pe acel ep pentru fapte viuovate, s'ad departatd
din Dragomania Flotei.
In urmarea acestora, fiindd ca dupil regularea acumd
cull, Wald ambele Domnii, precthnd si Dragomanlei
www.dacoromanica.ro
 t30 --
Divanului iinpfiriltescu si at Flotel, s'ati hotilrit numal pen
tru acele patru tamilii, acel ce de pulind vreie s'ail Ina-
intitg, si care nu Ina parte din susil Oise le paint familii,
atatu Hangerliul, catty si fostuld Dragoman) Taco') Argi-
roputo, se vor cunoste de asificil de cAtrd puternica 1m
parAlie ca niste particulari, disbrAcAnduse de ranguld eel
a vuserd mai inainte ; insfi atat pentru slujbele for in par-
te Tactile de mai nainte, si pentru mila re se Inirgzeste
tuturorU supusiloru puternicel impdrficii, spre a nu initial-
pina manila nevol, in privirea stdrei Tor, ea o consecventd
a indurfirei autocratoricesti, li s'ati incuviinlat °are care
soma sub numirea de pensie ; si dard, lostului Dratromand
lacovaclii, ca unula cc are multi pe Idrigd el si mai mull
datorind de cat Hangrrliu, s'ail legiuit a se da din insusi
veniturile Domniilor, celui IMMO 60,000 lei pe lievare auu,
si lui Hangerlia 40,000, lei, din care sodzinduse acea ce
ar agiunge spre {walla Tor, r5m5sila se va Odd credito-
rilor. Tar de soma pominitd a pensie)., doud Venni se vor
da pe fie care an de cdtrti Doinnuld Valalliei, ceialal
tii trebne de dtril Doinnuld Moldovel, slobozinduli se hula
td aounitt cuvenitele sineturi in puterca acestel reguldri
poinMiiii insa sunt datori a sedea retrasi si a pitrece cu
;
liniste, recunoscatori pentru mila cc Ii s'a fdeutd. Dacd
insd, ilucru re nu se credo) s'ar all c ca. ei ate cutezatti
in protiva imptiriltestel porunci, urinate dupa inalta vointil a
ItotArirel. osebit de perderea hardzitei Ion pensil, vord lua
inc;i si pedeapsa suinqiel Tor, grin strengti.
Fiind tie trebuin0 ea pomenitele familii sd reguleze
cele de euviintit si pentru tot). boeril impArlindui intt.e
dAnsii, Inprietenind pe uniea, agiutfind pe aces cc ar ave
nevoe, si purtiind grijA pentru hrana Tor, tuneazA dupA
www.dacoromanica.ro
 131

icestas cuprinsu eft trebue sit se razime, spre a fi el slo-

bog de un vgnt, ca tide sthrile de hoer', conformAnduse
4'u credinl sf dreptate. sistemului familiel sub care se aflit.
-sit se fereascA de on ce hiptit mare KW rnici3, ce ar ti
inprotiva inaltc: vointil, bine eimosetind ell reprezentaiiile
de multilmire on nemulginire, cc acele patru familii vor
face Ina het' Porn' pcntru inare on utare faptit §i plan-
re a Duel-dor, vor ti primite de Poartil.
Si (tar spre a ctinoste lie care aceastil punere la tale
gi lualtA autoeratoriceaseA voint5, s'au slobozitfi Malt 1m-
inruldru, ruprinzittoriii poroncilor painenite, Patriarhului
Romeilor. Ian aeclor patru fainilii cuprinse fn aceast4 rc-
gulare, li s'afi fticutd fie cArcia in parte Inserisd ln,liiu are,
cuprinzatUre de tote cele mai susu espuse. Jar aceste
poronci statornicite sislematica, spre a avea pururea pute-
re, s'aa fnserisu atat in calemul Divanului, precumd si in
condicele Amegiului si a impitrittestei Zaranhanele, ca
dupil trebuinta privinduse as se aplice cu potrivire.
In Constantinopoli. Anul 1819 luna Ianuarie.

Acestd regulare fl inch's' in limba grecescd s'ad tradusei

din Condica Hrisovelor ce s'ait tiparitzi pawl aice.--in
tieestd a doue edi(iune, am addogita ldngd Hrisovul lru
1psilant Vodd pentru Spun/n/4 Sf. Spiridon, pe acela de
la 1785 a Domnului Mavrocordat, ce servesce ca teme-
lie acestni filantopicii Asedimentd.
Pentru sclinta celora ce vor cell acesle Documente,
ma &florid a intemna ca Condica de pe care le-am
losta publicata, am ltiircizit'o lrhivei Statului Moldovei
-spre pdstrare. T. C.

www.dacoromanica.ro
 432 -
NO1 ANTONIE RUSET VODA
Bojii milosti Gos;podar Zeindi MOIdaVSCOI.
DitinCt scire Domniea Mea ctt aet'Aii carte tuturora cut
so cade a sci. pentru o nit a eeau muttl ruo4torit nos;tril
alug5r1 de in sf. Monis'ire de In 135rnova. din codrulit
lasilu', cu Oranii din Ctolbe,c1 ; arAtatunc-au cAlugAril
drese do la alti Domni, er aii lost mai inai de de not. pen
tru s,ttulu Cinvbescil. re ail taste d s m Dlule lerffului la
§iior ell nevi de lartate. rate :,tint pre hot int s +WW1, si
cu belt <te1 Si cu moar5 ; rate 'AIM t'511-` &tale ;,imiluire
sf. monastiti 13511 )a dis la reposatul Hiroo Barnovschi
Vothi. /u5iidorca pentru r1Sndu I veciiiilor dinteacel satti,
s'ail fost mai ispitit si mai de inula. .a sa it'a,culte de ce
lufr,hri si acumu tarns s'aa cercat intr'acesta kipu Deci Dom
niea Mea, am socobt6 ca nu sa cade sit stricUrnt dania §i
miluirea ctitorilor, ce au fost, §i au miluit sf. mortastiri.
Domniea Mea, inc 6 clArnit for precum leau lost obiceiu §i
de In alp' Domni ce ad lost mai inainte do noi. Oamenil
dintr'acest sat(' dirt Ciorbosci sti nil a lucra in tote WM.,'
cu to il, inteo lung, ate doue dile preste toll anii din
gs:tram-it In trebile lor. A§ijderea §i etilugarii sit be deie
loch de fanati pre hotarul satului sit'§I cosascit Mai nu
unde va fi voia oamenilor, ce uncle va fi voia cOlu,g§ri
lor, acolo sh cosasa el Milli. A§ijderea s6 aiba alugArii
a§i luit de a decea, de pre hotarul(' satului, din pgine, qi
din ftinati, si din grAdinti, §i din tot venitul ce va fi.A
§ia ca stl le fie, si de la Domniea Mea (mina si danie
uricu, si intitrituril, nerquita. mci odinhirtl in vect.
in lassi. 7185 (1677) Maiu 3. PredsAm Linton god
Noi Antonie Veda. sposchi. Tola
(L. P.)

www.dacoromanica.ro
 133

Aces? urica ram adaogit 14 aceastii a dime ecliciatie,.

dintr'o candied .ce este in dtsposilinnea mea, .5,i din care
will mat pittilica documente importance pentru volumenul
al fese /ea, din Urzcariu, pentru care am ci striinsil in
destald materie. T. C.

Anafora pentru vecta gt munca boiereseulur.

Prea inaltale Doamne.
11!". 31. Duini luminata pormica Mgriel Tale, ce ni s'afi
data prin tidulg, adunfindune cu tole, s'ad cetitti 5i am
Irgelesti inseurtti acea porunca, dintru care ountSsceint cu
bucurie. stilphiasca MHO Tale purtare -de gril4, care ca
unti pArinte iubitoriu de fT, mai inainte privesce kipurile si
bunele asezAri ce cautg spre folosulti si odihria de obste
a supusilor, dorindt vol a aseza tote st,Irile imprejurfi
a le acestei patril, dupii mesurile dreptglei intru buna
ortinduialit. i fiind ca una din celelalte ce cere kipzuincil
§i punere la cale, este si oranduiala ce se cade a se pit
zi intre stripfinuf mosielor si intre locuitorii ce se hrti
nese(' pe dtinsele, ni poroncesci Wiria Ta, caadurign dune
in una locti s6 facemd unity cercetare si socotintA asupra
acestei pricini, si prin anafora sit insciiniginti pe M. Ta.
In ce kips as fost din vechiti obiceiti la acesta, cum s'ati
urmatfi mai pe urma, si in ce kipit vom socoti ca sä se
rAnduiascg acum, ca prin Domneasca hothire a M. Tale
sa se puie ea la cale, ca si eel cu mosiile sfi fie odilmill
§i mul;em41, si locuitorii sii scie Ind ce este sti fie da
rea lore pentru adetiul mo§iilord, §i ce slujbl sa fad, ca
sa ramie §i el odihnici, fare a nu se supara mai mull peste
ho Wire. DecT dupii porunca M. Tale, adunandune qi fa
#nda intre not asupra acestei pricini cercetare qi afat,
www.dacoromanica.ro
 134

nreenin ail festil obiceiule din vechitt, si came s'ail urinal

mai pe wadi, si in ce kip socotime ell este cu rale a se
aseza acumii, insciinjAme pe M. Ta.
Sciute este cA In vremile trecute, a ferieijiloril barn
pomenire reposaji Dornnl, cc all stiltute in pimentul acesto
tote monAstirile si neamurile boieresef aveau pe mosaic for
vecini, dell danie si miluire impreiz i cu mosiile de cA-
trA stApAnitoril Donna, precurn adiverezi brisOvelo verbi,
si pre acese vecini n striplinea din nearn in neam, slujin-
rinse cu densil la tote trebuinjele, si in lie care vreme si
lore, Intocmai ca si en robif liganI, numai en MAN dio-
sebire cA pe vecini Rui Lulea vinde cite pe unul, ea pe
jigani. car rAnd se vindca vre once sate intra si vecinif
.cari era Inteacel sate In prejul eumpArtirel, si niel era
retold a se duce aiurea. Ear ceilalli locuitori cliji era
trAitorl pe mosil stlipilnesel de se brines, de si nu eras
vecini, dar la t6te trebuinjele co avea stApAmi mosiel, IA-
rA soma, sluja0.Ear la Domnia fericitulul Intru porno-
fire Conat. Mavrocordat VodA, seed hotArit din poronca,
ca sA nu se mai pominesca nime din locuiteril Moldovel
cu flume de vecini, ci se AA top volnica slobozeniea
for (precume se si cede). Cu Ole acestea slujba for era
necontenitil ca si mai !twinge In tote trebuinjele cc avea
attipind mosiiler, cum si ceilalji locuitorl, ce nu era la
numbrule vecinilort, macar cA earlisl din poronci (loin-
-Maack Ii s'atl hotArit atuncea ea sA albi a lucre la 3001-
A mosiilore cite 24 pile intr'une and, deride si de a cle-
cea din tote rodurile lot; dar find obieinuill mai din
nainte a Ii supusf etApAniloed mqiel la tate slujbele, ea-
rill- fire de soma slujba, §1 peste rinduitele Mile plind la
o vreme. Mat pa urmA din vreme In 'creme, sterenduse
de islet numele vecinAtijei, ti rAmAind § led co s'a11
www.dacoromanica.ro
 - 135

nurnitd vecini, In rAnduiala celorlal(i locuitori, ad Inceputil

unit dintrIn5ii, a nu implini nice slujba cea randuitd pe anti
la stilptinil mosiilor, alp din stilpdni eard51 silindtri mat
mull si peste rAnduiala §i putinta lor.
Dintericeste necontenite pricini. se scornea si judecali,
jiiluinduso de strAmbiltate unit asupra altora, si a5ia din
and in and mergenda acestd riindueald tot spiv scildere,
si neinpliniadd deplind adetiuld ce s'at clisd, eel cc se
hranescd pe mead, cdtril stilpitnit ino5iilord ad remasd pri-
nd acum de pre putind folosti ; 5i slujba potii sd aibil
eel cu mo5iilp de la co' cc locuiesed pe dansele, 5i Inca
puternd sd clicern mat mull paguba, de vreme cat numai
cat calcil si luereazd mo5iile, dar nici slujba for o facd
deplind gi precumd se cade, Mei dejma semanilturilor o
dad dupa dreptate, ce strdngendd ci mai inainte rodurile,
lasd pe farina cc le est- voia pentru dejma, care 5i aceia
mat de multe ori acolo se prdpadesee, neavend scire std
pilnuld mealy!.
Armin de vreme cd dumnecleeasca pronie, bine voindd
patriel nostre, ad indltatfi eard51 pe M. Ta la stepena a-
cestet obladuiri. de la care ni se dad tote semnele bunilor
nedejdi, a vedea intemeiata Intru Lund stare, pe strunci-
nata patria mist,* nu avem indolalii cd M. Ta. Intre alto
folositOre obscesci bidreptgri, vet ply,, si acestii pricind,
care este deob5tie, is buns ordnduialit ; socotinta nostril In-
tru acest kipd este In acesta, de vet gasi 51 M. 'fa cu
cale, de vreme ell acurn ne-ain invrednicitil a casciga
statornicia cea doritd a stdrel 51 a stapaniret, Mil a nu fi
ingrozite inirnile locuitorilor de prifacere si strihnutare, ce
fie5te care naddjduesce a5ezare, odilina gi kivernisala sa
la locul ce se afla, nu le va Wert cu gra ca sa lucrezti
www.dacoromanica.ro
 136

la stapAnii mo§iillor pe care se hranescii si sd kiverni-

sescii din clece Mile una, dAnd si dejma din roduri de a
ilecca dup§ obiceiti, ins cu hotArire, ca s§ nu lie volnici
141 ridica nimie§ de pe titrinA, piing nu vor face intilid
sciutil st§p§nului mo§iel, ca el s§ trimitd qt't ea dejma,
qi acestil randulala do slujbli a locuilorilor sorotim cii nu
numai nu le va 11 for de strielciune, cc Inc§ §i spre lin-
belqugare si fericirea terel, §i a tuturor de obstie, care de
vei socoti M. 'l'a. s§ se in:Iriase§ si cu luminatul Vostru
hrisov, ea .0 lie statornieg si sd eunosea si tirma§if folo-
sul §i odihna for din inila M Tale, pentru rare veil avea
vecinieit pomenire. Ear eea de sever94 hotArire ramiine
la a M. Tale mild §i Malt§ intelepeiune.
1775 April 14.
Al Mitriel Tale, cdtr§ Donna!l sinerit rug,./Itor§ : Gacril
Mitropoht14 Moldovei.
Ai M. Tale pre plecaie slug! : Cons!. '-turza. yet Vorn.
Coslalci conahl eel Vora. Stefan Slurza. vet Vorn. 17a-
:de Castahi vet Vornir. Vase le Roset halman. loan Can -
ta Viol.

Acesta aniforA, descriitore trainlai vecinilor in Moldova, o am

reprodus'o in acesta a done Editiune, din o Condica de Anaforale
pagina 82 ce Be afla in dispositiunea mea. T. C.

Adiverinta-
Adecii cu Dun-1111v, judetul, impreuni §i ctt preotii §i
orilq§nii de aice. de la Vel-Ocaft, sud-Vaileea, datam aces-
111 adiverintli a nostrl de incredintare In mAna dumnealui
Dumitraki paliarnicult1 sin Constantin logoliltul de Visterie,
sii nepot Mihalcel vtori logottit, ca insciintindune pe not,
Dumnealui, cu scris6re a dumnealul, pentru ocnele de sa-
www.dacoromanica.ro
 137

re ce sunt filcute de unu anti qi opt luni, qi umblii de

scotil sare din triinsele, sunt cu adiveratt1 pe mo§iea dum-
nealui numitului mai sus plharnic ; pentru acosta am
dat §i not acesta adiverinVi la maim dtunnealui, din incre-
dinlare, §i not pentru mai adivgraig credintil nc -am iscalit
mai jos ca sa se creac16.
Noemvrie 11. anul 1784.
Eu Popa Radu Hulbecti, adiverez.
Eu Popa Costantin, adiverez.
Eu Popa Hera, adiverez.
Eu Dumitru sin Dumitru, diaconil, adiverez.
Eu Dumitru judetul de la Vel-Oentl, adiverez.
Eu Constantin al preotesel de ani 75 adiverez.
En Duman' Miriota. de aril 70, adiverez.
Eu Ent V4tartil de MAgasi, al Croitorului, de ani 60
adiverez
Eu Con:twain MinotA, pgroPilab, de ani, 40 adiverez.
Eu Constantin sin Lupul, de ani 65 adiverez
Eu Glworghie Unkia§til de ani 76 adiverez.
Eu Radu sin Stefan de an! 25 adiverez.
Si atit seri.q1 eti Duman' Diaconul Cu zisa tuturor qi
in r ur.

Din Originalal acestei adiverinta ee vede ea in Muntenia era da-

ting a se arata etatea marturilor ; tot din etiprinsul acestui add se
constata a esploatati unea sarei la Ocnele -Mari, din Muntenia, da-
taza de la anal 1783. Th. C.

MILOSTI BOil. ION SERBAN VODA.

GOSPODAR ZEMLI VALASCOI.
Datum slugei Domniel Mete Hera logof. of Vel-Oc-
www.dacoromanica.ro
 138

ni, ca sill fie lui unit Vieril qi un Stuparill, ins§ oameni fire
de bir, qi fara glIceva, la via lul §i la stupina lui, in pa-
ce §i ertati de bir, de taleri, de miere cu ceara, de gli-
leatil cu fan, de zaerele, de birul lefelor, qi at
vacilor, §i al oilor, §i at untului, de band' carillor, de bi-
rul o§tel, §i de at malaiului, §i de seama a doua gi a tre-
ia, §i de tote dajdiele §i randuelele ate se pund peste
and, pre sili§ti, §i ' acolo in ora,t, de caiii de olac, de
potvoade, de mertice, de conace §i de rinduelile §i .111jiliile
ocnelor, de catra judetul cu pirgarii lui §i de oril§anii si
de tilts foci zapcii de judeld care vor fi cu slujbe acolo
In ora§11, de nici unite nimic val sad bantuealit se n'aiba..
Pentru czt m'am milostivit domniea me de i-am ertath
de kite de aceaste eke scrim mai sus, ca se fie de 01-
lord lui Chera log of. la ce ear fi trebuintil, pentru ca el Inca
slujesce domniei mete acolo la Omit la slujha domneasc4
In VAS vremea ; asi§derea vol toate slugile domniei male
yeti carii cu ce slgjb yeti umbla acolo §i tie Judetd §i
vol toll oraqenilor de acolo se cautati dad veti vedea
aceastii carte a domniei mete, ear foarte se vi; feriti de
ace§ti dot oameni, ca tine se va ispiti set inviiliri peste car-
tea domniei mete, acela om mare certare va pitrece de
catrii Domniea mea. A§a este porunca domniei utele.
(L. P.) 7193 lanuarie 13.

Am reprodusd documentul de aua, in intentiune Ca sa se vada de

cdtra lectori, ca §i in timpurile vechi, 7193 (1684) se aflaii multi-
me de (Uri Qi angfirii, aruncate asupra populatiunei romans. Ti111-
purile de am samand tdrte bine cu acele Wane In privirea dd.--
1.110rd, cu deosebire cd aataqi nime nu se poate scuti de plata con-
tributiunilor fiscale Qi a ardor comunale.Originalul se slid in
pAstrarea mea impreu.na cu alte cateva bncati, ale oralului Ocna-
Mare, de peate Milcovu. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 -"IOU -
Docwnentele Targuldi Varlui.

NOi STEFAN VOEVOD.

Boji milosti gospodar zendi Moldayscoi,
Facem scire Domnia mea la boerulii nostru
Carabacu, parcalabii de Vas luiii, adica precum
aceste credinci6se slugile n6stre Mihociii, usierul
culla Domnesti din Vasluiii, si Cocuzil pahar-
nicelii si parcalab bivil pirgarifi, si Cntae CupeVi,
si Hilatti Cupetu, batrinii targului Vasluiii ce
veni cu voinicii de Este a targului la tabara
n6stra aice in prestanicea Milcovulni, si cu mare
obida plansese inaintea nostra si inaintea a for
nostri moldovenesci boeri, si Armenil si Jidovii,
si Grecii care se Oa acolo in targii oplosi, pre-
cum multe neajunsuri si nagete, casuna-le-aril
la top: a for targoveti, ca se baga la t6te en-
petiilori1 Moldovenilor la care eel streini n'ail
dreptatea pe legea batrina : mesernici, drciume
§i pitaril a tine, cum acolo in acel argil in-..i.
Ma cump6ra si locuri ocini de case, si de fanete
si de prised, si vaduri de facie, si Minn si dobi-
t6ce cum tine toti targove01. la care solduclii
si pargarii parte ar clue acelor streini, si ingadu-
ela peste legea cea batrina,s'ail cersut sa be facem
dreptate pe legea batrana si pe uricul' de danie
ce'l an de la cel mare Stefan Voda, mosulil Dom-
niei mele, Dumnecleil pomenesca-111, care mosul
Domniel mele cum isbandi cea mare batalie de
la Racova $i vinge pe Turd, $i pe Munteni,
vii frame, si'l fugari pentru piimantia ce'i ven-
cili, cumpera pe banil sei tote mosia de la eel
batrani mosneni, §i facu sfanta ruga si curtea
www.dacoromanica.ro
 140

domnesea i adOvase targu acelii Vasluiu cu cei

voinici, cinntiti §i slutiti din batalig, §i asiida tir-
goveti, bani le dete acupetirea §i teta mosia
o clanuira ocing, in veal a firea targovetilorti
Moldoveni, care se vinge cu Turcii acolo si voi-
nicesce se lupta de dovedi atata multime de pa-
gAni, ngpadisera in teed. Cumti vet um Domnia,
mea i toti boeril Domniel mele uriculu celii de
danie, §i alit' uricil de inthrituril de la parintea
Domniei mele Bogdan Voll, Dumnecleti pome-
nescalti, ca se aiba acei tirgoveti Moldoveni si
totil rodul, semintia for din nem in nem p'ang,
in veal a sthipini acea mosie in tali locu, cu
tote venitulii din chropii, din pO(,uri, din tra-
ph, si din fanete, si din lunci, si din locuri, din
tering., si din vatra targului, volnici asi lua ve-
nitul din tote ca de pe drepta" a lore ocina §i
mosie numai pe legea alor-filanti thrguri, sa aibe
la vreme de pgsti calari voinici de este a data
mistiti cu tete cele de trebil la batae, canna §1
acumi:i au voinicil lore aicea in tabara nostril ;
si fAclendil Domnia mea plangrea slugilor nestre
cei mai susti scri i, si a toti targovetilor din Vas-
§i data vadum §i uricile cele batrane, iata
numai ce'ti scrimu §i tare'ti poruncimil, cumii
amang venfii-va cartea Donmiei mele, sa nu
intr'altfelil fad, numal ce de sirgh sa ye stringed
cu soldudiii cu pargarii, i sa chiernati pe toti
cei streini cupeti, armeni, i greci, si jidovi, sa
be luati sama cu ce derese cumparg ocini, locuri
de casA, si de fanete, ci de priseci si de taring.
i vaduri de facile, §i avandil derese saval Dom-
nesci de ar firea, di le luati de la maim lore .§1
sg, le trimiteti la Domnia mea ca sa le rumpem,
www.dacoromanica.ro
 14!

ca n'ati lege Armenil §i Jidovil ocini a tinerea

in pamantu nostru moldovenesert cu atare toemela
i 'ege fost-all nu si priimitl de stramosul Domnu
batrinult Alexandra Voda celti bunt, tindti
aceste lingbi curse intaiti in pamantulti nos+ru
moldovenescii, fugariti din tera Unguresca
dintr'alte teri pentru legea a lore sal parinti,
care li se dete voe, si lege de la Domnii si de
la Ora cu seimi de obsce a'si tine legile Ion),
si a face veH-ce cupetii, far'ce mesernite, si car -
ciumi, tii pithrif a nu tine, ea nn care-cumvasilea
pe crestini spree, cum datina for ar fi.-4i pen-
tru una ca asta iata tare ye poruncimii Domnia
mea ca de strgti pe toti cei straini, armeni §i
jidovi tare sA'i popriti a face cupetil cu carciume,
verl cu meserniti, veri cu pitarel, numal fara ci,
grecil care at vrea en volnicie la aceste cupetil,
ma ocini nimeni, yeti care streinti firearti, §i
greet, n'nre volnicie in pamantulti nostru mol-
doveneseti cu a Linea yeti a birui, ca n'ali lege
de la cei batrini Domni, si mosneni, care ago-
noisi pamentul esta en sangele lort, ilt tinti si'l
aratue, §i'l pastel, mosia afirea pentru rodulti
Tort. §i pentru semintenia lost pana, in veal,
ca nu'si varsara sangele lore pentru eel streini,
cari n'avura nici unil past pentru mosia nostra,
cumil i not Oa in clioa de astadi tinernu-ne
mosia cu sabiea si en sangele nostru, §i pentru
aceea toti streinii cestia armeni, §i jidovi, si greci,
cum se dete legea le§ilor, §i rusilor, §i unguri-
lort, §i bulgarilor care vial din dorul for de
sluji in tera nostra la Este i vrura pentru be-
§ugu pamentului A se acina ii haladui la noi,
as1 agonesca cu muncesta veri cu eupetie pita
www.dacoromanica.ro
 142 -
lort, a'si tine case, "si locuri de pamentti nude
ar putea g5si cu namalti de la mosneni.A§ijde-
rea lege dedese si estora, si D-ta ailandti nucini
cumperate de veri care streinii numal ce sa le
el zapisele, si sii le intorca iirgovetil banil dal
s'ar seri zapisele, si vrendil streini ceia a ha-
ladui acolo, si a Linea acele locuri, sã se inva-
iasca cu tirgovetii cu namalil a le tine, §i cari
ar vrea dobit6ce pentru a lorti casa a tine pen-
tru Osune sa dea pe varil cate unti ugii la bi-
serica DonniescA, §i mai multu valii nu li se
facti, ca sa p6fa si dinsil a hAlildui in pArnentulil
nostru, §i a'§i agonisi pita loru, §i ce's aseclati
a da pe totu anul la visteria Domnesca si ba-
nii stegului cetatii Vasluiu, a§a poruncimu'ti par-
calabe si catA a da ascultare deplina la porunca
n6str5, si inturntindune din mila lui Dumneclefi
cu siinatate la scannulti nostru sa ne fa el de scire
de tote ceste ce se planse Vasluenii, §i cumil
in tale pusutil ca si not de la not sa le damn
si stY1 miluimu ; si sa le intarimii dania si mi-
luirea ino§nlui nostru, §i a parintelui nostru, Dum-
iiecieti pomenesen, en uriculii nostru intaritu cu
cea mare a nostrA pecete. i ca mai nu in-
drasnecil veri care dregAtortt a calcarea legea
btitrin'a." de a ingilduirea cupetil, cupetil cu car-
ciumi, §i rneserniti, §i pitarii armenilorti §i ji-
dovilorti, si ocini a cump'erarea veri care streini
de rodulii moldovenescii in pamentul nostru, si
in mosia nastrA, poruncit-amil pe legea bAtrinti,
uni ca aceia cu spinzuratore sa se ombre, eari
atare porunca data -amil Domnia mea credincio§1
boerilorii nostri hatmanidul, §i celor mart vor-

www.dacoromanica.ro
 143

nici a Orel de jos si a terei de susii, s'o pli

nesch numai de catri.
Sam Gospodii Velea N.
Ot Toplieni u veleta 7034,
(L. P,) Mesita Septemvrie 20.
lx Movila pisera am seriptit.

NOI GEORGE GHICA, VOEVOD,

Boji milosti Gospotlar zeinli Moldayscoi.
Adia Domnia mea amu data §i attar intAritil
slugilorii n6stre tirgove0oril de VasluiiI pe n
boa" drepta mina i mosia a tirgulul Vas lair',
din Ispisocula de danie si miluire ce all de In
Stefan-Vodil cell betrinu, si din Ispis6cele de
tnaritura de la Bogdan Voda, si de in Stefan
Vodit cell tanerti, $i de la Ntru-Voda, $i de in
Iliad -Voda, si de la Alesandru-Voda, si de in
Irimia-Voda, si de la Vasile-Vodii, si de la mu4i
Domni betrElni, asijderea §i nob am datil, i anal
intaritti, si amt.' miluitil pre slugile nostre tir-
govetii din Vasluiil sal (lipsesce) de in nob ocini,
mosil lord, 1i feciorilord lord, si (lipsesce) otilor
lora, $i la tote nemulil lore, $i is toVi cari, oru
trai inta. (lipsecce) testa Moldoveni s'A le fia
mica din nemil in n6mit nerusiitll, nici clang -
6r5. in veal, si altu nimeni sa nu se amestece.
Sam Gospod Vela Ot veleta 7165, MAO 10.
(Iscalitu) lo Gheorghie Ghica Vodti.
(14. P) Nicolas Gene;
www.dacoromanica.ro
 144

NOl MIHAIL CONSTANTIN SUTU V. V.

en man lui 1.)-(1eu Ileum terii Moldova.
Fiind ea temeiulti buntitacilorii §i pod6ba cea
alesa a obladuitorilorii de nor6de este mila, drep-
tatea §i balm ocarinuire, ca unil ce se aleg din
Dunmezeiasc'a voie a li sthpanitoriil obstiel. pri-
vind asupr a tot starea, sau parnenteni sau
straini §i on de ce stare vor fi, au datorie dar
se pue la cale cele bane orenduele, §i sii in-
depteze cele cote se cuvine a fi intr'aceia stare,
caci la un stapanitorit nu este ehipa a castiga
alt name de fericire, cu alta, mijlocire de catu
cu urmarile ce se cuvin si stint pentru odihna
intemeierea obstiei, de vreme ce t6te altele cu
schimbarea vremei 811 prefacu, iar numele pur-
ratorilorit de buniiti-qi de a pururea este Ile-
muritorii. Pentru aceia dar §i not din pronia
Dumnezeesca inalcindune la scaunul Domniei
acestiea a Moldovel, cu tote cugetulii dorinta
-n6Stra dintr'acel cOsu au fost si este A, ne ara-
tam cu intemeiere §i adaogire spre cele bune a-
supra obstiel. Deci pe Hugh' alte cuviinclose mi-
luiri ce am facut Domiea mea cu alte obraze
boierestf, luat-am sema §i pentru a nostru cins-
titu §i credincios boier Dumnelui Costaki Ghica
.Hatman, ca cu t6ta cuviinta §i dreptatea se cade
a se adjutora spre rasplatirea multoru adese
slujbe, care dupa vreme cu t6ta ravna §i osardia
s'au aratatu, nu numai la vremile lini §tile ci
si la intamplari cumplite eu sadkatil si credin-
Oslujand terei §i Domnilorti, stiuta fiind acesta
adivgrata osardie §i ravna pe deplin §i de ca-
tre cele ,mai In nalte locuri, pentru care n'am
www.dacoromanica.ro
 145

trecut Domniea mea cu vederea, ce iatti inpo-

triva cazutel multumiri ¢i resplAtiri ii dcim, Dom -
nia mea danie si miluire targul
cu totil, locul de prin prejuril, ce se va dovedi
ca este ne dat danie de vre un Doran ;pe care
sa aiba a'l stApAni cu pace, d'aenozinaime ca pe
un lucru drept al Dumi-sale.
Deosebit 1st mortascipia acela Targii iarcid", o
dcim Dumi-sale, sa o tie, pentru care poruncim
Domnia mea, Dumisale Veld Vaniesii de Car-
vasara, de acuin inainte sa nu ve" amestecati mal
multd la Mortasapia Targului Vasluiti.Asijde-
rea si bciutura vinalui, a rachinla, a meadu-
mill, a berei, numai de a Dumi-sale sd se
venda, iar alfi nimine sci nu indresn6s-
di de a putea vindefarci stirea si farce a nu
se invoi prin tocnt6lel cu Dantnehti Hat-
manul, precum hotilresciTi punturile Visteriei ; cunt
ci mesern4a, de Wet came acolo, iar nimine sci
nu fie volnic a sine iruncltiii pi a idea carne, Pre,:
numai cei care din tocm6Ia sa vor Inv(); cu Dum-
naut Ilatmanul, deosebitil se lie volnic D um-
nelui i vecliilul Dumi-sale, ea se nu Ina -
diuSsca pe nimine, on din cei in locil de acolo,
oni din eel streini fara stirea 1 void Dumisale
a'§i face case s tit dugeni pe 1114a acesta ; an-
tei si se invo6;,,il cu D -lui II itiminul prin
scrisore pentru bezinilnul to nlui pe catj stinjeni
de locil va avea teinditl srl coprincla, i asa
sib incepa a face didir ', iar intn'alt cllipd sa nu
aiba voe, cum si eel c ini On), actina all facut
acolo ct.te si _dtigelie i nrtgaztie, acei totel sa aiba
a se to 1 ii gi a se :i,,;,?(kt prin tocnn'd,i cu Dura-
nelui Hanna:11,d, ql pe stinjeni platincl beiadinul
www.dacoromanica.ro 7
 146

locului, precum se urmeza §i aiurea la alte lo-

curl a targurilora ; cu adet de cash sa, nu fie su-
paraVi de ditre stapanul mo§iei, asemene se mai
iee cate patru-gieci bani de la toll" eel ce yin
la iarmar6ce i zile de ttlrgii §i intind marfa spre
interesul lora.
Dreptu aceia poruncim Domnia mea, Isprav-
nicilora de cinutul Vasluiului, §i altor zapcii,
de catre toV sa se pazesca intocmai precum mai
sus se cuprinde pin Hrisovulti acesta, and ad-
jutoriul trebuincios spre a se pazi intocrnai ran-
dueala ce s'au aratat. Poftim dar Domnia mea
pe alti frqi lumina0 Domni pe care sfantula
Dumned.eti ii va orendui cu Domnia acestei
sa nu strice acesta Danie, ce cu dreptate s'au
1cut, ci mai virtos sa o intaresca pentru a Dom-
nilor sale vecinica pomenire.
Scrisu-s'au Hrisovul acesta la Scaunula Dom-
niel mele in ora§ul Ia§ii, intru cea d'antei Dom-
nie a rostra la Moldavia, in anul al treilea, de
credincios boierul Domnii-Mele, Constantin Bur-
chi Biv-Vel Clucerti in 2 Aprilie 1795.

(IscAlit) Mihail Constantin Sulu Voevod.

(Locul Pecetii Domneqti).
In asemenea coprindere urineciA §i Hrisovulu Domnului
Mihai Grigore Sulu din anul 1820, Mart 8, intgritort1 eelui
de mai nainte.

Protestatia tirgovetiloril de Vaslitiii din 1797.

Prea irialtate Damne !
Maria Sa Mihail Constantin Squl Voevod,
mazllitu, au afierostiii targul Vas-
dupi1 ce s'a www.dacoromanica.ro
 147

luiului, D-sale Hatmanului Costache Ghica, gi not

ca unii ce n'arau avutti nici o §ciinta, §i mai a-
lest"' ea unile din scrisorile vechi cuprincla6re
pe vatra tirgului sad resItiOtii de la mana n6strti,
din intarnplarea vremilorti, iara uncle din seri-
sori le averall, §i ca p6te D-lui Hatmanrd sa pue
stapinire, §i sa ne silesca pe not sa platimii bez-
manii pe casele §i dughenile n6stre, cu plangere
ne rugamil inaAirail tale, sa nu to insarcinezi §i
inaltimea ta, cu lacramile a unui norod, pentru
ea indestulti ne este noil §ederea in §lehulti eel
mare, ca pentru acesta §i eel de mai nainte lu-
mina0 Dornni au fOcutli hotarire prin hrisove,
de a nu se da acestu argil nimarui. Prea mi-
lostive Winne, cu acesta dovedimil nol, ca hri-
sovulti de afiorisirea tirgului, s'ail datti D-sale
Hatmanului Costachi Ghica in mazilia Maril
sale Mihail Constantin Sutul voevodii, pentru ca
de s'ar fi facutti afiorisirea in domnie, trebuea,
sa ne aratamii in multe rinduri cu jalbi, §i hri-
sovulii de afiorisire trebuia sa se protocolesca
de D-lui Vet-Logofatti, §i s i se treat §i in con-
dica Divanului, §i mai ales cum ail pututti Ma-
ria Sa Mihail Voevodil de a da targulii acesta,
in vreme ce prin hrisovulii ce se afla la mama
n6stra hotarasce ca sa, nu se-dea nimaruia nici
odini6ra. Iara§1 cu plangere ne rugamil ca sa,
fimii sco§i de sub jugul acesta, §i vecinica, po-
menire va remanea intilOmei Tale.
Top tirgovetii din tirgul Vasluiii. (Iscalifi)
Resolulie domniasci.Dumneta, vel-Logoftitti, cercetea
jalba acesta, §i sti fact aducere aminte Domniei mele pen-
tru acestii pricinA. (L. P.) 1797, Septemvrie 2.
Hriso erghi StolnictL
www.dacoromanica.ro
 1-18

Cu mila lul DumuNeti, Nol Alecsandru Constandin

Illoruzii, Duluth"' Teri! Moldova
Datam Cartea Domniei mele, cinstith ¢i cre-
dinciosil Boeariului nostru dumisale Costache
Ghica Bivelu logothitti de tara de josh, ¢i omului
va avea rinduitu vechilil la mosiea D-sale
Targulii Vasluiului, lti loculii din pregiurul Tar-
gului, ce'lti are sehimbil de la Monastirea Sf. Spi-
ridon, si cu scrisoare din anal acesta eurgAtoriu
1805 Martie 28, se stapineasca sii, ea venitul
de la toti aceia ce vor fi en locuinta pe aceastd
mofie Tdrgulg VasItchela, Ise loculg din pregiurut
Targului, §i altil ce se vorti fi hr<inindt acolo,
din toate, dupes obiceiui, dupes hotarcirea pon-
turilor DontneW ---lar pentru acel ce se voril
arata improtivitori, poruneim D-v. Ispravnici ti-
nutului ca supuneti a urma intocmai du-
pa hotararea ponturiloril Domnesti.
Ise. (Procitocii vel. logoffit).
1805, fitaiii 22.
(L. P.)
be acestii a dotal Edifiune a volumenului 1 din Cricariii, am a
daosa si doeumentele Tdrgului Vaslui, aia precum ele stint tipitrite de
Dowana proprtelard El. Subind-Ghica, .ye de nolabilildfile politiei Vas-
lui fleproduceren dard a Cricului de la Stefan Vodii, din 7034. Sept.
30, cunt .yi a acelui de la Gheorghie Chico Vodd din 716,1 main 10,
este datd sub triad reserva, alit din (masa' ed obirsia afiarei for de ca-
tra 1.11. Corsi. Sion, este snpusd indoselei, cell yi din areia rd an am
avut feitirea sit serutlimii uricile in cestiune, spre a le comptira cu
acelea ce ne-ad cdflutli in mind, en oeuslunea publiedei a sole de
urine veelti, in Coleclitinea nostru. Poate cd alfa, in viitorime, mai
norocoyi", vor putea a se pronunfa calegoricil asupra uricilor menrionate.
Calera curinle, inyirale in uricul de la Stefan Vodd (pagina 139),
ni s'aii purutu ca neintrebuinfate pe limpid mind se presupune cat eau
rialk acestil hrisovii, de asentinea gi construeflunea fraselarti ni se pa-
re a fi pre silitd.Ahild dicenni.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
 149

NOI PETRU RARESU VODA

Cu mina lui Dunme011 Dulling Moldova
insciintare facemu prin acdsfa carte a nos-
tea, tuturor cul vor &dub, asupra ei, sau o
vor auc i cetinduse, pentru acest adiverat
sluga nostrA Roman Ham* precum ca l'am
miluit eu osebitg a nOstrg milk de iam datu
§i iam intaritu in Cara nostra a Moldovei,
drdpea ocina lui §i crnp'araturA, o a patra
parte din satu din Piticeni in Cobile, par-
tea cea din josu care iau fostu venduto, Si-
ma visternicul inert in clilele verului dom-
niei mele Stefan Vodg dreptii 320. zloti ta-
taresci. Aceasta tot'a de mat sus aratatg a
patra parte, sal fie lui de la not uric cu tot
venitul §i fiilor lui, nepotilor, stranepotilor, prea
stranepotilor, §i la tot neamul lui tine i se
va alege mai de aprope, nestramutatti nici
odinioarg in vent Ear hotarul aces a patra
prirti din satu din Piticeni ce'l in Cobile,
partea cea din josu, din tot " hotarul sa" fie
a parta parte, ear despre alte pArti SA fie
pAn'a unde s'au apucat din veac dupa ho-
tarul eel vechiu, precum §i ispisocul ce l'au
avutu Sima Visternicul de cumparatura pe
acea a patra parte de Kati din Piticeni ce'i
in Cobile partea cea din josu Inca dat in
manele slugei nostre lui Roman Hamz6.
Care spre ac4sta este credinta a maT `susu
www.dacoromanica.ro
 150

numitei Domniel Noastre Petru Voda, Si

credinta a prea iubitului fiiu al Domniei
mele Bogdan, Si credinta a tuturor Boerilor
nostri al Moldovei a marl Si miclEar du-
pa vieata nostril clue va fi Domnu terei
noastre acestiea din fiii nostri, sau din nea-
mul nostru, sau on Si pe cine ar alege
Dumnecliu a fi Domnu terd nostre acestiea
a Moldovei. unul ca acela sa nu clintjsca
dania Si intaritura nostrils, ci intareasca
;7,i an' inputerniceasca, pentru cal este drdpta,

ocina Si cumpilrilturA. Si spre mai mare

tarie Si intaritura tuturor acestora de mai sus
scrise, am poroncit credinciost boerulul nostru
TOder vel Logofilt sa scrie, Si cats accist'a
adiverath Cartea noastra pecetea nostril sa
lege. Scrisu in Iasi de Grrigore Bocsovici,
diiacul la 7036. (1528.) martie 4.
(';°.. ,.7, ;i

NOT PETRU RARESU VODA.

Cu mila lui Duninedeu Domini Moldovei
insciintare facemii prin ac6sta carte a nos-
tril tuturoril cul vor privi asupra ei, sau o
vor aucli cetindus6, 'mecum ca, Statical a-
cestiea dreptei fete a Negh'i, nepotei lui TM-
deril Peticil, iam datil Si iam intaritu, drdpta
ocina Si mosie, din ispisoculil ce l'au avut
maicasa Ndga, de impArt416, dela pgrintele
www.dacoromanica.ro
 151

Domniei mele dela Stefan Voda (batranulti),

din jumatatea de satu din Piticeni, jumatatea
partea cea de mijlocti. Acdsta de mai susti
numita jumatate partea de satu, sit) fie ci
uricu, cu tutu venitul. si fiiloru el, nepotilor,
stranepotilor. si la tote neamulii ef, cine i
se va alege mai de apr6pe, nestramutata
nici odini6ra in veci. Eara hotarulti aces
juniatati. din jumatatea de satin din Piticeni
partea cea din miclilocti, sa fie pe undo an
hotartati si au pusti semne, credinciosii bo-
erii nostri Petrica, cc au fostil Portarti
Sucevei. si, D-lui Danciulii parchlabti Ceti-
tei None, Era despre alte parti dupa vechiul
hotarti 'Ana' wide s-an apucattl din vdca.
Care spre acesta este credinta... (dlai de
parse urmeaz4 cuvintele din uriculii de mai
susfi, pang in capatil, de aceia ntt s'au mai
repelat Fi in acesla)
Scrisu in Huse, de Th6derii Oanei, diacu
din 7036, (1528) Marti e 28.
411104

NOI MOISIE MOVILA VODA.

Cu nrila lui Durnuedeu Dortinu Moldova
Tata venindu inaintea noastra, si inaintea
tuturor Boerilor nostri aI Moldovei a marl
§i a mici rugAtorul Domniei mele preotul
Avram din Piticeni si ne-au adus unu zapis
www.dacoromanica.ro
 152

de insarturie, de la Petrea HOtnog, de la

Costantin Visternicul, dela Toma Sulgeru
si dela Pintileiu din Piticeni, si de la Mi-
Mira i Grigore tot de acolo, cum si de
la Andronie din Salavestri ; asemine si de la
alti oameni buni, ostasi de &ante §i me-
giesi de prin prejuru, asia scriind i m'ar-
turisind inteacelu zapis precum ca venind
inaintea for Pavia si sorusa Nastasia, ne-
poci de fats a Haragai, ficiorul Rusei, si
drept ocina for mosie cats se va
alege din Piticeni, partea H6ragai, de ri-
me siliti, nisi asupriti, ci de a for buns
voie au ve"ndut mai sus numitului rugato-
rului nostru preotului Avram, drept patru
spre clece taleri bani buni de argint.
Deci Domnia mea ved.ind acest zapis de
marturie, acdsta de buns voie tocmala, si de-
plira plata, Domnia mea am crectut, inea si
de la not am dat i intgrit ac4sta do mai sus
numita partea dintr'acest satu Piticenii, ca
numitului mai sus rugatorului nostru preo-
tului Avram, sk'i fie drept ocina, mosie, cum-
pAratua i uricu gi intAriturga cu tot venitul,
nestramutat nici odinioara in veci. i altul
nimea in protiva cartel noastre acestica sa,
nu se atnestice.Insust Doinnul au poruncit.
Scrisu in Iasi, de Ionascu Diiac, in 7139. Arilie 21.
(L. P.)
Ghengliea ael Lagofeit au Inviitat ,si au iscalitu.
www.dacoromanica.ro
 153

NOI 1LIIAU VODA,

Ca milli I'd Dimilie(leu Donuiu Moldovei.
insciintare faceniu prin ac4sth cartea
a noastrA tuturat cur vor cauta asupra el, sari
a vor au 1i citinduse, precum ca venind Main-
tea noastr6 si inaintea boierilor nostri al
Moldovel, slugele nOstre : Dragiciti si fratele
sell Joan, ficiorii Negretei, si Neagu, si so-
rasa FrAsina, fetele Mariei si Nica, si fra-
.01 ei, Cupce si Toader, si surorile for Irina
si Greaca si Nica, fill Albuluf, toti strene-
poti aI lui T6der Piticu, dreapth, ocina for
si mosie, din ispisocul de intaritura, ce l'au
avutu strernosul for Toader Piticu, de la
Domnii cei de mai inaintea Datnniei mete,
de la Iliias si Stefan Voda, adica : dirt jumii-
tatea de satu cei pe Cobile nude au fost
casele a stramosului for doue partii, cele din
susu care acurn se numescu Piticeni, de ni-
me sill i, nice asupriti, ci de alor bung voie, au
vandut slugef n6stre, Iui Lupe Berheciti,
drept cinci sute zloti tfitaresci. aria apol
numitul sluga n6strA Lupe Berheciu, sultan-
dude, au plhtitu deplinu toti aces de mar
sus aratati bane, 500 zloti Catarescl, in Ina-
'Tele mai 811611 numitilor lui Draghicin si fra-
tiniseu lui Ioan fieiorii Negretto, si Nea-
gai §i Sotorel el Frasinei fetiloe Mariei, si
Nicht si fratilor el : CupeeI si lui Ioartksi su
www.dacoromanica.ro
 154 -
rorilor for : Irinei, Greacai. i Nical, fiilor
Albului, toti strenepoti al lui Toader Piticu,
din naintea nostra.' si din naintea boerilor
nostri. Deci Domnia mea veclendu aceas-
ea de a for bung voie tocmala si deplina
plata, Noi enea asijdirea si de la not am
datu si am intaritu slugei nostre lui Lupe
Berheciu, acele de mai sus numitele doue
parts, partite cele din susu, din jumatatea
cea de satu ce'i pe Cobile, uncle an fost
casele lul Petrica Piticu, care acum se nu-
mescu Piticeni. Pentru ca sa'i fie lui de la
not uric, cu tot veiiitul, i fiilor lui, nepo-
tilora, stranepotilor, prea stranepotilor, si la
tot neamul lul, tine i se va alege mai deapro-
pe, nestramutatu nici odinioara in veci.
Ear hotarul celor de mai susu numitelor
doue parts, partilor celor din sus, din ju-
matatea de satu ce'i pe Cobile, uncle au
fost casa stremosului lor, can acum se nu-
mescu Piticeni, din tot hotarul din juma-
tatea de satu sa fie done parts, ear despre
alto parti, sa fie dupa vechiul hotar, ODA un-
de s'au apucat din veacu. Care spre aces-
ta este credinta a mai sus numitei Dow-
nie). noastre Ilieas Vocla i credinta a pre iubi-
tilor fraii al Domniei mele Stefan si Costan-
tin, $i credinta a tuturor boerilor nostri al
Moldovel a marl si a mitt. Ear dupa viiata
www.dacoromanica.ro
 155

noastra cine va fi Domnu terel noastre a-

cestiea, din fratil nostri, sau din fiii nostri
sau din neamul nostru, sau on i pe cine
va alege Dumnecleu a fi Dornnu terei nos-
tre acestiea a Moldovel, acela sa nu aiba
al strica dania noastra i intaritura, ci sal
intiirias* si inputerniceasca, pentru ca
el pe drepti curati banT aT seT si-au cum-
paratu.-- i spre mai mare -Carle i, intaritura
tuturor acestor de mai sus scrise, am po-
roncitu credincios boeriulul nostru, Mate&
Vel Logeat, sa scrie si catra acesta adeve-
rata Cartea noastra pecetea noastra sa lege.
Scrisu in Husi, de Mihaila Voira, dieacu
in 7056. (1548) martie 23.
Cerr'Ion.r)
Nota. Dup5 publicarea Documentelort Tilrgului Vas-
luiului, am socotitil de o imperi6s5 datorie de Colectoru,
s5 cautu a finpiirt5si lectorilort si Urice mai veal de alit
acela de la pagina 139 ; am creclutt dar c5 ispisocele ser-
besci de la Petru Rarest VodA, de la Mast Voda si de
la 1Vloisie MovilA Voc15, ce sunt atinglitore de mosia Piti-
cenii (Berbincenii), linutul Back, si care se afill in Os-
trarea mea, ar putea servi de comparmiune; la cazu de
trebuintg. Traductiunea acestort urice serbesci, s'au fAcut
In anul 1816 si in 1817 de (ALFA Clucerult Apostol. Sirulu
construcpunei este lesniciost, nu intortochiatu ca acela
al traduciitorului Uriculul de la pagina 139 ; del dac5
s'ar socoti, unti minute macar, ca documentile Vaslueni-
lord au fostu scrise in ronignesce, atunci de signet amt
putea 111154 ca aceld actt este apocrifu, did documentele
Donutilort an inceputt a se scrie In Romanesee de prin
timpult lui Stefan Tomsia Vocla si Yasile Vodii.
www.dacoromanica.ro
 -1,56
Docomentjle impartAsile de la Pagina 149 014 la 145
otu da indestulfl malefic de studiatd celor ce se oupi
cu istoria nOstra.
T. C.
TNY-
Inseriptinne
in paretele deasupra searilorti suitoare in cafasulti Bi-
sericci Precista-Mare din Romani-L.
Aceastil S45, Biserica uncle se pfasnuesce
,,Adormirea Preeistei, intaiil au fostil zidita de
nDomna Rusanda maica lul Bogdanii la
nanulil 1569 ; al doilea s'au did:WI de isnoa-
Va, de Episcopulti Romanului Chir lonichie
non ajutorulti Don-mint Constantin .Raco-
nvitg, V. V. la anal 1753. si s'au dat de
nctitorii set metoc St. SpiridOn din IassT;
nal treile, iarAst s'au ziditu din temelie din
nveniturile M-rei find egumen G erasim
Putneanl la aniT 1787."
NOMA. BIBLIOGRAFICA
Imphrtkim frontispiciul unui Ceaslov pen-
tru seiinta amatorilor de Carti vechi.
Ceaslov tipiiritu, in clilele prea luminatu-
int si prea inaltatului Doinnu Joan Necu-
lai Mavrocordat Vod t, en bine cuventarea
pre Sfintitului Kir Nechifor Peloponisanul,
Mitropolitu a -OM Moldova; cu oserdia re
posatulul Kir Varlam Episcopu RadaMOlor,
Intru a sa, din non fricuth Tiporgafie de 1-0,-
anti. www.dacoromanica.ro
 157

in anil dela Zidirea Lurnei 7254. iar de

la Hristos 1745. septem 21.
NOi IRIMIA MOVII1 VOIVODU,
Cu mila fui Dumite(leu Dottsnu Terel Moldova
Tath au venit inaintea nostra si inaintea
boierilor nostri Todosia fata lui Tachim, ne-
poata, ea de a el buna voie, de niminea
silita, nits asupritA, an vendut a sa ooina si
movie partea el ce se va alege din satul
Durnenii, ce este peste Prut in tinutul Ho-
tiuului la Ezerul-Albu, din vatra si din dim-
pu, pe aceia au v'enduto slugef noastre luf
Fedor Pithrelul, drect 80 taleri de argiutu,
si iau platit elu, toti deplinu, inaintea noas-
tea, si inaintea boierilor nostri. Deci de
acum inainte, acea de mal sus aratata parte
de ocinA, ce'i se va alege, partea Todosiel,
feteT lui Tachim, din satul Dumenii, din va-
trA si din eampu, sa'i fie lui, mal sus nu-
mitul F( dor Pithrelul, si de la noi uricu fi
cumpariitura cu tot venitul, .si altul sa nu
se amestice. Suceava 7107 (1599) iunie 9.
Doutnul au Poruncit. (L. P.)
('1'radneer de pe S6rbie de pe piele).

Noi Duttitru. $olttizttl, ett 12. Piirgari 1'n Taranl

Egotinului
lath' an venit inaintea nostril, Makidon din
www.dacoromanica.ro
 - 158 -
FateantY, si fratele seu Ionascu, i sora for
Nasti, ca de nime silit, nict asupritT, ci de
a for bun6 voie, i cu mkturii din naintea
noastra, si din naintea altor omenf bunt,
din Targul Hotinulul precum ea si-au ven-
dutu a for dr4ptsa ocin'a i movie, partea de
silisce ce se numesce Dumenil pe malul E-
zerulut, unde au seclutu Skimne, si cu locu
de moar'a in valea care vine eatra Cerlina,
5i an vendutu din juM5,tate de satu, o a
treia parte, 1M Grigorie Donovici, drept 72
galbeni ungurescl. Deci, not §oltuzul. i Car-
garii, vecl6ndu a for de buna voie martu-
risire, 5i a lul Grigorie, plata deplinu, not
asijderea si de la not tam fAcutu lui mar -
tulle, ca sa"1 fie luf si de la not mkturie,
pe acea de mat sus arkata silisce anume
Dumenil, din jumAtate de satu, a trea parte,
si spre mal buna credinta si sigurantie
am pusu pecetea Targulut, intr'ac4sta mar-
turie a masted, ca s'a se scie.
in no ti n la 7111. (1603.) main 21.
(L. P.)
NOi IRIMIA MOVILA VOEVODU
Cu Iuila tut Dulimecleu Doman Moidovei.
Iatil au venitii inaintea nostra" §i inaintea bo-
eriloril nostri, jupiinesa Irina, si jupanesa, Agafia
i fratele for Isacii, si soya for Gat tona, ficiorii
www.dacoromanica.ro
 - 159 -
reposatului biv-Logorat Barladenul, i s'au jaluit
Noue cu mare jalba, si cu mare mArturii a
multi boeri 1i slugi de curtea domniasca, si
megiesi de prin prejurti, clicendi1 : ca dresurile
de cumparatura ce au avutti de la Petru Voda,
i ispis6ce de intilritura de la Aron Voda, pe o
siliste anume Zelina, pe din josu de Medveja,
ce este in tinutulii Hotinului ; acele dresuri au
peritil, canal. au peritii singuril Barladenul Logo-
fa.tulii in clilele lui Aron Voda, erii altele au
peritu candii au venitil Mihail Voda, in panifintul
Moldovei, i satul acela atunci au arsii, si de
atunci este pustiti. Care acea siliste au fostil de
cumparatura Barladenului de la Cragun Prodan
si de la surorile lui Nastasca i Olena Mironesa,
si Magda §i Mica, §i Tudosca, ficiorii lui Ion
Prodan, nepotii lui Prodan celui batran, strene-
potii lui Conan Bosinschi, dreptii 1500 Zloti
tatarescl, din dresu de miluire ce au avutil Comau
Bosinski, de la batranul si bunul Alesandru Voda,
si din dresu de intaritura ce au avutu Joan
Prodan de la Alesandru Voda. Deci Nol ve,lendil
atata jalba, i marturii, aijderea si de la Nol
am dat, acelor de mai sus scrisi ficiorii Barlridenului
Logofatii, pre acele de mai sus clise siliste, anume
Zelina, ca sa fie si de la Noi uricu si ocina cu
totii venitulli. i altul sa nu se amestice.
Irimia Movila Voda 7113, (1605) Aprilie 2.
(L. P.) Vel Logofat, procit.
Nebojatco, micaru,

www.dacoromanica.ro
 160

NOi IRIMIA MOVILA, VODA

Cu mita Iui 6untnetleu fiontou Moldova.
Cul s'ar intampla a audi pentru acestA adiveratA
sluga n6strg, Dimitrie Ponicl, i sora lui Agafia,
ficioril Mriucai,i nemurilor for Grigorie
T6der, i sora for Nastasia, Stanca i alte surori
a lor, ficiorii lui Petraseu, napoti Staneel, feta
lui Arbure ITatmanu, jilluinduse el Noue, err'
Noi cu anostrA osebita, milostivire, dandule
intilrindule lot. de la Noi, 1i dintr'al nostru pa-
manta al Moldovei, drepta for ocina din strh-
rooseeu ispisoca de imparciala, drepta indreptare,
ce au avutii de is stramosul for Arbore hatman
de la batranul Bogdan Voda, i inariturA de la
thalami. Stefan, satul, pre nume, Vorona cu mora,.
ce este in inutul Sucevei, si satul Sfetcg41 cu
mora, i jumatate de satu Hricenil en ru6rA in
Drabisee ; er satul Bliscivanii cu mori, care
sates Bliscinautil en mori, sculandu-se din frau-
sii au vendut5, si au remasii partea lui Du-
mitru Poniciu si a surorei lui Agafiea, satul
Sfetca'uVi cu mori i jumatate saw Hricenil, care
au datil Patrascu, si a sa a patra parte din sa-
tul Hritenil surorei lui Mariucta pentru un frau
de argintil poleitii, care 'I luasrt de la densa,
sand au fostil pribejit in cant Lesiasca, jai l'au
prapaclitil atuncea ; era partea nemurilorii for
Grigorie, Toderil, §i surorile for Nastasia Stanca
si ale altorti surori a lot., le-au remasil for satul
Vorona cu mori. Pentrn acesta ca sa. fie slugel
n6stre lui Dumitru Poniciu si a surorei lui A-
gafia, satul SfiteatAil cu mori, jumatate sates
Hritenil cu mori ce suntil in inutul Ho-
tinului, de la Noi en uricu de ocinii cu totes
www.dacoromanica.ro
 461

venitul lor, si a tail nemul lor, care din tran0

ar fi mai aprope, riesmintiti nici odiniora in veci.
Iar hotarul acestor de mai sus pomenite sate,
anume : Vorona §i Sfitcautil, i acesta jumatate
sate Hri enii, ca sa fie lor, de pre pa'rtile lor,
pe a lor batrAne hotare, pe unde din ceputti au
fost asezatti. Acesta este credinta Domniei
mete si a credinciosilor boerilor nostri.
7114, (1606) April 6.
Irimia Movilci Yodel (L. P.)
Vel Logofat, Procit.

NOt RADU VOEVODU.

Cu mils lui Dumnedeu Domnu Moldovel.
Scriu ca Nastasia fata lui Isaac parcala-
bul, jupineasa lui Ionascu Rostopanul, diiacu,
s'au tanguit Domniei cu multi boierx mar-
turi din curtea domniasck §i cu megie§i de
prinprejuru, clicendu : ca au avut jumata-
te de satu Ionasenn, partea din josu cu cur-
te a pstirintelui el, a lul Isaac parcalabul,
§i cu locu de moat* dreapta ocina §i mo-
sie, i au fostii ei danie de la tatal seu Isaac,
peutru cad ea au fost cea mai mica in casa
parinteluf seu,s i
sand au venit Stefan Tom-
§a Vodk fratele Nastasiei, Grigoras; §i cu
fratele Donmului, an pribegit in Ora lesias-
cal §i s'au luatu atunce, aceia jumatate de
satu de Ionaseni, ca Domniasca, §i s'au dat
monastiref Solca, peutru fuga fratelui seu
www.dacoromanica.ro
 -162
Grigoras.Iar Domnia sa Radu Vodrt s'au
sfgtuit cu sfetnicii, tot dupe, legea terei, §i
au aflatu ca nicf au fost frateseu vinovatu
cu nimicg. Asia darg, Domnia sa, cercetg,nd
prin marturi, au aflatu cg, este dreaptg, mo-
sie a Nastasiei, fetei lui Isaac, acea jumg-
tate de satu Iong*enii partea de josu cu
curte *i moarg, in Siretu, au luato de la mg-
nastirea Solca, *i an dat'o ear Nastasiei,
*i'i lace i intgriturg, cu acest hrisov, sil o
aibg in veci. 7125. (1617.) Ian. 30.
Singur Domani au parotid',
(L. P.) (subscristi) Glienghea Vel-Logofau
(Traducere din Siirbesce.)

Nat VASILE VOIVODU

Cu voila lui Duumeleu, Dommi Moldova
Facemu insciintare precum an venit inaintea
noastra si inaintea boierilor nos;tri, Hristea si
fratii lui Stratulat si Eremia si cumnatul for
Cazacu, ficiorul lui Iurascu Dracea ce an fost
biv sulgeru, si Stratulat Dobrotin.u, cu frateseu,
si Gheorghie si sora lui, ficiorii lui Ilie din Hol-
cinetiu si Hristina fata Dui Miron, si Minta fata lui
.Mateesu, si Petrasu ginerele llosit6e to0. nepotii
lui T6der, stranepotil lui Cozmin Camarasului,
si au parita de fat5, inaintea n6itr5; pre Dumitru
Ponici si pe nepotii lui, Vasilie si Mihascu, ficiorii
lui Isaac din Costinesci, si pe Onosa, ficiorii lui Ma-
tiesu, PitArescu, si pe Dumitrascu Sandar din Iasi
www.dacoromanica.ro 7-
 163

i pe Safta femeia lui NecoarA ficiorul Euclokiel

nepota lui Poniciu, i pre tote rudeniile lor, ne-
poti i stranepoti, Nastii, Iogu, pentru a treia
parte din Vladeni 1i pentru a treia parte din
tot satul din Culiciu, ce suntu la tinutul Suce-
vel, c.icendu el cum acele drepte ocini 1i bas-
cini, ca sunt ale lor. Iar Dumitru Ponicin si cu
toti nepotil lui ne-au ark:au unu Uric de bas -
tini de la batrinul Stefan VodA, 1i alt uric de
inpArteala earasi de la acela Stefan VodA, BA-
trAnul, scriindu ineacel uricu cum ca s'au venit
la inpartiala tot satul VIAdenii si tot satul Culi-
cenii, si satul Rogosestii, stramosilor Nastei Io-
g6e. Ear eared au fost in clilele lui lade Voda,
s'au sculat Dumitrascu, ficiorul lui Patrascu, ne-
potri Mihului rudeniile lui, si- au venit ficio-
rul lui Ionascu, nepoti Groazei i alte rudenil
a lor, tuturor de mai sus serili, si au piritu pe
Ponicesci i pe tote rudeniile lor, cu unu ispisoc
de inpartiala de la Alisandru Voda, seriind in-
transul; cum ca stint ale lor acele sate de basting, si
a mosulni lor Grozei 1i lui Toader si Mihului,
ear Radul Voda iau judicat pre densii dupa drep-
tate si dupa legea terel, ca ;AA jure ei cu 2-h
de jurcitori oameni buni, si slug domnesci, cum
ca este acel ispisocu dreptu de la Alisandru Vo-
da, eara ei n'au pututu sa jure, ce au remasu din
tOta legea Radului Voda, precum au arItat Poni-
cescii cu tote rudeniile.Ispisoc dela Radul Vo-
da, precum Ian remasu pre densii i fi-au pusu
ferti. Deci Domniea mea, am intrebatu pre den -
vii, pre cei -de mai sus scrisl ficiorii Dracel si pre
Dobricescii, si pre ficiorii lui Ilie, si pre tote
rudeniile, mai au niscaiva dresuri pe acele tote
www.dacoromanica.ro
 164

de mai sus scrise, ear ei au respunsu ea n'au

nici unu zapisu, deci au remasu din t6fa legea
terel. Iar Dumitru Poniciu cu nepotil lui, Vasile
si Mihasco si sora lor lonica, $i fratele lui, si
Dumitrascu anclar, si alte rudenil a lor, s'au
indeptat si supus fern 24. zloti in Visteria
Domniei 9nele §i eardsi iau piritu ficiorii Dracei
Sulgerul pe Dumitru Poniciu, gi pe tc4i nepoii
lui, pentru atreea parte de satu din Culici,
cumparatura tatalui lor, dicendu ca este aceia
atreia parte de satu, cumparatura lui Iurascu
Dracei Sulgerului, de la lonascu Stroici, ficiorul
Jul Stroici Logofkul.Deci, Domnia mea, lam
intrebatu pre ansii de au vre unu zapis de la
Ionascu Stroici, de marturie precum an cumpa-
ratu tatill lor Iurascu Dracei acea atreia parte
de Culici, ear el n'au aretatu nici unu zapis
de la lonascu Stroici, el numal au aratat unu
ispisoc de intaritura tatului lor lui Iurascu Dracei,
de la Gaspar Voda. Deci, Domnia mea, le-am
pus Ali, ficiorilor Dracii, ca sa se afle acel zapis,
ear el nu l'au aflatu Ca nu era de unde, si nu
le-am mai pusu lor Ali : deci, Domnia mea, asia
am aflatu, ca acel ispisoc nu este dreptu, caci
nu este racutti de cumpArAtura de la Ionascu
Stroici, ci este facut de inttiritur5, ; asia, Domnia
mea le-am luatu ispisocul acela si l'am datu in
manele Ponicestilor, si a rudeniilor lui si uri-
cul ce an ficiorii Dracii 'Inca am stersu, partea
.aces de ocina ; si au remasu ficiorii Dracei din tó-
ta legea Orel, pentru aceia de acum inainte, sa 1111
mai aiba a se mai pH ficiorii Dracei, si cu ficiorii
lui Dobritiii, .si cu al lui Ilie din Volcinesci si
Ca-rtenl, si Minta, si Pa,trascu, §i Holbinescul gi-
www.dacoromanica.ro
 165

nerile lui Mu§atu, si cu tote rudeniile lor, cu

Dumitru Ponici, si en tote rudeniile lor, penteti
acele pgrti de °cilia, nici odinioarri in veci.
Ear de s'ar ivi candva a niscaiva dresurl pe
acele trel sate se nu se creaqa, ci sa, se iea, si
sii se dee pe many, Ponicestilor si la rudeniile
lor; si altii sa nu se mai amestice peste cartea
nostra.
Domnul an poroneitu-
Iasi in 7147 (1639)tsept. 3.
(L. P.).

NOi VASILE VOEVODU

Cu ita lui Duninetteu, Donmit Moldovei.
hat CA viindu inaintea noastra, si inain-
tea tuturor boerilor nostri magi si mick
boerul nostru Nacul Vornicu de Gloate §i.
. . . . Chieghica . . . . Varticu, s'au ju-
decat de fatii, inaintea noastra pentru unu
iazu, ce dice Varticu cA, are jumatate din
acel iazu, si cum ca ajunge hotarul Cras-
tinescii, piinA la pAraul Politinului. Deck
Domnia noastra, am trimis pe sluga nos-
tra Bolereanu Uricarul, ca stringend &nem
bunk sh socoteascii pentru randul acelui ea-
zu, si apoi socotind sluga nostra de mai
sus aratata, cu omen' bunT, si au faeut nu-
mitului de Mai sus boieriului nostru mar-
turie inscrisu tetra Domnia n6strA , dup5,
at doilea randu s'au judicatu
aceia, eafask www.dacoromanica.ro
 166 -
de facia" inaintea nostril pentru acel eazu,
am trimisu Domnia nostril pe Gavrilas biv
Logolatu, cart cercefandu si el cu alts o-
mens bunt, tot asemine au aflat, precum
ca", Vartic nu are nici o treab5, la acel eazu,
gi earkt au dat mArturie inscrisu si aces-
tut boeriu, alu nostru, catra Domnia nos-
tra".. Dupg, aceea 41-6 alu treilea randu s'au
judicatu fata inaintea nostril totu pentru
acelti iazu i pentru hotarulti satului Sifaus-
tiLsi amu trimesu Domnia nostril pre boe-
rit nostri Popescul parcalabti gi pe Balan comis,
si pre Trandafiru parcalabu si pre Iliizdeu,
i asia stringandu et amini buns au cerce-
tatu uriculti vechiu alu satului Crastine§ti in
care scrie semnele, si au gAsitu ea', nu ajunge
hotarula CrAistinestilor, in seinne. Boerii nostri
de mai susu aratati au pusti semne. Dreptii
aceea de a cum inainte sa aibil a tine Cras-
tinestit Oat unde le scrie uriculu celu ve-
chiti in semne, era boeriulti nostru Nacu
Vornicu de Glota, sa aibsa" a tine pan'a undo
iau hotaritti boerii nostri de mai susii ara-
tati.Si s'a nu mai alba a mai trage aces -
ta judec,ata, nict °data in veciti, preste aces-
tA carte a Domniei nostre.
Solis de Pascu in Iasi, 7153 Aug. (1645.) 19,
Insust Domnul au Poroncif.
(L. P.) Todirascu Vel Logofilt.
www.dacoromanica.ro
(Traducers de pe S6rble)
 167

NUI VASILIE VOEVOD

Gospodar Zemli Moldayscoi.
Adica, au venitu inaintea Domniei Me le
i inaintea boerilor Domniei Me le, a mari
si a midi, Ionascul Cartian si Dumitrascu
Cartian si cumnatul for Vasile Braescul, si
s'au tocmitit de bung voea lor, de nirnine
nevoiti on asupriti, cu cumnatulii Ionascul
Postelnicii. de si-au impartial tote ocinIle 5i
m4ile (u au avutti ei din preuna, si s'au
venitu in partea boierului nostru lui Ionascu
Postel. tot satulti Lamasenil si cu un vadu
de mora pe apa Br6d'atelului, care vadu este
mal jos la impreunarea hotarelorit Rotopa-
nestilor cu Mihaestii, si jumatate de silisce
de PatrautI ce sunttl la tinutallotinului pe
apa Prutului. Asijderea s'au sculat Ionascul
Cartia,nti si Dumitrascul Cartianu si CUM-
] latIll lor Vasile Braescul, 5i aii datil unit
salasu de tigani lui Tonascti. Postel. pe do-
supra partel ociniloru si tiganiloru, pentru
care lucru &and au datil Ionascti Postel. ce-
le trei sute de galbeni datoriea lor de la
Tordachi Visternicil Mare, 5i Tau dat ei cu to-
tii satul DamideniI. Dec au socotitu et cu
totii fratii, cum c6", nu platesce satul Druni-
denii acele trei sute de galbent ce este mal
prost, si s'au sculat cu toti fratii pi tau
mai dati unuwww.dacoromanica.ro
salasti de igaui si fau dat gi
 168

sese cleci de lei, cum scrie si in zapisele for

cele de imp.airtial'6. Decl Domnia Mea dacA
am veclut tocinalA de bunA, vole si im-
Vairtiala de buna, voiea lor, Domniea Mea
Inc a. am dat si am intarit boerului nostru ce
mai sus scrie, lui Ionascul Postel, tot satul
Lamilsenii si cu vadu de moarrt in aria Bea-
dalteluluT, ce este la tinutul SuceveI, si juma-
tate de silistea Priteautii, ce sunt la tinutul
Hotinului, $i mm selasu de tigam, are mai
sus scrie, ca s5, fie Vii. de la Domnia Mea,
drdpta, ocina si mosie, si impitiqire neclintia
/lief odinioarri in veci, si nirnine s'f't nu se
amestice la accistrt carte. Iassi, 7155.
(1647.) mart. 13
Sinqur Domniii an Poroncil.
(L. P.) (iscillitu) Todiraseu vel- Logofht.
lirisovelo de la pagina 157 ti palla Wee. learn tio4rittl,
In ast4 a doua Edifiune, iintr'o condieg tnanuscrisA in
romilnesee, latinesce si rusesce, in Care se aflA mai inul
te acte inseinnate. Condica este in dip )siOunea mei+.
113413EM
TRADUCTIUNEA FLR IANULUI PENTRU
NASTIRILE AILTISTENIEl.
Fiind crt in anal 1237, to Domnule alii
ValahieT impreunii, en vre o ci41--va boeri
pinteunti Argihalu al tau in foliulti Malita-
rului ai fiicntil et Inoscutu ci iii vremea Dont-
nilor fanarioti, unit din crillgrtri vilndri la
www.dacoromanica.ro
 -- 169 --

monastirile loru, au indracinitil a petrece

acolo, poroncindil a face si feluri de rautati,
i teai rugatti a se isgoni to aces calugari
grecT, §i candu trimiterea vre unel dari anuale
ale monastiriloril de acolea, la monastirile ce
se afla in inparatestile Melo provincii, sa va
prelungi, sa nu se trimita acolea spre implinirea
iei alto calugaril din partea patriarhier, ci
raportanduse una ca aceasta la inalta mea
Porta, sa se faca inteacest thipti implinirea,
i trimiterea acestii dad anuale, prin capu
chiha;elele Valahii. Cu tote ca dupa, impara -
tesculii mar sfantil Hatil, s'au datil o acestil
felti de inalta poronca, dar vechilii Patriarhiei
Ierusalimulul, a episcopeiY Sinagi si a Sfan-
tuliii Monte, prin argihalul lor, acmn ara-
tindu inaltei mele Poqi, ca nu numai nu s'ati
trimisu in vremea cea din vechirne dare anuala
a monastirilorti de acolea, catra monastirile
ce se afla in reclider4a rnea, dar ca s'aii
prapaditil aceste in milinele unuia si a altuea,
si inteacestii chip s'ati prieinuit5 mare pagnba
i lips la aceste monastiri, s'ail rugatii a.
ma indura, si a bine voi de a stapini el,
,i a carmul ca si mai inainte, monastirile de
acolea cu acareturile lor. Asa dar dupa,
Malta urea poronca ce s'ati datti, trebuia in
vreme a se da acest venitu prin capti-chehaiele
Valahiel din rezidenVia mea, acestoril vechill,
www.dacoromanica.ro 8
 170

de a nu se da, si a se prelungi Ong acumil

disputa intre ambele parti. Este adevAratil
ea se pricinue§te pagulA acestorii monastiri,
de aceia ca sa lipsiasca pe viitoriu aceasta
disputa, gAsescil cu cale de a va intOrce
stapAnirea, i carmuirea acestoril monastiri
in starea loru cea din tAiti, cu conditie de
a se alege pe viitoriu calugari cinstiti, si
credincio§i , §i sg se trimita acolea de catra
patriarhit, i atat la chestia sthpinirei acestoril
calugari, §i carmuirei monastirilor, §i a acare-
turiloru, catu si la aceia a daraverei veni-
turiloril lor, se nu se amestice alto niinene
§i cAlug6rii ce se vor trimite s'a se pOrte
bine, §i cloud se va ivi vie o aratare, . sau
reclamatie, ca vre unul din transil au chlcat
regula, unulu ca acela sa se pedepsiascA, si
in locui aleganduse altulu, credinciosii §i
cinstitu de catrg, patriarhi, cu chez4ie sa
se trimita acolea. atea aceasta din calugari
aceia carii in trecuta intimplat6 fazvrAtire
in Valahia, urmindil st dAndu ajutoril re-
volutionariloril, Wei argtatil de vinovati,
niniene din asemenea pribegiti cAlugAri, pe
viitoriu s'a nu se primeaseA la monastirile
de acolea. La tote acestea contribuindti
Imparate,asca mea vointA §i prim re, s'ari
trimisu aceasta sfanta" a mea poron&a. dupa
sensulil ariea se va face urmarca MI' de
www.dacoromanica.ro
 171

a se intimpla vre o ini§care improtivita, §1

s'ari scrisu pe la anal 1242 (1826) pe la
lung ltil Zilhige.
IMMINIMMENNINIMMIE

DOCUMENTE ISTORICE
Corespondentit diplomatical, intre boerii din Muntenia, cu
guvernul rusPscii (traducere).
Cdtrd Excel. Sa eldmarefalulit, pentru void d'a
se trdmite din terd depntaliune la Petresburgii.
1774 Maid.
lnteresulti ce ica Alte ;a VOstra pentru fericirea terei
nostre, dup5 atatea bine faceri ce ati aretatu si in genere
si in parte cAtrA noi, ne indemnil a ve propune respeetuos
prin presenta limn carte, decd inalta-vil prudentii crede
ca este in interesul Orel nostre d'a trAmite duno-trel persOne
din boieri gi yeti una din ale clerului ca deputa(i la tronul
impitratescil, ca sA propunemd si s5 cerima plecatti unica
nestrd rugaciune §i doriniti, contirmarea libertiltil nostre
subd intelepta canal i puternica protec(iune a Majestglii
Stile imperiale, sa ne da'i void dla face o asemene ale-
gere intre no! ; ¢i preparAnduse si3 vine la Alteta Vos-
trA ea sd le dap scrisorile necesaril, in care, indemnata
de bine-vointa ce ve caracteristi, s5 recomandali Ora nos-
tril, si credinciosula serviciu ce cu supunere ad filcutit
invingdtorelorti ostiri imperiale ; cici no!, prin o asemine
incredinlare din partea Allele! VOstre, sperilmu si dobttn-
dimit realisarea dorintei nostre. Deci, sperAmti cu dese-
varsire in nobilulD vostru sentimentd de umanitate si ne
15slIm0 cu tetulil inaltei vostre intelepciuni, precum ase-
mine si totd ceea ce 'ite fi spre folosulti patriel nostre
www.dacoromanica.ro
 172

rugilnduvil cu told respectuld sii bine voip a ne poviltui

Altep \IOWA, ca un pilrinte, pre care patria nostril ye
consideril de mentuitoruld gi bine fileiltoruld el.

Respunsula Feldmarefalului, prin pare se dd void de a

se triimile depulariunea la Pelresburg.

Prea Ante Archiepiscopii ci Mitropolitti ald Ungro-

Vlabiei, en toll prea cinstitil membri bisericesci §i mi-
renesel, din tote treptcle Principatului Valachiel.
Cu inullamire emu priimitu scrisorea vostrd, priu Emin.
Sa episeopuld de Buzeu prea reverenduld parinte Ar-
chimandritu Dositeid, ci ania veclutd inteinsa probe despre
favOrea bunelord dispositiuni ce purtati pentru mine, §i la
care ye respuncld en depling bucurie §i plAcere. Precumd
pAnd acum in told limpuld v'am data probe de o terneinia
incredere din anima sincera $i cure* asemine i ,acumd
repetd, cil dupil atAtea dovecli de bine-voin45 §i de tndu-
rare din partea Majestillet Sete Imperiale a Augustel mete
stdpiine ciltre patria vestal, trebue sd vil intemeia4i, ford
nisi o indoiald sperantele in puternica protectiune a Ma-
jestatel Sale, §i sit asceptaii conlirmarea acestel bine faceri
atril vol., de la a sa gener6.4 aparare, MO a vd mat
inunci de temeri, care pole sd va nuMnesed in zadard tur-
burAnduvA liniscea, pre care comunil no§tri voitori de rilu
§i eel asemeue lord o jertfesed pentru a servi pre Ma-
miculd nostru. CAM pentru ceea ce se atinge de alegerea
deputacilord intro vol, §i trAmiterea lord la ilustruld trond
ald Majestil;i1 Sale imperiale, acesta o lasti la propria vbs-
trd voinp, asiguranduvil din parte-mt speranla, cii cu de-
osebitil silintil and lupttl de a contribui la folosultt qi la
bindle vostru.
www.dacoromanica.ro
 173

Sum ea tOtil sinceritatea si cu respectulil, at vostru

plecatd serve.
T. ROMANTZOF.
1774, Maiu 18 No. 187.
Din Focsant.
Cartea ce s'a serisu Impdralesei, cu ducerea Banului
Cantacuzino.
Prea Induriltore Sti Ipann.
Mfmtuitoruld nostru, Incredintendune, prin negresita sa
guril, in sinuld Evangeliului, cum cd eld scie ceea ce ne
trebuesce, nu popresce ci comandil cererea, si permite
rugnciunea, dicendit : cereti si se va da voue, bated si se
va deschide. Dupn exempluld darn at acestui impnratit
ald Impilratilord, si mita indurntord Dumneded si Orin-
te, domnindd si Majestatea Vostrn, prea milostiva mumn,
a Wit chrestinntatea si a nostril cei prea plecati supusi,
scie, negresitd, eeea ce ne trebuesce; si cum ctl impe-
riala sa Majestate a predestinatit mentuirea nostril,
precum ne amd Incredintatd din chiarn manifestele Pm:
pilriltiel Sale, si ne amil infofinatd prin impertitescile
scrisori din urmti ; ell neadormituld vostru °chid pre-
vede pentru libertatea tutord crestinilord si a nOstre,
dupii chiard adiveririle bravilord Generali ai Majestiltii
vostre, cart eunoscd dispositiunile suveranei lord, not
nu ne indoimd nici decumil despre aceste tote. Cu tote
cestea not, avemd de datorie a cere necontenitd favOrea
puterniciei vostre, si suntemd impinsi de nevoid sn batem
fitril pregetu la up indurilrii vostre.
Pentru acesta si acum, profitandil de favorabila ocasiune
a prea cinstitulut boerit, Banuld Mihaiti Cantacuzino, care
vine sere respectose Inchinare lnaintea puterniciei vostre,
www.dacoromanica.ro
 174

insdrcinata §i cu a nostril prea supusit plecilciune, luamil

curagiuld a cildea Inaintea puternicului trout aid Majes-
ne rugAmd sa Implinitt
001 VOstre, si cu lacrdmi ferbin %i
imperiltesca promisiune, economisandd mantuirea nostril,
si scilpAndune de sub jugulu lirdnici. spre a se marl de
UPI natia mistra prea ilustrulu nume all tmpAriltiel vOstre
in tote eternitatea.
Subscrisd de mitropolituld Orel si all ctip-va.
In Tunic 1774.

Carcite ruglitore pentru Nth; ciitre Excel. lord Feld-

tnaresahtlei Rornantzof, clitre Oberscof gi Paninti,ccind
c'aii respandittl faima birnincelorti, Si ca Turcii
cereal2 pacea.
Mu 11.aitg lui Dumnecled di, dupe dorinta prea puternicel
nostre staptine, spre ;recompensa dreptAtil sale, biruinduse
cu deseversire vriljmasuld nemutui omenescd, sere mni-
MA pacea, precum a voitil implirlitia sa.
Tota Ora nostril inundatil de o nespusil bucnrie pentru
aseminea fericild resultatd. nu sperii mat pueind de catil
fericirea si asigurarea sa. Pentru at:6sta, alergdmil si not
la Excel. V. ruganduvil ca ministru aid bine-facerilord prea
puternice: nostre stdpfine, in acdstil gloriosd (Toed a im-
pnrigiel sal, sä contribuip, dupd buniltatea Excel. V. la
intarirea liberilrii natiunii nostre, si nu mud lipsi, d'a va
inscrie in recunoscinta nostre, ca mantuitord si bine-fdedtord
In told eternitatea. 1774 Iuliu 10, Bucuresci.
Prea incil(ate Feldnareole.
Gratia Domnulut ca resbeluld a reesitd dupd dot+
generald si ca resultatuld fericial este ell Alteta VOstril
avell partea cea mat avantagiOsil, atatd intre ale resbelului
www.dacoromanica.ro
 175

cum §i Ia negotiarea peel; §i call despre acesta, ;era

nostril Romanescii §i-a derma tots speranla in vol., care,
ca unula care all aparat'o §i all liberat'o paid acum cu
vitejiti §i generositate, avenda §i arum inca incungiurata
puterea Sultanului, veli intemeia libertatea §i fericirea ei,
in moduli qi in gradula cola mai avantagiost, pentru care
§i toti In genere invrica ciente* Altetei V. ea sa faced
ceea ce toti spell. Era ea smeritula lora pastora nu lip-
sesca de a'ini indoi rugiteiunile pentru turrna m,,a tranii-
Vann inadisu dire Alteta V, pre {lulu mea fntru Christosii
Arhimandritula Filareta, en care bine voinda a intra in vor-
bil, §i ala asculta cu indulge*, VII roga respectuosa, sa
me poveluiti ca un parinte §i bine-iticlitord alit Rometniei
la totil ce depinda de In mine §i de turma mea, pentru
dobendirea fericirii sale ; act sperantele tuturord, atata
ale mete eat!) §i ale tunnel ce pastoresca, sunlit ea Altela
V. va face tota ce este in folosuld tarel nosire, §i ca va
vorbi told ce contribue Ia fericirea el, conforma bunelord
dispositiuni cc aveti clitre tera-Romanesca, pentru a careia
libertate si aperare aci luptata si all ostenita aka de mutt.
Era consolidarea libertalii sale va re'rnanea ca un pretiosti
§i neperitora monuments radicata in animele tuturord lo-
cuitorilord Rometniel, pentru tot-d'a-una.
Dornnula Dumnepil sa phased pre inallitnea %rostra in
perfectil fericire.
Cdtre Generaluld Obresco /.
Prea fericita isbandil a resbelului §i favorea Excel. V
imi dau cele mai sigure sperante despre neaarata feri-
cire a Orel nostre. Deci, impreund cu comunele ragaciuni
ce prin umild scrisore se adresil Excel. V. an lipsesca
§i ea, ea smerita ala lora pastord, a ye scrie in paste a-
www.dacoromanica.ro
 176

nest§ respectosi a inea carte, triimirandil pre fluid meld

Mira Christosd Arhimandrituld Filaretd, si rugtindu-vil sil'i
dati o indulgenti ascultare si creclimentil, la cite vi va
spune din parte'mi despre turma ce pdstorescii. Nu sum
mici cum la indoelif, cif, dupil fericitele imprejurilri actuale,
fericirea patriei mete, va fi forte stabile, si plind de acestif
sperantd, vil rogd ca prin clementa si bundtatea vcistri, si
lucrati pentru binele unei natiuni intregi stabilindui fericirea
in modulii cold mai avantagiosii : si afard de ceea ce de-
pindil de la Excel. V. si despre care sum sigurd cif o
yeti face. Ye mai rogd cd, dacif credeti cif se mai cere si
altil-ceva din parte-mi sail 'din partea turmel mele, sit ne
poviltuiti ca 01 o facemd. Ertl pentru binele ce yeti face
turmel si patriei mete, Dumnecleu 85 vii ddrudscil, dreptil
recompensif, kite fericirile in acestif yield si in cea viitore.
Cdtre comtele Panitrii
Prea inflate Domnule.
Cu venirea banului Ribald Cantacuzino in Capitalil nu
lipsimil d'a oferi, prin presenta nostril umilif carte, cuveni-
tele inchinliciuni Altetel YOstre, si a vd supune cu respect
plecatele rugiciuni din partea naliunel intregi, pentru con-
firmarea liberaril Orel nostre.
Na suntemil la indoeld cif inilltimea Vesta, ca mid
credinciosii executor aid tnarilord si mantuitarelor scopuri
ai augustel mistre stdpane, pentru nernuld chrestinescil,
nu suntemd la indoolii, Oleg, cif ingrijiti, cu neadormire
pentru in deobsce folositOre, si in parte, pentru lera nostril
care s'a aretatil ascultlitOre numai la vocea manifestului
Imperiale, si a servitl si a folositil dupil putere si pre
aid rad permistt impregiurifrile resbelului. Deci, devotandu-
me cu multi speranti si recunoscintil inaltel prudente si
www.dacoromanica.ro
 177

Inielepciuni, cum si nemilrginitel bunittlil Excel. V. tots

In genere mid si marl, ne ruggnat ca sit fie naintrerupte
interesele reciproce ale micei nestre nalruni, cu ilustrulu
si puterniculul imperiu al Rusie!, cu care este legatti prin
sacrulg leglimanta alit religiunel, prin ascultare, fidelitate
si serviciu, si prin avantagiosa posiliune a Orel spre pei-
rea vritjmasului.
RugiindiS pre a Iota puterniculu Dumnedeg de a ye
conserva in perfect sgniltate si yield indelungatg cu tote
fericirile. Suntemg cu cea mai respectOsit supunere.
Ai ingllimel Vostre plecali servitors, (loft! aceiasi).
1774 Iunie 3, Bucuresci.
Ciltre Generalula Po feriae/sin.
Excelentg.
Sincere favore si bine-vointg a Excel. V. pentru feri-
circa si prosperarea Orel nostre, ne indatorezif de a ye
fi recunoscgtorI, si totl o-d eta ne si incuragiazg a vä
ruga plecatu, toff in genere, cu venires d-sale banului Can-
tacuzino, pentru liberarea si fericirea Orel nOstre, In care
acesta, en atata mai multit sperlfing, pre aid influinta si
favOrea Excel. V. a erescutd pre Tanga cea mai generosi
si mat bung. de catg foci suv'eranii. Pentru acesta top en
mid cu marl, plini de confiintg in puterniculg vostru
concursd, ruglimg pre prea puternieuld ereatorg sit vg p3-
zascg in perfect sgnelato si fericire, ca pre ung doritora
si fitcetord de bine alt patriel mistre, remanend ii cu cost
mai respectosg supunere. 1774 Tun ie 1. Bucuresci.
atre Principele OHO'S
Inallime I
Profitfindd de ocasiunea venirit intr'acolo a banuluT
Cantacuzino, nu lipsimli d'a, prosenta AIWA' VOstre, prin
www.dacoromanica.ro
 178 -
presenta plecatil carte, cuvenitele inchinticiuni din parte-ne,
$r sti miirturimd recunoscinta ce ye datorezd Ora nostre,
pentru favorea gi bine-vointa ce all aratatd cittre &Ansa la
&relit° ocasiuni, si mai cu same audit a avutd norocire
(le a ye avea In sinuld stal.
Pentru acesta, ca cdtre und vechiu bine fdatord, ca-
dent la Indltimea Vostra si plecatd Vd rugdro ca precum
ati losti1 trend acurn, asemenea sd fiti si pre viitord puter-
niculti mediatord, pre lane! tronuld imperiale, pentru libe-
rarea yt fericirea patriei nostre. fiindd despre acesta
forth sjguri in sperantele nostre, rugitind pre inaltuld
creatord pentru conservarea vietel Vostre, in perfecta
stindtate si fericire, reintinandd cu cea mai respectosti su-
punere. Iuniu 3, anul 1774, Bucuresci.

Ccitrit Comitele Cernifofa.

Prea indltate Donnule.

Interesul cc dintru inceputd all luatti pentru binele si
fericirea Orel nostre, ne obligA ¢i ne incuragiazti a Vit im-
portuna i acum cu venirea Banului Cantacuzino, rugdn-
du-vd pentru confirmarea libertAtil terel nostre, ca o faptd
demnd de clemenla augustei nostre imperdtese. Nu switch'
la indodld cd inallimea Voistril se va ambitiona sa rddice
und neperitord trofed aid libertritii nostre In chiard
loculd undo ostirile imperiali ad triumfattl de atatea ore,
si in capulti cdrora preOde cu atata inlelepciune Indltimea
Vostrti. Deci, plini de recunoscint5 si de sperante, re-
pettindil plecatele nostre suplicdri, rugihnd pre inaltuld
creatord d'a Va prelungi via In perfecta stinAtate §i fe-
ricire, rilintinandd cu told supunerea si cut cell mai pro-
fundd respectd. 1774. lunid 3. Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
 179

0 alter propunere cdfre Comte le Romantzoj.

Este cunoscuta prea puternicel si prea gloriesel Lupe-
ralii Rusesci, si mai alega Exel. V, infocatula nosh it zela
pentru Rusia, si nemarginita aplicare si dorint,a ce top'
locuitorii Valachiei avemil d'a vieloi WW1 cei de acum,
cata si sucesorii si urmasil nostril, sub immediate canna
a ortodoxel si prea puternicei Imperatil a Rusiei. Era data,
din imoregiurari necunoseute not;, era intimpina vre o
impedicare (feresca Dumped u) reesirea acestel dorinte,
nu s'ara pute gasi ore vre unit miOloca in catty cu mill-
tamirea comena a Mora contrarii libertatil chrestinilor sfi
se pc ta thuadui pedicele ? Ore Valachia si Moldova, si mi-
ce alai, adtlogandu-se la Polonia (Aezia) cu privilegie si im-
munitati, precum sent(' actualmente ale Curlandei, nu ar
fi o indeplinire indestulatore pcntru cate s'au desparlite
si mai potti fi Inca despartite de Polonia ? Pria unit ase-
menca mode probabile mi se pare di nu numai lucrurile
Poloniel, s'ar linisci, dark inea Intr'una cursu de 15 sail
20. de ani, se platesca ci cheltuelele Rusiei Impreuna si
cu dobanclile lore Earn dactt si la acesta se va intimpina
vre-o dificultate, de yore prati aceste tad o sums anu-
ale veciniloril, ha Incasore multamirea tutor si spre
tmpucinarea gelosilor pi Regelui PresieY, sub titlu de
protectiune, sau de comercia intemeindu-se pre garantia
Rusiei, ore n'ara fi ele (Wile) capabile si cheltuelile Ru-
siei sa le plateasca cu incetula, si cuvenita mullamire sa
lack si pre toti protectorii, sa'i mulpmesca, si ast -felil,
sa serveascii ca o bariera intre toll, fiinda aparata si pro-
tegiatn de toll, ca sa dispara cu desev'ersire tote scandalile
eventuali ? Sat, in fine, data nu se vord putea realise
cele-l-alte, se urmeze ca republica Raguzel, farti a mai
www.dacoromanica.ro
 180

interveni In Cara nostril impilarea tiranului, apilrilndu-ne

dupe veellinl nostru privilegid, precum se dovidesce au-
tonomiea patrioi noastre, char si pane" in cele dinaintea
acestul rostra* Hatiserifuri si firmanuri ? Lntr'o vorb:Y, not
invoenm protegiarea Inaltimei V. la on -ce necesitate si ne-
void a nostril, cerarniti adjutorti prin f ipte si prin po vete,
si blisfindu-ne acesta cutezantd, pre cider promisiunea vostrd
verbale, cif pretutindeni v'atl enoulatil d'a lilsa eternd nume
bunk ineredintati fiindu inca si mai nultd si prin Imp6rd-
tescile promisiuni date nod inscrisd, si acum de curendu
prin cbiar gura Inilltimil Vostre, cum a gi vointa augustel
nostre Winne este pentru a fi not fericiti ; pentru a-
cestea tote, ardtamd cele de mai susii miciloce profundei
vootre judicilti, de $i suirtemd convinsi eil neaseeidnata
vostra intelepciune pole sit invente alto mai avantagiOse,
pre care slithiciunea minbi nostre nu le pole nici intelege,
si cii va intrebuinta in told chipuld blahs sa prudentil spre
a cununa numeresele lupte si ostenele, depute pentru
aceste doue Principato, cu o eternd fericire spre nemuri-
torea glorid, a numelni Vostru.
Pentru acdsta dupe Dumneded, no Idsdmu cu totul Is a
vOstril umand ingrijire, reindnendu prea plecati si prea su-
pusi servitori. 1776. Itiniti 13.
Catre Impe-rd,t6sa.
0 ce glorie pentru unit poporil pine, d'a se presents
inaintea unei stdpane nuoe, Insii not depiirtati in patria
nostril, numerandd si admiriindil minunele seversite in
tote oilele. de neinvinsele ()slid ; rilpiti, cdIre acdsta de
bucuria celord vedute, si a celoril asceptate. sub puterni-
cia Majestatil iinperiate, amd intilrdiatd pre nesimlite cu
tisplinirea datoriei unui supusd.
www.dacoromanica.ro
 181

Augusta [Minna ! pre cilia supusuld Vostru Iii piece

mat multu capult pentru granderea voastra, cu atate tql
Malta mai multu °chit catre braille vOstre materne ! En,
presentandu-me ca din partea Romaniet Intrege, tnaintea
tronulut imperiale, nu cuteze a vorbi multe, pentru ca Malta
Vostril intelepciune cunosce bine, dorinta unel led pre ca-
re Providenla cereasca a pus'o sub protectiunea VOstra.
Me marginesce dare numai de a declara cif 'fora Ro-
milnesca iql epuisezii (sleeve) tote puterile spre a'si argta ce-
le mai vine semne de recunoscintil, pentru renaseerea qi re-
formarea ce puterniculti Vostru bracie a aduse starei sale,
Calm Aloftenitorulg.
Nemgrginita bucurie ce a simlitu leara nostril, era unu
motive indestule de puternice qi cu totuld afarti din dato-
ria until supuse, spre a me transporta de is marginile
patrici mete, §i a me aduce ca sa ve exprimil multemirile
ce toll adrestime cave providenta cereasca, ce v'a ales('
pre voi de adjutoru qi tovarase potrivite eu spiritula §i
cu corpule pentru faptcle s voice.
Noi credem ca o econoinig diving a luerate pentru li-
bertatea noastril, prin o mums umana, care ne a pregatile
pentru unu inoqtenitore de aceleql sentiments; cugeliiri,
qi eat(' ce ea inseqi ne veselesce aeuro, dandu-ne unel
mosteniri aseminea 4, spre a ne bucura de binele ce no
asceapte in viitorii. Mulianeime, tie Imparate cerescu,
pentru nearginita to bungtate ingrijire catre noi.
Anajoraua Mitropolitulni ferei tsi a celorl-alli bo-
eri pentru privilegie, catre comtele Romantzof,
dupe inchierea peicei 1774. hi be 22.
Fiinde-ca Excel. V. aV bine-voile a .ne spune prin
www.dacoromanica.ro
 1S2

grail", a in tractatuld de pace de curendd incheiata s'a

pusd ca basti de fericire a Orel nostre, starea Intru care
se afla ea, in Adele lui Sultan Mehmetd IV, plecald ne
rugdmd Excel. Vogire d'a se face, prin deosebitt articuld,
o desvoltare a acestel stdrI, Meat sd nu mai pot§ G primi-
tOre de diferite esplicatiuni.
Deci, mai inainte de toate, cell" dintdid privilegid all"
nostru era :
I. Alegerea Domnilorg nostri in persona unlit pii-
mentenu (adtOxaovos) confirmatii de Pond, prin cererea
cu anaforaoa noastrd pre tot§ vieta ; dovadd la acesta
aducemd pre Domnil earl ad domnitu in cldele menliona -
tului Sultand Mehmetd IV. si ammo :
Mateid Basarabg, earl a domnit 21 ani, si a muritu in scaun.
Costantin C &rnu, in urma lui In 1653. Grigorie Ghica,
la 1661.Radd Leon, In 1664.-- Antorrie-Vodil la 1669.
Serban Cantacuzino la 1679.
Acosta ne rugginu sg se facd si arum, a se alege
adied, Dornnulii terel din pamentenl, acesta indu basa pri-
vilegiilorg nostre."
II. Pidtindu-se tributuld -t:,-(-7ic) Dornnuld sd rema-
nd nesuperatii in stirpdairea si administrarea Orel nostre,
lard a se amesteca nimeni la acesta, precum eraD Domnif
in tnpil de m irrrainte, si probl cum a erad de sinesi
stdpanitori (,,r6'02;0t00 suntti resbelele er ad avutd Dom-
nil in timpild I1A Sultan Mehmet IV. cu Moldova, cu
Transilvania. en Polonia, si in numele lord si ea
III. Frinda-ca tributuld a cost(' de lei 125,000, sa se
lAmurescd si acesta si se se stabilescd acesta suing, fdra
d'a se mai core vre o altd dare, precum era si mai nainte.
IV La pricasii de judicatd atdto civile cdtd si criminale,
www.dacoromanica.ro
 183

dintre citestial cu turci, si vice versa, liotArdrea Domni-

lora se face in WA, fgrd apelti, (adicA r6mtine desever-
sitA), si nici o-datA nu puteau sg rAdice pre vre unult
spre a -Id judeca aiurea, ba incA se anulasO si pretul siinge-
lui, (td (38.1a7ozr) ce se cerea pentru lurch! ornoraii in 16rA.
scull
V. Vera-RomitheascA fiindU (µA01;(pec:ocA x& di) nici
din acei earl veneail tie prin alto locuri nu se mai cercat
de nimica, erg RomAnit earl so instrAinati in Turcia, se
hucurat de drepturile lord napnali, netiinda datori de a'si
schimba nici portuld.
VI. NegutAtorii Turd' veneat in learii cu dovecli scrise
din partea Pasilorti de prin pregiurti, si on vindeat on
cumperau marfg cu rldicata niimai pre la brilciari, ki sn
talus nau indata.
VII. Neguptorii si all! Turd, nu aveat void sit ea ser-
vitor! rornAni, femei# seU blrbatO, prerum nu putea ase-
menca Mei cask nici prAvAliii, nisi vite sal proprietAli sN
dobAndesca in lera-RomineascA, set d'a Ott rasa de In-
chinNciune, 860 geamie.
VIII. Nirnine nu era libert sg (red prin ;era Romitnes-
cA, nici pap, nici shill, pentru care acesta, suntt si fir-
mane date anume.
IX. Tara Romanasc5 avea in trecutt schelg vechiult
orast de Floci" ; cerenit dara ca i acuma sO se fact! ace-
easi schele in acelast boa, pentru inlesnirea negolului Orel.
X. SA fie liberi pAmantenii de a visita alte ;Art pentru
studio si invetliturli. precum nu erat si in trecutil mar-
numai to patria lord.
Aceste preespuse at fostu vechile privilegii ale leret
nostre, care fiindu adiverite, in tractatul de acuma, ne ru-
. glimu a li se mat lace si o speciale desvoltare, precum
www.dacoromanica.ro
 -- 184
susu atti aretatd, spre a nu se mai cofunda si calca prin
abusuri. Ne mai ruglimil dare acesta, d'a se cell-Ail con-
suld In Bucuresci, si mid vice-consul la Cralova, cum
si pre In tote orasele de pre marginea Dundril, cart a
corespuncld cu celu din Bucuresci. Asemcnea tie mai ru-
g ulu cd rancid obiceid d'a avea Domnii lbrol agentd la
Varsavia, sit se continue ortInduirca lui ca mai'nainte
deed nu este cu putincit d'a se ortindul d'a dreptuld la
Petresburgil.

adaogite in anaforalele cd-

Alte trei 2)101'227i
tre Majestalea sa lmperiale, ysi catre corntele Pa
nin date prin Printulii Potemkin.
XI. SA se libereze tori Romitnil : b5rball, femel §i copii,
cari s'a robitd din teal si se af15 In mainele Turcilord.
XII. Pre Iiingd capii-liehaiale (agent° In Constantinopole
se fill si unulil pfim'entend romAnd.
XIII. Ambasadorele Majestlitil stile, ce se va afla dupe-
vremi la Constantinopole, s5 fie ascultatd si liberti d'a
apera i susline drepturile Orel nostre, dupe tractate. Tote
acestea s# se intArdsed prin firmane, spre a se da in. Os-
trare la arhiva Mitropoliei din tOrd.
(Din Trompeta Carpaplor No. 764 anal 1869).

www.dacoromanica.ro
 - 185

Acte oficiale de la Calimah

Voevod.
No 88. TidulA Dorandsca pentru a se face obstescl socotinta intru
a§agarea birului terei.

NOt ALIXANDRU CALIMARG VOEVODU,

Cu Julia Jul Dunmetieii Doinnu Ord Moldova
Al ii nostru dohovnicescil pcirinte, preosfintia Ta Chir
Veniaming Mitropolita.
lubitoriloril de Dunine(leil episcopi ai sfintelori epic-
copii. Sfinfia to Chir Gerasiing at Romanulta. Sfinfia
to Chir letie al Husului.Cinstiti si credincio,s1 Boeril
domniel nide. Domniea VOstrd Veliq Boeri ai divanului :
Costachi Ghica biv vet -Logolata, ordachi Canta biv
vel-Logofcitii, Sandu Sturza biv vet-Visternica, Grigorasi
Sturza biv vet-Visternica, Iordachi Roselii" biv vel-
Visternia. Vasile Costarld biv vel-Vornici, Constantin
Balsd biv vel-Vornicei. Manolachi Dimachi biv Vet-Vornic.
Dintitrie Raleld biv vel-Vornicii. Grigori Ghica biv vel-
Vornicti. Vasile liosetti biv eel -Vornicd. Raducanu Roset
Batman. lordachi C'atargiu biv vel-Postelnica.
Dupa contenirea resboiului trecutil i inchierea
pacel, intre "a nostril preputernica otomanicesca
Porta si intre curtea Rosiei, spre resuflaea lo-
cuitorilorti terel acestia, in local greutaliloril ce
sail suferitti si a struncinarei ce li s'afi pricinuitti
in curgerea resboiului, cu milostivire li s'ail
daruitii lora vadea de dol ani, intru ertare de
birii, era de la ciece a viitdrei lui lunie anulu
curgatoriil, acesta vadea implinindusa, nu numai
spre intimpinarea netagaduitelorti cheltuele ur-
matere cuviinciese, erasi spre bona ocrotire a
locuitorilora, ce mai alesa spre cea deeuviinti
alcrguire a bunel randuele, intru darea birului
www.dacoromanica.ro
 186

$i a tuturorti celoru alte cite urnaecia spre in-

tocmire, si alcatuescil buna petrecere linisce ri
acea de obsce multilmire, se cuvine a s5, face
de obsce socotinta pentru ca si a birului asadare
sa se savarsasca cu dreptii cumpanire §i tete
(Ate altele, cu urmarea resboiului s'ati smintitti,
din drepta 1014 randuela, sa si dobandescil cu-
viinciosri Indreptare, prin acele mai cu buni
chibduire alcatuiri.
Dreptil aceea Intru adunare la sfanta Mitropolie,
dupa ce yeti lua vrednice incredintari de In Vis-
terie pentru cercetilrile ce s'ati Pa'cutti intru alert-
tuire de asaclarea birului intru carele sa alcAtuesce
estractil de numerulti locuitorilorti a fiesce cavil
satin, si elite altele se cuvine spre deplina sciint5,
,de starea locuitorilorti, yeti vedea @i estractulil
cu lamurire ce va arata Visteria pentru suma
birului, care prin inalta poronch Cu socotinta de
obsce s'ati asaclatil, de da locuitoril din trepta
birului, satele §i toti acel cu deosebitti birti
asadati, madilii, ruptasil, ruptele Visterid, jidovii
i armenii la anulil 1804, si macar ca duprt mA-
rimea eheltuelelorti Domniel mele, la cele nea-
parate trebuinte care svntil desrivarsitil cunoscute,
si care si intru acesta vreme acelesi cheltuele
doninia le are Inca cu sporire, day Si dupa
insusi pretulti nionedd care Intru acesta vreme
are indestura osebire cu suire multi preste pre -
tul ce au fostu in vremea acelei asiricliiri. Cu t6t4
drepta cuvantare, se cadea a sere de la tarn acea
suma asadata legiuita cu poronc5, prin obstescg
socotinta, si Inca 6resi care sporire peste sum,
asaclAreis de atunci. Dar Domnia me ca un a-
devaratti obstescit parinte al patriei acestei pre-
www.dacoromanica.ro
 187

cum intru t6te altele, aseminea §i intru acesta,

dupii drepta iubire ce avenati eatra supusii no§tri
voindii mai 1ntaiu de 6,61 t6te altele prin catu
este cu putintrt usurinta locuitoriloru §i alcatuirea
bunei vetuiri de ob§te, dupri rugarn;ntea ce ni
s'ai'l facutil §i de &Rya o sarna din Domnialorti
veliftii boeri, nu numal drepta, cerire de sporire,
o litsamu, ce i din slam acea a§aclata la anulti.
1804, primim sa fie o masurata seadere, prin chat
putinta §i neaparatele cheltuele potil a ne face
inlesnire, §i dar intru socotinta drepta la nea-
paratele cheltuele urmatore pentru bung ocrotire
a locuitorilorti terei, intru care si cheltnela pentru
tinerea mencialurilorit terel, en bune si drepte
ehibsuiri socotindii, yeti alcatui cele mai adeva-
rate si cuviinci6se socotinti, pentru cea neaparatrt
alma a birului, care se cuvine sa se asecle atatil
asupra locuitorilorti a fie-see ciirui satii cum Si
asupra tuturorit celorti alte trepte Cu aeO§I al-
catuire a §ferturiloru, precurnu s'art urmatil pang
la 1806, socotindil cu luare aminte, pentru ca
prin bung Si drepta aleatuire, sa pota Visteria
asi intimpina neaparatele cheltuele, dar §i lo-
cuitoril terel intru buna petrecere en liniscire.
§imultamire sa urmecle implinindu datoriile lor.
Veti cerceta aseminea §i pentru numarulii seu-
telnicilorti, al bresla§iloril si al slugiloril care, dupa
socotinta de mai Inainte, se cuvine a se da fiesce
caruia din rangurile boeresti, si la toti altil care
sa cade sa aiba intru acesta imparttAire, §i intru
socotintri drepta de urmarea acea aleatuita de
mai Inainte, dar si de stramtorirea intru care sa
afia acum Cara, unindusa precum credem, fara
indoire, la parintesca n6stra plecare spre alcatuirea
www.dacoromanica.ro
 188

usurintel locuitoffloril si a bunei vietuiri, veti

alcatui aceesi bung chibduire de randuela care
i intru acesta vet1 ggsi de cuviintg, ca sg se pg-
clasca. Veti urma asemene socotinta §i pentru
casa rasuffloru de unde, dupg randu6la ce sg
pgdasce diutru in vechime, sg dail lefele randuite
la acil ce slujascii in trebuintele pamantului, §i
dupg soma hotgritg a lefelorii, ce ea platescii
pre Oa luna, sa faced potrivita alcatuire si de
venitulti cuviinciosa ce trebue sa aibg casa a-
cesta, pentru ca sg- potii intimpina cu indestulare
§i fgra lipsa plata lefelor randuite, cercetAndii asi
socotela acestei mg pre vremea trecutg a cur-
gatoriului anti, si pang la slarsitulil viitorel luni
Iunie, §i punandil la tale i lipsa ce are casa
"acesta pre acestg vreme. Iar pre langg aceste
veti alcatui asemenea drepta socotinta §i pentru
ruendalurile terel, care neaparatil suntu cuviin-
close a se afla, fiindu spre inlesnirea savgrsirelorti
de poronci impgrgtesti. Dar intro alcgtuirea for
cea pgng acumu farg indoire §i pentru odihna
de obste, i Domnia mea cu pgrintescg plecare
voinchl i intru acesta a se face locuitofflorti
sitntit6re usurintg, vet1 face cele mai drepte al-
catuiri, ca sa sa ased.e mendglurile d.upa a cea
de a cumr: trebuint ysi cu vrednice chibduiri,
pentru ca i mend:Muffle sa pota asi ave buna
starea loru dupg cuviintg, dar asi locuitorii prin
cAtu se va putea mai multu sg se usurede §i se nu
simtg greutate intru cele ce urmedg a sa da §i
a s5, face de la ansii pentru tinerea mendhlu-
rilorb, era cheltuela tinerei acestoril men.daluri,
cu alcatuire precum au fostii de mai de nainte,
sg va da in domnesca nostrg Visterie, §i soma
www.dacoromanica.ro
 189

acea care de la o vretne sii, oranduia a se Ina

intro strangerea slujbei gostinel spre intimpinarea
acestel cheltueli a menclalurilorii, hotilrAmil sa
ramie a nu se mai intrebuiql la ac6sta gray-
sire. Intru acestil chipir pentru tote aceste cite
mai susii s'air cuprinsil, veVI pone la tale intru
obstesca adunare, unde se va afla si cinstitrt
credinciosulti boeriulu doruniei mele ll-lui Cos-
tachi Negre vel-Postelniee, ca sa faca cunoscutil
cele de cuviiniSi neaparatele trebuince a dom-
niei intru ale terei datorii, ingrijandu-va ca prin
vrednice de laudii si pliicute, tote sh
doband.escrk bona alcAtuire ¢i toV (lc obstie sa se
indestuledil intru linistire i fericita petreeere.
i pentru tote cum veV gasi mai d.ecuviintA,
prin anafora sa insciirqati pre domnia me, ca
WO dea acea desevarsitti hotarire MO, mai multi,
prelungire ; eaci vrentea acestorti as4ari s'ort
apropietii, §i dupti implinirea vadelei de doi ani,
sa cuvine a se pane in lucrare alt ituirile ce se
vor socoti vrednice a sa asada.
(L. P.) 1814 Mai 8.
Acestl Cedul domnescil, face parte din actele de la
pagina 34 ; acum spre comptetarea lucr ret, o am retipitrito
In acestl a doua Editiune, dintr'o condic vechiil. Th. C.

No -82. Anajoratta Boerilorg catra Domnulii

Sceirlatil Alecsandru CalirnalaU Yodel, panel a
nu vent la scaunu, cuprinclat6re de socotinta fi
punerea la tale ce au fcicutii, a se strdnge de
la locuitorit terei, in preund cu band rettureloril
asi banit lipsa lefaloru gi banii trebuinciog pentru
tntocntirea Curtet domnescI.--
www.dacoromanica.ro
 190

Prea 1naltate D6mne.

Cuprinsil Enda in obstesca anafora ce s'aiL
facutii eiltra inaAimea ta, ca ne ajungerea easel
rasuriloru, fn sums de 298,463 al unui and
curgatoriil, sa se ea cu drepta analogie de la
locuitorii birnici, sub numire de lipsa lefelorts,
ca o indatorire a erei a plati celoril ce slujescii
pentru Cara, eta viinda vremea euviinci6sa spre
straugerea acesta, pentru care $i adunAndune
dupa poronca 1na4inuei tale, spre socotinta acesta
n'am lipsitu a nu neingriji, pentru cheltuelele
ce trebuescii spre intocmirea clidirei cullei pa-
mantesci, care all priimita stricaeiuue in vremea
trecutului resboiu, locuindusa de spitalul oste-
:nescil ; ne rilrartuandii alta sidasluire pentru dom-
Die §i pentru dregatoriile pentru judeekoriile
parnantesei, Gindu intru tota neodihnita petre-
.ere 1i suparat6re norodului. Dar apoi Qi insusi
ina4imei tale stapanitoriului terei, ca pentru anti
lucru darn neaparata si din cele mai intaiu, a
vede curtea domnesca, in stare de salasluirea
stapanitoriului, luanda sama socothAele ce s'ail
facutil cu tahmin pentru cheltuela trebuinciosa,
mai alesti dupa. rAnduiala D-sale IIatmanului
Raducanu Rosetii, carele cu lucre aminte au si
facuta inserisa anume intru tote, prin isvodil
all aratatti Adunarei obstesti, ea atatu pentru
cumparat6rea cherestelelorii eatil i pentru tote
celelalte a platel lucratorilor petrari, teslari gi
cumparAturi de sobe, §i alte materialuri, spre
intocmirea aceloril de susil, i1 aceloril de josil
Slidiri, $i aceloril din ograd5, zugravitulii, tre-
buescil 115,690 lei cu tOta iconornial afar4 tug,
www.dacoromanica.ro
 191

de un lagum ee trebuesce neaparatii sub podu,

ysi afara de OM imbracamintea curtel, Incredin-
tandune dar intru acestasi chipu, apol Intru so-
cotinta nostril cea de obsce, gasim a fi de trebuinta
ca impreuna cu strangerea baniloru lipsei easel
rasurilora, sa se strings i banil cheltueleloril
intocmirei curtel, care s'ail i facutu Ali este da-
tore a se intocrni cu cheltuela leret Insa nefiind
chipil, tote intru aceesi vreme de odata a se
strange si tots lipsa easel rasuriloril si toti banii
intocmirel cartel, socotinta prey plecateloril slugi
ale inalt: ,el tale urmeda, ca numai jumatate
din banii neajungerei lefeloru, sa se stranga a-
cum in lunele Ghenarie Fevruarie i Martie,
adica 149,232 lei si totti intru aceste luni sa
se stranga si banii intocmirel curtei 120,000 lei,
strangandusti gi sfertulil rasurilorti eel obicinuitti,
care sa, alcatuesce in 85,000 lei, care toti banil
acestiea ce alcatuescil peste tail 350,000 lei,
analogisindusa din Visterie pre tinuturi, asupra
birnicilorii, scutelnici si breslasi, fiirrt osebire
grin cea mai banii chibzuire i faa insarcinae
as 0 1.,6re din partea dregatoriloiti, e vor strange
iu lunele aceste, pentru ca de la t epte, ma Jili,
ruptasi 9i targuri, dar si hrisovoliti, Jidovii, Ar-
meni i alti, cu acestii chipil a se flee strangere,
Gina insarcinati cu banil menzaluc ilorii, dart],
nici de la birnici nu incape mai multi strangsre,
acum finial el stramtoriti cu imputinarea alis-
verisului din lipsa ruonedei, §i din starupirea
negutitoriei lor, pre care li au stanjanitu vrernea
resboiului, er apoi in tuna viitere lulie, atuncea
;e va strange si ceen lalta parte, In jumata tea
.ipsel easel rasuriloril, se vorti strange si banil
www.dacoromanica.ro
 -193
ce se mil cheltui mai roultn intru intocmirea
cur ei, impartasindusa Intru acela *Writ"' im-
prenna cu locuitoril 1i treptele, cad anaindeue
aceste sarau trebuirqe phmantesti, suntrt datorii
terel si ale obstiel.--
Prea inalVite Winne, acesta este secotinta nos-
tra er hotArarea cea desavarsit6 remhne la inalta
intelepciune a Milriel tale. 1812 Decemb, 29.
Al inii4imel Tale, smeritn rugAtorit:
Veniamin AI fropolitu Afoldoei.
Prea pleeate slugi :
Iordachi Canta Vel Logefittu. Constantin.0
Baku Vet Logofku. Dumitrachi Sturza vel Lo-
gofatii. Sandulachi Sturza Hatmann. Grigorasi
Sturm, Vel-Vist. Vasile Costachi vel-Vornictt.
Constantino Balusrt vel-Vornicn. Manolachi Di-
machi vel-Vornicti. Vasile Reseal vel Vornicn.
Dtunitrachi Bogdann vel Vernier'. Neculai Stra-
tulatit Hatmann. Alixandru Musa Visternicn.
Iordachi liosetti Visternicn.

No. 84. Anaforana pentru cercetarea seine-

lorg casei reisurelorii a Fisteriei, isi pentru
;31

banii ce s'au socotitii a se strait:le clin lard sere

implinnva casei resnreloii vi intimptuarea cliel-
tuelelor Visteriei.
NOt SCARLAT ALECS. CALIMAH VVD.
Cu ita NI nuninecteii Donmit tarei Moldovd
Cetindusil Nail' tea nostra anaferaua acesta
a d.ellovnicescului nostru phrinte Cliir Venia-
min Mitropolitul si a cinstiVi 4i eredineiNi boe-
www.dacoromanica.ro
 193

eril domniei mele, cu sufleteasca multanaire si

blandeta am priimitil aleatuirea ce s'atl facutil
spre nemitsuratele mai inainte ficute si de a-
cum urmkore cheltuelele Vistieriel. Insa not cu
drepta cunostintti judecAndil starea locuitorilor
de acum, si mai multu ingrijindune pentru u-
surinta locuitorilor, de cat pentru a domniei
nostre greutati, redicam aiupra nostra si acesta,
precum si intru al tele, adaogirea sarcinei aces-
tei greutati, si hot6rimil : ca din suma de 670,000
lei, sa se iea arum din tara numal 500,000 lei,
erii, 170,000 lei, scaclendusa srt ditiruescil locui-
torilor. Dreptil aceea poruneima domnia me,
D-tale vel Vist. ca dupa cuprinderea acestel a-
naforale cu dreapta analoghie si curopanire crt-
tra toci de obste locuitorii terei, sä se faca im-
partirea surnei aratatA de 500,000, lei, si sa se dea
cuviinci6sele porunci spre acesta, privigliindit
a se pficli cu neclintire dreapta cumpiinire si a
nu se lua macar unu banti peste dreptul ana-
logic ce se cuvine la fisce care sat) si treapta.
Iara pentru suma de 330,000 lei, ce se cuprinu
in anafora a se lua de la Ora, in anul viitoru,
pre lunele : April, Maiu si Iunie, vor rernanea
a se rua la vreniea aceea, si atunci iarasi pre
cat va fi prin putintA, vom &luta en chipuri Orin-
tesca milostivire, spre usurinta locuitoriloru. 'nth-
liadusa anaforaua acesta cu pecetea domniei mele.
1813 Octomb. 17.
(L. P.)
Pres intiltate Winne,
Intru arlunarea nostrh la Postelnicie, duph porunell, prin
luminata Sidulit a Ingllimei tale,din a curgatorel lurk

www.dacoromanica.ro
 194

am cilutatd sernele easel resurelor si ale Visteriel, arnan-

doue aceste sanri pre unu and de %filo, dela cliva intliti
Octomb. 1812 si pdnd la sfArsitul lunel lui Septemb. 1813,
si rutripandusd la strum resurelor tidulele §i isvodele pentru
lefele cc s'ad pidtitd, si sawn Visteriel pecetluiturilor pen-
tru banii cc s'ad clieltuitd la trebuintele neaparate ale
terei si ale dornniei, s'ad iscalilu sdmele amAndoue si so dad
indltimei tale, ea sa se pecetluoscd Intru amandoue aceste
sdini vedem, -ed la saran easel resurelor iticArcAndusit tom
iratuld hotdrild at ave acestil casd, si inc 280,000 lei,
care prin socotinta nostril cu anafora edtrii indltimea to
s'ad scosu, de s'ad datil locuitorilor terei in ajungerea la
plata lefelord, si pldtindusd lefle numai acele de mai ina-
into hotdrite, care dupd vremea do acum nisi suntd cu
indestulare, in acei cc slujdscu in trebuintole pdinentului
si ale terel nu ad ajunsd. -Spre plata a tote lefeloru, pre
acestd and 94,551 lei, si la sawn Visteriel ergs' dupd ce
s'ad facutil iratd, tote pre dad s'ad luatd incd, si tote ru-
sumaturile si s'ad ioonernisita si cheltuelele incatil au fostd
prin putinca indltimol tale, rdindrie Visteria datOre cu 816.
901 lei, alciltuindd arnAndoue aceste some neajungerea ea-
sel rdsurelord si datoriea Visteriei sums de 941,412 lei,
(Sara pre lAngli acOsta socotindd not st acea neapara td
trebuintd pre vremea viitiire in eurgere de 9 luni, pdnd la
viitOrea lurid Lille a anuld viitorid 1814 intrd friri1 indoire
se cuvine punerea la cale, pentru ea si casa riisurelord, sd
pad Intimpina plata lefilord, dar si Visteria sil [rota a se
ajuta In urmilttirele cheltueli.
Cu tOtil luarea arninte si prin acea mai bung eltikluire
alcdtuindd socotintd, vedemd lard 1ndoire c4 In socoteala
o asei tisurelo rid puindusii tolul iratului plind la villa re
www.dacoromanica.ro
 195

lung Julie, cuing s'ad clisd mai susg, cnndu este a se Men-
tui asaclarea Birului spre plata a tote 'oleic, cumu ='ad
VW pre amnia !recta, nu vord ajunge sum de 355,000 lei
cu suma neinjunstdul pre anal 'recta.
Jar in socoteala Visteriel pundndusd iratul rusumaturilord,
ernsi Ong la acecaki vremea viitorei Joni tulle, si socolin-
dusn und ajutorid cu deajunsil pentru cheltnclile echo nr-
nantore a Visteriel, nu vor ajunge spre intimpioarea celor
neaparate cheltuele 645,000, lei, cu suma re r mgne scum
datore la saina ce s'ad enntatil si amAndoue aceste suml
a easel rnsureloru ki a Visteriel cuprindil 1,1)00,000 lei.
AcOstn simin ding tote chibsuiroa si sovotinla nostrn, fnrn
indoire sl ennose en este neaparatn trebuintg a se pune
la rale si a se inlesni, cnci intr'alld rhipd, nici rasa rn-
surilord. niri Visteriea prin on care nevoinVi, nil vord pu-
tea fare vr'o intimpinare a datoriiroru sale, care neaparatu
se noble a se urma, si datorlea lerei iiindd a da intru aces-
tea ajutorid, en nil lefele ce se dad de la rasa rPurilor
stun si sn dad la eel cc sfojesed iii trebuinIrle 0-
Wutului. si spre ajutoriulu si inlesnirea locuitorilorti si eltel-
tuelele / Visteriel, ernsf asemenea iutru vele neapdrate tre-
buinte pninnntestl, si spre buna ocrotire si linistita petre-
cere aiutoriu do obste locuitorif acestel ri Dreptu a-
ceea Iiindu cg locuitorii print milostivnica ocrotirea in51-
tale, an s'an suparatu cu vre o dare untru clieltitea-
linnet'
la Doniniel, precum intru alt vreme a fostg ohicinuitu,
dar nici ru cheltuele a conacelord pentru lurch robi si
rusl ce au trecutu, IntnmpinlIndusn bite aceste numal de
card 1011iinea ta, cu milostivire pentru usurinta si ne
ingreuere, darn Ind( print bung chipsuire a tnnitimel tale,
cu milostivire at lucratd de §'ad vdndutu ef si zaherelele
www.dacoromanica.ro
 196

la capanlAi en preturi indestuld de folositare fArA si fie siliti,

precumil intru alta vreme, fsi da zaherelele cu precid mic
prin fiatii. Socotinta nostrA intru neindoire, §i dupd totg
cuviinta unnecIA, ca suma acesta de 1,000,000 lei ce sA
alcatuesce spre neajungerea easel resureloru, spre plata ce
rilmAtie Visteria datore, §i intimpinarea neaparatelor cheltuele
ale Visteriel pang la viitarea lung Iulie 1814, sA se ea din
tare cu dreptil analogic, $i sit se dea, la acesti bath fgrn
osIbire si scutelnicidsi breslasi, darn $i madilii, ruptasi, gi
ruptele Visteriei, Jidovii, chrisovolitil, §i negulitorii chriso-
volitit, remAnAndu aparati de acdstit dare numai slugele
caselord Boerescil vord prinde i voru da cu top la band,
acestiia cu dreaptA analogie, fiindd datorie neaparatA a tu-
turord de obste , §i se vord lua banil acestia numal suma
hotAntA, firA sA se mai socotesrA pre acesti bani §i re-
suril. Dar srpe mai multA tolesnire a locuitorilord la plata
acestord bani, pentru ca sA nu li se cadA cu vr'o ingreue-
re, sA se ceard si sti se ea suma acesta in doue rAnduri,
adicA 670,000 sA se scOtA actund, socotindusA implinirea
loru prin bung cumpAnire a locuitoriloru, in trel luni No-
emb. Decemb. §i Ghenari, si 330,000 si se scOta in anul
viitorid 1814, la luna luf Aprilu, socolindusil implinirea lo-
rd in trei luni Aprilu, Mai si tunic.
Prea Inaltate Dornne. Noi dupg totil chibzuirea ce anrd
fAcutu, socotinta pentru suma acesta ce alcatuimil a at lua
din lark o avemd dreptA §i cuviinciosA, care §i neapara-
tu trebue sA se rAnduescA a se lua din lard, dar fiindu
cA not prin faptil intru tote mit viiclutil de nelinistitg mi-
lostivire rilvArsare ctitrA toll deobste §i asupra locuito-
rilord inlesnire §i departare, prin cAtu an fosd cu putin-
te de greutAtile www.dacoromanica.ro
care urma sA fie insiircinatt, acdstane
 197
IndeamnA a indrAsnl sii ruglimu pe prea in !Omen ta, ca
qi intru Rasta, prin Nita putinta va erta, sit priime§tI a a-
rata aceOsImilostivire spre Ore§i care usurinIA a 100, cu chi-
pul si inlesnirca ce milostivnica fndurare a InAltimel tale, va
gAsi de cuviintA, Aceste suntU drepte socotincele nostre.
IarA trebuinta fiindu neurnitti §i neaparatA, ramAne a i se
da cea doseviir§itA hotArire, de la indurarea §i milostivirea
1nAlpmei tale. 1813.
Al Inaltimei tale cAtrA Dumnegeil emeriti' ruggtorill :
Veniaminu Mitropolitulu Moldova
Prea plecate slue.:
Costachi Chief, LogofAtA. Iordachi Canta LogofAtil. Cons-
tantia Balqu LogofAtu. Dimitrie Sturza vel Logofiltu. San-
dulachi Sturza Hatmanu. Iordachi Rosetu Visternicu. Ale-
xandru lancu-Leu Vorn. Neculai Strtitulatu Hatmanu. Du-
mitrachi Ralet Vornicu. RAducanu Rosetu Hatmanu, Con-
stantin Balu§u vel-Vornicu. Manolachi Dimuchi vel-Vorni-
cu. Vasile Rosetu vel-Vornicu. Dimitrie Bogdanu vel-
Vornicu.
86. Tidula Domndsca pentru Vorniciea ()Nfld.
1(01 ALEXANDRU CALIMAHU VOEVODU
Cu ulna lui Dunine4eu D01111111 Terei Moldova
Preosfintia sa Petrintele Mitropolitu, DD. Velitii
Boeri ai Divanului: Iordachi Gitica biv vel-Lo-
gofcitii, Iordachi Canta, hiv vel Logofeitg, Du-
mitrachi Sturza biv vel-Logofeitg, Costachi Ro-
sett; biv vel Visternicu.
Intru ravnitorea domneasca nostra buns cu-
viint5, ca o datorie socotindil catra noii Ingri-
jirea pentru cele mai temeinice ci vrednice alert-
www.dacoromanica.ro
 198

WM, care urmeada impodobire *i lauda Patriel,

folosulu bunel viecuirI §i bona ocrotire, cu odih-
na fii lini*tirea de ob*te, n'am contenitil nici
vomit conteni, din drepta cugetare, a cerca chi-
purl inlesnitore si a pone in buna oritindttiala
acele care sä alCatuescu spre acesta bunil slur-
situ. Dreptil aceea priNindu in tam acesta multe
din cele ob*te*ti §i folosit6re care ail trebuinta
de grijire, prin deosabita epistasie, pentru ca in
vremea cuviinciesa fie*te care sa arate folosulu
*i odihna de ob*te , socotindu Domnia me spre
purtarea de grip, a unora dintru acele ola*te*ti
folosuri, cu drepta alegere cumpanindu, arnu
alciltuitu unit rangil de boerie inadins spre,
acesta, sub numire de vel-Vornicu de politic, ea-
rele are sa fie socotitu in randueala celorrt-a10
vornici al divanulul, §i rruldulit sail sidcrea aces-
tel vornicii urmeada intro aceste de mai jo*ii
cuprinse : 1. Asupra 4lidiriloru ce se facu nice
in orasti neflindit nici o alcatuire de riindueala,
pentru mu*terii, lucratoll, dar §i pentru acel ce
urrneaqa alisveri*uri cu facerl *1 caratura de materil
la clidiri, este fora indoire piigubire, §i pairuire
darn acei ce filer' 4idiri, dintru care multi sa
face oprire improtivindush facerel didirilora -care
negresitu urrnec;la spre impodobirea orasalul.
Pentru acesta de ettviiuta fiindu a se asacla o buna
randueala, ca sa lipsaaca tfiti> aceea pitiniti acumu
patimire, va fl inAirea acesta asupra Dorn-
niel sale vel Vornicu de politic alcatuinduse §i
architectoril al orasului avanda sub epistasiea
D. sale pre architectorulti, starostile de teslari,
starostele de petrari Si starostele de c5ramidai
cu totl rnesteril lueratorl. Ori-tine va voi a face
www.dacoromanica.ro
 -199
din not, sau a priface binale, tocmala cu mesteril
lucratori, dar si plata maestriel sa urine 1e prin.
scirea D. sale vel. Vornicu, luandusi acelu cu bi-
neaua clapese incredintate de catra D-lui. lera
Domnia sa sa fie indatoritu a paAll intru acestia
randueala asaclata, ca nici unuia dintru acii ce vor
face binale sa nu se pricinueasca, smintealiti sau pa-
gubire, tinendu la Vornicie condica de to0 mesterii
lucrrttori, si de t6te clapisele de tocineala ce vot face.
2. Tete hotariturele de locuri aice in orasii,
sa se randueasca numal la D. sa vel-Vornicu
alu politiei, pentru ca de Don3niea Sa sa se rtr-
mecla indreptare a fiesce cariea pricini de hotar
ce va nasce, urrnandil hotariturele intocmal dupri.
randuela divanului si priveghindu ne asuprire catra
on tine intro hotarare, era spre inlesnirea acestel
savarsiri candrt va cere trebuinta,se va randui de
catra D. Sa vel Logofiltu de Mara de josu, si din
Vornicu de porta ce se afla in slujba Divanului
3. Fiindu ca u14ele orasului intru ne privighere,
cele mai multe cu binalele ce stint la uliti sail stram-
toritu din cea adevaratrt flintri a lore, D. vel-Vor-
nicu, se va ingriji- a nu ingrului mai multil
stramtorirea u14elorii, dar mai alesu intru pre-
facerea ce p6te urma la aceste fricute binale salt
din vechimea loru, sail din Rita intamplatore pri-
cing,, va fi ea purtare de grija ca in fiesce care vreme
si la on ce prifacere a binaleloril sa i pka distiga
u14ele orasului, largimea fiintel lore, cu drepta linie
care este cuviinci6sa, si ne aparatu de trebuinta.
4 -. FAA indoire, fiindu ea din neingrijire a se,
afla in orasil curatanie pre "'lite qi la mahalale,
urmeacka mai de multe on aprindere de boale.
lipieiese, care pricinuesce locuitorilora p5tirnire,
www.dacoromanica.ro
 -200 -
ci ingrijire, intru acesta fiindu neaparatu cuviin-
ci6sa D.lui vel Vornicu va ave asuprai, acesta
ingrijire, §i cu osebita socotinta prin impartirea
targului, §i prin ernini randuiti inadinsa, va fi
fn tote vremea cu purtare de grijA, a se a fla o-
rasulu intru curata'niea cuviinciesa, pentru ca sa
lipsasci t6ta ingrijirea patimirei ce urmeacla a fi
dintru necuratenie, alcatuindu punerea la tale prin
6mini randuiti intru impartirea targurilora, ca
pre fiesce care Ali sa siba vornicia insciintare
de belele ci mortile ce in-mead:a intre ora§ani,
pentru ca in tot& vremea sa fie cea adevarata sclinta
si sa urraeda socotinta, spre intampinarea cura-
taniel beleloru lipiciose candu se va intampla.
Intru aceste se alcatuesee epistasiea vorniciel
de politie, care nici sa," se atinga de indatorirele
ce dupe vechiul obiceia atarna la privigherea Hat-
maniei ci Agiel §i intru acestii chipu adaogandusa
§i la Domnescul nostru Divan unii Vornic mare,
va ave §i cuviinciesa 16fa intocma cu acelorii
alai veliti vornici §i spre sevarsirea aceloru ce
atarna in epistasia acestel vornicii, se yarn al-
catui §i 30. slujitori avgndu §i un d.apciu a for
sub nume de Capitanu, care vorii fi in tea a-
pararea de tete darile cu randuela §i aceloralti
slujitori, §i aceste acumii hotarandu, randuimu
ca intru adunare impreuna la sfanta, Mitropolie sa
socotiti architectorulu care trebue saga asacla,
dar c1 tota randueala care sa se alcatueasca in-
tru savar§irea lucrarei binalelor, alcatuina §i 6resi
care cuviincios venitu intru acesta, dintru care sa
p6ta a se plati lefa architectorului §i acelor care au a
se afla lucratori intru paclirea bunel randuele, fiind
alcatuirea D. vestry cu bang, chibcluiire §i cu ace-
www.dacoromanica.ro
 201

le mai vrednice $i Inlesnitore chipuri, pentru ca

*i earl acei ce zidescil binale dar qi catra mes-
teril lucrAtori, $i cAtra acei ce urmez5, alisverisil
cu facere si carAtura de materie, sii, se alcAtu-
eascA a desavarsitA Inlesnire $i odihnii, larA pa-
gubire sau asuprire la vr'o parte. Veti socoti
aseminea ci pentru randueala care trebue, sa se
paclasca spre pacla curacaniei orasului, cumil
trebue sa se faca impaqire, spre mai multi in-
lesnire a paclei, c41 6mini potu sa trebueascA
spre aceasta savarcire, si ce altA Inc A yeti socoti
cuviinciosii intru aceasta si 6minii ce se vorA
alcAtui, ce randueala sa paclasca, si de unde sa
aiba mulVamita ostenelelorti loru, pentru privi-
ghere urmandu alcAtuirea spre ingrijire si a fie-
see carui locuitoriu in orasu, pentru curatAniea
ce se cuvine s5, se paclasca, lipsindu tote cele pAnA
acuma neingrijiri care pricinuescil necuralAnie.
Asa intru tote urmandu socotiqa D. vostrii,
prin bung, chibcluire, cu aciaogire si de on -ce
altA vqi mai socoti cuviinciosu si folositoru de
obsce, a sa alcatui la acesta epistasie, precumu
vq1 socoti urmarea de acea mai cuviinci6s6, al-
cAtuire prin anafora yeti face Noue insciincare,
cu pre largii aratare, dup5, care vomu acacia in-
tarirea acestorA bane randuele si prin Domnes-
culil nostru hrisovu. 1813. Decemb 6.
(L. P.) Pro cit. v el- Visternicu.

No. 87. Tiduld de randuirea Postel. Mavroghene la mendaluri.

NOT ALIXANDRU CALIMAHU.
Cu mila lui Dumne4e6 Darnall terei Moldova
Datoriea neaparata fihidii a obtacluitorilorti
www.dacoromanica.ro
 202

Domni, ingrijire pentru vrednicele asriskIri, mai

zdesu intro cele obstesti care grin asad.area cu-
viinciosa alciituesu bona ocrotire cu deprxtarea
de asuprele si linistititi petrecere, en odilma ti
folosulu de obste. Domnia me pentru acosta
drepta cugetare contenitu nisi vom con-
teni cercruid in OM vremea tote acele mai iu-
lesnitOre chipuri, spre a se alciitui cele mai cu
folosti asil4erf, care sa ajungA la. acestu build
sfarsitu, cunu'i intru acesta prin foptt aunt ara-
tatu prirint6sca, noastr buna voint6 intru tote
cele pitina acurnii luertri.

Dreptil aceea, privindu ca mendilurile Orel

care suntu neaparatil de trebuine spre savar-
lirea de poronci imparatosci, i inlesnire la savar-
sirele pilmAntesci si care intru alciltuirea lord
urtnecIrt spre usurinta locuitoriloru, neav6ndu
astKlare de Hahn, spre ingrijirea celor cuviin-
ciosit savrtrsiri intru aceasta, sri aduce de multe on
mendAlurile intru slribhciune, dar 1i intru acele ca-
re tam, este indatorita a da spre inerea mend.a-
lurilor urmilndusa de tetra iitorii mencliluri-
Cripitani $i alisii, chipuri de catachrisn, urm6cla
eatra locuitori greatilti i asuprele ; cu tote cu-
viii4a
it. socotindil Doinnia me alerltairea de in-
gruire purtarea de guild intru aceasta, amu
alesd $i ann't data nadiriea acesta asupra cin-
stitalui si credinciosa boeriulu Donmiei mele
D. sale Mihalachi Havroghene biv vel Postelni-
cu, jar ingrijirea nadAriel acestela urmeaP intru
aceste, mai:josh cuprinse :1. De voriit fi mencla-
lurile sad Intru vAnclare, s'5., fie Ingrijire use a-
fla prin menchturf deplinu suma cailora hotri,
www.dacoromanica.ro
 203

rite si a surugiilorii, si caruceri; era Capitanii

mendilurilorti sa fie cu purtare de grij5 a se
data caii &TA cuviinci6sa, orandueala, fiindu
privighere fart contenire, ca sa fie in tota vre-
mea, mendilurile intro cea mai bunii stare, pen-
tru ca savri?sirea poroncelorii prin mencialuri
sa urrneda fan\ vre unu cusuril, ysi umblaturele
prin utenqahni stt arbal totrt inlesnirea, dar rii locu-
itorilorti sii nu vie silt a se supara cu luare de cai.
2-a Chpitanil de pe la mendaluri alegrm-
dusrt de catra, acii ce vorti fi It casa menSlnln-
lot, sri se eercetecla si de atilt D-1111. Boeriulil
nadarii, §i adeverindusa de orninil vrednici si de
credinta, st li se dea la 'liana ci-irtile i.. sale
de oranduire, in cuprindere cu ponturi hothrite,
pentru urmarea datoriei lord, si peem capitanii,
carele prin cercetare st va afla in milli ne ur-
matorirt datoriei sale, sa, se lipsasca de slujhrt si
-sa se pedcpsascii, i erasi prin asernenea alegere
i cercetare, sa se randueasca pre altulit.
3. Fiindu ct tam este indatorita a da spre ci-
nerea mendidurilor surugil, dopy trebuintasi ca-
ruceri, fiMii pre suma cailoru ce se voril asada
si o stiruri de °Oil, din ordulu trebuinciosu pen-
tru hrana cailoru, aceste cu drepta analo-
glue randuindusa in Sara, de catra D-lui vet
Visternich, cu ca.rtile Domniel mele, D-lui boe-
riulu naclaril va ave purtare de grija, ca im-
pliniea acesta, sa se umecle fart cAtil de pu-
vat asuprire a locuitorilorii, ingrijindusa cu pri-
vigherea cuviinci6sa, ca sa nu se asupteasca lo-
cuitorii de catra priimitori cu luare de vre unu
rusfetil, prin urinare de chipuri nedrepte, dara
§i lutru masurat6ea fanului ci a orclului sa nu
www.dacoromanica.ro
 204

sa faca locuitorilorti catu de putina asuprire,

masurandusa fanulti cu stanjina dreptii, si sto-
gurile Intocma la masura, fargi sa fie ingaduire
a se face mai mare, era °Oulu cu dirnerliea acea
drepta, si intru masuratOre dupa obicinuinta, dan-
dti Insusi D-lui Boerul Nas'ara dimerlie drepta,
inferata en hour la fiesce care posts, vi privighi-
11)&1 a nu se urma masuratore cu aka dimirlie
mai mare-4. Facerea mendalhanalelora $i in-
tocmirea lord, D-lui Boeriulti Naclirti va ave
purtare de grija ca prin randuire de catra Vis-
terie, sa urmecla aceste numai dupa trebuinta,
si fara insarcinare sau asuprire locuitorilora.
5. Imasurile pentru cail postelorti fiindii a se
da, de pe acele mai cu apropiere 111001 la fies care
posts, D-lui Boeriulu Naclirtl va fi en purtare
de grija a ave fiesce care menclalti imasula du-
pa suma cailoru, gi dupa trebuit4a a Se da acelo-
rti ea mosiile plata hotarita pentru imasuri, dar
va ave privighere, dandu 1ngrijire capitaniloru,
ca nici strimtorire cu pricina imasurilorti sa nu
se faca locuitoriloru, $i nici stricaciune sau cal-
cares de fanacti cu caii postelorti.
6 T6te acele eke se cu vine a da si a face Tara
spre tinerea men4aluriloril, acel ce voru fi tiitori
de mendalurl, le voru cere prin D-lui Boeriulu
no4irti, dupa cuprinderea ponturilorti ce voru
ave cu pecetea Domniei mele, intru alcatuire de
tinerea men4alurilor, si D-lui Baeriul nadirti,
va cere savarsirea $i, implinirea lord de la Viste-
ria Domniei mele.-7. Tote pricinele ce se voru
intimpla intre cipitanii, surugil si alit 6mini
al menclalurilorti, de catra D-lui Boerula naclirti
se voru cerceta, se voru hotarl si se voru pune
www.dacoromanica.ro
 - 205 -
la tale dupa cuviinte, era Intim acela care din
pricinile ce voru nasce va cere trebuinta, a srt
poronci de tetra dregatori, va face D-lull Boeriul
nacliru aratare tetra D -lui vel-Visternicti si
de la Visteriea Domniel mele voru urma poron-
cile tetra Dregatorl, salt unde va cere trebuin-
ta, afara din menzeluri.
8 Mendilurile cu pecetea gospodu, dupa, care
urmecla a da casa mendaluriloru cai atatii la acil
cu platy din Visterie, cumil si la cursierl yi acii
cu plata dela sine, srt fie iscalite de critra Dlui
boeruld nactru, tinandit condica privighinda
In fiesce care vreme, a se da cal dupa greutate
sau Inlesnirea drumulni, pentru ca nici zaticnire
la cele neaparate trebuinte se nu sa dee, dar §i
stares cea buns a mencialurilortt sa, se paclasca.
9. Socoteala cu casa menclilurilort pentru ba -
nil ugeritului ce va ave sa plateasca Visteria la
acei ce voril umbla intru 8i-war-sire de poronci,
dupa inamurile ce se voru da, sa se caute de
tetra D-lui boeriulu nadiril la sfarsitulti fiesce
carel luni, cautada socoteala dupa inamuri $i (M-
O condica ce este indatorita D-lui boeriulu
nacliru a tine, si casa mendilului dupa socoteala
drepta, luandusi dela Mil adeverinta de surna
'

baniloru ce are a Ina, cu acele a diverinte a D. sale

va cere dela Visterie, facandusa de cAtra Dlu
vel-Visternicil pecetluitil domnescu dupa randu-
eala pre soma banilora ce voru cnprinde ade-
verintele D. sale boeriulti nadirs, va randui pla-
ta banilorti din Visterie luta' cercetarea socotelei
$i de D-lui vel-Visternicu.
Acestea suntu indatorirele D. sale boerului
nadirft ¢i spre indestularea tugrijirel la acesta
www.dacoromanica.ro
 206

Nadirie, va ave gi va, trage D-lui iraturile care

cu dreptrt 01 cumpanita socotint,a s'au hotaxatil
sa aiba nadiriea acesta ; care iraturi suntu aces-
te de mai jos11.1
1. To acii ce voril umbla prin mendiluri
pentru aloru rebuincii en plata dela, sine, afara,
de 30. bani de caul pre unit cease, ugeretulil
hotaritu pentru tiitorii pos teloru, voril mai da
si cate 9 bani de totil calla pe unit cesti, care
banil stranganduse la casa inenclilului, fi va trage
D-111 boerulil na 1iru pe fiesce care lima, dup5.
drepta socoteala pentru caii ce se vorti da din
fiesce care poste.
2. Pre suma surugiiloru si a cAruceriloril ce
se vor hotari a se da din Cara spre tinerea men-
clilurilorti, drip'a hotarirea ce se va da, decatrii,
visteriea, de ha, dil sait leafa ce trebue sa dea
satele, la mail fiesce carele surugiil snit cilruceriil
din insusi suma acea hotarititi spre haculil sau
leafa lore, va lua D-lit boeriulu nadaril sate
done parale de totti leulil care ii va trage Dlu
de la casa mendilului pre suma ceva cupinde
haculu surugiiloru, 0i casa raendiluriloru intro
,asadarea surugiiloru pre la mendilluri, se va in-
griji ca platindd acestil avaetil din insusi hacu-
lu sau leaf-i hotiirata de Visterie a da satele, sA
se asede §i surugil pe la mencliluri dar ssi cd-
ruceril fara ,ii fie silite satele a da unit banil mai
multu macar poste hotarirea ce si vada din visterie.
3. Toci capitauil in vreme ce se vorn asa-
la pre la mendiluri, candti voril lua c'artile
de Anduire, vorti da avaetulil D. sale boerului
na4irti cite 20 lei.-4. Tiitorii -menchlurilord
vora da pre fiesce care an avaeth D. sale boe-
www.dacoromanica.ro
 207

rulu nacliru cite 2000 lei, (lanai liiitorii poste-

loril de la sine pentru privighere ce Dlil hoe-
riul u Nazir are intru cele ce urmeada sure inles-
nire si folosulti lora la inerea mendilurilor.
5. Aceste iraturi s'aft socotitil sa aiba nadiria
acesta, vor urma fart, stramutare, on in ce cllipu va
ii inerea mendilarilorti, adica sail in vand.are sail
in credinth.
intru cu deplina aratare se alciltuesce nadiriea
D. sale Mihalaki Mavrogene biv vel-Postelnicil
cuprindandusil i acele dupa cuviii4a iraturi, ce
sail socotitil s t aiba pentru osteneala, purtarei
sale de grijii, fiindil D-111 boeriulil naciaril inda-
torita C11 urmarea ilatoriei, Ara cusuril, pentru a
sa padi mendalurile intru cea mai bung stare
si a se departa en totulu acele pang acuma ur-
marl en cataclirisisu care pricinuea locuitoriloril
ingrenerl Si asuprele, era spre pa 4a en late-
meere a builei acestel rand.uele ce asadatti
cu acesta nadirie, sail (lath tidula acesta cu pe-
cetea Domniei mele, spre urmare fan), stramutare
Poronciniti D -lil vel-Visternicil ca sa se treaca
acesta iclulii si in condica Visteriel cu totrt cu-
prinderea et (L. P.) 1814. Genar 1,

No. 91. Anafora pentru Naziiria mengalurilorri.

NOI ALEXANDRU CALIMAHU VOEVODU
Cu mita lui Dunineileii Donlon Terei Moldovei.
infacosindusii, inaintea domniel mele acesta, a-
nafor'a a doliovnicescului nostru parinte, Preo-
sfi 4a Sa Chir Veniaminii Mitropolitulil §i a
einst4i §i credinciosi Boeril domniei mele §i de
www.dacoromanica.ro
 208

cuviinta fiindil punerea la tale ce s'ati alcatuita

pentru na (Aria menclaluriloril spre urmare in-
tocrual, s'ai. int<aritu §i cu a nOstra d.orunescA
pecete. 1814 augustil 11.
(L. P.)
Prea inaltate Darane.
intru adunarea nostrn la §fAnta Mitropolie dupA tidula
intiltinier tale din 9 Hie pentrunacInria mendnlurilord,
care din non s'ad hottirit de cAtrA inAltimea to ca sA fie
urinare qi indatorire acestel nar,iiril, socotim sil fie aceste :
1, Inarnurile cu pecetea dornnesdi dupe care urrnedll a
se da cal' de mendild, adicA numal pentru memurieturile
terel ;I ale domnici §1 ugeritul sA pinteste de cAtrA Visterie
dupA ponturl, care inamuri 'nal inainte sA iscAlea de cAtrA
D-lui vet -Post. acuin socotim sA se dea acestu dritti la
D-lui nadaruld mendalurilort, gi de cAtrA D-lui sA se is-
alescri tote inamurile, tinAndti §i condicA pentru Idle
aceste inamurt 2. Tiitorii mendAlurilord suntd volnici a
da cat cu plata ugeritului do la sine, on la care va ave
trebuintn a umbla cu menc1110 nice in tarn, ern poste ho-
taruld terel na and voe tiitoril menplulul a da cuiva cal
de menclAld, fArA a ave menclAhl pecetluitd cu domnesca
pecete.-3. Socotela ugeritulut pentru inamurile ce are
sA platesen Visteria, sA se caute de cAtrA Boeriulu nacliird
la sfirOtuld fie -see citriea lwti, dupA inamurl §i intru cer-
cetarea socotelei §i de darn D-lul vel-Vist. pre soma
banilord ce vord cuprinde inamurile, fAcAndusit pecetluire
domnescin, IPA rAndui Visteria plata sa tiitorilord meniplu-
rilor. 4 Marti de 2000 lei hotnrill prin ponturile menclitlu-
tut care ad WI dea menclillurile pre and, avaetuld Boeriulul
www.dacoromanica.ro
nadnru, vor mai da menclAlgil pre anti 10,000 lei pentru
 209

cuvintull aceloril trei parale ce suntl hothite a ae da

paste 10 parale pre ceast de unl call, ugerittl acii ce
mai§ cu cal de la menclall, cu plata de la sine, pentru
trebuinta lor, ca sit lipsasca prigonirea ce se OW nasce
!titre 'Mord' mencliluriloru gi tntre boierulu Naziru, in-
tru socoteala - acelorl tree parale, cu care se tacit pe
anu 12000 lei.
Acesti bani 1 vord da mendalgii de la sine pre toll a-
nul cu analoghie cate 100016' pre luna, ate trei parale, si a-
cele so vor strange si se vor lua de catra tiitoril menclalurilor,
ne mai avandl asupra acestel socoteli hoeriull nadaru
nici un amesticu, si Insciintamd. 1814 Julie 30.
Al inliltimeT tale Wit Dumneiled emeriti-1' rugAtoriii
Veniamiu Illitropolitult Moldova
Prea placate slue
Constantin Ballsu vel-Logof lordachi Canta Logo-
flita, Sandu Sturza vel-Visternicii, lordachi Rosetil Vis-
ternicd, Alexandru lancuLeo vel-VornicO, Neculai
Stratulatii vel-Vornic,Constantinii Costachi vel-Vornica.

No 92. Ticlula domn6sea pentru cereetarea Qi adaogirea iratuluT

easel doftorilord.

NOt ALEXANDRU CALIMAH VOEVODU

Cu iuila lui Dutnne4eu Domnu erei illoldovel
Al nostru Duhovnicescii plrinte, Preosiintia to chir Ve-
niaminl Mitropolituld. Cinstilt §i credicio§i boeril domniel
mele Domnea Vostril: Constantin Balq0 biv vel-Logofiltd,
lordachl Canta biv vel-Logordt5, Lupul Balqd biv vel-Lo-
goratt, Sandu Sturza biv vel-VisternicO, Grigoraqi Sturza
biv vel-Visternicd, Iordachi Rosetit biv vel-Visternicd,
ConstantinO Bal§ti biv vel-Vornictl, Alexandru Iancu-Leu,
biv vel-Vornicd. Manolachi Dimachi biv vel-VornicO.
www.dacoromanica.ro
 210

In socot4la ce s'ail aratatil Domniei mele

pentru iraturile easel doftorIloril politiei, ve-
demii ea pre anulti trecutil seaclandusa lefele
se arata sa aiba casa lipsa peste 8000 lei,
dra, pre anul curgatoriu, alcatuindus6 iratul
i plata lefelor, Cara sa se pue 16fa pentru
gerahil, care neaparatil este sa se aduca, §i
ftira sa se incarce neajungerea acea de 8000
lei a treeutului anu, sa arata lipsa peste 4000
lei. Dreptil aeeea fiindil ca acestal cash ob-
§tesca este cea mai intaiu de la care sa *fa sa
se palate sanatate vieteI de obste §i se cuvine
neaparatil sa'§i aibtl, iratulu, filra indoire si
dupa trebuintii, pentru ca nu numai lipsa si
nu se arate, ce mai alesil spre tota iulesnirea
sa aibA ceva prisosil ; randuim, domnia me
ca iutru adunare la Sr. Mitropolie, cereet'andil
socotelele acestei cash, sa alcatuitei cele,inal,
vrednice socotint1 §i prin buna ehibOire,
cee,a ce veil gasi de euviinVa §i de unde
vA1 gasi en cale, sa, se faert adaogire de i-
ratulii easel acestei, intru socotinta ca lief
de cum lipsa", siti nu Ora a mai aye,
§i en punere la cale, ca Cara smintdra sa se
aduca §i un gerabii cuviinciosti, carele este
neaparatti de trebuinta §i de t6th chibquirea,
socotint a Domniei V6stre prin anafora sá
avem scire. (L. P.) 1814 atigusta 26
Vel-Vi sternicii
www.dacoromanica.ro
 211

No 93. Anafora pentru venituld viitAjaeT de harabagief de la Galati

care s'ad data easel' doftorilord.
NUI ALEXANDRU CALIMAHU VOEVODTJ
Cu inila ltii Dunineffeli Down is. terei Moldovei.
Infittioincluse Domniei mole anaforaoa acesta
a cinstiti si credincioo Boerii-donmiei mole
D-lui ,Grigora0 Sturza biv vel-Vist. Iordachi
Roseta biv vel-Vist. intru domnesc5, s,;i pa"-
rintescti plecare a domniei mele, a se inte-
meea o obt4sci-1, casa, a doftorilora orawlui
cu iraturi dupes cuviinta, ca sa path urma
cu testa ingrijirea folosului obtescu, drepta
si cuviinciOsh gasimu eel erea ce o facia D.lora
Boeri epitropi a se da spre irate la casa
doftoriloril si venitula fataiiei de harabajii
din fTirgula Galati. Dreptii aceea ca pentru
una venita care Oat acuma nu este cuiva
afierositi ce nu mai dupil obiciiminta se lua
dectitra parcillabiea Galatii. Iara casa aces-
to fiinda cea mai vrednica, de ai se face
asemene afierosire, caci intru intemeerea of
urnaNd obstescu folosa, care se atinge de
sanatatea §i pii(Jirea viecei ornenesa liotrt-
rima ca venitulu acesta a vrajiei do hara-
bagii din Galati s6 conteneasca a so
lea de acurna inainte de catrii Par-
calabii de Galati, cea dupes aceia de
mai nainte obicinuini si, cu urmare ce
este §i aice inwww.dacoromanica.ro
lass!, puindulil la cale D lore
 212

boeri epitropi cu strangerea folositore sari

Wit pagubire, dar en departarea, si de ca-
tahrisisu §i cu aleatuire indemanatOre §i pentru
acil care, voril ave trebuinta a tocmi trasuri
cu chirie, sa fie venitu a easel doftorilorA
din orasului IassT, care cu dr4pta legiuire
ilu dam §i it afierosim easel acestei, ca s'al
aiba neclintitu §i Cara', stramutare, din pre-
una cu alte iraturi ce suntii afierosite la
casa ac4sta, era spre statornica afierosirea
acesta, pentru iu OVA vremea, intarimil a-
naforaua cu a nostra domn4sca iscalitura si
pecete 1814 Noemb. 10
Noi Scarlatu Alesandru Calimah Voeeod.
Prea inaltate Domne
Din secotelile ce s'ad infitiosatd inAltimei tale pentru
iraturile casei doftorilorA, al luatil inaltimea ta incredintare
cu acost5 case dupA tutu sporira de iratu care do cAtrA In.
Ta, sau fAcutA. tote Ind se aflli intru liusA si trebuintaindil
neaparatil a se implini poronca inAltimei tale si trebuinta
obstescA ea sA se aduca una geralitt, a cAruia lipsit
urrneclil multi! nevointA si no indestulare ob§tiel orasului.
Not dupA pArintesca plecare a inAltimel tale, care prin
faptA a'ad aratatd si sA arata cu necontenire cAtrA tote
acele ce alclituescd folosultl de ob§te, indrAsnim a rugs
pre inAltirnea ta ca spre desavArsita punere la cale a
ob§teqtii, acestet cash cu iratil, spre indestularea casef a-
cestia ,i venitulo viittliieT do harabagii, care clupfl vechiul
obiceiu sll urtneclA a sA lua la tarp' Galati, intru aceesi
obicinuintA, ce s'ail urmatu strAngerea acestui venitu qi
www.dacoromanica.ro
 213

pin acum, si prin acestti adilogire naddjduima eft se va

alatui starea aceAtel case vrednice ca sA 00 inlimpina
lefele hotilrite, puindusi la cale dupti ac6sta aducerea
de un geratid dupli trebuincii, va ratnitne inA4imei Tale si
vecinicit pomenire. 1814 Octombre 23.
Al InAltimeT tale prey plecate slug!
Grigorag Sturza Vist. lordachi Roset Vist.
14, 94. Anaforana pentru cercetarea Barnet visteriei pana la sfer-
situlii ltudi lul Mai a annlui curgatoriii, cum si socotinta de spo-
rire ce si1 cuvine in iratulti visteriei si a easel rasurelorii.
NOi ALEXANDRU CALIMAH VOEVODU
Cu mutt Ills Duame(feil Doman terei Moldovei.
LUandil in cea mai intaiu pAtrunclittare
socotinca, t6ta cuprinderea anaforalei acestci
a Preosfintio Sale parintelui Mitropolitti al
erei, §i a D-lorti cinstitilor §i credineio§ilor
Boerl velitt, ce este alatuita asupra inehierei
samei Visteriel §i a rasurilorti, pang', la sffir-
§itulti trecuteI luni Maiti a anului curgatoriii,
i vrujindil ca intru drepta giudecata a pre-
osfintiei sale §i a D-lorti, eunoscandu §i privind,
sareina ce not purtam, spre a pute intimpina
atatil marimea cheltueleloril Visteriel §i a
eamerel, jarfindil §i punanda in miOloca, pang
la inchierea acestei sarM, insu§i rusuinaturile,
ca.rniirei ce nu s.ati obicinuitti a ultra in
cheltuelele Visteriel, gAsescti cu cale a se mai
adaoge iraturile, atatti pentru 6r0 care re-
suilare a cheltueleloril Visteriel, chat' §i pen-
tru agiutorulti www.dacoromanica.ro
easel rasurelor, adica preutul,
 - 214 -
scree si avaetulti horelcil ce vine de peste
hotar in Moldova, sh se indoiasch fhcandusa
5 lei suta de ooh de sare, pe loch la ocn
si tree lei pentru t6th vadra de liorilch ce
va trece de peste hotarti, din care sh se
dea dheittia15, la casa fasurilorti, mai adho-
gruiduse intru acesta cash la iraturl si lit slujba
desetinel (ce nu are nice un fen de leghtura
sau blhstamii opritoriu de vre o sporire
duph neaparata trebuinth i intampIhrl ;) cinci
bans do toth stupuld t fainhtoriulh ea sh
se ea do la bucatele thrhnestl ; eke trei-clael
haul do stupii i rhinhtoria, adech 2-1 bane
Visteriel ,i 6 bane al easel resurelorii en
un ban co avea legiuith mai inainte a so
lua la accIsth cash, si de la bucatele madilesti
care dupiti privilegiulu ce an avutd, plittesciI
eu osiibire, sa se ea cat° 1S haul noi, ftrh
a se socoti vechitura ce se mina phat a-
cuing, din care 12 Irtni a! Visteriel si sese
ban! ai easel resurelorti, acesth sporiu do
iraturl pornenith mal sush cunosoltrauld dup5,
toth pliroforia ce dah Preoifi tit ia sa phrintele
Mitropolith i D-loril velitii boor!, ch nu
este nici priciauitoriti de impilarea locuitorilor,
cum nice vre un lucre nalreptil si filth ego
neputandush niel cum urtle greutatea chel-
tuelilorti urmht6re ale Visteriel, niel iconomia
easel rasuriloru, ne unim ill socotinta D-lor
www.dacoromanica.ro
 215

§i infarindti legiuim, atatu pre01 sire;[ caste

5 lei suta' de oat pe low la ocia, 6.0
si a horilceX de peste hotarti cite 3 lei la
vadra, aseininea si a desetinel a se strange
cite 30 bani de stupu i ramatoriu 1 hr6nesti,
si ate 1S bani de stupu i ramatoriii ma-
dilesti, spre care poroncimu D- sale vel-Vist.
ca s5, se treca intocinai si in ponturile
vhnOrei ace,,tei slujbe; din care precum ea
lice mai sus, va lua casa riisurelorti din °end,
si din horilci pcitieara, 6r5, din slujba de-
setineT, afar de deciuiala ce lua panh actun,
sa mai ea eke 6 bani de tote stupulti
rain athtu terenescil dal si madilesc5,
adicii 5 bani acii sporiO acum si un ban
legiuitti de mai inainte, facandus5, acestea
de acum inainte drepte iraturi a easel r6-
sureloril ai dar pentru intocmal urmare si
nes.-riimutare intarini anaforaua ac6sta
cu insusi iscglitura si pecetea don iniel mele.
(L. P.) 1814 Decemb. 30.
Nei Scarlat Alexandra Calimalta Vodri.
Prea imitate DOmne.
Duon Odula intlIpmef tale din 8 ale curgntorel luni, adu
!landau° am cnutatu sama VisterieT, alcAtuitn cu irato10 gi
cheltuelele Winn la sflir§ilul trecutei luni Mai, a anulul
curgtitoriu, am cercetalucu lucre aminte §i iraturlie qi
underlie, i iscillindusil de dill" not sama, dupe randuel
www.dacoromanica.ro
 216
sit intAtiosadA inilliimel tale ea sA se pecelluescil. Amu
vdclutd cu litamrire, cA $i la saws acesta s'ad fliculd iratu
si tote rusumaturile care dintru invechime suntd legiuite
a cArnifrel DomnestI, gt neobirinuitd sit intre in cheltuelele
Visteriei, s'ad inielesd Wit de indoire si prin citutarea
acestel sAml stramtorirea Visteriei si neajungerea sad
nepotrivirea iraturilord cu cheltuelele, gi sA cunOsce ase-
minea sarcinA de greutate, care inAltimea ta al asupra in-
tru aceste neajunsuri, priivindd si mArimea cheltuelelord
ce din vreme in vreme sA adaog-d, si nu Beim cu care
cuvinte mat nainte vom blade pArintesca inilltimel tale ple-
care, cu lucrAri in faptA la tote cele, care urtnedA spre
buna vietuire si spre usurinia locuitonlord terel, act cg
pre 'And totA sarcina greutAtilord care vederatt sit al-
cAtuesce cit o al inAltimea ta, dintru neajungerea iraturilor
si de Is mitrimea cheltuelelord, vedem cA si intru strAm-
torirea ce are casa ritsurilord cu neajungerea iratulul spre
plata lefelord hotArite, alcAtuesce erASi sarclna de greutate
pentru inAliiinea ta, hotArindd ca din suma isvodulul lefe-
tor sn se scadA 6000 lel pre lung, adicA 5000 lel lefa a
luminatilorit Bedadele, care dintru invechime s'ad obicinuittl
a se da de in casa rasurilord, si 1000 lel din asemenea
161a a Boerilord capucliehaiale ale Tarigradulul, dupA
t6te aceste greutAE1, carele rAdici asuprA, cernndu de la
not cu 16til dreptatea, socotinta de ore-si-care cuviincios
ajutoriu, hotitrAscl a fi Rasta dupil putintA si intru Ochre,
a nu urma insArcinare cittrA locuitoril terel.
tntru dr6pta cunoscinta nostril si sufleteasca multiAmire
pentru pArintesca inAltimel Tale Ingrijire, gi cAtrn rolosin-
tele stArilord boeresci, gAsimd de tOtA cuvtinta a no In-
grij1 spre usurinta sareinei, a greutiltel 4i a strAmtorirel,
www.dacoromanica.ro
 217

care Visterie a inAltimel Tale are de la neajungerea iratu

Morn, dar dupil 1614 chibzuirea Intru potrivire cu Insu§1
v ointa tettlpmei tale, a nu su alcittui sarcinA de greutate
asupra locuitoriloru lerei, nisi de curnd nu glsimii vre
o altA mijlocire, de ciitt dupit nevoinIA spre ajutoriuld
cheltuelilord Visteriei, si asemenea aft va fi prin putintft
agiutoriu §i la casa Asureloru, s'ar pute socoti cu in sluj
ba ocneloru si In avaetult obicinuitu a sA lua de la horil
ca ce vine de peste hotaru, nu ar fi de asuprire a sl face
o euviincioasfl sporire, vac)" prefuld sArel de la ocng dap§
acea piina acuma obicinuinp, Gindu doi lei, §eserleci
bani suta de oeti, este cu totult nehnalogisitil la prefulil
sifrei oenelorii din Valachia, fiindu legiuitt aeolo a .4 vinde
sarea la miff cu 5 lei, 60 bani suta de oaf ; In vreme
cAndil sarea aceea este multi' mai prostl de r lltu sarea
oenelorii Moldovel, §i borilea ce vine nice In Virg, de pes
te hotaril, Gindu numai pentru alisverisulu si negutitoria
acelotti ce o aducu, dup5 preculfi cu care o viindu ii aiee,
este asemine neanalogisitil acea de mai Minnie ohici
nuin ;li a da avaeld numai ate 60 parale de vadrg.
Intru aceste done slujbe de s6 va face sporire si la indoitu
prelii ea s5 fie 5 lei, pretulu Orel la orn4, ki 3 14 1, avae -
lulu 1.1'e vadra de horded cc va veni d peste hotaru, nu
s'ar pute socoti [lief sin-106(.0, niei asu wittire ac,ist1 s porire ,
1. en tru c5 proola shref tofu ramAne sh fie so otitu inult trial
josii de chill prepild shrei din Valaclii4 tiindu din insti5I
pretnlil cu 20 parale In stit6 mai josh, si Iiinilit pror anti
earl clisu §i sarea aceen multi' mai iinistA doefitti a 41st6
de nice, si sporirea de horilea nu ratnAne a sA soenti hitealtd
chi,ar do chtii 4.6 sh da din insu§i acelu atialoghisaii folosfi
cella au aril care aducd horilea de pros( huh u, ,.pre
www.dacoromanica.ro 10
 218

vilndare. Aceste dacd de cdtrit in to se vorti gasi

cu cale, vei pune la cale urmarea spre usurinta sarcinel
de greutatea ce are Visteria tnilliimel tale, prin care dupli
pdrinteasca pleear& a intiltimel tale bine-voindu, vei priimi
li rugdmintea nostril, ca din sporirea ce se va face ocne-
lord, dar §i din suma cc sit va cuprinde avaetuld horil-
cetera, cu sporirea ce sit va face sif se dea la casa ritsu-
relord la 10 let unulii, cu acea de mat inainte obicinuinta
a sit da ctaciuiala de rusumaturi, sd va adAogi &est-care
iratti simlitorid si la casa r6sureloru.
Am intrat de isnoavii in cereetare i pantru iraturile cas el
ritsurilor dela cliva intdia Iunie, anul curgAtorid, 11 vedem Wit
Indoire greutdil neurnite, del a se Intimpina plata lefilo rd
numal cu iratuld alcdtuitd do la asinprea birulul este cu
totuld peste putintil si a sd sclide icicle legiuite la acil ce
sluiescil, 6r3s1 urmeazd a sit socoti cats aciia en totul ne-
indemanare, dar fdra indoire $i la savdrsitrl sminteald si la
paza bunelord randuele sciidere sad strilmutare ; ac este
greutAti neurnite este datorie neapdratd a sit pune intru
socotintil, dar4 dupd told ehibtuirea re i intru acesta s'ad
Wind de cats not', nici-documd martial gasinna altd in-
lesnire, de cdtd duptt nevoince si strAintorire, socotimtl cd
nu ar fi cu asuprire a sit mai spori pentru ajutoriulil easel
acestia, la sluiba desetinel Gate 5 bani de and stand si
rdmAtorid, ca sit aib5 casa ritsurelord de la acestd rusu-
matt 6 bani de and stupd 1i rdinItoru, en tranuld cc l'ad
avutil legiuitu do mat inainte §i intru acesti5 chip(' sl al-
clituesce ea sit fie plata la acestu rusumrtu d obstio la
to/I locuitoril cord (Ate 30 banl de unu stupd rdmitord,
din care 24 banl at Visterict, si 6 haul at cas.n ri-inrtorb,
si ate 18 banl de and stupti si rdmatord. llazilit §i rup-
www.dacoromanica.ro
 219

tali' intru hotArirea ponturilorii slujbeT a fi acestia intru.

osebire de ceilal ;i locuitori, din care 12 banT a Visteriel
.i 6 ban' a easel rAsureloril, §i flindu cA acestia adicA ma
zilif §i ruptasil, dupli cuprinderea ponturiloril dintru hive
chime, urma obicinuintil a plAll banil desetinel sub nutnire de
bard vechi ci sporire in 20 ban' unul, care obicinuintll pentru
Vita terie urmeacIA ant/ forte nesocotit folds, órA cAtrA dAnsii
alefituesce a se face de cAtrii slujbasi catachrisis §i asuprire.
DacA de riltrit tnAltimea to se va socoti sA se rildice
aceastA obicinuintA, rernifindti ca gi acestia sA plAteas
cA numl band dreptl elite 18 bald' de stupil §i rAmAtoriu fAril
vet) sporire, acesta numal §i pentru casa rAsurelorii gAsi
mil cif pole a se mai face ajuteria, iarA intru pilda ce
inAllimea To singurti al data, a suoie din isvoduld lefelort
6000 lei pe lunA, cuing s'ail clisti mai susti ; cu luare amin
le cercetandil noT isvodulti, §i puindu inainte strAmtoririea
i nevointa care urtneazA, dupA tote chibzuirile ce,s'ati fAcutu,
Mel decuma nu este chip a urma plata lefelorti filrA scAderea
a anon) lefi din isvodil, §i !Aril unti putinu analagonu din
scAderl la uncle din lefi. Dreptu aceea, precumil s'au so
cotita a sA urma aceste cu aleAtuirea lefeloril dupll iraturile
ce alciltuesee, sA aibA acestil casA en sporirile care mai
susti s'ad ylistS, veT lua inAltimea to pliroforie din alAturata
socotealli prin care desevArsittt sA lAmuresce, cit de la Oa
Stadia a trecutel Zuni lunie anulA curgAtorid, (Asa rAsuri
lor, §i dupA sporirile ce se socoteseil, sA maT alb& nu pole
a plAti maT multil lefi de cAt ..lel pre lunA, §i intru acesta
erAsT va ave Oreseare, strAmtorire Cu pricina, cA iraturile
ce sA socotescu spre adAugire au sA urineze a sA strange
pre vremea viitore, dar Intru acesta socotimd cA lipsa ce
sil va arata, sA va vindeca la fmplinirea anulul, cu hotifrIl
www.dacoromanica.ro
 220

rea area de mai inainte a -nu 85 plAti lefe pre o lunit

din anul acesta ; aceste suntu socotir4ele nOstre potrivite
cu huna voint6 §i piirinteasea plecare a inAllimel tale, ji
fnst-iintiiind pre Intiltiinea ta. 1814. Octomb.
(isualiii) Preosfintitulg Mitropolilli si Boerii top.

N. 95, Cartea domnoseI pentru easa rasarelor, dAndase sob epitro-

pia D-sale vel-Logofatil de Para de jog' Grigorasti Stnrza.

NOI SCARLAT ALEX. CALIMA.H VOEVOD,

Cu tuila lui Dutlitte(leu D01111111 teret Moldovei.
Parint4sca domniel nostre privighere vi
ingrijire unit cu sufleteasca dorintk urmandu
i slujindil de a pururea, spre indreptarea
si bursa randuiaM a tuturoril lucruriloru cu-
prinsulul acestul p'amentil al Moldovei, atatil
de obste c.tu si in parte, intru acesta luand
socotinta i pentru casa fasurelorii, de undo
sa impartil lefele celoru ce suntil in totil
feliulu de slujbe, ne-am incredii4atti di, a-
cesta casA, dintru inceputil au fostri sub e-
pitropia celul dupil vreme boeriu vel-Logofat
de Cara de josil, 4r6 dupla acesta din intam-
plare deslipindusk sii da la unit si altif din
boerii eel marl p5,116 ce au ajunsil scum
instar§itti intru ingrijirea Visteriel, pricinuindu
sarcinh pre 15,ng5, alto multe drepte $i le-
giuite slujbe a le Visteriel. Dreptil aceea on
cuviintA socotindu a implini dreptatea nu-
www.dacoromanica.ro
 221

raitului cinu, (ce este celii infhiu in patria

acdsta), mat alesti acum efindil sa alla pre
urrnhrile celui ispititfi si mArturisitil, atatti
de inai inainte catil si in epohi a Domniei
nostre, de barbatti imbunalatitil cu dreptate
si placate fapte, dar si sirguitoriii Para preget
intru datoria sa, at to chtra sthpan ire, chtill
si erttrh' patrie, al nostru cinstitu si credin-
ciosh boeriti D-lui Grigoras Sturza vel Lo-
gofatii de tarn, de jog' ; eta grin aeesta a
nostrh doinnesch >sidula numim si .randuimil
casa rasurelorii de astach inainte 4rasi sub
epitropia D. sale Logofhtului de Sara de josti,
duph vechea obieinuinta en hothrita si le-
gipita leafy cite 1000 lei pe lunh, pentru
ingrijirea si urmarea slujbei acestia, la care
cash sa voru aduna de acum inainte toti
banii rasureloril, ce sh strange din Cara si
din rusumaturi duph asaclata randuialh, si
6rasi de la act cash se vorti iniphrti si
lefele rimduite, duph isvodulti Cu pecetea
domnesert, urinAndii dregatorii a triimite si
table, pre fiesce -care sfertil la cash, dupa
cum s'ail stransu si banii rasurelorti, ca cu
acele table si cu isvodulti sub pecetea dom-
ndsch pentru dares lefelorii, sa pots aleatui
si a da mina sthphnirei epitropia aedsta pre
fiesce -care an dupa obiceiu. Poroncim si D.
sale vel-Visternicului, ca treeendusa tidula a-
www.dacoromanica.ro
 222

cdsta in condica Visteriel, s'a se publicarisascii

§i cAtea dregaoril prin inadinsu card dom-
nescl, randuirea §i a§aclarea ac4sta a easel
fasurelor, spre tOtA sciinta §i urmarea.
1814 Decembre 1.
(L. P.)

N. 96. Anafora pentru punerea la tale a neajunsului easel rilsu-

relor 01111 la sfrilkituld 1unel1uT Noembre 1814.

NOI SCARLAT ALEX. CALIMAR VOEVOD,

Cu nada lui Dumnetjeu Boninu lerel Moldovei,
InfaWndusa, inaintea nostrti anaforaua
acdsta a D-lorti Boerilorti randui0 spre cer-
cetarea §i nisamulu easel fasurelorti, Si so-
cotiudil §i judecandil cu tOtA luarea arninte
cuprinderea el, gAsiniti intru dr4pta socotinfa
§i chibIuire s'ati alcAtuitti atatii iratulti ea-
sel pe anulti viitoriu §i inainte, catti §i
mijloculti implinirel lipsel easel rasurelorti
dupg, socot4la cantata pAnsa la sfar§itulti lul
Noemb. Dreptii aceea mal infaiti intarim
§i legiuim a§aclarea venitulul acestei case
de la anulti viitoriu §i inainte, spre a se
urma nestramutatti cu luare pre tang6 al-
tele §i a craciuelil, din suma viincIrtrei ocnelor,
a vamei §i a horilceloru, dupa alchtuirea ce
s'au facutil acum, spre care poroncimu dom-
niel vel-Visternicil ca pentru mal
www.dacoromanica.ro
 223

to melnica statornicie ysi nestramutare aces -

tei alchtuiri sa se facer si osebitti hrisovii
al domniei mele, aseminea si pentru im-
plinirea lipsel acestei casa a rasure-
loril, pana la sfarsitulu trecutei luni
Noemb. De vreme ce dupa V&A socotinta
niei intr'un feliu nu s'ail gasitu altti chipti
spre vindecarea acesta, de catti mizloculti
acesta a sporirei gostinei ce s'ati obicinuita
de o vreme inc6ce i pana acumti, a se lila
cate 3 parale si 2 bani de toter flea, peste
4 parale i nal banti legiuitu a gostinei, care
intru stramutarea hotarirel data prin obstea-
sca anafora si intarith de Domniea me, in
vremea asaclarei birului spre a nu se strange
mai multil acestti sporiii a gostinei de cater
numai ca neajunsulti pomenitti al easel ra-
surelorti sa traganeza inch de mai tha-
intea asaclarei birului, pana ce au agiunsu
intru ne-iconomie, la socotela cantata
pana la sfirsitulti trecutei luni Noemvre.
Hotarim i randuimil ca sa se facer im-
plinirea acestui sporiti numai odata la gos-
tina viitore, ce urmeza in trimisia lui
ei lunie a anului 1815, spre
istovirea acestui neajunsti at easel rasurelor,
era dupa acesta inainte sa contenesca de
veci implinirea acestui sporiti, ramananda
strangerea gostinei numai in 4 parale ei
www.dacoromanica.ro
 224

tin ban duprk vechiulti obiceiu, pentru care

dupa istovire, precum sa lice mai susil in
gostina viitare, sa va intari neaparatti si prin
osebitu hrisov, al domniei mele cu legaturi
de blastrtm, mijlocindusA inearirea blastamului
si de la Patriarchia Bisericei cei marl a
RasAritului, spre necutezarea i cugetareaitn
plillirei acestui sporiii mai multi" nicl o -
dini6ra, sub nici an feliu de cuvantii, spre
care s'aii intaritti anaforaua acdsta cu insusi
pecetea donmiei mete, spre intocmai urmare.
1814 Decemvre 23.
Scar/nig Alexandru Calinzahii Voevoci.
(L. P.)
Prea lualtate DOmne.
Urmatorl fiindu luminatei poronci cuprinsi prin lidula
insonnatil din id a acestel Zuni, ne -aunt adunatu la Vis-
boric, in tebuinia easel rAsuriiorii. si eereettIndil mai Milli
socotCla acestei case Oral la sl6rsitulti trecutel lunl No-
emb. g-dsintld cu increkliniare, ca (MO tuts iconomia scAde-
relora ce s'ati Watt, MAtu de ob1te cu analoghie din
lefele liesce cgruea, eilta si in pine Cu scbterea de istov
din isvodil a o suing do left), lipskseg Melt sum do 9420
lei, ce neaparald urinOza a silimplini; yearn care, punAndil
inainte tote (*ida de socotin14 i chibzuint4 hart' pgglirea
ne impiigrif locuitorilora birnioi dupli neputinca lor, nu s'ati
glisitu anti chipit spre implinirea acesteilipse, de c%tti mil-
locultt sporirci gostinel, ce s'ati ormatu do la o vrerot.
ixedee pitull arum; eke 3 pirate 0 2 haul de ale, poste 4
www.dacoromanica.ro
 225

par ale si 1 band legiuittl a gostinei, care de va fi sta-

panosca socolinlit a inallimel tale, a sit urma si la gostina
viitdre ce sit strange in trimisia lug April, Mal ci Iunie a
anului 1815, apoi dupg socotela ce am Wind de ceea ce pole
prinde sporiuld acesta, numai in gostina viitore, sa inibracli
lipsa easel acestia, pang In sfarsitul lui Noem., pomenitil mai
sus ;-acesta nu intru calcarea sail smintirea sfinleniel liotgri-
rei date pun Anaforaoa din 15 Mai a acestui and (intru
alcittuirea asgclarei birului), spre a conteni strangcrea mai
mult a acestui sporid din gosling, ce numai pentru ca nea-
giungerea easel sil Crag-6116a inca din vremea de mai inainte
a as birului, si nu sg pate iconomisi nici din iraturile
cele alcatuite dela aseclarea birului incoce, cum nici din
veund alto chip dupti tata socotiota ce s'ad fgcutg, ard dupe
stivarsirea implinirei acestia, numai odatg in gostina viitare
sit conteneascg de veci strrin,gerea acestui sporiil, raina-
nandd gostina dreptit eke 4 parale si un bang tie tats
(Sea, care sit intemeenzg mai cu dedinsuld grin eqgbitd
luminatt lirisovd cu legaturg de blastgind pentru necutezarea
implinirei acestul sporiC de gosting de la gostina viitore
si inainte, bine voindC ingliimea Vbstra a mijloci intgrirea
blestemului si de In hiserica nostrg cep mare a Rgsgritului-
Amu vadutil, aind cerretatd cu luarea aminte si alcgtuirea
iraturilord acestei casii a rdsurelorg, incepanda de la clina
intaia a acestei huff Decemb. si irnplinindusg la kalif
lug Noemvre 181-5. din care ne-amd pliroforisitd. na ne-
plgtindukil nun* in Deceinvre Icicle pamanteni t g si a
altora, dupa cuprinderea pitacului inilltimei tale ce all Atuescd
soma de 22,010 lei, apoi en iraturile ce s'ad ale/Italia, sit
iconomisgsot, atatO cusurulii lug Decenib. « e cAe iteaparatd
a sal plaid, cats 4i lefele .depling pre celelalte lttni, Dirt a
www.dacoromanica.ro
 226

mai urma lipsa si phtimirea ce an instil Wind acum, care

alchtuire cunoschndush bine socotith gi chibzuitil milrturi-
simti zi intru acesta, phrintesca inillOinel tale, ingrijire qi
iconomie, urinAndil a se statornict iraturiler:socotite ale
acestel ease athtd pe anuld viitorid chtu si inainte; si
hindd ca intru acestd finial sh cuprinde 5i claciuela ca
acumd din non s'ad randuitd a s f lue la acestd cash, din
vhnclarea ocnelord si a venitului horilcei ce trece de poste
hotLrd In Moldova, sif va leg-iui prin luminatil hrisovil a se
lua de apururea acestil clitcituAil la casa rdsurelord, fiindlS
sciutd triAllimei tale, cif intru socntinta Indoirel pretului
shrei zi venitului horilcei de la anuld viitoritl pentru strAm-
torirca si nedestoinicia intimpinarel rheltuelei umurului
domniel, s'ad cuprinsil si iconomia neagiunsulul easel* rh-
surelord, pentru care iniillimea Vostril, intru pitzirea ri
iubirea dreptittel, randuesce ijaciuela Ia casa rdsurelord a-
thtd diutrn arniindoue aceste slujbe, Gatti gi ¢aciuela ce s'ad
obicinuitd a se lua de MO Camara domnesch din vamp,
si insclinchind, athrnandil tOtit hothrirea la inalta iigelepciune
a inilltimei tale. 1814 Decemb. 15
Pre plecate slue.
lordachi Cantu Logoicitti, Constantin Balsa Logatiltil.
Grigorasei Sturza Loyola-N. Sandu Sturza Visterttion.
lordachi Rosetti Vist.
N. 97. Carte &meaca ce data Caminariulul Ciurea pentru
lucrarea lausai, a deschide fabrica.-1815
NOi SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVOD,
Cu milli lui Dumnedeii D0111116 terei Moldovei.
Fiindii ca hrisovulti pentru fabrica de
husat, ce sari hotarith a se face aice in
www.dacoromanica.ro
 227

Moldova, care s'aii afierosith easel Doftorilor

se cuprinde, ca compania ce au luatii asupral
ac4sta fabrica sa alcatueasca fabrica la locul
ce voril afla maT de indemanare prin invoire
si cu stapanulti mosiel, si fiindil ca de catra
D-loril boerii epitropl aT easel doftoriloril, ni
s'ati facutil aratare, ca compania ce are a-
suprai fabrica, cercandu fantanile cu slatina,
ail aflatil done lantani cu slatina pre mosia
Ma ifastireT Rasca, una la Tarclai langa mo-
sia ce sa cice Slatiora, si alta mai in munti la un
loc ce se numesce Lipovenil, care facandule
cer care s'aii aflatil bum si loculil indernanaticil
pentru fabrica, cu padure indestula pentru
trebuinta fabricei ; dupa care an si facutu
asaclare cu manastirea, fiindil en priimirea
preosflntitului Mitropolitii, botarindusal a se
face fabrica la acelasil loco pe mosia ma-
nastirel Rasca..
Dreptu ace ea prin cartea acdsta a domnieI
mete, imputernicim pre D-111) Caminarinlii
Theodorachi Ciurea, ce este din partea com-
paniei acestia, asupra alcAtuirel fabricei, ca
in locula aratatil unde ail aflatil lantfinile
cu slatina,, dupainvoirea cif manastirea, sa
faca fabri ea in cuviinciOsa randala, iar intro
neindestularea apes de la acele fantani, pote
a descbide $i altele sail a trage apa la fabrica,
de unde va afla chipii mai indemanaticii,
www.dacoromanica.ro
 228

fiindu supusii fabrica la invoirea Cu stApAnil

de mosie, nutnai pentru loculu unde sii, va
asacla fabrica si pentru leinnele trebuinci6sa
la fabrica ; pentru care poroncirnii si Domniilor
V6stre dreggtori al tinutulul, ca D - sale Ca-
minarului Theodorachi Ciurea, spre alatuirea
acestel fabrice, WI data trebuineiosul aju-
toriii, pentru ca sa pots statornici fabriea
lava vr'o improtivire de csatrA cineva, ca o
lucrare ce s'ati alch*tuitil srt, fie spre folosulti
de obstie. 1815 Ianuar 18.
Vel-Visternicii (L. P.)

N. 98. Hrloovit pentru Indoirea pretului Bard ai a horilcei ce

Wail data easel rAsureloril.
NOI SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVOD,
Cu mile lui Dimmedeil ()mini(' terei Moldovei.
Prin acestil al nostru donmescii hrisovil
s'a face cunoscutii, ca intru obstesch socotinta
si horitrire de a se spori pre ulu sarei si a
avaetulul horilcet ce trece de preste hotaril
in Moldova, cu indoirea de aoeea ce p6n6
actual au urmatii, spre 6resi care ajutoriti
a intimpina'rei cheltuelelorti urmAtore, athtti
a Visterief catu si a C5mrtrei domnesti, s'aii
sOcotitu, ca dintru ac6st6 sporire sa aibg
imp'artasire si casa rasurelorii de unde s'a
impartil lefile, care erg0 dintru imputinarea
iraturilortil sA afia intru ne destoinicie a in-
www.dacoromanica.ro
 229

timpinarilorti lefilorti celorti neaparate, hot5,-

rindusii ca at:4th din ocnsa" catil §i din venitul
horilcef, aseminea §i din vaina pe suma
vanclgrel, sa sa dea craciuelA la casa fasuri-
lOrti pre fiesce-care anti, urrnandil ;laciueala
acesta, irate nesmintitil ale acestei case,
precum prin anaforaua obtdsca", intkifa de
domnia me din 23 Decemb. a anului 1814
anutne se arata ; dupA care de la chua infaiea
a lunei ace§tiea ghenarti, s'ati §i pusti in
lucrare, atatil van4rea s'arei cu 5 lei seta
de oca,, §i a venitului horilcel cite 3 lei de
totg, vadra, catil §i darea ctaciuelii mai sus
pomenith, la casa rasurelorti. Dreptti aceea
infarimu i legiuimu iratulti acesta alatuitti
al cases easurelor5, a lua claciala atatti din
ocila i din venitulti horiicel, catil §i din va-
mii pre fiesce care anti, on in vanqare de
vorti fi slujbele aceste, sail in credinta, spre
care ca srt, se ph'zase'd intocmal de apurure
urmare fruit' strAmutare sae sc6dere, s'ati
intrtritil hrisovulti acesta cu a nostra dom-
ndscii ischlitura §i pecete. scristi hrisovul
acesta la scaunul domniei niele in ora§ulii
Iasit intru a doua Domnie a nOstrA la Mol-
dova, in anal al treilea. 1815 Ghenarti 30.
Scarlatg Alexandr Calimah, Voevoclii.
(L. P.)
www.dacoromanica.ro
 230

N. 99, Firman ea s'au trimes MarieT Sale Searlat6 Calimatiti Voe-

vod6 la anulu 1816 If i e'na cetit6 martl 27 in cpua fle duminicA.

Intaiule intre Domnii new-Di-dui lui liesia,

Fiiule al Dornnului Climah Searlatil, cela ce
acum esti Domii Moh love:, sfarsiturile tale sa
sa incheie cu bine.
Prin acesta a noastra, trnparatesca poron-
ca, facema sciutii ea Tu, p-rnenitule
hranindute intru facerele de bine a vecini-
eel n6stre pre puternice iraVaratil, sluga si
fiiu adevarata, cu fapta fax:am:lute a slugei n6stre
tatalui tau, din tanara vrasta ta, t6te luerarile
Qi faptele tale le-al ariatath alcatuite cu buntila
sfatli al imp:Ai-MI6 mele, i to al sirguitil i nblani
cu placere pre calea credintel, ineatri si intro
slujba ce fostil mai inainte Incredintata a
Dragomaniei impa'ratescului nostril Divana, calldu
al avutti Intru cunoscinta acele negraite §i tai-
nice lucrari a ImparatieinOstre, ea prin raehenghia
c air ispitit6 credinci6sele i dreptele tale fapte,
dar si din vremea ce al fost alesa din cel ase-
minea si de o stare cu tine, si asadeil la domnia
moscenit6rei n6stre eparhie a Moliovei, dupa
bogata nostra mil., cu firesea ta Intelegere si
drepth credinta, bine aleatuinda pricinele saga-
§ilorti nostri, spre indreptarea gi statornicirea
tarel, umbresti pe locuitorii ei implinindu inc.
cu fapta inaltFle n6stre imparatesti poroncl,
cu triimiterea, la imparatestele cetati cele de tre
buinta cherestele i lueratori spre facerea aorta,
era la fericita nestra cetate of si totu feliulu de
hranitore zaherele, ci in sfarsitii Ate prieini a-
tarifa de a ta ocarmuire si chte altele deosebita
www.dacoromanica.ro
 - 231 -
i s'aii incredintatti, cu ravna inteleptel tale ico-
nomii, tote duph placere le savarsesti. Acosta dar
ata intru priinth 1i multrunire aratata sirguinth
si credinp, neaseunclindusa de cunoscinta imph-
ratiel nestre, i plheute flindune tote cele pans
acuni bane ii credinciesele slujbele tale, lauda
iti facem, danduti de actun putere slobodh spre
indreptarea lucrurilorri de acolo, (si sa te videm)
pre care trimetinduti acesta cll dinadinsulil a
'Astra volnica inalth poronca, de sloboclenia sta.-
panirei tale, imprirateste iii poroncim ca si de
aeurn inainte i dupa nethgadnita to datorie Si
dupa slobodenia stapanirei ce ti se da lutru
dreptate, sa te silessti intru unirea imphratestii
nostre bune-vointi si a impregiurariloril, ea sa
aduci parnantulit in buna stare, umbrindu pre
locuitorK.!si in vreme ingrijindute pentru I ucratorii
trebuinciosi, eherest le si care si celealte urmatere,
la imparraestele nestre eetrtti, ca sa se trimita la
acii ce li s'ati ineredintatil facerea lore, sa te
sirguesti ca sa intimpini tote eke sa ceru spre
mai grabnica a loril savArsire, precum si ea sa
triimiti in vreme in imparatesca nestra cetate
oile trebuinciese altg zaherelez era mai Mai
de tote sa cauti cu iubire pre acii cati din bo-
erii pamantesti si din eeilalt.1 locuitori, urmandit
datoriel loru intru supunerea vointei tale, catrh
implinirea imprtratestelorir nostre poronci sa vor
sirgui spre lucrarea loru, precum si pre cel ce
voril pAsi improtiva sa i aduceti in cunoscinta si
sa'i pedepsiti urniandri fiesce-caruie rasplatirea ne-
ascultarel, asa implinindu inalta poronca sa te
nevoesti a aduce in stare pre locuitori, ca sa
path fi rugatori pentru nol. Drepta aceea intru
www.dacoromanica.ro
 232

hrana bunel cugefari pentru tine imOrateste iii

scriemil pentru elite panA acum impiiratesti ceriri
cu bung placere al s'avillitti, ca si de acurai
asemenea ingrijandute sa adaogi catra cele de
mai inainte slujbe a tale altele asemine. Aceste dart"
bine intelegandule i ca cela ce al acum slobod6.
putere ca un credinciosil dreptil, silestete incA
mai multa de acuni inainte, prin inteleptele tale,
precum am dist], slujbe ri credinci6se fapte, a
cresce a nostril &aril tine singura stiip'anit6re
iubire, depiirtandute de WO on ce este impro-
tiva acestora ; aceste le cun6sce i to niidajduesce
in sfantulti nostru semnit.
S'aii data la miflocula, lumina Rebanla-Altir
la anula 1280.

105. Anaforaua Boerilorn peutrn 36000 podele ce ati gAsitti eu

cafe D-Ini Vornieula§arbanft Negeld s < carapere pentru facerea
poduriliwil.

NOi SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVOD.

Cu mila lit" Duninedeu Domnii Tore( Moldovei.
Infalosindusa anaforaua acesta a Preosfintitului
blltropolltll si a einstitiloril ySi credinciosiloril nos-
tri Boeri, i vadindu i socotindil cuprinderea el,
gasimii en cuvib4h schepsis 3i chibzuinta facutA
de catra D-lore pentru bona orandueala si fa-
cerea podurilorit orasului Iassi, §i asa randuimil,
mai intaiti s'a se intareascA anaforsua D. sale biv
vet Vornicia arbanii Negelia, epitropulu poduri-
lora orasului Iassi, de urmare di cuviineiosulii
nisamu intru tinerea lore, en a§aclare vi a negu-
www.dacoromanica.ro
 - 233 -
titoriloria casieri cea de catra breasla negutito-
reasca, din poronca nestra sa vora alege, stator-
nicindusa tote acelea cuprinse prin acea aria-
fora §i cu ins4 domnesculft nostru hrisovii, pen-
tru nestraunitata i de itpuntrea nrmare intoc-
mai ; era dap); acesta" pentru banii trebuincio§1
spre cumparatufil a 36,000 podele cuviinciese,
fa,L.erei a 600 staujil I domnesci pe la locurile cele
mai de trehuir4e, care adtmarea D-lora Boeri-
lora, all socotitta al plati t6te statile locuitoare
din ora§tila lassi;sa vor face poroncele cliviin-
ciese cats Hatnlanul-a §i 1)-1111 vel Aga spre
urmarea cat .grafiei allarei trtturorfi celorti sip-
15§lui0 prin ulicile i mahalalele orasului fassi,
de tete starile, ca dupa savarsirea acelei catagrafii
intru de isnoava schepsis ce are sa sa faca, sr)?
sa hotarasca §i chipulil b.npliniret Lannon' cum-
paraturel de 36,000 podele, care strangere °da-
ta numal are ba fie §i nu alai multa. de vreme
ce cusurulit podurilorit sa volt" face din podele
vechi, era rnerentetulii §i cinerea tuturorn po-
duriloril pre anii viitori sa va Intimpina din ira-
tulti ce cu hrisovfi Domnescu are rasa poduri-
loth ; inteacesta§i hipit alcatuindusa lucrarea,
slatt intaritil anaforaua acesta cu insu§i a nostra
Domnesca Pecete. (L. P.) 1815 Octomb. 18.
Prea !militate Donnie.
Din luminata poronca TruilinneI tale aduniindune la Sian-
ta Mitropolie, arna luata sarna soeotiniel ft eute a trX inal-
fimea la inscristi, prin analora de cAtra D-lui Vornieul ar-
banti Negel, epitropulu poduriloru oraplui Iassl, si intru
tote s'au cunoscutii utinat6 en Loth randueala pentru fo-
losuliS 5i odilula de ob§tie, pentru care de ciltril not aka
www.dacoromanica.ro
 234

sA socotesce eA tntru tote sA se intAreascA acea anafora

spre vecinicA si intocmai urmare cu nestrA mature at
sit fact si hrisovulit inAltimel tale ; earil pentru Inlesnirea
de a sA cumpara 36,000 podele spre facerea a 3,600,
stArklini podu non, din 6000 tAnjint ce sunta tote Willie, care
neaparatil trebuenit mai ingrabA a sA face pre acele
locuri ce smith cu totult putrede, ei prelungire nu ertit
a sA face, tlindu-cA casa podurilord 014)5 nu are ; de cA-
trA not asa s'atl gAsitu cu tale, ea atAI din partea Hilt-
mAniel clitil si din partea Agiel ImpreunA cu omul5 D.
sale epitropului podurilorti, sA se rAndueaseit vredniel 6-
mini ca sA se fact o catagrafie de tote stArile Ai locuitorif
orasuluf least, atAtti acelor5 ce suntu la uli4i i la dosurf,
4.:Atu si acelortt ce locuesctl la mahalale, IArA deosebire
de on -ce nume sail Aire de orAsAni, cAel metaliirisindti
veurra vielesuel insusi acil rAnduid, sA fie in respundere
in locul5 acelorti dosici, care catagrafie aducAnduo D-lui
epitropulil podurilorrf, vorna face atuncea schepsis edit hani
trebuescu la cumpararea somei podeleloril si Ate Oita
sA dea fie-sce-care stare si loruitoriu, si fAcAndusti acele
podurt cu podele mai susu 4ise din non, apol cu pode-
lele acele vechi sA potil meremetisi r cele -alte poduri
forte bine si in urrnA cu banii cAti sA voril strAnge pre
fieste care au la casa podurilor din iraturile cele dupA hrisov,
sA volt pute tine podurile in starea cea mat bun A in
fie-sce-care vreme, precumu ne amts incredincatu de
la insusi D-Iui Vornicul5 qarbantl, epitropultl podurilort
fArA sA mat fie trebirintil a se mai face aseminea sinis-
fora de dare nici odiniorit ; nu lipsim5 a clice si pentru
locuitoril mahalalelorti, cA nici ii nu putt sA se depArtezo
din acestit socotintri_ a nu da analoghiea ce va ajunge, ca
www.dacoromanica.ro
 235

unit ce §i if sA folosescti cu cumpararea lucrurilold ce

yin fn orastt, §i mat alest1 cA toll aciia ce vinil la WO
orl cu cc lucru, IMMO it sit folosesed, mahalagiii, ca unit
ce trecerea lord li este prin mahala, §i 1§T face §i intere-
surile for cu ceea e' ad de vtindare, aductindti la tgrgu,
aviinda qi it locuitoril mahalalelorti criScime §i dughene din
actlrora venial sit folosescn. Deosebitti §i pentru negu-
litoril casierl, s tacit o 41dulS Met toll negulitoril ova-
sA
sulul §1 Insu§i it s5'si alegit dot casierl pre care ii vort1
socoti vredniel si cinstitl care sti p6zascil hitocinai, pre
curn6 la anaforaua D. sale epitropulul podurilor se arata, 51
pentru care nn lipsinul a intaciinla. 1815 Septemb. 24.
Al inaltimei Tale, Smeritu Rugatortu
Veniamin Mitropolitu Moldovel.

Plecate Slugi
Constamtinii Ba1,111 Logofcitii, lordachi Canta
Logofcitii, Grigorasii Sturza vel-Logofeitii, Cons-
tantinil Bal,sic .vel-Logoldtu, Dimitrie Sturza
Logofatii, Manolachi Dimachi Vornicu, Dimitrie
Raletu vel Vornic, Neculai Streitulat vel-Vornic4.

N 106. Tidula Domneasca catra Hatmania Agia, pentru facerea ea-

tagraflei tuturora stariloru afar de Boeri, spre randuirea implinire-
banilora I t facerea podurilord din aceste 36000 podele, ce au sa
se compere, fiinda Hatmanii ll-lni Constantin Paladi, era Aga D-Ini
iticolar Rosetii.

NOT SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVOD,

Cu voila lui Humne4eii Dumont' Terel Moldova
Intru socotinta §i chibzuirea euviinei6s6
a nisamului podurilord orasului Iassi, prin
www.dacoromanica.ro
 - 236 -
obsteasea adunare a D-loril Boeriloril i ana-
foraua cea okra not a aeestei adunari. pre
Tanga alte bune si placute aleatuiri catra
acestu nisanlu, gasimu de cuviintil si face-
rea din noti a podurilorti eelorti mai tre-
buinciose din orasii, precumn si prin face-
rea celorti-alte cu podele veeln. ca Intru in-
teineerea facerei tuturorti poduritorti din o-
rasu sa urmeze odihna si niultemire obstiei,
spre care intrebuintare pentru nedestoinicia
easel poduriloru eu iraturile sale. s'ati soco-
titil st s au botaritu ca cu obsteasea sinis-
fora a tuturorir stariloril locuite intru acestil
oraeti sa se urrneze cu cumparatulit a 36,000,
podele trebuinciose, neaparatil, spre tacerea
poduriloru celoru din nal. Asa day mai in-
taiit trebuindu a sä face catagrafie de tote
nunterutil lacuitti in Iasst, en aratare de sta-
rea fie-see caruia, maim intaia, a dorm, a treia,
si a Matra, crestini, armeni, jidovi si de la on -ce
lege, raele si suditi ; cu osebire aratarea su-
ditilor a on si a Carel stapaniri, afara de Boeri,
a carora si numeral i starea este sciuta
Visteriei, ca dupes acea catagrafie sa se lack
i imbracarea baniloril trebuineiosi sere cum-
pgratorea soinel de 36,000 podele, cu dr4pta
cumpantre dupes start si in urma implinirei.
Urmandil aedsta nutnai °data acumii si nu
mai multu, pentru ca in unna dupes vrenle
www.dacoromanica.ro
 237

t6tA intrebuintarea poduraort este insArci-

natA asupra easel, ca sa se facA din iratu-
rile sale ; dreptu aceea catagrafia mahalale-
lorrt ce suntu supuse HAtmAniei, o insarei-
namu D. sale, (era la tidula Agiei eau disti
catagrafia ulieloru ce suntu supuse Agief,)
spre care sh rAndueste indatA, (la HAtrnAnie
s'afi clisti), pre vet-CApitanti de Lefieil tai pe
Porusnieulti, WA la Agie s'art clisii) pre Pol-
eovnieu si pre basil Ceausti ageseti, ca impre-
una cu vatAfait ce suntti prin mahalale, (era
la Agie), a ulitelorti se urmezA eu seta silinla
si eredinta unde unit omu sA nu ramie ne-
scris i nedositti, cact dupa cercarea ce
are sA se facA prin. inadinsl Omen] a Curtis,
nu numaT cA analogosul acelorti dositJ, sau
neaflati ilu vorti plAti zapciT porneniti mat
susti, (lath' vorti lua si certare pentru ne-
urmarea poroncil ; pi
dar ineepAndusA indatA
catagrafia, s fie ingrijirea D. sale a sA sh-
vArsi eau de curandu, fiindu trebuinei6s5. sA
fie la facerea catagrafiel si omulit easel po-
durilorti-- 1815. Octomb. 18. (L. P.)
N. 107. Hrisov dom. pentru oprirea unei parale la alnjba Vadraritulul.
.1\ Of SCARLAT ALEX. CALIMAHU VOEVOD
Cu mita lui Dumnetfeu DOIIIIIII Terei Mohlovei.
StApaneasea §i pArinteasea nostrA ingri-
jire intru ighemoniceasca datorie, fiindu fara
www.dacoromanica.ro
 - 238 -
pregetti extra tote bunele alchtuiri *i u*u-
rinta terel, de cAtr5, nedreptele irnplinirl cele
dupii. vreme *i intiimplrtri intrebuintate intru
lucrare, pe MITA, altele cele ce din ceasulti
incredintarel nou5, a acestel teri cu milos-
tivire, amil rildicatu*i amt."' indreptatu, luandil
in soeotinth *i pentru sporiulA ce s'ati fos VI
inceputti a se lua la slujba. vadrAritulul, &ate
una, para de t6t5, vadra, peste trot parale
si Will hanu, legiuitil a v6draritului cu ba-
nulii miler ea, adica ac4st5. luare de sporiii,
fiindu nu numal, neobicinuitu, da opritii din
invechime a nu s'a mina, de euviinth este
a se rAdica cu totulti ; a*a dar din poronca
nostrkurmiludusii, ob*teasca adunare *i schep-
sis intru ac4sta, prin anaforaua ce facil catch
not D-lor Boerii din 20 a trecutei luni lulie,
grisindusa Cu cuvii»tii di nu mai in vadat-
ritulti anulul urrnAtoriti di se stranga spo-
riulO acelei parale pentru lipsa easel rhsu-
riloril, dupa sama ce s'ati cautatil, negilsin-
dush chipil spre implinirea acelel lipsa, ne
aims unitti Cu socotinta D-lor sale, inthrindusa
acea anafora spre urmarea strangerel acestul
sporiti numal in vadaritulti anului urrnsatoriu *i
nu mal multu, precumil prin acea anafora pe
largO se arat5,,-dar pentru mat cu dinadin-
sulti temeiu a acestel conteniri, 6th prin a-
cestu all nostru Domnescu hrisovu, hofa-
www.dacoromanica.ro
 239

rirnti, ca de astOf inainte si in veci steam-

gerea sporiulul acestel parale la vhdraritil
sh nu se mai' urmeze, farnanandu banil vh-
drhrituluItin drepta vechea obicinuinta si le-
giuirea lorti cite trei parale i untr banu de
vadra, ¢i banulu miler pentru totl aciia ce
suntti supus) a plhti vhdrhritu. fara sporire
de unu banu macar ula multu, sub nicl
unit 1eliu de cuvantu sau intamplare, spre care
sa inthrem hrisovulil cu insusi a nostra is-
calitura pecete ; intru credinta si a emus-
tItiloru nosfri velit1 Bowl ce mai josu
iscaliti, fanduindu ca pentru tots neeuteza-
rea ce duph vreme a smintirei acestei hoth-
riri si legiuiri de veciu, a baniloru vhdrh-
ritultn, in trei parale, unu banu de
vadra, duph vechea obicinuint'A. S. se
lege hrisovul acestai cu blhsthrn de
extra P.reosfintitul Mitropolitti ti Episcopil
terei ai chriea intarire va urina i biserica
nastra cea mare a Rashritului, si a tatu hri-
sovulu en leghtura blestemului mai susu pc-
menitu, cum si inthri tura acestui blastamu,
ce urrneazh a veni de la prea santul Pa-
tri archu a toth lumea, vor sta pastrate la
sf. :Mitropolie a terei intru totd4una.
1815 Noenavrie 1.
Not: Searlalte illersandru Caliumthri Voerodii.
(L. P.)
www.dacoromanica.ro
 240

No. 108% Arzulft ce Wait Mcufu catra. pre Mitritut Viziriu.

Prea inalate, Area milostive §i al nostru multu Rica-
toriu de bine stapanu, Epitropu al pre puternicel §i hrtl-
nitorei nostre impera ii, cu lacrimi alergatnu noi pre ple-
catele slugi Mitropolitula, Episcopil, Arcliimandrit,i1 §i E-
gumenii Mfinfistiriloru celoru de locu .1i celor straine a
santului Mortantu, a SinaiuluI, a Sfetagorei §i a Antio-
hiei, i boeril marl pi mici, §i de tote starea, credincioasa
raea, care locuim in Memlechetul Moldovei. Prin alu
nostru prea plecatu Magzaru, glasurl de rugliciune din-
tru adfincul inimei intindem catra sfantul Dumnecieu, ca sa
inalca bratulu celu puternicu al pre bunului nostru lave-
ratu, sll supue sub piciorele lui pre totu vrama§ulu §i
improtivnieul §i sa darudsca putere tnaltului Dovletu §i mi-
lostivului nostru stapanu, vials Indelungata §i slava ne-
sfar§ita.Parintif gi stramoqii no§tri din nenumerati ani, §i
noi dupti urmarea necontenitu hranindune cu milele pre
puterniculul §i iubitoriului de orneni Imparatu alu nostru,
amu fostu de apururea slugi §i raele pre credinciose, §i
cu tote pagubirele qi stricaciunele sau stangelet ce amu
suferitil dupa vreme intru imprejurari de resbUie per-
clattire, calcandune de nenturi protivnice, nici odata din
supunerea mistra nu am slabitu niei ne-amu abatutu, dar
nici 1 )C0iit t() streine sau neasamanate cu ale luminati-
loru nostril domni nu am cugetatu, am pazitu adel erata
dreptate §1 sadacatu §i cu ravna ferbinte am slujitu la im-
paratescele inaltele poronci, marturi-imu dar mtlele pre
puterniculul nostru imparatu, nu aseundetnu facerele de
bine, propoveduimu daruirea paclirei vechelor nOstre obi -
ceiuri §i urmarea a§ectamantului legei §i a credincei nos-
tre. Pre bunulu Dumnecieu eara§i ne-au daruitu no ye-
www.dacoromanica.ro
 -- 241.
cult' acelu de auru cu dulcea stapfinire a lirgnitorel nos-
tre impArAjii, dar pentru cA am vOdutu cum cA mosiele
hranei nostre au remasu in partea de peste Prutu, amu
nAduitu mai inainte in Domnulu nostru, carele din strA-
mosasca moscenire este credinciOsA slugA a impAril-
tie, Num rugatu de obste si cu deadinsul a mijloei la
mita luminatiloru nostri Domni sit se indure spre not,
ca prin puterniculu BasO, sit lucredie ca sit putemu stIptini
acele striimosesci mosit, aducandu hrana viejii nostre de
acolo, si hriinindune aice sub umbrirea si viquitorea roA
a stintului -Dovletu. petrecAndu viala pitrinciloru si a std.-
mosilor nostri. FArA de nAdejde am villutO porunca Done-
nului nostru, cif aceastit voe nu ni sif dA, ce incil din
impotrivit, ne Indatoria din poroncil, a vinde tote c-ele de
peste Prutil mosil si a ne desface cu totultl de dansele
In vremea vadelef. Totii poronca prea inaljatutui Dovletu
si a rAnduitului nostru Domnu este la not pravelA ne-
calcatit, si ca nisce slugi credinciose, pre plecalii supusi
impilAndu grumadulu supunerei, nu avem nimica a dice
improtivii. Cunoscandu Ina milostivirea prea bunului
nostru imparatu, dupil asarniinarea Dumnedeulul cerescu,
IndrAsnimO cAtrit pAinAntesculu nostru Dumnedeu, si cittrA
tine prea milostivulua, si noA multu filcittoriu de bine stil-
pfinu a fur Atop cu lacrimi din sufletu, stAngerea si perderea,
ce lie sA pricinuesce dintru acesta la atatea familii, Is atatea
suflete, la atatea neamuri si in atatea locasuri a credinlei nos-
tre, care au acolo mosii, vacufuri strAmosesti si vecinice,
cea mai Intifiu desevArsitil cAdere si struncinare socotindu
a ne lipsi do pilmentul strAmosescu si a nu Intl sub urn-
brirea viquitoriului Dovletu, de vreme ce suntem frihnAn-
tAtur5 hritnitA de la strAmosi, cu milele prea puternicului
nostru impAratu si a milostiviloru nostri stApAni.
www.dacoromanica.ro 11
 242

Din aceste mosii ale nostre, este hrana nostril, acolo este
campul semanilturiloru nostre, acolo este campul hra
nei dobitocelor noastre, In partea acesta a terei, cei mai
multi nu avem (lira numai parintesci si strainosesei didiri
ftle caselor nostre, si laeasurile eredintelnostre, a carora (Hu
ta sistatornicie erau aceste mosii, vacufuri,a campului acestuia.
De ne vom lipsi de dansele, urineazli a se pustii atiltea locasr
ri ale legef nostre, si a se stange atatea familii credinciose din
neamu, In nearnu, aeltrora natieldea vietuirei de acolo era,
nisi avemu In tine le viude, pentru ca toll credineiosi, ra
ele ale vechelor hanidanii a Moldovei, au nilduitu si au
remasu precurn stainor,ai nostri, sub umbrirea pre puterni
culla Dovletu (a caruia slava sa lie vecinica t. Alegemu mai
vartosu nenorocirea de caul departarea de patrie si aba-
terea de oredintri. Lipsirea aceste a mosieioru nu este
numai nenorocire, cc si stramtorire a insusi vietei nostre,
lipsindune de hrana cea de tote cldele, pre care o cerem
de la pre bunul nostre imparatu, prin mijlocirea ta, pre
inaltate stapanu, strigtindi en larrittl, indurate, spre
viata nbstra, 11100m-see tii done noel pinea cea de tote
dilele, prin stapanirea strainuseseeloru nostre mosii, de la
care aducemu zaherelele hrarwi nostre. Vora aduce de a
colo zaherele, nu vomu da, raei ell de aeolo nu au aice
de cat [Ana la 4 sau 5 cinci rnosii dintru acele nisi mici. S6
nu vedein aceea ce din veaet nu tar vadutu, adica pus-
tiirea locasuriloru eredintei nostre, lipsa hranci tievino
vatilor nostril CIL Milostivestete spre laerimile acelora, si
dupe chipurile cu care stapani mosiele din eordunulu
netnteseu, sil stapanimu §i pre aceste. Culplangere no ru
!Oulu rnilostiyule alu nostru stripanu, milostivestete a mik
loci, ca srs dobandeasca priimire si milostivnica aseultare
www.dacoromanica.ro
 213

rea piceatol nostru rnagzar, prin care ceremu indurare

milli Irani nurnele lni Durnnedeu, de la pre !tannin nostru
imparatu si de la lurninatii no§tri dontni.
Toni boerii iscciliii.

No. 110. Anaforaua Merl lora pentru banii ce s'an socotitti. a se

strange de In negutitori in trebuinta lazareturilor pinA In sfarsitul
lui Decemb. 1815.
NOI SCARLATU ALEX. CALIMAHU VVD,
Cu tuna lui Ounmegeu Donnui Teei Moidovei.
Infatosi-InclustA act sta a cloud obsteasca a-
nafora, in inadeaua bolei ciumei, si din _ en-
prinderea et cunoscandil cu cuviinta, soco-
tinta D-lor sale boerilor, spre a da si tagma
negutitoreasca szIasluiti aice in Iasi, crestini
armeni, jidovi, raele gi suditi, analogonu ce
s'aii urniatil in anulu trecutu, pentru laza-
returile pAzei bold ciumei pe trel luni : Oc-
tomb. Nom'. si Decem. Mara de analogonul
ce au datil tagma boereascd, pre celelalte
de mai Ina inte trei luni, ca pentru unti lu-
cru ce slujesce spre apararea obstiei de fo-
culu acesta, r'anduitnu strangerea acestoru
banl, prin mijlocirea Visteriei de la t6t6 ob.-
stia neg4tor4scil din orasula iaii, intocma
dupil isvodulil i randueala anului trecutil,
spre care urmeath inearirea anaforalel cu
insult a nostrii domneasca pecete.
Vel- visternicti. (L. P.) 1815 Decemb. 20.
www.dacoromanica.ro
 244
Prea Inaltate Demne.
Intru necontenirea Wei ciumel ce s'aa inceputtl de la
Galaci, in cuprinsula acestui pamanta, si intamplatorea lacire
a acestel bole, si la Tecucia, Hiatt si Bacar1, neputandusil
intimpina Mete si cheltuelele urmatore, spre linerea laza -
returilorti si a strajilort, alcatuite pentru paza cuviinciosa
a acestel bole, numal cu suma ce tagma boerescii as data
Intru actista, cu analogonti dupe trepte fisce-care, precun
prin plecata nostril anafora din 20 a trecutel luni septemb.
annum se aratil, ne-amu adunata de isnova la Visterie. pen-
tru schepsisula cuviinciosa si a intilmplarel cusurului ba-
nilora trebuinciosi, spre tinerea acestora lazareturi si
strajf, panti In sfarsitula viitorei luni Decemb. pe canda
nadajduhn in mila lul Dunmeclea, ca cu friguia cruel sit
contenescti; si asa Wanda mai Intitiu socotela de ceea ce
Wad cheltuita [Ana la cli fntai a acestel luni Noembrie,
cum si de ceea cc cu tahminuri urmeza a se mai cheltui
pre Noemb. si Dechemb. pana la i. Ghenar, trebuesca
peste tot cu cel cheltui;i, si cu cei ce as sa se mai cheltuescit
23,070 10, din care scaclindusa suma co as data tagma
boeresca, mai trebuesca 12,000 lei pentru tote lefile pi
cheltuelele lazareturilora, a strajilord, pana in intaitt Ghena-
Acesta. neajunsu dupil insesi cuprinderea, si hotarirea
analoralel pomenite mai suss din 20 septemb, ce este intarita
si de tetra inilltimea ta, urnifinda a se aduna de la sterile
negutitoresti ale Orasului Iasi, crestini, armeni, jidovi si alte
legi, raele si sudi4f, ca pentru o intrebuintare ce slujtisce spre
paza si ferirea de acesta foca a tuturort de obste, &Mitt de
cusiihn, ca adunarea sumei aceslia de la OW obstia ne-
gutitorescit a acestui ()rasa, sa se urmeze intocma dupe
is% odul sinisforalei ce as facuta Intre dansii in anul 1813
www.dacoromanica.ro
 245

cuprinclatoriti anume de ceea ce are sA den fisce-care,

IncepAndil de In starea intAfa si pAnA la a cincea, fiindt1
iscAlitif aceld isvodtl atattl de D -Iul Kira Andrei Pavlu,
aid si de Miff din eel mat alest neguiitorl, care isvodtl
de si cuprinde 19,044 let, adicA cu septa mil patru-decl
si patru let mat mutat, de Mil suma neajunsulul, cu talr-
mind p ing In NMI Ghenar, dar fiindtt cIt dinicondeie pot
sA esI rele, precumu si in anulti aratatd nu s'att pututtl
Implini deplind ; sad cheltuelele lazareturilord pottl sg
aibA vr'o sporire, dupil IntAmplarea ce va mat ti, urmarea
striingerel sg fie intoctna dupil aceld isvodtl, pentru nes-
trilmutarea alcAtuiret, si Visteria va fi Indatoritil la sfilrsitul
lut Decemvrie, a da socotelti paste told de ceea ce ad
priimitd si ceea ce s'ad chcltuitti cu linerea lazareturilord
si a strAjilord. StrAngerea. Insd a acestord bant dupti isvoli,
se va urma de In Jidovi prin epitropil top cu ciausiI lord,
unit cu zapciuld cImIrii, erg de la toil ceilalli negutitorI
prin crausit lore, unit cu multi Visteriel, si fiindti cA suma
de 19,044 lei cuprinst1 din isvodul din anul 1813 este so-
,cotitil pre tret lunt, asa se va alcAtui si acorn, adicA pre
Octomb Noemb. si Decemvre, hotArindusA Imolinirea lord
giumatate sum ping la sfArsituld lunel tut Novembre. CHI
ceelaltA giutnatnte, adicti isto vuld Oral la sfArsituld Int De-
cembre.-Dreptd accea insciinlgtntl, rAmilinda la hotArirea
InAltitnel tale. 1815 Noemb. 13.
Al Inaltimel tale smeritil rugatorid
Veni a min Mitropolitzdii Moldovei.
Plecate Slue
Constantinil Baru Logoratii, Iordachi Canta
Logofatil, Grigori Sturza vel-LogofAtii, Manolachi
Dirnachi Vornicu, Grigorie Ghica Vornicu, lord.
Catargiu vel-Vorn. Nec. Stratulatii. vel-Vornicti.
www.dacoromanica.ro
 246
No. 111. Tidu .DomneseA pentru randnirea D-sale vornieulff
Grigorie Ghica, a fl nazgril, asupra menzMurilorii terei,aratandus5.
in ponturi urmarea ce are a plqi.

NOI SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVOD,

Cu mila lui Dunmeileu Douenu Moldovei.
Intru pg4irea sfinteniel, neaparatei nostre da-
toril, catra tote cele spre odihna §i multamirea
prea inaltatului Dovletii, care din dutnne4eesca
pronie ne-ati miluitu, sii ne-ail ineredinatil cu
ocarmuirea pamantului acestuia a Moldovel, thud
una din cele mai delicate memurieturi si madeua
menedurilorii erei, poroncelorti prin care sa por-
ta feliuri de triimisi a insusi Dovletului, spre
siivarsire noa date, nu ne-amit odihnitu pre
langa alte bune alcatniri ce am intrebuintatil
in tote feliulii, din cosulii insarcinarel nostre cu
acOsta obladuire, precum de obstie suntil ea-
noscute, a nn urma socotn*1 §i pentru bunula
nisam, acestei rundele cu . . . sub ingrijire de
nazi ru din boerii protis-pentadost;, persOna
ispitita §i intru deplina destoinicie in trebuh4ele
unei asa delicate madele ; asa dar socotindil de
vrednicil §i cuviincios acestei nazirii, pre al nostru
cinstitti §i credinciosti boeriu ll-lui Grigorie Ghi-
ca biv vel-Vornicii, incredintam pre urniarile
sale, pomeuita mai susti nazarie, a menzaluriloi-
cu unire si a tuturorii vntajtiiilorii arabagiesti
de prin targurile lrerei (afarti, de cele ce suntii
date in mile prin hrisove domnesti), es unele ce
gi aeesti vathjal fiindil pang scum intru neoran-
duela, pricinuea atatu asuprire §i p5gubire chi-
ragiilort, catii si smintele negutitorilorii intru inda-
torirea urnartrei mai josh insemnate prin ponturi.
www.dacoromanica.ro
 247

1. T6te menzalurile inamuri, acelor ce umbla cu

feliuri de rnernurieturi i savarsiri, daril nutnai
putinii i acele partiettlare, ce voescil a trece
peste hotaril in alte triri, se vorti da prin D-lui
boeriulu nazarr-, duprt care va slobodi casa. men -
zalului darea cailoru en surugii trebuineiosi,
intru luare de chizasiea, cuviinc6se la aeesta
nazirie, de la acesti ee vor merge peste hotarti.
2, Socotela ugeretului inamu cu casa men-
aului sa insareinezti a o ciluta 611'10 D-lui boeriul
nazaril, en t6ta seumpritatea, dupa insusi ravasele
de la roenzillii, slobodite si dupti teorisirea so-
cotelei pre fiesee-care lunrt, si datornica sa aretAre
atra noi, se va face pecift domnescti ca sa se
patese5, banil acelui ugeretil din Visterie
3. Va ave frtrA pregetu ingrijire, atatil spre a fi
numerulii cailori deplinil de la poste Cu surugii.
harauri si ciirt4e, catii si ea sa nu se ea de
catra tiitoril postelorti ugeretil pre mai matte
cesuri, de la nimene deeatti cupriuderea mars-
rutului Cu peeetea doruniel mete, precum asemi-
ne si pentru on -ce altu catahrisis, peste hotrtrirea
ponturilortt inerei menzalului.
4. Se indatoresce casa menzalulni ea pre lie -
see -care di sa dea raportit D-sale nazilrului de
poste de cei ce esa §i intra in Iasi cu menzilhui,
ea si D-lui nazrtrul sa raporteze, ehtrrt Domnia me.
5. Marginea Prutului de peste stitioa'nirea Ro-
siei, sa da errisi asupra dumisale en indatorire
de a rtmdui capitanii : omit vrednicil si credinciosu
urmatoriu ponturiloril, ce prin cartea dortmesca sa
cuprinde, pentru OVA paza si datoria sa(ca una
ce cApitania acestei margine nail fostii unit5.
www.dacoromanica.ro
pan. acum Hritmaniel, precum celelalte cripitani0
 248

si de vreme ce ingrijirea acestei margine pre-

cum sa dice mai susil, span4ura de D-lui boeriulil
nazarti, apoi si pasporturile celora ce voril tre-
ce peste hotaril pe la acea granita urmeza a sa
da prin acesta nazarie, dupa dovedile si chi-
zasluirile ce vorti ave.
6. Toti vatajail de harabagil, atatil din Iasi
catil si de pe la alte targuri, afara de targurile
date cu hrisove, sa se randu4sca de catra acesta
nazirie, 6mini vrednici si de ispravii, cu indato-
rire prin ponturile ce sa vorii da de eked Vis-
terie intru t6ta urmarea lorii, era apoi $i tote
pricinile atingat6re de acesti vAtajai, sa se caute
numai la acesta nazirie, farA a se amesteca dre-
gatorii sail altil.
7. Venitulii acestei naziril pentru osteuelele
si jartfirele sale va fi pe fiesce-care anti acesta,
adica lefa ate 500 lei pre tots lung, sä OA a
lua de la casa menzaluriloril; 2,000 lei pre totil
anulil de la casa menzalului, acii hotiiriti prin
ponturi cote 5 parale de calil pre cesil, i sa ran-
d.ueste a lua de la toti acii ce unabla prin men-
zalil pentru a lorti trebuinta, afara de eel cu
inamil, cu memurieturi peste 10 parale randuite
si Iegiuite de mai inainte, era done s'au adaos
acumil dupa osebita a rostra domnesca tided
ce s'ail datil catra casa menzalului, care prisos
de ugeret a acestorii cinci parale, de totil Wu'
pre fiesce-care cesii, este slobodil D-lui nadarul,
on a randui om in casa menzalului sing stranger,
sail a se aleatui on casa menzalului pentra stran-
gerea sa ; avaetulil randuirei capitaniel marginii
Sculeniloril de la Prutu, i avaetulil randuirel
vatavului de arabagii, Orasi de acolo, si acelui de
www.dacoromanica.ro
 249

Iasi $i a vatajailoril de arabagil aceloril alte

targuri, afara de cele cu hrisOve date de mai
inajute, va fi iratil nestramutatti a acestel nazaril.
Intru aceste septe ponturi alcatuindusa atat tots
ingrijirea si slujba acestei naziril, catil $i iratul
ei pre fiesce-care anti, se va pacli intocma lir-
mare faril cea mai mica strimutare sail abatere
din cele cuprinse prin aratatele ponturi ; inda-
torindusil pre D-lui boeriulil nazarti, ca sa in-
trebuinteze t6ta sirguinta spre a fi in cea mai
buns randuela si stare postele terei, si neprici-
nuire acelei mai mici zeticniri a memurieturilor
inapar5testi si domnesci ; precumil asemenea si
a madelei arabagiesti en nepagubirea chiragiilor
§i nezaticnirea negutitorilorii drumeti, ca sa aiba
tota liniscea, in destularea, dare nu mai putinil
si intru a le paz el marginel Prutului, spre a ne
aduce aceste tota, odihna si multamirea.
1815 Decembre 7.
(L. P.)

N. 113. Tidula domneseil pentru randnirea D.sale Boerialui Va-

sile Reseal asupra nazAriel menzillurilorii, namindusg Hatmand de
menzAlue.
NOI SCARLAT ALEX. CALIMAH VOEVO D
Cu mila lel Ihminefie0 Dottmil Terei Moldova
Datoria ueaparata a obladuitoriloril dirora din
pronia Dunmecleesdi s'ati incredintatil step ena
ocarmuirel unei teri, fiindil ingrjirea si privighere a
a asa7a oranduelele trebuinci6se spre intimpinarea
asuprireloril, pentru odihna $i indernanarea no-
rodului, dart' si de a ocroti in parte pe acii
din supusi care prin slujbe cu credinta ail do-
www.dacoromanica.ro
 250

veditti ale lorii imbunatatite fapte, n'am contenit

pentru acesta dreptrt cugetare, nici vom conteni,
orandnindii priinciasele asaclAri spre aceste dorite
si bune sfarsituri. Dreptii aceea priivind Domnia
me, cá menzalurile ere care intru alcatuirea
1°1.4 urmazd spre usurb4a locuitorilor si sunta
unulit din cele mai delicate memurieturi, ca sa
se parte feliuri de triimisi a insusi pre inaltului
Dovletii, si inlesnitoritt pentru poroncile ce sa
triimitil in ara, la silviirsirele prtmantesti, nea-
vandit asaare de naziril, spre ingrijirea celoru
cuviinciase, sa priciriuea zrtticnire menzillurilor
si asuprire drumeOlorti cut cerere de ugeretii,
pre mai multe casuri de caul cuprinderea mars-
rutului cu pecetea domniel mele, precumil si
alte catahrise sa facea, peste hotairea pouturiloril
tinerei menzalurilorti, oranduisem prin tidulele
domniel mete de la 1814 lanuaril 1, si de la
1815 Decemb. 7, boeri privighitori spre acesta
ingrijire, sub nume de naziri al menzhlurilorii.
Fiiudil insa ca si in Valachia asa nazirie
s'an numitti Iiiitmania de menzaluri, si de in-
vechime menzcilurile in pamantulu acesta au
fostil sub privigherea acelui dupa vreme batman,
am Focotitu si am hotaritil, ca boeriulii randuit
intru acesta sa aiba rangulii hatrn4niei, nurnin-
dus4 Hatmanii al menzalurilorti, spre osilbire
de ceea alt hatmanie. Asa dar cu tota cuviirqa
socotindii domnia me. oranduimii Hatmanii de
menzaluri, pre al nostru cinstitu si credinciosil
beeria, D-lui Vasile Rosetu biv vel -Vor nici,
carele nu numai prin al parintiloril si al mosilor
sei cats patrie, vrednice slujbe intru indelungatA
curge,re de ani, dar. si prin insusl a sale laudate
www.dacoromanica.ro
 251

purtari si vrednice ispravi, in Oa vremea au

clobanditti dreptaci, de a fi unulil din cei mai
alesi intre patriotil set, si de a ave cats cei
dupil vreme donna al terel acestia, drituri in-
temeete pre a le sale slujbe cu credinVI, de care
au datil in fapta dovedi i cats domnia mea.
Preptil aceea numitulti boeriu, socotindusil de
catra domnia men, destoinicil si vrednicil,
alesti i
i s'ati incredintatil acestil cin cu iraturile
§i indatoririle de mai josh prin ponturi insemnate.
(if-ii departe urmenzei cele ppte ponturi, ti-
pcirite la pagina 247 si,,fiind-ca" ele sent intoonai
nu s'uil mai trecuti nice.)
Intru aceste septe ponturi alcatuindusa atatti
tots ingrijirea §i slujba acestei hatrnanii, catil §i
iratulil ei pe fie-care anti, se v a padi intocma
urmare fhb', cea mai mica stramutare situ aba-
tere din cele cuprinse prin aratatele ponturi, in-
datorinduse pre D-lui Hatmanulti In enzalurilorii
ca sa intrebuinOze tota sirguirita #gpre a fi in
cea mai buns randuiala si stare postele terei,
§i nepricinuire de cea mai mica zaticnire a me-
murieturilorti imparatesci §i domnesci, precumil
asewine si a madelei arabagiesci, cu nepagubirea
chirigiilort, §i nezaticnirea neuutitorilor drrnqi,
ea sa aiba Vita liniscea §i indestularea. Dar numal
pOnti §i intro a le pazei marginei Prutului,
spre a ni aduce acestea tate, odihna i multemire.
(L. P.) 1818 In,nuarie 1.

No. 125. Regute de la S. A. Calimahii Voda pentru ur-

xnarea fie-ertruia DregAtoriu In slujba sa.
1. Sli aibli de apururea age deschisd, a primi cu blAndelit
pre top locuitorii ce vord vent la hp/diva/de cu on ce fe
www.dacoromanica.ro
 252

leig de jalba si pricing, ascultgnd cu mare luare aminte plita-

gerea fie-sce-citruia si cercetandil told reliuld de pricini
fgrit sg se fngreueze cgtd de Ming, a se zilbgvi spre as-
cultarea si cercetarea jalobelorg, ca nici decumg sit stea
saracil locuitort asteptiindg si perclindust vreinea si flictind
cheltuelil din pricina lenevirel dreggtorilorti.
2. Sit pilOascli dreapta cumpitnire, atittg la darea birului
cam si Ia tote riinduelele ce sit vorg face in Iinutti, din po-
tone§ clupg starea si putinla fie-cgruia salt; ne litsfindti, pre
unele sate mai usorg, pentru interest sag hatirg, si pre
allele Insitreingndule mai multti de cgtg le cade dreptil
analogonil, fiindg acestit urmare cu totulg tmprotiva drep-
tglif, si cea mai intgid pricing de stricifciunea unora din
sate, ce sA vildtt asuprite si nu potg a priivi pre megiesil
lord usurall, si ii cu partea acelora insiircinaIl.
3. Zapciii ce sg rAnduescg pre la mile spre implinirea
birului si silvitrsirea tuturord rgnduelelorti $i a havalelelor,
sA fie din mazilii si ruptasit si alte trepte de ale Iinutului,
erg nu din vilmenif dregittoriului care sg fie poroncifi si
Inchiclgsluill a sit mulpmi pentru ostenela lord, numai cu
simbriea ce prin isvode cu pecetea domnescit sg hotitritste
a lua de Ia and satg, pentru un sfertg, fitril a sg abate la
vre o luare nedreptg, atatg peste isvadele riinduite de a
fmplini, Mil si In orb -ce, si off cur* cg unit zapciu ca
acela sit va pedepsi strasnicg, si dreggtoriulti va fi supusti
respunderel pentru neingrijire. SA dee Iidule satelorg de
tetg implinirea ce va ave si facg, fgrit sti ie ung band
macard pre acele Iidule, sit se ferescii a pricinui satelorti
vre o cheltuelit cu cerere necuviinciod pentru ale mandrel,
Intru umblarea slivitrsirelorti InsArcinate ocolitsuIul, mil-
tilmindusit di Insust mgncarea ce sg hritnescit locuitorii.
www.dacoromanica.ro
 253

4. Capitanii de meal ce s'ati obicinuitt a sit face de

la o vreme, fiindd ea nu sunlit pentru altit VOA, ce nu-
mai catd sa jilcuescit pe mazill si ruptasi, cu totuld sA
lipsescil, BA nu sit mai afle capitani de mazili nici dintru
acii facup pang acumii, nici altil de acumil Mande, sA nu
sit mai fad, ce la poroncele ce vor fi, sit se stiviirsiascA
cu mazilii i ruptasii. insusi ispravnicil sit'i oranduescil, pa-
zandule randurile cu bung dreptate, si tinandil condicil
pentru fie-care mad sad ruptast, la ce poroncit s' au ran-
duitil si fn cc vreme.
5. Pripasurile ce sa voru prmde on la ce satil sad
targt, sit nu fie slobodt nici dregatorilor, nici capitanilor,
nici vorniciloril satelort, a le vinde sail a-le priface in
pripli ca un lucru strambAtAlitorill stapanului pripasului, ce
dupit vechea obicinuinta ;inandusit un an deplind, in care
vreme sit se publicarisasca in tots linutult si la tote di-
tele de targd, toff! numeruld aceloril pripasurt Cu semnele
lord ; de sit va gasi stitpanuld lora sit li se dea Wit nici
o impedecare, luandusii colaculd obicinuitt sate 200 bani
de vita, la acele ce sA vort afla in pripil, erg la cele ce le
vorti $i erne, sit plittescl pe langil colacil $i ernaticul, lucru
dreptil si mAsuratil WA cea mai micA asuprire pagubasului.
Candd insil si la Implinirea unui and, nu sit vort mai afla
stilpanii pripasuriloril, atunce remand pripasurile drepte ale
dregittorilor, ca sil le vanda si sA fad ce vor voi cu dansele.
6. Trel condici se alba fie-care dregittoriu, si Intru una
sA tread tote pricinele ce voru °luta si vord judeca ; In
alta sit tread tote riinduelile ce volt face in tinutu pentru
on ce made ; era Intealtil sA treacil tote cartile ce voru
Serie &Ara Visterie, si acele condici sit fie In Will vremea
statornice la ispravnici, si fie care pricina -sa se treacA
www.dacoromanica.ro
 254

cu veleatuld si luna, si candd ispravnicif se vor schimbn,

sa fie datorid a face teslim acele condice In mAna isprav-
nicilorti no', impreung cu tote cilrtile de poronci, ce le vord
li mersd, Mu ad fostd to trPabii ispravnicii.
7. Pentru on -oe randuealit vord face ispravnicii in ti-
nuturf din poroncit, datorid sit fie a triimite tablita iscalita
la Visterie intocmaf dupa cum sit va face irnplinirea in tinutd,
cuind si satelord sit le dee tidule iscalite pentru on -ce
randuealif vord da aid de mica.
8. Pentru cart! de judecatil, rava:ie de soroco si alte
pricini ce se vord scrie la sarnesi, din poronca isprav-
nicilord, dup5 jalbile locuitorilord, sa nu Indritsmiscii a
Ina and band macartl maf mild, de catd hotardrea Insem-
mita mai josd, adica : 3 lei de cartea de judecata, ce vor
face pentru pricini inaT marl, care vord fi scrise pe o al{
de bailie In 2 fete; 1. led 20 parale de cartea de judecata
pentru pricini mal mid ce vord 11 scrise intru o cola de
hurtle numal pe o fa3a ; 5 parale de ravast de soroed si
de scadere de bird sad de alte dart, de ravase de driand
tit pentru orf-ce alte pricini, va scrie dupd jaloba locui-
torilor ; 30 paral:- pentru mArturiea ce va face din partea
ispravniciel catr Visterie, ficiorilord de mazili si ruptasi
care vord ii sit se asecle la dajdie, randuindusa de catrii
Visterie ra sa ecr eeteze ispravnicii de suntd adevarati fi-
ciori de maziii sad ruptasi, sa le deie marturie ; 16 parale
de In 'wadi ruptasi care vord core usurinta din dajdie si
sit vord 1%miiii de atilt Visterie in cercetarea ispravnicii
spre a le da inarturie de starca lord.
9. Ispravnieil candil vord umbla prin tinutd, cunid $t
amino ispravnieilord ce sa volt triimite prin tinutti on cu
ce trebi, sit nu alba voe a Iua cal de pe la locuitorl, ea
tie care al umble cu call set.
www.dacoromanica.ro
 255

10. In vremea arAturilor de pritnavarA, si in vremea sit

cerei si a cosei vara, cumt §i in vremea culesului de
popusoi si de vii, sit nu sa trag5 locuitoril In pricini de
judecAii, precumu nici in cele 12 chic ale CrAciunului, nici
In septAmana cea din tAitl a postului mare, nici in sepal
'Mina patimilord, nici in saptAmAna cea luminatil, ce incli
intru aceste clile, adicti ale patimilord si a le s5ptAtniittel
luminate, nici cu ceriri de bani sad alte Itavalele sit 1111

sA supere locuitoril; erd talliarii si flicAtoril de role in

Vag vremea si insusi intru aceste clile numite, sfi se cer
ceteze ne opritt.
11. Candfi trebuin/a va ecre a sA schimba vornicii, de
prin sate, sli nu Ii sa ea nici de cuing nimic de cAtrA is
pravnici sad de cAtril logofetil, on de ciltd Ilind
clt coca ce s'afi socotitil cu cafe s5 dea vornicii, s'aii a
sazatti sA deie la cutia mililord.
12. Pentru fAcAlorii de rile, talhari, sli fie _dregAtoril cu
mare privighere. si silin4d, pentru prinderea si desrAdilci
narea lord, dupA curnu §i ponturi osebite, po
prin
ronci domnesti ce a5, pe lAngil care sii se ingrijascA
si pentru necuviinciisele urrniiri si prin feliurl de chipuri
tAlltusaguri a ciganiloril lAesi, ce sit aflA prin lard, ca s5
le curiae si sa le desrAdAcineze.
13. Pe lAng A sporiulfi lefelora dregAtoresti ce s'ad filcut
Ina din vremea Dlui Morurt, peste cAtu ave pAnA atunci,
socotindusa de cuviiniii dupA starea lucrurilord de acurnii,
a sA mai agiuta de ciltril still:Attire pre dregitoi peste
lefa si implinelele legiuite, pentru iconomia si mul(iimirea
lord, spre a nu sit abate la cea mai mica luare nedreptil,
atAtil intru cele rAnduite din Visterie, catif §1 in on ce, cu
lipsirea si de a clAcilorti ce catahristicos5 s5 urma de la o
www.dacoromanica.ro
 256

vreme incece de catrA dregAtori, s'lla hotarita a li say

mai slobozi Multi si orzula trebuinciosti, cu pretulti ffi-
nului si a orzulul grajdiulul domnescti, cuma si sata to
scutela de havalele pentru casnica iconomie, arAtAndusil
nnume pun osebitele cArfile Domniel mete, cute cAlti de
fie-care tinutti si suma ftmului cu orzula, dartu si a nu-
marulul de omen' ai satulul scutita, si asa se va si urma,
era candy si duptt acesta 0 va dovedi cutezarea dregtito-
Mora la cela mai mica lucru improtiva, atuncea unti
dregatoriti ca acela sco;industi tridata din slujba si tn-
toranda indoitti inapol tots luarea nedrepta, sA fie supus
urgiel stilpfinesti.
14. PaMiril ispravniciet sa vord hnparti In trel cete, era
nn mai mita, spre a nu li sa pricinul impilare, care afara
de slujba cca din a treia saptlimana intru savarsirea poron-
cii, cu nimica eta nu sa volt supara de MA dregatori,
de cats tntru fconomia Randal trebuinciosti dregatorilortl,
sA fact( panti la un stogy (Anti, dupti mina din invechime
eat ohicinuitti.
15 Capitanii prin targuri, adica stranglitoril de biru si
cu celelalte ingrijiti, sa vora rAndui numai de ciltra dre-
gatori omini vrednici si de crediniti tntru chiztisluirea de
a nu face cel mai mica catahrisis locuitorilor targoveli caci si
capitanil se vor pedepsi dar si dregatoriulu va ti In respun-
dere ;aceasta insa Wail de targurile ce este legiuire
aft capitani hatmanesti, pre unde apoi dregatoril voru
randui numai strangatori de banil birului,

126. Regulare pentru Ere care agiutoriu ce el ouvine diregato-

rilor6 peste leafA.
Suceava. Pentru andiudol Ispravnicil : 3 stoguri fanu,
cu plata ce sit da pentru fibula grajdiulul domnescu. 40
www.dacoromanica.ro
 257 '
chile orzu, asemenea. Unu satu cu unu numeru de 150
liuzi, sad doue mai mid, tofu de numeruld acesta, aps
rati de havalele.
Nefitutu. Trei stoguri fiint cu plata grajdiului Domnescu.
40. chile orzu, asemenea; unu satu cu numeru de 150
liuzi, sau 'doue mai mici, totu to numeruld acesta, aparati
de havalele.
Romani'. Doue stoguri ffinu. 30 chile orzu. unu satu,
de 80 liuzi, tofu dupd rilndueala de mai susu.
Baciiu. Trei stoguri filnu, 40 chile orzu, unu satu de
150 liuzi. Tote cu rAndueala de mai susu.
Putna. Trei stoguri !tau, 40 chile orzu, unu satu de
i50 liuzi.
Tecuciu. Doue stoguri idnu, 30 chile orzu, unu satd
,de 80 liuzi.
Covurluiu. 5 stoguri fAnu, 50 chile orzu, nnu satu cu
150 liuzi.
Tutoval. Doue stoguri ['gnu, 30 chile orzu. unu satu
cu 80 liuzi.
Vasluiu. Doue stoguri filnu, 20 chile orzu, unu satu cu
50 liuzi,
Ffileitt. Trei stoguri tlinu, 30 chile orzu, unu satu
de 80 liuzi.
Herta. Un slog fAnu, 15 chile orzu, unu satu de 30 liuzi.
Dorohoiu Done stoguri fanu, 25 chile orzu, unu satu
cu 50 liuzi.
Botosani. Done stoguri flinu, 30 chile orzu, unu satu
cu 60 liuzi,
Itarlan. Doue stoguri filnu, 20 chile orzu, unu satu
cu 40 liuzi.
Carliglitura. unu stogu filnu, 20 chile orzu, unu satu
de 40 liuzi.
www.dacoromanica.ro
 258

lasii. Trei stoguri fAnu, 40 chile orzu, unu satu de

100 liuzi.
Si afar§ de aceste mai susu fnsemnate, leafs si legiui
tele finplinele, sit nu cutezA a lua din tinutu, nimica mai
multu, nici a clitcui pentru sAinAnAturf ce vor vra 86 fac6,
remAindu a seversi aceia cu elaca putinciOsA de la pantirii
tinutului, fnprotiva adicif a fAnului ce el fAcea mai ina
inte, rAmAind ca fAnul facA cu linutul precum s'au
regulatu mai susu.
(L. P.)

N 131. Porotica catra Locuitori.

Catra mazili i ruptasi i vornicii si otter) toll locuitorii de
la tinutulu vi sA dA in scire, c6 socotindu domnia
me 14 tinutull acela de la s'au rAnduitu pre
DAM' in loculu D. sale ea sA fie
din impreunA cu D-1111 .carele dupil poronca si
povAtuirea Domnief mole, si dupA legAtura hrisovului si al
cAtuirea prin ponturi, ce suntu pentru urmarea ispravni
ciloru, suntu indatoriti a ave ct.a mai fut6iu ingrijire pen
tru buns statorniciea vOstrA, ascultAndu in Oil vreinea jalo
bele si cerirele vostre, si inlesninduvA pre fie care cu ca
zutele dreptAti, fArA sl vi se pricinueascii cea mai putna
asuprire sau strAinbAtate. SA mergell cu sloboclenie sA be
faceli arAtare pentru prcinele vostre, si Dlord dupli datorie
1111 voril lipsi de a vtl face intru bite punerea to (Nilo., sg va
arAtati insAsi vol cu tots supunerea si ascultarea catril
Diora, la cele cc din poronca Domniei mole, vor eve a
siivarsi in tinutulu acela, spre a nu se da vr'unu cusurl,
sciutii fiinduvil ca pre acii ce s6 vorA arata cu nesupu
iiere si Improtivii urinatori, ad voe Dlord, de vord fi din
www.dacoromanica.ro
 259 --
randueala mazililoru, siq pue In tutuci pi trimitg aice
cu tnsciintarea D-lord sale spre a.vY lua china certare, erg
pre ruptasi si alcii al' eerie acolo dupil vina lord spre pilda
si a altora, si dacil ve¢i cundsce despre D-lord dregil-
toril sad despre ominii D-lord sale vr'o striimbiltate sad asu-
prire, sfi venial Indata aice sti dap' jalb§ Domniel male, si
yeti dobilficli tote fndestularea drept5iii.
(L. P.)

No. 132. Anafora pentrn incbipnitul sellinibu de movie, en Var-

tolomein.
Prea /nail-ate Doinne!
Fie-care lard si eparchie ce este locuitg de ome-
nirea acea fnchinAtore duninecleirel, intru cea inai in-
ttiid datornieti cinstire a ziditorului omenirei, este inte-
meerea stip-L(310r duninegleesci locasuri, intru care raciding
credinla si (lima lor, prin imputernicirea pastoriei Iegii, a
mitropolitului si a episcopilor eparhiei lor. Fireste in tote
norodele sAliisluesce riivna intemeerei acelor sfinte loca-
suri, plzitore yi indreptiltore a legel, ruglitore atilt D-Oeu,
pentru ngntuirea sufleteloru si pentru reversarea ludo-
Orel celei sfinte ; act' fArA de aceste, suntu surpate tote
ngdejdele credinciosiloru. Writ acestu chipu si acesti de
Dninneded p ¢iti3 crestineasca eparhie, de la inchegarea
locuinlei sale, ail fntemeiatu plistorescele a legel slime
I ocasuri, a nutropolifului si a episeopiloru, Impistrandus6
aceste de cAtril prea credinciosii Domni, procatohil al inAlti-
inel tale, dintru ale pginiintului lidrAclirl Cu mosil statornice,
darti numai putind si de ciitra credinciosii supusi boeri
pravoslavnici, si able trepte din 'simpatriotii crestini llloldo-
veni, cu afierosiri din drepte averele lord, pAinanturi si
alte acareturl, spre pothiba cea neclintitli a locasurilor dom-
www.dacoromanica.ro
 260

nedeestl si a caselor acestor obstesci, gi spre pomenirea

sufletelor si lucrarea celor plAcute ziditoriului, lag aceste
sfinte afierosiri filrl tilgAduire s'au adus la tnduriltoriuld
1) -dell, ertl nu la particularnica si vrernelnicesca singurti
voinp a aceluia dupll vreme pAstoriu, a cAruta chiriarchie
este numai tntru aducerea jArfelor celor ai pre sus de
clitu omenirea, numindusA fntru acele de Dumnedeil a-
'esti ; erif apoi tram plidirea inzestrArei caselor eparchielor
pAmentesci, care altulu do ciltu Domnulu, acelu legiuitu
al lerei, impreunat cu mitropolitulu si episcopit leret, si
cu sistima politiceasca a velicilorf boeri, toll unit! impreu-
nA ca niste adevitrali patriolf, si tolT numili mostenitori
aceloru ce an filcutu inzlistrArile, potti sA miser; si stt pri-
fedi 7dar si atuncea nu ii slobodescti pravilele de ctittl
cu simptore priintil, si mare folosinlil a dumnedeescilor
lacasuri, clef cele ce 8'01 pus odatil fnaintea lui Dumne-
cleft, sunlit dupii legiuirea tuturoril norodeloril, neclintite
si nertisluite in vect. -0 stritinil tntAmplare din epoha peel
acestel mat de pe urrnil, care s'au tnchiet la BucuresO, tn-
tre pre polemic* imparillie, si hare curtea Rosief, adicA o
nedumerire Intro in;elegerile tractaturiloru impArtitescl a
inchierei acestel pAci, ail adustl ca Alitropolitulii Moldovel,
era aprOpe sA perdil nedreptu tref din acele marl mosii, ce
stolid afierosite acestul sfantil lAcasil, de strAmosii nostril
simpatriog, LAM tnchipuirea sfatului obstescti al firestilor e-
pitrop a sistemil boerilora velicr, pre care si Ikea si legea
ii tndatoreste a stAlpi ochii asupra Intemeerci caselorti
obstestl, a pAstoriel credintet si insusi ternAtoriulu de Dum-
ROOS Preostiniitul dohovnicescul nostru ptirinte Mitropoli-
tult1 Chir Veniamin, cu impleticirile viclenief si cu sila
grAbirel, de teat si alunecatti la untl ptigubitoriA schimbfl,
www.dacoromanica.ro
 261

dar to sine ca unu precuviosti pAstorid s'au amiigitu de

cdtrd voitoriula asuprirei, prin ffig5duintile cele prin viii
graid, cd schimbul5 acesta va remane ea o htirtie nescri-
sti, In economie urmatu, pentru cattiva vreme, ingrijin-
dusli Mitropolitul, cil va pierde dupd protezmie, averea sa
aceea, §i o va Iua cu confiscarisire hazneaua imp5rAtiel
Rosie, dupti Ingrozirele ce urtnah ;apoi nu pOte fi nici de
atingerea cuvantulul strMitutu cu cugetare, del intru
alttl chip0 nu au datu deplinu sfilapilat plenipotentiei, au
sciuttl cif nu are in prifacere §i sctiderea lucrurilor easel
sfAntel Mitropolil a Moldaviel, care este verinicg, er4 nu
vremelnicii ca pAstoriul.Pentru aceasta not toti boeril pd-
mantulul, epitropil eel fire§ti a Mitropoliel, intrAnd intru niai
adancil cercetare, protesttim din partea tuturor patriotilor
nostril moldovenl, fridrepthm aceastti pre plecat6 a nostril
anafora, ()RA legiuitul nostru Domnll §i sttipanitorit, care
este astfl-cli norocita oArmuire a ingltimei tale.Este de
toti cunoscuttl eil ocarmuirea de nice indatA dupl stivAr-
irea pticel de la Bucuresci, cu strtisnicie ad poroncitu
luturor supu§ilor prea puternicel impdrl4ii, s4 se desfacA
ii de tote ptimanturile ce vor ave in partea stangti a Pru-
tului, sub terneiul cd acesta este neschimbata hottirIre a
tractaturilor intre amAndoue puterile, si sub ingrijirea CA
ar fi §i implatescil firmanti ne aratatil in ivealtf, §i infri-
cosare, cil dupti implinirea proteziniei acelei de optu -spre-
glece luni, cite lucruri se vord gtisi a nOstre a supu§ilor
pre puternirii impgrAtil, tote se vor confiscarisi de cAtrA im-
pArtitia Rosiel.Intru adeveru acestA isvodire all intins'o
voiloril reului cAscigd, §i Moldovenil dint partea dreapttf a
Prutulul s'atl nevoild a vinde averile for cu o simtitore
iipsd din pretul lor, §i multi nepulandd nici acesta a sit-
www.dacoromanica.ro
 262

viir§i, au fostd silip a face cu acii de acolo iconoittie6se

schimburt, ddridule Wirth' ca; sunt mosiele a lor, vendute
de veci ; multilmindusd a nu lua din mfinile for ardtirl
ca sub acestii iconomie sb intimpine Infricosarea confis-
carisirei vi sit se arete implinitori poroncii, precut!) si pa--
rintele archipdstoriul nostru asemene s'ati nevoitd a face
alliindd pre unulu din slujitorif eel vechi al Mitropolitulul
earele atuncea vetuia in Iasi anume : Sardariuld lordachi
Vartolorneu, aledtuindd acesta in ivald contactd cu Pre
osfintitul Mitropolit, pentru inosia Mitreestit, a easel aces-
tia ce si3 Old In stdriga Prutului, aprOpe de Chisdnad, qi
improtivd sd deie o prea inicd parte de ptiment a sa anus
Inc : Stolnicenil, gi cinci mil lei in bani, ni cu fdgthluintil
sulleteased prin vifi grain, ed rddianduse higrijirea con-
tiscarisirei. va remane lard itutere contractuld, si 1-1a sail
isedlitu de atilt Pre ostintituld Mitropolitu In anuld 1813
Nocmb. 12, §i dupd doue-cleci (Jule adicd la 3 Decembre
1813 s'ad mai Inchipuit si un at doile asemene schimb, rit-
damatorid erfisi pre cugetul sufletescd at acestui slujitorid a
Mitropolitulul, Sardariuld Vartolomeid, pentru alto doue am-
Sii marl a siintei casa, cu pdmenturi late si rodittire si cu
sate lAngil Nistru vi cu trecere de poduri pre acesta ap6,
anume : Buciusea, i Critulenil, dAndd sardariuld impotri-
und hanu de leninil cu patru oddl si o pivnitfi eardsl
acoperitd cu letting, si doue OM mil lei to bani gala, §i
acesta contractd iconomicosil isedlitu de pre osiintia sa,
numituld Sardarid al micllocitil ald iscali $i de comitetuld
rilnduitd atuncea pentru pricinile streine, si in parte si de
unit din boeri din slujbd, erd obstiea adiell episcopil Ferri
bdtrfinil veli(i, inchipuitoril representatiel edmentesci, si
cunoscdtoril drepturilor caselord bisericestl a plimentulut
www.dacoromanica.ro
 263

nu an avuid selling. A doua di insd inergendil mumituld

si Ia consulat ca sd Intgreascd sc,himbul acesta, Esce!en-
tia sa Dld general consul Pininti ad lost priimitil atuncea
insciintare de la ocArmuitoriul politicescil al Basarabiel
Escelentia Sa D-10 general! Gartingd, prin care if fgcea
cunoscut, sit opreased schimbilrile mosielor biserice01, dupg
nalta vointd, sf atunce de§teptAndusg asupritii moldovent
din dreapta Prutulut, si archipdstoriul nostnu, §i liniscindu-
sd ea nu mat ad trebuintii nici de o iconomie,tndatil Preos-
Solid Sa au dat inapot si baniI, si nu ail priimit nici hanul
de lemnd, Impreund cu acil 5000 lei a schimbului Undid,
si ea buatic,a de pilmentd, cea netrehnicil a sa, supuin-
dule la consulatd in depositd, ea de acolo sit le priimias-
cd supusuhi rosienesed acesta. Avesta insciintare cittrd
consulatti, de la politicesculd ociirinuitoriu al Basarabiel
D-16 Generald Gariingd MI este unit actd de la sine,
ce este a insusl imptiratestil curti a Rosiei, care stgpdne-
see plinth-dui acela, de pre care acid, ca nisce epitropi
fiesti ai Mitropolitului si at episcopilor patriot !Astra, am
veclutd copiile de la sfitnta Mitropolie, Intain a uric! 0111
a strAlucituluf Graf Romantovd, marele (.tneelArd sci isA
la 31 lanuarie a anuluf 1814, cAtrA Escelentia sa D-111
gene! nig Grting, ocdrinuitorial Basarabiel, spre respunqi
cif pre putenicul6 monarchg al Rosiell i aduce multAmire
pentru Ingrilirea cc ail avutti Escelentia sa de a opri vern-
Orile sf schinburile acelorfi neadrAtOre mo ii bisericeti
din Moldova, care sa aflA in ocarrnuirea Basarabiel .5i cif
ac6btil punere la cafe este cu intelepciune sAvArsitli, si nit
pentru acesta 110 priinaitd marele Cancelariti si insciimare
de Ia Generald Consulata din lassf cif ad datO notg
cdtrii divanuld Moldovef.Al doilea am vii6lutil copia note
www.dacoromanica.ro
 264

ce ad dattl D-luf Generaluld Pinin la anuld 1813 decemb.

15, Intru care aratif (la dupti sciinta ce s'ad priimittl la
consulatd, cil Igumenil monastirilord Moldove! si a altoril
Ante lacasurf, ad inceputti a vindd si a schimba mosiele
bisericesti din Basarabia, se face cunoscutd de obstie cA
nu suntil supuse la nevoia disfacerei acele mosil, find -cA
capuld al 7 lea at tractaturilorA, sA tillmaceste a fi numal
pentru acif ce A strAmutA de la unu bell in altulil, si cA
tote schimburile fAcute in protizmia de 18 Wm', si dupti acesta,
nu vord ave putere, lasandusit In asteptarea respunsuluf (de
mai susd) dela D-lui marele Cancelariu Graft Romanlov.
Apol dart{ dad acesta note este a Consulatului impArA-
tesc, si dad' respunsul este at marelui cancelar impariltesc,
cA este voin ;a monarchului Rosici, sosite tote aceste rnai
limit-Ile si de priimirea In stApAnire a schimbulul iconomi-
cosd, de catril Sardariuld Vartolomeid, ore nu este de-
savarsita deslogare prin acesta de mare cuviinta dovadA,
a hotarirel Mattel stapanirl;dupa aceste este o dovadA
temelnica, cif Mitropolitului terei nOstre i s'ad &Ltd in sill-
Alive atunce mosiele aceste tree din Basarabia, la care
eta si cartea In originald a ocarmuitoriului Basarabiei D-14
Generald Gartingti scrisA din 7 octomb. a anului 1815 ca-
Vie Pre- osfin ;itulu archipastoriuld nostru Mitropolita Chirti
Veniamin, insciinlatuld pre preosfincia Sa, cA all datd po-
roncA la departamentuld tntilid al ocarmuiref Basarabiel, ca
MI se tutored Mitropolitului Moldovei documenturile schim-
bului acestui anerisitil, si cA all poftorittl si cu adoua
poronca ca In grabil sa implinesca acesta.Aceste patru
documente cu iubire de dreptate si de omenire, ne-ad
liniscittl pre not epitropil cel firesti al sfintelord case a
-patriel nostre, a nu porni jalbA si protestuld nostru pentru
www.dacoromanica.ro
 265

tin sclihnlia no pomonita ca acesta, fare sfatuld obstescti,

IAA cumptInirea lucruriloril, silnicitd si in viclenie res-
punsula din partea priimitoriului ; anal Ins andil ne am
incredincatll ra numitula Sardarill Vartolomel, supusulu ro-
sienescg, au isprAvita a lua in stApAnirea sa acele trel
pilniNnturi marl si mosil, lul Dumnecled alierosite de stil-
mosii nostri, si de 8 rani prin judceiltile cartel Basarabici,
stApancste, priimindu de la 20 pAnii la 35 mil lei pre tot
anula, venita drepta al sfintei Mitropolil, socotindusA aprOpe
de 200 mil lei, c>i as rilpita din venitulu bisericesca a
pAnAntului nostru, neirnputernicindula pre numitulil nici
cAta de putinu iscMitura cea silnicil si protest uitit a preos-
fintitulul pAstoria, fare obstdsca socotintii a sistemel hoe-
resli din (60 Moldova. Ccrerea mistrA cea umilita este ca
vechilii rgnduiti panA acumn din partea numal a Preosan-
titulul 1litropolitu, neaviinda plenipotentA, Preosfintia sa sin-
guru sa se imbrue acum si cu dreptAtile cele legiuite
a told sfatului nostril boeriloria piimAntului Moldovei, si cu
insusi mijlocitOre ocrotire a inaltimel tale sn1pAnitoriului
nostru Domnu, si ne rugifina pre inallate Damne, sa ajung5
protestul nostru la cele mai inalte locuri ale stApgnirei. $/
data nu sunta Indestule aceste de mai sus acturi si do-
uffle/anti, care sunta in mAncle vvehililoru prin care si
pre cuviosula nostru *lute archipAstoriulfi sa luminez5,
cA do s'ati §i arnAgitil din sil6, tiara protestilnda au data
sfIrsita, si intelepciunea inaltelora ocgrmuirl atu anerisita.
Apia' not inteun cuvant din partea a tot pginiintul clicem :
ti titan lucrarea obstescA a epitropii nostre, inseninOza
nimicd eele [acute de numitula Sanlarid, pentru cute-
urea sa de a disbraca mitiopolia ; - ald .doilea clicenia :
ca este de fall lirisovula ce s'atl tipAritu la ant1l-a
www.dacoromanica.ro 12
 266

1785 prin soborniceasca socotinta a clirosulul bise-

rieeset sit politicescii din OM Moldova, prin care la
fila 27 a schimburilord, arata anume pentru schimbu-
rile monastirilord, ea sa se opreasea , sa nu instrainede
niene mosiile manastiresti, oprit find si de catril sr. pra-
vile, dicend acesta : ca dael va fi nevoe si trebuinta a se
face schimbul Cu ino. ii manastirescl, sa nu s i faca cu nimiea
altAde Cala erasi cp mosii, daea se va pare a fi acelt schimb
mai cu euviinta si mai cu priintil la mainastire, §i acesta aratata
prin vederata cercetare, si prin privigherea divanului si a
Mitropolitulul terel, era intru allf chipt sa nu se s000-
tiasea intru nimica. Deci pentru monastiri, eta si pontul ti-
paritt praviliceset ca o lege pamanteasea, era pentru
caselc painatesel niel voe, nici slobodenie, nici
priiinta striimutare, pentru ea 1ngriiirea este a obstiel si a
firestilort epitropl, si iususi dupa acestt artieolo de se va
pone si sOrta ntamplaril ilitroporitului Moldovii ; apoi eta
deslegarea, intaiti: care at lost puterea. Mitropolitului de a in-
straina troi most' marl ?- fnsusi uedunicrirea tractatuilor si
sill ingrijirei, care s'at tact cu buninarea notei g,encrallt
consulului ; al doilea, pentru cc lint, otiva lcgiuirri paina -
tulul, sit an fie painkitt cu pamentt, si [mai ce sa nu
fie cu dovedite ineredintilrl do roulta folosinta pentru sfan-
tul laeasti. si pentru ce nu prin cereetarea obstesculul slat ?
eta cu total sa obOril ; dar apoi care pravile din tome slo-
bodt unit schimbf necumpanitt, si priirneset unult dreotti
dece, si mai alesu din lucrurile cele afierosite biscrieet
dumnezeescl.-Acesta Mitropolie sa instraineada de trel. mosii
socotite In prett de optt sute mil lei, era in venitt pe
anu de la trei I,Ieci Oa la 40 mil de lei, precum avutn
este, si schimbAtoriultt cuteaz4 a lasa Mitropoliel o Or-
li** de snoilie, pre;uitti in 4ece mil lei, in cea de istova
www.dacoromanica.ro
 267

-vandare; unit hanil de lemnil precuitti In 4 mil lel §i bani

done -decf si cinci mil lei, care tote alcatuiescil o suing
de trel clod .51 nod mil lel, adicti potrivitt cu venituld a
unui anal al lucruriloril ctitorice§ti a easel 3litropolief, ea-
re nu potA fi niri vAndute, nici schimbate in yeti, era ye-
nitula anului acestor mid lucruri, §i nelrebnice de schimbl
aprOpe de 4000 lel, in loch de 40,(100 lel.
Prea lnal;ate Donnne ! Nu se incape dulia legiuirea
ferei pentru luerurile Mitropolici nostre, aeeste asamangri
en a monastinilor eelor multe §i osebite, cad Mitropolia
§i Episeopia, and ail nevol §i datoril, §i vidernte cheltuele,
a 16131 ob,tiea pAnamlulul, nticluindu la epitropii ei firekti. si
acestia eu o sufle(ire la stApanitoriulii cell legiuita, sa ajtita
din lark era nu prin vAndarl sail selninnburi cu bani, care de
s'au inseninntu vr'o data catahrisi sad pentru vre urn mievrata
lucru ce s'au instrilinat (qt prin shall), nu wile li pada a se
desbraca fleUMO pe Mitropolie de venitu de 40,000 lel pre
ant, §i de venitu ctitoricescu. a stramo§ilor, cad neincetatu
vonnu strip cats inallimea to stilpgnitorinlii nostru si ee-
rernd ocrotirea drepti4ei. Era pentru ca sa ineltietnfi pre -
lungila nostril pleeatii analora, din durere i r4vnii pornitil
din nesuterita instrAintilit4re a biseicei nostre, argtdmil
numai si acesta pildii : ca paniantulti nostru, in insu§i cpolta
resboitilui acestui mai tie pe ulna, cercetandu pentru da-
toriile Mitropolitului, ad imbrato§alt datornica ravna a epi-
tropiet pannante§t1 sistima boerescii, §i print raportil cats
Malta orArmuire rosieneasca, au aratath ca casa acesta
find obsteavil, sil cuvine sit se ajute mai mita de cat cu
120 mil Id, din sinisforaua cc ob*teascii a vtidriiritulul, si
primita find buna vointa a ob§tiel, s'atl (Acta' §i mai multal
www.dacoromanica.ro
decatiS aratata sums, platindu fie-see-care din simpatrioil
 268

spre u§urinta sarciner datorie1.-8i dar ca epitropi, ne-amu

aratatil nor cei firesti, r6spundAtOre ;erea, pravelele dum-
nedee§ti opresci instrhinarea, pravelele plimiinte§ti legiueseu
tolosinta §i neschimbultl, intru altd feliU de caul cu multh
priinth si cu cercetare ob§teasch ; pravelile tuturoril 11°1.6-
(100ra anerisesen schimbuld celu in§illiltorid §i phg-ubi-
toriD, 001 §i intro pro§tii lucrhtorii. Ochrmuirea Rosiel
dit doeurnentU ca acii care in protesmie au schimbatu cu
lurruri nerni§chnire biserice§ti, nu potii ave imputernieith
tinere de mural, ob§tia Wan Mein socotinta §i hothrirea sa,
schimbulU potrivitu cu una la dece, nepriimitii de ori-ee
pravile. Vartolomeiu au bagatu pre sfrintul loca;i1
a uner eparchil, pre Nlitropolitulfi unui norodil pravoslanieil
intru unto de impleticiri spre intuneearea drop-
thtei ; rhinhne numal a no imputerniei cu intelepciunea
inAltimel tale, care sA mijloceasch la pre Puternica imphrh-
tie §i la Inaltele locuri undo se aflh squish judechtona
Basarabiei, pentru cA pre WWI asuprire, urineael cu necon-
tenire §i o de istiovA phgubire a easel acestia, cu cele ne-
sfAr§ite judectiti §i apelajir, Uhl de trier unu rod if yi indestu-
fare ; de s'ah si data preeurn no mini InFeiintatil, 0 pormicif
de cAtrA inalta ochrmuire a Rusiel pentru invoire, acesth
sfhnth cash ar fi multArnitil a pierde din venitulii do 8 ani
partea chid [Ikea totil averea, ce cugeteria sA dee schinibu
phratul, si /inch §i mai mull, ca sa'§i cre phinPinturile in sth-
phnire, §i .ttat kola sirsi eie do sub depositu ale sale, film!
eh Mitropolitula luatfi nirnica, nici sthphnesce dintru
ale sale. Tote aceste lAsAndusA la pre inalta §i phtrundhtOrea
Intelepciune a mAriel Tale.
Ala Inaltimet Tale elltra Dumnecleil ameritti rugatoriii.
Prea plecate slugf. 1820 Noemvrie 6.
www.dacoromanica.ro
 269

Notit. Tate actele §i hrisbvele tipArite de la paging

185 pAnA aice, le-am publicatd dintr'o aondicA vechiA
care se aflA In disposiOunea mea. Tote aceste documente
nu sunt cuprittse in edi$iunea dintha a volurnenului I.
tipliritil In anul 1852. Acura cu ocasittnea ediiiunei a 11-a
am socotitti de euviinp, a inavuli volumenul I din Uri-
cariu cu acestA bogatil colecciune. Tot In condica citatA
mai susu, am aflattl cflte -va date statistice, scrise In lim-
bs grecescA. In interesul sciintef am creylutu cA este W-
ile a le Indira mai josu, ca bas?; do comparaliune tin»n-
ciarA din acea epoltA. T. C.

Notiune Statistics.
Saina unui inilionu de lei, analogisitu
pe Ceara, dupa ehibzuirea pe tinutti, in ca-
re se soc6te §i soma banilor ce au a primi locui-
torii din fie-care tinutil, de pe : zaherele, cara-
micli, filar si or0ii pentru grajdiul domnescu,
cum §i pentru menzil sail poste. Restul de
datoriea fie-cariea tinutu, in urma sca',derei
a,naloghie, din ceia ce are a lua. Soma ce
mai datorescu unele tinuturi pentru gene-
rala achitare &Idea Ceara; asemine §i cele
datorite catra fiscu, dupa platile urinate a
indeplinirei Miliotiulul. Dupa ac6sta satna
s'ail regulatil cifra iacassarei pe fie-care
inutii in 1818, spre a se face plata dato-
riei car% locuitori, cum si aceia ce el dato-
www.dacoromanica.ro
rescu Visteria
 Moduld incassereI Milionului pe tinuturi, Somele ce ;al a primi locaitorli din tinuturi pe Comae no as
Cumeae ao mai a opimi Bins.
privitore pe birnici qi breela0. productele ce ail datii, pe opal luta din dirropeuni a mote /mum
1817 §i pe Intregn aunt 1818. Onbrl nintrru- anirapea came
pine, daps aop ge xi cc 130.
Coma 1113ara ne za -
Coma annixop Ildem n spec- Coma Inaacn- 'earn! Coma Coma Pecraad
I xepeon o Aid Coma TOTOBI mradepea as- nine, duns ae
Oinampixe
de an inpnigi 381363°0 duos fb .2.pb cab - .111030 on neuron nepecre- nerapu
mu, aaaps
.
ae de BOMI ve ais Time) ne eae mai Trait ce
depea daTopiel opzu mi am dors
dunpe Tau3e3e annaoriea de aura .no" awn ae eau mi a atm xestri-
Bicecpiel Mpniaiaopd wi plunnexe 4.1,00 xa ne aniT psmi3mop as a na. B8 onpi ()m-
a apeelainiaop. rpm] if38 i 'Nese
00000e. nasti3 ne na3ps Topii.
spennui adlsee.
domnecu. Juni. ain news
Lei. Lei. Lei. Lei. Lei. 1 Lei. 1 Lei.' Lei. Lei. Lei. Lei.
Sucdva. 84,864 8,259 93,123
1

310 3,677 6,642 2,700 -- I

13,329
I

79,794
II

--
Nemtul,
Romanul,
Bacad,
73,764
48,803
95,709
10,193
8,484
7,417
83,957
57,287
103,126 -
100
326
3,169
370
4,985
7,195
2,192
3,615
5,800

1,0- 00
-- 16,264
2,818
9,600
67,693
64,469
93,526
--
Putna,
Tecucid,
Covurluid
118,521
81,240
64,230
5,040
11,190
10,266
123,561
92,430
74,496
-448
5,701
6,6491
4,418
3,7 1 b
2,288
1,700
900
750
500
24,769
96,137
304,636
35,076
106,824
311,703
88,485
- 13- ,394
237,207
Tutova, _
Vasinid,
52,638
34,355
14,895
7,676
67,633
42,031
1,280
332
200
580
1,613
507
550
130 -
24,770 28,413
1,549
39,120

-
40,482 _
"Galati,
Herta,
56,721
14,989
21,598
6,154
78,319
21,143 -672 1,510
834 - -
2,575 450
--
178,447 183,654
834 20,309 --
105,335

Dorohoid,
BotclanI,
46,941
44,917
3,363
12,641
60,304
67,567
2,723
1,720
-
822
1,022 - 3,546
2,742
46,759
64,816 --
Ilfir
Clrligatura,
38,708
11,828
2,693
2,268
41,401
14,096
870
29 15 -
870
44
40,631
14,062 -
Negust. Egaii
De in 2apcii,
42,544
5,912
-
4,805
15,892
47,349
21,804
4,010
-439
-312
- - 751 46,598
21,804
4,010 -
.....;....
www.dacoromanica.ro
aamamawa MIUMSOimmi. 111171011=311MP
916,684 152,833 1,07 3,52 79,249 34,264 31,973 12,780 628,749 717,016 712,447 355,936
 271

NOI GRIGORIE ALESANDRU GHICA VVD.

Cu inila Ini Dinnuedeu Domini Terel Moldova.
Dupes cum soarele, intro celelalte tote lu-
minatele stele, fare de asemrtnare, si fare
deosebire este mai aratos dupa cele strain-
citoare, i foarte luminoasele lui raze din
care tote se inveWescil, intr'acestas chipu si
luminarea mintii ominesti care purcede din
silinta, si invatatura, sciintilor si se impar,
*este i sufletul, intrece pe tote altele pre
laudate dartui, care duprt, fire le are ornul.
i aceasta de demult, cu prisosinte de slava,
la neamul nostru stralueea, prin silinta care
se punea ea sa isvoriasca aceasta podoaba
a invaCaturii, i adapa atuncea ca un dulce
curgatoriii isvortt, cut pre indestulate api a
bunelor obiceturi, nnnumai pre ale, sale odra-
sle adech pe neamul nostru, ce i pre cele-
lalte nearnuri., cu isvoarele intelepciunei
lumina. Iar acum cu lenevirea §i lipsa inva-
taturei acestii au rainas en totul go1, de
bunele obiceiuri, si de cea desevarsita mes-
tesugire a stiintelor, in nauntru un teatronil
de salbatacie, si deplina varvarie i ticalOsie.
i aceasta este cunosenta, catu ca, dupa cum
ochiul frail de raza soarelui, nu vede Linde
merge, asemine pi sufletul candri se lipseste
de agiutoriul invataturii, nu scie unde se
mists, gi ce lucreaza. Cad ca invatetura
www.dacoromanica.ro
 - 272 -
sciirrtelor, impodobeste pre mu, desteapta,
si lumineaza mintea lui, al hatlizeste cu multa
ispitire, si cu indestularea cuvantultn, se face
podoabil in vreml de fericire, adapostirea in
vreme de norocire, 4i mangaerea a 'nuke
scarbe. i inscurt cuVaut infatetura face pe
om, care om, i pans inteatata, catti printr
aceasta nurnai, omul inva0 cc este Dumne-
cletI, ce este credinta, ce'i omul. i iutru
aceeasi vrerne, care este datoriea ce omul
are catra Fficatoriul lut, catra vecini,i cats
sine insusi. De vrerne ca darul invataturii,
este atata $i atata, i ca un adevarat Duni-
nedeeseii i ceresca bath lumineazil intru
acestas 01110 pre ow, si numele luT nu numal
in viez4a, aceasta fericit al pazeste, ce gi
dup5, moarte inluminat si veclnicu al tine.
Am socotit cu Dumnecleeasea ravna §i cu
cea din inima dragoste si domniea me,
de sand cut Dumnecleeasca pronie ni s'au in-
credintatu in mans canna obladuiril, stra-
Jnosesculul dornnesculut acestuea scaun al
Aloldovef, catra alte sevarsite lucrari, meat
s'au putut sa aducem la mai bine, si stare $i
sporire acelor dupa adivar sfinte purtarf de gri-
je a elinestii limbl, mat desevarsita procopsala
i invatatura sciintelor. Decf dupa noua
asezare ce amti filcutu domniea mea pentru
scoalele elinesti aicea in orasul Iasulul in sfan-
www.dacoromanica.ro
 - 273 -
to Mitropolie, prin al nostru don-mesa-1. hriso-
vii Warn (prin inderrinarea gii rugrt-
mintea negutitorilor de Galati), ca cu ne-
adormiti ochi se ne nevoim, avandu Dumlle-
zeasca ra'vna", sh" se facii si srt 60 asezh,
si acolo la orasnl Grtlatilor o elineasert scoala,
care pentru mai multrt luminare, scoala eh-
neasch s'a fie adunatA si cu greceasert. La
care aceastrt folositore de suflet si vrechneri
de iubire fapth, dumnecleeasch, mat avutil
domniea me indemuatoriU cu fierbinte sir-
gmealk si pe presfinOtulii Mitropolitu al ter(i
Cair Gavriil, eu acAruea blagoslovenie sainta
minAstire din Galati Mavromolul, ce era treat
naiAte vreine supusrt, la o mailastire de la
Targradil, ce s'au pustietti, care se ehiema
iar4 Mavromolul, dui% a cAriea pustnre, tlil
fostil r5,masii suptu ascultarea si chidemoniea
Mitrwoliet. Aceastii, rnra6stire s'au afiero-
situ, ca di rrunrie spre folosul orasului Gala-
War cu titlu, st cu nutnirea, de scoala eh-
neasta, si acum, si in vremile cele viitore,
nestrimutatA, si neelatitrt en mate veniturile
et ce va avea, si de astricli in nainte se fie,
§i A :e numiasat fara striimutare, scoala e-
lineasd, La care scoala orAuduim domniea
me si epitropil purtAtoriii de grijrt pre ere-
dinciosti boeriul &m-6e melee Dumnealui
Neculach Birantil biv vel Camaras, i Prtr-
www.dacoromanica.ro
 - 271 -
calabii de Galati, lmpreuna si cu D-lor ne-
gutitoril cei mai alesi din Galati, anume :
Dineah Iaui. Alisandri, i Costantin Docuzluo-
Oh pi Parescheva. i de vreme cä Egutne-
nu' acestei sfiute niatfastiri a Mavromolului
anume Antomentil, se af15, la aceast5, roh-
rastire Egumen a.prope de 30 de ani, chiver-
nisitorifi, si ptirtlitoriii de grija, 5i fiindir oin
euviinciosti aducandul i inaintea domniei
mele, au primitu cu tOtii sufleteasca lui bucurie,
acestu sulletescil heat, care este spe tolosul
obstiei. s; ndn.pare'a, uorodului. Carele papa
la sevi-11.-.;.rea Vietil lui, se fie si el imprema
cu epitropii de mai sus aratati chivernisno-
rin, @i purtatorin de grija scoalei elinesti, ce
se va aska. Dandri domnie,a me si acdstii,
voe epluupilur ca 5It pue tot chipul di si-
linth, sh gasiasch dascal elitiescii, se fie pro-
copsit la invataturA, pro carele sh'l aiale
la scoala elineasca. Caredascal sat pue
toata epiiueliea, ti osirdiea spre procolsala
chi invayitura ucenicilor, st se fie si irodi-
dascal, i preoti cinstiO, de treaba i en evla-
vie, care se fie. si pentru slujba shntei bise-
rio, si pentru ca sa invete pe, copii China-
gramata i apoi din veniturile acesfil ma-
nastiri sa, se dea deapururea, atat plala preu-
vilor i mancarea lor, cat si mancatea das-
calului . Tarwww.dacoromanica.ro
cele ce vor prisosi sa fe suptil
 - 275
iconomiea numitilor epitropi, e_t sa aibA pur-
tare de griyi deapururea si in toarn", vremea
spre folosul, si intemeerea acestei scoale eli-
nesti si grecesti ; ins dascalul cel elinescri
sa, fie nesupas si intru a sa stgpAnire, cu
sprijineala si apararea epitropilor de acolo.
leafa lui nestramutatti sa o eie de la epi-
i
tropii ce vom orandui domniea me la scoa-
lele din Iasi, pe luna eke 15 lei 70 bane,
care facil pe an : doue-sate lei ; asijderea m'am
milostivit domniea mea, si am fficut ca sa
Pba, aceasta -sc616, Si o pivnitrt care sa. fie
4cutiai de eamang, de bezmrtn, de boar, de
raniste de ceparitii, de pivniceritil, de loc
1
cgescil de toate &rile si angariele, on
i

ate ar fi pe alte cfacime, dar acestrt cr5.-

Omit de tote sa fie in pace si nesuparat5,
4 poroncim domniea me tuturor ce ati fi
cp sislujbele arrttate mat sus. pe alte ceacime,
sl aveti -a urma la toate dupa cum arafam
si hotarim mai sus. Ce dar pentru aceste
t ,z! to ce aims hotAratil domniea me, prin
a st5hrisov al domniei mele de acum Inainte
as, sa se tie, si asa sa se prtzasch, si pof-
tin si frAteste indemngm, si pre ai nostri
iub frati Domni, ce vor fi dupa" Noi la
ace4trt domneasc6 oblAduire si stapAnire,
a saunului terii acestie a Moldovei ca sa nu
tread cu viderea aceasta asAzata stare ce
www.dacoromanica.ro
 276 --
fAcut acestel stole elinesti si grecestT
din Galati. Ce ma! vartos spre mat buna
stare, prin domnestile for lirisoave, s'a, in-
threasca ca sa alba starea for de apururea
neclintita, i nestramutata, ca prin aceasta
fapa pliticuta lul Dumnecleil, i folositoare
de sutlete, sa castigilni si not in ceriurl la-
casurile cele innalte i luminose, spre sufle-
teasca noastrA bucurie, veselie, si odihra.
Pentru aceasta s'att scris ¢i acestii hrisovii
al domniei mete, care s'ail inthr it cu ano-
stra donmeasch ischlitura i pecete, 5i s'ari
datti spre nestfamutarea acestil scble eli-
nesti. Scrisusau hrisovul acesta de mine Au-
tohie Logait Zadovanii.
(Iscalit) Grigorie A. Ghica VVD. (L. P.)
Veleat 1765 August 13.

NOT ALESANDRU CONST. MORUZ VVD.

Cu mila lui Dumiteleu Doom Terel Moldovel
Nostirnu lucru i pricinuitoriii de bucuric
clieti ea, facea Egiptenil clind cu glas radic:
in puternicie pe StWanitoriul, cacT luau&
pe cel ce se hot6ria spre stkAnire, si 6
obstie eu tot! petreeandul it aducea la can -
pu, i acolo in loc desehis imparAteste pui
dulu in scaunil, it intreba sthndil en siela
pe Tanga dAnsul, de cinsteste DumnelPhia
www.dacoromanica.ro
 277

si de se Inching el ; atuncea darn el radi-

candusI manele spre ceriu prin faprii lucre-
dinta si dovidea intrebarea ; dupa aceasta
se intreba de al doilea, de era si drept, si
atunce el scotindusi sabiea o apropiea de
&al seri, si atingea catinel cu &Ansa gru-
rnazif sel at-Marla insusi cum ca, si pe sine
vor omori de ar face strambatati ; i earasi
se intreba de al trcile de este si darnicii,
atunce el cu amandoa manele inprastiea
our si argiut la norodil ; si la cea de pe
urina intrebandusa do este muucitoriii, el
indata sculandusa apnea plugulu ce i se
aducea siit tragea ca si calla ar taea
brazde din taring, si de acolo se aduce is
cetate cu huite, si cu laude petrecandusa,
i asa dar fiindu pre deplin, se incorona sta-
pallitoriul. Gael cu cale este intru adevar
ca acel ce se afia, en credinta, dreapta si
urmeaza dreptatii ; fiindri darnicil i mun-
citoriti, ca unul ce este impodobit cu cele
ma! frurn6se si ma! imparatesti fapte, sa se
socoteasca stapanitoriti pe deplin. Dar aceasta
nu este asa cu adivarat, de voni lua sauna
stapanitoriulul din sfarsitul peutru care se fa-
ce, caol dupii curnir este treaba comedia-
ntilui, nu este asernine si a Stapiinitoriului,
a arata numai pe densul facendu cele cu
tale; ci diva cum pe sine, asernine i pe su-
www.dacoromanica.ro
 - 278 -
pusii lui sal arate en fapte buue, deci nici
a Egiptenilor ar pute se fie, nici sA, se nu-
measc5, adivarat pe deplin st6panitoritt, ce
acela eare scie si chip $i are cunostinta acelni
prin care si supusii se facti bine credincioo. $i
drepti i darnici $i muncitori ; dar care sent
aceste, nu suntti canoaiie de pravile, nice
orsandueli de pedepse, nisi foc, nici her, ce
pestle $i cuvinte a muzolor, de la Pei ion
izvorul calului de la °limp° la eel prea sfan-
tn, en dulceatit intetin lee uninduA care
5i decat hierul fiindil mai fa' i6s5, firea oini-
neascA, ceea ce se indaratniceste si se sal-
bataceste, cu lenevire, imblanzinduo, cu buna
intelegere a intorce spre tote faptele cele
bune. Asa dar se cuvine ca staprmitoriul se
fie Mae nemeritoriti. $i lucHitoriti a tuturor
celorlalte, mai din thiti fapte bune, asijdeea
p 'ntru ca sa fie dupil cuviint5, pe cea depli-
trebue se fie si iubitoritt de invtitaturT
si se indomne pe supus.1 la procopsala, ca
de la di-in.a pov'atuindus5, i snindusa in v'ar-
ful faptel or bune, orasulti se odirmneasca
bine, si vieata, bun5, sa tiiieasca, faand use
fericiti. Aseininea dar si not chipu de stapa-
nitoriii, puindu inaintea n6stra" i dupa chipul
acesta avandil ravnii spre a stApan7, §i pof-
tindu s'a inchipuimu, asemine §i pe supusi ;
iu vrerne canal de scum scoala E§ului adu-
www.dacoromanica.ro
 - 279 -
andlio prin catu s'ati putut la mai bung
orindueala, cu obstescii al nostru domnescil
hrisovii am cinstito. Pupa aceasta intorcan-
dune spre targurile de atarli, ne silim sa
samauamu cuvandi pretutindene ca graul.
Peel dar : A.) asazam domniea me in tar-
gul Galati' sc615, de litnba elineasca si moldo-
vineasca, pe care voim sa fie in manastirea
Alavromolulu), precum au fosti) si mai inainte,
si manastirea, se fie supta epitropiea seal],
iar sanaa venitului si a cheltuelilor sa" aib E-
gutnenul niAnastiril a o da la santa Mitre-
polio, unde este inchinath. B.) Poronciin si
oranduim boeri epitropi si neguOtoo, spre
purtare de grija a scolei din Orgill Gala ii,
dupa cum mai inainte prin al nostru dom-
neseil hrisovii s'ati poroncit, adeca pe credin-
cioii boerit patrii : D. Neculai Lengiu
biv vel Sard. D. Coste Vasiliu biv vel Jigniceru,
si din negt4itoril pe Feodor Caracadan, Ge-
orgie Lephdatil, i Ioan Popa-Georgiii, G.)
Pentru lefile anianduror, oranduim 750 10,
din cele deobstie venit al scolilor, care sa
se dee pe tot anul, in clod randuri la fieste
care sese luni, dup cum se daze si la (we.-
lalt1 dascali, si de nu vor agiunge acesti
ban), lipsa sa se implineasea de la targove-
V a carora copii vor invata in scoa16, D.)
Poroncim epitropilor ca la li intaiil a fieste
www.dacoromanica.ro
 - 280 -
diriea luny, aduniinduse la se615,, sa cerceteze
pe dascali de prizescil cuviinta lor, car de
nu, se fac6 arAtare la epitropii obstesti, ca
lipsindii pe aceiea sri pue pe alcii in load
lor. E.) Nu dilm voe dascalilor, Mei ucini-
cilor sa se lasA inzadarn de invataturile lor,
ce numai I)uminicile si la praznicile impa-
rritesti si la Canicule.G.) Voim ca dascalii
limbic moldovenesti se fie scriitori i cAn-
threti ca $i ucinicii srt invete de aceste. Z.)
Cinstim pe dascali cu ertare de bir 5i a-
Orarea de on ce obstesti intrimplatore dad-
care si prin celu obsteseil de mai inainte
al nostru domnescil hrisovU s'ail arAtat. I.)
Dascalii ca,ndu vor gre$i sa se giudece de
c itra epitropi, ier'a nu do D. Pare5labii.
Aceste pentu cele mai suss aratate hotilrhn-
duse de ciitrii dornMea me dat Galata-
nilor acest al nostril domnescu hrisovti in-
tilritn en a nostril d.onmeaseil isealitura Si
pecete. Poftimii pe luminatii domni ce se
vor invrednici in urma nostril la domniea
acestii tars, ca intarind aceste de mai sus
aratate, se mai adaoga fiindu folositore
obstiel, atilt la stapanitori cat si la supusl.,
gi spre aceasta este credinta a insumi dom-
niei mele de mai sus scris, Not Alesandru
Costandin Moruzi VVD. i credinta a pre
domniet mele Costandin VVD.
iilbii fiilor www.dacoromanica.ro
 - 281 -
Dimitrie VVD. si Neculal VVD. si credinta
a trel Arhierel al tarit : Preosfintiea sa Chir
Veniamin Mitropolit Moldovei, iubitoril de
Dumnezeil Episcopi de pe la Scaune : Chir
Gerasim Episcopu Romanulul, Chir Meletie
Episcopu Husului, si credinta a cinstiti §i
credinclosi boerl divanulul domino mele Dum-
nealor : Costantin Balos vel Logofilt de tara
de jos, Mihaiu Sturza vel Logolat de Sara
de sus, Feodor Balos biv vel Vornic de lara
de jos, Epistat Agiel, Vasile Costachi vel
Vornic de Cara de jos, Costantiu Balos vel
Vornic de Cara de jos, Costantin Palacli vel
Vornic de Cara de sus, Lupu Balos vel Vor-
nic de Cara de sus, Manolachi Dimachi, vel
Vornic at obstiel, Dimitrii Maruil vel Post.
Sandu Sturza vel Vist. Raducanu Roset Hat-
man, i PArcalabii Sucevschie, Costachi Sturza
vel Vornic za Aprozi, Alecsandru Caragea
vet Spatar, Dinntrachi Ghica vel Comis, Ale-
sandru Mavrocordat vel Camaras, Manola-
chi Vardalah vel Caminar, si credinta tu-
turor boerilor domniei mele a marl, si a
mici.

Scrisusaa hrisovul acesta la scaunul domniei

mele in orasul Esii, intru a doua domuie
a n6strii, la Moldaviea, de credincios boeriul
nostru erban Botescu biv vel Sulger, lo-
www.dacoromanica.ro
 282

goflit de taTn6, in cursul anilor de la Mn-

tuitorul Hristos 1803, Mai 29.
(Is& ilit). Alesandru Constantin Moruzi Voevod,
Conslandin Bags vet Logofalg.
(L. P.)
Aeeste done hrisOve pentru seOla din Galati s'aU gdsit
in IvIrtille rilposatului SpatariO Con§tanlin VaEiliu, cc s'ati lu-
ata la Eforia de Galati, de pe care scolindu-se copii le-
gllizate cu No. 868 si 869 din 8 Maid 1850 s'au trinaesti
la Depart. Averelor Biserice§ci si al InvetAturilorfi.
T. C,

NOi MIHAIL COSTANTIN SUTU VVD.

ito.i. 11iIo t. Gospodar Zentlif Moldayseoi

inviintare se face prin acesta ltrisovit al dom-

niei mele, tuturOr cui se cuvine a sci, ca duica
ce din Dumnecleeasca Pronie gi milosti vire,
iii-am aseatil la al nostru donthescii scaunii. al
acestii de Dumnecleu pazite teri a Moldav;e1,
tot scoposul nostru fiindit ca sa punem la bu-
na oranduiala §i a§hclare totti starea, snpu§ilorti
nostril. i intre altele luatatu dotnnia me amin-
te, gi pentrti iganii d.omn.qti lingurari §i ur-
sari, care suntil din vechiii biruici la camara
G-ospoidil, ea prin jaloba ce au &Ail domniei
male, bulubasii gi giuzii si toti tiganii cetasi
al ztcestor done bresle cu plangere, s'ad jahati
ca el dintru inceputti au fost traitor! statorni-
eici in Cara aceasta, purtandii clajdele for dea-
pururea ca nisce locuitori ai pamentuluil care
mai inainte au fost multi la nurnert4 pentru ca
www.dacoromanica.ro
 283

din neamill acestora din vechifi danie pe la mil-

nastiri §l pe la boeri nu s'ail clan, pazinduse
privilegiile ce an avutil grin domnestile bris6-
ve, cu legatura ea sa nu se deie danie dintre Jan ii.
Dar ilpOi in anii trecuti ratacinduse lirisove-
le acele de la 'Mina lor, s'ati fost datil multi
dintre dansii danie cu briove, intru care vre-
me Cali slit remas nedati, find enprinsi de fri-
ca daniilor, pe de alth parte geremetisiti de ea-
tra zapciii lor, en chipil ea sh-i scape sa nu se
dea danie, au remas cu total Mai de nedejde,
si temanduse ca nu cuniva se cada §i ei in ro-
bie pe la boeri, as fugitil de nice in Cordonul
Neintescii, intr'alte par ti streiiie Made eel mai
§i
multi dintre dansii §i piing arum se atm, §i din
pricing aceasta pre putini tigani au remas nice
in tara, chrora nmacar eh mai pe urnia, de In
itiminatii donmi hrisove li sail fostu data
cum ca nu se vor mai da danie, dar acele, 116-
sOve find filrh de legaturA de biastam arhieresc,
pe urmil tot nu s'ail tinutu in saran, §i ei all re-
masa petrecandil cu multil frich, ¢i deapururea
ca o rani in inima lor loeueste frica daniilor.
Pentru care ell laerimi s'an rugatil none ca
sh'i punem in cale cu odilina lor, gi sa le dam
hrisovu cu legAturA de arhierescii blastamu ca sg,
le iasia din 11111111 frica aceasta, §i sa se statorni-
ceaseh mai en teuleia, adunanduse §i cel fu-
giti de pintr'alte parti de loci". A chrora jalobh
cercetandu-o insurni donmia me 5.2u multa bla-
re aminte, aflatn adeverata : pentru
imputinarea numerului lor ne-am pliroforisitu
domniea me, din tabla Visteriei, eh prea putini
donmesti tigani au remasil in Tara aceasta, §ei-
www.dacoromanica.ro
 284

nth* find de nal mai din nainte cats sums de

tigani lingurari i ursari, avea domnia Molda-
via Al doile pentru ca cu adeve'ratii fostii
flat danie dintre ne-am adeveritil din
&Ansa,
condicile Divanului, dupa care imprasti;ndusa el,
Visteriel Domnilor ce mai pe urma au domnitu
in Cara aceasta, s'ail pricinuitil multR strambata-
te §i pAgubire, care acum numai putinu si dom-
nia me o suferim.
Deci dar vrandu domnia me a ne incredinta
de au avutil el hrisove domnesti, ca se nu se
dea danie precum <iu aretatil el, cerceanduse
8'm) gisitil la domnestele condice ale Divanului :
Intal unu hrisovil de la reposatul Domn Gri-
gorie Alecsandru Ghica VVD, din anil 1776,
Noemvrie 29, intru care arata ca lingurarii a-
cestia ail fost a vutii si alto hrisovil dintru cea
dintsai domnie a sa, ca se nu se dea danie ne-
marni,si prapAdinduse la, vre:nea nazmirilii, dom-
nia sa prin acel al doile hrisovu, aseminea au
tntaritu hotarandii tot asa sa se urmeze.
Al doile hrisovil, de la reposatul Donutil
Constantin Dimitrie Moruz VVD. din 1781, Ghe-
nar, 22, intru care aratit ca asa adeverita
domnia sa, precum tiganil lingurari din vechlii,
au avutil obiceiu ca se nu se dea danie de ca-
tra Domni nimArul, §i asemine au intritu, cu
hotartre ca nici odatil tiganii lingurari, danie
sa nu se dea ; nici la mrmastiri, nici la boeri,
nici la altii parte.
Al treile hrisovii, de la domnia sa Alesandru
Constantin Mavrocordat VVD. din letul 1782
Decembr. 2. intru care arati eh' §1 Domnia sa
adeverindusa ca tiganil domnesti lingurari §i
www.dacoromanica.ro
 285

rudari, din vechia au avutu obiceni, ca nici o-

data domnii danie dintre dansil n'aa data, ase-
mine si Domnia sa prin acela hrisovil, as in-
tarita, hotaranda sa se pruaiei nestramutata.
Al patrule hrisovit, de hi dorrinia sa Alesan-
drn Costantin Moritz VVD, din anal trecutar
1792 Octomvrie 8, barn care si domnia sa ho-
triresce ca nici odini6ra iganii domnesti lingu-
rhri i ursari, danie sa nu se dee, hotaranda in-
ert §i altele niulte spre buria intemeere i foto-
sul lor, cum pre largu se cuprinda la acelasii hri=
sovii, care q'ail vednt de domnia me, intarita
cu iscalitura ci peetea domniei sale.
Dupa care incredintindime domnia me ca cu
adevaratil ail avut acestil pronornion hotarritit
prin doinnestele lirisove, carele find en legato-
ra, de blastam, tot nu s'ail tintita in saint), pen-
tru ca din vreme in vreme, unil gasindu chi-
purl i rnijlociri, au luata din nearnul acestora
multi tigani danie cu. hrisove Gospod, din care
pricina eel mai multi tigani domnesti ce rema-
sasera nit fugitia in paqi streine, iar mai alesa
tigani rudari nunmi nouri, cruel s'ail vechitil la
tabla Visteriei, c'ati remas neda0, i socotindri
domnia me ca DU cuniva dupa urmarea dorn-
niei nostre, cu asemine chipu sa se impt4ineze
cu totul acest neama, qi sa se intample asemine
pagubiri si la urmasil nostri, iatri cu hotarire
desavarsita prin acestu al nostru donmesca hri-
sov hotrtrim i legrtni, ca de acum inainte ti-
ganii lingurari 3i ursari, danie de catra Domni
sa nu'i mai dea, niacar la on ce °brazil ar fi,
cum ci caV vor fi avanda hrisave pe acestu
fella de tigani si n'or fi apircata al redica pa-
www.dacoromanica.ro
 286

na acum din tiganil donmesti, sa nu li se dee

in staphnire, ce sa remge drepti tigani dom-
nesti, cAci si domnia sa Alesaildnu Costantin
Moruz VVD, cimoscandil cä en gresala s'ati fost
datil atata tigani danie, ail rescumparatil de la
robie pe 20 selase lingurari ce era dati danie
insus domnii fratiel sale, si lurninata Domna m-
ail fost (lath D-sale Comisului Raducanu Roset,
iaa locul carom an datil alti tigani domnesti stre-
mill, cum pre larg aratA hrisovul domniei sale
din treentulii ama 1792.
Al doile si on ca i altii voril ave inpartile
cu domniea, 9i dup:A. ce va face cercetare prin
boerii ce vor fi randuiti. en tidula Gospod, fi-
indil filth Vornicul de tigani si bnCubasii $i gin-
zii de tiganii Gospod, eke suflete de tigani ur-
gari sail lingurari, va, ramane sa eia, on tine sa
nu se dea nimarui dintr'aceste done nemuri, ce sa
alba a da domnia dintr'altil neamil de tigani
domnestl ce vor fi in Moldova, intanindil ace-
blia stApilnire cu brisovil Gospod.
Al treile on care pe supt cumpsatil fana ci-
rea domniel, ar cuntina vre unu tigan al sea
en tigandt, donmeasca, sal tigancil a sa en ti-
ganil domneseil, Ca pe 'Irma se pOta, a cere si
a lua in stapanire tiganii cloinnesti, on eandil
vor dovedi pe acela epistatii si vornicii de ti-
gani donmesti, ca au sAvA,rsitu aseinine cltipil
de viclesugu spre ptigabirea Visteriei, atunci
partea cea streinA, tiganil sail tigancil de va fi,
s'6, se iea cu total in stzlpanirea domneasca, pi
sä se treacg, la tablil pilgubind unil ca aceea
partea for ca unu streafil spre pilda altora.
Al patrule,www.dacoromanica.ro
on ce pricing de judecil41 si de
 - -287

implinele vor fi intre ansil cu on tine, numai

epistaPi si vornicil for sa le saute cu dreptate
diva vechiula for obiceiu, iar Ispravnicif sail
alti dregatori sa nu se amestece cat de puOnii,
fara runnel child s'a intenrpla morte de out.
pentru ca sa se pazeasca acestil aseclarnantil
statornicti si neclintitit in veci, si ca sa conte-
!Ascii acesta rea urmare ce au fostu asupra
cu nepadirea proriomiilor lor, hotarim
donmia me, ca Preosfinpa sa pArintele Mitropo-
aunt lerii acestia Chir Jacob, si iubitorii de
Dimmer,leu Episcopi, al Runirmultg. si al Husir-
lui. *sit lega0. si sa. punep Arlrierescu blastam,
asupra a on eui a cuteza s5 strarnute aseclarea
aceasta, si asupra ori cui ar indiazni prin niij-
locire sa ceie dariie de la doinnie, din nearnii A
tiganilor lingurari i ursari, scriind mai jos in-
tr'acestii lirisovu, si iscalincluva, si apoi sa se
dee si in tipar spre Instiintarea tuturor, C a dt
se fereasca fieste tine de a urma inprotiva.
i spre acesta este credinta a insumi d.omniei
melt Mit duih,tl CoH.itantin &itu Vo,vod, si cfe-
dino a pre iubici fiilor domniel. mele : Ion V
evod, Gripoie Voevod, Alecsandu Voevod.
crednAit a einstiV si credinciosi Boe 11 Divantt-
lui donmici mele: D-lui Ion Cautiteuzino vel
Logofat, i D-lui Lascarachi Roset vel Vist, i
D-lug Constantin Paladi vel Vornic. i D-lni
Depaste vel Vornic, i D-lui Neculai Roset vel
Vornic, i D-liti Constantin Balo§ vel Vornicti,
i D-ltii Grigora§ Balasachi Hatman, i, Parcalabn
Sucevschi, i D-lui Aleesandru Sutu vel Post,
i D. lui Anastasachi vel Aga, i D-lui lordachi
Roset vel Spat, i D-lui Grigorakai Ventura vel
www.dacoromanica.ro
 28S

Comis, i D-lui Iacovaclii Arghiropolo vet Ca-

marasrt, i D-lui Iordaeld Mavro, vel Caminarl
i D-lui Serban Canano, vel pahar, i D-lui 16n
Roset vel Surd, i D-lui Andrei Milo vel Stolnic,
i eredirqa a tuturor Boerilor domniei mele a
marl Si a mici.
,Serisusaii, hrisovul acesta lee scaanul Domni-
ei mPle in ora,sul 1(1,94, infra cea dintalu domnie
a nostiyi la .Moldaviea in anal dintdiu. de ere-
dincios boerivl nostru ,.5'erban biv vel Szi igen
1793 Mart 25.
Noi !Whoa Sup" VVD.
(1 P.) I. Canta. Vet Logo lilt Procitah.

De vrerne ce dreptii si cu iubire de Omeni ail socotitil

pre inAltatul Douinul nostru, pentru liganil lingurari, si
ursari a (Amara cei douinesti, care pentru ca se nu se
imprastie, despilrlinduse de neamurite sale, si s5 se dea
de obste (land inpotrka iubirei de omeni, si a dreptulul
si luminatului domnescd hrisov, acesta bine ail socotitil,
drepta aceea si Smereniea NostrA imprettnil cu iubitorii
de Durnnecien Episcopii ce se af15 aicea, pre toti aciea as
s'ar ispiti vre odatil a pune la cube, sail a sfillui sail
de tot a strica, aceasta prin domnescut hrisov, asdclat5
dreapt5 si cu iuhire de Ourieni hotartre, ii supunem sub
biseriei stele blilstAmuti si canone, si unii ca aciea carii
s'ar ispiti vre odflif a pune vre o stIpAnire nedreapt5 a
supra acelor tigani sit fie suet strasnicul bl5sthi si in
veci neertali, aviludd asupra tor, bldstginul si acelor 318,
Stinti pilrinti de la Sohorul Nichief, procopsala in vielita
for s5 nu vac15, ostenelele gi sudorile for sti he spre pier-
clue, fiend, pietrele se putrezasa si sR se rAsipeascil,,
far trupurile for dup5 inerte sa stem intregi si nedeslega
www.dacoromanica.ro
 289

te, heti si de IAEA smereniile noastre sA fie blifstfimari,

iar carif vor urrna drepl lii, §i intorma dupit hotiirtrea a
cestui Ituninatii domnescu hrisovu, sii tie ertati $i Iola-
goslovIll, Amin.
(L. P.) faro!) illitropolit Moldova'.
(L. P.) Autonil Episcopal Moran m/at.
(L. P.) Veniurnin Episeopd
lorduehi treti Logo Idt Procitelnorn.
S'au trecut aseinine in condira Dkanului.
Mulei Cosirn (Jondicur.
Ilriscvnl acasta se afla pe pergamentii, scrisa proa bine, la care
este aninata o pecete mare de argintti, in marime do L1/2 cot.
Acestu hrisovii este barazit de mine Arltivei Statnliti T. C.

NOi GRIGOILIE LOAN CAL1MAH VVD.

Cu mita WI Duninetieil Donlon ANTI Moldovil
Facem §eire priateacestil Domneseil al nostru
hrisovii, de vretne crt datoriea domnilor , a stA,--
pimilorii, ce au sub's" stapiinirea for supuse no-
rode pururea, trebue cu mare thvnii, §i totti.
deanna In cugetula iulinii for srt fie. A socoti pi
a lua salmi ea bil alle 51 Sil grise-sca chipuri, cu
carele s auuca Vtrele Pre rani bunil intemee,re,
ci pre supuiii sei la fericire §i odihnii. Mare
datorie le este aceast i. Fiindil di din Proniea
ha Dumnecleil s atl alesil Donn' §i li s'ail lucre-
dintatil pow4uirea de notOde, se cade darn dupfi
datoria ce ati. a da aced catra Dumneclett
pentru marl ruilele sale, ce are de ctitre
ei, precum BSI el asemene .datori suntii catr5 su-
pu§ii sel. a fi cu mare osArdie §i silinifa ca §i cum,
www.dacoromanica.ro 13
 290

ar putea sa gAsasert cele mai bune chipuri, si la

acele sa urmeze, si unora ca acelora va fi de
mare slava, si de multi lauda pomenirea lor.
Dup4 allele au $i acestrt datorie a lua aminte,
si a socoti, $i pentru cele trecute vreini, cum
sidil purtatil lucrurile, 9i cu ce randuealk i ce
temelie au aratatil a fiese caruea sarsitil. Si din
cele trecute poste tieste tine a lua luminare si
pilda de invil0.turrt, si pentru acele ce intru a-
cea vreme cure, si cele viitore. i asa mai cu
lesnire va pute sa pue la cea mai bung tale
Stapanitoriul povticuirea §i orAnduela supusiloril
sei, ca sa aducti starea lore la intemeere. Deci
de vreme ca nemitirginita buniltate a totil Tiito-
riului si Stilpanitoriului cerescil Dumnecleti, bine
au voio §i ne -au randuitti si pre not cu a sa
Santa pronie la domniea Moldovii, la patriea
phrintescului nostru scaun, si dintru acea santa
pronie lumintmdune cunoscinca, cum ca cu faptele
cele bune sa eatiga tote binele sufletescu si
lameseiti. Dupa cavantulti Zlataustului ce dice,
ca filditorii de fapte bune \Torii d.obandi buna-
thtile ceresti, lucrul eel nemuritoriti si vecinicii.
Deci si domnia me cu ajutoriul cerescului Dum-
ne4eil, iubitam §i am voitil din tail sufletulu
si cugetul nostru ca sa uranIm fapteloril celoru
bune, iara cele rale si aduciitore de striciiciune,
silindune cum s'aril pate a le stange i sa le
disrAdaciahmil si mai vartosil din Cara aceasta
uncle din darul lui Dumnecleil ne allarn Domn
si povii.cuitoriii, si este si patriea nostril.
Si din cl.iva ce ne-am imbracatil cu luminata
haina a domniel, n'am pregetatil, nici ftnl con -
teuitu puindti tot chipul de silinta, qi cu pea-
www.dacoromanica.ro
 291 -
dorrni(i ochi a privi si a lua sarna tuturor lu-
crurilor si a obiceiurilor tarei acestiea. Poftind
cu mare bucurie sa le alegemit cele mai bune,
si sa curAim cele rele pi aducat6re de stricaciune
obstiel. Tara pre cele bune i folositoare sit le
a §azam cu Intemeere, intre care vaciand domnia
me si asupra dajdii vinului, niste obiceiuri rele
si de mare stricaciune obstiel : intaia ca, mai
inainte vreme era obiceia de se lua si pogo-
narita pe vii, lucru cu napaste peste drepta-
tea lui Dunmecleil, si se scotea in toVi anii de
platea ii pamantula, i apol pi pe roada ce e-
iiea vino, mai platea si vadrarita ; care acesta
socotindtto gi a,41 lumina0 domni de mai nainte,
i gasinduo fora de nici o cafe i dreptate, ait
legato prin hrisovele domnesti, $i en mare blas-
fauna ca sa nu mai fie pogonarita de vii nisi
odata. Precum pi insitini d.omniea me asemenea
o legarn i o interim ca sir se pazasca legatura
aatsta in veci.
Deosebitii de at:6sta am mai viiclutir domnia
mea III1 lucru si mai rail si mai uratil, carele
din pricinele vremilora apueasa spre stare de
intemeere, ca un chipil de obiceia, de puma
napaste In slujba vadairitulni, clicandu ca asa,
s'aii obicinuita ca sa pue vadrarii napaste, In
ciece vedre, done. Care lucru f6rte lleularginita
rantate are : aria saracilorii pagubire sit platesca,
ce nu an ; al doilea, hula celora ce sunta cu
slujba aceea; al treilea pi domnia, de uncle as-
teptit toVi saracii sa ea mangaere pi sa afle drep-
tatea lore, cum p6te sa, poronc6sca sa se ea
napaste ? Dar ochiul lui Dunaneclert ne prive§te ;
§i Inca in politiea unui divan doinnescii, cum
www.dacoromanica.ro
 292

pote si ce guril sit se euvintezti, eh este obiceiri

a se lua napaste. Adeviirulil si mare pacatil este,
dar si nemarginitil rusine tuturorti.
Pentru care, de nal lucre ca aeesta u-
ratu si lui Dumnecleu, si de hulh, iii tote lumea,
insciintindusil $i luminatil domni ce au fostil
mai nainte, au legatil prin hrisovele domniilor
sale, intarindh si cu strasnich 1)1:Asti-tin al Ar-
hiereiloril thrii, ca sa nu se mai iea, si nici sh
se mai pomeneseil napastea acesta nici °data.
i bine phlefindil domniei mele o fapta bunii,
Gi o legatura ca acesta, iate ci o interim si
prin domneseulil nostril hrisovil, ea sil se ph-
zaseh leghtura aeesta nestrilmutath in veci.
Deosebitil de acestea socotind domniea me pen -
tru cel mai bun folosil al tuturoril de obstie, care
scie Duninecleu Sfantulil, eh din tot sufletid no4-
tru poftim stare, §i ce mai bona odilma §i dreptatea
tuturor si dupe multa privighere ce este in gandul
nostru deapururea, am viiclutil, si am ciinoscut
i pentru slujba vhdraritului, ca ne flindil ja
orancluialh ca sh, scie §i shracii ce se dea ; multi
din locuitori, phrihsitil vide loril, temiindush
eh de multe on se scotea i adhosaguri, care en
banii vadraritului, si adho§agul acela, i cit pUte
mm punea si vadraril napaste, $i cu aceste pri-
eini fiindu, adevarulil ea era shraciloril ea unit
jaeil, Ca nu se se dobtindesca salt sit se indul-
cesca §i ei ceva din munca loril de un an. Ce
toti banii, prevail ce lua pe via, nu le agiungea
sa dee numai la vadrari, lava munca
toth o pierdea. Care nude ca acestea lueruri
faril de tale §i peste dreptate, n'ain pututil doni-
idea mea nici de cum ale suferi.
www.dacoromanica.ro
 293

Ce sfkuindune cu Preaosfintiea sa de Dum-

nedeil alesu, si al nostru duhovnicesciti Parinte
tti Mitropolititi a Oa Moldova, Chir Gavriil,
cu iubitorii de Durnnecleiti Episeopi, sfinciea sa
Chir loanichie Episco-pul Romanului, si sfin0ea
sa Chir Dosofteil Episcopul Radtiutalui, §i siin0a
sa Chir Iuocentie Episcopul Husului, si cu in-
denmarea pi ailinla 1i multa ositrdie a, D-sale
ciustitil credinciosti al domniel mele boeriit A-
lecsandru Ipsilante biv vel Posteluicti, i Sfatul
a dunmeloril einstiti eredinciosi, tots, Boerimea,
si s'ari gAsitti lucrul eel mai bunt si cu drep-
tate $i dupa a nostril placere, i asa cu sfatltlii
tuturorii de obstie s'aiti hotAratii, de acum ina-
inte vildraritul sa se ea de la totl locuitoril eke
optil banl vechi de vadrA, iara mai multiti nu,
nici adiThsagii macaril un baniti Mei odata s'a lit
se mai stoats. Niel Mipaste, vadraril maearti 0
vadrA., nirormul sa nu se mai ea, ce vadriiritulia
de acurn inainte sa se milsore tote vasele si marl
si midi, en cotul de Fier carele este la amitudoue
capetele cu boure domnesti, si este ft:loud-1 de
pe naisura eotului munteneseil, $i nu ii arunca
Mtipaste.
Si inciti antic poroncitil domniea me D-sale
Filipii Catargiii vel Visternieu, de at lanai un
eau de fieriti ca stela fOrte dreptil, 1i legandul
Cu anti lantiti de fierri sa se bath in paretele
Visteriei domnesti sa stea acolo neelitititti Mei
odafa. Pentru ca si cane' se voril face coturile
ca sa se dea vitidrarilorrt, de pe aeeia coat sa se
ea mitisura, $i sa se facA aseniene tocma ca acela :
cum si dna se va intampla sa jAluesc:a cineva
pusii vadraril napaste,
din locuitori www.dacoromanica.ro
cri,
 294

iarhsi duph cotulu acesta sh se cerce, si sa se

indrepteze. i deosebitii am mai poroncitil ca
sh dea in tipariii si ckeva ponturi, si sh le pe-
cetluesch cu pecetea domnesch, in carele arath
tots poronca vhdrariloril in ce chipi voril urma,
si vorii rasura cu cotul eel de fierii.
Ce dal* on in credintil de va fi slujba acesta
a vhdriiritului, on cumparatura, tote asa sh se
urmeze pre cum aratarn mai suet, si sh se pa-
zasert nestrArnutath. Dupa tote acestea, ne-am
inselintat domniea me, $i pentru vadra domnesca.
i sthrosteasch ce era obiceitt, de se Ina de era-
Inn de pe la locuitori. Insh vadra domnesca,
numai de la Odobesti ; Ixra vadra sthrostesch,
se Ina si de la Odobesti, si 'Ana la Trotusti.
Iarh, de la o vreme in Mee, se intinsase aeel
obioeiti de lna vadra sairostesch din tote tinutra
Putnii, si Inca Starostil de Putna, cum si eel ce
se randuea de la domnie de strangea, vadra dorn-
neseh, fheea zuhstna vedriloril eatil le era voea
loril de mare. Pentru care. iath acum s'ail ho-
taritii si pentru vadra acesta donmeseh, si pen-
tru vadra starostesch, ca sh se ea duph vechiul
obicein. Adech vadrea domnesea, numai de la
Odobesti ea se ea, iath vadra, sthrostesea, sl se
ea $i pima in Trotusi, iatii de pe aiurea din i-
nutulti Putnii sh nu se mai ea
Cum si pentru milstua vedriloril acestora de
arum inainte sh le fach boerii ce se vorii tampla
sh fie cu slujba vhdrhritului la Odobesti, ca si
fie drepte, vadra de clece oca, iarh mai mare
macarii o litra, se nu fie, si en aceea, masurh
sh se strhnga $i vadra domnesch i cea staros--
tesch, iara mai multi! sa nu supere pe nirnene.
www.dacoromanica.ro
 295

Ne am mai insciintat domniea me cum ea sta-

rostii de Putna, vadra acesta de vinu ce o iau
de pe la locuitori, si deosebitil mai cumpara §i
ei vinu catti le este voea i trebuinta lor. si met
vinu une on cu scirea domniei, alte on si fara
de scirea domniei, prinzandii ca unui chipil de
obiceiil, it iimpartil tau vinul acela pe la cruel-
inele de pre la targuri, si pre la sate, si pe la
toti locuitoril din tinutil, de'l vandil, i ea
pretu, atata de mare cum le este voea lore, si
acesta nu numai starostii de Putna o facea, ce
se obleinuisa i alti dregatori i Ispravnici de
pre alte tinuturi. Care pricina acesta cridea lo-
cuitorilorti mai cu greutate si mai cu suparare
de catil unui biril, ca adevarulu ca un jacii era
asupra lorti.
i iata ea s'ail hotaratil i acesta. de aeumil
thainte, nici starostele de Putna, nici altti dre-
gatoriti de la vre o margene, si nici un Isprav-
nictt al tinuturiloril din OM Cara, macartt cu
poronca donmesca, sail fara de poroncii, nici
deeurn sa nu mai impartri vial pre la targuri,
sat pe la sate, sail on la tine. Ce toti loeuitoril
taril sa, alba pace si odihnil de aeesta snparare
vancIarii vinului.Deci day la une luernri burie
ca acestea, placate si lilt Dumneclefi, si folositort.
obstil, earele en a nOstra domnesca buna vo-
inta, i cu sfatulii a tuturoru de obstie, s'ail
hotaratil :
intra pentru pogonaritul de vii sa nu mai fie, ce
sa fie legatil. Al doilea napastea la slujba vAdraritu-
lui asemenea sit' fie legata. Asijderea §i slujba va-
draritului, sa se ea numai opal bani vechi de va-
dra, iara mai www.dacoromanica.ro
multil nu, nici adaosagil macar 1
 -- 296
un banti, si nici ()data sit nu mai fie. i vadra
donmesca i starostescil, sg, se urmeze precurnil
arAtam mai susil. Tara van4area vinului a dre-
gAtoriloril de pre 11- tinutucl, din OM Cara sit
lipsasca, to nu mai fie. Pentru aceea poftimil
d.onmita, me Si pe alti luminati domni, on din
fil nostrl, on din neamulli nostru, on dintre
altil streini, pre caril dupa not ii va alege
va ranctul Dumnezeeasca Pronie, la scannulii
acesta a,l Moldovil, ca sit pAzeascA si sa inthresa,
acest6 bune §i folositore hotarAri, pentru a dom -
niilora sale vecinice pomeniri cu laude, iara' sit
nu strice sail sit 1111 pAzasca aceste bune i folosi-
tore hotaearl, ased.ate mai susil. Pentru ca nu
cnmva sti auze glasnlu cell strasnicil, ce lice :
vrednicii iti este fiiule sAcerisul, anaAraciune al
samAnatil; secera pre dAsa rautate. N'ai iubitu
a face fapte bune, gaThAste, ce al facutu. Macaril
ca socotescU en ajutorinlil lui Dumnecleu c a nici
-unuI nu vo ajunge sit cad.A la, aceasta insalaciune
lacomie.
Tara pentru aciea, ce on la ce vreme voril fi,
si se voril sili, oru din voea loru, sal din in-
demnarea a vre until obrazfi de cinste bisericoset
pail politicescil, sail pentru aceia ce vort fi cu
slujbele acestea, si pentru lacomiea, sail altu
Interes al lore, voril pane napaste situ vor face
.-StrambAtate ; pentru toti acestiea, si on caril vole
umbla spre stricaciunea acestort bune hotarari
ce se cuprina in hrisavulil acesta, pentru Una
ca acela, am pbhtitil pe preasfintiea sit Mitropo-
Multi caril si pre Arhierel de pre la scaune,
grin darul i puterea Duhului SfAntil ce li eat,
(lath de la Domuulii Jisustia Hristosil §i de la
www.dacoromanica.ro
 297

Sfintil Apostoli, ca sa intArescrt i cu blastAmil,

pentru ca sa nu cuteze cineva a stramuta era de
pu inn. Ce tot deanna sa se prizeasca pe deplin si
de catra toti acesta bunatate. Si la acesta find
creditqa 9i bunil voirea dornniei mele, insumi
cu mama rot am iscalitil si am pusii i dom-
nescil a nostril pecete.
i hrisovulii acesta s'ail scrisil In orasulti
Iasii de Procopie Dascalul of Mitropolie, prin
alatuireit Ini Stefan Bosie, biy vel Jieni-
ceriil, fn cursulti anilorti de la zidirea Lumei.
;multi 7272 (1764.)
(Subscrisil) Noi Grigorie Joan VVD.
(L P.)
(Urmeazei mai in giosii legatura arhiereascd
spre linerPa Cu Ifintente acelorii enprinse in hri-
somelii aresta)
De vreme ci3 iubitorul de DunineOefi si at nostril ini-
lostivd domnfi stApiinfi. mAria sa Ion Grigorie Vvd. fiind
en mare rAvnA pi cu mult$1 buntitate si iubire asupra fo-
losuluf tacii ntistre, poftind a face aceste mile si WA-
nittAfi intru st5pilnirca mArief sale, precum pre largtt le.
aratff a mttrief sale dotnnescil qi luminat brisov, larI cele
rale §i urate obiceiuri ce era cu of rniirginit>3 mutate spro
stricaciunea silracil0r, vrandd ale!stinge de tot si a le diz-
rildileina deasupra bietilor locuitori, Intru adevilr am cu.-
n0scutu o buniitate desAvdrsitil a ingltimil sale, si 0 pro-
fimie fade multil, silind ca prin milostivirea sa, cu ce ro.
dull mai bune sit indulceasc Ora aceasta ;ee dar si not
dupli 'datoriea ce ni se cade ca c tril !Ind adev6ratu st§-
www.dacoromanica.ro
 - 2 t) 8

pi ni biitil si milostivu, asa cu un glasi am proslivitti

pre Duinneded.
Al doile am datfi fzi ['Ariel sale mullimita, §i fiindil el
poronea si vrerea miriei sale este, precum §i a nostril a
tuturor au lost, pentru aceste de mar sus pomenite re
se cuprindfi prin krisovuld infidel sale, ea (10 cum
s'au hotarr3tu cu bunitatea si milostivirea milriel sale,
§i prin sfatul de obOie. asa si se si plizascil in veci ne
strilmulate, si pentru aceasta iattf cu nr. apticfiniu si in
credintinta si not cu toatil putinta noastrit, si la tote vre
mile vow sta, ea nici odatil sil nu se strimute, niel sil se
strive o area bo 'i lolositiire hollirare ca acesta.
!aril peutro aceia emit von ft inprotiva Dumnedeescil
porunci, itilei poititori de rAittitte asupra siracilor, §i vor
leplida binele §i milostivirea deasupra tor, si stain pentru
eel ce vor ti inthricati eu putere, cum si cei ce vor in
demna sa3 cei ce vor scuts alte eliipuri rile, situ eel ce
pentru lacomia sau altil interes a tor, vor puce nipaste
sai vor face strimbitate la tote aceste aritate mai sus
handbill, on din pimentenii nu,trii, on din boerii greci
co se alli fangs dutnnu, on instql not Arhiereii Orli, sail
alp* Arliierei streitti, carii ar dezlega spre strieileinne si
deosebiti atitu partea bisericeasei cum si politieeascil
toatil Niel-in-lea care 'Car sta si cu. toatil putinta for si
on is ce vreine ca sa se pazeasefi aceste arfitate mal sus
toate, pentru unit cit aceia ad poftitil toll, ca sil se intil
reaseil aceasta §i cu blistAin.ul al sfintei Biserici.
Dreptii aceia pentru aceia cc vor fi improtivitori Recoil bu-
nAtAll si n'or phcli aceste hotirnte de mai sus toate, ce vor
fr pricinuitori de stricliciune §i nepazil, unul ca aceia ori tine
va ft qi on cu ce 0)40, 410 cA i legiim ai cu stra§niiit
www.dacoromanica.ro
 299 -
lildstilm Inteacesta:1 chip : Infrico§ala giuderaia a lul Bum-
necle0 pe unif ca aceia cu urgie sd'i giudece si saggele
cele veninate, ale nevildululuf Dumneded sit lie asupra
ha, si asupra easel luf qi sa fie §i sulletesce §i trupesce, deshi
ngi de Dumneded puternieul, §i at alb& protivnicd pre Dam
nedeii in tote dilele vigil lui, pi puterile ceresci sd lie
deapururea c'i sabia asupra lui, scurteze Dumneded
view si cu sunet sd se sting4 pomenirea lui ; iarif de la
smerenia nostril si lie legal'. §i afurisiii in veci, §i neertare
§i procopsald sd nu mai albd, ra ni§te r?ivnitorf de stricdciune
ki poRPori do rautate §i silitori de urate obiceiurf a patriei
lor, §i mai alesu a fratilor nostril a cre§tinilor, iard carele
se va sili spre cele bune gi mai vArtos spre filtdrirea pi
paza acestor bunlitgli, pe unif ca aceia Dumneded slAntul
gi puterniculd procopsascif §i en blagosloveas
cd §i multi ant, pi cu tote ale lor, sli le lungeascd Durn
necled anii viecit, si cu bund stare a dregAtoriilor sale stil
fncoronede, §i de la smerenia noastrd prin darul ce ni
s'ad data de la Domnul Hr. §i de slincil Apostolf le pof
tim §i le ddmii loath blagosloveniea.
Gavriil Maropolitil Moldova.
loanichie Episcopi Ronianulul. Dosoltel Episcopu RS-
ddu(ului. Inocheutie Episcopei Husului.
Filipu Catargiu vel V ist. V. Reset Hat.
. . Hat. D. Donici Spat. S. Canta Ban.

Hrisovuld acesta este Belied pe pergamentd curatd yi 14-

muritilqt cu frum6se arabescnri din ginr impregiard, in mdrime de
doi cop. Acestd hrisovd Pam hdrazitil Arhivei Statulni
T. C.

www.dacoromanica.ro
 300

NOT ALEXAND. NECULAI SUTU VVD.

Cu mila lui (Neu. Daum Moidovei slt Valahici.
Diva ce duranecleertsca Prouie, ne au incoro-
nat cu sterna ace.itii bine credincloase terl,
ne-am suit la al nostru domnescii scrtun, da-
tau jaloba doruniei mele bulubasii si gi uclii de
ftganil dornnesti: lingurari i ursari, cu aratare
ea ei din vecbia au fost multi la numar, $i era
Visteriea folosita cu soma dajdiel for ce da, pen-
tru ell din neamul lor, waft fost obiceiti ea sr)
se deie danie pe la manastiri i pe la boeri.
Paclinduse atunce privilegiile ce el au avut prim
doninestele hrisOve, iara in anii trectql dupa ce
s'ag ratacit de la mana for ltris6vele ce all avut,
multi din trAnsii s'aU data danie cu hriseve,
iar, cii mai multi ver,land acesta, si spaimantan-
duse, ca sb, nu eada si el la robie, au fugit in
sari straine, si ei au rilmas forte putini la nu-
mar ; pentru care dupa deosebita jaloba cc at
fosta dat la doruniea. sa iihail Costantin Sutul
VVD, candu facandusii cercetare §i aflanduse ja-
loba for adevarata, li s'ait dat hrisovu cu vest-nett
legAtura, ca din neatnul for nimrtrui danie se nu
se dea, macarori ce °brazu am fi, cum si on eine
va fi avut hrisove mai de nainte pe nume
de igani lingurari si ursari, 1i apucat al
radica din .igiinimea Gospod, sii nu li se deie
in stapeinire, ce se rilmile drepti tigani domnesti,
care acel hisovil s'art frieut 1i cu legatura de
strasnic arhierescil blastemti i slat 1i pazit in-
toe= dupa a sa cuprindere.
Iara in maul trecut, on din nesciinta dreg4-
www.dacoromanica.ro
 - 301 -
torilor, ce art fostri rhuduiti asupra tiganilor Go-
spod, on din vre tut inheres deose,bit, s'aii cal-
cat blrtstrunul si hotArrtrea ce se cuprinde prin-
tr'acel hrisovU, eh s'ari luat dintre dart ii tigani
§i tigance, supt nume ca art fostu mai de nain-
te dati danie, din care pricina cuprinzindui itt-
raV frica cea (final, multi dintrinsil ari fugit in
Cordon si in Raea, si in Cara Rornaneasca, pen-
tru care s'ari rugat domniel mele ca sa li se in-
tAreasert hrisovul acela, cu adaogire pentru opri-
rea a multe nedreptati, ce pritimesel
Al cloilea AU jaluit -ch si de atra Nazirii ti
ganilor Gospod, ce art stAtut in urma, an fostil
siliti de art dat eke ciece lei de tot numele supt
nume eh li s'ar ii intririt hrisoavele, §i duph hri-
soavile a ele ei nici o odihna nu ail aflat, ysi cu
lacranal s'atii rugat domniei mele, ca srt se radice
acest obiceiii de dare, de asupra lot.
Al treile eh au fost siliti a lucra eenusa, pen-
tru treaba fabricel de steclarie,la care luta per-
zrindusi vremea lucrului, s'ati shrheit, altii ne
avind bol, pentru chratul leinnilor, la steclarie,
art fostu siliti a se indatori cu dobanzi, si a plAti
la osebiti ehrAusi moldoveni de art radicat ne-
yoia ce era ,asupra lor, d:n care pricina multi
dintransil art trecut in Cordunii Nernteseri ca se
scape de havaleoa aoeasta.
Al patrule eh Ispravnicii de pe la tinuturi,
-nemesnici, i crtpitani ii gladech la tarh §i'i supun
a plAti, pentru banii ce se lariat-1phi de se in-
prumuteazA dobhndi, peste dobandi.
Al cincele eh stapanil mosiilor pe, mule er-
neaza ii supune de li lucreazh Mile de boirescii,
si dart eke dol lei de bordeiti, ca §i cAnd ar
www.dacoromanica.ro
 - 302 -
fi pr_..ste tot anul traitor. care tote aceste, dupes
ce cu mare luare aminte s'ai1 cercetat de ciitra
insusi domniea me sail data adivarate, si du-
pa datoriea domnestii n6stre sttipaairi ne paths
&Ise suferi uncle ca aceste si Wizindusiti, insusi
hrisovul pomenitului mai sus domti Mihail Cos-
tantin Sucul VVD, asa intocma cuprinzetoriii,
intru care dupa leg tura de arhierescil blestrn
ci s'ati fut atunce, asupra acelor ce ar steal:mita
acel asitizitimitint, t s'ar ispiti a lila iga,ni dom -
nesti lingurari i ursari danie, s'aii va.dat luta-
rit blristitimul i prin insui is alitnrilei pane-
rea pece0or atilt a Preosfitqiei sale PArint.
Mitrop. tarei Chir Tacob, si ale Episcopilor de pe la
scaune. lath' gi domniea me prin acest al nostru do-
mnescil hrisov intarim, i poroncim ca intocma sa
se urmeze, adec'a", de acum inainte iganii lin-
gurari gt ursari danie de ditra domni se nu se
mai dele macar on la ce obrzu ar fi, cum si
cacti vor fi avend hrisoave pe astfeliu de igani,
si nu vor fi apucat ai rAdica "Ana' acuma din
tiganii dom esti, sa nu li se deie in stk-
panirst, ce e rilmAe dreptel tigani donmesti
domniea sa Alesandru Costantin Moruz VVD.
cunos&And ca cu gresalii sari Post dat atsata tigani.
danie, au rescumpiirat de la robie 20 selase lin-
gurari ce era dati danie insusi doael frrqiel
sale, si luminata Doamna iau fostu dat D -sale
Post : Rrulucanu Roset, in locul c'Arora au dat
alti igani domnesti straini, cum pre larg arata
hrisovul domniel sale din anul 1792, Noembrie 8.
Al doilea i on c5,1 alIii vor ave imphretele
cu domniea, si dupes ce se va face cercetarea
prin boerii ce vor fi randui0 cu idula Govod,
www.dacoromanica.ro
 303

find fatli Vornicul de igani @l bulubasi i gin Iii

de tigauil Gospod, cite suflete de cigani ursari
sail lingurari va ramane se ea on sine, se nu
se deie nimarui, ce se alba a da domniea dintr
alt neam de igani domnesti ce vor fi in Mol-
dova, intarind aceluea stapanirea cu hrisovula
Gospod.
Al treile on care pe supt curnpat fara scirea
domniel an cununa vre un ciganu al seu cu ti-
galled donmeasch san tigancii a sa cu Wigan dom-
neseil, ca pe urnia sa poata a sere si a lua in
stapanire tigani domnesti, on &and vor dovedi
pe acela Epistatil si Vornicu de igani domnesti
ea all sevarsit asemine chip de viclesug spre pa-
gubirea Visteriei, atuuce partea cea straina Wigan
san tiganca de va fi, sit sa eia cu totul in sta-
panirea domneasca, si sa se treach la tabla pa--
gubind, unii ca aceia partea lor, ca un streaf
spre pilda multora.
Al patrule on cue pricina de giudecat,i si de
iwpliuire vor fi intre dau ii, cu on tine, numai
epistatii i Vorc : ion sa le saute cu dreptate
dupa vechiul obiceiii, iar Ispravnieil sail alci dre-
gatori sa nu se amestece eat de putin, fAra
numai candu se va intampla moarte de om, si
atuncea cu vina for inscris sa'i trirneatA, la
Divan. Apol en hotarare de istovu poTonciin dorn-
niea me ea de aeuni innainte cu plata innoirii
hrisovului, sa nu mai fie suparati, nisi hrisovele for
sa nu se mai innoeasca, ce t6te irnpreunii cu acesta
sa se deie la sfan. Mitropolie ca sa stee pazate
.impreuna cu altele ale tArii, adica al vachri-
tultil i al ertarii Vecinilor, si al peceilor care se
spAzescil ssi acum nestrarnutatu ; iar darea birului
www.dacoromanica.ro
 304

lor se fie hi camera Gospoide, dupri eartile de

poronci ce se vor da de 1a Visterie, asijderea si
staprinii mo§iilor pe unde vor ena tiganii dom-
nesti ursari §i lingurari, se nu cuteze ale lua
macar un balm. pentru ea erneaza, cu bordeile
pe mo§iile acelora, fara nu mai de vor face fanil
sail alte samrinatui, in local ce file §i locuitorii
tariff, sa alba a da dejma obielnuitil ca §i taranii,
cum §i din vasele ce vor face din padurile on
cui, se dea obicinnita zacitlealil, cum si pentru
un mascur dol ce va ave fieste care tigan lin-
gurari si ursari, se nu se supere a Oki desate-
rl, dupa vechiul obiceiil.
Deosebit poroncim doniniea me is niei ()data
se nu fie el supiirati en eal de olai., cum .§i pentru
lucrarea cenuii la fabrica de steelarie, nisi decuni
sa, nu fie suparati a luera, nici la salahorie, ma-
car si cu pinta, ce sal, fie deapururea slubozi a
se 'Irani fieste care en dreptate i cu Ineste,u-
gul lor, neOgubind pe nitnine de nimica, cad
ori care din Ispravnici, sail capitani, sail na-
mesniel, sail alti zapcii, se vor amesteca in giu-
decatile, §i iu pricinile lor, se vor pedepsi de
catra doniniea me, cirri toate pricinile de globire
si de implinire, de limbi strrimbe si de alte pri-
ini, sunt riindniti a se ciuta numai de boerii
Naziri, si de Vornicul de tiganii Gospod, iara
altii nimine sa nu se arnestice.Si sere aceasta,
este credinta a insumi domniel inele, NOt ALE-
SANDRU NICOLAi SUTUL VVD, si credin-
ta, a pre iubiti fiilor domniei mele, NECULAI
VVD. 1 GEORGIE VVD. §i eredinta a trel
Arhierel al Orel acestiea Preaosfintiea sa Orin-
tele Mitropolitul Moldovii §i Esarhul Plailor Chir
www.dacoromanica.ro
 305

Iacov, iubitorii de Dumnecleii sflntiea sa Chir

Veniamin Episcop Romanului, i stintiea sa Chir
Gerasim Episcop Hu§rdui, §i credinta a cinstiti
§i credincio§i boerii Divanului domniei mele : D-lui
Roset biv vel Logofat, D-lui Iordachi
Cantacuzino vel Logofiit de Cara de jos, D-lui
lancul Razu vel Logofcit, de Cara de susu, D-lui
Manolachi Conachi vel Vornic, de tara de jos,
i D-lai Neculai Balos vel Vornic, de Cara de
jos, D-lui Alecsandru Iancu-Lei vel Vornic,
de tara de sus, D-lui Lupul Balos vet Vonic,
de Cara de sus, D-lui Iordachi Sutul Hat. i
Parcalabu Sucevscii, i D-lui Costachi Haret, vel
Post, D- lui Grigorie Sturza vet Vist, D-lui
Costachi Racovita vel Spat, D-lui Alesandru
Ghica vel Vornic, za Aprozi, i D-lui Grigorie
Ba§ota vel Ban, i D-lui Georgie Vlahuti vel
Couns, i D-lui Iordachi Fetala vel Camaras, i
D-lui Enacachi Fruncul vel Caminar, i D-lui
Constantin Neculcea vel Pahar, i D-lui vel
Sard, D-lui Dimitrachi Beldiman vel Stolnic, §i
credintia a cinstiti §i credinciosi boerii Divanu-
lui dornniei mete a marl si a midi.
Scrisas'ail Ilrisovu1 acesta la scaunul domoiei
mele in oralsul E,sii, intru cea dcntaiu dont-
nie a ?wastrel la Moldaviea, i lora Reanclneasecl,
in anulddinteiiii, in curvd anger de la Mantu-
iieriul Ilristos, de slaqa ?wastrel Tudarachi Pogo?.
Logofeitul, Iipistafiei liganilor Gasped.
1802, lunie 20.
NO I ALI GSA IV DRU S UT IU VD.
(L. P.) Proritoll vel Hat.
www.dacoromanica.ro
 306

S'au alclituitu de mine Epistalul Oganilor Gospod, (WO

luminata porond.
Serbian Sluger.
S'aii treeutii in Condica Divanului.
Mateiti Costin Condicar.

Ifrisovul acesta este scristl bine pe larvae in lungime

mai de doi cop', de o parte a (Want este capil de boa,
lard de ceeataltif corbul, marca tdrii Romcinesci. Aeest
hrisomi este Idircizitii de mine Arhivei Statului.
T. C.

t\OI GRIGORIE ALEXANDRU GHICA VVD

Cu milli lui Dumme(ea Donmu tern Moidovii.
Aceea ee t6te, cu purtarea de grija, si cu
mare intalepciune Durnnezeesca Pronie, bine ail
orfinduitu pre pm din trup vacbitil, si inpreunit cu
suiletil nevOutil, si cuvantatoriiI, ca un dobitoc in
done firi impreunatti, spre indoitil sfarsitil, adeert,
unulit spre cele trecatore si lumesti, iara altul
spre vecinicA dobrindire, si mai pre sushi de 'time.
Aciea bine ail voitil din ceputil, de s'ail hota-
vatil si pravile indoite, spre iconomia amanduror,
a petrecerii si a sfarsitului folosit6re omului, si
capete ca niste vArfuri, pusail preste el, spre
paza si ocarmuirea, a acestoril pravile, pre unii
'lush spre hicrurile, cele politieesti an radicatil
ca sa fie, ighimonii, si toed, si purtiltorii de
grije ; darn pre altii spre cele bisericesti jail
invrednicitil, pre fieste carele dupe starea sa.
La ace$ti politieesti si bisericesti desphrtire
iiindil intre dansii, iail adunatil ea in chipti sa
se 'Ansa', neturburate amAndoue sterile, hotarele
www.dacoromanica.ro
 307

dreptatilorti ; acea bisericesa stripanire, 0i Mal-

t,imea starea min ii avendti, sa giudece, gi sA
orandu6scA cele spre mantuirea si folosinta no-
rodului. Iara cea politicesea domnie, si marine,
ca ochiulil .cel degrabil, privitorti, neadormitti
fiindti spre cele necuvi6se ce curgti, si ca o pu-
ternica wand, si degrabA luetiitore, agiutorindi]
pre cele cu legea, si poprindtt totti chipul ne-
amandoue una cu alta, agiutorindil
vorti lucra, si. vort savarsi t6te cele spre ini-
plinirea a Dumnezeestilortt poronci si pravile,
dupa cum de obstie, @i sufletulti si trupulti in-
preunate fiindtt, tote intr'unt] loci rAsullA, spre
starea si spre implinirea a until dobitocii, onmlul
cuvAntatoriil.
Pentru aceia darti dintr'unti eeputii, si legea
cea, firesca : pe preotie, Impreunti si pe imphrtitie,
totti la 'Inuit], si la acestil omit, ail adunatil, si
au Inaltatti, si dupii aceea si acea seri.sa lege,
aduna, $i impreunn, pre igliimoni, pre osteni, si
pre giudectitoril norodului Izrailtenescii, en ar-
hierel spre bursa ii shvArsita unire. i impAratil
Iudel eel mai alesi : Davie], si Iosie si Ezechie,
nu numal si acestiea, eanta spre icononnea si
purtarea de grije lucrurilorti scaunultil lrnu, ce
si ale cortului, si ale biserieil spre mare silinch,
$i rava se nevoea.
cea mai dupn umnri si imprira0 nostri eel
credinciosi si iubitori de Hs. de hi Constandint]
eel mare si iaG2iit, partii la Costandinit cel dupg
unnti, purtiindti grije de ale impatgiel, n it se
lenivea, nici de ale bisericii, ce 'Inca si sob/re
adunlindil de cuvilosi parinti, la acele Intrebrui,
socotinte, si judecati bisericesti ce odrrislia, avea
www.dacoromanica.ro
 3os _
cea mai Malta sedere, si lava uri sfinte, spre a
lui Dumnecleu inchinare rideeandil si cu impa-
ratosti afierosiri, si °lira irnbogrtt,indule, si ho,
tare ehdute, si tountri, $i poronel, si nearale,
spre impodobirea si infrumusearea, si starea
catra eel legiuitori, adese dandu, au lasatti pil-
da Dunmecleeaseil, si eredinel6sa catra toti ig,hi-
monii a pravoslavnieilorti erestini.
Gael si la aeestia este necurnuna datorie, ca
sa pronoisasert, dupa puterea loru, ysi sa porte
de grije pentru bursa pastorie, si impodobirea a
staril sfintel biseriel impreuna facatoriti facandusa,
(dupa cum dice Apostolul) a pastoririloril eelorti
duhovnicesti, iara, lueratori si rasplatitori, cu cu-
titulti acela de la Dumnecleil porta spre taerea
si spre rasipirea acelorti ce ail cu lenevire, ai
cu imboldituri, si mestersuguri rale a viclenului
aft Inertputil ea sa strive, sa stramute, si sa pri-
facrt hotarale, poroncile si legiuirile a eredinei6sei
$i Dumnecleestii n6stre leginiri.
Pentru aceste dart"' si dounniea me, cu mila
lui Dumnecleti, invrednicindune a 11 donna],
obladuitoria, si ocarniuitoriii, stramoseseului sca-
unil al ighimonii aeestiea a 111oldovel, dintr'un
eeputulli domniei mete indata bine am voitu,
pentru drepta legiuitOre, i folositOrea stare, si
indreptarea a supusului acestuea norodu : ee ni
&ma incredinatii noun, si langa aceste poll ticesti,
si cele din afara, necontenite suparari i purtari
de grije, intru care ne aflarat invaluii, si en-
1)6110, intorsama cu neadormire dupa datoriea
n6stra, §i ochii nostri eel suilete§ti, §i la aceste
lucruri ale maicii n6stre, a bisericii, §i vaclAndit
rnulte stramutari, §i fiira de euviinP lucruri,
www.dacoromanica.ro
 309

fapte oi neetivi6se stari, gi ortuxduele, care vre-

mea gi lenevirea, si acea de eatra cele Dum-
necleesti raeela, nesocotinVi, of nebAgarea de samri,
ce din putinil, in putinii ail adusil biserica la
o vedere, si la o tinguith dare ca acesta, care
nu Cu putinri, duere s;i tanguire a inimu nostre,
am vrutu ca sa o adtteeinil spre th,uartduirea, ski
indreptarea ceia puternia. si 454utit, avendil
urmAtoriti, si rtivnitoriti, la acestil credineiosii.
i Durnnecleescil eugetial nostru, i pe Preos-
fincitul Mitropolit al Moldo-Vlahiei, al nostru pa-
rinte intru Ils, Chir Gavriilti.
Ce daril intal i acel mai mare din luerurile
cele neeuvii6se neraclute ce nair inmItltitti,
gi
ditpa cumil sail clis la biserica, socotitamil ea
este inmu4irea prentilorti, dintru care se aHa
Vote putini la numilril, care dupil cum sa ea-
de intra prin usA in staulul acesta, lava' eel mai
mul0, smart acei ce se sue pe aiurea si ulna-
re§te, din card pre unii ii indernml nevrednielea,
ticaloieai lenevirea, ca sa raptisea of sA apace
(lanai preo0ei, a carora r6dii este neaverea,
slirhciea, gi supararea, neavandrl de aiurea alto
venial de chivernisalh al castiga rnii lesne si
Lira de osten6lh, (aril nutmd pe Biserica, §i pe
(Marin, iarii, pre altil ii irlvitCzti iubirea de ar-
gintil, i nesrql6sa avee, din care fiira de lege
si MIA de eredintil, negucitorindil cele Danle-
zeesti, si ca Simonii vrajitoriulu, iutaiu cumpti-
rand aceste Durnnezeesti de la aeei ce le vand,
dupa aceea vancbodule eAtIA eel ce le eumphr5,
en rnalte felinri, si chipuri diavolesti i amilgitore,
si vriijitore, eastig), si dobandeseii venial, din
pricina neeunostinO, a stilleteloril acelorii prosti,
www.dacoromanica.ro
 310 -7.

si lesne crec15,tori, nesocotina nici de cum acestia

en acestil chipu preo00 c5, suntu, ce cu adevaratil
nepreociti, dupa-al 29 canonti al stinOlor Apos-
toll ce dice intr'acestii chipu :
CA ori care Episcoptt va lua $i va casciga
vredniciea, si darul acesta pre bani, sari preotitl
sail diacon, si acel ce au hirotonisitii si acelu
ce s'att hirotonisitit, sa fie caterisiti si de tote
sa tie lipsitu, si depArtata de adunarea ca Si-
mon vrAjitoriul, si dupA cum dice si capul al
22 de la Soborul al sesele : CA eel ce pre bani
se hirotonisescii, caterisiV sa fie si o parte si Al-
ta. Asijderea i Vasilie eel Mare, si Ghenadie,
§i Tarasie, Patriearsii Tarigradului, dicu, ca mai
suferitii este Machedonie, si nez.wedinciosii, e-
resului pnevmatomabilor, de cat acei ce cuteaza
de cumpAra. darul Duhului &lath.
Si aceste (val) nici de cum ne gandindii $i
nesocotindit, IndatA facil pre dansii slobodi e-
sindu de sub stripAnirea niireuiei, si de dajdia
cea legiuitA, care este a se ph-Ai cu datornicA
datorie la Visteriea yea donmeasrt, cu care chipu
amfigindil lutnea, nu socotescu ca in rasa,
si cum ca hulescu real nainte multit pe ac.estii
neamAgitil Dunutecleit, si arAtandus5 ca cArmu-
escii starea bisericii, si slujescil tainele cele in-
fricosate ; ei stint acei mai mulV omenasi urati,
§i prtngAriki dupa fire, §i de tot nesocot4i, §i
netrebnici, §i de nimicrt vrednici, fiindii de tot
lipsiti de minte, si de cried., varvari cu total.
si neinvAtatl, nu numai la credintA, ce nici la
propoveduire, dupa cum poroncesce al 58, ea-
nonti al Apostolilor, nici cunoscandri ce va sa
Mica credinta, nici aducAndusi aminte de cele
www.dacoromanica.ro
 311

eadute, duph cum hothresce al 1S, canonil de

la soborul Catarghenii, ce inch nesciindil ce
suntil soboarele, §i chte stint §i dupil cum ho-
taresce al 19, canonii din Tru la, nu numai ca nu
arath cu invataturh, §i propovednire in Durni-
necele din sfhnta §i Danmed.eeasca scripturA, ce
Inch se af15, lipsiti de toata priceperea a sfinte-
lor acestora scripturl, §i cel deshvarOtti, nesci-
indil a ceti §i cele proaste, a randuelii biseri-
cesci, nu cunoscil starea §i slujba sfintei Litur-
gii, §i a Sante lor Taine, de care grh§escil, eu
vA,rvariea i cu neinvAtatura lor, §i la acele
mai thinuite, §i necuprinse de minte molitfe
a sfintei Liturghii, §i bajocurescil (val), §i hu-
lent' §i blastama fara, de Dumnecleeasch credin-
th, §i catra aceste pre infrico§ate, §i mai pre sus
de fire table, §i dogme, din care se stramuth-le-
giuirea §i batjocoresce Dumnedeeasca curata
§i neintinata credinth ;pentru aceea dar spre
improtivirea a unora ca acestora preo0 cu a-
devhrat al ru§inei, patina ail fost rhvna Proro-
cului Ilie inarmath cu cutitul.
Deei spre poprirea, §i indreptarea a acestui
cumplitil lotto, poroncimil si hothrh,nil ca de
acum inainte, acei ce vor vrea sh fie preoti, in-
that sa se cerceteze forte cu silina, ,i cu pri-
vighere, de singuril Mitropolitulil sail de e-
piscopulil sea, iara pentru eel streini, t i dintr'al-
te pare de locuri §i eparhil, ce vend ca sh lea
preotia, sh aduca fiesce, carele de la Mitropoli-
tul sea, sail de la Episcopul sell marturie Imre-
dint,ath a vecuiril, §i a petreceril firilor lui,
§i intr'acestil ehipu facandush de la Arhiereil
anafora catra domnia me :
www.dacoromanica.ro
 312

Intain aeel ce va sa se hirotonisease;i, sä se

deosebeascrt de sapanirea politicea4cA, i sa se
seOta si din catastivul Visteriei domnesei, si u,-
a duprt aceasta pin eartea domniel mele se va
tritnite catra arhiereul eel ce va 85:1 hirotoni-
sasca, si se va invrednici la starea clirosulti
bisericescil, ncei ce din parnanterri, carii Rice
neputandusa ea sa se invredniceasca pentru vre
o pricing, srt iea darul preotiei, vor urea ca
sa mearga la alte eparhii streine ca se fore, pe
suet cumpatti, darn! sfintei peotii, unnl ca a-
1,!eia nflanduse pe urrna, on de Mitropolitul, on
de episcopul, ca pe unit furti de cele sfinte, du-
pa hot5rarea al 54-, canonti de la soborul Carta-
glrenii ca episcopii acei ce you priimi dinteal-
te eparbii clirici, i vor hirotonisi In supusele
for hiserici, pre aciea ii hotaresce sa fie lepa-
dati, si de tot darul preotescil instreinati, si su-
pusi blAstAmului anaternii, caci sa dice, pre a-
cei ce you veni dintr'alta parte, nici de cum
se uu'i hirotonisasc5, fiindil de tote necaviosi
si far% de lege, ce numai pre aceia WA, hiroto-
nisilasca care'i suntti dintrn a sa eparhie, pre-
cum poroncescir si hotrireseu Dumne4escele
eanone a sfintilor Apostoli, si a soborului ; iar
care tie vor hirotonisi cu acestit thipti sa se ca-
terisa3cg, yi apol sa se dea la politiceasca pe -
deapsasi aceste ;-- pentru acei ce vor voi de Ileum
innainte sa Ge hirotonisasca, poroncim, i ho-
thram.
Al doilea nesocotealh, neranduialil numal
mica, Si mai putin'a de cat cea de sus, am a-
flatil ea curgea despre 4idirea bisericitor ce se,
didescil asa fiesce cum si unde 'vOr, fara trebu-
www.dacoromanica.ro
 313

inta, cu repeclirea nesoeotita, si cu cugetu fara

de treaba, i necuvant6,toriil a multor crectini,
din care unii dintr'aciea din mandrie, $i de de-
sarta slavire urnflandusa, si de fantasie biruin-
dusa, poftescil cu acestii chipil. ca sa cascige la-
uda veeinica, si in viatii, gi dupa mortea lor, si ceru
mai multil slava lor, si de cat slava lui Dumnecleti ;
iar a1.01 din nesocotita ravna lor, sail din sla-
t-fib celor neinv4041, si fara de minte, pi cu a-
dev6ratti orbi, indenmandul agiungii la ipolip-
sis, gresite i vatamilt6re de suflet, socotindu-
sa, nu en cuviinO, §i en evlavie, ce cu necn-
viinta, cum ea atata numai ajungea ca sa se
invredniceasch spre ertarea paratelor lor, cele
grele care au Tueratil, i ca sa se intraripeze,
sa mearga, dreptil Via% de ostenela la cele ceresti,
de voril zidi pre parnantil, un lacaSr Menai cu
mama, nesocotindu dart de putinil, pentru a lor
lacasii, adeert pentru a lorii sufletri, din care se
pricinueste, de se inmultascil biserieile, $i para-
clisurile cele proste, Si la acele de obstie ltica-
§uri nu se face aces de obstie adunare a noro-
dului, ce este ruga uni to a crestinilorti si lui
Dumnecleil placuta si pribnita, fiindu ca unde
este adunarea la biserja, Foote sa clica fleste care
din crestini, cu proroculii si imparatu : in mij -
iocul multului norodii to voiu Buda D6rane.
lara inruu4irea, bisericilorii pricinuescil ca sa
se pusti6sca acele veei biserici, si sa ramite la-
casuri drumetilorily sari a talhardorti, sail cuiburi
dobitocelorti, pana cAndu din vreme in vreme
lenevindusa grija lore, vonu ragiunge si acele
none facute spre pustiire, din care curge si in-
pt4inare afierosiriloril, od6raloril si vesminteloril
www.dacoromanica.ro 14
 314 --
celciat sfinte, ce seclati cats Duamecleti, cu care
se impodobescii bisericile, si milosteniea cea de
cats saracil preoti, in rnulte pArti impilrtinduse.
Pentru aceste dart nesocofite si pricinuitora
de strickiune, si de vatamarea celor tetra Dunn-
nedet 15casuri, nesuferindii donmiea me, si ur-
mandti, dupil canonult al incele al soboralui
de la Gangra, si dupa, canonult al 25 de la
Odihea, (ce dice ;) uncle agiungea not preutt,
Episcopt sa nu st-1, face, si uncle suntil biserici
de ajunst, biserici north, sh nu se zidesca, ca
sa nit se micsureze a bisericil adunare si nurne.
Iara voimti si pentru acesta si poroncinat, si
hotaramil de acumii inainte .nici unulti sa nu
cuteze sä zidesca din temelie biserici noun fare
de scirea si voea Mitropolitallui, Cad intru acestil
chipt si canonult. al 4 al soborului a tots lu.-
nzea aevea hotargste si dice : Nici unult sli nu
zidesca la vre un loct_ latest farii de scirea si
volea Episcopului.
Insa aceste se ca.de s'a fie, si in purtarea de
grija a arhiereului, ea stt nit se deie voe, sa
zidescil fieste tine biserici, si acei ce n'au pu
tere ca sa" Inzastreze biserica ,cu cele trebuin-
ciOse venitth'i, si sfinte od6rA ce suntt spre Iu
podobirea easel lui Dumnedet, si spre chiver-
nisala la ace din tote dilele a preoOlort, si a
slujitorilort ce se aft,' in trausa ; duph al 17
canon al 7 sobort ce dice: Acel ce va spa zi--
ascii mrafastire asijdere si biserici, de nu va
ave tote cele trebuinciose, spre intemeerea tort,
sä se popresca de Episcopi. Aceste dart si pentru
biserici, si pentru zidirea line hotaram.
far al treilea nesocotitil, si fare de cale lucru,
www.dacoromanica.ro
 -- 3,15

,aflataril ca se pricinueste de catra cele ce se

dau lui Damnecleti afierosiri, la manastirl si bi-
serici, fiinda ca putini sung" eel ce aducil jartfe,
destivarsitii bone, i lui Dunaned.eli placte, ca
Avel, iara cei mai multi suntii cavil urmeza lui
Cainii, si mai multi' de cats Cainil, de vreme
ea en nedreptate ei adu.311 daruri, si pentru ea
sa ea plata, el sa insarcineaei en forte greil
pacatii, urati si goniti facandusa de catra Duni-
ne4eil, caci ca unii pentru pizma, si pas-
timitoarea vrajmasie ce au, catra cel cu lege
al lore drepti clironomi, afierosescii parte din
averea lort, pentru ca sa ramie lipsiji, acei ce
'dupa pravila suntil clironomi, i darnescil lui
Duunnecleg cu un chipti ea acesta, ca sa dizbrace
i sa golesch pre Al for mostenitori, ce au catra
el pizrna si vrajmasie. Darn altil iarasi cu vide-
sugt, si en rea socotinth, daruescil la biseriet,
nu alese ale loril sciute, ce acele ce suntii en
pricing de giudecriti, Ca sa lipsasch ei din gin-
decati, si cu Ore care vedere a evlaviel sa faca
strambatate eclat_ de apr6pele seu, dintru came
sa pricinueset rnulte feliuri i necontenite, si
necurmate judeeati necunoscAndk si nesciindu
judecatoril ce sa facri din done, -adeca. sa pa-
zaseg, dreptatea, si sa, le int6rca, acele ce rail
afierositi:l, dark' sfintele manastiri, (care dupa
cumil se vede este fara de tale) si pricina de
scandalli ca sa ea inapoi cele ce afierosita
lui Dumne4eil, lenevindusa i lasAndil drep-
tate pentru voea manastiriloril sa faca strambatate
la judecata dreptatil, care si acesta este vafanla-
Ore si prapadit6re sufletulul, si de tot strica-
tore poroncilorii celoru Dumnecleesti si omenesti,
www.dacoromanica.ro
 -316
Ce daril pentru aceste tote necuvi6se afierosiri,
botaramii si poroncimil de acumil Inainte, sa
'falba nici unulti voe ca sa afierosascii, ceva la
sfintele mAntistiri, ssi biserici fares scirea domniel
mele, pentru ca intiii srt se cerceteze de cater.
domnia. me, §i de va fi afierosirea aceea dupes
pravile dreptti, cuviinci6s5. si lui Diunnezeil plAcu-
tg, $i bine priimita, atuncea s'a" se afierosascA.
aceste tote de mai susil numite, si artitate spre
paza nestramutata intarirea a Dumnecleestiloril
ssi
pravile, si a bunil ssi dreptel oranduele, s'ati ho
tAtittil spre improtivirea catrA acelorti ce Oat
acumil fara de tale, fares dreptate, $i mai val.--
tosti fares de credintil s'ati lucratii ; iarti care se va
arAta improtivnicu, ciiti a aceste ce bine Si en
leginire sail oranduitil, i s'ati hotruAtil de cti-
tra domnia me, acela ce va fi din catalogulti preo-
-tascii, dupes sfanta pravilg, et se aterisascrt,
de tutu srt se gonesca _de adunarea bisericesca ;
iaril de va fi rnirenii si la starea, vredniciei,
acela sti, se instreineze de cinstea lui, i sa se
cobore la starea prostiloril; ca un vrAjmasti al a-
devarului, al pravilelorti, si al dreptatil.
Acosta facem scire. 1764. lulie 15.
Not Grigorie-Ghica V VD.
(L. P.) Vel Vist. Procitelnondi.
S'aii trecut la condica, Visteriei.
Mihatachi Condicarii.
Ilrisovulu aeesta este scrisii pe hdrtie cu scrisore
veche fi came Incurcald, an lungime de doi gi ceva.
Originalul este la Arhiva Statulul ha'r'dzitu de subscrisul.
T. C.
www.dacoromanica.ro
 317 -
NOt ALEX. COSTANDIN MQRUZ VVD.
Cu 'Dila lui Du Inne(leil Domini Terei Moldova,

Intre alte imbun5t4ite folosiri, si podoa-

be, care en nelneetare prin milostivitore sir-.
guinth am pus la cale pentru supusii nos-
tri, din ceasul ce am priimit fraile ocAr-
muirei acestii de Dumnecleti ph' zite donmii
a Moldova, luatam sarna, en ravna cres-
tineasch socotindil, si pentru sprijinirea si
ocrotirea copiilor sAraci theft' de prtrinti, si
am hothrat, punerea la cale, si Inlesnirea
mai intal de a se face Ull orfanotrofion, adecii :
cash hrhnit6re acelor copii. saraci de ph-
rinti pentru care si osebindu din insusi ve-
niturile. domnestii Visterii sate patru mii
lei, pe tot anal. Tata prin acest hrisov al
domniei mole randuim si hothrhin, ca banil
acestiea sti se dea nestriimutatti la boerii E-
pitropi riinduitti, nuinArandusrt cite o a patra
parte pe tot cifertul duph cum prelargu se
cuprinde intru a nostra domneasch inthri-
tur5, a anaforalii obstesti pentru birul threi.
Tara epitropi, desevhrsitil, at acestui obste-
scu bine, rhnduim pe Preaosfintitulu Mitro-
politu al tariff, Chirio Chir Veniamin, si pe
cinstip si credinciosi boerii domniei in ele :
D-lui Costachi Ghica vel Logofht, D-lui,
Iordachi Balbs, biv vel Vist, D-lui, Sandal
www.dacoromanica.ro
 - 318
Sturza biv vel Vist, D-lul Iordachi Roset
vel Vist, pe care ii indatorim, nu numaY a
lua §i a strange randuita alma a banilor
din Visteriea domniei mele, dar si at in-
multi, dandul cu dobanda la locurl statornice
si Cara ingrijire de vre o intamplat6re pa-
guba. Tara dupg aceasta sa se ingrijasca
D-lor : en osebita crestineasca ravna, indatA
ce se vor strange baniI in numar indestul §a
pue in lucrare zidirea orfanotrofiei, primirea.
crestireaoi cantarea copiilor saraei, ca :.'d se
impartasasca pentru aceasta de rasplatirea
cea milostivit6re, si dreapta a datatoriuluf
de bunatatl, DumnePulul nostru catra care
vor fi indatoriti a da respunsu pentru cea
mai mica neprivighere. Iar dupa, acdsta, data
va prisosi venitul peste trebuinta qidirei,
t-i a cheltuelilor, orfanotrofiei pe tot anul, a-
tunci din prisosul acela, p6te sa se faca si
vre un spitalu obstescil, trebuincios pentru
naprasuica 13616 a ciumii. si nici odine6ra
la alte trebuinci sa nu se pota cheltul, sail
sa se dea vre un ban, dintru acestiea.
Poroncim dar domniea me si Duinitale
vel Vist, nestramutatu sa se dea din dom-
neasca n6stra Visterie, acesti cate patru
inii lei, pe tot anul, la D-lor numitii boor!
epitropi, incepandu de la cifertul intai, dupa
hotararea intariturei anaforali! birulul. Aces-
www.dacoromanica.ro
 - 319 -
tea hota'riindush de eltra domniea me, s'ai
dat $T acestu al nostru domnescu hrisovu,
intarindus6 cu a nostrA, domneasc6 isc5litura
si pecete ; cu credinta pre iubitilor nostrl
luminatelor Belzadele : Constantin VVD,
Dimitrie VVD, si Neculae VVD, si mar-
turiea, Preaosfintitului Mitropolit al Molda-
viei Chirio Chir Veniamm, si a iubitorilor
de Duumecleu Chir Gerasim Episcop Roma-
nuluf, Chir Meletie Episcopu Hustilm, si a
cinstiti si credinciosi boerilor, Divanului
domniel mele : D-lui Costachi Ghica vel Lo-
gorat de tara de jos, Iancul Raclu vel Lo-
gofAt de tara de sus, Necolae Balos vel
Yore. de tara de jos, Alecsandru Iancu-Leu
vel Vornic de tara de jos. Gavriil Conachi
vel Vornic de tara de sus. Dimitrie Sturcla
vel Vornic de tara de sus, Dimirie Ghica
vel Vornic al obstiet, Lucachi Argiropulo vel
Post. Alecsandru Mavrocordat Hatman, Ni-
colae .... biv vel Post. Epistat camilril, lor-
dachi Roset vel Vist, Alecsandru Balos vel
AO ; Grigorie Ghica vel Vornicu de Aproqi,
Dimitrie Bogdan biv vel Spat, Epistat Co-
misiei, Niculae Balos vel Spat. Vasile Roset
vel Ban, Nicolae Dimachi vel Caminariii,
si a tuturor boerilor, doinniei mele mars si
mid., si poftim domniea me, fratAste si pe
alit luminati domni pe care Proniea, it va
www.dacoromanica.ro
 320

rrindui in urma 'Astra', nu numai s'a nu

surpe acestu obstescu bine, ce mai alesu
sal adaoga sal intareasca, si intru
i

banal savarsire sal aduca pentru a domnii-

lor sale slava si vecinica pomenire.
Scrisus'au ltrisopul aeesta la seannul dont-
niei mele in ooqul Efii infra a doua dont-
nie a noasirii la Illoldaviea in anal al treile;
lath' de la Illantuitoriul, Hs. o mie-optu-sute-
palm, in liana lot . . . .
Noi Alecsandru Constandin Mona, VVD.
(L. P.)
lordachi Roset, vel Yist. Prociloh.
Arestu hrisonn esle srrisu frutnosu pe lartie, in nth--
rime de nun rota si ceva, eu marca Wei, in arabescuri.
Originalul este in divpodetia &hive, Statului, unde l'am
depustt spre eonservare.
T. C.

Attaforaoa Sfatului (tirei din Arhierii, Egumeni si

VOW boeri, ce s'ari friculit pentru naritisul tiganilorit.

Prea Inaltate Demme.

Din luminatil poronca inaltimii tale fiindii not randuiti
prin ti Iola Gospodu, ne-am adunatu la sfanta Mitropolie,
de am !Acuff" cercetare asupra pricinei inparteleloru de
tigani ce s'ail obicinuitti Nina acumil aieea in lark call.'"
t pentru partea moldovenesca, cc s'ag amestecata prin
Insuriiri§i maritarl cu nomad tirganr.scu, asupra carora
www.dacoromanica.ro
 321

pricini milcartl cd sunt Ideate, intiti : de la rdposatul domnd

Grigorie Ghica Vodd biltrAnuld, ore care hotill ari prin
domneseti brisovd, 51 al doilea rand!, mai pe largu 51 mai
cu dedinsulti eat Meta hotilrAre prin 10 ponturi in dom-
niea din tai aicea in Moldova, a rdposatului domntl Grigorie.
Alecsandru Ghica VDD.
Aceste ponturi din poronca milriel sale, cu adunare de
sobort a Arhiereilorti Old, 5i a Veliiilord boeri, prin ana-
fora s'ad aratrad catrd nitiriea sa, s,i s'ati adeveriiti atilt
prin intilrirea anaforalii cu iscAldura §i pecetea Gospodil,
catd si prin osilbitt hrisovuld !011ie sale s'ati int rite.
Dar! pentru ell n'ar fi lost! deplind Intocmire si potrivire
rilmilirald de nu s'ad urinal! farad acumb deplind, dupti
numitele hotilrilri, 5i pentru ca sit se a5eze cumti and li
mai cuviinciosd si WA viltdmare si dreptu a se urma la
o pricind ea acesta, atm din partea celord Cu pricing,
add 5i din partea judeciltei, se poronce5te de dill Iraq-
Limea ta, ea sd se Ned o deplind indreptare si desdvar5itil
hotdrare, dupd care deapururea si In viiterele vremi nes-
ts mutatu sit se urmeze, si sil se plizascil ea o pravild.
Dard ffindd cil precumd ariltilma mai sus!, hotilrarea
cea mai pe !argil 51 mai cu dedinsuld asupra acestord
pricini este acea din vremea pomenitului domnd Grigorie
Alecsandru Ghica VYD, not acum dupil luminatil poronca
iniillimii tale, facAndd socolOIA cu cea mai mare luare a-
mint in Erica lui Dumnecled, asupra acelord ariltate clece
ponturi, la cele ce am cunosculd cd s'ad hotaritii atuncea
cu cale si cu dreptate, n'am filcutd nici o stramutare, qi
cele 'CC ni s'ad pdrulti a fi nepotrivitil deplind asupra drep-
Mill le-am indreptatu, precum am soeotittl a li mai cm
dreptul, si mai cu cale, a5ijderea si cele ce am cunoseutil
www.dacoromanica.ro
 322

a CI lipsdspre, indestularea dreptiltil de imbe [Agile, le

am adaostl §i le am a§dzatti precumii am gilsitd en cale,
care de trite artitdmil pe tare" prin ponturile ce se ur-
mezd in joss.
A), Dacil tiganuld domnescd, on boerescd, on mdndsti-
reset), sail on a cut, va lua tigancit domnescii, boerescd,
milndstirescd, sail on a cul va Iii, pentru ca el nu rdiude
pe urmii :4 se lac§ inpArtald copitlord, el fie datorl std-
panuld tiganului a da altd ligancd in loculd ceelalte pkg.
ca sd rdinde la stdprtnirea lui selasuld intregu, iar candd
stapAnuld ;iganului nu va avea tiganed sd dale, sd fie
volnicil stdpdnuld tigancil sd dea tigand pentru Opal §i
sd ra sdlak.uld, p andd nu va avea niel aceld en tiganul
ad dea altd tigancd, niel acel cu tiganra sd dea altd tigan,
atuncea it Iir volnicd stiiprmuld tiganulul sd dea 50 lel
-pretul cigancii, lard de nu va vrea sit dea, sd fie volnied
stdpdnulti tigancel, se dea p(intru tigan 7 ) lei, i partea
la c ,re va rdmilne van area, sd ea zapisd incredintatd do
la- Indna vanporiului.
B). Do so va intampla tiganuld sad tiganca cu vre and
me0.equgii, si stdpanil lord nu se vord put° invol pentru
pricina mesteiugului, atuncea sd margd inaintea judeciltil,
§t judecata va hotard ce prep sd dea acela la care va
rdindne sitta,uld, pentru megteguguld ciganului sad at ti-
gancii, Ilford din pretuld ce 8'4 socotitd pentru sae%
Snsd pentru meqtequgul blutdriei, a cobzdriel sad at altar&
zicAturi, sd nu se hotdrasci nicl et se dea prerd ()Abaft.
G). Candll se va intrunpla vre un tigand sit ea vre a
Vgancil a cuiva ne§tintd, cum *i tiganca sd iea tiganuld
cuiva neqtiutd, yi treciind ani la mijlocd, do yard fi apucat
a lace qi copil, allAndu dovadd stApdnuld 01.01 eel per-
www.dacoromanica.ro
 323

dote ca este tiganulil sail tiganca a lui, sa fie volnica

stApAnula tiganului a da alt6 tig-anci dt niAritatil in 11)(111
tigancii, sad stApanult figancei sa (lea alta tigant de in
suratti, in locula tiganului ca sa rAae sAlasult intrega
la o prte. insd protia Nolniciei a lua sail a da schimba,
sa se (la la atlfpiinul putt' ref perdute, iara pentru partea
de copil re sc vii calla a a se da, (penti u ( a sa nu se Cara
despArtire copillort de Nil inti), sA se deli halt, hist pretul
copiiloru c la 16 ani in giost sa fie pe juinAtate, adeca,
feritrula 35 lei si fata 25 let, iart aceloru de vrastA de
la 16 aka in susa, va fi pretulii intega cum s'ail ariltata
la pontult tattle, adeca 70 lei, tiganula, si 50 lei tigkinea.
lard de se va intAinpla aflarea acelora tigani, de (-Ara
stdpatiii lint dupil indelungatA vrerne incita si copiii ti
ganilora sit fie insurati si sti aibil copii, atunce acela ce
va aN ea a da, (neprilminda haul, cola ce va ave a lua),
pentru &ate sufiete va avea sa dea, sa fie indatorita sa
deie sAlase intregi, lard pentru cAte suflete nu va avea
sAla;i1 intrega de potrivA ca sa dea, sa alba voe a da
bait chip pretula rAnduita, ca sa nu be facA despArtire din
sitlase.
D,) SA se dea publicatii si poronci de obs e, iii tine
tara, ca old unula din Protopopi sag preoll, sit nu fie volnici
a cununa tigain cu tigance. [Ara stirea stApAnilora lord,
s1 pant nu vora lua scrisori de la Reel stApanI, sail de
la vechilii lord, ca adec5 (de va fi altul stiipanul (iganului,
si altula stApanula tigancii), cu invoirea si prinnirea lord
sill volnicesca acei (igani a se cununa, sail de volt ti
si tigana si tiganca tutu a unui stApiln, se scrie ca sunta
ainandoi drep ;i robi at sai si ca cu stirea si voea sa, vora
sa se cunune, §i Intr'acesta chipt cununanduik sa fie da--;
www.dacoromanica.ro
 324 -
tort preolii a linen Ia sine si a pilzi scrisorile acelea,
ea dacil va !taste vre o pricing si se vord Intreba, sa le
scot de fald, ra sg's0 dea sama, sil nn ritinge suptd vi-
novglie; iard care preotil se va arilta prin sciinla nesupusd
poroneei si nu va ulna, holgriret acestia, ce va cununa
vre and ligand, sail tiganeg, a coiva filrg stirea si voea
st4oanultri. acela preotd osebitii de ped6isa canonului bi-
soriccsed, ce i se va randui, inc sd fie Indatoritii a da
globg, preluld randuitii at tiganuluf s'ar'i at tigancii ce va
cununa, fare stirea stapanului. Ia acelasd stilpand, cum si
on carele din eel ce ad liganf, va lua cu tiganuld sad
en ligatica sa prin eununie eu insdlaciune, ligand sad
Vona a altuea filril stirea si voea aceluea, asetninea sd
fie indatorittl, dupil ce se va afla, sd dea glad preluld
(iganulul sad at ligancif ce va lua, la stilpAnulti a cilru ea
sil vord afla.
E.) Tiganii domnesti, boerestf, tnitngstirestf, sau on a cut
vor fi, ce umblg cu sittre prin ;aril, si sunt, obicfnuill, a fu-
ra fete, de ;4.3;anil sau tigance, de le in ,filril cununie, di-
clindd cif sunt cununall cu diinsele, pentru aceasta s5 se
dea tare poroncil la judf, ca de acum Innainte nici de
cum uncle ca aceste sd nu se hick iar dovidirrduse cg
au urmat inprotivil, atilt judele octet' Ia care se va tam -
pla, cat si liganul acela, sil se pedcpsased cu mare pe-
deapsil, lard tiganca cu toll copiii cc va avea Si se dea
la stgpgnul et', de va fi al altuf stilpgn.F.) Stditilnul vre
until tigan, de va indemna pe liganal situ sa lure vre o
ligancil din casg boereascii, milnifstireascii, madileascg, ne-
gutitoreased, sau ori a cut', si cu chipil de Inseldclune prin
a lar'rifrturie se vor cununa, flindu cif a se despilqi nu slo-
boade pravila,si stilpAnul jigancif a se pilgubi de slujba e 1,
www.dacoromanica.ro
 325

nu este cu dreptate, s'au socotitil, cfind sA va dovedi cd

stApAnul ;iganului au filcut un lucru ca acesta cu inden-
narea si mijlocirea sa, sA rAmile tiganul suptu stAplinirea
stApiinulul tigancil inpreunti cu tiginca, dtinduise si carte
Gospod de stlipAnire, iarA cAnd tiganul va face un Went
ca acesta fArA stirea stilpAnului seu, el se socoteascA cu
divanul Gospod, pedeapsa ;iganului, si perdarea slujbei a
stApInului ligancil. G.) Un ligan cc de copil mic it va lua
stApAnul seu, in casa lui, si va sluji en credintA si drep-
tate pull va veni la vrit4tA, apoi stApAnul lui pentru aces
cu credintA si cu dreptate slujbil, co au avut de la (Mit-
sui int'atitta ant', se va milostivi asupra lul, $i'l va erta
de robie, dtindui si carte la mAnti isrAbtA de dAnsul. pre-
cum cA I'aU ertat. Unul ca acola se fie slobod de robie,
in toatA vieata lul, si nici domniea, aid feeorii stApAnulul
seu, nici altA rudenie, sA n'aibA vole al trage la robie, asemi-
nea sA urmeze si is partea femeeascA, insA nici tiganul nici
;igancA ce vor fi ertati, sA nu fie volnici a se cununa cu
partea moldoveneascii, si numal copal ce vor veni in
partea for vor fi slobodi de robie. IL) Un Moldovan de va
vre sA ea tigancif, sau tigan sA ea moldovancA precum
pAnA acum fArli cale se obiclnuisA, a se lua, rAmA-
indif cu aceastA pricinA in robie panes cea slobodg, si
fiindu acesta lucru improtiva a toti dreptatea st pravila, am
socotit, ca de astAdl Innainte nici de cum, moldovan tigaii-
cif sA nu ea, nici tigan moldovarici, ce acest fel de in-
sotire si cununil sA fie de istov cu hotArAre oprite. tar de
se vor cununa prin gresalti i prin nesting& indatti ce se
vor afla sA se despartA, did si pravila Costandin Arnie-
nopul cartea 4. titul 12 file 341. hotArAste, asa : De se
va dovedi dupA facerea nunEii, cA unul din uasnici este
www.dacoromanica.ro
 326

rob. se despArteste nunta intlata, ra si and s'ar 11 int§mplat

moarte." Pentru rare sA se dea instiintAra si tare poronci
HUM preotil de pre la toate satele si orasele tadf, ca niel
de cum s5 nu indrAsneascA a cununa oe unit ea acestie,
si on care preot prin stiintA nu va (Irma poroneil ho-
tAtirei acestiea, sA se sate isasca dr, darul oreotiei si sA
be Neil birnict Visteriei domnesti. larA and vre un mol-
dovanii se va ingurlui ru vr'o tigana, sau Noldova ncA
cu vre un tigan, cerAnd cu deadinsul amAndol pArtile ca
sA se insoteascA prin eunuuu ;i stitanul pArtil tigAne-ci
va face ckluta silin4A, si nu va putea set desbAreze, si ea
inea 160entlit eit nu li se dit vole lu rX cererea lortt vor
fugi imoreund si vor treee pest. hotard intealt§ VrA, si se
vor cununa, si pe unit§ se vort intorce earit'si in loeuld
lord, on uncle, si cAnd se vor afla si se vort prinde, sA
se despartA, si copal sit rAmAp top in partea tigAneascA.
Int candl stApAnulu vre unui tiganti sat tigancti, pentru
lAeomie de interest prin a sa vointit va indemna, sat va
mijloci cu ellipuri de mestesugt. ca sA se cunune tiganu
sou tiganea tut, cu partea moldovinescA, dovedindu-se o
faptit ca acesta, earA'si sA se despartil, 4i copiii to se
remAe in partea tigAnescii, earA stApAnult *tit tigilnesci
se fie indatoritil a rAtnane pAgnbast do robuld sat rOba
sa, venclinduse la mezatt tiganul sat tiganca ce se vort
cununa cu acesto ehipt, dinpreunii Cu toti copiii, si bani
cAti vor cuprinde, sA se dea la facerea podurilord ; earl
preotuld ce va face acestd fell de ettnunie, dovedindu-se
c§ al stiutu pricing si at cununatil improtiva hotArAret,
sit se canonisascA cu lipsire din vredniciea preget, pre-
cumu mai susit s'ad arlitatt.
I.) Pentru impiirtelele de ligani ce s'au WWI pArni a-
www.dacoromanica.ro
 327

eurnd la hotdrarea acesta, dupti obiceiuld ce s'ad urntatil

din veehiu, curial §i pentru partea moldovineascd, ce s'au
insotild [And acuin grin cununii cu partea tiganescd, Bind
§i hotdrini prm lirisOve Gospod, cd and inoldovand de %a
prtmi sd ea liganca sad moldovancd liganti, se Murk; rob!
ca ni§te lipid, la care de vreme ca pdnd acum a§a s'ad
urmatii, liana aceea§i hotarare §i ordnduiald gdsiind cu Ca-
le ca sti rtimae atdt impArielele ce ad apucatti a se lace
pdrul acum, eatti §i insolirde Wier moldovine§ti cu partea
moldovindsca ce s'au Metal pane Is acesta liotarare. lar
de acurnu inainle tote sa se pazasca §t sa or urmeze, tara
stramutare de-apururea, dupa chipurde cc s'ad artitatil §i
s'au hotaritti mai susu.
Prea inaliate domne 1 dupa cumu ad lurninatd Slatituld
Durturecicu eugetul nostru Is acesla a.;et)are, cc s'au ,scut
cu slatu tie olltie, aria aniu socutitd ca este err eale a se
;area ai a se ptizt de catra toll, care Hindu pentru odilina
§i indcstularea dreptalii luturort, sa rdmiie ca o pravila
statormea §1 nestramutata. lard hotargrea cea destivarOtu
famine Is inalta incelepciutie a manic! tale.
1785 Septernvrie 12.
di iucilttntit tale ultra Dumnecleez stneriti raglitort :
Gaunt dlitropolitu hloldovei, Leon Episcopu Romanului,
Jacob Episcopu Huptlui.
Egumenii: a Trei Erarltilor, u Dobrovaptlui, a Bar -
boiului ci a Sf. loan.
Urnaezd §1 iscaliturile a 20 boeri marl.
(Pe aceast'd Anafora s'au pusic in susulii ei,
armatorea aproba ;iune domniaseci, spre intocmai
urmare :) www.dacoromanica.ro
 328

N0i, ALESANSRU ION MAVROCORDAT VVD

Boj, Milost, Gospodar Zendil Moldayscoi.

Pupa ce auaforaua aceasta,

statutam i insum1 domuia me de amil fa-
cutil cercetare pe ah'runtul, cu cea Ina ma-
te lucre aminte tuturor punturilor ce se a-
rata pre largti mai jos, si afitmduse soco-
tinta de obstie a Preaosfintiei sale Orin-
telui i\Iitropolitul, i a celorlalti sfinti Arhi-
erel, i Arhimandriti, Egumeni, cum si a
tuturor D-lor sale Velitilor boeri, cu toata
dreptatea si bung ornduiala, aseclata spre
odihna tuturor la pricinile tiganilor, pentru
aceea iata dar domnia me interim tate pun-
turile aceste, i hotarlin ea sa se urmeze
de cats tout de obstie in tarn, acesta, du-
pe punturile ce su11tU sense mai jos, la to-
te pe deplin, pazinduse ca o pravila, i ne-
stramutatil in veci intarinduse anaforaua
aceasta cu a noastra, donmeascsa iscaliturk
i pecete. 1785. Noemvri e 10.
(isralita) Noi Alicsandru loan illacrarardat Voevod.
(L. P.)
Procitoltii vet Cluceriu.
S'ati trecutil la condici Divanului.
Andrei Izbaq Condicar.
Aceastif Anafora este scrisa pe Write in langitne de
rued eotu, psi deasupra el se afla incuviintarea dontnes
cd. Originalul ram dal Arhivei Statului spre piistrare.
www.dacoromanica.ro T. C.
 329

NOi MATE' GHWA VOEVOD.

Boj. Milost. Gospodar Gentili Moldayscoi.

InsciintAm domnia me, cu acestir hrisovir

al domniei mele tuturor cm se cade a sti,
ca insciinOndune domnia noastr5, de la sfin-
tiea sa Preaosfintitul Alitropoli to al ta'rei Chir
Tacovii, al nostru prea cinstitu parinte du-
hovnicescti si de la toii Velitii boeri, pre-
cum ca aice inteaceast6 tar5, s'aa obicinu-
atatti partea politiceascA, cat i partea
bisericeasca, la toate tocmelele ce facii unit
cu altii, cat §i slugele, pastorii, cand
it tocmesed cu simbrie, i alte pricini ca aceste
tote le facil Cara de scrisore ai fAra de marturi, $i
cand se inttimpla iintre unii ca acestia vre
o pricing de giudeeata, cu ce a se do-
vedi unul cu altul, i judecatorii in ca Wail
de unde se lumina nefiiindir nice scrisare,
nici inarturi, pentril care cele mai multe
giudecati nu se potii indrepta intealtil chip,
farA numai Cu jurAmantii, on cu carpe de
blastam, i asa pe toate Allele pieru multe
suflete dupa, cum se ATARI., ca tinteri inurile
bisericilor se afla Aline tot de oarneni afu-
risiV, caci unii pentru saracie, iar altii ne-
sciindfi ce este jurhman!-ul indraznesciii de
giura, i asa unii de la altii se indeamna a
implini acestil pgcatir al jurAmantului care
www.dacoromanica.ro
 330

este leprtdare de Dumnecleii, care pentru a-

ceasta data ne-am insciinatu domnia noas-
tea, n'am suferitil a se ma! urma de acorn
innainte aceasta cu jurAmAntu.
Dup6 cum si alte lucruri multe pi bo-
ne le-am pusii la bung randuiala si in-
dreptare, asa pentru tocmelele intre 6-
men!, intr'acest chipu am facutil hofarare
dinpreun6 cu Preaosfintitul Nlitropolitu ,si cu
tot sfatul VeliOlor boeri cum yom aeata
ma! jos ; de acum innainte on tine, ar a-
ye a face tocmala cu alto omu. od parte bi-
sericeasca on boeri, ore negutitorT sau on
tine, mu ban' in datorie sa deie, datori sa
fie tocmala ce va, face sail Cu slugile lor,
sau eu argatil lor, sau en naimitii lor, sau
cu pastorii lor sa o facsa cu zapise, §i lucre-
dintate zapisele cu 2, 3. martini, de la od
care lucru mare. prtnrt la eel ma! micas.
Pentru ca sa lipsiasc6 jurAmitnturile si
cartile de blasfamil, i pierderea cea de su-
flete. si de vreme ca toti naimitii si mat
vartosu, arga0, phstorii, sunt oameni prosti
si nu sciil cum sh fachi asOrtd i tocmele
ca aceste cu scrisorY, en marturf, datod
i

sã fie ma! mutt seapanii acelor slug!, a fa-

ce zapise cu rancluial6 si cu martud. Tara
farrt de zapis, hotarimu iiici o tocma15, sa,
nu se ma! faca, dar de ar indrAzni cineva,
www.dacoromanica.ro
 331

a face tocmele fara, zapise §i s'ar intampla

sa jag la vr'o judecata sa nu i se tie in
sarna, §i sa se §i pedepsasca pe unit ca a-
ciea ;§i pentru ca sa fie §ciuta hotararea a-
ceasta de tots, s'au scrisu osebite carp si
pe la Ispravnicii de pre la tinuturi se deia
a intalege ca fiesce care parte, a4a sa urmecle.
Si s'ati scrisii hrisovul acesta §i s'au data
sa stee la sfanta Mitropolie ; si care aceasta
este credinta domniel mole de mai sus
scrisa : /on fflatei Ghica Voevod, §i credinta
a pr4 iubiti fiii domniel mele, Grigorie Vo-
evod, §i Gheorghie Voevod, §i Neculai Voe-
vod, §i credinta a cinstiti §i credincioi bo-
erilor domniel mole cei marl, D-lor Joan
Bogdan vel Logalatti, Manolachi Costachi
vel vornicil de Cara de jos, i Mihalachi
Sturza vel Vornicil de Cara de sus, i Ena-.
chic Sutu Hat. i Parcalabil Sucevei, i A-
lecsaiidru Sutu vel Post. i Ion Paladi vel Spat.
i Vasilie Roset vel Vist. i Ion Cantacuzino
vel Ban, i Costantin vel Caminar, i Ilie
Costachi vel Pah. i Stefan Stnrza vel Stoi-
Inca, i Iordachi Hrisoseul-Leo vel Comis, si
credinta tuturor boeriloril marl ci mitt. Si
s'ati scrisu hrisovul acesta intru a,l triele an
al domniel mole. 7263 luna August 1.
Ion Motel Ghira Voevod.
(L. P.) Procit. lordachi- Bogdan vet Loofa.
s'au trecutil la condicif de al 3-k LogotAt.
www.dacoromanica.ro
 332

Acesiti Asecklineintil in original serisii pe hiirtie ma-

re groasci, l'am hardzit Arhivei Stet Mini. T. C.

NOT SCARLATU ALECS. CALIIVIAH VVD.

Cu mila Jul Damneder' Doom Tt.r.ii Moldovii.

Nu numai intru neaparata datorie a o-

bladuirii. data mal cu deadinsulu din insusi
a nOstra" sufletdsca', ravna, din c4sulii ce prin
Dunmezeeasca Pronie iii s'ati incredintatil
acum de al doile ocarmuirea tariff acestiea
a Illoldaviei, ne-am sirguitii a aduce, in cea
mai bunt riindu616 tote acele prin care ur-
meth folosulti obsieL si n dizfaidacina cu
totulu cele care din intamplarea vremilorti
au ajunsti a se urma cu usuprire si neodihna
supusilorri, lartfindu lard pregetil tota so-
cotinta, si dreptele mrtsuri intru acdsta, pre-
cum aevea s'ati vac:Tutu.
Asa darti pe lAnga altele, luAndu in so-
cotintA si pentru slujba go tini1, una din
rusumaturile tariff cuviinci6s6 domniet, ca
din vechime fiind legiuita pi.in hris6ve Gospod,
cu legaturi de blastamil, a se strange numai
chte patru parale si un ban de 6e, de la
toti locuitorif aril, ce suutu supusi pIrttii
acestui rusumatil a gotiniT. Dapa vreme
adeca din epoha fazmeri0 trecute, prin
www.dacoromanica.ro
 333

dezlegarea acelni blastfimil de cats Mitre..

politta i clirosulit de atuncea, supra Cu-'
vantulu neaphratelorii trebuinte obstesti,
precum tinerea menzelurilorti thrii, s'ad spo-
rail de cats ochrmuirea aces vremi, banii
gostinii, inch Cu trel wale i doi bani de
(5e, peste patru parale un bane, legiuiti
de mai Inainte, fachnduse strangerea gostinii
cite optii parale de tote flea, i urmaudil
acesta OA, la ashzarea birului ce frtcutil
Orli in luna trccuta Tunic 1814, pentru ne
aflarea altei mijlociri intru intimpinarea tre
buintelorti. spre care slujia stringerea acestui
sporiii de gostina.
Tarn de la epoha acestii ashzari. neptithudil
fi priimitu cugetului nostru a legiui strhn-
gerea mai multil acestui sporiu, ca un lucru
inprotiva vechii obicnninti ce au fostti le-
&it'd prin hrisove cu leghturi de blestem,
i asupritoriii locuitoriloru tariff. Am hothrittil
contenirea acestel urina.A. prectimu prin ob-
stesca anafora a asazarii birului intarith de
domniea me, pre largii se arath. Duph, care
ramaindil intru neimplinire numai obstesca
casa rasuriloril de uncle se impartil lefile tu-
turorti celoru ce se afla in slujba phmentului.
Din donmesca nostra poronch cu adunarea
d-lorsale boerilorti tariff, luandusa sama
acestei cash st facandush, socotinti alcatuitare
www.dacoromanica.ro
 334

pentru bona randueTh i urmarea et, slag

ghsitti sutna neagiunsh duph irat,arile acestii
cash, cele phnii la sfar*itulti ltti Noeinvre
antilm 1814.
Acestil neajnns fiindg neaparatti a se prati,
Si alt chipu neputandusa ghst de intampinare,
duph toth socotinta i chibzuinta d-lorsale
boerilorti, de catti numai mijlocultt acestui
sporiti de go*tinii a se strange, ade,ch numai
odata in gostina anului urtniitoriti 1415,
preening iara*i prin anaforaoa d-lorsale din
23 Decev. anulni 1814, prelargti se arath.
Ati trebuitti a mu hothrarea nostrh cu soco-
tinta d-lorsale boerilortt spre vindecarea ne,a-
giunsulni ace*tii cash. atatti ca pentru un
lucre ob*tescti *i neaparatil trebuincios. catti
*i pentru ca acestii neajunsu urtneazh inch
din vremea de mat innainte a ashzarii bi-
I'nlul, pi asa s'ati si urmatti.
Acum darti de vreme ce eu strangerea
sporiului pomenitti de gostina a anului cur-
ghtorti s'att impliuitu *i neagiunsul pomenith
a easel rhsurilorti de plum, (care cash apoi
pentru vremea viitore este push in randalh
intru potrivirea iratului en mastrafu) inchi -
zindusa de acum inainte de istovti drumul
strAngerii acestui sporitl. Tata prin acestti
al nostru domnescti hrisov inthrim hotararea
nostra cea inert din vremea a§AzArii biruldr,
www.dacoromanica.ro
 - 335

Ca de astadi Inainte Ali in veci, adaogirea

ce urmat la gostina elite trei parale si
dui bani de 6e, peste patru parale un ban
legiuiti al go troll, sa contenesca i sa lip-
sesca cu total, neimplinindusa mai multa
suptu nice an tehu de cuvantti, sail intam-
plare ; ce banii gostinii sa fie numai patru
parale si un ban de 6e, precum din vechime
au fostti legion fara cea mai mica sporire
spre t6t2 tariea ti intocmai urmare,
s'au inputernicitti hrisovulti acesta, cu in-
st-ti a n6stra iscalitura i pecete, intru care
randuiu ca Preosfintiea sa parintele 111 itro-
politul, Cu iubitorii de Dumnecleil Episcopii
tariff sa lege mai josti cu strasnicti blestam
curmarea iinplinirii acestui sporia de veci,
i legiuire a ramane strangerea baniloru
gostinii, In patru parale qi un banti de 6e,
precum din invechime s'au obicinuitti, care
legatura de blestilmu prin lucrarea nastra
se va intari si de catra insusi biserica cea
mare a Rasaritului, prin osabith scris6re a
presfantului Patriarhti, a tota lumea. impreuna
cu soborula. i atatu hrisovulti acesta cu
legatura Arhiereilorti tern, cum si intaritura
ble4amului, de la biserica n6stra cea mare
a Rasaritului, sa stee deapururea la sfanta
Mitropolie a Moldaviei, pentru cea nestra-
mutata in veci urmare intru acesta.
www.dacoromanica.ro
 336

scrisir hrisovulii acesta la scan-

nulti DornnieY rnele in orasulti 1a7i1, intru
cea de adoua donmie a nostril la Moldaviea,
in anulu al treile. 1815 Ernie 20.
Noi Scarlatit Alecsandru Calimalt Voevod.
(L. P.)
(urmezci pi iscilliturile a 17 ()yeti mart. din care
lordachi Roset4 vel Viclu. procitoh )
(latii mat in giosii i leglitura arhierescii spre tinerea
cu sfiulenie ardoru t uprinse in hrisovulii acesta.)
De vreme ce dreptd si cu iubirea de Oneni pcntru !d-
ude de obstie, ad socolitit Area inaltatuld nostru donfi
impreunti cu told slatul, in pricina adaosului re sing foglit
facutd in vretnea trecutulul rezboid la slujba gosling, pes-
te askant:Ailing-I ce ad fostd din vechid, legatd cu bliistan,
ca iarasi sit se *ascii acea din vechid lucre a banilord
gosling de la acei ce- platescd, fara adilogire vre o data
nici Inacarti de -un ban, suptd nici un cuvantti. Care spre
a se phi Cu nestrgmutare, s'ad si in9ita vechiulti acela
asklimantti prin acestti luminatti brisovil al inallimii sale.
In care pricing s'ad adusd de le Presfranlulti a tots lumen
Patriarhd Il osabita soborcivesca carte cu legAturii de
blistain precum mai susti se cuprinde.
Iata cif §i smereniea nostril inpreund cu prea iubiti in
Hs. fra ;i Fpiacopil al tiril, pre toti aciea carii s'ard ispiti
vre a data a pune la cale, sad a sfatui sad de told a
strica acesta prin domnesculd hrisovil asazata drepta i cu
iubire de orneni hotArare, on cc ipochirnen and fi, sad
din cel bisericesti sad din eel polilicesti, pecetluiin si
cu infricosatti blastemd ii legarnd si dieemd : ea pe unil
a acica intunericul sal acopere, sageti cumplite sa intre
www.dacoromanica.ro
 337

In inimile lord, obrazille lore se se umplo de necinste,

-averea lord se fie spre cea desilvArsitd pierclare si peire,
lipsinduse de totd feduld de procopsale, si oilele lord se
fie cu totuld fntru impujinare, de tote ale lord cele veclute,
ca de averea dreptului love diavolul se se atingli, oftfinde
tremurandd terendusil pre [AMINO ; ca Caine se fie in
tSte vieja lord, mostenindd si bubele lui Giezi; femeile for
se remee vilduve, si copiii lord seraci si cersetori si lip -
siji de tote feliule de procopsele in tote vieaja lore, si
in grabs judecata lul Dumnecled srf ajungit la cele vedute
do ochil lord.
lard calif yore pezl cu dreptate pentru acestii bine de
obstie, hotararea acesta ce se euprinde mai suss, prin a-
cestd luminate hrisovii, care cu Nine randuele si asez4-
mentil s'ail fecutd, ne atingenduse si ne ispitinduse intru
ate de puOnii a strica, ce mai vartose a sta, spre a se
pezi cu nestremutare, unit ca aciea nu numai cu cele
clrepte si orenduite venituri, cu care ail se se imptirtilsasce
spre raspletirea ostenelilore sale, se se invrednicesce a se
folosi spre buna intemeere ¢i sporirea caselort sale, ce
se fie si ertaji de Domnuld Dumnected invrednicindui cu
Indurerile sale 'cele bogate de amandoue fericirile, si de
smereniea .nostril blagosloviti in veci, amin.
1816. Aprilie, 30.

(L. P.)
(sTsca1i(10 Veniamin Milropolitii Moldova. Gherasimli
Episcopti Romanului. Macke Episcopil Hufului.

Hrisovuld a cesta este scrisd pe 'Artie In marime de unh coi

vi ceva. Originalulh l'am daruita Arhivef Statulai. T. C.
www.dacoromanica.ro 15
 338

NOI GREG-0E1E LOAN CALIMAH VVD..

Cu mils lui Dumne(jeu Domnii teril Moldova

Precum soarele rasarindil lumineaza pre

tots, i cu razile sale cele stralucit6re co
sunt spre deosebirea altor lumini a crugu-
1E11 cerescii, isvorasce i darnesce tuturor
celor de supt dhnsul, implinirea bunatatilor
ce sunt spre indestularea ¢i infrumusetarea
a tot lucrul ; asa Qi domnil incredintandu-
se cu obladuirea, datorl sunt a cresce cele
folositoare si a intemeea pre supusil sel in-
tru buns petrecerea obiceiurilor bune, i spre
folosul obstiel, fi asupra bunei oranduele ce
va asecla sa intar4sca ca o pravila nestra-
mutata a se pazi, si a se urma intocma pu-
rurea , atatii de insuo oranduitoriula ce au
asezatti, cat si de eel ce dupg vreml voril
ajunge la sterna ocarmuirei nor6delor acelul
loci in urma sa, i spre a face sa fie statornici,
trebueste sa pazasca dreptatea tetra top su-
pusii sel, care este temeiul bunel oc"armu-
irT, precum este insuO de sine poronca Dum-
ne9leeasca, tetra eel ce Pau alesu Proniea
Sfintiei sale a fi stapiinitorl de norode.
Decl dar vedem pre tots cati din ocannui-
toriT de norOde au pazitii acdstii sfanta, dumne-
www.dacoromanica.ro
 - 339 -
cleascil, poronck cg s'ail silitil a afla tote
-chipurile drepti101, §i la fie§te ce pricing., §i
le-ag intgritti cu pravag nestrgmutata, la-
sandil ca o oglindg, urina§iloru sei, faptele
cele bune §i dreptatea ce au pgzitg in vre-
mea stapg,nirii loril, cu care ail adusil pre
-stipu§ii set la varvulil fericiril cu bung pe-
trecere. Indemnandu-se §i alte nOnaurl a veni
'spre locuinta acel patril, intru atata cat §i
cele mai selbatece locurl ale teriT le au do-
mesnicitil eu locuinta de famili!, nu numai
a terilor ce se megie5escil, ce §i acelor ma!
depgrtate, §i unul altuea favnindu s'ail inn-
podobitil acea patrie intru atata cat de unde
era silla§il flearglorti selbatece, s'ail facutil
-sate, farguri, §i orate, spre locuinta §i des-
fatarea ameniloril.
Acestora dorindil §i domniea me a urma,
din cesulil ce Sfantulil Dumnecleg ail bine
voitil a ne alege cu a sa sfanta Pronie ca
sa fimil amlati 4ra.'0 la scaunulil domniel
ace§til de Dumnecleil pazitg cre§tin4seg t4rti,
§i a nostril pgrintaseg patrie. Cugetul nostru
an fostil ca sg aducemii starea el la cea ma!
desavgr§ita, intemeere §i fericire, §i n'amil
pregetatil a pune tots silinta nostril ca sa
disradacinrunii obice!urile cele rele §i netreb-
nice i pgigubitOre de ob§tie ce se urma ,
i chemandil ajutorul Pr4sfantuluT Dumne-
www.dacoromanica.ro
 340

letl, d'intru adtmcul inimif nostre si cu nO--

rocirea immultitului intru ani, prea inaltulut,
preslavitului si preputernicului nostru im-
paratti ; amil aseclatti obiceiuri bung si fo-
lositore de obstie, poftind din tote sufietut
nostru ca s5, vedernii starea te'ril si a lo-
cuitorilorti ei ajundi intru tots fericirea $i
mult6mirea, care nadgjduimil cu ajutorulti
lui Dumnecleti di vedem, si rodurile silintii
nostre precum ne fggilduesou semnele ince-
piiturii ce s'ati Menai cu venirea spre locu-
inta acestii te'ri, cate-va familii de striiini,
aseclandu-se cu tOta odihna si interneerea
lorti ; si incia ne-putendu-se odihni inima
rostra cu milele ce arnti arlitatti, pus'amil
doinniea mea -Oa silinta ca sil afliimil ce
chipti de suprtrare. aril fi mai remasu, care
sg, nu fie pudi la buns oranduiala cu odihna
i multgruirea tuturoni de obstie, $i cu ne-
adormiti ochi fiindti asupra acestii cercetArT,
alai aflatii slujba gostinii care se obicinuise
de multi ani, de se urma, sate 5 parale
vechi de oae, cu care soma pricinuia im-
piedecare la multi din eel ce le era vointa
a tine acestri fell de bucate, socotindu o
greutate ca si slujbele ce se (Irma mai in-
na irate cu nume de vacaritu ; cum si multi
din eel streini ce le este hrana cu acestil
felti de bucate a oilorri care dorescti a veni
1

www.dacoromanica.ro
 341

cu locuinta iii Vamentulii acesta. (Unde se

pazesee dreptatea $i milostivirea.) i cu
pricina somei ce era la go$ting se impe-
deca din gAnduld $i vointa 10111.
Pentru ac6sta dar n'am putut snferi mai mult
sa se urmeze ac6sta slujba, cu suma ce s'au
arAtatu ca se urma de multi ani. $i mai
vArtosii une on $i cu adaosii, ce precurnii
alte randueli ale dajdilor, prin osteneala ce
amii pusil s'au a$eclatu, de se urmeazii, cu.
odihna $i multAmirea tuturorti de oNtie.
Iata s'au hotaridi $i s'aii a$edatil, sa fie si
slujba go$tinii eke clece barn nuoI de oae,
$i ca sa fie pazita $i ne- stramutata deasu-
pra te'rii mila ac4sta, s'au int6ritil cu hriso-
vul acesta. Prin care poftimii domniea me
$i pre alti luminati domni, pre care ii va
milui Dumnecleu cu domniea terii ac e$tiea
in urma nOstra, ea s'ii, nu strice, nice sa stra-
mute acdsla ma, ce mai susti se arata,
care este spre intemeerea, impodobirea, $i
inmultirea locuitorilor terii ace$tiea, ce mai
vartosil si. intar6sca pentru a Domniilor sale
vecinica pomenire. / 768, Ghenar.
Noi Grigorie Calin-aah Voevod.
(L. P.)
Procit Constantin Sturza yel- Vist.
. Hrisovulti acasta este cu scrisdre veche, darn Inmuntil

pe !Artie, in tniirime de Untl Gobi §i cell. Origi nalulo se

filatreall in Arhiva Statului, unde Pam depusil. T. C.
www.dacoromanica.ro
 342

NOI ALESANDRU lON CALIMAR VVD.

Cu ['lila lui Durune4ell Donut teril Moldovii.
Din cesul ce din Dumnecleesca Pronie ne'am
oranduitil domn oblAduitoriii teril acestiea a
Moldovii, socotindil neaparata datorie ce are un
stilpi'initoriii a preveghe spre cele de trebuinta
obstii, tota scopulti cugetul. domniei mele au
fostii si este sa ne silimu cu tota vartutea, nu
nurnai ca unu domni1 stapAnil, ce i ca unti
pArinte ace§tii patril, ca prin ajutoriul milosti-
vului Dumne0.01 dupa ravna ce avem, sa aducem
la buna stare t6te acele ce intamplarea all adusil
a se afla intru neplacuth randuela pricinuit6re
d o suparare si neodihna obstii, care dupa ce cu
vr erea lui Dunmedeti anal venial la Orintesculii
i donmesculu nostru scaun, intre altele luatam
sarna ea nisi curd pentru sederea domnilorti nu
se afla, fiindu ca din- intamplare an arsti. si
stricatii cu totul, $i nu putinil suparare se pri-
cinuesce boerilor, si altora luandulise casele pentru
silderea Domniloru, neavandil unde el sti sadg.
Deci socotindu domniea me ca acesta este cea
mai intAl trebuintil de a se pune la cale, pentru
ca si Donmii sa aibh unde se saza, gi supararea
a se lua casele unora altora pentru saderea
domniel sa lipsasca, damti lAsatil a nu cerca
tote chipurile ce s'arti pute afla mai lesnit6re
spre punerea la cale a acestii neurnite trebuintrt,
gi duph.," tote cerchile ce sad facutii, flindii ea
a se face la locii curdle vechi, trebuea o mare
cheltuela ;altd mai lesnitoriii chipil nu s'ati
situ fAra numai cu buna invoela s'ail cumparath
de la al. nostru cinstitil qi credinciosil boeriu
www.dacoromanica.ro
 343

D-lui Costachi Ghica Hat : casele D-sale cu lo-

culii loll de langg sfantulii Spiridonu, si s'ati
mai curnparatu si de la at nostru cinstitb si
credinciosti boeriu D-lui Lupul Bats biv vel
Spat. casele D-sale cu locul celor ce sunt alt.-
turea cu casele D-sale Hat. si nellindil din destul
numai odaile ce se afla intr'acesta casa spre a
sade cu odihna, s'ati mai facutti i alte case a-
laturea cu aceste, i s'ati mai cheltuitil si cu
meremetulti celoru cumparate nu putinl bani,
care cas5, s'ail socotitti si s'ati hotaratti ca
sa ramie de actual inainte de apururea curti
dornnesti.
Insa dupa ce sat grisitti chipulti acesta si
sail pusil la tale inteacesta chipu, cercandusa
si chipulu spre plata acestorti bani, macarti ca
la o trebuinta ca acesta este datorie a tuturora
locuitoriloru teril, care trebuea sa esa o dare
pe tara, darti firndii ea Cara in vremea acesta
se MIA insarcinata cu multe si grele havalele,
spre savarsirea imparatestiloril poronci, nu s'ati
pututti a se mai insarcina iarasi tam, si cu plata
acestorti bani, ce cu sfatulti de obstie s'ati so-
cotitu ca actual la slujba vadraritului anului
acestuea 1795, afara de optti bani vechi, obi -
cinuitulu vadrarita, si afara de cate un Walt
noa de vadra, banulu milli, et se mai lea Inca,
eke dot bani nuol de WA vadra, pe ton vinul
ce se ea vadraritil, cu care bani ce se vorti
stringe sa, se platesca casele ce s'ail cumparatti,
si casele ce s'ati facutti, §1 meremetulil ce au
fostu trebuitoriti la casele cumparate, $i iarai
le daruirati taril pentru ca se fie de apururea
curti domnesti, fiindu pentru odihna i celora
www.dacoromanica.ro
 344

din urma Itonstrili ltuinaVi domni. tug acesti

ate doi bani la vatbii, g se ea numai acumu
intr'acestit ttu, pentru ca, trebuinta art silitn a
se Ina, ne giisindug tutu chipti mai ;

iara de acumil inainte nisi in vremea domniei

noastre, Mel in urma n6stea, in vremea altoru
luminaV domni, sa nu se mai ea, (..,a uu lucru
ce este peste vechiulti obiceiti, §i videratu ca
p6te sa adlica §i prqubire Visteriei, awl adrto-
gandusii plata vildraritului, apol eel en viile ne
cunoscandil folosit, trebuea sti le lag nelucrate,
$i eel care voril ave scoposit de a mai face vie
sa continescii, i iii loch de folosil Visteriei, se
va pricinui mai multi seadere.
De care poftitn domniea me 5i pe all fraV lu-
minati domni, pe carii Sfantul ii va Oran-
dui in urma nostril la domniea acestii sari, ca
sh nu socotescii, ra inn obicinuitil luau luarea
acestorrt rate" doi bani, cad de catra Nol nu
pentru altit sfarsitil smith luaus, ce numai pentru
aratats de susil trebuinca, care cu alto chipu
nu s'aii pututil purse la tale, intrunplAnduse
intrio vreme ce era atititea havalele §i poronci
impiiratesti i lipsa in Cara.Scrisus'ail hrisovulti
acesta la scaunul dotuniel mete, iu orasulh. Ea-
sh, intru cea din tal_domnie a nostra la Mold.aviea
in anul din tkilu. La lett' 1795. Sept 3.
Not Alexandria lontl Calimaliic Voevodes
(L. P.)
lordacki . . . . ned-layeldlA Procitoh.
lordacki Roset vet Vista Procitoh,
S'ati treculti la condica Visteriel: Costantinti Burchi Clue.
Urisovuld aoesta ecte scrisd Ilmuritd pe baffle de un cotta. Orf-
ginaluld este date de mine Arhivel Statulul. T. C.
www.dacoromanica.ro
 345 -
NOi ALEXA,N. CONST. MORUZ VVD.
Rol Mi lost. Gospodar Zendi Moldayscoi.

Cerceeanduse de erttrA insum! Domnie,a me

aceasta soborniceasea hotArire, s'au afat
ea este pre cu tale, siea dreptate,
duse csa, priveste, numal gi numal la folosul
patriel, §i la indAmAna si inlesnirea aflarei
trebuincloasej eherestele pe la sarhaturi i la
Tarigrad, cum §i la implinirea dreptatil ce
trebuea sa atha., eel ce au mosii cu padurl,
WO ea dreptnl venit, precuin aseminea lau
§i eel ce au mosil la eampu ; deei dar ca pe
o dreapta aseclare hotAram domniea me in-
tocma aseminea sa unnecle, cum pre larg
mai jos in anaforaoa aceasta se cuprinde,
paclindusii nestramutat in vecl, ca o folosi-
toare si dreapta pravira ar pamantulul la care
poroncim domniea me, D-lor voastre vela i
LogofetI, indat5 s'a se scrie earOle domniei
mele pe la toate tinuturile spre instiintarea
Si priclirea de obstie a acestil folositoare
pravill, pe Tanga care callt s5, se deie i ose-
bite cartile domniea mele, la mAna celor ce
vor ave paduri pe mosiile lor, ca dura, ho-
thirea aceasta, sh se urmecle nestramutat ;
jar care din loeuitorl, ar urma inprotiva,
sa* se pedepsasea spre pilda altora. Deei s'au
intarit anaforaoa aceasta cu a noastra dom-
www.dacoromanica.ro
 346

neaseA isclitura §i pecete. 1792. Noemb. 28.

(Isrcilit) Noi Alecsandru Cost. Morud Voevod.
(L. P.)
Prea inaltate Doane.
Prin dumneasca 4idula ni se poronceste ea adunandune
la un loc sd socotim in ce chipu sit se urmede, pentru
codrii intregi i betel i durnbrdvi si rildiuri, edict( elite eat sd
aibli a da cei ce iau ellereste to stilpdttil mosiilor, soco-
tind Ca nisi stapanii sr.- no se pAgubeasal de venitul ino-
Odor, dar Mel locuitoril sd nu se supere, sau sii se asu-
preased peste dreptate, cu cerire flirt( rlinduvald, ce gi o
parte si alta-sd rdmde mulidtniti, pentru ca sti poatli lo-
cuitorii a no se ltpsd pentru trehuinpi lemnelor.
Si dupd socoteala ce vein face in ce chipu vont gdsi cu
(Ale, pre largo sd instiintAn pe ittaltimea ta.Dupd a Ina).-
iinief tale parotid adutaindune, am stAtut a socoti pricina
aceasta cu tundruntul pi cu toatA luarea aminte, §i mdcar
ell prin condica Visteriei se hotilrliste ca tunnel rediurtle
§1 dumbrilvile se fie oprite pi apdrate, iar luncile pi pd-
durile meree, adecd codrii, sd fie neaptirali gi slobodl a
idea forte tine on ce fellit de lemnu ar vre.
Si mai ales lunca Prutului pand acuma n'au Post po-
odatd. dar find cd dintru inceput era pdduri pi
pritd nici
lunci mai multe de cdt acum (dupli cum este stiut) ; la
facerea condicilor nu s'au lost socotit bine aid stria-
eiune de obstie au putut sd pricinuiascil lit vremea viitore,
nepada pi neapararea plidurilor, care pildurt si lunci in
toata vremea find trebuineloasti si de folosul obstif, se cildea
sd se fi pus la tale de of si acestea supt pap §i apitrare,
a nu se strica Bird de cale de cAtrli norod ; ca In vremea
www.dacoromanica.ro
 347

ce va ave cineva trebuintd de chereste, on pentru cask sau

on pentru care alt lucru, sti gdslascif pin pildurile de pe
aproape mal cu oftin pretu. Iar nu dupti cum se urmedd
In vremea de acum : a se cumpitra cheresteaoa podurilor lasil,
$i altor trebuintd cu prep] mare, afar de riindueald, care
seumpete nu urmeadd dintealtd, f8r numai din depArtarea
podurilor, din care rea urmare ce an fost in pAnidntul
a cesta, de a nu fi pitclite plidurile, dupd cum pintr'alte jeri,
s'a i suit pretul cherestelii attita de mare ea si cum ar vent
dintre'alte tifri stritine §i departate, care aceasta este un
lucru foarte vrednicil de socotintA, cum cif se ca de a so
aseda la o bund rtinduealit si pacld, ca atilt in vremea de
emu cdt mai ales si in vremea viitoare, sii se folosascit
obstea cu indestularea si eftinatatea cherestelil prin afla-
rea cea lesnitd, atilt fieste care pentru a sa trebuintd, cdt
ea si onC In ce vreme s'ar cere chereste, atilt aice eta si la
Tarigrad, pe la sarhaturi ; dupd cum improtivd andu nu
sit va face pad si aptirare ptidurilor, se pricinueste greu-
tate si supArare obstiel, pentru pricini ca acestea.
intifi, cit prin piiduri se afld multime de lemne obordte
jos de putreclescu inzedar, dar locuitoril ce aduc lemne
pentru arsu In foe de vtinclare, ne find pildurile poprite
cautif care copaciu este mai bun si mai dreptu si'l tae
pentru lemne de foc, despietindul sif ardte frumoase ca sd
poatti lua pre ;ul cel mai bun ; (dupti cum $i eu) iar nu
cautil sit'si Inearce cartfle din lemnele cele uscate ce suntu
oborilte la ptimiintu, find $i mal bune de arsu, dar mai
neardtoasd, si mai ales unit oboard copaci din eel marl
$i numaf crengile le fncarcli in card si le aducu de le vfind
in tiirgu ca lemne de arsu in foc, iar tulpina rdmItne de pu-
treddste in pAdure inzadar, caril dint'ro tulpinti ca acelea
www.dacoromanica.ro
 348

poate sd Incarce 10 si 20 earn ,-dar pentru ca sit nu

se ostineascd iii Neared carille nuinal din crengi.
Al doilea, pentru tdetul chereStelel, co viluda locuitord
in tdrgurf si fac plute de And la corilbil, noel locuitori
ce vilnd acea ehe reste, tae elite 10 sau si15 copacl Mind
afId in lemon bun de le vine In iniisura ce Au trebuintil,
si pentru tin lemnu stricl 10 qi 15, si acele lemne ce
rdindnu obordte jos, putreOescu si se pierdu.
Al trellea de melte on locnitorif cc stint trditori pe
Idngd pdduri nu poartil de grijd sd'si facd Mu de cu vard,
$i earna isi erneactd cerecif do vice, numai cu pddurea, de
ramlnu copacii eel ai do teabd si dumbravile, care si
acestiea on puling strica clime fee pddurilor, si °snit de aces II
fac pkubire celor cu durnbrdvile, cif aciea coped ldrmati
pilnd in 20 sau 30 de ani nu fad &IMO cu care se hrilnescu
ode $i mascurif, care po acea ghindd stApAnii mosiilor
in toll anif ar pute Iua venit de la negutitorii, ce facu
turme de negutitorie, si taatAta sound do ani, rdinlind
stdpilnif ptigubasi de acel venit, ce potii a ave de pe ghindil.
Alpatrule, multi din locuitoil, ohicinuescu de fac
curilturf pentru aratu gi pentru cosit fin, Mud deariln-
duld copacif din pddure meree, de o Inca cilmpu,
care acesta s'au obicinuitu peste tot lucrul, de stri-
cii pidurele numai pentru ell nu von sti margl IR cam -
p4 pentru depdrtarea locului. NW suet si alte InIlrAd-
mile a locuitorilor do 8trid poinutil si livedile, pricinuin-
dusd tot din nopadl, care nAindii voe $i waned -de In
domnie, nu s'au urinatd plInd ileum ; si on aceastd pricing
mite diunbrdvi i jolduri si codri rn Tee, ad rdinasti mai
campu, proem este mutt si vdcluld de ; dd inttlid la
yinutul Soroctif ad fest nisce dumbrdvi on nisce codrii, si
www.dacoromanica.ro
 349

acum mai nici se cunosed unde at fostd; asemenea §i la

tinutul Covurluiului, ad Post ciiii-va codri merel, care era
forte de trebuintil, chi candd era vre o poroncli vred-
nicit de grilhire ca sit se dea din Cara aceasta chereste
pentru trebuinta Tarigradulul, sad pe la sarhaturi, acolo
se ggsia, gi pre cu lesnire se pogora In schele, iar acum
all Minas campu, numal abia se cunoscd ciriteii, §i ase-
minea all remasil §i alte pgduri marl, §i lunci de pre la
tinuturi, §i de nu se va Noe cityluta poprire, cu vreme
nu se va afla, nici va ritinfine in piiduri lemnit trebuincios,
mai ales chereste mare pentru trebuinla Tarigradului, §i
altor Sarhaturi. Deci la o pricing ca aceasta, de ciltrit not
aceste chipuri de indreptare s'au ggsit cu cal°. precum arittgm
in jos. Adecit : 1.-Se fie propire a nu se strica rediurile gi
dumbrftvile supt nici unu fel de nume, ci stgpftnii mosiilorii
sg le apere 0 sg le pgclascii, ili jirul ce se face pin dum-
brilvi, stgpilnii aciea se fie volnici al vinde cu pretuld ce
se vor pute invoi, la negulitork §i la alit ce fad turine de
mascurl, iar fitrft de invoiala stilpanului mo§iel, de va (Atop
cineva sit mgnance jirul cu mascurii, sad cu oile lui, sad sg
taie coped ce potu fi trebuinciosi pentru chereste, sg se pe-
depsiascil ;cum §i pe ciubucile ce tae din pildure cibuccii, sit
dea clitcluialli la stgliAnulii moOei din clece unul ;asem i-
nea §i din haragii pentru vii, din betele pentru cercuri qi
din pari, tried sit dea clAcinialg din ctece unuld, cum gi din
nuele sit dee din clece braturi unulil, iar banil sit nu eie
stliptinil pentru acea clitcluialli. pentru cg precum lad Mg-
Oa mo§iilor dejmuri de pe mo§iile ce all la cainpti ; a-
§ii se cade a lua si eel ce ad rno§il cu pitduri ; iar din
copacil ce vor ti citi)utl la parnantil, se nu fie nimene po-
prili a lua lemne pentru foc, Wit a nu da nicl o yieciuialit.
www.dacoromanica.ro
 350

2. Lunca Prutului, i a Skein luI, i Rite lune! si pAduri s*

fie poprite le a nu se strica. dung obieeiul norodului ee-
lui prostA, ce cei ce vor ayes sA tae lemne pentru foeil
sa nu alb* voe a tea copaci marl si s/1 ea numaI cren-
gile, ce se-si incarce cartile cu lemne de cele ce sunto
()borate Is plimantli, cad' acele lemne sent si bune de ars
in foes, iar copacii de fagil. nefiinda atata de trebuinciosi
sA atha voe a tea pentru lemne de foal, $i cand nu vor
gasi nici copaci de fagil nici alto letnne din cele °borate
jos, atuncia sA tale si din copacii eel ref ce nu stint* de
trebuintA, ferind copacii eel bunl ;asijderea si cherest e de
case sail de vampre, de va ave sA tale cineva, inlaid sit
se invoiascA en stApanul, gi dand dliciuiala din dace lemne
unul, si fie volnici a tAea, iar de va indrazni se tae fArA de in-
voiala, sif se pedepslasckdar pe lemnile pentru foc se nu se
de nimicli ciliciuia14. 3. Padurile $i codri morel, pe unde vor
fi, sa aiba datorie neaparata stapanil ntosiilor a pune pazitori,
ca aseminea ca si luncile se fie aplirate, si on tine va tea
ehereste, on de ce fetid, sA dee dAciuiala mosiel de dace lem-
ne unulA, iar care va indrklni sa tae farA invoiala stApa-
nulul mosief 8/1 se pedepslasca. Fla numal de pe cheres-
teaoa ce se va the cu randuialk din poroncA dotnneascfi
gi pe cheresteaoa ce se va tae pentru hiserici, si pe cea
care 41 vor tae locuitorif, ce vor fi sAdAtorl pe ace mo-
sie, sA's1 facA lorusi case, sA nu dole daciuiala, cumil
$i pentru lemnile de ars in focil, din cele oborate jos, sad
candfl nu vor fi de acele, din copacii de Ind sau dints alit
copaci netrebuinciosl, cum s'a ardtattl mai sus, sil nu fie
popriti, nici locuitorif ce vor cede pe seek mosii, nicl al-
;if de pe aiurea, ce se fie volnici a lua, dupif aceastA ran -
duialA ne arida nicl o ciAciuialA.
www.dacoromanica.ro
 351

4. Orf carele volnicfi A nu fie a tae pomi pentru lem-

ne de toed, sail orT pentru ce trebuinlii alta,
5. Spina, porumbrei, ciitini si 011 spini, se nu fie po-
prili, cc fiesce tine sa tale HU a nu da nici o daciuiala
stapanului mosiel.
6. Oct eine va indrAdni si va urma itnprotiva ace§61 ho-
tArari, nu numal sA dee hotgrata daciuiala, ce sit se 0
pedepsascil spre pilda si altora, pentru ca cu acesta nu
se vor strica rediurile, i dumbravile, i luncile §i codrif in
dadar, cum si stiipanii mosiilor ce vor ave pilduri vor cii§ciga
dreptatea lor, luandusi hotarita dAciuiala a mosiiioril, pre-
cum lad eel cu mosiile ce ad la campil, si se face o
dreaptii cumpanire de obscie. lar acelor ce ail sa tae on
re feliu de lemnil, (afara din cele arAtate pe care nu afi
A dee deciuialii). nu li se face nici o strambAtate pentru
ca vor da dActuiala mosiei, eaci locuitorii vend cheresteaoa
cu indestulil prep, precum ticeasta si de catra inilllunea to
e sciutil, si trebuc sit dee venitul mo§iilor, numai si sta-
panii sii nu cutede a pricinui suparare §i asupreala ca
sA'si tragit zliciuialii pentru unu fella de chereste dintealt
feliu ; ce osiibi din tot feliul sA alba as lua dAciuiala, cum
nici se supere a lua bath pentru dAciuialA, cAci card vor
cuteda cu urmarea improtiva acestii hotilrari, nu numal
se pilgubiascii ace daciuiala, dar incil sit se §i pedepsascii.
Osebitil mai socotunU, insii de se va gitsi §i de ciltril inlil-
iitnea to cu tale, ca in vremea toinnilor, dupit cc isi ri-
did locuitorii tot lucrul pitmantulul, pe la locurile unde
este lipsil de lemne, stiipanil acel ce vor ave mosil fare
pildure, se vie sii arlite la domnie, cer6ndd unu ajtutorifi
in chipil de clad, de la locuitorii ce von fi sildiltori pe
acele mo§ii, ca sit ilia lute° di, salt in cate se va
www.dacoromanica.ro
 352

socoti cu plugurile sA are si sti samene ghindA, iar pe

undo 'vor 6 ciritel stel curAliascA ca sfl se inlesneascA spre
crestere de a se face copaci marl, si domnia poroncindo
dregAtorilor de pe la linuturile uncle vor fi acele mold,
vor puns In lucare, si cu chipul acesta s'ar spori dum-
brAvilq si pe acolo unde acum este cu totul lipsA, Si

nict locuitorilor nu le-ar cAdea cu greutate ace clAcuire,

ce ar da spre folosul obstiel. Prea fatale dOmne I not
inteacesta chipil am gAsitit cu tale a se urma, si insti-
jar hotArArea rAmAne la inalta IntAlepciune a InAlli-
mil tale. 1792. Oct. 16.
M fnAllimil tale pre plecate slugf.
(Vrinea0 fi iscdlitvrile a 10 boerl marl.)
S'att trecuto In condica de Anaforale.
Matel Costin Condicar.
Anajoraue aceasta cu redolufia donvtiascii in Innate,
este scrisa pe barite indoitd. Originalul este in Arhera
Statului depusd de subscrisul Th. C.

NOI CONST. MIH. CEHAN RACOVITA VVD

Cu mila lul Dutune(fed Dunn) Ord Moldovel.
Datoriea donmilorii, a strtp6iliorili acelorii ce
stApanescii tars si poviguescii nor6de deapururea
este a lua sama, a cerceta lucrurile cele trecute
cum s'aii purtatii, cum s'ail chivernisitiA, _s.i care
ce sfarsitil au aratatil, si din cele trecute pOte
lua luming pentru cele viitore, sa cun6sca care
au adusii striaciune, si cu ce chipti trebue sh
se prifach din rAutate la fericire. Cum §i cele
www.dacoromanica.ro
 353

bone cu ce chipti de thrie sa, se intemeeza spre

pass de starea buns, fiindu cea mai mare feri-
cire i lauds la un povatuitorti ca acela. Care
va aduce aceste chipuri de r6de ale brmatatil,
si mai cu deadinsul la patriea si mostenirea sa,
castigAndu si de la Dumnedeti adaogirea darului,
$i de la politie lauds, si de la norodulti seu
multarnita, pomenirea vecinica de bunatate.
Dreptil aceea dar socotind domniea me si pentru
starea teril acestiea, unde din darult lui Dum-
nedeti, si din mila puternicil Imparatii ne aflam
dorunii gi povatuitorti.
Cercetat'am prin multi si cu multe chipuri
de intrebari, din ce pricina in Cara acesta suntti
prin multe locuri lipsa de 6meni si siligtbi pustii
de multa vreme, la altele de nici au apucatti
cineva sa locuescA 6meni pe dansale, unele nici
stapinii mosiei eine suet nu se scie, $i ne-ati
aratatil unii un fen de chipuri, altil altele, la
care n'am pututil da credinta intru adevarti.
Ne'ati aratatu si acesta ca in vechile vremi, cum
la raposatulti domnu Vasile Voevodil, si la, altil
mai ivainte, cum si mai inc6ce, s'ai'l tamplatU
de multe on vremi turburate si prazi in Cara
acosta, de all pustiitti locurile, p6te csg, Warty fi
intamplatfi gi aceasta. Daril si de candti s'au
alinatti lucrurile, i s'ail facut pacea, cum de n'ati
mai venial $i sara iarti la starea el. Ne'ati ara-
tatil ca si din pricina birului fiindu cu asuprela
peste putinta locuitorilorti, data pricing de
stricaciune, $i la acesta trebueste sa se soco-
'Os* cad p6te s'arti fi tamplatil a face, §i lu-
cruri ca de aceste, suparare faril de dreptate
i peste putinta. Datil mai de mu/to on &au
www.dacoromanica.ro
 354

thmplatti §i domni buni, 1i poftitori a face bu-

nalate de intemeere, si iarti nu s'ati pututti ca
sá se mai interneeze cu multimea de norodti
Sara acesta.
Arai cercetatti si pentru pArtile streine cu
care se megieseste Cara aceasta, cumil si in ce
chipil se afla pentru multimea de norode, yi
am aflatti adevirulii ca, in tote pArtile mul-
time de noroade se afla, gi moldoveni forte
Sfatuitune'arnii cu at nostru cinstitti
duhovnicescti pArinte Sfintiea sa Chirti lacovii
Mitropolitul tarel, $i cu tot! Arhierei, Episcopil
de pre la scaune, de pre afara din Sara acesta,
si cu OVA boerimea nostra, ce vom face ca sa
putemil afla adevarulti, $i sa putemil gasi vre
un chipti de indreptare buns. Si s'ari pusti la
tale de s'at trimisti acolo la dansil ca sa vie
catva dintre dansii aice sa se intrebe, sg cer-
ceramil lucrul acesta, sa putem cun6ste adivarul,
care s'ati si facutti. Si iata au venitu aicea dolt'
trel preoti, si patru cinci 6meni din cei mai de
isprava, 1i scotindul insusi inaintea dornniei mele
si a t6fa," boerimea, s'ati intrebatil sa arate, tote
adivarul din ce pricing S'ail stricatti, s'aii dust
de aice din pamantulti Moldovii in pArti streine,
intr'alte sari, si laugh' altele ce au aratatti tote
temeiuhl stricAciunii lorti, Pais aratatii ea este
din pricina vremelnicii nestari, adeca nestiindti
si nefiindil hotaratti ce se deie biril pre anti,
i acesta i'aft stramutatti de s'ail dusti in tAri
streine, 5i s'ati cunoscutfi a fi 6re cum adivarul,
5i au data pricing 5i calif acestie de lipsa de
6meni, dart" si lorti cats rautate, ca langit alte
nevoi ce tragii acolo, pre multi i'aii intunecatil
www.dacoromanica.ro
 - 355

si de la stramosasca a lorti credinta, altil carii

totil Iii defendivsescil stramosesculti torn ritil,
insa nunial cu numile ; din care pricing mai pe
multe locuri lipsascil de n'ail nici preuti, unde
au si preuti, biserici, i cei mai multi in
vieata loru nici la biserica nu mai mergil, si
mai la tori mortea loril le este fara de nici o
grija de gatirea ruortii, i altele ca de acestea
si mai multe, cu lacrimi le'ail aratatil si le'ail
jaluitti acesti de mai susil aratati, ce ail venial
de acolo Inaintea domniei mete, si inaintea a
tota boerimea divanului nostru.
Care rugarainte a loril n'am pututti domniea
me a o trece Cu viderea, si amu vrutil $i arail
poftitii cu toata voea noastra a le face mila de
buna asezare, i intemeeta stare, si iata prin
acestii cinstitii hrisovri at domniei mele aratam
totg asezarea ce li s'al facutU.Fieste care din
zioa ce va veni aice in Cara, sa aiba odihna,
nesuparandusa oli catil de putinil, sesh luni,
si dupa, aceea sa Intre la asezare, adeca: de
totu omulti casasu sa deie Intr'un an ate clece
lei, $i 'de holteialil de varsta cute cinci lei in-
tr'un an. i acesti bani se'i deie pe patru cifer-
turi intr'un an, iarti vornicelul satului i va-
tamanul sa fie scutiti de biril si de desatina pe
tote bucatele loru, ce vorti ave, stupi sail ma-
scurf, sa deie pe clece bucate un leu dupa, cum
dail boerii. i gostina pe oile ce voril ave pe
drepte bucatele lorfi sa deie eke doua parale de
(Se, si vacaritu inca voril da, darn numai odata
Intr'un an iarna, i cite un let' de Oa vita,
iaril de s'arti tampla pentru vre o trebuinta a
domniei, sail a taril sa se scota vre o data cu-
www.dacoromanica.ro
 356

nita pe vite vara, situ vre un adaosagil pe alte

slnjbe, ei cu de aceste macarti cu unu ban mai
multti, $i aid o data sa nu fie suparati. Aye-
zarea lorti sa fie pe mosie, on a cui, 61 unde
le va place, locul sa fie de trebuinta §i hrana
tort, gi aceluea ce va fi stapanti mosiei sa deie
dejma obicinuita din Carina $i din Naga, iarti
din gradinile de pe a casa nimiett sa nu le eie,
nici de boerescil nimicu sa nu lucreze, nici Cu
clad sa nu'i supere nime, atatil stapanii
101.5, catu si dregatorii tinntului.
Numai pentru boeresculti stapanului mosiei
sa deie de tota casa intr'un an, cate sera po-
tronici, insa trel potronici la Sf. Dimitrie, at
trel potronici la Sf. Gheorghie.. Nurngi $i el toti
sa se feresca, 6meni de Cara pintre dansii et nu
priimasea, cam si niscaiva bucate a 6rueni de
tarn sa nu mistueas)c5,, nici unti felil, nici la o
slujba, ca apoi nu numai ca dupa dreptate von
pierde mila 1i buna asezare ce li s'ail facutti,
ce Inca se vorti 11 pedepsi cu urgie domn6sca.
Si pentru ca sa nu aiba vre o cAlcare sail sal
supere vre unii din dregatori cu globe, hotririm
§i acesta ea, dupa ce se vont' strange multi, itee§ti
straini sa'si alega pre unul dintre dansii, care
a fi mai cu socoteala, si sa se faca judecatori
intre danii, sa caute pricini ce vorti ave mai
midi, iaril lucruri mai marl ce vorti ave, sa li
se caute judecata cu divanulii doruneseil.
i asa la tote sa se urmeze dupli hotararea,
ai pentru ca sa fie pazita si nestramutata §i
tote de-a-una stalAt6re asezarea acesta ; lea
cu sfatulti d-loril sale tots Velitil boeri, s'ail
poftith §i PrksfinO.a sa parintele Mitropolith,
www.dacoromanica.ro
 357

cu top Arhierel arei, sa intaresch i cu mare

blasthmil lucrulfi acesta, sa ne fi pazitil pre de-
si la tote duph cum arata mai susii, gi
sa nu se stramute macaril la una, pi nici odata,
gi spre acesta incredinchmil prin hrisovul dom-
niei mele acesta, in carele insusi domniea me
amt.' iscalitu, $i am pus4 pecetea.
Velet. 7264. Luna.
Noi Constantin, Voevoda.
(L. P.)
(Urraezei §i, iseciliturile a 12 boeri mari)
(laid mai in josii fi legiitura arhierescii spre finerea
cu sfinfenie acelorii cuprinse in hrisocula acesta.)
De vreme cA iuhitoriul de Dumnecleu at nostru milos-
tivu domnu §i stApAnu, cu iubirea mAriel sale cea multA,
poftind a face acestA multi milA, §i facere de bine cAtrA
aces Instreinati qi rAsipilf de pe la locurile for Intealte
Seri streine, (dupti cum mai pre larg aratA al mAriel sale
luminat hrisov.) §i poftind atAt not Arhiereii teref cAtu §i toll
dumnealor Velitif boersl, una ea aceasta a se face, §1 al
doile a se pAcii, §i toli §i cu toatA putinta noastrA, §i Is tote
vremile apucAndune, ell vom sta, sA nu se strict, aceastA
bunA a§Aciare, nici odatti, ce sA se *lased nestrtimutat.
lard carele s'ar afla sA indemne, on sA arAte alte clupuri,
carele dupA vremf se va afla in cinste la domni, §i in
trecire, orl din boeril co sunt iseAlill in hrisovul acesta,
orf din eel ce nu vorA fi iscAlili, gi on din pAmantenif
no§tri, on din boerii grecf ce se aflA Ifing5 domni, sat'
on carele a fi In randuela boerief, sap la Wan sfatt!, qi
va da Improtivil thud red de stricileiune, sad de n'a sta
www.dacoromanica.ro
 358

on carele si cu totA putinia lul, sit se phased asezarea

ac6sta nestramutattl, sail Arhiereuld carele a dizlega spre
strielciune, top* ea mare Fault( am cersattl sit se inttlr esci
lucruld acesta cu blastamult sfintel bisericl.
Pentru aceea dart, eel ce vor fi hiprotivitorl spre stri-
cAciune, iatti legAm eu jurAmanttl, Inteacestti chipti
tnfricosata judecata lul Duirmeded cu urgie pe unil ca
aciea srl judece, si sggetile cele veninate ale nevAzutului
Dumneded, of fie asupra lui, si asupra easel lut, qi alit
scurtezA Dumnedeti vista, ,i cu sunetil sit se stings cm-
menirea lui, ertare sil nu afle, nisi procopsalit sA nu
aibS, ea niste rivnitorl de strieficiunea patriet lord ; lard
carele se va sill spre cele bune, si mai vartos spre trittlrirea
si paza acestil bunei tocniele, sit fie blagosloviti, si s A
le Inmultasell Dumneclet1 anil vielii si starea dreglitoriel
sale. Veleta 7264. (1756) Luna... .

(L. P.) I ncob Mstropolita Moldovii.

(L. P.) lonichie Episcopti Romanului.
(L. P.) D6siftelu Episcopal Rifdducului.
(L. P.) Iontchentie Episcopal Ihreuhd.
Originalul acestuf hrisomi s'aa deiruitii de subscrisul
Arhivei Slatului. T. C.

NOi GRIGORIE GHICA VOEVOD

Bojio Milostiyo Gospodar Zenilii Moldayscoi.

Facem5 §cire cu aeeasta carte a nostra tu-

turor cui se cade a §ci.Iata dupa datoriea
domnilor ce se cade a socoti deapururea pentru
starea §i chivernisala supu§ilor sei, ci domnia,
me socotindu am eunoscutii pentru go§tina lo-
www.dacoromanica.ro
 359

cuitorilor prostimil, care !Ana acum au datil

gostind de 15 of doi lei, ca cu asupreala
fostii f6rte, din care obiceiii n'ati pututil locui-
toril a's1 inmulti acestil felt.] de bucate. Pentru
care dupa cum si alte cateva obiceiuri, care am
cunoscutil ca suntii de stricaciune, ti suparare
locuitorilor, domnia mea le-am aseclatil, precum
arata testamenturile fieste caruea obiceiil deosebit.
Asa dar i pentrn gostina locuitorilor prosti-
mii Orel nostre, am racutil mila §i i-am ase-
clatri sa deie gostina de clece bucate un leil.
§i de acum inainte asa vor plati gostina toff,
dupa cum scrie acestu testamentil.
i dupa a 'Astra viata domnie, pe tine
Dumnecleil va alege, on din fiii nostril, on din-
&alai neanail, a fi domnil acestil taxi, poftim
ca sa nu strice, ce sa IntAreascA testamentul a-
cesta ; si facatorilor de bine teril acestia, rugAm
mila lui Dumnecleil deasupra for sä nu lipsasca ;
jail care s'ar ispiti a afla mijlocire sail pricini,
ca sa strice ased.area si testamentul acesta, BA fie
bllistamaVi de Dumnecieil, ce an facutii ceriulu
si pamantul, si de Precurata Feciora Mariea, si
de toate sfintele sob6re, sa fie afurisiti si ana-
fima, sa alba parte cu toti improtivItoril lut
Hristosil, si el si neamul lui procopsala sä n'ai-
b5. nisi odini6ra ; asijderea si care aril in-
demna ysi aril sfiltui, sa fie pArtasi blastamulut
ce scrie mai sus. Aceasta scriem.
lasil. Veleat. 7240. Ghenar 20.
(hall° Nol Grigorie Ghica Voevod.
(L. P.)
(L P.) Ghedeon Mitropolit Moldovii.
airmeacler 0 iscaliturile a 12 hoer! marl.)
Tanasie diaconulu am soil&
www.dacoromanica.ro
 360

De si tecstul acestuf hrisovd este pulinii, totusi el este

scrisii pc htirtie mare $i in lungime de unit cot& Origi-
nalul se aflA In Arhiva Statului depustl de subscrisul.
T. C.

NOi SCARLAT ALEX. CALIMAH VVD.

Cu mila lui nunme(jeu Domn terei Moldovei.
Se face scire cu acest hrisovil al domniel me-
le pentru sfanta Mitropolie din Iasi, ca afatan-
dune al nostru cinstit §i dohovnicesc parinte
Preaosfi4ea sa Chirio Chir Veniamin Mitropo-
litul tarel, prectuu ch, are hrisoave de miluire
de la eel mai inainte de not luminati domni.
ca venitul de dejrna ce esii de pe mo§iile Mi-
tropoliel s'a."1 scuteascrt de fadrarit, asemine §i
din vama Gospod, de a lua pe tot anul rate
dou sute lei, au &cut cerire ca $i de chtra dom-
niea me sa se intgreascA asemine. Deci cerce-
and domniea me §i vaclandusA hrisoavele altora
luminati domni de mai inainte, qi socotind cg,
se cade a fi inpartri§ita sfanta Mitropolie §i de
Matra domniea me cu aceste mile, prin acest hri-
sov al domniel mele, asemine interim §i hotil-
rim, ca la slujba vadrAritului, tot vinul ce va e§1.
de dejrnri de pe mo§iile Mitropoliei, V16dicenii
ot jinut. E§ii, §i Iuganii ot Tutova, sa fie scu-
tite de vAdrArit, nimarui niraica sa nu deie.
Si osebit sa alba a lua sranta Mitropolie din va
ma Gospod, pe tot anul ate doua sute lei, care
bani, sa se deie de tetra vame§i, on in viinclare de
va fi slujba vamii, sau in crediri de se va ciauta,
in doua randuri pe an, adeca jumatate la dina
Nasteiii Domnului Nostru Is. Hs. §i jumatate
www.dacoromanica.ro
 361

1a cliva Sfintei invieri. Drept aceia poroncim

domniea me Dv. boeri vhd.rari, D-tale vel va-
mesu de Carvasara, de ciltril toti sa se Ozasca
intocma precum mai sus se cuprinde prin hri-
sovul acesta. Poftim dar domniea me si pe alti
frati luminati domni, pre caril Sfantul Dum-
necleu ii va orandui in urma noastra la dom-
niea acestei tilli, sA, nu strice aceasta% mild, ce
mai Viirt.)s sri, adaogA, si sil intilreasca pentru a
domniilor sale veciniciti pomenire.----Scrisus'au hri-
sovul acesta la scaunul domniel mele, in orasul
Esii, intru a doa domnie a noastra la Mo lda-
viea in anul din thin. Veleat 1813. Iunie 13.
(Iscalit) Noi Scarlat Alecsandru Calimah VVD.
(L. P.)
Sturcla Vel Vist procitoh.
(Iscalit greceste.) Dimitrie Plagino.
S'au trecvtu in condica V isteriei de hrisoave
Constantin Veisa.
Originalul acestui hrisovu este depusti in Arhiva Statului
de catrg subscrisulii. T. C.

NOI ALEX. COSTANTIN MORUZ VVD.

Cu inila lui Dumnedeii Doom terei Muldovei.

Pupa neaparata datorie cu care stApanitoril si

,obladuitoril de nor6de stintu iusiircina0 It se afla
pururea cu pArintesca ingrijire si a privighe cu ne-
adormire, pentru odihna si fericirea tuturoru
supusilorii, a intemeea si a statornici cu cea mai
www.dacoromanica.ro 16
 362

buns randueala toate acele prin care urmeza

folosul de obstie; a dizradacina cu totul acele
care din intamplarea vremiloril ail ajunsa a se
urma cu asuprire ssi neodihna supusiloru.
Din cesul ce priri Dumnecleesca Pronie mum
de al doile, ni s'ati incredintatil obladuirea carii
acestiea a Moldaviel, cea mai intaie cugetare ci
ravna a nestra au rtizatnata la acesta, ca prin
ajutoriul milostivului Dumnecleil, nu numal a se
indrepta $i a se pune la cea mai buna oranduela
toate acele care inttunplarea vremiloril trecute
le'aU adusil in struncinare, ce Inca Yi spre a-
dhogire cu intemeiere la deosabite laudate ran-
duele, sa ne sirguim pentru a obstiei folosu 1i
fericire. i intru acestil bunu cugetil allandune,
intre altele am allatil si pentru o rea obicinuirga
ce dregatorii inuturiloril in vremea trecuta au
urmatil, abatandusa In totil chipulii la nedrepte
castiguri, cu insarcinari ci asuprele saracilorii lo-
cuitori, atkil intru acele randuite ce s'au cersut
din Sara, din poronca imparatesca si domnesea,
cum si in on ce altele all pututil gasi prileju
lesnire.
i flinch"' acesta obicinuinVa cu totul improtiva
dreptalii si a omenirel ci a legil, ti domniei
mele neplacuta ci nesuferita, dupa ce indata cu
strasnice porouci, i alte cuviinci6se chipuri am
opritii acesta defaimata urmare, si au siintitil
t,ara nu putina resufiare ; socotindii 1i pentru
dregatorii tinuturiloril ca dupa vremea de acum
nu se potil cuprinde cu lefa ce o ail, mai de
inainte randuita, Ii ca se en vine al pune la cale
cu adaogire de lefa, pentru ca nu cumva ne
Indestularea lefii, silesca a *se abate dupa
www.dacoromanica.ro
 363

vreme, iarasi la acelti uratti castigti. i mai a -

lesti in tofu chipul voindu ca si in urma, ril-
ntaindii statornicita en intemeere oprirea ce dom-
niea me amii facutil acelorti cu apucaturi si
asuprele castiguri, sa se &ca. spre acesta o de
istovti dizradacinare, ca nici de curuti sa nu se
mai urmeza nici odini6ra.
Am oranduitu la PreosfinOtulit Mitropolitu ci
iubitorii de Dumnecleti Episcopi si la top' de
obstie cinstici ci credinciosi boerti domniei mele,
ca sa se adune sa socotesca punerea la cale ce
domniea me am hotaritil a se face, care dupa
poronca domniei mele adunandusa,i cu to0i
impreuna socotindil prin obsteasca anafora, ce
ne -au datti din veletti 1804. Ghenaril 5. ne
arata de obstie mulVamire, ¢i bueurandusa, de
bursa vointli a domniei mele, atatu spre adao-
girea lefilorti la Ispravnici, cum sio spre intari-
re cu intemiere a dprirei dregatoriloril de la
obicinuitele rele castiguri, ce mai inainte au a-
vnit, ne facti rugaminte ca sa punemti la cale
intarindu aceste cu acele mai cuviinei6se chipuri,
pentru ea in t6tA vretea se ramie intru ne-
stramutare §i statornicie, adaogandti a face cerire
spre a se randui gi pedepsa pentru acei drega-
tori, care si dupa acesta punere la cale, se vor
aluneca catil de puOnti la niscaiva improtiva
urmari, cum si ca sa ramie intru cea desavarsitil
statornicie, punerea la cale ce s'ati racutti, ca
samesil inuturilorti sa. fie orandui 1. de catra
Visterie.
8i dupa multa ravna voinVa a domniei tuele,
i dupa socotinta i rugamintea de obstie, Wait
intaritu anaforaoa de catra domniea me, cu ho-
www.dacoromanica.ro
 364

tarare ca spre intemeerea statorniciea acestora,

sh se fach hrisovul domniel mele, care sh fie
iscalitu si de catra PreosfinOtul5 Mitropolitil al
iubitoril de Dumnedeil Episcopi, dupa
obiceiul ce urmatil gi intealte vremi, car d5
s'au oprit5 asemine urmari pricinuit6re de strun-
(inarea obstiei.
Pentru aceasta dara priu hrisovul acesta, hota-
rimii ca dupa punerea la cale ce s'au facut, top" dre-
gatoril de pe la tote inuturile s5 aibrt lua leafa
randuita pe fieste care lung, cu adilogirea ce acum
s'au facut, $i pe langa leafa, mai luand ti acele
drepte venituri, care dupa condica Visteriel sunt
oranduite Ispravnicilor, de mai inainte ;legam
si intarim oprirea ce s'at facut dregatorilor de
la aceste urate §i nedrep,e chstiguri, sh se pa-
zasch cu nestramutare fara cea mai mica prifacere
in tota vremea. i find c5 adaogirea lefilor la Is-
pravnicii, cu bung chibcluire socotindusa s'au fa-
cut spre desaviirsita mu4emirea dregatorilor,
nu le ramane cat de pucin cuventil a se mai a-
bate la cele de mai inainte obicinuite rale chsti-
guri.
ToV dregatoril inuturilor, pi 4lindii dreapta
cunmanire i buna ocrotire a locuitorilor tarii,
la tOte darile si randuelile ce se vor cere din
poronca, i cercetand tote jalobile for cu mare
luare aminte, lara, lenevire ca afle fieste care,
c54.uta lui dreptate. i pentru oamenii ce'i vor
randui pintre Mcuitori, a nu se abate nici aciea
la cea mai mica asupreala, sa se pi4asca intru
tOte i cu tot chipul, numal singura dreptatea,
fail!' a se firma alunecare cu luare de eel mai
pucin lncru, cu nedreptate §i asuprire, §i in owl
www.dacoromanica.ro
 365

vremea neadormit, privighindusa urmarile drega-

torilor. Gaud pe vre unul din dregatori se va
afla ca an urmat cat de pi4in asupriri, abatan-
dug, la nedrepte castiguri, acel dregatoriu so-
cotindusa ca un prieinuitoriu de struncinarea bu-
nelor randuele a parnantului, neurmatoriu da-
toriel sale, si intr'un cuvant rapitoriu dreptalii,
i struncinatoriu de linistita petrecire a obstiei,
neaparat sa fie supus la pedeapsa, macar din on
ce stare va fi, i scotindusa din slujba, nu nu-
mai sa, intarca inapol indoit asuprelile ce se
vor dovidi, ce sa i se scota din eatastihul Vi-
steriei, i scutelnicil rangului boeriei sale, $i nici
odata sa nu se mai p6ta invrednici cu castiga-
rea de scutelnici, nici sa OM a se mai afla vre
odiniora in slujba domneasca. Cum si samesii
innturilor, care iarasi spre oprirea asupritorelor
chipuri, s'au socotit si s'at hotarit sa se oran-
dueasca de catra Visterie, dupa cuprinderea hri-
sovului domniei rude, ce mai inainte s'au facut
pentru aceaeta, prin care pre larg se arata. mai
intarim si acum ca sa se pazasca tote acele cu-
prinse prin hrisovu, deapururea {Ara cat de pu-
tina stramutare.
Si spre mai multa intarire si pada acelor mai sus
aratate, intru tots vremea cu desavarsita statornicie
si fara stramutare, intarindu-se hrisovul acesta cu
a nostra domneasca iscalitura i pecete, duph
cuprinderea noimii cu care s'aii intarit si ob-
steasca anafora, supt legatura cu blastam, s'au is-
calit si de catra cinstii dohovnicestii nostri
parinti : PreosfinOtul Mitropolit Chirio Chir Ye-
niarnin, i iubitoril de Dumnedeu Chin Ghera-
sim Episcop Romanului, i Chir Meletie Episcop
www.dacoromanica.ro
 - -366

Husului, care spre vecinica pgzire, va sta la sf.

Mitropolie. Poftim cu dragoste domniea me si
pe alp* frati luminati domnl, care din Proniea
Dumnecleeasa se vor orandui in urma nostrA
la domnia acestil ltari, 86 nu ingaduiasc6. a se
sminti aceste puneri la tale, ce slail racut spre
obstescul folosu. Ce mg alesti sa inareascA a
se pazi cu nestramutare, pentru a domniilor sa-
le laudg si fericire.
i spre aceasta este credinta a insumi dom-
niel mele Noi Alecsandru Constantin Moruz Vo-
evod, si credinta a pre iubiti fiilor domniei me-
le ; Constantin Voevod, Dimitrie Voevod, §i Ne-
culai Voevod, $i credinta a cinstiti §i credin-
ciosl boeril divanului domniel mele, dumnea-
lor Costachi Ghica vel Logofatil de lira
de jos, Hancul Raclu vel Logofat de Ora
de sus, i Neculai Balos, vel Vornicti de tara
de jos, i Alecsandru Iancu-Leo vel Vornicii de tara
de jos, i Gavriil Conachi vel Vornicii de tara de
sus, i Dimitrie Sturza vel Vornicil de tara de
sus, i Dimitrie Ghica vel Vornicii al obstieI, i Lu-
cachi Arghiropul vel Post. i Alesandru Mavro-
cordatil Hatman $i Parcalab Sucevii, i Neculai
biv vel Post ipistatil Camarasiel, i Iordachi
Roset vel Vist. i Alecsandru Bal§ vel Aga. i
Grigorie Ghica vel Vornic de Aprocli, i Neculai
Bal§ vel Spatar, i Dimitrie Bogdan biv vel Spa-
tar ipistat Comisiei, i Vasilie Roset vel Ban, i
Neculai Dimachi vel Caminar, si credintara tuturor
boerilor divanului domniel mete a marl $i midi.
Scrisus'ari hrisovul acesta la scaunul domniei
mele in orasulwww.dacoromanica.ro
E§ii intru a doua domnie a nOstrh
 367

la Moldaviea in anul al doile. 1804. Ghenar 18.

(hall° Nol Alecsandru Constantin Moruz Voevod.
(L. P.)
Costaudin Ghica vet Log. Procit. Iordachi Rosa. vel Vist..

(latd 0 legdtura arhiereascd pentru pdzirea into cmai a

aces tui hrisovi.)
Ce dar de vreme cil Proniea cea prea Ina Ittl Dumne-
cleeascil, dupil nespusa a sa bunillate si nemfirginita mi-
lostivire, ad bine voitO a se ivi dintru Infiltimea sa cea ce-
rescii, privindt1 cu °ail sill eel milostivnici, asupra tilril
§i patriel nostre acestiea a Moldovel, §i asupra suspinuriloril
silracilortl, si a rfindui domnil si oblfiduitorig, milostivti
stilpfin si adevilratti parinte asupra el, pe prea fnaltatd
mtiriea sa domnul nostru Alecsandru Constandin Moruz
Voevodti, a cilruea milostivul Dumnecleti sfl adaogil anil
vie ;ilIntru toti1 fericirea si fntru neclillita starea domniel :
carele cu adevtiratfi de pilrintesca Myatt si iubirea ce are
asupra obstiel a tfiril acestiea, indemnfinduse spre facerea
de bine, spre milostivire, §i spre ocrotirea silracilorti, si
spre izgonirea si cea de istovd dizridilcinare a ralelord si
deflimateloril obiceiurl, ce piinfi acum s'att fosti silvilr§itit
in tare acesta, fdcAnduse asupritorele, asupra bietiloril If-
cuitori, peste putin$a lord, si peste cele randuite de cftrf
§i de Mill domnie : cerirl de Mal dreg-Mora
finpfirfitie,
tinuturilortl de bent si de altele, in care putea gilsi prilejit
si lesnire.
i prin vrerea si mila mfriel sale, si prin sfatul nostru
al Arhiereilord, ce prin darula lul Dumnecle0 ne aflilind
ac um purtfina cilrma sfintei bisericil lul Dumnecleil, si a
D-lorsale tuturoru boerilord celora marl si celord mid a
www.dacoromanica.ro
 368

patriei, si rugAmintea a IOU obstiea locuitorilord a Orli,

oprinduse §i departandusil cu toluld acele rule obicinuinte,
ce cu nedreptate se asuprea locuitorii spre cel cu vi
clesugt, si cu rApirea urAtorid cAstigu a dregAtorilord :
s'ad asAzalli si s'ad hotAritii aceastli bunA si plAcutA lui
Dumneded si oarnenilord urmare, dupa cumil mai susd,
intr'acestd lurninata hrisovii at mAriel sale, pre largd se
aratA, ca de istord sA lipsascA de astAcli inainte si in veci
sA nu mai fie.
Drept aceia pentru ca sA se si pAzasca acestA hotArire
si buna oriinduelA prea deplin si nAstrAmutat in vecii vecilor.
lata cA not arldereil ai patriei pecetluirnd si cu infrico
satd blAstam, si legarn, ca on carele ispravnicil sad pA
mantend sad strAind, si on ce obrazd and fi oranduitd
inteaceastA dregAtorie, de nu va fi intocmai urmAtorid
ace§tri puneri la tale ce s'ad fAcutd, si va indrAzni a se
abate la cea mai mica asuprrild, pre unii ea aciea ca pre
niste vAjmasi ai crestinilorti lui Hs : a patriotilord sAi, ca
pre niste inturrecati,orbiti. si inbr.icati in haina strAmbAtritei,
si vanzAtori de fratii lord. dicem : inturwricul se'i acopere,
sa golf cumplite srt intre in inimile lord, obrazele lord
s'fi se umple de necinste, averea lord sA lie spre cea de
sAvArsitd pierdare si peire, lipsindus5 do iota feliuld de
procopsele, si clilile lord sA fie -cu totuld intru inputinare ;
iard tarn vor urma dreptAtii pentru binele si folosuld obstiei,
ne atingindusA si ne ispitindus4 a strica acristA build oriindual
si askare, ce s'ad flicutd prin acestd lumina Id hrisovd de folo
suld pa trial. Unii ca aciea nu nurnal cu tale drepte si orandurte
venituri, cu care all sti se impartilsascA spre rAsplAtirea
ostenelelord sale, sl se invrednicesca a se folosi, spre
sporirea si intemeerea caselord sale, ce sA lie si ertati si
www.dacoromanica.ro
 369 --
blagosloviti in vecl. Amin. Velet. 1804. Glienarie 15.
(L. P.) Veniarnin Mitropolitzi Moldovei.
(L. P.) Gherasindi Episcopg Rottaanului.
(L. P.) Meletie Episcopii Hope lui.
Fat trecut la condica Visteriei : Constantin Voisa \1'

Hrisovul acesta este scris pe pergauaentu, inor-

natu cu arabescuri frum6se, si in lungirne de doi
coti ; originalul l'am &Inuit!' Arhivei Statului.
T. 0.
Cartea de la boeril, divanuluf foldovei, ealra Ioeuitorii
de to tinutulft Sucevel.
Catra Mazilii, Ruptasii, Vorniceil §i cats toti
locuitoril de la tinutul Sucevei.Instiintare vi
se face, ca iata Divanul ail socotith si au ran-
duitti Ispravnici la acel tinutfi, pe D. Grigoras
Sturza biv vel Spat. i D. Stefan Catargift biv
vel Ban ; carora indestulil ii pre hue!, li s'ai'l
data invatatura ca pentru rAnduelele ce se vor
trimete la tinutil, sa le fact", cu bunt" cumpanela
drentate dupri starea i putinta fieste caruea,
neasuprindli pe nimine mai multi" peste drep-
tate, si sa pazasca odihna, vostra Deci vi Se
poronceste ca pentru poroncele ce se triimetil
de la Divanul si se ceril savarsirea lore de la
tinutul acela, indata sa purcedeti, ¢i sa puneti
silinta ale savarsi, dupil urmarea ¢i poviituirea
ce vi s'a da de catra Ispravnicil vostril, caci
carele se va arata cu improtivire urmare, li s'aii
dat voe, pe unil ca acia, de va fi din rtindu6l
mazililorii, pue in butuci, §i sal trimita Rice
ca sa se pedepsasca, iara de va fi ruptasu sau
www.dacoromanica.ro
 370

vornicel, sal certe D-10ru acolo, spre pilda §i

altora ; iara canal despre 1184 Ispravnieil vei
aye vre o strambatate, sã ven41, sa jalu41 Di-
vanului, §i vep afla dreptatea vostra.
1788. Sept. 26.
Stefan Sturza Logo fcit, lordarhi Sturva Vor:kic, Costin
Catargiu Vornic, Ner. Roset, Vist. Maid Canta Vist. Cos-
tarhi Ghira Hannan, Despati Vornicei.
Src s dN pe original.

NOI MIHAl RACOVITA VOEVOD.

BO. 31ilostivo Gospodar Zenith' Moidayseoi.

Facein scire cu aceasta carte a Donani-

el mete tuturor cut se cade a ti, pentru
credinciosil Boierul nostru D. Stati, uwrul
celil mare, carele slujindu Domniei rnele §i
tereT cu dreapta credintA, m'ain milostivitu
Doinniea me dintr'a nostr'il osebit.5, mila, §i
Pam miluitu cu o bucaa de locu, din hota-
rul Doinneseil, de la Tutora, pe apa Prutulul,
la tinutul E§ilor, care se hotalresce cu mo-
§jea lu1 Caragia Caminaru, §i cu a atraru-
luT Ioan, carele au fost §i acele pArti tau
din hotarulil Tutorii, date §i for totil de
Domnii ce au fost mat inainte de noT. Deci
Domnia me intAiu am trimesu pe Boierul
nostru Toader, arrna5u1 al doile, ca sa o
botarasca aceastA parte de atra alte prtrti
www.dacoromanica.ro
 371

ale altor boeri, i asa ne-au adusti m'arturie

Boerul nostru Mader Armavu, scriindti : cum
c5, au mersil cu 6menI buni pe poronca
Domniei Mele, si au inceputli a masura cu
o funie de 27 stanjeni, din coada vaei lul
Chionas, din hotarul atrariului loan; si a-
colo au aflatu 24 de fund, caril facii 648
de stanjenl, si de acolo in sus pe de ceia
parte de Prutti in curmezisu pang in mar-
ginea druunului Raclinii, in same, pana in
hotarul Camin. Caragia, vi de acolo lovesce
chezasi, pe din jos de movila lul Braha, si
taie pamanturile claelAvi peste slealaul eel
mare, pe din josti lei Brah5, papa unde sa
impreurA cu. hotarul Caminarului si a lei
loan atraru, si acole au masuratii in cur-
mezisti vi au aflatu 3 funil, care facU 81
de stanjenT, si de acolo merge in lungil
spre Prutn, si au aflatu pans In apa Pru-
tului 61 funii, care facti 1647 de stanjenl,
vi de acolo trece peste Prutu din coace, si
au aflatu papa in hotarul Goleii iar5s1 61
funil, care facit 1647 de stiinjani, si acole
mAsurandu sasul in frunte din hotarul Cam,
Caragea pang in hotarul atr. Ioan ,si au
aflatu 83 funi4 care factsi 2241 st. Atatai tot
hotarula acestii pkti de locti. Pentru aceia
ca sn fie de la Domnia me .dreaped ocida
vi movie D-sale si cuconilor D-sale si ne-
www.dacoromanica.ro
 372

potilor stranepotiloril, neclatita neraslu-

i
ita nicl odiniara in veci. Asisderea si in
urma noastra pe tine va unilui Dumneclea
cu Domnia terei noastre a Moldovel, on din
fiii nostril sail din alai neam strainu, poftim
sa nu strice a nostra miluire, precum nicI
nol dam stricata niiluirele altor Don-14 ce
au dat si au miluitti rnai inainte de Nol, ci maI
vartos sa alba a da si a intari pentru a sa
vecinica pomenire. Aceasta scris'am.
Ls)* 7228 (1720) Octom. 26.
(braid) Noi Miliai Raeovitd Voevod.

Hrisovul acesta rain reprodusa din brosura : Holboca

§i Tucora. publicatd, de princul Glieorghie Cantacuzin
T. C.

NO1 LOAN SANDULt STURZA VVD.

Cu mila lui Dunmedelit D011111 Orel Moldova.

Intatosindusa Auaforaoa acesta a duhov-

nicesculm nostru parinte, preasfintitul Mitro-
polit al tali', impreuna cu iubitoril de Dum
necleti Episcopl al Romanulut, si al Husulul,
i patruncIandune de cunostinta, i grasuirea
el, cea "intru nizamulti manastirilorti de aice
din cuprinsul Moldavia, celorii inchinate, la
manastirile din jos. Laudam chibzuinta cea
int516pta in totulti a acestiT alc6tuirl, prin
www.dacoromanica.ro
 - 373 -
care pre langa altele au aratatil mai cu ina-
dinsulti ravna cea dui6sa, a pr6sfintiilorg sale
potrivitil en gradul lucrului. Lgudana aseminea
i alegirea Igunienilorg, i a Iconomilorti so-
cotiti a se randui. i uniudune intru acesta,
slobozitn randuirea lorg intocma dupa izvo-
dul euprinsu prin anafora, cu osnite a nOs-
tre c'arti cuprinzatOre de indatoririle unei
asemine insarcingri.
Ne unimil iaraV §i intru suma de una
sea mii lei socotita, i chibzuitg, a se dg,
pe, fieste care an de la comitetul mosiilorg
nagnastiresti, pentru tinerea pomeniteloril rna-
nastiri, acum numai intr'acesti doi ani pang,
la Sfantulti Gheorghie 1828, pang calla
adeeg se inplineste profezmiea obtestii ana-
forale a dispggubirii domniei, macarii de §i
in suma acesta este sporiti, de 42,080 lei
inteanfandoi anii, peste catil se lasa prin
acea anafora pentru inerea acestoril ma-
ngstiri in acesti doi am, rarnaindii ca pen-
tru sporiuld acesta sa se faca iu urmg, ose-
bitri schepsis a despagubirii. Iar dupa impli-
nirea acestorti doi ani, adeca de la 1828,
§i inainte va sluji de urmare acea sate o
atriea parte hotgratg din totig venitul mo-
§iilorg, si a acareturilorg acestoril inangstiri,
pentru tinerea loth cu celelalte de euviinta.,
vi de trebuint/i intrebuintgri.
www.dacoromanica.ro
 374

Paindusa tofu atuncea la cale si pentru

robh nfansastiriloril de a se rasa call voru fi
de trebuinta slujbet lara" nict o plats de daj -
die, si a se supune dajdiei, toti ciealaltI tigani
peste cet neaparatri trebuinciosi at slujbef
rnsangstiriloril, intru indatorire insa, ca afatii
pe acestl dot ant, ce numal un analogil, de
cheltueala mAnastirilorti li se &á, catil si
dupA intrarea in priimirea acel cats o a-
triea parte din tail venitul, s'a dea sama,
Igurnenh si Monorail, fieste ca'riea raanastiri
prin sf. Mitropolie, de t6te luaturile ¢i datu-
rile pe toti anulu, ca niste supusi, si dati
in carmuirea sfintel Mitropolil. Ne unimu
insfarsiti1 i intru celelate luciarl, a cuprinderil
acel anaforale prin drumulii cuviinth sale,
adeca" a puntulul datoriiloru acestoril rah"-
n6stiri, facute de Igumenil Grecl, i a mere-
meturilorti ce neaparatil trebuescii mat la
t6te m5n'astirile, care amando5, p5.13.5, vorti
lua sfar itu, snicl cu un chipti nu se p off'
iconbmisi, cu acea a triea parte lasafa lore
din veniturl peste cheltuelile tineril loril in
tota buna oranduela, precum cere crestin4sca
pravoslavnica nostr5 lege. Catil si intro a
putea famane mAn'astirea Florestil din ti-
nutul Tutovii, spre Arasluirea maicelorii ca-
lugarite, celoru ne incApute in Varatictil i
Agapiea, in insult nolma anaforalil cuprinse
www.dacoromanica.ro
 - 375 -
mat josil prin acestii puntil, ca sa se path,
aduce in sfarsitulti doritti i cersutil.
Duph care va urma atunet i cele intru
punerea .la e,a.le acestor amhndoa punturt
in toth buna i placuta randuealh. Iar pana
atunci, lucrarea intoemelelor, si a mereme-
turilor acestor manhstiri. ne puthnd sta pen-
tru cuvintele cele ineungiuratoere, a datoriet
crestinestt, catra sfintele lacasurt, le vor urma
Igumenit, si Iconomit, rAnduitt prin Impru-
mutare de sinetnrt, adiverite de card stanta
Mitropolie, Vara se va pane la tale trage-
rea si plata acelor imprumutart cu dodanclile
lor.
Drept aceia spre a ave toth," tariea, si
lucrarea, aceasta anafora sa inthreste cu in-
sust a noastrh domneasea iscalitura, si pecete.
Poroncind i D-sale vel Vist. ea sa se slo-
boada indath domneaseh tidulh ehtra comi-
tet, pentru respunderea acelor sate una sofa',
mie let pe an la sfanta Mitropolie in dot ant,
ariitati mat sus cu doh vadele, adech 50.
mit let la Sf. Georghie, si 50 mit la Sf.
Dimitrhie, Cara niet o zabavh, sau euteclare
de vre o impiedecare, supt niet un felti de
inchipuire. Duph, cum aseminea si de la epohi
de dot ant inainte, acea date o a triea parte
hotarata din tot venitul fieste eariea ma-
nastirt pe tot anul, dephrtand amestecarea
www.dacoromanica.ro
 376

acestor bans, de on ce alte socoteli, si in-

trebuinOri ne priimite, i neertate, i luau-
dusa mrtsurf in pricing ca sa nu fie comi-
tetul sttpus raspuuderii intru pricinuire de
vre o sminteala a unel a§a mare, §i sfinte al-.
catuirY Si asiiclarnAnt.
Tar anaforaoa aceasta rAnlind a sta pen-
tru tot deauna in Sf. Mitropolie, sr), se o-
preascii copie, adeverita de preosfintitul Mi-
tropolit, care trecandussa. in condica Viste-
rio, sa ni se aduch", apol insusi nouA copiea
aceia. 1826.
(Isrcilit) Noi loan Sandul Sturcla, Voevod.
(L. P.)
Alecu Aslan vtori Logofeit. Procitoh.
(latei cuprinsul acelei anajorale)
Prea inaltate Daanine.
In urmarea poroncil final imii voastre cktra
nol, prin luminata tidulii din 10. a trecutei luni
Ghenarie anului curgatoriu, adunandune la un
loc 1i cetind cu luare aminte cele cuprinse, am
luat la inplegere liotaritoarea voastra alcatuire
si asad.arnant, intru randuirea de Igumen1,7pe la
sfintele lacasuri cele inchinate la monastirile din
jos, din care 61 pentru cele din orasul
acelorlalte targuri, de pe afara ca niste enorii,
ce ar fi acum de farnilii cu femei i copil, mai
potrivita ar fi sã se randuiasca de acum preoi
www.dacoromanica.ro
 377

de mirn cu cinuri de Iconomi, in locul caluga-

rilor Igumeni, iat la rnanastirile i schiturile ce-
le de pe afar* padindusa tot acelii din ince-
put vechill asadamant, sa se randueasca parinti
calugari primanteni, nu streini.
insercinand inaltimea vOstra, acesta chibzuire a-
supra nostril, spre alegerea de parinti calugari per-
s6ne euviose, si de Iconomi prezviteri, cucerniei, ca
toti sa fie implinitori lucrarilor ce atarna de datoriea
unel aseminea randuiri, dupa cum asemine si de a
tine in toata vremea incuviintarea sfintelor la-
casuri, en slujitoril trebuinciosi, si in cea mai buna
si placutil randueala, care randuitii Igumeni si
Iconomi, sa aiba asi priirm din veniturile fieste
cariea monastiri, acea o a triea parte hotarita pen-
tru dansele, avandu'si inceputul pe asemine te-
mei, de la Sf. Gheorghie 1828, si inainte panil
(And adich se implineste profedmiea obstestil a-
nafora le, eel dispagubitoare domniei, iar pana
atunci, pe urmatorii dol ani, all a li se da nuinai
cite una sutil mii lei pe fieste care an, dintr'ace
o a treiea parte hotarita in trebuinta acestor mo-
nastiri, cu oare care adica sporiii, ce ati bine voit
a face peste acea ce prin pomenita obstesca a-
nafora, s'au lasat pentru acesti dol ani in tre-
buinta diselor monastiri, dupa care apoi in in-
ceputul tragerii deplin a aciea o a treiea parte,
de la epoha disa mai sus si inainte, prisosul
peste cheltuelile urmiltoare, intru tinerea monas-
tirilor, sa se deie pe tot anul, in plata dato -
riilor §i a dobanclilor acestor Monastiri, cu chi-
pul ce mai pre largil, se arata prin aceiasi lu-
minata OdulA.
Urmatori dar fiind luminatel voastre poronci,
www.dacoromanica.ro
 378

am analogisit mai intaiii banii hotarici pentru

tinerea acestor sfinte lacasuri, in urmaloril doi
ani, pe insu§1 suma venitului fie§te chriea mo-
nastiri, ca s'a se tie ce se cuvine, a lua pe tot
anul, §i apol am chibzuit §i randuirea pomeni-
tilor Igumeni, §i Iconomi, cu alegire atat din
tagnia calugareasca pe cei mai cuvilo§i §i trebnici
calugAri pamanteni, cat i din preo0 de mir
pe eel mai cucernici, §i destoinici, precum mai
jos anume se arata, adeca :
La Monastirile de pe atarii.
Galata cu Hadlimbul Sofronie Irodidascal.
Cet/ftuea cu Hlincea Protosingelul Nectarie.
Frumoasa Varnava Ieromonah.
BArnovad -- Arhidiaconu Veniamin.
Aron Vod5 Neonil Ieromonah.
Popliutif of Botosanit Iliupolios Ienochentie.
Bistrita Macarie iferodiacon.
FA stit cif Gerasim Ieromonah.
RAchitoasa Dosifteu.
Mira Ghenadie Protosinghel.
DobrovIttul cu Lipoviltul Ignat ie.
"Casinu Feofilact Iromonah.
Pobrota Sofronie Arhimandrit.
TazIAti Isaie Ierorno. si duhov.
Berzuntut Costandie Ieromonah.
Soveja on Vizantie Filaret leromanah.
Schitul Frumoasa. Protosinghel Gherasim.
Auhalnita Aftanasie Arhimandrit.
Feodorent sau Burdujent Ieromonahul Samuil.
Florestil p. monahiile din Varatic.
www.dacoromanica.ro
 379

La Monastirile din °multi Esif §i a celoralalte de pe

darn orase.
Goliea Icon. Nicola' (Platon).
Tref lerarhf Iconomul Antonie.
Sf. Sava Iconomul Feodor.
Barnovschi Iconomul Grigorie.
Eitirboiul Iconomul Meftodie.
Dancul Sechelarie Gheorghie,
Sf. loan Iconomul Calinic.
,,Sf. Proroc Ilie Iconomu Filip, care ca
pentru cinerea bisericif In toati buna AnduealA, urmeacIti
datoriea breslif blanarilor dupti hrisovul ce all, iar pentru
cheltueala §i osteneala Iconomuluf randuit la aceasttl Mo-
nest. or se va pune la cale cu breasla, ca trilgand bresla
venitul acareturilor din °grade bisericif, stl plifteascif
osteneala si cheltueala Iconomulul, orb sti'§f tragif Insusf din
chiriea acelor binale.
La Nicorittl Sechelariib Gheorghie.
Precista din Bactiti Iconomu Ioan.
Precista ot Ocna Iconomu Mihail.
» Precista ot Focsanf Iconomu Apostol.
Precista din Gala;'
St. Georghie ot. ) Proto-prezviterul din
Sf. Dimitrie ot. 1 Galati Petru.
Sf. Necolal ot.
Cgrora se vor da §i Instruciile cuviincioase
de urmarea datoriilor ce ail a path in totul a
acestil insercingri, cu ne contenirea sfintelor sluj-
be, curapniea sfintelor aceste lacapri deapu-
rurea in bung §i placutg stare §i rgnduealg, cand
§i darea banilor randuiti, spre Onerea acestor
monastiri se vor respunde, de &Ls comitet in
www.dacoromanica.ro
 380

vrerae fara cea mai mica prelungire sau smin-

teala, de care nu ne ramane indoeala, ca dupa
buna voastra plecare catra acest sfarsit, placut si
lui Dumnecleu $i oaminilor se va face toata in-
chizasluirea, nezeticnirii sail a prelungiril, in cat
fara a trece cat de putin peste clioa insemnata
a castiurilor, sa, se teslimarisasca banii, in nu-
marAtoare la sf. Mitropolie, find Ins ca pe la
unile dintre aceste monastiri, n'au ramas nici
casa pentru sedere sau ogracli, si pe la care sunt
se afla in proasta stare, si cere trebuinta de an
gra,bnic meremet, si pe la unele i o din nou
zidire, spre a nu veni in cea de istov darmare,
care meremet si lucrare singur intelepciunea
inaltimil voastre poate giudeca ca nu are de
unde sa se intimpene din putini, cheltueala, ce
se laC1, acum Igumenilor pe acesti doi ani.
Hilmane a se socoti si a se chibclui iarasi de ca-
tra Inaltimea voastrii, cum si in ce chip sa se
intimpene ;iar apol pentru puntul datoriilor a-
cestor monastiri, lesne find de socotit ca peste
povoara sumel capetelor, . imprumuthrilor facutc
de Igumenil Greci, mai adaogandusa i dobanda
vremei trecerel de atata ani, negresit pe la u-
nile v or covarsi si peste venitul lor, i sa vie
lucru in urma Intru daramare nevindecata, si
iarasi mai unindusa catra aceasta si condeiul
meremeturilor si a Intocmirilor vise mai SUS,
de sine se intalege, si not nu vom pate dice
altu feliu de cat dad, se va gasi de cuviinta
si de catra inaltimea voastra, sa se opreascA pla-
ta de ceialalta o a triea rte, acea adeca care
cu nume de embatic s'au botarit a se da la ma-
nastirile din jos, unde sunt turbinate aceste de
www.dacoromanica.ro
 381

aice pe totil anulil, sail parte din transa pana

se vor desface datoriile, (acute de Igumenii G-re-
ci, precum si pana, se vor ispravi i mereme-
turile, sau intocmirile ciise mai sus, pe cuvent
de OM dreptatea, atilt pentru ca acele datoril
de randui01 Proestosi a for i intru a for soco-
teala, stint facute, cat i pentru pilduirea vre-
mil trecute. ca pentru aserninea meremeturi sail
din noir zidiri, oprea Iguminil Greci, trimete-
rea embaticului pana se despagube de ace chel-
tueala, precurn pentru total a acestui ernbatic,
se vorbeste $i mai pre larg prin osebita a no -
stra de mai inain+e obsteascil anafora, ce'si are
inceputul tocma de hi temeliea litcrului, adica
de la glasuirea hogeturilor adevaraOlor Oman-
teni simpatrioi al nostri, ce au zidit din nou
si au inzastrat 4lisele mai sus sfinte lacasnri
inchinate la Monstirile din jos.
Osebit de trebuintli find a se lua ceva in bir
gare de mina, i pentru tagma maicelor ealugar4e,
ce au trebuinta in tot feliul de agiutoriul, Si
drit ca niste fiice de Moldoveni parnanteni, ur-
map ale acelor ctitori ale sfintelor mai sus clisa
laeasuri, 1i dupil runlcimea numarului for cel
din vreme in vreme, ne mai avand incaperea
vietuiril tuturor, numal intr'acele done monas-
tiri hisate pentru dansele, adeca : Varaticul si
Agapiea, se socoteste de cuviinta, data va 11
unirea inaltirail voastre, a li se mai achlogi i mo-
nastirea Florestii de la Tutova, tot dintr'aceste
inchinate la cele din jos, ca osabindusa cele ce
nu'si ail incaperea lor, la pomenitele mai sus
done monastiri, sa se si mute la aceasta manas-
tire a Florestilor, pentru acarora purtare de
www.dacoromanica.ro
 382

grija, acum pe acesti doi ani urruatori, sa li se

deie nurual analogiea ce se vine pe venitul ace-
stil monastiri din una sut6 mii lei, hotariti pen-
tru tenerea tuturor monastirilor inchinate in jos,
pAn6, in anul 1828, si de acolo inainte scotin-
dusa cu totul mosiile acestii monastiri, din izvo-
dul comitetului, sa ramfte de istov ale manro-
tii ii, pentru purtarea de grip, a calugaritelor,
aseclate acolo. Venitul lor insa di se vendil prin
mezat de cAtra Mitropolie si Episcopi, si numai
atata at a ii de trebuinta hranil acelor calugArite
si de alte nea,parate nevoi, sá se deie prin starita
lor, iar prisosul sa ramae iar5si in socoteala ve-
nitului celoralalte ugmAstiri, pentru care ac6sta
si umilit rugam, ca sa fie indurarea voastra a se
aduce in implinire, si domneasdi intarire, spre
vecinica voastra pomenire.
Pe langh aceasta mai find in Galati patru
biserici diutr'a monastirilor, inchinate in jos, adeca,
Precista, Slantul Gheorghie, SI5ntul Dimitrie, si
Sfantul Necolai, care ne avand osabit venit al
lor, afara de o mosioara a Precestil, si intru nici
o purtare de grija, se afra in foarte proasa stare,
unile si descoperite, altele far5, cele de pin pre-
jur, i altele si fara cele pe din launtrui si ne-
putand inchipui ceva mai simtitoriti lucru acum
de ()data, de cat" venitul cantariului din Galati
ce'l si avea mai inainte, fie milostivirea voastra
a se si slobocli acest venit in priimirea Proto-
popului din Galati Petru, asupra &rue s'ail in-
sfircinat purtarea de grija a cate patru acele bise-
rid, ca prin inchipuirile sale cele povAtuitoare,
de smeritul vostru rugatoriii Episcopul de Ro-
man, ca unele ce sunt in a sa eparhie, sa se in-
www.dacoromanica.ro
 383

deletniceasd, a intimpina cele mai de trebuintli

pentru urmarea Sfintelor slujbe, §i prin cetul
ale aduce hi starea ce s'ar pute mai bung §i
plkcu Ca.
Intr'acesta§1 chip urmand toata lucrarea pi pu-
nerea la tale a noastra incunjuratoare, insa§1
luminatel voastre tidule slobodite spre acesta, nu
lipsimiz prin plecata noastra aceasta anafora, a
vi le face cunoscut3, spre domneasca §i stapa-
neasca hotiirire ; riimaind 1826 Martie 22.
A final imii vostre catra Dum.deil smeriti rugAtori. :
Veniamin illitropolit Moldaviei, Gherasirn Episcop Bo-
inanulul. Meletie, Episcop Husului.
Anatoraoa aceasta este serial pe hArtie indoita mare, a eariea
original eta in Arhiva Statalta, depusa de mine. T. C.

NUI SCARLAT ALECS. CALIMAH VOEVOD.

Ca miles luT Duinne4eii doom lerii Moldovei.
StApaneasca §i parinteasca nostra ingri-
fire, intru igheinoniceasca datorie, fiind f5-
rd preget chtra toate bunele alchtuiri §i u-
§urintl ale t5,rii, de eAtra nedreptele impliniri
cele dupes vreme, §i intamplari intrebuintate
intru lucrare. Pe langa altele cele ce din cea-
sul incredintarii Noue ace*til sari, cu milosti-
vire am radicatii §i am indreptatil Luand
in socotinta §i pentru sporiul ce s'ati fostti
inceputti a se lua la slujba vadraritul, Ca-
te una para de toatg vadra, peste trel pa-
rale §i unti ban, legiuiti a vadraritului, cu
www.dacoromanica.ro
 384

baniil milli, ca adeca : aceasta luare de sporiu

find nu numal neobicInuita, dar i opritA,
din invechime a nu se urma, de cuviinth
este a se fadica cu totul.
Asa dar din poronca nOstra urmandug
obsteasca Adunare §i schepesis intru aceasta,
prin anaforaoa ce facil catra not d-lor bo-
era _din 20 a trecutei luni Julie, gAsindil
de cuviinta, ca numal in vtidraritul anului
urrnatoriii, s'A se strang6 sporiul acelei pa-
rale, pentru lipsa easel rasurilor, dup5, sama
ce s'aii cautat, neg6sindusil alto chipu irn-
plinirif acelei lipsi. Ne-am unit cu socotin-
a d -lor sale int6rindus6 area anafora, spre
urmarea strtmgerif acestuf sporiu, nuinal iu
vAdraritul anului urmatoriu si nu mai Inuit,
precurn prin ace anafora pre largil se a-
rata. Dar pentru cu dinadinsul temeal a a-
ce tii contenirl, iata prin acestrt al nostru
domnescil hrisovil hot6ram : ca de ast'ach
inainte si iu vecl stringerea sporiului acestii
parale, la vadraritu sa nu se mai urmecle,
ramaindu banii VadrarituluT in dreapa ye-
che obicinuint6, i legiuirea for cite tree
parale i unil ban de vadra; cu banul
pentru tots aces ce suut supusT a plati vadra-
rita, far5, sporire de unti bawl naacar mai multi,
supt nici unii fel de cuvantil sail intamplare.
Spre care se intaresce hrisovul cu insusi
www.dacoromanica.ro
 --- 383 --
a n¢stra iscAlitura si pecete, intru credinta
si a cinstitilor nostril veliti hoer! ce ma!
jos se iscalescii, randuindil ca pentru Oa
neeutezarea, cea duCa, vreme a smintirei a-
cestil hot4riti si legiuire de veci, a banilor
vadraritulal, in trel parale si mil banu de
vadra, dup5, vech:a obicinuinta, sh se lege
hrisovul acesta si cu blastam5 de cAtra Pre
osfintitul Mitropolitii si Episcopii terh, a a-
ruia infarire va urma $i biserica nostr4 cea
mare a Rasgritului. i atat hrisovul cu le-
gatura bliistamulut ma! sus pomenitil, cat
si infaritura a acestui blastam, cc urmea-
za a veni de la Preasfantul Patriarh a 0-
at lumea, vor sta rastrate la Banta Mitro-
polie a terii, pentru totdeauna .
1815. Noemvrie 1.
(Isciilit.) Nol Scarlat Alecsandru Calirnah Voevod.
(L. P.)
(Urmeazcr pi iscalitur i le a 11 boerl marl.)
lordachi Roset vel Vist. Procitoh.
(laid mai in jos urmeazd pi legdtura arhiereascd spre
finerea cu sfintenie acelor cupriase in hrisovul aces la.)
De vreme ce dreptu $i cu iubirea de (intent' pentru to-
nt& de obstie, au socotitti prea Inallatuf nostru domn0 im-
preunil cu tot sfatul, In pricina adaosului ce s'ail Post flicut
in vremea trecutului rgsboid In slujba vildrAritului, peste
asepnentula cc all Post din vecind legal cu blAstilm: ca
iaril§i s4 se pazascif acea din vechiu luare a banilor vildrA-
www.dacoromanica.ro 17
 386

ritului de la acei ce pliftesct ftrif adtogire vre °deli, nici

macar de un ban, supt nici un cuvantd. Care spre a se
pAzi cu nestriimutare, s'ail si !non vechiul acela kWh- ;-
mental, prin acest luminatt hrisovif al inAltimil sale, in ca-
re pririnii, s'at adusd de la prea Sftntul a tbtif lumen Pa-
triarhil, §i osiibitif soborniceascif carte cu legilturif de bilis-
Wind, precum mai sus se cuprinde.
latilcli si smerenia nostril impreunt cu prea iubitil in
Hr. frail Episeopi at tent, pre toll aceia cart s'ar ispiti vre
odatt a pune la tale, sat a sflitui, sat de tun) a strica,
aceastii prin domnescul hrisort, astclatt dreaptii qi cu
iubirea de omeni hottrire, on ce ipochimen ar fi, said din
cci bisericesti sat din eel politicestl; pecetluim si cu in-
fricosatu blestilm if leggin si ciicem : cii pe unit ea aciea,
intuttericul st'i acopere, stigeri cumplite sii lucre in in iini-
le lor, obrazele lot sif se umple de necinste, averea lor
sa fie spre cea desiivarsitii pergare §i peire, lipsinduse de
tot feliul de procopsalt, §i gilelo for st fie cu totul Intro
impulinare, de toate ale lor cele viichtte, ca de averea drop-
Nita lov, diavolul sil se atingt, oftiindt si tremurandt tt-
randusii pre pilmtnit ca Cain, st fie In toatt vieaca lor,
mo§tenindt si bubele lul Ghiecii, femeile lor sil rAmte vt-
duve, si copil lor straci cer§itorl, si lipsiti de tot feliulif
de procopsele, in. toatif vieaca lor, si in grab giudecata
lui Dumnecict si'l agiungt la vele vklute de ochii lot.
far calif vor piizi cu dreptate pentru acesti-
bine do ob-
§tie, hottrirea aceasta, ce se cuprinde mai sus prin a vest
luminat hrisov, cara cu bunt raniluialt si astOintiitt s'ad
ftcutd, neatingtndusli §i neispitindusti fntru cat de [Mint
a strica, cc mai vfirtost a sta spre a se phi Cu nestni-
mutare, unit ca aceia nu numai cu cele drepte si oriin-
www.dacoromanica.ro
 387

duite venituri, cu care ail sd se impArtlisascA spre resplil-

tires ostenelelor sale, sill invredniceascil a se folosi, spre
bunil intemeerea $i sporirea caselor sale, ce sil fie si ertali
tie Domnul Dunmeclefi, invrednicindul cu indurarile sale
cele bogate de amAndoull fericirile, si de smerenia nos-
tril blagosloviti in veci, Amin.
1816 April 30.
4./.. P.) Veniamin Mitropo Wei Moldova.
Gherasirn Episcopal Romanula.
Meletie Episcopal Hu§ului.
Hrisovul acesta este scrisal pe htirtie mare indoitcl.
Originalul este depusti de mine In Arhiva Statului. 7'. C.

NOI MIHAIL GRIGOR. STURZA VOIVOD,

Cu mila WI Doninecieil Dolling, Teril Moldovei.

infato§indunisa aceasta anafora a clirosu-

lul bisericesc, §i a DD.. boerilor, am cetit
cu multilmitoare cunoscintA cupriuderea el ;
actul acesta aevea roste§te sentimentele cu
care s'ail intoviirg§it suirea noastra, pe sca-
unul domniel acestei terl ; lush precum fiin-
ta politiceascA a patriei, au rlis'arit din inalta
buna voinVa a am'anduror prea puternici Su-
verani, apof for se si cuvine toata lauda §i
multamirea, a for pomenire va trece prin
vecurl prus la acea mal deVartata mostenire,
si spre a sta in ivalli aceste simViri de ca-
re tote ne dram patrunsi, inaltase monumen-
www.dacoromanica.ro
 388

tul, nd Not, ce in striaucita memorie a

induratilor Monarhi, earh pe tenieiurl sfinte
au statornicit binele tuturor starildt acestef
tdrl. narirei for incepiind de la Domnul, se
cuvine slava si multamirea.
Iar a noastra cariera avand drept singur
pravatti implinirea inaltelor bune vointl, iu-
bim a nadajdui ca vom afla pe viitorime
in inirnile urmasilor, monumentul unel p16-
cute porn eniri.
No. 18. Iasil, 8 Noemvrie. 1834.
(Iscillit.) Jilihail Grigoriu Sturza Voivod.
(L. P.)
Lupu BaloF vet Logo/a. Prooitoh
Prea inaltate Doainne.
Suirea Intillimef voastre pe tronul Moldovil, este ince-
putul unef epohe de fericire neaniulut nostru, carele vede
astAzi Infiintat4 acea de vecurf doriniA, de a se pute Hp-
da scuffle patrief, pe temeiurf statornice qi sub umbrirea
unor drepte legiuirt.
Proniea induriltoare at ales de organ al facerilor de
bine ce acme I./Nara asupra noastril, pe inAltirnea voas-
Irk carele cu aleasit Inlelepciune §i Inaltele simtirf, Inas-
trat prin neincetate ostenele, ati preglitit acestuf plfmtint o
vittorine strillucitil.
Aseinine Impregiurthi, cd umple toate immtle.natiel cu
sentitnenturi de milndrie, $i en cele mai inteineete radar-
df, alclit6eso hi istorieir patrief o epohlt Insemnati, care
prin luertirf pacinice va Mince a of Inflorire.
Dorindu a Martina cline, in care Proniea ne-al &mita
www.dacoromanica.ro
 389

pe tn111;imea voasta de DomnitoritS, Ina lint cliros si no-

blep Moldovif, roagi cu supunere s bine void a priori
a se Inalte In piata gr dinii publice din EasI, un monu-
mentu t) spre aducerea aminte din diva a 26 Avgust a

1-) In 8 Noernvrie 1834, Preoafintiea Sa Proin-Mitropolituld

Veniamin, in tiinta unui mare numAr de boerl, ad sfintitii
piatra temeliel in care a'ad pus in metal sepatA Anaforaoa
sus inscmnati ei refiolutia M. Sale.
Pe null postamentd ce mAsurA in evadratil 18 palme,
si este 7 palme fnaltrl, aunt asedati peril ldI bronquiti,
simbolul tariel §i a marcel faniiliel Sturza, euleati llindu,
ii mAsurl pl.nA la crestetir 4 V, patine. Pe spetele acesto-
ra radArnA piedestalul obeliacului de 6 palme. Acest pie-
destal este din o singurl bucatA piatrA de ,5ebee Qi trage
10,000 coed. Obeliscul cu baza sa mleurd 30 palme fn iI-
time, in cat de la pAmentd pAnA la varld, monumentuld
este de 47 'f palme fnaltd. Done facade laturale a pie -
destalulul pOrtA : una, Sterna teril Moldovei, ear alta, a
M. Sale Printulul M. Sturza. Pe celelalte dou6 Bantu in
roetald vArsato urmlltOrele inscriptil :

Augustis Monorchis,
Qui anno MDCCCXXXII
Moldavice novas politicac institutiones dedere,
MICHAELIS GRIGORIU STURZA
Prinreps Ilegnans
Una cum pringpateis Clero ac nobilitate,
Hoc Monumenturn erexit
Anna solittis MIICCCXXXIV Novembris die VIII.
Augustilor Monarbl,
CariI
ail data ltloltdooei, noul Afeclifindntil
introduszl la anal 1832,
MIHAIL GIIIGORIU STUTIZA VyD.
frupreund eu Nem' ci boerimea principatulul, as ingl-
1at2i acestil Monunienti, la
8 (Noarnvrie 1834.
www.dacoromanica.ro
 3.10

a cestul an, cAndil not Impreund cu bite treptele de ItIcui-

tort Rind uratt pe IndIpmea vostrd de aid nostru domnd
si pdrinte, pentru ca acestif monumental sd fie urmasilord
nostri streinilord de mdrturie a credinteI, a dragostet qi
al adancului respectd, cu carele suntem :
Al inAil4imei vostre clitrA Dumnecled smeri4 rugdtori :
Veniarnin Mitropoliti Moldaviei.
Meletie ,Episcopg Romanulul.
*i pre plecate slugl:
lordachi Roset Vist. Grigori Ghica Vornic. I. Catargiu
Logo fat. Raducanu Roset Mamma. Dirnitrie Sturztz Lo-
gging. Teodorg Boo Logging. C. Conachi Logoicitti i
Cavalerg. Costachi Canta Logging. Alecsandru Ghica
Logof iit. A. Sturza Vist. Ion Luca Vornicg. Manolachi
Manu Batman. Costachi Balsa Hatman. lordachi Balpi
Vornicti. Ale. Mavrocordat Hat. Secirlatg Miclescu Agit.
T. Silion Spat. Dintitrie Florets Cam. Gheorghe Sturza
Vornicg. Stefan Catargiu Vornic. G. Sturza Vornicii. St.
Catargiu Vornic. Mihatacht Gantt; Spat. lordachi Roset
Post. Sccirlat Crupenschi Spat. Alecsandru Viirnav Spat.
G. larnandi Spat. Alecu Ghica Aga. Gheorghie Herntezia
Aga. Colonelul Costachi. Manolachi Radu Agii. Lupu
Balsa Vornica A. Calimahg Vornicg, lordachi Darie
Vornicu.Dintitrie Culla Spat, Spiiidong A. Pavia. N.
Ventura Spatar. Todirafcg Sturza Hannang. Vornica I.
Cantacuzinil. lordachi Racovna PoSt. AT. Malts Spat.
G. Asachi AA D. Bran Ban. A. Balsg Agii. Mihinfir Veisa
Aga. C. Sturza Agif. Alecsandru Roset Agit-. M. Bogdan Agii.
to giurul monumentulul suntd optil pilastri legag Intre
sine cu aliside de fieru virsatd.
Planul Monumentului, ideatd de D. Post. G. Asachi, s'ad
esecutatd sub direclia D. Colonelul Sungurovd.
www.dacoromanica.ro
 391

Necu tat Banda Slat. V. Beldiman Spat. facovachi Pa ladi.

Vas. Alecsandri Spat. Enacachi Gherghel Ban. Lascar Can
tacuzin Vorn. /6n Casul Pahar. Procopie Florescu Cava ler.
Anaforaoa =data este acrid pe pergamentit. Originalnl Be a6
harazitu de mine Arhivel Statulni. T. C.

NOTIUNI DE HOTARNIC1E.
insetnnffiri a/late de Logo,' iitul Costachi Conachi in practice hottirituritor
si a cereetarilorri de scrisori, qi pe care leati supusf la cercetarea OD
§tellii Aduruiri en, deed le ye cun011e de odes/irate sd serve'scd (le reguld
Comisaritor ce s'ail randuitti in dishaterd hollirdlurilor de mosii, indatd du-
pa introducerea Regulamentului Organic li.

Opeincieste acea care desparte obiirsiile a-

pelor curetoare, unele din fatA ditra o apii
mare, si altele din cealalta fatA cAtra altii ap6
mare, spre pita, : opeinci intre Prutil ,si Barladii,
suntu varfurile ce se Widu despa'rtitoare obAr-
siilor, din pa'rae curgat6re despre rasaritil catra
Prutii, si despre apusil &Ara Barladil, care opcine
despartii hotare de mosil la cele mai multe locuri.
Culme de deal suntil varfurile care despartii
parae, cu osebire numal ca, acele pururea cure'
si se varsil totil in aceesi ape mare, $i ca ent-
mete suntii pururea pornite din opeinii.
Obeirfie este inceperea de unde se pornescii
cele IntAl isvore ale unui pArati ; iar cuvantul in
varful obeir§iiloric ; (verhpotoca) cuprinde si scar-
surile din varful dealului ultra acel parr&
De multe on prin ispis6ce vechi se Slice; cu-
tare mosie la obcir§-lea eutariea ape, §i mosiea este
depArtatA de adevAratele obarsii, atunce NA
acea movie trebue sa fie pe unu paraii indelangii,
care trece pe mai multe mosil.
Zdpodie este o fat:a intinsa pe deal mare sari midi.
www.dacoromanica.ro
 392

Curmaturd este acolo, wide varful unui delfi

se curnirt de vre o valce, saw de vre o siiptitura
fAcuttl din vreme in vreme.
Rascir Vipusul, lifeacki-n6pte,
prin unile din ispiske ¢i scrisori vechi, sung'
tofu intervalul de la un punctti cAtra altul, din
aceste patru puncturi; pentrn ca din vechime
in Moldaviea nu se servea de busola. In susil,
$i iu giosil, de multe on sa gasaste prin ispi-
s6ce dupii cursul apelorg §i dupA starea dealu-
rilor. Asa darn la intAmplare dndu din acestit
feliti de pre}ungire s'arti ivi acum, diva hartile
geometricesti, nu trebue a ne lua dupA diced,
si a striimuta mogiile, ce trebue sa ne povapim
de starea rnosiilorti aliiturate si de semnele sta-
tornice de pe parnantti ce s'arti arata prin scrisori.
De multe on prin ispis6ce vechi ; intarcerea
la capetele mofie i. nu se rosteste en alth. de cat
cu cuvantul, iar de acolo, ffira a mai dice : sa in-
force hotarul, asa dar la acestil feliu de pri-
lejuri, trebue sa ne povaViimil de alAturatele
mo ii, dace adeca mai stall gi altele in acelti
capatil. Cuvantulti deci, sail de acea, in multe
ispisoce vechl, se intrebuirqadt, in locil de en.-
vintul de: acole inainte.
Din invecbime retdicaturile la mori erati mid
ca la niste faclii, iar nu precum se aflii acum ;
pentru ac esta nu trebue sa se numere radieaturile
de acumil, pe numarulti vadurilorti echi, nici
'suptti acestri euvantti, sa se faca intindere de
liotare la mosii, la apit mare. VaduriEe aratate
prin scrisori in lipsa de alte semne dovezi, saw
de masuri, potii servi la analogisirea intrapatiel
dicAnai: cu vadti de morel in °afore
www.dacoromanica.ro
 393

apa sau parati, tnsemneaza ea: acea movie a-

re dreptate a prihde fara oprire iazul de ce-
lalaltri mat al raosiel de dincolo, dara nu ca p6te
sh' opresca de la adapatore.
Cuvantul sate prin scrisorile vechi era ceia
ce 4icem acumur o movie, iar cuvantulil mofiea
(co vine din cuvantulii mosi) prin scrisorile ye-
chi, este OCiTla. §i avere.Cand se dice prin ye-
chile scrisori, o sileyste anume cutare, este pururea
uni &ETU de locil incapatoriii de unii sate, in
care ail fostil odini6rA locuin i.
Movie Ara apa sau isvoare In launtru, sau
la unulil din capete nu se gaseste, cad acele
locuri prin ispisoace se numescil din pustie,
pentru acesta, vi la asa intamplare de stare de
fara apa, totfi loculu dintre done ape se
gaseste, datil in doua movii, fie catil de lungi ;
precurnil mosiile de pe Barladil, se lovescii in
capete cu mosiile de pe Gerul, in departare de
trei vi patru 6re ; mosiile de pe Prut, se lovescii
in capete cu acele ce yin de pe Sohul §i Lo-
zOvil, in departare de sese vi optil 6re; asa dar
lungimea- acea de la acestil felifi de locuri, nu
p6te servi dreptii pilduire moviiloru celorti care
arfi ave apa, vi s'aril gasi mai scurte, data uu
xu dovedi de inscrisuri sail de stapanire stalpita.
Dovedita Impreunare a trel mo§ii in tr'unil
coital fireste trap vi pe a 4 movie; in lipsa de
alte dovedl temeinice aratatore de semne sail
rnasoiiste.
Prin ispisoace vi documenturi vechi, hele§t6e
suntfi acele acute de 6raeni, care arum se dicii
lazuri, iar Iazeirie §i Bari snail acele din fire;
multe din ezerile vi baltile de prin §asurl de
www.dacoromanica.ro
 394

ape, s'aii prefacutg in pamantii roditorig ; do-

yacht suntu bait& de la gura Gemini, si de la
motile Boklaului, potnenite prin scrisori, unde
din vechime umbla taivoade, si acum ark si co-
sascii oamenii ; asa dar la acestu felig de in-
samnatit dovedite locuri, nu trebue sg ceremg
numai de eget bald, dacg, acum nu se gasescii.
Insordrirea intre done sag mai multe mosii,
este o legiuire pe care s'aill intemeetri puruea
giudecatile in Moldova, in lipsa de scrisori vechi
aratkoare de setnne sag de mAsuratoare ; la a-
§a intgmplare se pomazuescri hotgririle In hal
dupg numgrul silistilor, iarg lungul dupa grani-
0 insorrtritelor mosii, dacg dovada de scurtarea
for nu este sag prin scrisori, sag prin stgpanire
stalpith .,i pacinica.
Mariea silistilor nu este de o potriva, nu-
mai puling in lipsa de dovecli sag de o stiipa-
'lire invechita si pacinicii, se poate ingradi in a-
nalogie cu aka siliste alaturatg. Multe din mosii
(mai vartosg acele razilsgsti) impgqindush intre
neamuri, si acestiea locuindrt particelile for s'ail
settimbatil numele pe poreclele lor, si s'au M-
etall intaritura pe dansele. Asa dar, la analogic
silistilor, trebue bine cercetatu si luatit aminte, nu
cumva unele sunt din trupul cgpitelnicii mosii,
riisluite vre unei eimotil de razgsi. Mosiile date din
locuri donmesti nu sunt supuse la regulele mosiilor
de a ave lath:nett $i lungimea, nici la ale insorg-
ririlor, pentru ca" aceste find bucAti de rocil, rupte
din locurile domnesti, pot fi §i rotunde §i in mai
multe colViri, precum au vroitu ale da.
Cuvantul prin scrisori vechi suptu ascultarea cu.
teiruea ocolii, linutli f' tiirgii, trtsemnenza Ca o-
www.dacoromanica.ro
 395

dinioar5, au fostu in trupul ac-elui ocoiiz, Oruttil

$i targu.
Gaud mergirea inainte, sail in dealt], sail la
vale, nu este rostia cats unil semnu cunoscu-
til, trebue sa serveasca dreptu povaluire, liniea
din nrmil spre do\-edirea mergerel inainte, iar
cand si aceast5 din urniri lipseste, atuncea siti-
rea se face dreptil la dealt], fara c'ku de putinil
abatere, cats o parte sail alta pe costisuri.
Spre a se dovedi drumurile, mai veal, nu
este unil mai inlesniciosil chipu, daca alte lumine
lipsescil, de eau a &Arita pe la petrisuri 1i sui-
suri sapkuri, caci nude au fostil druniti mare
vechit, trebue sa fie de acestil feliu de senuic.
Spre a dovedi unde nit fostil moara veche (crind
fairasii nu se ghsescil), sa se eie sama, cA, din
j osu de unde ail fostil moara, rnatca este mai
larga, iar In apele cu prundisu, trebue sa fie
siscrunt5rire, dinaintea morilor.
Pamanturile prin hotarnice nu suntu de o
potriva la toate moiile, ce dupA, raclele lor, dacrt
dar-raclele se vor fi disfiintatti, apoi atuncea
in lipsa, de alte lumini doveditoare marginilor,
sail obicinuitil a se lua masurl din alkuratile
mosii, dad, suntil artItkottre de pamantui i. sail
de racle.
Locuri de prisaca suntil $i marl si mici, iar
poenna in care stail stupil se mrtsoarri catu aru
zvarli cu barda, din ruijlocul el Imprejuril.
tusemnare de cateva euvinte cuprinse In Anaforalele qi
thrisoavele din acesti Uricariii.
Riisurile. Dare legiuit ce se lua de la tote clasele
www.dacoromanica.ro
 396

birnice, si care se socotia adaosil peste bird, Lisa la 1804

ea s'all suitd pfind la 15 parale de led, si din totaluld ,a-
cestel some, se plAtia lefele tuturor ampiegatilor Statulul
si svita Domnului.
Rusumaturi. Cuv6nto turcescd, insanind dare .indi-
recta, precum : gostina, vddrdritul, gi desdtina. Ddrile aces-
tea emit venitul Jul Vodd ; din invechime ele se strangled
de cilia oieni doinnesti, lard mal In urmil se da in
antrepritlit.
IVlemf Hurtle. Cuvantti turcescd, Insamnd postele.
Ment[elhanele. &piffle postelor.
Agiauglile. Cheltuiala tinerel Domnului, cuvant filmes°.
Metahurile. Productele locale ale unel jorl. Cul/ilia
turcescd.
Treapta Mazileaseit. Clasit dajnicli, osilbild de locu-
itoril birnici, de la cuvantulti turcescd mazil, trasd din
funclie, demisionatii, pentru cif din vechime boeril ,eref
qi cellalci ampiegati numaf pe timpul cattl se afla In ser-
vitio activit al Statului era spitrall de contrilaulie, precum
se vede din hrisovul dom. Grigorie Ghica Vvpd. publica t
la fala 50 a acestul Dricariti, lard dupd esirea din servitie
se ase0a in dareanmazilescil, care din timpd in timpu, s'ad
suittt pe la 1804 00 la 11 let pe an.
Ruptasii. Acestia din invechime eratt o clasd de dmeni
streini slobo41, care pentru a pitrece in pace to tell Rime
ruptore cu Visteria, adecti alcittuire de voe-de't plAtia darea
ca si mazilii, lard acum in acestil randuialit se asacIA liciorii
de preoli si at treptelord priviligiete.
Banii Inulatulul. De la cuvantuld turcescd lindatd,
ajutorid; acestd dare estraordinard ad aruncato Turciea
asupra Principatelor, ea un ajutorid la cheltuelele ostirilor
www.dacoromanica.ro
 397
trimise in Romania candil s'ad resbeluitd cu Pasvan-Ogld
ce se resculasd asupra Turciel.
Calstiu1 Gheviuel. Desfacerea socotelilord la scoterea
unui Domn din domnie, care urma intro Visterie cu Cai-
macatnil Domnului nod.
Ajutorinta de iaruit. Birul lerel din tnvechime, se
aduna de doue on pe and, sub numire de ajutorinp de
yard, gi ajutorinia de farnii ; mai In urmA se regulasd de
se ad una pe told luna, lard de la 1804 s'ad ageclatti pe
trilunie.
Cruce. 0 familie unitd la o singurit dare, §i acesta
numai la dajdia mazililord,j a rupta§ilor, adecd, se unia la
o dare, del trap, parintele cu Glut, socrul cu ginerile q. a.
Ugeritul. Plata progonului.
Gostina. Dare pe 01.
Desetina. Dare pe mascuri §i stupi.
Vadraritii. Dare pe yin la culesul viilord.
Tintira0. Curieri al statului In Illuntrul pref.
Liude. Locuitoriti birnicti, cuvantd slavinescd.
light vecht. MonedA ungarn de aura In valora unui
galbAnil.
40 banl vechi. Facia 20 parale.
6 haul poi. Filed doue parale.
Potronicii. Monedd le§ascd de argintti In valora de
15 parale qi in vechime se socotea 20 potronici dreptil
unit galblin11.
Lixturasi. Oameni, streini de aduniiturd, fdrti cdpdtaia
ce se adiipostia prin sate.
Venitul Camilla 0 dare ce se lua odatd pe an de
la tote crti§mele din Ord, §i era un venitti al aceluia ce
era In servintia de vel- caminariti.
Plata Cunitei. 0 dare ce se lua de pe ol, cal, §i
www.dacoromanica.ro
 398

alte vice ce aduceafl streinil de peste liotaril la ernaticti

In Moldova.

FACTE ISTORICE ALE BISERICEI ROIIINE*)

Pentru sfintirea Biserieii ce se nurnesce acum

monastirea Neamcului, (dupre numele riului )
a cgriea, hramil este ingltarea Domnului Duna-
necleu §i Mantuitoriului nostru Is. Hs. ce s'ati
sfinIit de preosfinOtul Mitropolit at SuceviirChir
'reoctistii si care at fost §i Igumen sfantului lil-
caplui acestuea, al Neamtului, pe chnd s'ati
zidit sfanta biserica aceasta, cu cheltueala bine
credinciosului si de Hs. iubitoriulni domnu al
ptinfantului Moldaviei, Stefan Voevod eel Mare,
fiiul, lull Bogdan Voevod.
Intru acea vreme au venit Albert Craiul Le-
3)

sasc ell resboiii asupra lui Stefan Voevod, cu

multa putere, §i mult Wand asupra cetaIii Su-
cevei, nab putut sa o ea: si s'ati tutors fail
de ispravii. Iarg Stefan Voevod s'ati dus dupgc
diinsul cu putere, en ostasil set, §i agiungiindul
la codril Cozniinului Pall batut, sffirmAndul, pu-
terile lui in anal, 1497 Octomvrie 26, in cliva
stantului maelui mucenic Dimitrie, intru al 41
anti al domniei sale. Apoi intorcrinduse de la
rezboill ell mare biruinta la, scaunul seii la
Suceava, tot intro acelasti an pia mers la Mo-
nastirea Neanqului, irnpreung cu preosfirqitul Mi-
tropolit Chir Teoctist, de at sfintit biserica, la
4) h&c, carte tiplritg. in monastirea Nerutului, cuprindetore vietel
onviosului Paisie, se add insdrunarile istorice, de may sus nnmite, pre
care am socotitti de cuviinta ale retipari in Uricariald de (aid, gl
acedata numai in interesuld istoriel bisericane. T. C.
www.dacoromanica.ro
 399

Noemvrie 14. Mile ; pentru care singuru Mitro-

politul Teoctist dice : ea si singur s'ail ostenit
imprenna cu casnicil lui Stefan Voevod, $i cu
fratil ce s'aii aflat atuncea la acest slant 15,easil.
)3
Aceasa Istorie s'ail aflat intru o sfanta E-
vangelie Sarbeasea, scrisa en Diana, pre perga-
ment, ce este si liana astAdi intru aceasta sfanta
monastire a Neamtului."
II
iiisemnare pentru prea sfanta Ic6na a prea Sfin-
tel StApanel nostre Nascatoarei de Dumnedeil, si
pururea Feceorei Mariei, ce s'ail aflat in scrisorile
sfintei Mitropolit a Moldavei, scrisa de preaosfin-
titql Georghie Mitropolitul Moldoviei la arm 1723
Instiiutare facem pentru obiceiul pamantului
Moldaviei, ca intamplanduse, aicea Domnil ma-
riea sa Alesandru Voevod, si Mitropolit Press-
fintitul Chir Iosif, carele ail fost si la soborul
al optulea (a) si cu parintele Iromonahul Geor-
ghie Tamblac, find mare Teologu, (care s'ail si
savarsit la Moseva,), inaintea acelui sobor, find
la Constantinopoli, Imparat crestinescu Manuil
Paleologul, iara fn] lui Ioan Paleologu era la
Viena, find ea era ginere Cesarului de Beciil
(Viena). In timpul batrinetilor lui, Manuil Pa-
leologul ail trimis la Beciii la fiul sail Ioan
-chemandu'l sa mearga la. Constantinopoli, sa fie
Imparat in locul lui. Mergand spre Constanti-
nopoli, loan Paleologul, ail venit pe la tern
Moldaviei, si ail exit intru intimpinarea lui fe-
ricitulti Alecsandru Voevod cu tot senatul ; a-
semne si Preaosfintitul Mitropolit Chir Iosif, en
(a) Florenta.
www.dacoromanica.ro
 400

tot chiosul bisericesc dupil cum se cuvenea unui

Imp Arat crestinese, >ii l'an petrecut On& la ce-
tatea Chiliea la Dun Are. Iara ImpAratul loan.
Paleologul ve'dend tors ca aceasta, si poporu
tneleptii §i Ortodbcsu, p Arhiereu clirosu
invAtat si itiapodobit cu toate obiceiurile cresti-
nesti ale bisericei Constantinopolei, s'afi Area
minunat, dat lauds lui Dumnedeu dicend
cum ca terrt ca aceasta cu toate darurile yi rodu-
rile pAmAntului, yi obiceiurile, intelepclunea,
iubirea de strAini, nu an v'edut.
i intrebrind pre Alesandru Voevod la ca-
re Imparatie sau craie este inchinatA, MAriea
sa au respuns CA i stApanesee tare cu sabiea
despre toti despre toti neprietenii"
intreband si pre Preosfintitul Mittopolit Chir
losif, la care Patriearhie este inchinat, Preao-
sfintia sa au respuns, cum ca este inchinat la Ohrida,
gi s'afi fagaduit luminatul ImpArat, cum CA daeA
va merge la Constantinopoli, va face Molda-
viei ca Ohridul gi Chiprul, &I fie ne suptisA
Si ne plecatA nici unel AgiungAndil la
Constantinopoli el ail luat ImparAtiea, tar Manoil
Imparatul, tatal lui Ion, s'ail calugaritu.i stran-
gandii soboril cu patru Patriarhi, gi cu toil Mi-
tropolitil au radicatil Mitropolia Moldaviei de
supt ascultarea Ohridului, $i au asAzat'o sA fie
ca un Patriarh, precum este Ohridul, i Chiprul,
asa si Moldaviea, ti acele sobornieesti carti lean
trimis de la Constantinopoli la Alecsandru Voe-
vod, si la Preaosfintitul Mitropolitii Chir Io1il, Si
aceSte diplome an fost la monastirea Nertqului,
pe care di smeritulil Gheorghie, cu mila lui
Dumnedeil Mitropolitu Moldaviei, marturisescil
www.dacoromanica.ro
 4Q1

eu giuramantil, ca le-am vedutii. Cu. °dig mei,

vi s'at' pastratil pada la stricarea §i rasipirea carii,
ce s'ail Intamplatii in domniea lui Dumitra§cil
Voevodii.
i acele scrisori sobornice§ti erati salsa pe
pergarnentil, cu pecete pajura imparatesca in
argint, i en iscaliturile Patriarhiloril §i a cativa
Arhierei ; §i de impreuna cu aceste mai Bust'
pomenite, ail trimisil Impara. tul Ion Paleologul
fericitului Alexandru Voevodii corona impara-
tesca §i Alurgida, care acel portil l'ail tinutil toti
domnii, pana, la domniea lui Alexandru Voevod
Llapusnenul ; §i ail mai triimesil Imparatul Ion
Paleologul darii Preosfintitului parinte Chir Iosif
Mitropolitulii, o sfanta Icona facat6re de minuni
cu doue fete, de o parte Prea sfanta curata
Nascat6re de Dump edeil, §i de tail parte sail.-
tul marele mucenicil Gheorghie, care papa as-
tadi se afla in monastirea Neamtului; §i din
preuna cu acestea ail trimisil si Mitra §,i Sacos,
cacti mai irtainte Mitropolitii Moldaviei slujeau
Sfanta Liturgliie numal cu felonil.
Iarl% maica Imparatului Ion Paleologul, anume
.Ana, inca all trimesil dar Anei domnei fericitului
Alexandru Voevo,dii, 'Coda sfanta Ana, maica
Prea curatei Stapanel noastre nascatoarel de
Dumnedeii, iara§il faatore de minuni, ferecata §i
impodobitA imparate§te, qi Pefariea sa doamna all
dat'o daril rnonastirei Bistritel, Malta fiind acestA
monastire de fericitul Alecsandru Voevodil, §i de
doamna Ana. Aceasta Icoana a sfintel Ana, la
vreme de neploare, scotindu-se cu litanie afara
de monastire, indata plona, de nu preste tote,
clara cat tine hotarul monastirei, negrevitil ploua.
www.dacoromanica.ro
 - 402 -
In Pile lui Stefan Gheorghie Voevod, s'aii
intamplatil de au mersil la monastirea Nemtului,
si Nicolae Gramaticulil, fratele lui Postolache
Milcul, earuea iail taiatu nasul Stefan Voevodil ;
carele au' tAlmacitil si bibliea din limba Elinesca
pre limba RonAnesca, cane% ail fostil la Con
stantinopoli Capukihaia lui Grigorie Vvod dom-
nului tariff Rornanesti, pre care scriere au dat'o
§i in tipar Serban Voevod Cantacuzino, domnul
Orii Rornanesti. i acelil Nicolae Gramaticulti
(in Pile lui Stefan Gheorghie Voevoda, 1655,
Fevr. 17.) ail cetitil acele hrisove Impariltesti si
Patriarhicesti, cum $i pentru sfanta Icona de la
monastirea NenAului ca este facat6re de minuni,
aseminea si pentru sfanta Ana de la monas-
tirea Bistr4ii.
A§a dare Mitropoliea Moldaviel nu este ple-
)3
cata nici unui Patriarh, si nu precum arata sf.
pravila cea mare, de la fila 402. si 403. (+)
cad,' de si dicil Ron:Anil din .Cara RomftnescA,
cum cti, ei nu stiu de unde ail luatii Moldovenii
acesta putere de nu se pleaca nici Ohridului,
nici Constantinopolului, iara not stim. Acosta
Istorie o am scrisil ell Gheorghie smeritil Mi-
tropolitii al Moldaviei cu mAna mea."
t) Anise sorisu in Pravila lui Matei Vlastari cum si Moldo-Vlahia an fostu Cupola
Ohrideandoru, iar ucum nici Ohrideaniloru se pleaca, nici Tiarigradeauului, 91 nu
scim de undo au hint aceasta putere."
Aceasta am scos'o din Nomocanonul lui Alecsie Aristin, talmacitu de Doniil M.
Panoncanut si indreptatu de leromonahul Ignotie Petritii, Ilparitu cu cheltniala
Mitropolitutut Stefan, intitulinduse romaneste : indrepturea legii, la 1652 in Virgo-
veste. Acetate carte in folio de atuncea nu eau mai retiparitu. T. C.

www.dacoromanica.ro
 Lista materilloru cuprinse in parte&
intaia a thicariului, dupa data chro-
nologica.
Pagina.
1714. Decemv. 20. 7222. Hrisov de la Dom-.
nul Neculai Alecsandru Vvod, pentru pogoa-
ritul viilord. 47.
1728. Iulie. 30. 7236. Hrisovulil Domnului
Grigorie Ghica Vvod, pentru deseting cum sit
se plifteasd. 50.
1732. Ghenart. 20. 7240. HrisovU de In
Doinnul Grigorie Ghica Voevodii, hotfirlitoriu
Gatti sil pliitescli go§tinii locuitorii, in dispozi;iea
Orel. 358.
1743. April. 20. 7251. Hrisovu de la Con-
stantin Neculai Voevodil, pentru miluire clitrA
mniisiirile inchinate la Sf. MormAntii. 54.
1744. Noemv. 30. 7252. Hrisovul Domnului
loan Neculai Voevodu, intfiritoriu altui hrisov11
de miluire, ce s'ati datil miintistirilort inchinate
la Sf. Mortnantu. 59.
1748. Decemv. 25. 7256. Hrisovii de la
Domnul Grigorie Ghica Vvod, pentru stole. 62.
1755. Ghenar. 20. 7263. HrisOvul Domnului
Mate! Ghica Voevod> pentru venitulti cupAriel. 79.
1755. Avgust11. 1. 7263. Hrisovul Domnului
www.dacoromanica.ro
 41.4

Pagina.
Matel Ghica Voevod, ca nici o tocmalA sit nu
se fad fArii de zapistl inscristi. 329.
1756. ---- 7264. Hrisovultl Domnului Con-
stantin Mihail Gehan Racovittl Voevod, pentru
Impoporarea locurilor0 pustiete, chemarea In-
dilrilptil a patriotilord instritinalf, $i asAziltnantil
in ce chiptf sit se pliiteascil birul ; urmatil si de
afuriseniea arhiereasca pentru nestrihnutarea lui. 352.
1764. tulle 15. Hrisovulti Domnu-
lui Grigorie Alecsandru Ghica Voevodit, prin
care face o ashare pentru preoll i biserici. 306.
1764. 7272 Hrisovul Domnulul Gri-
gorie loan Voevod, pentru pogonaritil §i vil-
drAritA, urmatil de blAstem arhierescd. 289.
1765. Avgust. 13. Hrisov de la Dorn-
nul Grigorie Alecsandru Ghica Voevod, pen-
tru asilzarea unel mile in natInitstirea Alavro-
mold din Galati. 271.
1768. Ghenar. - Hrisov de la Domnul
Grigorie Loan Calimahtl Vvod, pentru slu.jba
gostinel $i Impoporarea Orel. 338.
1774. Iulie. 28. - Scrisdrea Grafuluf Ro-
man ;ov Mai Mitropolitul Orel pentru pace. 81.
1775 Noev. 15. Hrisovtl pentru scale a
Domnulul Grigorie Alecsandru Ghica Voevod. 74.
1785. Septv. 12. Anaforaoa Sfatulul Ord din
Arhierel, Egumeni si Vehti Boerl pentru mA-
ritiyul tiganilor, cuprinclotoritl de nouA punturi. 161
Noemv. 10. Ifrisovul Domnului Alec -
4andru loan Mavrocordatll, fntitritoril1 acestiea. 328.
1788. Sept. 26. Cartea boerilorit DIvanului
www.dacoromanica.ro
 405
Pagina.
Moldaviel cAtrd locuitoril din tinutul Sucel,
in§tiintAtOre de rfinduirea Ispravnicilorti 369.
1792. Oct. 16. Anaforaoa boerilord wet
in 6 punctufl, In ce chipti sit se urmeze cu
ttlerea padurilor, si dajma din cle, cum stl se eie. 346.
1792. Noemv. 28. HotArlrea Domnulul
Alecsandru Costantin Moruz Voevod, Intfiritore
acestil anaforale. 345.
1793. Mart. 25. Hrisovul Doinnulul Mihail
Constantin Sulu Voevod prin care asaztl Ilganil
domnesti, legAndil a nu se real da danie pe la
boerl; acest hrisov este urmatd si de blestemul
arhiereseti. 282.
HrisovuIi Domnulul bin
Feodor Voevod, pentru sale. 67.
1795. Septemv. 3. Hrisovuld Domnulul
Alecsandru Ian Calimah Voevod, pentru cumpA-
rarea caselor domnestl si afierosirea for Statulul. 342.
1799. Decemv. 10. Hrisovuld Domnulul
Constantin Alecsandru Ipsdantti Voevod, pentru
veniturile Sf. Spiridon si asharea pentru Spital. 84.
1802 tunic. 20 Hrisovti de la Doniuld
Alecsandru Necolac Sulul Voevod, cu asAzl-
!titbit pentru tiganil dorrinesti, intAritorid altor
hrisoave. 800.
1802. Noemv. 16. - Anaforaoa cu No. 56,
ce s'ad fAcut de D-lor boerit pentru asharea
birulul Orel, pfintl a nu veni mdriea sa Alec-

1802. -- --
sandru Moruzd Voevodd.
Adoua Anafora cu N. 57
ce 8'01 Mould pentru asaclarea birului Orel.
7.

10.
www.dacoromanica.ro
 406
Pagina
1803. Ghenar, 1. Tidu 1/1 Gospod a milriel
sale Ale csandru Moruz Voevod, co s'ail scris
Vornicului Dimaehi and ?ail oninduit Vornic
(le obstie. 123.
1803. Mal 29. Hrisovil de Ia DomnulO
Alecsandru Constantin Moruz Voevod, pentru
scoala din mAn/istirea Mavromolg In Ga 276.
1804. Ghenar. 16. Hrisov de la Domnul
Alecsandru Costantin Moruz Vvod. prin care
opreste jacurile ispravnicilor de pe Ia linuturi,
Teicandule lefi, aserninea orAndueste si Samesi ;
elu este urrnata de blestiim arhieresct spre
linerea lui cu sfintenie. 361
1804 tulle Hotgfirea ce s'aU Witt
pentru asharea birului Orel hrisovulg
prin
Domnului Alecsandru Constantin Moruz Voevod. 14.
1804 Mlle 5. Anaforaoa boerilord Ore
pentru acesta in 8 punturi. 21.
1804. Hrisovul Domnului Alec-
sandru Constantin Moruz Vvod. pentru infiin-
tarea unel orfanotrofil. 317.
1813. Tulle 13. Hrisovul Domnului Scar-
latil Alecsandru Calimahg Voevod, slobodad Mi-
tropoliei, prin care ii scutesce doue mosii de
vildrAritg si ii face si miluire cu 200 lei din
vama Gospod. 360.
1814. Maid. HotitrArea prin hrisovil a
Domnului Scgrlatil Alecsandru Calimah Voevod,
pentru aseclarea birulul terel Moldovel. 34.
1814. Mal 15. Anaforaoa boerilor Orel pen-
tru aceasta. 38.
www.dacoromanica.ro
 -407 --
Pagina..
1815. lunie 20. Hrisov de In Dom-
nul Sciirlat Alecsandru Calimah Voevod, pentru
adaosultt ce s'atl !death la slujba go§tinel,
urinat de blestAmul arlderescil. 332.
1815. Noemv. 1. Hrisov told de la Dom-
nul Scitrlat Alecsandru Calimah Voevod, pen-
tru slujba vildrtiritul ui, aseminea urinatu de
blestlim arhierescu. 383,
1815 Fey. 9. intAritura Domnului Scarlat A-
lecsandru Calimah asupra Anaforalet Veliplor
hoed, atinglittire de redicarea protimisulut o-
Auditor. 122.
1819. Ghenai Regularea inOrilteascn
pentru aqticlarea celor patru familit Grece§t1
ce au a domni pe rfindu la Moldo-RontAniea. 126.
1826. Hotartirea doinnului bin
Sandu Sturza Voevod, IntAritore Anaforalii Mi-
tropolitului qi Episcopilor, pentru ortinduirea
de aught §i lconoml pAmenteni, Egument In
monastirile inchinate. 372.
1826. Martie 22. Anaforaoa pentru aceasta,
cu lista Egumenilor ce aU a se orandui la fie
care ingngstire. 376.
1834. Noemv, 8. intaritura Domnului Mi-
bail Grigoriu Sturza Voevod, asupra Anafora-

lei boerilor pentru redicarea unui naonumentD

la grklina public5, din Iasi, in memoria Curplor
impargtesci Suzerana §i Protectore. 387.
1834. Anaforaoa pentru a-
cestti monumentu Intru amintirea Siilef intronti-
rel Domnului Mihail Sturza Voevod. 388,
www.dacoromanica.ro
 408
Pagina.
insemndr1 de unele cuvinte descoperite In
Ispisoacele de mogif cum ar trebui a se In-
ieleagil. 391.
insemnare de cateva cuvinte cuprinse In A-
naforalele §i Hrisoavele din acestil Uricart. 395.
Facie tstorice pentru Istoria bisericann a
Moldovel. 398.

Suplementu,
de materiile ce s'ail adaosti in aceasta a doua Editiune a
Volumenulul I, din Uricariii, dup5 data chronologica.

1526 Sept. 20. '7035. Hrisovd de la Ste-

fan VVD. pentru Targul Vaslutd. 139.
1528 Martie 4. 7036. Urictl de la Petru Ra-
req VVD. pentru satul Piticenif de la tinutuld
Bacifulul. 149.
1528 Martie 28. 7036. Uricti tot de la Pe-
int Rare§Il VVD. pentru Piticenl. 150.
1548 Martie 23. 7056. Ulla de la Ilia§ti
'VVD. tot pentru Piticeni. 153.
1599 lunie 9. 7107. Cried de la lrimia Mo-
vilil VVD. pentru Satul Dumenif din tinutul Ho-
tinulul. 157.
1603 Mal 21. 7111. Cartea Soltuclului cu 12
pilrgarl din targul Hotinului. 157.
1605 April 2. 7113. Uric§ de la Irimia Mo-
vita VVD, data tailor logoldtuluf Barlildeanu. 15e
1606 April 6. 7114. Uric de la Irimfea
www.dacoromanica.ro
 - 409 -
Pagina.
MovilA VVD. data lui Dumitru Poniciu. 160
1617 Ian. 30. 7125. Utica de la Radu VVD.
t fotei lui Isaacii pentru satul lona§enii. 161.
1631 April 21. 7139. Ulla de In Moisi
vili VVD. data preottilul Avram din Piticeni. 151.
1639 Septemb. 3. 7114. Uri( a de Ia Vasile
!mint VVD. data familii i Ponieia. 162.
1615 August 19. 7153. Illicit de Ia Vasile
VVD. data lui Nam' vornil a de gl6til. 165.
1617 Mart 13. 7155. Urica de la Vasile VVD.
dal lui lonasca Post. pentru satul Ltima§enii pre
af a PradNalului in linutult Surevel. 167.
1657 Mai 10. 7165. Hrisovit de la Gheor-
gl is Gldea VVD. pentru Vasluia. 143.
16,7 Mai 3. 7185. Brisovil de la Antonie
Reset VN D. harazitoria Monastirei Bilrnova, de
ore c.ire sculiri. 132.
1685 Ian. 13. 7193. Una actil de la ar-
Inn 1 VD al Munteniei, euprincretorit de mai
neilte d5r1 fiseale. 137
1720 Octomb. 26. 7228. Hrisovu do la Milan
acol 'la VVD pentru inosia Tulora. 370.
1795 Septemb. 21. 7254. Porta unul ceas-
lova liparial in Radauli. 156.
1773 Corespondenla diplornatica intro boeril
din MI:ntenia cu Guvernula rusti 171.
1775. April 14. Anafora pentru vecini
n uncu boerescului. 133.
1781. Noemb. 11. Adiverinla pentru mo§ia
do In Ocnele Mari din Muntenia. 136.
1785 Aug. Hisova do Ia Alecsandru I6n Ma-
www.dacoromanica.ro 18
 410

Pag ini.
vrocordatil regulittoriu aViikeirOntului spitalu-
lui Sf. Spiridon din 1110, urinatO de, blestginul
Patriarchului de Constantinopole. 104.
1787 lnscripliune to Biseriea Precista Mare
din Roman. 136.
1795 April 2. Hrisovil de la Mihal Constan-
tin Sulu VVD. prin care se hArAclesce targulO
Vasluid, D-sale Hatm. Cost. Ghica. 141.
1797. Protestalia tdrgovelilord din Vasluid,
contra hiirliclirei fOcute de Domnulii Mihail
Constantial Sulu VVD. 11(3.
1805 Mai 22. Actii de la Alesandru Con-
stantin Moruzu VVD. pentru veniturile Virgo-
lui V asluid. 149.
1812 Decemb. 29. Anafora pentru banii Ire-
buincio§1 in intocinirea curlei doinnesci. 189.
1813 Octomb. 17. Anafora pentru cercetarea
semelor Visteriel cu iniAriturit doinneascA. 192.
1813. Decemb. 6 Tidula domneaseg pentru
vornicia ob§tiel. 197.
1814 Ian. 1. Tidula doinniascil de randuirea
Post. Mavroglieni la MenclAlui. 201.
1814 Alai 8 Tidula doinneascg pentru a sa
face o4teasciA socotini6 intro a§adarea bit u-
lai lerei. 185.
1814 Julie 30. Anafora pentru nacliriea men-
091910[11 cu intdritura donmeasca 207.
1814 August 26. l'idula dounicascii pentru
cercetarea §i adtiogirea eassel doltorilor. 209.
1814 Noemb. 10 Anafora pentru venitulu
www.dacoromanica.ro
 411

Pagina.
villdjief de In Galati, care s'ati datd easel dor-
torilor, cu intdrituril domneascd, 211,
1514. Decemb, 1. Cartea domneasca pentru
casa risurelor. 220.
1814 Decemb. 23. Anafora pentru neajunsul
easel rifsurelor, cu intiiritura doinneascii. 222,
1814 Decemb. 30. Anafora pentru sporirea
in iratuld Visteriei si a easel rasurilor cu in114.
ritura domneasci. 213.
1815. Ian. 18. Carte domneasa ce s'au
datti caminariuluf Ciurea pentru fabrica de huscii. 226.
1815 Ian. 30. Hrisovd pentru indoirea pre-
Oita adrel $i a horilcel. 228.
1815. Firman clitrd Scarlatil Alesandru Ca-
limand VVD. 230.
1815 Oc!omb. 18. Anafora pentru 36,000
podele in facerea podurilor din Iasi cu intliri-
tura domneased. 232.
1815. Octomb. 18. Tiduld doinneascd cittrii
Hdtindnie §i Agie pentru facerea catagrafiei. 235.
1815 Novemb. 1. Hrisovu pentru oprirea a
unei parole la slujba vddrdritului. 237.
Arciul cdtril inarele Vizir. 240.
1815 Decemb. 20. Anafora pentru banif la-
zaretului, cu intifriturd domneased. 243.
1815 Decemb. 7. Tidulii domneascil pentru
nadirie. 246.
1818 Ian. 1. Tiduld donineascil pentru men-
61aluri. 249,
flogule de in Calimah VVD. pen-
www.dacoromanica.ro
 412
Pagina.
tru tiimarea lie-cilluia tin glitoriti in slujba sa. 251.
Regale pentru Ore care ajutoriu
cc re cuviue dregi Imilor peste 1( Dili. 256.
Poroncii clitrit locuitori. 258.
1818. Noliune statistic's 269.
1820 Novemb. 6. Anatora pentru Inchipuitul
schimbil de mogie cu Vartolomeiti. 259.
1826. Traductiunea Firmanultil pentru mo--
nastirile inchinAte din Muntenia. 169.

Pinllill'rolumenulai 1-fu.

www.dacoromanica.ro