SURETE

IZVOADE

(OOCOEM BASARABENE)
VOL. XI.

PUBLICATE DE

GII. GHIBANESCif
Profesor,

tram corespondent at Academie' Romano, Senator.

MEI

(Publioatinne Monti shpt auspioille Direotoratului

Instructinnii Pub lice din Chigin&n)

IA %II
Tipografia.LIIMINA BIOLDOVEV.

1822

www.dacoromanica.ro

Surete

Izvoade

(Documente basarabene)

In vara anului 1824 pentru nevoile incvartiruitii in tinutul

Hotinului se iau masuri din partea guvernatorului civil, Catacazi
sa se puns o taxa a fumdritului pe toti proprietarii de case din
Hotin : boeri, functionari, breslaqi, creqtini qi evrei. Cu acest prilej se face o catagrafie generals a casasilor din orasul Hotin de
o comisie alcatuita ad-hoc pentru aceasta : nobilul N. Gracevschi,
cancelarist, deputatul cretin Petre Cazacu si deputatul evreu
Abram Poleac. Secretar cornisiunei a fost seful cancelariei Leahovici.

Lucrarea aceasta se cuprinde intr'un dosar, compus din 35

file, revizuit la copiere de pe actele originale, in 31 Oct. 1824
sub No. 11084. Redactarea e in rusete atat a ordonantelor guvernatorului Catacazi catra comisiune, cat i lista casailor.
Pentru interesul ce poarta azi aceasta catagrafie a Hotinului, intru cat este orasul cel mai dela nord al Romaniei marl
i a stat mai multa vreme in gall de Inriurirea de stat Moldovenesc, cu incepere dela sfaritui secoiului al XVII-lea, dau loc
de o cam data catagrafiei orasului Hotin, pentru a da in al doilea
rand catagrafia tinutului Hotin pc sate i nume de locuitori, material istoric informativ pentru etnografia nordului Basarabiei.
In 1824 se gasiau iq orasul Hotin .53 nobili functionari,
cad au platit adetiul fumarituiui 731 lei ; mai erau In Hotin 405
crestini, ocupand diferite meserii, toti acetia au platit fumaritul
623 lei ; iar obtea jidovilor numara 333 nume cu o suma globald de 1217 lei, dei instructiile guvernatorului Catacazi arata
ca comunitatea evreilor se oferise a plati 1000 lei gepe acelai
obiect). adica pe fumdrit.
In total dar orasul Hotin numara in 1824 un total de 791
casasi, supui adetiului fumaritului, dupa starea individuals a ca-

sasului nu atat dupa starea irnobilului.

Daca socotim la cele 791 case cate 5 suflete de locuitori,
ar reei cs in 1824 populatiunea Hotinului era de 3956 suflete.
1. 1824 Oct. 28. Ho tin. Gavernatorul cetAtenesc Catacazi da Instruct'
comisiunli pentru stabillrea fumAritului la locuitorli boeri, slujba0, meseria0
cretlni II tagma evreilor, in suma de lei 2571. (fila 1 0 14).

Primitd la 31 Octozbrie. anal 182g.

Catre Comisiunea cantonamentului din Hotin,

intarind prin aceasta reprezenlantul catre mine prin
XI. Surete si lzvoade.

www.dacoromanica.ro

-2raportul acestei comisiuni No, 151 distribuirile de bi-

ruri ale fumaritului pe anul de fata 1824 dupa cum

urmeaza : unul dela nobili si functionari 731 lei, iar
altul dela celelalte tagme crestinesti 623 lei, in total
1354 lei, socotind ca aceasta comisiune deopotriva

si cu totul drept a asezat acest bir,eu poruncesc

ei ca in curand sa adune cunoscuta suma de bani

si sa nu se cheltuiasCa nimic fara invoirea mea, in

afara de obiectele ce sunt invoite de mai inalnte ;
in ceia ce priveste comunitatea evreilor cari se- invoesc a plati 1000 lei dela sine pe acelas obiect, eu
gasesc ca cantonamentul comisiunei fara rost a aratat neactivitatea ei, fiind datoare a raspandi fi la evrei distribuirea birului ; intrand deadreptul in averea
si castigul fiecaruia, incasandu-i nu pe deplin sub
numirea comuna tagmei evreesti si anume : trebue
cu luare aminte si adevarata inchipuire a datoriilor
directe a fiecarei case a proprietarului deosebit, in
privinta impozitului orasean aratat, cu atAt mai mult
ca pentru apararea tuturor averilor din oras, pentru
ingreuere, se intrebuinteaza dela fiecare anumiti de-

putati in compusul comisiunei cantonamentului prin

urmare fi evreii avand parte in ea ca si celelalte
tagme, prin mijlocirea deputatilor for cari iau parte
nu vor indrazni a cere pentru ei exceptie din legile

generale ; mai ales ca incasarea de bani de catre evrei 1000 lei deja fagaduiti in suma comisiunei nu
numai ca an departa dela aplicarea inceputurilor si
multe altele cunoscute comisiunei, dar ar fi Post o
urmare incurcata si neasigurata, lasand chiar comisiunea cantonamentala, ne luand in vedere cine si
cat a platit si cat a datorit ; mai mult sau mai putin
eu si indatorez comisiunea a lua masurile neaparate.
Originalul iscalit de guvernatorul cetatenesc Catacazi ; pentru conformitate sefui comisiunei cantonamentului din Hotin- Liahovici.
No. 11084

28 Octombrie anul 1824

www.dacoromanica.ro

2. 1824 Aug. 24 Hotin. Tabloid de distribuire a nob ilimei, ce locnefte

in orasul Hotin si a celor ce an casele for proprii, cat e datorfiecare a plait Iii coniisiunea Incvartiruirii din Hotin. (fila 2 si 3).
Alcatuita pe zlua de 12 August, 1824
Lel

No.

Urmasii raposatului general maior Liders

Prinful Cantacueins'a primit 40

.
.

3 Nadvornil so v eatnic Leuhin

.
.
.
4 Sofia locotenentului-colonel lIaritonov vaduva
5 Lt-colonel Coliadinvschi ; urmeazd serviciul .
6 Stat capitan in comanda invalizilor Budanovschi
7 Locotenent-colonel Sigizmund ; urmeazd serviciul
8 a 13-a clasa ,,irocolavin
.
.
.
.
9 Colejchii reghistrator-Cu/vciphidupa intdmplare

10
11

12
13
14
15
16
17
18
19

a dat casele la inchiriat

.
.
Ormianin Gadek,i dupd intamplare a dat casele la
inchiriet s'a primit 25
.
.
Armianut Pashaliss'a primit .
.
.
.
Secretarul Guverpatorului Levinpv
.
Secretarul tribunalului tinutal Banta s s'a primit
Major- demisionat ivinvschi.

,;)

Gubernschi Secretar Ghincul (Hancul) .

.
Pavladi Poliza .
.
.
.
.
Negustorul Poliacov ,
.
Armianin Morat ; fiind batran si sarac, este scutit
Judecator de tribunal Paharnic Donici .
.
20 Iordache Dimitriu, dupd invoirea lui cu comisiunea,

50
80
10
5
5

15

80

50
15

50
15

25
5
50
10
15

care a luat in chirie casa lul, este scutit de platA

21

Functionareasa sarba lordachisa Sta'na.

misiunei si pentru asta este scutita

.
.
.
.
.

22 Sub-locotenentul demisionat Pavlov

.
.
23 Pancratie Dlujanvschii
.
.
.
.
24 Elisabeta Tumanov vaduva, casa ei InairiatA cO25
26
27
28
29
30

Nobilul ,inzon Balicchis'au primit

.
.
.
.

Colejschii Secretar Alexandrovici .

Colejschii asesor Cucchevici

Nobilul Ignat Lozinvschi .

.
.

.
Nobilul Semen Maevschis'au primit .
Gubernschi Secretar Bruhovschis'au primit..
31 Stolonacialnic ispravniciei Hotinului Beldcmann
.
s'au primit .
.
32 Cantelaristul Gracevtov ;casa-i 1111 este ocupata de
proprietarul ei si nici de altcineva din.. cauza ca-i

33

goald

Colijscaia secretaravaduva Mael-whi.

www.dacoromanica.ro

15
5
2

25
2
5
15
5
5

10

.
..

4
No.

Lei

34 Nazirul politiei cvartalului Hotinulul, Porteirescvl

35 Secretarul ispr. de Hotin Pada //ca fiindcA Came laved
36
s, afla in casa lui
.
.
.
37
38
39
40
41

Cinovnicut sarbesc i1filays Saranovici .

Cinovnicul sArbesc Iovic6 illilovanovici .
Dvoreanin illihailo Trocinvst;hi .
.

Ispravnicul- tinutului Sirejescul s'a primit .

Stolonacialnic judecator at tinutului Puchin.

42 Nob lilul Jottanovscki

43 Burgomistru (primarele) dumnelui Teodor Dubiniac

.
44 Stolonacialnic Dromaqca
.
45 Functionarul sarb 111achedonschi .
.
46 Colejschii reghistrator Diovici
.
.
.
47 Functionarul sArb Diordiovici
.
.
.
48 10-a clasa Ovsianicov.
.
49 13-a clasA a garnizoanei artileriei Sclvestrov .
.
Stab capi tan demisionat -Dutovici,
.
50 Gubernschi Secretar liagneacv .
51 Slujbwl de la cancetaria judecAtoriai

Reus s'a primit

25
40
9
15
3

5
10
5
5

tinutului

52 Armianul Iacub Iacubovici, ; are cafenea ri are cA-

tig anual pana la 2000 lei

10

53 Casieria Hotinului Ilugalter Butinorici s'au prima

iar in total .

25
3

731

politai (indiscifrabil)

Alesul de nobili pentru alcatuirea acestui

tablou a luat parte N. Gracevschi
1i:tarifa la 25 Octombrie 1824
iscatit Cataeaz4i
Deputat Petre Cazaeu

Deputat Abram Poliac (evreege)

ref canufariei
Leahovici

Intiirete Guvernatorul ornului

www.dacoromanica.ro

5
2. 1624. lulle 27 Hotin. Tabloul dc distribuirea tagmelor cmtinelti.
cati bani este dator a pleiti fiecare in cantonamentul comisiunii din Hotin,
Alcatulta la 27 Julie 1824.

Numele i Pronumeie
Tani Carestinwschi 1 leu ; Mihailo Buhinvsclii 1 Ieu ; Casper
Simonov 2 lei ; Matico Snigurski 1 leu ; Condrat Dusinvschi 1
leu; lane ciobotar (Sapojnic) 1 leu ; Stefan ginere lui Cucuruz
1 leu; Pavel Postalion 1 ; Ivan Scripnin 1 ; Timotei Calaras 1 ;
losif Calaras 1 ; Estafie Cantorschi poll taiu (strajnic) 1 ; Diordie
Ciartcovschi 2 ; Grigorie Calaras 1; Stefan Dubcean 1; Jacob
Gribcian 2 ; Ivan Sevciuc 1 ; Ivan Beretca 1 ; Oregorie Zaica
2 ; Semen .Sofroni 1 ; Luchian Miller 2 ; Grigorie Dulgherul
(plotnic) 1 ; Semen dulgherul 1 ; Pavlo vet 1 ; Vasile Vengher
(Ungurul) 1 ; Maxim Rudac 1 ; Iacob Leniuc 2 ; Petro Petrovclue 2; Stefan Miiier 2 ; Jacob Condratiuc 2 ; Danilo $erbatie
2 ; Iacob Pojarciuc 2 ; Gavrilo Coplivschi 2 ; Andrei Didov 2 ;
Selvester Slavinvschi 2 ; Feodor Reznic 2; Ivan Tiutiunic 2
Mihailo Ocopsehi 1 ; Grigorie Zinchevici 2 ; Petro Sevciuc 1 ;
Petru Constantin 1 ; Stefan RoscoVschi 1 ; Stefan Constantinov
1 ; Gritco Hudicovschi 1 ; Gavrilo Tiutiunic 1 ;
Iurii Conovciuc 2 ; Nicolai Pojaruc 1 ; Ivan Tiutiunic 1 ; Vasile Ribciac 1 ;
Ivan Clevciuc 1; Nicolai Solodiuc 1 ; Fedor Ghicovie 2 ; Gritco
Clevciuc ; Fedco ginere lui Cusnirin 2 ; 0 lexa Gulsniuc 2 ; Vasite Sesteliuc 1 ; Vasile Cocoruz 2 ; Vasile Cusnir 2; Matvei
Ganciar 2 ; Demian Staroj 1 ; Gritco Solodiuc 2 ; Vasile Clischivschi 2 ; Nichita Galusca 1 ; Anton Moghila 2 ; Iacob Tihaci
2; Lurie Romanov 2 ; Fedor Tihaci 2 ; Ivan Perchivschi 1 ;
Ivan Tihaciov fecior 2 ; Petro Cruglie 2 ; lanco Gorelevschi 2 ;
Ivan Cotiujanvschi 1 ; Petro Cotiujanvschi 1 ; Nasile Vino gradschl 2; Gritco Galitchi '2; Mihailo Jaloba 2; Ivan Zavalnie 1 ;
Fedor Zavalnie 1 ; Matei Otacscoi 1 ; Ivan Mendriuc 2 ; Prodan
Ungurul (Venger) 1 ; Ivan Crivog vet 1 ; Andrei ciobanu 1 ;
Gritco Zvinogrodschi 2 ; Vasile Zvinogrodschi 2 ; Filip Mihaci

2; Pantelimon Suholitco 2; Ivan Garabet 2; Petru Lazarciuc

2 ; Filip Lazarciuc 2 ; Stefan ginerile Cundiev 2 ; Semen Rucsinvschi 2 ; Petre Gumaniuc 2 ; Lupul Ciobanov 2 ; Mihail

Portar 2 ; Petro Pojtar 1 ; Stefan Cravta 1 ; Dimitrie Pavlitic

Stefan
1 ; Ivan Coptiuh 1 ; Danilo Hrostiuc 1 ; Jurie Svetu 2 ;
Gribic 2i Andrei Penteles 1 ; Dimitro Cusnir 2; Gritco Melbincov 1; Antonie Satcovschi 1; Jurie Ciumac 2 ; Maxim Jeltar
www.dacoromanica.ro

-6
1 ; Juzco Dergaci 2 ; Ivan Mironciuc 1 ; Vasile Mironciuc 1 ;
Pentelei Ganciar 1 ; Andrei Mirostinvschi 1 ; Semen Calaras 1 ;
Ivan Calaras 3 ; Dominic Calaras 1 ; Jurie Rascovschi 1 ; Gritco
Rascovschi 1 ; Roman Scripnic 1 ; Marcu Plotnic 2 ; AI ecsni
Barsovschi 2 ; Timofei Rascovschi 1 ; Gavril Boiljoc 1 ; Iacov
Ciortcovschi 1; Iacov Lomacinvschi 1 ; Ivan Golovatie 2; Nicolae Ivanbschie 1 ; Mihailo Cajconoga (olog) 2 ; Panin Clizchivschic

2 ; Danilo Borsevschi 1 ; Luchian Borsevschi 1 ; Vasile Novoc

2; Stefan Clischivschie 2; Vasile Otacschia 2; Semen Ctiscovschi
1 ; Sava Ciumac 2; Dumitru Cioban 1 ; ZaharIa Cioban 1; Ilco
*ubrayschie 1 ; Semen Cazineaschi 2; Petro Borpvschl I ;
Artem Ciumac ginere Jul Cudiev 2 ; Vasile Svetu 1 ; Andrei .Covale 1 ; Stefan Colibaba 1 ; Ivan Iarmeliuc 1 ; Vasile larmeliuc
1; Iosif vet Acsentiev 2; Iacob Hertanu 1 ; Demco Caplivschi
1 ; Ianco Rogovschi 2; Ianco Copotinvschi Covale 2; Jurie Iarmellue 2; Nicolai Hertovschi 2; Nicolai Cazineatchi 1 ; Roman
Hertovschi 2; Dimitru Gribin 1 ; Nichifor Covale 2; Diordii
Hertan 1 ; Iacov Gaidibros 1 ; Nicola' Ciortonovschi 2 ; Dimitro
Gusac 2; Mihailo Vesolovschi 2 ; Vasile Conitchi 2 ; Vasile Maroziuc 2 ; Vasile Debrovschi 2 ; Vasile Vengher 2 ; Nichifor Stefanovschl 2 ; Ianco Lencovschi Covale 2 ; Roman Conitki 2 ;
Ignat Diba 2; Zaharie Ciumak 2; Osip Pikur 1 ; Petro Vengher
1 ; Milian Usatii 2 ; Mihailo Tigolbnic 2 ; Stefan Sandiga 2 ;
Ianco Carciuvschi 2 ; Ivan Balan Cusnir 2 ; Fedor Coprenovici
2 ; Mihailo Dubcean 1 ; Toma Boutki 2; Stefan Rimar 2 ; Mihailo Svetu 2 ; Fedor Lirnic 1 ; Ivan *ubrayschil 1 ; Gregorie
Fuciuliuc 1 ; Vasile Lanovic 2 ; Mater Lazarciuc 2 ; Leontie Gredelisin 2; Nicolai Dorineanschie 1 ; Gregorie Pseni6nic (branzar) 3 ;
Gregorie Acsentielsapojnic 1; Osip Strajevschi berar (pivovar) 1 ;

Ivan Lucinevici Cusnir 2; Mihailo Calapac 2; Mihailo Dom neanschi 1 ; Vasile Scripnic 2 ; Demean Tcace 3 ; Danilo Rimar
1 ; Mihalachi Burdeniuc 1 ; Vasile Grosovii Calaras 1 ; Petro
Levandovschi cusnir 2; Gavrilo Perepeliuc 1 ; Clima Levitki
3 ; Iani Ziber 1 ; Ignat Ziber 1; Matei Zvaraci 1 ; Ostafie Dub ceac 2 ; Petro Medvetki 2; Anton Leucovschi 2 ; Iacob Vasilevschl 1 ; Timoftei Cliscovsthi 2; Ivan Oleniuc 1 ; Anton Pretca
Iacov Bodnar Lipcanvschi 1; Ion Casiian 2 ; Stefan Poncisin 2 ;
Ianco Ganciar 1 ; Benedit Costetchi 1; Nicolai Perepeliuc 2 ;
Fedor Clovatki Covale (ferar) 2 ; Ivan ginere Indziov 1 ; Grigorie
Besedinvschi 2 ; Simcln Olvsevschi 1 ; Anton Romanov Cojevnic
2 ; Mesa Casapnic 1; Iacov Antonioc 1; Stefan Sapojnic 1
www.dacoromanica.ro

-7
Dimitro Timciuc 2; Iacov lanisevschi 2; Grigorl Caliciuca 1;
Grigori Jenevici 2; Vaduva Rvinarco 2 ; Stanislau Petrovschi 1;
Ivan Fedoniuc 1 ; Ilco Peslearin 1 ; Petro Tcacic 2 ; Ivan Bur deniucov gintre 1 ; Gavril *vetu 2 ; vAduva Crentovsca 1 ; Ivan
Groziov zeat 2 ; Ivan Casapnic 1 ; Ivan Plotnic 1; Vasile Gangarov ; Anton Bernayschi 2; Matvei Cantaragiu 2 ; Andrev Mazuric 2; Vaduva Smoleacica 1 ; Vaduva 1agnisca 1 ; Ivan Mihailov 2 ; Olecsa PArlas 2 ; Todor Benda 2; Danilo Comarnitki
2 ; Dimitro Domenovschi 1 ; Ion Casapnic 2 ; Pavlo Zagreiduh
1 ; Stefan Paniovschi 1 ; Ilbco Matcovschi 1 ; Timofei Tractirtschi
2 ; Artenie Samoilov 1; Lucvian Cominar 2 ; Timofei Magastiuc
2 ; Gavril Simnic 1 ; Jurie Zaiatov 2 ; Ivan Gaisiak 1 ; Ivan Bu-

tusanvschi 2; Olexa Palamar 1 ; Vasile Cunitchl 2; Matvei

Tcaci 1 ; Ion Gavril Camenstiuc 2 ; Ivan Oconschi 1 ; Osip Sitnic

2 ; Coste Sitnic 2 ; Matvei Filipisin 2 ; Ivan Crucovschi 1 ; Ion

Grobar 2 ; Ion Vengher 1 ; Ion Soiciuc 2; Vasile Grabarstiuc
2 ; Mihailo Mihailenco 3 ; Ion Prituleance 2 ; Ivan Zozulean 1 ;
Stefan Melvnitki 2 ; Petro Bodnaric 1 ; Petro Bodnar 1 ; Ivan
Groziov 1 ; Mihailo Soiciuc 2; Ivan Pozneacu 1 ; Jurie Pauvcov
1 ; Gregorie Ocopschi sapojnic 2 ; Vasile Sicarcic 1 ; Anton Tcacicov 1 ; Pavlo PsenVnii 2 ; Pavlo Guzin 1 ; Lucvian Bodnari
Dimitro Pojneac 1 ; Demco Vengher 1 ; Fedor Dumneac 2 ; Grigorie Dutnneac 2 ; Petro Staroj 2 ; Pavlo Calaras 2 ; Jurie Struc
2 ; Ivan Struc 2 ; Fedor Struc 1 ; Gritco Cudrineatki 1 ; Nichifor
Caterinciuc 2; Martin Corgan 2; Fedor Zaita 2; Ivan Marciak
2; Gavril Demeanov 2; Mihail Medinvschi 2; Dimitri Pastuh 2;
Stefan Tcaci (ptnzar) 2; Grigorie Gavrilov 2 ; Tanesco Ganciuc 2;
Olecsa Dziombas 2 ; Mihail() Costelnic 2 ; Ivan Sichirciuc 3; Va-

sile Didicov 2; Procop Sichirciuc 2; Semen Sopciuc 2; latco

Baicov 2 ; Nicolae Nabojniac 2; Nicolae Zaeta 2; Olexa IvanWn 1;
Fedor Ivanov 2 ; Gavrilo Ivanisin 1 ; Vasile Ivanisln 4 ; Ivan
Malanciuc 1 ; Fedor Urciuleac 1 ; Ivan Crucovschi 1 ; Marco
Delevanciuc 2; Ivan Zalevschi 1 ; Mihailo Lesiov 1 ; Pricop
Holeamanciuc 1 ; Gritco Gasium 1 ; Onofrei Gasiun 1 ; Vasile

Terenciuc 1 ; Ivan Cudanovschi 1 ; Vasile Grip 1 ; Maxim Palamariu 1 ; Onofrei Mihailov 2 ; Gritco Polovanciuc 1 ; Petro
Osatciuc 1 ; Ivan Pesleariu 1 ; Matvei Gavrilov 1 ; Luchiian Nichitiuk 2; Maxim Gavrilov 1 ; Anton Romanov 1 Ilco Lesiov
2 ; Ivan Paziuc 1 ; Nichita Smoleac 2; Ivan fiul lui Peslearov
2:; Gritco Grimciuc 1 Nichita Bardeniuc 2 ; Andrei Caznietki
2; Ivan Scalbciuk 2; Vasile Cuta 1 ; Leon_Tivoleanschi 1 ;
www.dacoromanica.ro
;

-8lttzco Coladrivschi 2 ; Vasile Ghijdevschi 1; Gavril Colodki 2 ;

Nicolai Bilcus 2 ; Maxim Svetu 1; Dann Ganciar 2 ; Ion Cambur
1; Dumitru Ciorneiu 2 ; Petru Dobrovisca 2 ; Gritco Coromsiu 2 ;
Mihail Ribac 2; Petru Cusnicov 2 ; Fedco Lanovic 2 ; Olecsa
Crivos 2 ; Vasile Lucichevici 2 ; Vedor Sohanov 1 Nichita Crayciuk 1 ; Vasile Gomaniuc 2 ; Vaduva Nichiforova 1; Nicolae Lucichevici 2 ; Olecsa Plotnic 2 ; Demko Gasnic 2 ; Danilo Rogum 1,
Ivan Petelbschi 1 ; Ivan Atamanciuc 1 ; Olecsa Calaras 1 ; Glitco
GripA 2 Onofrei Paziuc 2 ; Gregorco Calaras 1 ; Danilo Serdencol ; Anton Mumjic 1 ; Gritco Babici 1; Ivan Fitipciuc 2 ; Gavrilo Zablotchie 2 ; Vaduva Percaysca 1 ; Ivan Rascovschii 2;
Stefan Struk 2 ; Gritco Laschevici 2 ; Ion Roguschi 2 ; Pricop

Codiev 2. total 405 persoane si 623 lei.

4. 1824' Oct. 25 Hotin. Comisiunea Intdreste tabloul dat mai sus
pentru plata fumdritului nobililor $i obftiei cre.Ftinilor.

Noi locuitorii Hotinului acest tablou de distribuire de bunA

voie l'am iscAlit si insemnatii in acest tablOu bani case sate
do ua zeci si trei lei (623) si ne indatorim cu totul a plati, pentru care ne iscalim iar pentru nestiinta de carte punem semnul
crucei, Vasile Clischivschi, Danilo Ganciar, Mihailo Saiciuc,
Gritco Siloviuc, Iurie Iartneliuc, Adrei Ivanov Sotchii, Vasile
Rogovschi starostele.
politimaistru (indiscifrabil)
Intdresc 25 Octombrie 1824

Deputat Petre Cozac

Deputat Abram Poleac (evreeste)
sef cancelariei, Leahovici
Intareste : Guvernatorul orasAnesc. Catacazi
Catacazi

5. 1824 Julie 18 Hotin. Comisia incvartirturii cheamd pe dvoreni

(boeri) la consfdtuire pentru plata fumdritului incvartiruirii.

D ela Comisiunea din Hotin.

Dumnealor Dvoreni, ce locuesc in orasul Hotin si celor ce

au c asele for proprii.

INSTIINTARE
Din cauza necesitatilor in ceia ce priveste interesul obstesc,
comisiunea gaseste dewww.dacoromanica.ro
trebuinta pentru facerea tabloului de dis-

--

tribuire intre tagma dvorenilor a vA aduna, Domnilor, in aceasta

Pentru
comisinne pe ziva de 26 lulie, Ia 8 ore dimineata ;
asta comisiunea face cunoscut tagmei dvorenilor prin aceasta,
si-i roagA pe fiecare dvorean a se iscAli pe aceasta numai decal
la termenul indicat in aceasta comisiune.
Politai maistru (indiscifrabil)
No. 119
18 Iult-c, anal 1824
Deputat Petre Cazac
Deputat Abram Poleac (in evreeste)
Orasul Hotin
sef cancelariei Leahovici
Am cetit Gavriil Gordeev, a n cetit Ecaterina Haritonova
Stefan Sirocolavin, am cetit Simeon Balitchi, Feodor Dubiniac
burgomistru, cital Dragomir.
Dimitriu Reus, cital Moltanovschi etc. (indiscifrabili).
6. 1825 lanuarie 31 Hatin. Se aprobti tabloul sumelor de plata din
partea Wei jidovilor pentru funairit.
Primita la 21 Februarie 1825.

Catre comisiunea din Hotin

ControlAnd reprezentantul dumnealui guvernatorul ortisean
basarabean prin raportul acestei comisiuni No. 228, tabloul,
prin care cetalenii tagmei evreeqti din Hotin sunt incasati in
loc de gazdA in feint plAtei banesti in venitul cantonamentului :
suma cave este semnatA in numitul tablou formeazA in total 1217

lei, eu intaresc acesta si transportandu-I Ia sine inapoi poruncesc comisiunei cantonamentului din Hotin a se ingriji de adunarea banilor in regulA si prin aceasta se acorda si raportul
catre mine acestei comisiuni No. 15. Inloctiitorul guvernatorului orasenesc basarabean
Vighel: pentru conformitate eful
Cancelariei comisiunei cantonamentului din Hotin
No. 1122
31 lanuarie anal 1825.

Leahovic

7. 1824 Noem, 17 otin. Tablou de distribuirea tag nei evree.Fti,

cati bant este dator a plan fiecare to cantonamentul comisiunei din Hoiln
Vila 19-27).
AlcAtult la 1824 in Noembre 17.

NuhAm Gherscovici 3 lei, se is de la fii lui lankel 1 leu,

Abram Leiba Struiievici
2, Nahman Movie' cu fii 2, Meer Nu
www.dacoromanica.ro

- 10 simoviti cu fii 2, VAduva Haia 1, Abramco *milovici

1,

Srul

Sora 40, se ia de la fiul David Srulovici 8, Vaduva Dina 6,

se ia de la Matus Nusimovia 14, Srul Leiba Ruvimovici 7, Leiba
Dobrin 40, se ia de la 'onkel, 'onkel Mogolovschi 6, *Horn Voiiovici 1, se ia Gherm. Corolovschi 1, Mendel Itic Svandtki 6,
dela ginerele lui Itic 2, VAduva Ruh la 10, Mortco Moscovici 2,
Beniumen Moscovici 14,, se ia Zeilic Brodtki 5, Ghersco Lipovici 10, se ia Ghersco Gherscovici 8, Gavril Gdaliovici 5, Abram
'Moscovici 6, *mil Anorovici 1, losub Abramovici 2, se ia Leib
Ovschiovici 2, Ruvim Nuhimovici 20, Mosco Caplivschi 3, se
ia Mosco Aronovici 25, Froim Mortcovici 5, se ia lanchel Maghilovici 2, se ia Ghers Maitih Moscovici 5, Nusim Abovici 1,
Leiba Simonovici 15 Mosco Gherscovici sAracul - se ia Leiba
Abramovici 2, Abram Duvid Gherscovici 5, otcupar Ghersco
*luimovici 4, se ia Aron Simen 2, Mosco Biuminovici 1, se ia
Abramco Gucovschi 1, Alter Simonovici 1, Duvid Leib Haimovici 7, Volco Spirac 1, Beniumin Voliovici 7, Leiba Caracusanschi 7 Aron Leibovici 4, Abramco Leibovici 2, Haim sapojnic
sarac
Aizic Beiumonovici 1, se ia Abramco Moscovici 4,
Zeilic croitor Leibovici 2, se ia lanchel Vecsler 1, Meer Sulim
Haimovici 7, Leiba losif *vantschi 1, Duvid Inkeliovici 1, Bercu
losiovici bodnar 4, se ia Leizor Hunovici 1, Abram Froimovici
croitor 2 (portnoi), Bercu Duvidovici argintar 1, Leiba Gherscovici cu ginerii 2, Elio Haimovici scoln'c sarac
lanchel Bercovici 15, se ia Fate! ceasornicar 2, VAduva Ester saracA -, se
ia Sliom Aizicovici 2, ciobotarul Zeilic Furman 1, Leiba#Voliovici
6, Mosco Bercovici sarac - Ios Leibovici 1, Simon Libirovici sarac

- Smil Abramovici 2, Leiba Iticovici 1, los Vodovoz (apar) 1, Fisel

Leibovici 2, Bercu Gherscovici 1, Gherscu Iticovici 1, Leizor Leizerovici 1, Leiba lanculiovici 2, Gherscu Smiliovicil, Duvid Leibovici,2, Haim Duvidovici 1, Itco Soiliovici 1, Morlt Abramovici
10, Smil 1, se ia ginerele Abramco 1,Iiudco Faibisevici cu fii 2, Abram losiovici sarac-Beiumin Haimovici 2, se ialiom lancoliovici
2, Itco Gherscovici j2, se ia Mortco 1,1os Ovsliovici 2, Se ia BurAh

1, Abram Itco deputat - se is Mosco lanculiovici 2, Leiba Mortcovici 2, Abram Sruliovici 2, Aron Faivisovici 8, se ia Simon
Moise
Kintim 5, Faivil MeilihOvici 2, Chiva Nuhamovici sarac
'onkel Aizicovici 10, Leiba Nutovici 15, Abram Itcovici Daicea
2, se ia de la ginerele Aron Leibovici 3, Leiba Ruvimovici 2,
Mosco Ghidelnivici 25, 'onkel Iudcovici 30, Iudco *Miliovici 1,
Ovsia Miheliovici 2, Gherun Aronovici 1, Abramco Hananowww.dacoromanica.ro

vici 3, se ia ginere Leiba Mortcovici 2, VAduva Maria WadiVaduva Irinei Faivls

los Duvidovici 14, VAduva lura sAraca
Gherscovici 14, Martco Haimovici 30 Ghersco Scolnic 1, Ovsia
Sruliovici 2, Vol Leibovici 1, lankel Iosiovici 5, Duvid Mart-

covici 1, Mendel Aronovici 1, Berco Aronovici 1, Vol Sruliovici 2, los Iticovici 2, los Haimovici 2, Maiarco Haimovici 4,
se la loina Sapsovici 2, Vaduva Pesia sAraca
Ghersco Alexandrovici 1, Itco Mendelovici 10, Corpel losiovici 2, Chelman
Zalmanovici 2, Sonia Aizicovici 1, Abram Itcovici 2, Abram ludcovici 3, se ia Beniamin Aizicovici 3, loll Gherscovici 3, Ghersco
Mendeliovici 3, Ghersun Eliovici 2, Duvid bir losiovici 1, Lelba
Faibisovici 3, VAduva Feiga 8, Duvid Ghers Sruliovici 3, Mahel
Itcovici 1, iGhert obiestic 1, Haim Solomin 1, Elnuk Iosiovici 3, Avram Asirovici 2, Naftule Itcovici 1, Simon Rascovschi
5, VAduva Ruhia saraca
Mosco Voliovici, 1, Abramco Itcovici 3, Mosco Sliumovici 5, Moise Einel 1, Vaduva Sosia sAracA
Leiba Mortcovici 2, Mosco Peisahovici 2, se is Duvid
Obestin 2, lankel *aposkin cu fii 2, Mosco Folf Saposkin sarac
-, Aron Abramovici /, Abramco Simhovici I, Abram Ghironia
Maiorco Voliovici Litvah 1, Ben Itcovici sArac - Srul Leibovici
12, BurAh Gherscovici 3, Abramco Aronovici 3, Sala loinovici 1,
Mendel Muzicant 1. Copel Moscovici 5, Aron Sam Mortcovici
1, Motea Duvidovici 1, Slium Peisahovici 1, Itko Sliumovici 1,
Ghersco Itcovici 1, Aron Mihiliovici sArac Berco Mortcovici
2, Aron Mendeliovici 3, lankel Feibisovici 4, Aron Moscovici 2,
Srul Leiba Ovscovici 3, Mosco Leibovici 2, Sender Neirovici 1,
Berco Gherscovici
Duvid Erihimovici 1, VAduva Leia sAracA,
1, Gabriel Mortcovici 1, Avrum Moscovici Litvan 1, Itko Usarovici:2, Leiba!Itcovici 2, Vaduva Malka 1, se ia fiul lui Avrum
Haim 3, se ia de la comisul loll (Met in pravalie) 2, Abram
Leibovici cu fratil 4, Moscb Aronovici 1, se ia de la flu' lui
Aron 2, Mortco Leibovici Calpacciu 8, se ia fiul lui Aron 1,
Moise Aizic Aronovici 1, Mosco Leibovici Tarsebanschi 2, Aron
Smiliovici cu ginerii 6, Mortco Itik losiovici 10, losca loiliovici

1, se ia de la flu! lui Itco 2, LeizAr Ghers Alcunovici 2, se ia

de la ginerele lui Meier Vecsler 2, Volea Gherscovici 3, Moscu
Leibovici 2, Abram Pincs 2, Smei Iudcovici sArac - Avraam
losiovici 2, Abram Baliovici 7, se ia de la losiu Camenschi cu
fii 3, Froim Iosiovici 2, Abram Iosiovici 2, Mendel Smiliovici 10,

se ia de la losca Abramovici 2, VAduva Mirca :sAracA - se is

de la Comornic Tosco Hodocinic 3, Abram Aronovici 10, se ia
www.dacoromanica.ro

- 12 de la *mil Gherscovici 2, Abram Briker 5, latco Ghers Leibovici 4, Aron Meilihovici 2, se ia de la Avram Voliovici 4.
VAduva Perhea 4, Maierc Gherscovici
lose Gherscovici 10,
Vigder Aizicovici 1, se ia de la Abramco Leibovici 3, Aron
Libes 1, Haim *mil Leizerovici 2, Moime ginere Iui Dobrisin 3,
se is de Ia Smil Leibovici 3, Avtie Nuhmovici 2, Mosco Abramovici 40, se ia de la Daniel Meiercovici sarac hers Volir,
reznic 1, Srul.Hasneliovici cu fii 2, Maiorc Leibovici 3, loileo
Godelea 3, latco Smuliovici 1, Leh:dr Leibovici 1, Abramca Leizerovici 3, Srul reznic 1, Volea Itcovici 3, Leiba Gherscovici
3, Smil Climcovici 1, Ghersco Sliornovici 2, Siioma Gherscovici
3, Masco Mortcovici 5, Volf Gherscovici 2, se ia de la Meer
Haim Voliovici 1, Motco: Bercovici Chelbmenetki 1, se ia de la
ginerele Iui Moime lose 2, Haim Smilovici 1, se ia de la fiul
Peisah 1, aceiasi de la Leda Smiliovici 2, lose Aizicovici 2, \TAduva Hane 1, se is de la Laba Timbler 2, Chiril Zelmanovici 1,
Memel Ruvimovici 1, se is de Ia ginerele Iui Abramco 1, lankel
Voliovici sarac - Avsie Jomcovici sarac Abramco Maiercovici
2, Meer Zeilicovici sarac

se ia de la Smil Zurihovici 1, Maiorco

Arti Rabin - lankel Simon Aronovici 2, Zelman Iankeliovici 2,

*mil Ruvimovici 6, Pere( Itcovici 1,
Aizic Mortcovici sarac
Sala Leibovici 1, se ia de la Comarnic Nuhim Aronovici 2,

Zaibel Faivimovici 2, Leiba lankeliovici scolnic sarac -Itco scolnic

sarac Fridel losiovici 1, Volea Sulim sarac Haskel Mortco-

vici 3, Elea Maiorcovici:sdrac-At on Peisahovici sarac,-vaduva

Freida 1, Leiba Beregvici 1, Srul Aronovici 3, Ghidale Maiercovici 1, vActuva 1-ih sdracd-Todor Sruliovici sarac-Ghindel
Sruliovici sarac - Ghersun Moscovici 1, Litman Gherscovici 1,
Leiba Aronovici 2, Leiba Mortcovici 1, Meer Srul Abramovici
3, Motco Leibovici 1, Mortco Peisahovici 1, Peisah Gherscovici
1, Hascal Gherscovici 2, Itco losiovici 1, Avrum lankel Gherscovici 2, Mendel Toiovici 1, Motco Peisahovici 1, Ghers lankel
Leibovici 4, se is de la fii Iui Aron 2, Volea Leibovici 3, se ia
de la fii Loba 1, Srul Zeilicovici 1, Itco aparul (vodovoz) 1,
se ia de la fii lui Itco 1, Nusim Fitiliovici 2, Motco Sruliovici 1,
se ia de la ginerele lui Motco 1, Maierco Voliovici aparul (vodovoz) 1, Abramco Duvidovici 1, Avrum Itkovici 1, Avrum Duvidovici (la fii lui Duvidovici) 2, Aron Bercovici 1, Eliucam Leibovici 2, Sala Smuhatru sarac Lahman Mihailovici sarac vAduva Bella 1, Itco Peisahovici sarac - Motco Iancheliovici 1,
Nusim ciobotar sarac - Faervit Smiliovici 1, vAluva Feier saracA
www.dacoromanica.ro

- 13

- Se is dela ginerele lui Vecsler 1, Zelman Voliovici apar 1,

Leiba Feiervimovici 1, Mosco Leibovici cu gineri 2, Motco Leibovici 1, se i- de la ginerii Volco 1, lose Faivimovici 1, Leizer
Leiba Abramovici 1, Tal Gherscovici 1, Mei leh Reznic 1, *mil
Suhorovici 1, Ghers Motcovici 1, Elie Zaiviliovici cu gineri 2,
Motco Haimovici 2, Aron Volf Eliovici 5, lose Meerovici 1, se
is de la Leiba Abramovici 2, Falvel Strttliovici 4, Berco Aronovici 3, Abram Itscu Aronovici 1, Sapsa croitor 1 (portnoi)
Aron Bercovici 1, se is de la -hi Sim hal 1, Mei ler Falicovici 1,

lose Pesarovici 6, Srul Faibitovici 6, Itic ber Haimovici 2, se

is de Ia Zeilic Smiliovici 1, tij Zisu Furman 2, Avraam Ele Rifeliovici 1, Mosco Aronovici sarac - se is de la fii lui Alter
Rabinovici 3, Zeilic losiovici 2, Ghers Bercovici I, Mortco Iosiovici 4, Aron Duvid Leibovici 3, Leiba scolarul 1, (scolnic)
Ber loll scolnic sarac - se is de Ia Haim ciobotarul 1, Beniamin
losiovici 1, se is de la lanachi Vecsler 1, Aron scolnic 1, Ghers
Chelmanovici 2, Zuric Smiliovici 2, Aron Dorojenschi scolnic 2,
Mendel ciobotar Sadagura 1, Leiba Gotiliovici Dovpaetki 1, Aizic
Smiliovici apariul 1, Suhar Gserscovici muzicant 1, Smil imonovsci 1, Avraam Volf Mendelovici 2, lankel Leiba Itcovici I, se
is de la ginerele Talic 1, Nusim Iuchimovici 4, se is de la Srul
Ghers 2, Smil lancheliovici 2, Mortco Smiliovici 1, Duvid losiovici 1, Smil HeisA losiovici Ivanschi 1, Meer Slimovici 1,
Bercu Zurihovici 1, lser scolnic I, Faibis Gherscovici 15, Godel
Boltuh 10, Abram hangiul 6, (tractirstic) = 1217 lei, adica peste
tot unal mie doua sute saptesprezecce lei acestor numere.
Politaiu.. (indiscifrabil) Deputat Petre Cazacu, Deputat
Abram Poleac (evreeste), Sef cancelariei Leahovici.

8. 1768 Iunie (1a0). Or. I. Calimah VodA scrie carte medelni-

cerului Enachi Canta ispravnic de Soroca s cerceteze pricina

,dintre V. Donosa si preutul Ion Simionel pentru Opriseni.

Ica Grigore loan Calimah Vovoda boj. milost. gospodaru zemli Moldayscoi. Credingios boeriul domnii
mele dumta Enachi Canta o biv. vel. med. ispravnic
de tinutul Sorocii, it facem stitk, ca domnii mele, au
dat jaloba, Vasile Donos de la acel tinut, asupra unui
preutul Ion Siminel tot de la acel tinut, zicand jalui-

toriul ca avand, moO in siliVe Opr*nilor cu iaz :

www.dacoromanica.ro

14

de mora si acel de mai sus aratat iar fi luat mosiia

cu iazul la stapanirea lui, ezindui si jazul, zicand cal

mosie a lui si jaluitoriul este pagubasrde mosii, cum si

de venitul ii, du(pa) cum pricina vei intelege dumnata,
din jaloba lui, pentru cari cerandusi dreptate la domnie
mea, iata cat scriem dum. vazand carte domnii mele,

s aduci de fala, si pe acel de mai sus aratat, cum

si pe alti martori cei va mai arata jaluitorul, si s(a)
stai a le lua sama forte cu amaruntul, si cu buns

dreptate, in frica lui Dumnezau, cetinduis(a) si carte

de blastam, si atunci, dup(a) cum vei ga.si, ca este
mai cucale, si cu dreptate nefacand hatar nici la o parte,

sa dai si marturie, la parte ce sar cade, ca neodih-

nindu(sa.), acolo vreo parte, sai trimeti la divan ca s(a)

li s(a) caute kudecata. easta scriem.-1768 luni 21.

Procit vel logofat
1. p. domnesti cap de bou.
9. 1807 Pentru irauti, Putreda, Cepalauti of Hotin
(date statistice).

Aupra acestor 3 mosii avem un caet cu acte in copii, ce

vorbcsc de mersul pticinei pentru tustrele moiile intre boerl i pre
tendenti asupra-le. Comitetul randuit in 1807 cu cercetarea actelor

de proprietate, a crezut de cuviinfA sa dea el din partea lui un

memoriu asupra situatiei geografice a celor 3 mosii, aratand
catl locuitori au, cari 1i e starea economics ; toate acestea spre
a sluji ca material informativ in judecarea_pricinilor de stApanire.

Dupl scrisoare se vede CA memoriul e scris de un cancelarist austriac, cAci samAna In slovA cu actele scrise cu chirilice
de cancelaria austriaca.
latA acel memoriu:

a) Mocie Putreda ce este lard lacuitori numai pentru

bucate de pascut ft de fanald de cosit
Avesta mosie sa afla intre ocoalele a Prutului de
sus si a Prutului de 'os, si aeasta mosie sa hotaraste cu acesti megiesi pen prekurul ei anume, adica
de la drumul Hotinului cu moia Zalufciuluii cu mosie a Lipcanilor si cu selite Medvejii ce este pustie
Ears nemica pe dansa, si sa hotareste cu mosie Varwww.dacoromanica.ro

15

lecautii, ce este cu sat, si cu movie Peircdutii, ce este

in malul Nistrului dar ma.rimea ei nu sau putut socoti,
lungul sau curmezisul, fiind numai en sangur, dar
dupa aratare oamenilor sa afla mai mare de cat movie
%Serclutilor i mai bung pentru parte de hrana, padure

nui, acareturi ce se afla pe dansa, doao casle armi-

nesti din vreme lVioscalilor cei dinainte stapanesc tot

acei Armeni, nimene nu sau aratat in stapanire ves-

nica, dar la o casli de aceste se afla o levada foarte

mare ca de rasa falci sau si mai bine, tot cu sarampoi foarte bine ingradita, si este plina de pomat de
tot feliul de pomat, care nu sa mai poate lucru ca
acela mai bun sa fie si este facuta de Turci, dar casa,
acareturi sant foarte bune.
b) 114o.,ie .ereiutii ce sa afla in ocolul Prutului de kos
pe malul Prutului
SA hotara*te cu migiesi pen pre,-ur cu movie Lip-

canilor si merge la Hlina ce este cu sat si lovestein

Ghelavat si din Ghelavat merge in Balasineti iara0
cu sat si de acolo merge in Pererita, care este pe malul Prutului den gos de Serauji. Aceaste mosii mai
de sus numite, aceste sant toate pen pregurul mosiii Serautii si este un parau pe mosiie Serau tii den

A os de sat despre Pererita sa numeste Larga acel pa-

rau, si acel parau merge de da in Prut, si sa afla o

padurice de vro doaa zaci ani proprita, este loc mult

ca 40 falci si sa mai afla Intl-aft loc niste ceretei stejar ca trii zaci falci si mai bine, iarasi propili tot din
ace vreme, 70 gospodari sant buni, 2 preoti si un dascal, biserica forte re, acareturi ce sa. afla 2 mori pe
dubasa, una carsma ; 4 casa sant Turcesti, doao intrun parete, iar doao sant foarte tare bune, chivnita
este de lemn, un hambaru de lemnu de pus paine,
iar movie nu sau putut socoti in falci este foarte
mare, ca doao 3easuri mai bine este lungul si curmezisul mai tot intro potriva, vine cam ratunda, dar din
stapanitori nimene nu sau aflat ; iar in vreme Moscalilor cei dinainte sau raspuns niste calugari, numin-

dusa Ca sant a manastirei Putna, care au luat

www.dacoromanica.ro

si

-,- 16

dejma de la oameni, iar de atunce si dana acum nimene nu sa mai raspunde. Aratarile acestor mosii
Putreda Cu Sarautii, toate le arata un mosneag din
sat *arautii anume Mihalachi Dorneanul, precum ca.
mosie Putreda de mic copil. au pascut oile pe dansa

si o stie din preZrur in pre,O;un Armenii ce sant cu

caslele pe Putreda au aratat catra mine ca au cumparato pe nest an 1807 cu doao mii de lei.

c) Moie Cepeleati
Mosie Cepeleutai, dupa aratare Yi intrebare a hotarniciei ce am intrebat, toate asa sau gasit depin din

gura a tot satului, Inca ei din gura for si mai bine

raspund, iar mosie Cepeleutilor este mult mai mare
de cat *arautii si padure sa afla mai bung de cat la
arauti, 130 gospodarl sa afla pe movie Cepeleutai
toli buni, acaretu sa alfa tn iaz cu moara cu doaa
pietre facuta de Turci, arunca pe anti uitimul ca
patruzaci merle si mai bine paine, tij alts moara cu
o piatra si chio este a unui Oran. Una carsma vanzarea Si au umbIat pe an 700 lei. Biserica este si
un preot, trii casa sant turcesti foarte bune tot doao

intrun parete, si este un hambar foarte mare de lemn

de pus paine, dar foarte tare bun, nu sa mai poate.
Aivasta mosie nu are cu nimene nici un calabalic, nu-

mai despre un sat Hanautili sa paste imas, trebue

hotarati, iar din stapanitori nimene nu sau raspuns,
numai acel preot Nicolai vanzatoriul it raspund si
ei, dar nu sau mai aratat in stapanire de cand au dat
mosie la mana dumisale cuconului lordachi nice ca
cum, in vreme Moscalilor de demult au trait fara stapani, nemarui nau dat dejma sau alte adeturi ale mo-

siei, dar in vreme Nemtilor sau raspunsu cuconu

lordachi stapanitori, cari au si trimes dumneaiui cuconu pe un vornic den sat Cepeleutii cu o carte la
Hotin la Ghenarariu, dar iar nu sau putut, fiin4 ca
si atunce sau vandut pe trii ani, si atunce iau tanut

In oranda niste jidovi, dar cu ce pret nu sa stie

la ajasta mosie nam putut ca sa eu la insamnare me-

giesii, care sant pen prekur. fiindca au venit neste

www.dacoromanica.ro

17

belele in sat cu mare zapcelic, nam avut cu cine, dar

nare nici o pricing easta mosie ; cu cat am putut am
salit, mai molt nam putut face Ca nam avut cu cine.
NOTA. In catagra fia Basarabiei din 1817, prima catagrafie facuta Aupa luarea Basarabiei de catre Rusi (Trudi. HI.
35) gasitn aceste lamuriri despre sS'eiraufb si Ceptilaufi.

a) ..,Sirclutii de jos, ocolul Prutul de jos, mosie clasa

I ; are 2 preuti, 1 dascal, 1 palamar ; clasa de jos :

98 gospodari, 7 vaduve, 24 burlaci, 3 scutelnici, Total
123 barbati si 7 femei ; mosia apartine d-sale sfetnic
de curte (nadvornoi soviatnic) Dicescul, cuprinde 400
falci fanata, 350 falci aratura, 350 falci imas al sa-

tului, si 200 falci padure aparata ; De oarece satul

se afla asezat pe malul Prutului locuitorii se ocupa si

cu prinderea pestelui. Se afla In departare de Pererita la 8 verste si de targusorul Lipcani la 2 verste.
.irclutii de sus vin in ocolul Rascovului si avem
urmatoarele stiri despre el : mosie de clasa 2na
are 3 preuti, 3 dascali, 1 dascalita vaduva, 1 palamar, 1 mazil. Clasa de jos : 184 gospodari, 27 vaduve, 30 burlaci, 11 scutelnici. Total 233 barbati, 28
femei. Satul asezat pe mosia, $irdutd apartine dumisale paharnicului Dina Negruti din Moldova, si pe
mosia Vladicirta care apartine manastirii Precista din
Targu-Ocnii ; cuprinde 360 falci fanat, 800 falci aratura, 160 falci imasul satului, 800 falci imas aparat,
2 helestee fara peste cu 2 mod de apa si 4 livezi

ale proprietarului, 4 mori de lemn, si 46 livezi /aranqti. E departe de Ciponos 6 verste, si de Rascov

10 verste
B) Cipi/ciutii. Mosie de rangul 1, 1 preut, o preu-

teasa vaduva, 3 dascali,

palimar. Clasa de jos :

86 gospodari, 8 vaduve, 21 birnici, 6 scutelnici. Total

118 barbati si 9 femei. Mosia apartine dsale spat.

loan Sturza, cuprinde 400 falci fanat, 300 laid aratura, 400 falci imasul satului, 150 falci radiu. Se
afla departare 5 verste de Corestiuti si 7 verste de
Mihataleni.
10. 1809 Noem. 27 (Hotin). Comitetul randuit spre cercetarea
moiilor de la Hotin (IA log. C. Ghica adi verinta dritului stilt de pro-

www.dacoromanica.ro

-- 18
prietate asupra Cepeleutitor (1-lotin) dupa documentele prezentate-

De la Comitetul randuit.
La adiverinta din 22 a trecutei luna. Mart, ce s'au
dat de la acest comitetul dutnisale biv vel logofat
Costache Ghica, pentru mosiile din tinut Hotinului,

s'au zisu si pentru mosie Cipilautii intr'acest chip,

adica :

Izvodul iscalit de Miron Costan si de fratii sai

de partite ce s'au tocmit ca sa is fiestecare frate,

aratandu-se Cipilautii in partea lui Potomir Costan.
7165 lull 10. Scrisoare de la Wadi lui Costan
hatman ; anurne : Miron i Potomir i Iancul i Vasilache
i Vela$co i Marghita i Sarbca i Todosiica i Elena, ara-

tand cum s'au invoit si s'au impartit, aratand ca in

partea lui Potomir intre altele i s'au venit si umatate de sat de Cipilauti, si in partea Sarbcai intre
intre altele i s'au venit ceialalta gumatate de sat de
Cipilauti. Mai Hind si alta scrisoare fara velet iscalita
tot de fi6orii lui Costan hatman, aratandui iarasi cum
s'au impartit si in partea lui Potomir se arata satul
Cipi 18.41 scriind diasupra pe scrisoarea ce de sus
aratata. din 7165 lulie 10, ca iaste impartala dintaiu,
si pe aj.asta fara velet iarasi scrie diasupra, ca iaste
impartala al doilea.
Au aratat si Ilinca Varna voae un ispisoc dela lancul
Voda cu veleatul rapt, intaritoriu unui popa Necoara si
fratelui sau loan Solomon vel visternic, Heath Sofiicai,
nepotii Ulicinei, stranepotii lui Vatco Dom:j si a lui

Caste post. prestranepoti lui Vanciuc BereslOovici,

pentru ocimle ce s'au impartit intre dansii ; si atat
to popa Necoara, cat si la loan Solomon vist. se zice
si cate guma tate din una parte din Cipilauti, cum i
la scrisorile ce au aratat raposatul spatar *tefanache
Sturza si cu dumnalui loan Sturza se cuprind si parti
din Cipilauti, care scrisori sant pe niamul Solomonestilor, pomenindu Cipilatii pe Racovatul tiscat, mai
cuprinzandusa inteacele scrisori si parti din satul
Rujintii, care iarasi niamul Solomonestilor l'au vandut,

si la un zapisa din 7181 Aprilie 10, au vandut Potomir Costan cumnatului

sau lui Gavrilita Costache
www.dacoromanica.ro

19

-vornic, si macar ca la adiverinta ce s'a dat Elencai

Varnavoae nevAzandusa scrisorile dumisale logofa tului,

se socoate .ca poate sa aiba si is parti in Cipilauti ;

dar dupa impartalile aratate ei nui ramane nici o parte,

cum si dumnialui caminar lordachi Bals Inca au aratat

un zapis din 1773 Avgust 24 de la preotul Nicolai,

,curl Ca an vandut numitului boeriu tot satul Cipilautii,

Adandui si un ispisoc din 7145 Septemvre 6 de la Vasilie
Vvod, intaritoriu lui Toader Liciul si fratelui sau

Costantin biv aga si altor frati a for feciorii Liciului

nepotii lui Cotela pe kurnatate de sat Sepencautii din
tinutul Hotinului partea de boos ce au fost cumparatura

tatalui for Liciul de la Dragan si de la rudele for

Tiron Ca uea si de la ficiorii 1or si de la lonascu si Anisia

si Vasilina si Marica si de la Maxim Sminteanca si

de la fie'oru sau Simion si de la sora lui Anusca, iar
o parte an fost a for de bastina, adica nu se potriveste zapisul de vanzare cu ispisocul, pentru ca in

zapis zice Cepelantii si in ispisoc scrie ,Sepencautii 1)

adivereaza aciasta si nu pot aceste scrisori sa. de
pricina scrisorilor dumsale logpfatului.
Pe urma dumlui caminar lordachi Bals dand jaJuba catre cinstitul divan, cu care randuindusa la

acest comitet, cerirea dumisale au fost aceasta, ca

adica. satul Cepilautii, care ieste in tabla visteriei va

i pe Racovatul uscat, dumnealui nul pretenderiseste
ci sa-1 stapaneasca dmlui Jogofatul dupa raspunderea
scrisorilor ; 2)

iar de nu va

fi

pe Racovatul uscat

sal stapaniasca dmlui caminar dupa puterea zapisului

de cumparatura si dmlui logofat sas caute Cepelautit
pe Racovatul uscat. Deci spre a se afla adivarul,

sau vazut scrisorile dumsale stolnicului Gheorghie Loiz,

ce au aratat pe mosie Oncautii, o carte veche sarbasca fara velet Mart 6 de la Ghebrglie parcalabul
de Hotin catra Stroici vel loaofat, cum ca au g-udecat
a vril Baluva pentru o

pe un lonascu Cucora cu un

1) Lard, in ispisoc scriu Sepenlduti si comitetul a vrut sd strdci

numele at sd-1 schimbe in ySepencautr, dar sd cunoaste u dgcirza for si

hotarnica.
2) Laird divanul si comitetul inzpreund.nici am zisu nici sd putea
sd zdc impotriva celora cemi scriu scrisoril_.

www.dacoromanica.ro

-20- -moara, ce iaste in sat in Cepelauti, ca era facuta de

lonasco si de fratii sai Vasile si Gavril, care acel.
Cucora dintre alte scrisori sa dovedeste ca an fost.
stapan Oncautilor. adica dintr'un ispisoc din 7178Dechemvre 20 de la Duca Voda intaritoriu lui Gri-

goras Carlig si fratilor lui fiZorii Tudosiei Matiesoaei,.

nepotii lui Cucora stolnic si altora pe satul Oncautii

la Hotin pe Racovatul sac pe hotarle, ce-au hotarat.
lrimice vornicul de gloata, in care se arata si megiesii,
ci au fost la ace hotasatura, intro care sant si din
Cepelautii acestia, Marin i Vornicul i Vasile Banga
Neculai i Vatamanul i Preotul Vasiian i Grigore i
loan si Fedor, mai fiindu si alt ispisoc tot dintr'acel
an Dechemvre 22, sl tot de la acelas dome, intaritoriu
tot acelora pe satul Sitita, ce sa cheama Oncautii la
Hotin si helesteu si cu moara pe Racovatul uscat, ce
l'au cumparat Grigore Cucora stolnic, de la nepotii.
si strenepotii lui Hotco Coste post. adica de la niamul ce sa cuprinde in ispisocul ce au aratat Ilinca
Varnavoaea. Apoi fiindu aice de fata si dmlui stolnic
Loiz, ce are mosie vasta Uncautii si carele au fost
si vames la Hotin, au aratat ca are deplina stiinta ca
satul Oncautii iaste pe Racovatul uscat si satul Cepelautii iaste alature. Drept aceia dupa dovedire aratata s'au dat dumisale logofatului Costachi Ghica.
1809 Noembre 27.
aciasta adiverinta.
Teodor Bals vornic, loan Tautul paharnic,
i

Dumitrachi Bogdan vornic

intocma de pe ce adevarata. 1809 Dechemvre 27.

Teodor Crusevan.
II). 1810 Tanuarie. Divanul Cnejiei Moldaviei inOreste log-

C. Ghica dreptut de stApanire asupra mosiei Cepeleutii de la

Hotin, dupa cercetarea titiurilor de proprietate facuta de comitetul oranduit intru aceesta.

De la divanul cnejiei Moldavviei.

Dupa bursa vointa premilostivului imparat Ale-

xandra Pavlovici insusi stapanitorul a toata Rosiia,

insamnata la stiinta prestralucirei sale feldmarsalului
mai marele comandir al ostilor, si aratata de excelentie sa d. sfetnicul de taina sinator si prezedent
www.dacoromanica.ro

21

Adivanurilor Moldovii, Valahiei si cavaler Serghie Serghievij Cusnicov prin predlojeniia din 9 zile a lunei lui Julie anul 1808 supt No. 1045 catra divan
pentru moaiile din tinut Hotinului. sa se cerceteze

prin Comitet randuit, si sa se de la lekuitii stapani

dupa dovezile, ce vor ave, au aratat cinst. dumnalui
Costache Ghica biv vet logofat de tara de boos adiveTinta iscalita de dumnealor boerii de la comitetul cer,cetarei cuprinzatoare de scrisori vechi pentru o mosie intriaga a dumisale din tanut Hotinului anume CYpllautii pe Racovatul uscat, mostenire de pe boerii
<Mironesti niamul sotiei dumisale ; care cercetanduse de noi, s'au vazut scrisorile, .si s'au insamnat
,dintransele aceste : fmpartala din 7165, lulie 10 is,calita de Miron Costan fratii sei fii lui Costar' hatman scriindu cum s'au impartit intre dansii pentru

nosii, eau avut, si in partea lui Potomir Costan se

arata satul Cipilautii la Hotin. Aa'asta mosie s'au lost

dat dumisale caminarului lordache Bals dupa un
ispisoc din 7145. Septemvre 6 de la domnul Vasile
Vvod. Intaritoriu lui Toader Lical si fratelui sau Costantin biv aga, nepotii lui Cotela pe mosie intriaga
.Sopencetutii la Hotin ; si dupa un zapis din 1773 August 4 de la un preotul Nicolai, prin care au vandut
numitului boeriu satul Cipilautii, crezanduse atunce
dupa aratare dumisale, ca acest sat ar fi Sopencautii din ispisocul vechiu 1) si in urma s'ar fi chemat Cipilautii, cum ii scrie zapisul de cumparatura. Insa nisi in

urma intrandu In cercetare comitetului scrisorile mosiilor dumisale logofatului, s'au descoperit, ca una
taste mosie Cipilautii dupa scrisorile dumisale, si alta
trebue sa fie mosie Sopencautii dupa ispisocul domnului Vasile Vvod. iar nu iaste tot o mosie cu doao
nuine, precum au aratat dumnialui caminar Bals, de
i s'au Post dat in stapanire 2). Acum cunosca.ndu insusi
dumnalui ca ase trebue sa fie, alt cuvant n'au avut, de

1) Laird divanul, eu nam visa niciodatcl cd satul meu se numeFte

.Sepencciutii, hid putem so ziic, cand in scrisorile cu cars am stapanit
,scrii

epettlduldi.

2) Laird divanul, eu nam zdsu tuci nu putem sd zdc cd montia

mea ari doa numi, ce cif acesta este .Fepenldutai mei ce sd numescu
in scrisorile vechi.

www.dacoromanica.ro

22

cat au raspuns, ca daca satul Cipilautii ci iaste si in

tabla visteriei cu acest nume, se va dovedi pe Racovatul uscat, apoi dumnalui nul pretendiriseste, lasa
sal traga dumnalui logofat dupa puterea scrisorilor

dumisale 1) mosie dumisale logofatului ramaindu dumnialui caminar Bals sas caute dupa ispisocul dumisale

mosie Sopeacautii, si unde va gasio, sa o is in de-

plina stapanire, ca pe driapta mosiia dumisale. Deck

Instiintandu-se pe excelentie sa Sinatoriul ca dupa.
dovezile aratate, la cercetare, ce s'au facut, s'au lamurit mosiia Cipilautii driapta a dumisale logofatului
Costache Ghica, s'au luat raspuns prin predlojenia
Exelentii sale din... zile acestei tuna Septemvre No...
sa se intariasca dumisale stapanire asupra ei.
Asa dar fiindu trehuinta a se afla adivarul, s'au

cercetat si s'au gasit la stolnic Gheorghe Loiz, un

ispisoc din 7178 Dekemvre 20 de la domnul Duca

Voda intaritoriu lui Gligoras Carlig Cu fratii lui asupra mosiei Oncautii (ce sa numesc in tabla visteriei
Hincautii) cu helesteu si moara pe Racovatul uscat,
pentru care moara se vede dintr'o carte veche a lui
Gheorghie parcalabul de Hotin ca au fostu pricina.
Intre mosinasii de Oncauti si intre mosinasii de Cipilauti. Si macar ca dint'acesta indestul s'au adiverit ca. satul Cipilautii iaste si acum pe Racovatul uscat megiesit cu satul Oncautii, dar spre mai buna
incredintare, fiindu aice stolnic Loiz mosinasul de
Oncauti, i s'au facut intrebare, si prin cuvantu au
marturisit ca Oncautii sa megiesesc cu Cipilautii pe
Racoyatul uscat, dupa care n'au mai ramas nici o
Indoiala ca Cipilautii sa afla pe Racovatul uscat, si
dupa scrisori iaste driapta. 2)

Drept acea s'au dat ai:asta carte a divanula

cinstit dumisale logofatului Costache (11)ica, cu c4se

sa fie puternic a stapani mosiia Cipilautii pe Raco1) Latra divarml ; eu nam ziso aceia ; eu am dcsttde dovezi ca
aceflia 'unt qepenlautii ce intareste Vasili Vodd Liciior, strcimosilor
popii ce miau vdudut, si nam trebuinta de alti samni, hrisoave si hotornice dovedescu h1murit.

2) Ca ni$te mdgari hotordscu; cc tmptIrfali, $i cu catastiluzri fur

sat e mofie. cd trebui hrisoave vechi, fl stdpanirea prin stiirfa stdpd

.nirei fart!.

www.dacoromanica.ro

23

vatul uscat, cu buns pace in veci, ca pe driapta mosie dumisale, luandu venitul ce sa cuvine cu dreptul din tot locul dupa hotarale, ci sa vor dovedi din
vechiu drepte acestei mosii. Cartea aOasta a divanului sa fie dumisale intaritura de vecinica si nestramutata stapanire asupra numitei mosie.
1810 Ia nu a rie

In dos notes : Copii di pi carte dvanului ce miau dat Ghicai

pentru ySepenlautii, in potriva cartai de kudecata ce miau dat mie
mai inainte.
12). (ccitra Julie) Scrisori pentru mo5Iile de la tinut. Hotinnlui, ce

au aratat dumnialul cruninar lordachi 13a4.

Factum (iisaKTs,m)
Pentru trii movii de la Hotin annme $arautii, Putrida iji Cepellintli
Atestat a Comitetulni randuit de fertmagal pentru oereetare
ecrisorilor pe mosiile de la Hain"

Mnia Serautii qi Putrida

7078 Octomvre. lspisoc de la Bogdan Vvod,
intaritoriu lui Gheorghi vtori postelnic, pe doal sati,
un sat anume Serautii pe Prut, in tinutul Hotinului,
care au fost de demult domnesc, numindusa. Cajolintii, si alt sat anume Putrida iarasi in tinut Hotinului, care lau fost asazat parintele domnii Sale
Alexandru Vvod, din pustie.
7127 Ghinar. lspisoc de la Radul Vvod. de
para ce au fost intre Tudosia giupaniasa lui Nicorita
vel vornic si intre soacrasa Crastina parcalaboae
pentru zestre ci iau fost data de maicasa Barnovscoae ; apoi pe urma sau impacat si iau dat Crastana
parcalaboae un sat anume Sarautii cei in malul Prutului si niste vii in dialul Porcului.
1773 April 3. Zapis de la Ion Smintianca, cu
care au vandut dumisale agai lordachi Bals doal sate
in tinut Hotinului, anume Sarautii si Putrida, ce liau

avut bastina din stramosi, unul de pe Constandin

Cauia si al doile de la moasa for Anusa parcalaboae.
Pentru satul Sarautii au aratat si alti scrisori,
adeca dumnealui majorul Gheorgie Nicorite, au aratat
un ispisoc din 7132 Mars 27, de la Radul Vyod intaritoriu lui Nicorita vel vornic intre altele si satul
www.dacoromanica.ro

24

.-arautii in malul Prutului in tinut Hotinului, cum si

dumnialui postelnic Constandin Costachi an aratat o
carte din 7149 lule 8 de la Vasilie Vvdul, data lui
Toderasco Vornic sa popriasca acest sat *arautii
pentru dIttoria ce avea la giupaneasa Nicoritoae.
Cum si dumnialor boerii Balsesti an aratat
un catastih a lui Ursachi vist. in care sa cuprinde
ca mosia, ajasta an avuto zestre de la soacrasa Alexandra visteriasa, si an traso dumnealor boerii
Balsesti.

lar pentru mosia Putdda pan acum alte scrisori nu sau ivit.
Mo.,sia Sepencdulii.

7145 StIptemvre 6. Ispisoc de la Vasilie Vvodul

intaritoriu lui Toader Liciul si fratelui sau Costandin

biv aga si celorlalti frati ai lor, feciorii Liciului, nepoti lui Cote la pe giumatate de sat de epencauti
parte din gios, ci este in tinutul Hotinului, care an
Lost cumparatura tatalui for Liciul de la Dragan si
de la rudele lui Tiron Cauia si de la feciorii for si
de la lonascu si Anisia si Veselina si Marica, si de
is Maxinu Smintianca si de la feciorul sau Sameon
si de la sora lui Antrca, iar o parte an fost a for

de bastina.
7193. 0 insamnare cum sau hotarat satul epencautii.
1773 Avgust 4. Zapis de la preotul Nicolai
din satul Plopul tinut Sorocai, fiind iscaliti si fii sai
lacomi, i Ene, i Oheorghe i Dochita si Nastasiia cu

care an vandut durnisale agai Iordache, drept 1200

lei, satul Cepelautii din tinut Hotinului ce iau lost
clironomie de pe stramosii lui Toader Liciul si Costandin Liciul care si for an fost doai parti de bastina si giumatate de sat cumparatura. Dand numitului
boer cumparatoriu ispisocul lui Vasile Vvod si hotarnica vechi, in care ispisoc precum sau aratat nu
zice Cepeleuti, ci zice *epencauti si nici arata pe
ce apa Oat, iar pentru mosia *epeleutii, care sa
vede ca este osabita mosier au aratat si alte scrisori ;
www.dacoromanica.ro

25

si asa dupa scrisorile aceste ramane ca sa traga

klumnealui caminar lordachi Bals mosia Putrida

mosia Sepencatutii.

(ss) Toderasco Bals vornic,

Manolachi Dimachi vornic,

Dumitrachi Bogdan vornic

loan Tautu paharnic

Departamentul pricinilor streine

,,Aciasta cope de pe adiverinta comitetului sau cercetat si
taste. din cuvant intocmai cu orighinalut, pentru aceia sau adeverit. in E*ii 1818 Wile 6.
Andronachi Donici vornic
loan Leon spatar
Posleduit Vasi!e Danu

13). 7078 Oct. (1570). Copie di pe hrisovul de danie a lui

Bogdan Voda pentru Sartiulii si Putreda (catra Gheorghe 2 postelnic pentru slujbele sale).

4c Cu mila lui Dumnezeu Noi Bogdan Vvoda dom-

nu tarei Moldovii; facem stire cu aciasta carte a

noastra. tuturor celor ce pre ea' vor cauta, sau ce-

tind vor auzi, de va fi cuiva de trebuinta. lata ca

au venit inainte noastra slugs noastra cea credin-

tioasa. dmlui Gheorghe vtori postelnie care mai inainte au slujit raposatului parintelui domnii mele Alexandra Vvod, cu driapta credinta, acum iarasi slujeste cu driapta credinta si float. Pentru aceia va.zandui not credincioasa a lui slujba catre not, lam
miluit cu deosabita a noastra mila, si am dat domnie me si lam miluit pe el de la not intru al nostru
moldovenesc pamant cu doat sate : un sat anume
Serautii pe Prut in tinutul Hotinului, acest sat au
fost dedemult domnesc, din mosi stramosi, numin{lusa Cojulintii, tar al doile sat anume Putrida, acela
iarasi in tinutul Hotinului, si pe ace! sat lau fost a.Fezat parintele domniei mele Alexandra Voda din pas-

tie. Si pentru aceia am dat $1 lam miluit pe el ca sa

fie domniei mete pomenire in yea vecilor, st sa

fie lui de la not uric cu tot venitul lui, copiilor lui,
nepotilor,

stranepotilor lui, si

impagieti/or lui

www.dacoromanica.ro

26

(npimporkTom fro) si a tot niamului ce sa va alege

mai de aproape, nemiscat nici odata in veci. far hotarul celor mai sus scrise sate anume Serd'utii, pe
Prut in tinutul Hotinului si alt sat anume Putreda
iarasi in tinutul Hotinului, sa fie dispre toate partile
dupa hotarale vechi. pe unde sau sta pAnit din veci,
si pe aceia este credinta domnii mete mai sus scrisului lo Bogdan Vvod, si pe credinta pre iubitului
fratelui domnii mete Mihail Petru, si pe credinta tuturor boerilor..
scrisusau in anul 7078 Octomvrie
14). 7127 Ghenar (1619). Suret de pe hrisovul tui Radul
Voda prin care tntare0e Cristinei Parcalaboae stapanire pe SaTaut!. pentru plata datoriilor Tudosiei Jul Nicorita vornic).

.lata viind inaintea noastra si inaintea boerilor

nostri a Moldovii si marl si mici. Tudosiia giupaneasa_

a cinstit si credincios boeriul nostru Nicorita vel
vornic si au tras la giudecata inaintea noastra pe
soacrasa giupaneasa Cristina parcalaboae pentru multe

zestre ce iau lost data de la maicasa Barnayschioaea

insa barbatul ei Lozonschi toata zestrea aceia si mult ;
strae argint, si aur si margaritariu de mutt pre Liam
prapadit in vreme ce am fost cazut... si sau rascumparat capul de la Tatari si au fost intre dansele
multa giudecata si galciava, dar apoi iarasi singure
de buna voe for de nime silite, nici asuprite sau involt si sau impacat intre sine pentru pricina aceigiudecati si a galcevii dinainte noastra, si dinaintea
dreptului sfatului nostru, si am dat giupaniasii Crastina parcalaboae un sat anume Sarciutii ci ii in malul
Prutului, si doal falci de vie cis in dealul Porcului
supt padure si un inel de aur, drept aceia domnia
me, si cu sfatul nostru daca am vazut aceasta debuna voe InvoiaIa pe aceste de mai sus aratate lucruri, pentru aceia si domnie me si cu dreptul sfatul

nostru am dat si am intarit ei, acel de mai sus numit *a rautii cei pe Prut si acele doai falci de vii,.
ci sant in dealul Porcului slot padure, pentruca nime
din niamurile ei ce vor fi sa nu mai aiba a trage la

giudecata pe Todosie giupaniasa lui Nicorita vel vornic

www.dacoromanica.ro

27

pentru acest de mai sus numit sat si pentru acele

.de mai su s aratate doal falci de vie nici odinioara in
veci, iar daca in vreo vreme va arata cineva niscaiva
zapisa sau niscaiva ispisoace acele, sa nu aiba a se
crede, nici a sa mai trage la giudecata nici odinioara.
in veci. in potriva vestitei cartii noastre acestie.
7127 Ghenar
.

Departamentul pricinilor straine

Aciaste copii sau cercetat si sant amandoaf intocma dupa

ispisoacili orighinale unul din 7078 Octombre a domnului Bogdan

Vvd. si al doile din 7127 Ghenar a domnului Radul Voevod,

pentru aceia dpu adiverit.
la Ecl 1818 lune 6.
Andronachi Donici vornic.
loan Leon spatar
posladuit Vasile Danu.
Obs. Se pastreaza in pachetul de acte si un

suret facut in 1809 April 5 de clucerul Paval Do-.

brici

eSuret de pe ispisoc vechiu pe sarbie de la

Radul Vvd., domn tarii Moldovei scris de Baseanul

in Iasi din leat 7127 Ghenar. de pe sarbie pe limba
moldoveneasca am talmacit la anul 1809 April 5 ; clucer

Paval Debrici.

15). 1773. Sept. 3. Copie de pe zapisul de vanzare pe Sa-

rauti si pe Putreda (catra lordachi Bals aga cu 3700 lei).

Adeca Eu Ion Sminteanca datam adevarat zapisul mieu la ma na dumisali cuconului lordachi Bats
aga, precum ca am yandUt dumisale doal sate la tinut
Hotinului, anume Sarautii si Putreda bastina a noastra.

din stramosi, unul di pe Costandin Cauia 'si al doile

de la moasa noastra anume Anusca Parcalaboae, carele

am vandut dumisale drept trii mii si sapte sute lei,.

si am dat dumsale si toate scrisorile ce am avut pe

aceste mosii si sa aiba dumnelui a le stapani in buna
pace in veci, si de se va afla la cineva niscaiva scri-

sori pe aceste mosii sa nu se lie in sama fiind Ca

au pierdut rnulte lucruri si scrisori parintii miei can&

www.dacoromanica.ro

28

au fugit in Moldova la ceilalti Moscali si pentru cre1773 Septembre 3.

dinta am 'scant cu voe me),
Eu Ion Sminteanca am vandut de voe me,
Eu Costandin Curca martur, Eu Paval martur.
Departamentul Pricinilor straine.

Aceasta copie sau cercetat 51 Taste intocma cu originalul,

In E5i 1818 lull 6.
pentru aceia sau adiverit.
Andronachi Donici vornic.
posleduit Vast le Danu
Ion Leon spatar

Cum sau cumparat moffile ,Scirdurii qt^ Putreda.

La 1773 !n razboiul dintai a Moscalilor cu Poarta,

tarani au venit la mine in targu in Soroca, din

care unul cel mai batran, au cerut ca sa cumpar de
la dansul doai sati ce ave in tinut Hotinului ; lam
intrebat tine este el i de unde ari aceste sati, au
raspuns ca el este lacuitor din Cara leasca, gi Ca
satele aceste le are clironomie, fiind ca tatasau au
Jost Mordovan, si trae mai inainte in tinut Hotinului
si stapane aceste sate, i cand Turci au luat tinutul
Hotinului supt stapanire el au fugit in Lepsca. lam
facut al doile intrebare : de unde tatasau au avut
agonisite aceste sate ; au raspuns ca le ave clironomie, un sat ce sa chiama Patrida 11 avea de la un
trii

Costantin Gallia clironomie de pe niam, Tar celalalt

sat Sarcirifii tau ramas de la moap sa Parcalaboae, i
ca aceste sate arnandoal au lost din ceputul for date
danie de Bogdan Voda lui Gheorghi ftori postelnic

stramq a for pentru slujbele sale.

lam cerut mai pe urma ca sa arate scrisorile
ci ari pe acele mo0 i au scos un hrisov a lui Bogdan Voda din velet 7078, prin care hrisov numitul

flomnu face danii aceste doai sate *arautii si Putrida lui Gheorghi ftori postelnic, slugs veche a sa
pentru credincloasele lui slujbe. Apoi au aratat i
aft hrisov mai incoace de cat a lui Bogdan Voda,
-de la domnul Radu Voda, in care scrie ca giupaneasa Parcalaboae driapta stapana a satului *arautii
,Iiind o invoiala cu giupaneasa Nicoritoae, pentru dawww.dacoromanica.ro

29

lorii ci cere de la dansa numita Nicoritoae, iau dat

satul Sarautii giupanesii Nicoritoae, spre plata datorii si hind ca aceasta invoiala intre dansele sau
facet inaintea lui Radu Voda, numitul domnu adevereste prin hrisovul lui si intareste acea invoiala si
stapanirt Nicoritoai pe Sarauti.
Atunce lam intrebat, cum poate el ,sa vanza
Sarautii ca o buna clironomie de la moasasa Parcalaboae, cand insusi hrisovul ce arata el de la Radul.
Voda, marturisaste singura. Parcalaboae ca de buna
voe ei, au dat acest stat Nicoritoaei ca sa sa platiasca de datorie ; au raspuns ca adevarat acest sat
*arautii l'au dat Nicoritoai pentru datorii, dar mai pe
urma Nicoritoai insusi intrand Ia mare datcrrie sivrand sa vanda satul Sarautii, Parcalaboae atuncea_
au platit Nicoritoai datorie ce veche si sau trasu satul Sarautii inapoi, si luand din mana Nicoritoai
invoiala ce facusa cu dansa si hrisovul lui Radul
Voda de intaritura, au intrat jar in stapanire satului
Sarautii.

La aceasta pentru ca sa aiba mai multa incredintare, am trimis indata la Hotin de am cercetat
la cantelerii cornindatutui ce stapane tot tinutul Hotinului; de na dat aceste doai sate vreunui stapa-

nitoriu, sau de sant niscaiva pretentii ce le cer fiinctca de trii ani mai inainte armie rusasca in Moldova,

toate mosiile in tinut Hotinului sa didesa stapanitoriloru vechi, si mam incredintat Ca nime nu sau
aratat cu cerire asupra acestor doai sati, si ca le
tine comindatu ca niste sate imparatesti.
Atunce am cumparat aceste doai sati Sarautii si Putrida, si indata Liam dat si in oranda lui
Coste vamesul ce era atunci ispravnic la Hotin si
pan Ia pace ce sau dat Moldova iarasi la Poarta,
nam fost suparat in stapanirea acestor doai sati nici
de un pretendentu.
La razboiul al doile mergand la Hotin cu
carte preluminatului printip Coburg, ca sa iau mosiile supt stapanire, stapanire pe mosii nu mi sau

dat de administratie satilor din tinut Hotinului, dupa

cum nu sau dat nimarui altue2 dar am marturisit adi
www.dacoromanica.ro

-=33
Jninistratii ca scrisorile sant bune, si dreptate am pe
satele acele, si in trii ani ce au fost Hotinul supt
stapanire imparatestii Chesarestii mariri nime nau
facut nici o pretentie pe acele sati.
Pentru cei cc fac acum pretentit pe artrutii.

Comitetul randuit pentru cercetare scrisorilor de la Hotin,

arata trii pretendenti pe satul Sarauti :
1. Maiorul Nicorita. 2. Posteinicul Costandin Costachi. 3.
fe.iorii logolatului Lupu Bals.

Rafutatie a pretentii a rnaiorului Nicoritei.

Comitetul zici in adeverinte ce miau dau mie
ea maiorul Nicorite an aratat un ispisoc din 7132
Mart 27 de la Radu! Voda intaritoriu lui Nicorita

vornic intre alte sati a lui si satul Sarautii pe Prut

in tinutul Hotinului.
Rcispundu: ispisocul ce au dat Ralu Voda vornicului Nicorita sii intareste toate mosiile ce avca

unde sa cuprinde si *arautii, nimica aka nu dovedeste de cat ca atunci stapane Inca Nicoritoae Sarautii, si ave Inca in manile sale .hrisovul lui Radu
Voda, de stapanire pe Sarautii cei luase mai inainte
de cinci ani de la Parcalaboae, cu invoiala ce facuse cu dansa inainte lui Radul Voda ; dar find ca
mai pe urma Nicoritoae au vrut sas vanda Sarautii
ca sas plateasca datoriile sale, parcalaboae Iau rascumparat ; platind Nicoritoaei datorie ce veche si au

luat atunci de la mana ei scrisoare de invoiala cei

facura, cu care ii dedesa Sarautii si iau luat de la
mana ei si hrisovul lui Radu Voda cei intare dupa
invoiala stapanire pe *arauti. Apoi ispisocul lui Nicorite pe toate mosille sale cuprinzIndu-se in launtru si *arautii ramane rasuilat cat pentru Sarauti.
Acestfel de hrisoave de intaritura nau nici odata alta
putere de cat sa marturiseasca nainai ca un obraz

sa afla la acea vreme stapanitoliu pe atate mosii,

dar nu ca sant vreo dovada ca acele mosii le stapaneste cu vreun chip sau altul de dreptate. Deci
nu pot acest feliu de intarituri sa opriasca sau sa
micsoreze dreptate celui ce sa va arata mai pe urma
cu dovezi dreptu stapanitoriu.
Este pre pe lesne a intelege Ca acest hrisov
www.dacoromanica.ro

31

de in.taritura a lui Nicoriti este cu totul rasuflat cat

pentru Sarauti, fiindca dupa ce au luat Parcalaboae

de la mana Nicoritoae scrisoare de invoiala cei facusa,

prin care ii didesa *arautii pentru datorie sa, si dupa
ce iau luat si hrisovul lui Radul Voda, care intaria

acea invoiala, si da stapanire Nicoritoai pe..;;arauti,

ci dovada ii rarnane acum Nicoritoai ca sa arate, ca

satul Sarautii care au lost a Parcalaboae au trecut

cu invoiala la stapanire ei si ca au ramas la niamul
,ei, cand toate scrisorile pe *arauti sa afia in maim
clironomilor Parcalaboei si au fost ei cei mai pe
urma stapanitori pe Saraulli, cand sau luat Hotinul

si au fugit de raul Turcilor in Cara lesasca.

Deci pritentie maiorului Nicorite pe Sarauti
este fara nici un temei si cu totul rasuflata.

Rafutatie a pritentii a postelnicului Costandin

Costachi pe ,Seirauti.

Comitetul in adiverinte ci miau dat zice ca

postelnicul Costandin Costachi au aratat o carte de
la Vasile Voda data lui Toderasco Vornicu sa opriasca acest sat Saraulii pentru datorie ce ave la
giupineasa Nicoritoae.

Reispandu: Carte lui Vasile Voda ci da putere lui Toderasco vornic sa opriasca satul Saraulii
pentru datorie sa nu intalegi ea aceasta mosie lui
li este data de tot, si sa ramae a lui, ci cand carte
zice ca .se da voe lui Toderasco Vornic sa opreasca
satul *arautii, aciasta va sa zica sa opriasca stapanire Nicoritoai pe *arauti, pentru saguranta datorii lui, adica si cu tot venitul pana ce sa va plati de
-datorie ce ave sa is de la dansa. Acest feliu de
cacti de oprire putia sai dei tot acel domnu, la o
suta de datornici a Nicoritoai, numai pentru ca sa
o sileasca sari platiasca datoriile, si poate pre lesne
sa fi si platit Nicoritoae ace datorie lui Toderasco
Vornic si nau socotit ca sa is carte ace de oprire
de la mana lui, stiind ca acest feliu de carti roman
din sanesi rasuflate dupa ce an platit cineva datoria sa.
0 porunca ci da voe cuiva sa opriasca mosie unui datornic al sau, nu face pe creditori stawww.dacoromanica.ro

-32- -pani de veci lucrului oprit ; un creditor poate sa opreasca mosie unui datornic si sa aiba tot venitui
si castigul de pe ace mosie in stapanire sa,. pana
cand i sa plati datorie, dar nu schimba nici tnicsureaza cu aceasta dreptate stapanulni de veci pe ace
mosie.

Deci pretentia lui Costandin Costachi postelnic pe Sarauti este rasuflata.

Reifutatii a pretentiei a feciorilor logofatului
Lupului Bals au aratat un catastih a lui Ursache
visternic, in care se cuprindi ca mosie aciasta au avuto zestre de la soacrasa Alexandra visteriasa ; deci
au traso dumnialor la stapanirea sa.
Raspundu. Cu ce cuvant si temeii cer durnmalor fii logofatului Lupului Bals satul 5arautii, del.
cer ca o clironomie a famelii Balsestii, pretentie este
rasuflata ; liindca nici parintii nici mosii vostri nau,
stapanit nici o-data acest sat, nici sau aratat in scrisorile for pretentii careva pe Sarauti vreodata. Deci
este un lucru fara drum si fara cuvant a cere ca o
clironomie parintasca, ceia ce nici parintii nici mosii
nici au stapanit nici an pritenderisit sa stapaneascar
nici au pomenit cat de putin in scrisorile for pe acel lucru. Cand ar fi stiut rnosul nostru ca are
dreptate la clironomie lui Ursachi visternicul, pentru
ce nu sau cerut dreptate lui, fiend deapururi In boerii marl si in putere in toata yremea asi scoate
dreptatea sa ; peritru ce nau lasat in scrisorile lui la
fii si clironomii lui cat de putina pomenire pe acest
sat ; pentru ce parintii nostri in impartala clironomii
parintelut for ce an facia intre dansii, care impartala o avem In mainele noastre, nu fac cat de putinpomenire de .acest sat ; deci cum poate cineva sa
ceara un lucru ca o clironomie pariotasca si stramosasca, de care tatal sau si mosii lui nau avut nici
o stiinta.

Deci pretentia pe Sarauti ca o clironomie

Balsasca este fara cuvant si desarta.
lar de este pretentii a fiilor logofatuliti Lupului Bals, de multe sate dupa moarte lui Ursachi,

pretentie cum si danie este rasuflata, caci Silion om.

www.dacoromanica.ro

33

de visuri si care cauta noroc, au facut danie lucru

re nu ave, si macar ca logofatul Lupul Bals sau facut intaritura de la divan pe acea danie, dar intariturile ca si danie sant fara temeiu si rasuflati fiind
ca intaritura divanului nemica alta nu dovedeste, de
cat ca Si lion au facut ace danie de acele sate, dar
cu aceasta nu sa dovedeste. nici ca Si lion stapane
acele sate, nici ca lui i sa cuvini sa le aiba dupa
dreptate, si o intaritura pe o supozitie minciunoasa
nu prinde loc nici are nici o putere ; deosabit ca
este stiut ca Ursache visternicul pan a nu muri au
prapadit toata avutia lui. Si Silion care zice ca are
dreptate sa rascumpere mosiile socrului sau trebue
intai sa le rascumpere si sa le stapaneasca, si apoi
sa le faca danie, deci dania lui este vant si de nimica.

Deosabit Ca comitetul in adiverinta ce miau

dat arata Ca fii logofatului Bals pretinderisasc Sarautii numai cu un catastih de mosii a lui Ursachi in
care sa afla si numele Sarautilor, cum ca ar fi fost
a lui Ursache zestre ; ce pretentie vrednica de ras ;
cine au auzit sa stapaniasca cineva mosii si sati numai cu catastih, si cine nu poate sasi faca un catas-

tih si sa pue in launtra orice sati si targuri a pofti

sa aiba.
lordachi Bals caminar

Departamentul pricinilor streine

Raspunsurile cuprinse in patru file liana aice, stmt iscalite de dlui caminar lordachi Bal5 de mai sus ; pentru aceea
sau adiverit de catre noi.
In E5 1818 lull 6.
Andronachi Donici vornic
loan Leon spatar
cercetat Vasile-Danu.
15). 7145 Septemtre 26. Suret tAlm5cit de pe ispisocul sarbAscu

de la Vasile vvod. din let 7145 sap. 26. prin care &A tut Toader
5i Costandin Liciul satul Cepeiguti.

Precum domnie me am dat si am intarit slugilor

noastre lui Toader Liciul si fratelui sau lui Constantin
biv aga si celorlalti frati a lor, feciorii Liciului, neSurete XI,

www.dacoromanica.ro

34

potiOui Cote la, pe a for drepte ocini si mosii si cum-

paraturi, dintru a for drepte si adevarate drese, din

ispisocu de intaritura de la Radul Vvd. Mihnovici si
alte drese de cumparatura ce an avut tatal for Liciul dinainte a multi oameni buni pe giuma tate de
sat de CepeMuti_; parte din gios, ce este in tinutul
Hotinului, ca o parte a fost a for de bastina, iar
ceialalta parte dintracel sat, ce mai sus sau numit,
au fost driapta cumparatura tatalui for Liciului pe a
lui drepti si adevaraji bani de la Dragan si de la
rudile lui Thou Ca ilia si de la feciorii lui si de la
Muse() si Anisie si Veselina si Marina, si iarasi de
la Macsan Smitianca, si de la feciorul sau Samion si
de la sora lui Anusca dreptu 420 zloti tatarasti. Pentru
aceia domnie mea daca am vazut a for drepte dresuri
de la alti domni ce au fost mai inainte noastre, domnie me Inca am dat si am intarit slugilor noastre lui

Toader Liciul si fratelui sau Constantin ce an fost

aga, si celoralalti frati a for feciorii Liciului celui ba-

tran, ca sa fie for ace giumatate de sat Sepenlautii

parte ce din gios, driapta ocina si mosie si uric si
intaritura ; cu tot venitul Derasuit in veci si altul sa

nu sa amestece peste aciasta ade varata carte a noastra.

Insusi Domnul au poroncit, Gavrilas vel logofat.
nsau talmacit de Evloghie dascal 1773 Oct. 7.
Suretul acesta posladuindusa din cuvAnt in cuvant cu ispisocul adevarat si fiind intocma si WA de nici o gresala lam
adiverit. 1809 April 5.

Clucer Pavel (Debrici)

Departamentul pricinilor straine
Aceasta copie sau carcetat si iaste intocma cu ori ghinalut
pentru aceia sau adeverit de cAtrd not in Esi 1818 lull e 6.

Andronachi Donici vornic.

loan Leon spatar.
posladuit Vasile Danu
Obs. 5e pastreaza in acelas pachet de acte 41 originalui suretului posladuit in 1809 April 5 de clucerul Paval Debrici. Scriitorul factum-utut din
1818 hill 6 neputand gt1 ce este acel Debr. prescurtat din Debrici, I'a lasat
de o parte.
* tk
www.dacoromanica.ro

35
16). 1773 Aug. 4. Zapisul de vanzare pe Cepelauti (prin
care Pr. Neculai vinde cu 1200 lei lui lordachi Bal aga.).

.Adica cu preotul Nicola', din tinutu Soroci din

satul Plopul adeverezu prin acest zapis al mieu la
mana dumisale cuconului lordachi Bals aga precum
Ca de nimine silit nici asuprit am vandut dumisali
dreptu o mie doaa sute lei satul Cepelautii din tinut
notinului, driapta a me clionomie 'de pe stramosamea,
de la Toader Liciul si Costandin Liciul fratii ei, care
sat au fost doai parti a for de bastna, iar giumatate
.de sat cumparatura, si iam dat dumisale si ispisocul Iui
Vasile Voda de intaritura si hotarnica veche si dumlui

sa aiba asi face dres de intaritura si sa stapaneasca

v.' pace, si on la cine din rudile mele sau streini sar
mai gasa niscaiva scrisori pe acest sat sa nu sa tie in
sama intro nimica, fiind parte rasarita cumva, ca satul
este cu totul al mieu si sa stapaneasca dmlui cu
pace si pentru credinta niam si iscalit eu si fli mei.

1773. August 4.
Ierei Nicola', lacomi fiiul mieu, Ene fiiul mieu,
Cheorghi fiiul mieu, Dochita fiica me, Nastasia, fiica me.
*

17) 7193. Hotarnica CepelAutilor.

Insamnare hotaratului satului ,,Sepelcratilor, cand

s'au hotarat cu oameni batrani inprejur, sa sa stie.

Precum au purces de pe valea satului din gios dispre
miazezi de la un iazu vechiu si in muche dialului
dispre rasarit este hotar dispre Hancauti si de acolo
merge tot pe podis asupra rasaritului si in mijlocul
podisului este hotar, si de acolo tot spre rasarit pana
la un codretu si tai codretul in doai, si de acolo tot

spre rasarit la o vale este un buda.i si merge pana

4a o movila, si de acolo purcede spre miazanoapte
spre dumbrava si merge pana la un lan, si trece

parau si este movila precum vini drumul din Hadarauti

-si merge la *epenlauti si tai piste drum si peste
valcica la drumul Sobarilor este o movilita si de acolo

purcede spre apus la movila mare in dumbrava si

an podis este o gropana mare si de la gropana merge

www.dacoromanica.ro

36

pisti o valcica, precum vini drumul Marcautilor -este

iar o movila si de acolo tai piste dial si piste podis.

si este o valcica si este si o movila cu socat, si de

acolo merge iar la vale inspre miazazi pan la iazu

si de acolo merge iar la hotar de unde sau inceput
7193.

lonasco Smintianca vataman, Sameon, Grue, Antohi, Maxim, Miron, Dragan si alli oameni batrani si
impregiurasi.

Departamentul pricinilor straine

.Acesti copii una de pe zapis din 1779 August

4 si alta de pe hotarnic una din 7193 sant intocma cu

orighinalurile, pentru aceia sau adiverit de catra not
in Esi 1818 lune 6.
Andronachi Donici vornic.
loan Leon spatar.
posladuit Vasile Danu
*

*
*

Pentru curnparatura Cepeleufilor.

Cumparand aecst sat de la numitul preot lam dat

in arenda si pan la pace ce sau dat Moldova lure*

la 1 urci nam fost suparat in stapanire nici de o pre
tentie a nimarui. La razboiul al doile trecand Hotinul
supt stapanirea imparatului Nemtascu, am mersu cu
carte printipului Cobur la Comisie de la Hotin, care
ave supt stapanirea sa toate mosiile tinutului acelue
ca sami de mosie Cepeleuti, si comisie imparateasca

cercetand scrisorile mele miau dat voe ca sa sed

data of vre la Cepeleuti si sa zidesc on si ce ca un
bun stapan ; dar venitul tuturot mosiilor din tinutul
Hotinului este porunca pan in trii ant sa se is la casa
imparateasca pentru cheltuiala ce au facut imparatul
cu luare Hotinului, si in cata vreme au tinut Nerntii
Hotinul nime nu sau aratat cu pretentie pe Cepeleutii ;
dupa ce am luat raspunsul acela de la comisie mam
dus indata drept is Cepeleuti si aratand satenilor

ca eu am cumparat acel sat am luat pe vornicul si

cativa oameni si am mersu de miau aratat de diparte
st hotarale moslei.
www.dacoromanica.ro

37

(Inseinnare. Hrisovul ce miau dat preotul si hotarnica ce vechi numasc satul acesta Sepenleatii dar
preotul au scris in zapisul lui Cepeleuti, dupa. cum
:11 nume tarani satului acestue, si impregiurasi atunce).

La razboiul acest de pe urma, and sau dat

mosiile de la Hotin tuturor stapanilor vechi, mi sau

dat si mie Cepeleutil stapanire prin adiverinta comitetului ce sau scris mai sus la inceput, si prin carte
-de giudecata a divanului (pe care o pui aice in art-

-ghinal) si dandu satul acesta in oranda am luat si

venitul pe sasa luni, mai pe urma tot acest comitet
-i tot acest divan au dat acest sat grecului Costachi
Chica cu cuvant cum sa arata mai gios.
Comitetul in adeverinta ce au dat Ghicai zice

'ca nu se potriveste zapisul de vanzare a pi eotului

cu ispisocu ce au dat, pentru ca in zapis zice Cepe-

leutii si in ispisoc scrie Sepencaufii.

Rcispundu : cand am trimis scrisorile Cepeleutilor la cercetare comitetului liau adus, mi-au adus
inapoi ispisocul lui Vasile Voda, cu numele satului

stricat si prefacut, si

in

loc de ,s epenleuti an pus

Sepencauti ; si aceasta mau silit de mam dus in ciasul

2cela la mitropolitul si iam ara tat cum au stracat numele satului, si sa cunoaste si acum in hrisov ca
numele satului este stricat si prefacut, fiind ca sus in
hrisov a tocmit numele satului si lau facut *epencauti, dar mai h-os tot in acel hrisov lau lasat numele
cum era de *epeleuti, dupa cum 11 numeste lamurit
hotarnica ce veche. Al doile efl semnile de hotarele
satului care au vandut preotul sant tot acele si astazi care au fost dinceput si care sa pomenescu si
-sa arata in hotarnica preotului si nu lasa nici o indoiala, ca acestai satul care au clironamisit preotul
,de la mosii sal fiii Liciului cii arata ispisocul lui
Vasile Vodd.

Divanul in carte de stapanire pe Cepeleuti ce

au dat Ghicai zice : 1) ca eu sdngur am marturisit ca
.alta este mosie Sepencauti ce scrii ispisocul lui Vasile
Voda si alta este mosie Cepeleuti ce o cere Ghica.

2) si ca neavand eu cuvant de raspuns mai mult,

Inam multumit sa fie satul Cepelautii a Ghicai daca.
www.dacoromanica.ro

38

sa va dovedi ca este pe Racovatul uscat dupa cuni

arata Ghica.
Raspundu: Ii de mirare cum au putut divanul
sa iscodeasca ceia ce eu nici am zis nici prin mintemiau trecut, ca nici dobitoacele cele nicuvanta toare-

nu or putea crede ca eu of vorbi impotriva scrisorilor ce am in maim si in potriva interesului mieu.

Numele Racovatului uscat in hotarnica me nu sa
pomeneste, nici tarani cand au fost la Cepeleuti de
easta nu miau pomenit, dar toate semnele de hotara
ce sa scriu in hotarnica, si pe care rni liau spus si
taranii satului sant si pana astazi neschimbate, apot

ce loc cuprinde urmele Racovatului uscat.

Dovada, ca si cand ar fi Racovatul uscat pe
Cepeleuti, iarasi satul acesta ar fi satul ce au clironomisit preotul de la parintii lui si mi lau vandut mie.
Cand au dat Costandin Liciul si Toader Liciul
satul Cepeleuti stramosului preotului zestri pentru ca

au luat pe sora for indata stramosul preotului au

hotarat satul si pe acele hotare an stapanit parintil
preotului si preotul insusi pan a nu lua Turcii Hotinul, si Turcii tot pe acele hotara au stapanit Cepeleutii dupa cum miau aratat si taranii din satul
acesta.

Divanal in carte de stapanire ce au dat gre

culai Costachi Ghica pe Cepeleuti arata ca aceasta

pretentie pe Cepeleuti o face Ghica cu o impartala
a unor frati Intre dansii, unde sa afla si numele Cepeleutilor.

Raspundu: oricine va face pretentie ca sa is

prin giudecata trebue sa dovedeasca dreptate lui cu
dovezi fegiuite ; aceste dovezi sant : 1) un hrisov
domnesc cei da danie un lucru ce este adevarat domnesc. 2) un hrisov ce hotaraste prin giudecata o mosie.

ce sa trage de doai parti sau gasit Ca sa cuvine

dupa dreptate unie dintracele doai parti anume. 3) un

hrisov ce marturisaste Ca o mosie ce au fost driapta

a unui obrazu au trecut supt stapanire altue prin

schimbu, prin cumparatura, prin danie si prin alte

chipuri. Jar impartalili, catastihurile, izvoadili de zestri,

intariturile, care nu au temeiu mai mult raman toate-www.dacoromanica.ro

39

fara nici o putere si rAsuflate, ca sa poate doi oameni ce Impartasc o clironomie intre dansii sa pue
in Inpartala for si lucruri ce nu sant a for, on ca or
nadAjdui cu chipuri sa scoata acel lucru de la stapanul adevarat ; apoi cu cat mai putin poate o impartiala a unor obraze intre dansii sa anerisasca ispisoace si hotarnice adevarate. Deci izvodul de impartiala acelor frati ce arata Ghica este rasuflat, cum
si hotararea divanului ce da stapanire pe Cepeleuti
dupa acel izvod.
lordachi Bals Caminar
Departamentul pricinilor streine
RAspunsurile cuprinse in dot file i o fata, pAna aice sAnt
cu iscAlitura dmisale Cdminarului lordachi Bal iscalitul din dos,

pentru aceia sau adeverit de cAtre noi. in Esi 1818 lull 6.

Andronachi Donici vornic loan Leon spatar Cercetat Vasile Danu

Obs. SUpt. No. 230 consulatul rosIenesc in 29 tulle 1818 legallzazil
actele, supt iscalitura tut Andrei Nizani.

5M

B. Factum (ilsaKT8m) pentru satul Solonetul

Pentru satul Solonetul (1819)

Curgere pricinii. La-1773 : doi razesi din satul

Solonetul de la tinut- Sorocai, anume Andreiu Vieriu,
si Mihalachi Paladuta, miau dat danie partile for de
mosie dintracest sat cu care danie am incaput ca un.

drept razesu, si am cumparat toate partite celorlalti

razesi si luind tot satui In stapanire lam dat In oranda cu anul.
,Logofatul Nicolai Rusk aratand lui Grigori
Voda Ghica, ca satul dumisali Ciripcaul au fost odata

tot o mosie cu Solonetul, iau dat Ghica carte de

giudecata, si hrisov aratand ca logofatul Niciilai incai
razesu la Solonetu cu Ciripcaul dumisale si trebue sa
imparta satul cu mine si sami intoarca banii cumparaturii dupa analoghie.
Dar nevrand eu sa cunoscu pe logofatul Ni-

cului de razesu la Solonetu, ce numai de megiesu

prin Ciripicaul dumisale nam vrut sa impart satul.
Deci logofatul Niculai cu porunca lui Voda indata au
www.dacoromanica.ro

40

luat tot satul supt stapanire sa, si miau hotarat numai cativa stanjani de locu pentru parte me, si stapaneste de atunce si pan acum tot satul, luind si
tot venitul satului.

Ce dar fiind ca eu nam vrut dinceput nici

sa- impart satul nici sa eu banii cumparaturii, nici sa

dau scrisorile mosii nici sa puiu stapanire pe ace
bucatica de loc ci miau lasat analoghie pe parte me,
si fiind ca si acum zicu ca logofatul Nicolai nau fost
razesu la Solonetu dupa cum dovedesc toate legile,
pentru acela ceru ca sa mi sa del satul Solonetul supt
stapanire ca un drept lucru al mieu ce este, si sa
mi sa implineasca tot venitul ce sau luat de pe mosie
de atunce si pana acum, fiind ca logofatul Nicolai
nu are nici o dreptate sa se amestece la stapanire
satului Solonetul.
Dovada cd logofatul Nicolai dupa toate legile nu poate
sa fie razesu la Solonetu.
Ce vra s zica razesu i ce vra s zica megiesu.

Stapanire razasasca este aceia unde o bucata

de locu Incunkurata cu hotara o stapanesc multe

obrazi impreuna stapanitori cu totii, Ins& fara sa fie

parte nemarui dispartita cu hotara, nici locul cunoscut
undi este parte fiestecarue, ci stapanesc toti toata
acea mosie impreuna, avpnd ei in de ei stlinta numai
cata parte i se vine fiestecarue dintrace mosie stapanita de toil impreuna.
Ca'nd dintracest tot stapanit la un loc de multi

cu o stapanire de obste sa va disparti o parte si se

va deosabi cu hotara, si sa va da la un obrazu supt
a lui sangura stapanire ca un lucru numai a lui, atunce ace parte dispartita cu hotara, din dasul acela
ce sau pus piatra de hotar ca sa o deosabasca de
celelalte parti, nu mai ramane parte aceia razasasca,
adeca parte nedespartita, de stapanire de obstie, ca
apoi ar fi tot odata dispartita si nedispartita, ceiace
ce este cu neputinta, ce ramane ace parte o stapanire deosabita si megiiasa numai cu celelalte parti
la un loc stapanita, di care sau dispartit cu hotara,
si stapanuI acei parti deosabita cu hotara si data supt
a lui sangura stapanire nu mai este razesu cu ceilalti,
www.dacoromanica.ro

41

ci ramane mcgiesu numai cu razesii acei nedespar-

-liti cu part:le for si stapanitori toti pi toate partite

la un loc, de care el sau dispartit cu parte lui.
Deci a razdsului lege hotdraste ca razdsu sa
nu fie dispartit de stapanire de obsta nici cu hotara
.de loc nici cu a lui deosabita stapanire, iar lege megiesului este tot impotrivd, adeca sa fie dispartit si
.cu hotard de locu Si cu a lui insusi deosebita sta,panire.

Istorie dinceput- a satului CiripcAu cu care logofatul NIcolai cere razAsie la Solonetu.

eMosie Ciripcaului au fost dinceput a doi sta.pani, din care unul anume lonasco fratile lui Mos-

chici parcalabul, au vandut parte sa din Ciripcau unui

Caraghiozu dupa cum adivereazd o scrisoare vechi

pie invoiala din Oct. 7255, cu care sau 1nvoit atunce
razesii de Solonetu Intre dansii. dupa kudecata ce
au avut. si acel Caraghiozu au impartit ace kumatate si mai bine de sat Ciripcau la trei feciori a lui,
anume Ciudin visternicelul, Colin si Buzdugan, dupa
cum arata o marturie vechi dipe cand (The Turcii Ca-

minita. Care marturie au dato atunce inainte &ude,catii Toderasco feJorul lui Pahomie. si impartind
Caraghiozu ace kumatate si mai bine de Ciripcau
in trii batrani au numit pe acei batrani pe numile
feJorilor lui, adeca. batranul Ciudin si batranul Colin
si batranul Buzdugan, dupa cum arata invoiala ce
veche a razasilor de atunce. si acei trei batrani impreuna sau numit satul Solonetul, care sat lam luat

eu de la razasii de acum ci sa tragu dintracei trii

fejori a lui Caraghiozu.

Iar caialalta parte de Ciripcau mai mica, deo-

sabita de a lui lonasco, avand deosabit stapan au

azut dupa vreme la stapanire stramosilor logofdtului Nicolae. Deci Solonetul adica parte de Ciripcau
-ce au vandut lonasco lui Caraghiozu, au fost despartit cu hotara si deosabit cu stapanire mai inainte
pan a nu intra ceialaltd parte de Ciripcau in mdnule
stramosilor logofatului Nicolae.
Cati vreme este de cAnd sau vandut Solonetul de lonnco
lui Caraghiozu.
www.dacoromanica.ro

42

Toderasco feJorul lui Pahomie in marturie cep

au dat la giudecata zice ca cand fine Turcii Came-

nita si el trelea In stanca Soroca de frica Turcilor, tine

In casa lui pe un Savul Buzdugan, batran si orbu,

care era nepot lui Buzdugan ce au fost fe 'Oor lui Caraghioza.

Caminita este stiut ca au dato Turcii Lesilor

inapoi la 1699 dupa tractatul de la Carlovici. cane
au dat si Transilvania imparatului Leopold intai, adial 120 de .ani de atunce $1 pan acum si adaogan-

dusa Inca si vreme de cinci varste de oameni, adeca

a lui Buzdugan celui orbu, a. tatalui sau, a lui Buzdugan feciorul lui Caraghiozu,sa lui Caraghiozu si
a lui lonasco si socotindusa fieste care varsta drept
trei zaci de ani esa ca Solonetul adeca parte de Ciripcau ce au cumparato Caraghiozu au fost deosa-

bita cu hotara si supt deosabita stapanire a lui lonatico mai inainte de 270 de ani.
Cand au vandut tonasco parte lui de Ciripcau.
lui Charaghiozu, stapanul ceielalte parti de Ciripcau

nu pute sa jara dreptate de razasie si sa intoarca

banii lui Caraghiozu, pe parte de Ciripcau ce au_
cumparat de la lonasco, fiind ca amandoi stapani-

torii Ciripcaului eram dispartiti cu hotara de loc si cu

deosabita staoanire fieste care pe parte lui, deci nici
clironomii acestor doaa parti de Ciripcau nu pute sa
aiba unii la altii dreptul de razasie.
Cand au cumparat Caraghiozu Solonetul de la

lonasco, stramosii logofatului Nicolai nu sa pomeniauf

prin Moldova ; tarziu mai pe urma viind si cumpa-

rand ace parte de Ciripcau ci nu era a lui Ionasco,

nu pule sa alba dreptate de razasie la parte ce vanduta de lonasco, dupa cum nu ave nici insusi ace!.
dintai stapanu care stapAne Insusi ace parte de
Ciripcau ce au dato mai tarziu clironomii lui stramosilor logofatului Nicolai, si au privit yan-zandusl-

giumatate de Ciripcau de lonasco lui Caraghiozu.

Para sa faca nici o pretentie de razasie.
Lasu acum la Iudecaori sa cumpaniasca so-

cotiala logofatului Nicolai, cum au putut cere o drep-

tate de razasie ceia ce nau avuto nici stramosii duwww.dacoromanica.ro

43

misale, nici nime nici o data mai Inainte, si Vesta,

cerire de razasie sa o faca dupa 270 ani, si sa &u

deci de temeiul ce are carte de kudecata in hrisovul

Ghicai.

Ce dar cer sa mi sa de dupa dreptate satul

Solonetul ca un lucru drept al mieu, si sa mi sa Itnpliniasca si tot venitul ce sau luat de pe mosie, fii-nd
ca fara nici un cuvant de dreptate lau luat logofatul.
Nicolai la stapanire lui.

Anerisas a calla de kudecata ce au dat Ghica

logofatului Nicolai.

[at7asta AnerisAs a cArtii de k udecatii si a hrlsovultd Ghicai numi este nIcr

de o trebuinta la dovada dreptatil melt, ea indestul sau dovedit cu cele ce

sau zAsu mai sus, dar numat ca sa arat doblociia cartil de gudecata a GMcal si minOunile hrisovulul WI au facut a6astaj

1). Carte de Ziudecata zice ca logofatul Nicolae este dreptu

razasu la Solonetu cu Ciripcau dumisale fiind ca. Ciripcau au

fost o data tot o mosie cu Solonetul.

Raspundu : Ghica nestiind ce este razesu si ce

este megiesu, au socotit ca daca CiripcaulogofatuluiNicolai a fosf mai Inainte de 270 ani tot o mosie cu
Solonetul, stapanitoriul Ciripcaului ramane in veci
bun razias deapurure si la Solonetu. Dar mai Inainte
de cinci mii de ani dupa potop toate mosiile de pe

fafa pamantului au lost tot o mosie fiindca nu era

despartite, si dupa socoteala Ghicai, tot! oamenii a-.

cum din lume care au mosii sant razesi unit la altii.
Mai Inainte de o mie sasa sute ani, supt Traian Mt
parartoate mosiile de la Soroca era tot un trup, land
ca nu era Inca date nici despartite, si dupa hota
tarare Ghicai trebui acum sa fie toti cei ce atl mosii

la Soroca razasi unii la altii, cu toate ca sant mosiile despartite cu hotara, ca putere despartiturii cu
hotara a unui locu, on ca an fi de o zi on ca ar fi
de o mie de ani dispartit , tot ace tarie are ; nau
putut Ghica sa intaleaga ca razesie adasta it face
razasu, ca stapaneste impreuna cu multi altii o mosie fara sa sa stie nici unul dintransii care este parte
lui, ce stie numai in de ei fieste care cata parte
sa vine dintracel tot nedispartit, si ca pe megiesu a
easta I1 face megiesu, ca locul ce stapaneste este
is

www.dacoromanica.ro

44

,despartit cu hotara si supt a lui nume deosebita

stapaniri, si ca din easul ce un razasu, sau dispartit

parte lui cu hotara de locu, din easul acela au in-

cetat a fi razasu si au ramas numai megiesu cu m,o.sia razasilor nedespartiti intre clansii, ce amintiri
nar ave deosebire megiesu de razasu.

2) Hrisovul Ghicai zice ca cei trei batrani a satului Solon* sa numascu CcireftiiF Diuteqtii $i Luche0ii.

Raspundu : Ii di mirari de unde au iscodit atata

rasuflate aratdri. Sau aratat mai sus ca mai inainte
-de doai sate de ani Caraghiozu au imparfit partea
Ciripcaului ce au cumparatu de.la lonasco in trii
ba Irani si iau numit pe numele a trii feciori a lui,
adica batranul Ciudin, si batranul Colinu si batranul
Buzduganu, si easta sa arata pre lamurit in scrisorile cele vechi ce miau dau razAsii.
3). Hrisovul Ghicai zice ca eu am luat de la logofatul Ni.colai banii cdmparaturii Soionetului.
.

Raspundu: De as fi luat banii ce am dat pe So-

lonetu, trebuia sa dau scrisoare de la mama me

logofatului Nicolai ca am luat banii pe mosie ce
miam luat. Al doile trebui sa dau scrisorile cele vechi

a mosiei ca fiind ca miar fi platit mosie, apoi scrisorile numi era nici de o triaba, al treile, tribuia.,sa
punu stapanire pe parte ace de mosie ce zice hrisovul Ghicai ca ramane dreapta a me, deci fiind ca
nici una dintraceste nam facut, lasu pe giudecatori
sa giudece putere si cinste hrisovului Ghicai.
4). Carte de giudecata a Ghicai 4i hrisovul zice ca eu main
giudecatu cu logofatul Nicolai pentru Solonetu la boerii divan ului.

Rispundu : Carte ace de giudecata sau facut

numai de Ghica si boerii au iscalit din porunca, zi-candule postelnicul Vintura ca Voda insusi au giu-decat pricina Solonetului si asa au hotartit. Cand
masi fi giudecat la boerii divanului trehue fan gresu
giudecAtorii sami 6ard sa arat scrisorile cu sari miau

vandut razasii satul si ar fi pus in carte de gladecata cele ce au vazut in scrisorile cele vechi a rdzasilor, iar nu iscodiri rasuflate si cu totul minciunoase, chiar de ar fi vrut boerii divanului sa zica
pentru hatarul Ghicai ca logofatul Nicolai Inca este
www.dacoromanica.ro

--45
razasu la Solonetu ar fi afcuto E.6asta cu alt chips
fara sa iscodiasca si sa insire atate minciuni impotriva scrisorilor ce ar fi vazut.
Eu nu main giudecat la nime nici o data cu
logofatul Nicola', dar main giudecat pentru Solonetu
cu Insus Ghica, si au putt el sangur giudeceitoriu pe
Teotoche care era atunce profesor la Scoalei, si dupa
ce am esit eu din casa de la giudecata, zacandui
Teotoche mi sa pare Maria to ca Bals are dreptate,,
Ghica iau raspunsu ca adevarat are dreptate Balsu

dar tarzul lui nu sa sufere si trebue sa piarda mo-

acvasta miau spuso intaiu insusi Teotoche, dar

si doftorul Fotachi care era atunce doftor a Ghicai,
fiind dinceput pan in sfarsit de fata la giudecata,
asamine misau spus. Sant si alte multe urate min ciuni in carte de giudecata si in hrisovul Ghicai care
nici de anerisas nu sant vrednice.
siaD ;

In scurt toata giudecata ajeasta sta intru punctu di este

logofatul Nicolai cu Cirlpcaul lui razasu la Solonetu, ea cu acest cuvant miau luat satul supt stapanire lui pentru ca sat
Impartu cu dansul zaeaniusa a este si el razasu, detl fiind ea
el nici au fost nici poate s fie razasu, cer de la giudecata
ca sa mi sa de satul inapoi si cu tot venitul ce mi sae luat
de pe dansul.
lordachi Bals caminar
18). 7255 Ghenar 30 (1747). M5rturii 1W Toderaeo Pahomie despre
bkrilnul Gavril Buzdugan ca era Or prirnar en Stefan Ciudin din Soroca.

Adica eu Todirasco feeorul lui Pahomie marturisascu cu 2,jasta adivarata inarturie a mea yam
facuto la mana lui Costandin Ciudin fe5orul Mariei
Mihaesai, nepotul lui Stefan Ciudin, precum ca in
vremile de demult pe Mud era Turcii in Caminita si
era nepace, traind eu in stanca Sorocii, dimpreuna si
cu all' oameni de frica octilor, tinem In casa pe un
Savul Buzduganu sil sprijinem la vreme lui de batranete si de neputinta Hindu si orbu, si pe acea

vreme tot venia acel Stefan Ciudin din Soroca del

cerca cu vedere la casa mea si intreband eu o data
pe Sayul Buzdugan ce vine acel om del tot Oarca,

iar Buzdugan miau spus cell este veir premare, care

Buzdugan pe mana me an murit starpu, Si an mai

www.dacoromanica.ro

46

-avut un frate, dar pe acela nu lam apucat, nici in

minte cum lau chemat, dar am auzit precum au avut
feeor nau fost starpu asijdere nici cine sar trage
semintie din fratile lui Savul Buzdugan iarasi nu
stiu, ce pe cat stiu atata marturisascu, si stiu ca.
Costandin acesta Ciudin este drept nepot de fata
lui Ciudin Stefan, pe care it marturise Buzdugan cai
var premare, si asa am marturisit si inainte dumisale
Sandului Sturzai biv vel logofat la giudecata ceau
.avut Trohin Lachi cu Costandin Ciudin si cu Trohin
Tira si cu preotul Gheorghie zet Mariutii fetii
pentru mosia din Ciripcau of tinut Sorocai giuma-

tate de sat parte ce de sus cumparatura lui Caraghiozu, ce au ramas la trei fejori al sal, la Ciudin
visternicelul, si la fratii sai Calin si Buzduganu, si
peiltru credinta miam pus degetul si au iscalit si al ti
-cine sau tamplat. let 7255 Ghinar 30.
Toderasco Pahomie martur, Ierei Gheorghe zet

Mariutii marturTrohin Tira marturTrohin Lachi

inartur.

.Tanasa logofat de taint am scris (1. pecetii)

19). 7255 Ghenar 30 (1747).
Trohin Lachi si raze0i lui curgAtori din Caraghiozu recunosc ca razes pe C. Ciudin si sasi stapineasca partile sale din CiripcIu de pe stramosul sau Stefan Ciudin.
.Adica eu Trohin Lachi cu fratii miei fe6iorii

Mariatii fata Manciului, nepoti si stranepoti lui Colinu,

Caraghiozu din Ciripcau, si eu Trohin

Tim ginerile lut Dumitru, si eu preotul Gheorghie
ginerile Mariutii fetii Gafitli, tij nepoti -si stranepoti
Jul Buzdugan brat Colinu faiorul lui Caraghiozu, facutam 2apisul nostru la !liana lui Costandin Ciudin
cu fratii sai feciorii Mariei Mihaiasa fata lui Stefan
Ciudin ce sau raspuns din Ciudin vistirnicelul brat
_Jul Colin si lui Buzdujanu precum sa sa stie ca dupa
multe giudecati ce am avut noi intre noi pentru giumatate de sat de Ciripcau de la tinut Sorocai -parte
ce de sus, care au lost cumparatura lui Caraghiozu de
la Ionasco fratele lui Moschici parcalabul precum pre
-feeiorul lui

largu ne raspund dresale ce avem, muncind unii

asupra altora sai lepadam dintraeasta mosie cu priwww.dacoromanica.ro

--- 47

cina ca nu niam trage dintrace samanta din feciorii

lui Caraghiozu, precum iarasi pre largu raspund carlile domnesti de giudecati si alte marturii de la dregatorii de Soroca; iata acum mai pe urma stand iarasi
pie iznoava la A,--udecata inainte dumisali Sandului

Slurza biv vel logofat, de niam luat sama cu dreptate ce sau cazut, niau curmat gudecata plecandusa
giudetul asupra sufletelor noastre de vreme ca dintralte marturii, nu niam putut indrepta carte de gin,decata a dumisale logofatului placuta niau fostu tuturor si o am aratat pe largu in zapisale ce niam
-facut de asazamant unit la mana altora, dar pe urma
raspunsului gluiecatii, avand noi acea grija sa nu
ne vatamam sufletele cu acel guramant ce am face,
am sta.tut dar la invoiala si neam primit si niam tocmit sa fim frati si sa nu ne mai giure nimene, dar
a Vasta giudecata de acum sau mai aflat si acestu
am de mai sus numit Costandin Ciudin cu fratii sai
di au zis ca din Ciudin visternicelul el ar fi sange
si au vrut sa inpinga pe Trohin Lachie ca unui de
acel niam a lui Ciudin, si au cerut dreptate pentru
batranul lui Ciudin sa-1 stapaneasca el, pentru care
au scos si dovada pe Toderasco feciorul lui Pahomie

<)m batran, carele asa au marturisit cu sufletul lui

precum ca Costandin Ciudin este fecior Marii Mihaiasai si Marie este adevarata fata lui Stefan Ciudin,
i pentru acel Stefan Ciudin asa stie si am auzit din
gura lui Gavri:1 Buzdugan spunand ca iar fi var primare, care acel Gavril Buzdugan au fost adevarat din
radacina lui Caraghiozu sau murit fara fecior pe mana
lui Toderasco la casa lui, dar Buzdugan au avut frate
mutual nu stie cum lau chemat ca nu lau apucat, si

acela asa au auzit ca au avut feciori, si pe aceste

ceau marturisit au primit sa se giure, si asa sa hotarase de dmlui logofat sa giure st Toderasco Pahomie pe marturie lui si sa ramae si Costandin Ciudin
bun mosan pe baW nul lui Ciudin Vistirnicelul cu

nine ar mai fi semintenie dia lui Ciudin. Dar apoi

noi iarasi nu am primit sa sa mai faca giuramant, si
.asa niam prima si niam invoit si niam tocmit sa ne
fie si Costandin Ciudin frate si drept aceia niam dat
www.dacoromanica.ro

48

scrisoare unii la mana altora ca de acum inainte as

sa ne stim stapanitori frateste. Trohin Lachi cu fratit
sai si cu cine ar mai fi pe batranul lui Ca lin si Trohirr
Tira cu preotul Gheorghe si cu cine ar mai fi pe
batranul lui Buzdugan, si Costandin Ciudin cu fratii
sai si cu cine ar mai fl pe batranul lui Ciudin visternicelul, si alta giudecata sa nu mai cautam nici unii,
si pentru credinta niam iscalit si niam pus si degetele
si au iscalit si al(ii cine sau intamplat.
7255 Ghinar 30

Trohin Lachi razasuEri Gheorghe razasu Trohirr

Tira razasu, Costandin Ciudin razasuAndrei Tar-

zaul post. Ion Ciute post. .si sant si alte iscali-turi ce nu se pot ceti.
Tanasa logofatul de taina am scris (1. p.)

Departanzentul pricinilor strdine. Aceste doao copii

de scrisori cupr nse mai sus, insa una din 7255 Ghenar

20 si al doilea iaras, din 7255 Gherlar 30 sau cercetat

in departament si sant intocma cu orighinalurile, cum
si raspunsul drni3ale caminar lordachi Bats cuprins

In 5 file este iscalit de dmlui pentru aceea sau in-

credintat. Esii 6 Iulii 1818.Andronachi Donici vornicr

loan Leon spatar ; posladuit Vasile Danu.
20). 1772 Mai 1. Andrei Vieritil cumplrh cu 30 lei gitunatate de batrau dire

Ciripcitu de is Trofin Lachi.

Adica eu Trofin Lachii, datam zapisul meu la

maim dumisale, lui Andreiu, san Stefan vieriul, prenime silitu nici asupritu, am
cum sa s(a) stie, ca

vandutu, a mea driapt(a) partea di mosie, din Ciripcau, dintrun batran, giumatati, dreptu, triizaci lei
pi,

la tJasta vanzare nime din niamurile meli, sa naiba

a sa amestica, ca s(a) lntoarca, cad di a mia bun(a),

voi, am vandutu si pentru mai adivarat(a) credinta
miam pus numile si d'tgetul.
It 1772, Mai 1 dni
Eu Trofin Lachi am vandutu
Eu Paval var lui Lachi, mart(ur) si am fost fata,
Eu Ion Ghiga zet I ginere Gaoaz(a) mart(ur)
I

Eu lonit(a) eior da

mart(ur)

Eu Antohi Ghetau logofat am scris cu zisa !or,

21), 1775 lani 9. lordachi Bal aga cumpilr4 ctt 800 lei junititate de Witrare
In CI ripcAu de Ia PavAl MihAila.

www.dacoromanica.ro

-49.
Adiverez cu a5asta scrisoare a me eu Paval san

Mihaila precum sa s(a) stie ea de buna voe me avandu

mare lipsa si nevoe am vandut parte me de movie

din Ciripcau la limit Sorocii dumisali cuconului lordachi

Baly aga pe giumatate de batran ce am avut ith-

preuna cu fli fratinimeu nesilit fiind de nime, ce numai

pentru a me trebuinta vi a nepotilor hrana, care giumatate de batran am vandutu cu 800 lei, deci nimene
din fii sau nepoti sau alte neamuri, sa nu Indrazniasca
al supara pe dumnialui mai mult, nici parte avand,
nici rascurnparand, cum nici razavi altii sau cu serisori sau fara scrisori sa .naiba nici un cuvant de
dreptate a cere de la dnmnealui nimica, ce scrisorile
on la cini sa vor afla sa aiba a le lua dumnealui de
la acie, yi ei de vor ave ceva say caute cu noi, si
noi vom raspunde la dreptate lor, iar dumnialui sa
stapaniasca cu paci In veci, yi pentru credinta am
iscalit puindumi vl degitu.
Eu Paval sin Mihaila.
Vasile Buzne ; Teodor Protopop.
Obs. In statistica publicata. de Halipa in Mai III, gasim
aceste date statistics despre cele 2 sate : Solonetul 5t Ciripcdu :

Ocolul Ravcovului Soroca

Solonetul movie de rangul at 2-a, 2 preuti, 1 preuteasa vaduva, 1 diacon, 3 dascali, 1 palimar, 2 mazili,

clasa de jos ; 56 gospodari, 6 vaduve, 14 burlaci, In

total 79 b. 7 femei ; o jumatate de movie este proprietatea logofatului C. Ghica, iar cealalta a pitarului
Teodosiu ; insa cei ce traesc pe partea logofatului

Mica au inlesnire de Carina, de fanat, de pasune si

semanaturi ; iar cei ce stau pe partea pitarului Teodosiu sant lipsiti.
Ciripcaul movie de rangul Intaiu : 2 preuti, 1
dascal ; clasa de jos : 64 gospodari, 8 vaduve, 15

burlaci. Total 82 barbati 8 femei. Movia apartine vonrticului lonita Sturza, vi peste tot cuprinde 1000 falci
fanete, 800 falci pasune, 600 falci pamant de aratura,

40 falci padure aparata, 50 falci siliste, un ramnic

cu peyte.

NOTA.Documentele ce vorbesc de SirAuti, Putreda

Surete XII,

www.dacoromanica.ro

gt

50

Solonet, le-am dat dupa 2 caete. capAtate de la d. profesor E.

Mezeti, din Iasi, si cari au apartinut defunctului Procopie Florescu, marele filantrop.
Amandond caetele poarta titlu de factum, un fel de Dealoacta, at mape'or rusesti. In aceste 2 factum se cuprinde apdrarile in scris ale lui lordachi Bals agd, care pierzand procesul
cu log. C. Ghica, se stleste in aceste 2 factum sa forteze nota
istorico-juridicd pentru a convinge pe giudecatori ca dreptatea
e de partea lui. In special e interesantd distinctia ce face intre
rilaq si megieq, pentru a-i servi cauzel.
Restul de acte sant scrise pe foi, unele in copii, altele in
original, ce intregesc aratarfle celor afirmate in factum.
22. 7108 April 27 (1600) Iasi. (suret) Neculai Cuc mare- cumpara cu
60 cloti partea lul Caisin din Drulesti.

lo Eremiia Moghila Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldaviei, adica au venit inaintia
boiarilor nostri sluga noastra Nicolai Cuc mare- cu
un zapis de marturie de la Buzne si de la Dan me-

delnicer si de la Meletie vatav si de la Ursul medelnicer si de la Ciumes si de la frateslu Gliga,

cum a venit inaintea for Caisin of Druleqti, singur de

buna voia lui a v'andut a lui direapta ocina pi mopie cu un loc de prisaca din satul Drule,sti si cu loc
de livada ; acelea au vandut mai sus numitei slugil
noastre lui Neculai Cuc mare dirept sasa zaci de
izloti tatarasti si iau platit deplin dinaintea lor. Pentru aceasta si not vazind acest zapis de marturie si
not asijdere i-am dat si i-am intarit ca sa-i He si
de la not mosia lui si la tot neamul lui nestranutat
in veci.
S'a scris la anal 7108 April 26 zile.
Domnul a zis.
pecete domneasca.
vel logofat Nicoara.
Dumitru uricar.
23. 7137 Mai (16291. lo6i. Miron Barnoschl Voda intareste lul C. Starcea
lilac. de VAscautl, cumparatura ce a ftmut cu 150 zloti in giumatate sat Selita
da la Hotin, de la Lucas si Grigore, stranepoti Buhtei.

lo Miron Barnovschi Moghila Voevod, din mila

lui Dumnezeu domn tarii Moldaviei, iata ca a venit
inaintea noastra si inaintea a for nostri moldovenesti
www.dacoromanica.ro

51

boiari a marl si a midi sluga noastra Costantin Starcea

,diac. din Vascauti si cu un zapis de marturie de la al
nostru credincios boiariu Gheorghe fora parcalab de
Hotta si de la Griga vornic si de la Simion Pilipovschi,
si de la Avram Capotici si de la Grigori Corotusca
si de la Stefan Braescul, si Lupul din Junesti si Efrim Hajdeu, cum au venit inaintea for Lucasi si
frate-sau Grigorie, fiii Enei, nepoti Solomiei, stranepoti Buhtei de nime siliti nici invaluiti si au van-

dut a for direapta ocina si mosie jumatate de sat

Alin Selita ce-i in tinutul Hotinului pe Nistru cu lot
de mori ; acelea le-au vandut slugii noastre mai sus
scrise Costantin Starcea diac. pentr 150 taleri bani
buni ; si s'a sculat Costandin Starcea si a plata deplin acei 150 taleri in manule lui Lucas si a fratelui
sau Grigorie fii lui Ene, nepoti Solomiei. Par dangul a fost vandut, mai dinainte acea de mai sus zisa
jumatate din satul Selita de catre neamui for Oasill! fratele lui Ene si s'a fost parat de alai multe on
si s'a aflat scris cum sa nu aiba Gavril nici o treaba
cu acea jumatate de sat Selita, caci ca i s'a cuvenit
lui la impartala acea ocina si a intors lui Gavril
plata ce a fost luat de la Constantin Starceiasi a
dat in manele lui Lucas si a fratelui sau Grigorie ;
si dupa aceia i'au paciuit pentru aceasta Gavril, cum

am vazut acel zapis de marturie de la pan loan si

.de la alalti oameni bunl a lui Gavril am crezut for
i am dat si am intarit slugii noastre de mai sus
scrisa acea de mai sus scrisa giumatate sat de Selite
-cu loc de moara ca sa-i fie lui slujenie si ocina cu
Coate veniturile neruseita nici odanaoara in veci si altul sa nu se ainestece inaintea acestei carti a noastre.

pis in Iasi la anal 7137 Mal 7.

Domnul a poruncit.
vel logofat a invatat.
locul pecetii domnesti.
a scris Dobrenschie.
24. 7163Scptembre II (1654). M.O. Gh. Stefan Von intare6te jupAnesei
Drina Cerchez stapanire asupra unui Was de tigani a in Toader tlganul.

lo Gheorghe Stefan Voevod, din mila liii Dum-.

www.dacoromanica.ro

52

nezeu domn tarii Moldovei. lata ca domnia mea an

dat si am Intarit jupanesei lrinei a lui lonita Cerchez, ce a fost vel stolnic, ficiorul lui Cerchez spatariul si fiiului ei lui Stefan, dintru ale for dreptedirease ce au avut Cerchez spatariul de la cei mat
Inainte si batrani domni. Asajdire si din ispisocub
de Impartala de la Moisei Moghila Voda, sand s'a
impartit Cerchez spatarul cu sorusa, si an venit in
partea lui Cerchez Toader Tiganul si Avramia, fe6iorul lui Simion tiganul, si Titiana, care acel Simion tiganul le iaste for de mult de mosie, Tar Titiana tiganca au,

lost danie de la Aron Voda lui Cerchez celui batran.

Asijdirea si feciorii lui Toader tiganu si a A vramiel
tiganca anume Todosie lughina si Catalina si Chirana si
Oprea si Solomon qi Maria si Zahariia, si Dochia si

lorga, pentru aceia acei mai sus zisi robi tigani sa

fie si de la domnia mea direpti robi tigani jupanesei lrinei a lui Cerchez stolnicul si a feciorului

ei lui Stefan nestramutati nici o dinioara in veci.

Pis u las It. 7163 Sept. 11.
Insusi Domnul a poruncit.
lonasco Rusul vel logofat.
locul pecetii domnesti.
Obs. Ispisocul lui Stefan Gh. Voda ne aratac
aceste genera iii de Cerchezi : 1) Cerchez cel batran supt Aron Voda (1594) ; 2) Cerchez spatarut
si o sora supt Moisie Moghila Voda (1632) ; 3) Ioniter' Cerchez stolnicul supt Vasile Lupul ; 4) .Stefan
Cerchez la finele sec. at XVII-a ; Acesta are de
fecior pe Iordache Cerchez; Tar lordachi are de fecior
pe Neculai Cerchez.
25. 71T4 Julie 30 (1666) lag.
Pavil Parcica Inc Donici aga.

Alex. Voda judecii gi da vecin pe

to Inas Alexandru Voevod, din mila lui Dumnezeu domn tarii Moldaviei ; adica an venit inaintea
noastra si inaintea a for nostri Moldovenesti boiari,

sluga noastra Donici ce au fost aga si au parat de

fata inaintea domniei meale pre al sau vecin anume
1Paval fi6ior lui Parcica, zicandu cai iaste vecin de

4m4e din sat din lasnovita,

si
www.dacoromanica.ro

pentru ca sa ra

53

-scape de vecinatate, s'au fostu scris si la Calarasie si

au avut ei para si la Dabija Voda cu dansul si la

Duca Voda si lau data de grumazu sa'i fie vecin si

.din CcilaraVe tned lau ras, precum niau aratat carti
de ramas de la Dabija Voda si de la Duca Voda pre
-dansul precum lau ras din Caiarasie. Deci si domnia mea daca am vazut cacti si de la alti domni de
ramas pe acel vecin domnia mea Inca am socotit impreuna cu tot sfatul nostru si am gudecat drept
cu tot gudetul si dupa kudetul acelor domni mai denainte de noi, si daca am aflaf ca au fost al sau
vecin de mosie i lam dat de grumaz denainte divanului

domniei meale ca sa fie luat vecin in veaci.

in Iasi leat 7174 lulie 30.
Singur domnul au poruncit.
locul pecetii domesti.
Buhus vel logofat.

26. 7189 kale lag use 1) Duca Vpdil da carte la ulna In! Andrei MI-

hulef, pArcrdab, si-g1 tine ocinile de is Orhei, de pe soacrasa Gaftona, fata

lui NAdAbalco vornicul.

Io Duca Voevod din mila lui Dumnezeu domn

tariff Moldaviei, datlm cartea domniei meale slugii
noastre lui Andreiu Mihulet eau fostu parcalab, gintrele lui Nadabaico eau fostu vornic mare ca sa
fie tare si putearnic cu cartea domnii meale a opri
i a tine toate ocinile din sate si din vii si dintralte
snosii, carili stintu a soacrasa a Gaftonei fata lui Na4abaico vornicul cari ocine si mosii si vii au fostu
partea ei de la Nadabaico vornicul tatasau alease
despre alalti fra.ti a ei, cari ocini au fostu in sama
fratilor ei si f indu la reisarit de Orheiu liau .tinut

cine cat au putut ; pentru aceia acum sa aiba a le

,opri si desiire fratii ei si despre alti cine sar afla ca
le tin ; iar cine sar tine de aceaste mosii si de aceaste
vii sasi aduca dreasele aici la domnia me sa le vedem
.cu ce tin ocinile si vile, ce iaste partea Gaftonei,
pentru ca de vor fi adevarate si dreapte si sor afla
.yandute de soacra lui Mihulet de Gaftona, atunce le
vor lua cu giudecata de la divanul domniei meale,
i le von Linea acei cu dreasele, iar pan nu vor aduce
www.dacoromanica.ro

54

dreasele aice nime sa nu cuteaze a se a tinge de acel

ocini si de aceaste vii peste cartea domnii meale,
intralt chip sa nu fie.
lnsusi Domnul a poroncit.
In Iasi la anul 7189 lunie 6
Pecetea domneasca in tus ros.
Miron vel logofdt
27. 7193 August /1 Ing (1683) Dutnitro$co Cantacuzino Vodii scrie carte-

la Sava parcalab de Orhei pentru o fata de tigan a lui Milli' let arena;,

lo Dumitrasco Cantacuzino Voevod, din mila lllt

Dumnezeu domn tarii Moldaviei. Scriem domniia mea
la sluga noastra Sava pc" rceilabul de Orhei, dandu stire
ca domniei meale au jaluit boiarul nostru Mihulet.
armasul pe felorul Alexei Decusara zicand ca are o
tiganca la dansul si au triimes de Cate va on sai detiganca si nu iau mai dato. Pentru acesta lucre data
vei vede carte domnii meale, lard to sa sozotesti de
va fi precum sae jaluitu si va fi Vganca a lui Mihulet, numai s ei tiganca si so dai pe mana lui Mi-

hulet, iara de or hi avandu altd poveasti sa le dai,

zi s vie de fala si precum o hi poveaste sa le fact
si o marturie la mana cui sa vini sa aver stire. AJasta iti scriem.
Insusi Domnul a poroncit.
In Iasi la anul 7193. 11 August.

Pecetea domneasca in tus r s.

23. 7202 August 23 (1694) Iasi C Duca Voda darueste man. Sf. loan

Zlataust dtn Iasi nio,iia doinniasca a targulul Ltipuom.

lo Costantin Duca Voevod, din mila lui Dumnezeu domn tariff Moldaviei, Facer stire cu aeasta,

carte a domnii meale ca bine vroind domniia mea a

urma lucrurilor celor bune eau facut alti rdposati

domni Oau Post mai inainte de not de an miluit sfintele manastlri unii cu venituri din veniturile domnesti,
volnici fiind ca niste stapanitori. Milostivitumam si
domniia mea sam dat sfintei si pdrintepi noastre mandstiri, unde Taste hramul sfc2ntului loan Zlataust aice
In targu Iasi, o mosie domneasca anume Targu Lapuqnei tot cat sa alege locul targului Ldpusna cu.
www.dacoromanica.ro

55

vatra targului Lapusnei si cu tot, locul i cu tot venitul, cu iazuri si cu tot ce or fi pe mosiia domniasca
si din campu cu fanete, si din gradini si din livezi
cu pomi si din vii si din paduri tot locul ear fi drept
domnescu cu tot venitul dupa hotarul eau urmat din
vechi. Milostivitumam si din osabita a noastra voe
am dato danie si miluire ca sa fie si de la noi aceasta
mosie ce sau zis mai sus Targul Lapusna de hrana
rugatorilor nostri parinti de la sfanta manastire a
sfantului loan Zlataust de aice din Iasi cu tot venitul
de pe toate hotarale vechi neclintite in veci. Asijderea
milostivitumam iarasi domniia me dintru a noastra
osabita mila si am mai dat danie si am mai miluit
iar la a noastra sfanta manastire mai sus pomenita
o mosie iiu fostu dreapta domneasca, anume mosiia
Scripteni, cata sa alege, ce iaste tot in tinutul Lapusnei, care mosie iaste din jos de Gangura pe apa
Botnei; datam si zIasta ca sa fie de la domnia mea

si ace mosie ctca sa alege dreapta domneasca sa

fie ocina parintestii noastre manastiri si de noi data

danie in veci neclatita ; si pentru mai mare increflintare domniia mea am iscalit si am pus si pecetea
domniei mele si credinta a cinstitilor si credinciosilor
boiarii domniel mele, dumnealui Tudosie Dubdu vel
logofat, si dumnealui Vasile Costachi \fel vornic tariff
de jos, si dumnealui Mitre vel vornic tarii de sus,
si dumnealui Neculai Costa hatman, si dumnealui
Panaiotache vel postelnic si dumnealui Vasile Cantacazino vel spatar, si dumnealui/Antiohie fora vel paharnic si dumnealui Mavrodin vel visternic, si dumnealui lordachi Cantacuzino vel stolnic si dumnealui
a$tefan Cerchez vel comis si credinta a toll boiarii
nostri si mari si mici ; iar dupa viata noastra si domnia pe cine va alege Dumnezeu din semintenla noas-

tra sau dintru alt neam a fi domn tarii noastre a

Moldovii sa naiba a strica a noastra mila si intaritura precum si domnia mea nu stricam mila si Intaritura altor raposati domni, ce au dat mila altar
sfinte manastiri. lar cine sar ispiti a strica a noastra
mila si lutaritura sa fie neertat de domnul Dumnezeu, ce au facut cerul si pamantul, si de Maica prewww.dacoromanica.ro

56

cista si blestemat si afurisit de 318 oteti ige va Nieheia, i lacasul sa fie cu trecliatul Arie In veaci de
de veaci amin.

in Iasi la anus 7202 August 23.

lo Cos tantin Voevod.
Tudosie Dubau vel logofat.
(1. p. domnesti In tus rosy.
29. 7208 Mai (1700) lag. Antioh Constantlu Voda Cantemir dA ramas
pe Iordachi Mihalcea in Ora cea avut cu Nec. Donici vel logofat pentru Cotelnici la Orheiu.

Ico Antiohii Constandin Voevod, bojielu milostieiu

gospodarx zemli Moldayscoi. Adica sau parat de fata

innaintea domniei mele cinstit si credincios boiariul
nostru dumnealui Nicolai. Donici logofatul cel mare
cu Iordachi feciorul Mihalcii pentru mosie de la sat
Cotelnici din giuma tate sat din partea Popestilor a
treia parte ce iaste la tinutui Orhelului, ci au cum-

parato dumnealui logofatul de la tatal lui Iordachi

de la Mihalce, si de la semintenia lui Ili Zalariu si de

la fratele sau Ambrohie de 28 ani zicandu Iordachi
precum O. nu hi platitu dumnealui higofatul ace mo-

sie deplinu precum au fost negotul, ci au ramas sa

mai de 20 lei sau 20 stupi si nu iau mai dat si nici
o dovada n'au aratat ; iar dumnalui au dat sama innaintea divanului domniei meale precum dupa nego-

tul ce au avut acea parte de mosie au facut plata

deplin, de care lucru socotitam domnie me ca de nar

fi platit dumnalui logofatul acea mosie deplin in 28

ani nar hi putut tacea acei vanzatori hindu toti de

rata, ci am dat ramas pe Iordachi sa de buna pace
dumisale logofatului si easta par(a) sa nu se mai
pArasca peste carte domnii meale.
(u las) Teat 7208 Main I.
pecete domneasca
Vasile Costachi vel vornic iscal.

30. 7217 Noembre 18 la$i (1708). Zapisul lui Negrul Vrabie prin care di
dante lui Iorgu Burghelea arma partea In! din Cori ti, Lapuna.

Adica eu Negrul fejorul Stefanei fata lui Vrabie

www.dacoromanica.ro

57

din Corasti dimpreuna cu varu mieu Mode faorul

lui Stahii Vrabie scriem si marturisim cu acestu adevarat zapis al nostru precum sa sa s tie ca noi de
nimeni siliti, nici asupriti, ce de a noastra buns voe
am dat danie a noastra dreapta ocina si mosie den
sat den Corasti, ce Taste la tinutul Lapusnei precat
s'a; alege numai partea noastra despre alti frati ai

nostri. easta mosie o am dat noi danie dumisale

lorgu Burghelea vel armas vi &upanesei dumisale

Crestinei ca sa-i fie de la noi direapta- ocina si mosie

in veci si giupanesei dumisale si cuconilor si nepotilor pre cat sar alege partite noastre despre alti
frati. din vatra satului si din tarina si din padure cu
lac de priseci si cu balti la Prat, si de pe zapisul
nostru sa aiba dumnealui asi face si ispisoc domnescu, iar cari din fratii nostri sau dintre nepoti sar
scula ca sa strice dania noastra unit ca acei sa fie
afurisiti si blastamati de domnul Dumnezau ceau facut ceriul si patnantul si sa aiba si blestemul a
378 oteti
Nicheia si acesta zapis l'am facut denaintea a boeri de carte si altar oameni buni cari
mai kos sor iscali, si not pentru credinta mai gios
niom pone degetele. Si eu Neculai Cerchez diacul
-de carnara am scris zapisul cu voia lor.
u las valeat 7217 luna Noemvre 18.

Negrul fiul Stefanei.

Lupul Costachi vel logofat ; loan Bats stolnic,
Solomon Costachi vel clucer, Sturza vel paharnic,
Stefan Lupul 3 logofat, Vasile Rojnita vornic giotnii,
papa Andrei.
Si eu Iftodie Vrabie mam iscalit pentru credinta.

*Si eu preotul Dumitrasco am fostu fats si mai

gies mam iscalit.

31. 7195 Mai 27 (1687) lag. Cartes lul Const. Cantemfr Vod5, cAtre sta-

rostil de Putna pentru viife Mihulltoael vornIceasa de la Negreti pe Milcov,

to Cruce.

16) Constandin Voevoda, bolieiu milostieiu gospodarz zemli Moldayscoi. Scriem domniia mia la bewww.dacoromanica.ro

58

erii nos,tri la starostii

de Putna damuva stire ca,

domniei meale sau jaluit giupaneasa raposatului Mihulet eau fost vornic pe Anusa nora Barladeanului
zicandu Mihulitoae precum au avut neste vii la Negresti de pe Milcov a moasasa Gaftona eau fostu
datoare Nadabaicului vornictilui, si sau sculat Barladeanul i au vandut viile moasasa fara de isprava,
si neavandu nici o treaba lui Pruncul pitariul, iara
acmu Anusa nora Barladeanului tine viile soacrasa
de la Cruce si nici feeori impreuna cu f:6)rul Barladeanului nau avut precum neau aratat Mihulitoae si
drese pre aceste vii ce au vandut Barladeanul. Pentru acesta lucru daca yeti crede cartea domnii meale,
iara dumneavoastra sa socotiti de sa va afla cam
vandut Barladeanul viile moasasa fara de isprava
sai opriti dumneavoastra viile Barladeanului de la
Crucea si sa le dati pre mana Mihulitoaei ; iara de s -

si vile aceste vandute tot sa le luati sa

acela sa marga sari lee banii de la cine a hi cumparat vide cau cumparat rau. Si precum yeti afla
mai cu dreptul asa sa le faceti o marturie IncredinTata ea de se vor mai trage aice sa avem stire._
vor afla

Aeasta va scriem.
Insusi Domnul a poruncit.
In Iasi la anul 7195 luna Maiu 27.
Marele logofat a Inva tat.

32. 7219 Septetnbre 25 (1710) laqi. Cartea lui Nec. A. Vocla. Mavrocot

klat cAtre

Ilie Catargiul spatar pentru a cerceta pricina pentru Mani intre

Apostol Mihulet ciipitan

pi

Dabija paharnic.

Ica Niculai Alexandru Voevod, bojieiu milostieiu

gospodarl Zemli Moldayscoi. scrim domnie me as

boiariul nostru dumnialui Ilie Catargiul biv vet spatar

iata fa.cem dumitale instire ca aici la domnie mea au
facut jalba sluga noastra Apostol Mihulet biv vel
capitan p.e Dabija eau fostu al doile paharnic
feeorul lui lonascul din Orheiu dzicand Apostol Mi-

hulet precum an avut neste tigani de pe mosusau

Nadabaico dlu fostu vornic mare cart tigani sant f.6.)ri

sl nepoti din lerimiia Farama earl scriu in ispisocul lutr
Antiohie Voevod tot anume si acei tigani iau aflat Anwww.dacoromanica.ro

59

dreiu Mihulet o to fes:u parcalab, tatal lui Apostol Mihulet la ... eau fostu pitar si au iras para is Duca Voevoct
cel batra.n si au luat tigani cari neau aratat si cartile de-

la Duca Voda si au lasat Andrei Mihulet acesti tigani la lonasco Nadabaico nefiindu traiul lui pe acolo. Dar dupa moartea lui Andrei Mihulet sau sculat
lonasco si au vandut acei tigani lui lonasco de 9rheiu,
iar candu au fostu in zilele lui Antiohie Voda de iznoava sau sculat Apostol Mihulet, fk.6.)rul lui Andreiu.

Mihulet si au avut Ora de fata la divan cu Dabija

fc e rut lui lonascul si au ramas Apostol Mihulet pe
Dabija, cart niau aratat si drese de la Antioh Voda
precum sau luat Apostol Mihulet tiganii cu giudecatd_

inaintea divanului. lard and au fost acmu in zilele

lui Mihai Voda tamplandusa lui Apostol Mihulet de

sau dus in Cara Lesasca, iara Dabija sau sculat si au,
luat pe tigani fara nici o giudecata si iau dus la casa.
lui sii tine si acmu dei robeste ; de care lucru iota
ca ti scriem dumitale sai giudeci dumneata sa chemt

pe Dabija fata si sa aduca pe tigani si sa iai dumneta sama cu bund dreptate si de va. hi asa precum
sau jaluit e dumneta pe tigani si sai dai pe mana
lui Apostol Mihulet, iara Dabijei paharnicu dei va
.

pare cu strambul si le va hi povestea In alt chip, sa

be dati sa vie de fata. si sa dati si o marturie de la.
mana dumitale la mana cui sa veni ca de sor mai
trage la divan sa avern stire. A6.ista scriem.
u Las teat 7219 Sectemvre 25
Antiohie paharnic, Jora hatman
33. 7225 Fevruar 10 (1717) laqi. Mihai Voiii Racovh,A clarue$te lui Cos

tantin arma pe Marco tiganul cu al lui fug,itt.

lo Mihail Racovita Voevoda, bojieiu milostieiu

.gospodarz Zemli Moldayscoi. datam cartea domnii
meale credinciosului boiariului nostru dumnealui Cos-

tantin vel armas si pe tine va trimete sa fie volnic

cu cartea domniei meale a luoa pe Marco tiganul cu

tiganca si copil, on de unde iar afla sai duca si sai~
asaze on uncle- iar hi voia dumisale, pre carii domniia me mam milostivit si iam daruit dumisale. Penwww.dacoromanica.ro

60

tru aceia nimea s nu cuteze a se pone impotriva

cartii domniei meale, care tigani sent din semintiia lui
Semion nepot Ganei celui batran din tiganii gospod.
in las leat 7225 Fevruarie 10.

pecete domneasca in tus ros.

N.I17227 Ocicinvre 11 (7718). Icsl. M hat VodA Racovila intAreste lui
CostantIn annas stApanire asupra tigancel Irodia, cumpdrata cu 53 fel de
la Agapita Preda stolniceasa.

10 Mihail Cehan Racovita Voevoda, bojieiu milosteiu gospodarx Zemli Moidayscol, adeca au venit
inaintea domniei noastre credinebs bolariul nostru
dumnealui. Costandin vel armas si niau aratat un

zapis incredintat cu iscaliturile a boiari marl de la

dumneaei Agapita kupanea sa rapousatului Preda stol-

nicului, scriindu Intracel zapis cum ea de buna voia

ei sau vandut dreapta. $arba tiganca anume Irodia
tiganca fata lui Gheorghita tigan cu toti feciorii ei,
can tigani an fost a dumisale de pe Boiaste. Aciasta
tiganca o au vanduto boiarului nostru de mai sus
numit lui Constandin vel armas drept 53 lei. Deci
vadzand Ddmniia mea incredintat zapis mam milostivit si domniia mea si lam intarit si lam dat aciasta
carte de la domniia mea ca sai fie dumisale driapta
arba tiganca cu toti feciorii neclatit si nerusait in
veaci.

Si la aiasta name sa nu aiba a se amesteca

peste cartea domniei meale.

Aciasta scriem.
in las leat 7227 Octomvre 11.
Mihail Racovita Voevod
local pecetii domnesti.
Axintie Uricar.
sd

35.7235 April 18. (1727). Jafl : Gr. Ghica Vocla d8 carte plta,rulul Cirus
aducA ()amen' pentru paza margInei la Soroca sI. i scutete de dArl.

Ici Grigorie Ghica Voevoda, bojieiu milostieiu

gospodars Zemli Moldovscoi, datam cartea domniei
meale boiariului nostru Cirus pitariu!... si pe cine va
socoti dumnealui sa fie volnic cu cartea domniei
niele a chema si a strange oameni straini din Cara

www.dacoromanica.ro

61

lesasca si din tam Turceasca si dintralte parti deloc si macar si oameni de tan de or fi si Hind in
strainati on cat de demult, i de ar yen' sa sa asaze
la seliste la Mdlcauti, ce Taste la (inlaid &roc& vor
fi slujitori supt ascultarea lui vel cdpitan ot Soroca,
ca sa fie de paza marginei, or avea de la domniia
me mila si odIhna pana la un an nimarui nimica
nor da. lar dupa ce sa va plini cisla cartii sa vor
tocmi cu rupta pi qor st pi putinta for ca sa poata
trai si sa poarte grija margineii nimene din tocmeala
nui va scoate. Asijderele si pentru gorstina de of la.
vreme vor da de zace of un leu, Tar mai mult supar
nu vor ave. Drept aceasta dumneavoastra boeri si
voi slujitori on cu ce fel de slujba veti umbla la
acest tinut nimene nici un val sa nu faceti acestor
oameni, ca facandule cineva vreun supar na fi bine
de unii ca aceia. Aceasta scriem.
Ic

Anul 7235 msta April. 18 dni.

Grigorie Gh Ica voevoda.
pecete domneasca in tus ros.

36. 1756 Oct. 211asi. Matei Ghica Vodli scrie carte la Neculai siirdar sr
Carp spatar sa hotttrascil satul Siretel ot Orhei pe trel btitretni, aceasta dupli
jalba lui V. Alexa.

Ica Matei Ghica Voevoda bojieiu rnilostieiu gospodar, zemli Moldayscoi. Scriem domniia mea la credinciosi boiarii domniei meale, dumnilorsale Neculai

vel sardar si Carp biv vet spatar, va facem stire ca

niau dat jaloba Vasile Alexa si cu alti razeasi ai
lui din Siratai ot Orhei; zicandu ca santu mosani di
bastina intrace mosia Siratai si fiindu ace mosie pe
trei batrani dupa cum arata scrisorile Ion, sau sculat
unii din razeasi, ce sa tragu dintrunii batrani de
stapanescu mai mult de cat altii si nusi stapanescu
partite dupa batranii for si osabit unde au fostu
stapanire acestui Vasile si stapanirea parintilor lui intra altii del stapanescu v'atra easel. parintilor lui ; si

cersindu de la domnia me ca sa li sa imparta mosia pe batrani, li sau scris carte domniei meale la
dumneavoastra ca sal hotarati si mergandu dum-

neavoastra acolo flat: facut hotarare locului, Hind ca

www.dacoromanica.ro

62

nu vi sau poruncit ca Sa masurati satul cu fune, ci

-acmu luasi de iznoava cersinduva iarasi pe dumnevoastra ca sa merged ca sa le masurati locul si sal
botarati pe batrani, pentru care lab. ca de iznoava
scriem dumneavoastra vazand cartea domniei meale
sa va sculati si sa meargiti la aciasta mosie
si sa strangeti pe toti razasii si pe alti impregiurasi
din sus si din gios si Intaiu sa le cautati toate scrisorile for sa aflati in cati batrani imbla satul si de
vreme ca va fi umblAnd satul In trei batrani yeti
-masura toata m0a cu fune siti imparlio dupa ba-

trani siti pune pietre hotara despre hieste care parte, o'sebit zisara ca iaste o piatra pusa intrace mosie, care

piatrd aratara acesti razasi ca ar fi acea pusd fara

-cle dreptate si din pricina aceii pietre nu santu ei

-oclihniti Ca nar fi hotar, ci ar fi o piatrd vicleana.

Deci si pentru aciasta sa cercetati ca sa aflati cu

ce fel iaste pusa acea piatra hotar sau a fi puss cu
vrun viclesug, sa dovediti cine a H pus acea piatra
de au facut tulburare intre razasi si de a fi puso

cu nedreptate veti scoate-o dumneavoastra siti pune

pietre unde a veni mdsura locului si dupa cum yeti
afla ca a fi mai cu dreptate sa hotarati si sa stalpiti si
pe hotdrare ce veti face sa dati marturia hotarnica in
sarnne iscalitd de dumneavoastra si de toti cati sa
vor afla la hotar, insa care parti yeti afla Ca umbla
cu nedreptate aceia vor da toate cheltuiala ; Tar de
nu se vor odihni vreo parte dupa hotarare ce veti
face sa be dati zi de soroc Impreuna cu nidrturie
Dumneavoastra sa vie la divan. Aciasta poruncim.
beat 1756 Octomvre 24.
(pecete domneasca in tus rosy.
37.7269 Iulie 16 (1761) Iasi. Grigore Ion Calimach Von porunce0e
lui Proca Roman poropic s scoata sateie sA dreaga podurile 1i drum&

.spre Scanteia.

Ice Grigori Voevoda, bojieiu milostieiu gospodarx

zemli Moldayscoi, datam cartea domniei meale bolarului nostru Proca (Roman) porusnic sa aiba a merge

pe la satele de pe supt codrul Esului si sal scoata

pre toti oamenii si sa le stea zapciu asupra for ca sa
www.dacoromanica.ro

63

tocmeasca. atat podurile ce santu pe drumul Scanteia

cat si drumul prin Codru para ce vor esi peste codru
in ceia parte, si cum mai In graba sa tocmeasca foarte
bine, fiind Ca este sa mearga dumnealui Ahmet-bei
Spahilar agassi, intralt chip sa nu fie:
u las Teat 7269 Julie 16
pecete gospod in tus ros
38. 1775 Sept. 9 1a0. Gt. Alex. Ghica Voila randuetne pe Proca Roman vel capitan la Dorohol, fixandu-I atributille Si leafa.
1G)
Grigorie Alexandru Ghica Voevod, bojieiu
milostieiu gospodaru zemli Moldayscoi, datam carte

domniei meale boiarului nostru Proca Roman pre carele

lam socotit domnie mea si lam facut vel capitan la

Dorohoi, drept aceia sa fie volnic cu cartea domniei
meale asi purta de grija capitaniia lui si a odihni pre
toti Iocuitorii acei margin' aespre tuaca supararea si
strambatatiia ce vor avea, si poroncesc domniia mea
si voaco vornicilor i VORG3 lacuitorilor de prin satele
de la acea margina, viinduva numitul capitan sal cusioasteti de capitan si sai dati ascultare la toate cele
ce var da poronci si invafaturi din poronea domniei
xneale,iar carele sar arata impotrivitor poroncei lam dat

voe pe unii ca aceia sai certe pe fiestecarele dupa

vina sa si instiintAndu si pe domniia mea pe unii ca

aceia si mai cu grea urgie se vor pedepsi. far carele
din lacuitori nu sa vor odihni cu kudecata capitanului

sa vie

aicea

si

sa afle dreptatea for de la di-

vanul domniei tneale ; asijderele si pentru venitul ca-

pitanului sa aiba asi cauta si a lua dupa obiceiul

vechiu. Poruncim domnie me si dumnalor isprav-nicilor de Harlau la cele ce santu obisnuite vechi ale
capitaniel sa nu to amesteci si sa le e deplin dupa
obiceiul vechi. Ajasta.
u las feat 1775 Septemvre 9
procit. hatman.
39. 1775 Nombre 17 la;i. Gr, Ghica Voda randuete pe Costandin

riu Ursulul Agapl ajutor la mosia liotarnicenil (LApusna) g4l scoate din ca-

tastihul mazililor.
I

Grigorie Alexandru Ghica Voevoda. bojieiu

www.dacoromanica.ro

64

gospodarz zemli Moldayscoi. facem stire cu ajeasta

carte a domniei mele pentru movie Hotarnicenii de
la tinut Lapusnei, care mosie am daruito domnie me
preaiubiti fiilor domniei mele beizade Dumitrache si
Alexandru, la care movie am randuit domnie mea si
ispravnic purtatoriu de grija pe Ursul Agapi biv vel

satrar, dar pentru ajutorul sau mai cu lesnire iam

randuit si pe fiul sau Costandin Agapi, pentru care
am poroncit domnie me dumisale vel visternic de lau
scos din catastihul mazililor ; dar poroncim domniia

mea si dumisale vel sardar pe numitul fear a satrariului Agapi la nici o ha vale. ce vor fi pe ceialalti
mazili pe dansul sa nul supere, fiind ca sau dat a
giutor tatanisau spre savarsire poroncilor cele ce se
vor poronci. Alasta scriem.
1775 Noemvre 17

pecetea domneasca in tus ros

procit vel visternic

40. 1767 Martie 6 lag. Or Ghica Vodil hotaril$te soroc la divan fra
tilor lui Proca capitan sa-a: imparta fratqte averile parintegi.
Ica

Grigorie Alexandru Ghica Voevod bojieiu

rdlostieiu gospodar% zemli Moldayscoi. de vreme ce

domniei meale au jaluit Proca (Roman) biv vel capitan asupra fratilor sa.i"anume *tefan si the si loan,
aratand ca pentru cele ce au ramas de la parintii
for bucate si altele nu sar fi putand invoi ca sa imparta cu dreptul ; deci iata pentru aJasta cartea domniei meale sa cid poronca numitilor frati a capitanului
Procai ca sa stea la socotiala vi dupa cum a fi drept

sa imparta toate ramdsiturile frataste, sar neputandusa invoi ei intre ei, poroncim domniia me ca la
sfdntul Gheorghe sa se afle Cate patru frati aice in
divanul domniei meale ca sa sa audece, ca oricarele
nu sa va afla la sorocul hotarat sa va aduce cu oln
gospod si vor da si jobote. A.easta poroncim.
in Iasi leat 1767 Mart 6.
(pecete domneasca in tus ros)
procitoh vel logofaf.
www.dacoromanica.ro

65
41,1770 Funk 3 kV. Car tea WI C. D. Moruz Voda atra C. Cru-

penschie paharnic sa cerceteze pricina fanultd tuancat de vitele clucerului

M. Sturza._

Ica Constandin Dimitrie Muruzi Voevod, bojieiu

milostieiu goSpodars zemli Moldayscoi, credineros boeriul domniei meale dumnealut Costandin Crupensehie

biv vel paharnic ispravnic de tinutul Dorohoiului sa-

natate. Sa. face *tire dumitale ca prin jaloba ce au

dat domniei meale lonitcl Andrei jitnieeriu, au aratat

ea in vremile MoScalitor ar fi cumparar ne*te fan de
la oamenil din Cattipu lungu din care fan zice ca iar
fi luat 5 stoguri tin vechil al clucerului Mihai Sturdza,
loan Vast uiauul din Bene*ti of Dorohoi pi lar fi dat
de lau mancat vitele clucerului pi acum apucand jic-

niceFul Ioniia pe clacer sal plateasca fanul au zis

cum ca nu *tie pentru acel fan, dupa cum pe largu
vei intelege pricina din ra %rapt de jaloba ce au dat

domnii meale, care sau triimes dumtale pentru care cer-

*indu jaluitorul dreptate ca sa aduca marturie de la

acel vechil pentru fanul ce zice ca iar fi mancat vitele

clucerului Mihai sa nu ramae paguba*, iata scriem

dumitale sa cercetezi *i precum vei afla adevarul *i

dreptate dupa doVezi sa dea marrurie. aciasta scriem.

1780 lunie 3
(pecete domneasca)
42. 1776 Zuni 21 TaFi. Gr. Ghica Voda da carte de st6pitnire lui Ionic&
Andric jicnicer asupra mosIllor sale de pe- Prut, kuandu gl tot venitul.
Ica Grigorie Alexandru Ghica Voevod : bojiein
milostieiu gospodarz zemli Moldayscoi, datam cartes
domniei meale crediOos boeriului nostru foaled Andries biv vet jitnicer sa fie volnic cu cartea domniei

meale a stapani sat hitreg Fede*tit ce iaste pe Prut

la tinutul la*ului si pol sat Gaurenii iara*i la tinutul
lasilor de iasta parte de Prut, si parfile ce are din
satul Bute*til pe Prut si Bute*tii cei de campu iara*i la tinutul lasului, care toate aceste mo*ii santa
alese si hotarate de boeri hotarnici, dupa scrisorile
ce le are precum sau vazut In mana jicniceriului,
atat anaforale de giudecata cum Si Intarituri domwww.dacoromanica.ro

66

nesti. Deci sa aiba a le stApani in toate samnele

precum sau ales si sau hotarat si sa aiba a lua si,

a strange si tot venitul din Carina, din fanat, din

prisaci si din gradini ce vor fi pentru negutitorie si
din baltile ce vor fi si din tot locul cu tot venitul
dupa obiceiu ; cum si oamenii ce vor fi sazatori cu,

casa sa aiba a lucra zilele boerescului sau sa de

bani dupa hotararile ponturilor ce sau facut pentru

toti de obstie, si poruncim domniia me dumisale ispraynic de tinut de sar arata vreunii impotrivitori a
nu da venitul, de la tlnii ca aceia sa implineasca para
la cel puffin, iar de vor avea cinevasi a raspunde asupra mosiilor cu scrisori ce Ivor avea sa vie la divan. Ajasta poruncim.

(pecete gospod. In tus ros)

1776 lunie 21

procito.h, vel logofat

43.177d Julie 2 lafi. Miirturla hotarnica a mcliel Millaqti pe RAW, la
Orhei a lui Ursul Agapi sat' ar.

Din luminata porunca Prea Inaltatului ddmnului

nostru Mariia Sa Costandin Dimitrie Moruz Voevod,
dumnalui Costandin RAscan biv vel spatar si< dumnalui Darie Donici biv vel paharnic serdar de Orheiu
neau randuit hotarnici la mosiia Malaestii a dumisale

Ursul Agapi biv vel satrar care iaste pe apa Rautului is tinutul Orheiului si dupa porunca mergand
la stare locului a numitei mosii Malaestii strangandu -sa si toti razasii impregiurasi din sus si din gios
si intaiu au mers la capul mosiei din sus fiind fata
i razesii din Cocolteni anume lonita Cornea, Grigo-

ras Stirbul, Gavril Hrasca si alte neamuri a for si

uncle an marturisit razesii ca au fost piatra si nu
sau gasit si tau pus' piatra hotar in malul Rautului
langa -niste spinisori ; si de acolo am purees alaturea cu mosiia Cocoltenii spre amiaza noapte si sau
gasit piatra hotar vechiu In neste saraturi si sau pus

si acolo alaturea piatra. hotar, si de acolo am marsu

tot la deal spre miaza noapte par din deal de sleahu
si din tale de o movilA in costisa sau gasit iara
piiatra veche si sau pus iara alature si acmu piiatra
www.dacoromanica.ro

67

botar ; si de acolo am mersu tot la dial par In zarea

dialului ; unde sau Intalnit cu mosiia Cacarazanii care
au marturisit razasii ca ad fost hotar dar nu sau

zasit si sau pus piiatra hotar din gios de o movila

ce iaste in zarea dialului si diacolo ani purees zarea

dialului in .4-os par niam intalnit cu mosiia Bravicenii intr'o movila drept in deal si am pus piatra ho-

tar drept intr'o movila si sau facut pe ogoare si

'dintracea movila sa incepe si mosiia Bravicenil care

au fost fata si razasii din Bra vicenl anume lonita
Bat in Chisinau ;Stefan Bat mazil in Chisinau, Agapi Dumitru yel capitan, lonita Patcu, Darie Pomatariu si alte neamuri a for si dupa o marturie
hotarnica ce au scoso razasii din Braviceni din leat
7162 si dupa acea hotarnica am purces la vale asupra Rautului alaturea cu mosiia Bra vicenilor par Incostisa din sus de drum si sau pus piiatra hotar, si

de acolo am mersu for la vale pe la doao movile

din gios de druniuri sau pus piatra hotar supt o movila din, deal de movila si de acolo am mersu tot

.asupra Rautului pe din sus de o fantana ce iaste

In costisa si par la movilele gemene si sau pus pia-.

tra hotar intre movile si deacolo am purees tot a-

supra Rautului peste ses pe la capul Branovii de

sus si sau pus piatra hotar In ses aptoape de Bahna
si de acolo am apucat apa Rautului In sus si am
.mersu par in hotarul ce sau pus de deoparte Ma-

laestii cu Cocoltenii si asa sau inchiet toate hotarale

.Malaestilor, care dupa scrisori si marturiile razasilor dupa cum am aflat cu dreptate am facut mar turie.

leat 1778 lulie 2.

Grigoras Varzariu, Stefan Bat, Ionita Cornea,

,Grigoras *tirbul, loan Stratan.

gACeasta marturie hotarnica a numitei mosii Ma-

Paestii ce iaste iscalita de numitii mazili ce sau An-

duit de not din porunca gospod, care arata ca Hind

lata razesii impre4-urasi acestei mosii dupa cum au

www.dacoromanica.ro

68

aflat cu .dreptate au ales partile si au stalpito si pentru incredintare ani iscalit si noi.
Costandin Rascan biv vel spatat, sardar.
Sarban cornis sardar.
leat 1779 Octombre 13.
44. 1779 Nombre 2 7cqi. Anaforaua marllor boerl inttirita de Vod*
grin care se treat in randul neamurilor pe Buznesti.

Iw Costandin Dttmitrie Moruz Voevoda bojiein

rhilostieiu gospodarz zernli Moldayscoi.
Sau cetit
anaforaoa aiasta si domniia mea Inca cercetand si
activerinclune- ca acestf Buznesti de mai gios aratati,
sant neamuri vechi de boeri ; pentru aceia dupa dreptate domnfia mea hotaram ca numitii Buznesti sa. fie
pusi fa neamuri si sototiti deacum inainte la toata,
oranduiala neamurilor, Intarindusa anaforaoa L.e.ista si

cu a noastra domneasca iscalitura si pecete.

163 Costandin Muruz Voevoda.

1779 Noernvre 23.
(pecete domneasca)
Preainallate Doanzne,

Dupa luminata poronca Inaltirnei tale am cerce

tat niamul Buznestilor anume loan si Costandin biv
vtori armas si Stefan si Anton si Vasile, si asa neam
adiverit. Ca toti acestia sant fcoarii lui ilie ce sau poreclit Buzne, pentru Ca au tinut pe fata lui Patrasco
Buznea clucer, care tatal for Hie au fost fkor but
Costandinita ; iar Costandinita au fost fc 63rul lui Patrasco vel logofat, dupa un ispisoc sarbesc de la raposatul domn Costandin Moghila Voevod din leat 7119

Dechemvrie 3, pren care arata ca au miluit pe acel

Patrasco vel logofat cu un sat anume Damilenii ot
tinut Dorohoiului care sat se afla supt stapanire acestor numiti feclori a lui llie Buzne ; care deosabit.
de acest ispisoc au mai aratat si o carte gospod dela raposatul domn Grigorie Ghica Voevod din beat
7245' Iunie 15 and au avut tatal acestora giudecata
cu tin egunren Nectarie de la manastire Solca pentru o mosie Radomirestfi ot Neamt, pren care cartewww.dacoromanica.ro

69

gospod arata pentru tatal acestora, sil nume*te Ilie

Costandinita ce sa trage semintanie din lane socrul
_raposatului loan Voda Moghila si Hind ca la cerce.
tare noastra ce am facut sau adeverit cu. bune dovezi ca s nt neamuri vechi de boeri cazandusa ca
sa fie pu*i_ la oranduiala neamurilor. Pentru aceasta

nam lipsit a Instiinta qi ramane dupa cum va

fi

mila Inaltimei tale.

1779 Noemvre 2.

A Inaltimei tate plecate slugi,

Vasile _Razu logofat, lonita Canta logofat, *telanita. Sturze vornic, Neculai Roset vornic, Las.carachi
Roset hatman, Dimitrie Sturza vornic, lordache Canta
spatare
45. 1780 lurie 29 Ictfi. C. D. Moruz Voc14 randuege pe Ursut Agapi
.s4 strfinga birul de pe InNia Hotitrnicenii.
Ico

Costandin Dimitrie Moruz Voevod, bojieiu mi

Jostieju gospodarz zemli Moldayscoi, sa face *tire

tuturor vornicilor, locuitorilor ce va aflati pe movie
Hotarnicenii, ca iata am socotlt domnie me si vam ran.

Ault purtatorlu de grija pre Ursul Agapi atat pentru

ca sa stranga banii birului tuturor lacuitorilor ce
veti fi pe acea movie, cum si dejma cea fi ca sa o
stranga si deosa bit si toate pricinile si giudecatile
ce veti avea Ursul Agapi sa vi le caute *i sa. le Inklrepteze ; si poruncescu domnie me tuturor vornicilor, locuitorilor *I slujitorilor. de pe movie Hotarni.
ceni viind Ursul Agapi acolo sai dati toata ascultaT
tea *i supunerea si on ce pricina *i strambatati yeti
avea sa merge ti la Ursul Agapi sa le aratati, ca dupa

pornonca ce are de la domnie me la toate va va

odihni cu dreptate voastra, iar carile dlntre voi nu

se va odihni cu dreptate ce va face Ursul Agapi usa
divanului domniei male iaste deschisa sa vie aice
aZastal scriem.
i isi va afla. drepta:ea sa.
1780 Iule 29
vel visternic procit

pecete domneasca
www.dacoromanica.ro

70
48. 17 86 Mai 23. Cartea lui A. L Mavrocordat Voda chtra serdarul de:
Orhci sit cerceteze pricina mo!ei Carbuna a atrarului Ursul Agapi.

lea Alexandru Ion Mavrocordat Voevoda, bojielthmilostieiu gospodarz zemli Moldayscoi. Cinstiti credinciosi boerii domniei meale dmta lancul Razul bir
vel satrar, serdar de Orhei i Lapufna, i dmta tom
Carpu biv vel stolnic sanatate, sa face stire ca domnik
mele niau ja.luit Ursul Agapi satrar aratand Ca in ho-

tarul mosiei Carbuna de la tinutul Orheiului ar fi avandu parti de mosie bastina si cumparatura cu scrisori cari nefiind aleasa de catra partite altor razasi
de acolo, pentru ca sasi stie drepte partite sale si

sa si le poata stapani cu pace ; au cerut sa i

sa,

deosabeasca partite despre alti razesi dupa scrisori

ce are. Deci scriem dumneavoastra aducand fata perazasii acei mosii Carbuna cu scrisori ce vor fi a\rand, si facand intaiu cu amaruntul ccrcetare scrisorilor si altor dovezi ce vor fi de imbe partite, precum yeti cunoaste a fi drept cu gudecata sa le hotarati, dand si carte de gudecata la care parte sa
va cade. Apoi pentru partite de bastina si cumparaturi, ce dupa ce cu amarunta cercetare si gudecatt
ce le yeti face vor ramane drepte si fara pricina a
atrarulul Ursul Agapi, neputand a merge insusi dmlui

spatar lancul Razul avandu alte trebi a tinutului vei;

randui doi din mazilii acelui t;nut, pe carii vei socoti

a fi oameni vrednici si cu stitnta de hotarat, ca sa

mearga impreuna cu stolnicul Ion Carpu la stares.
mosiei Carbuna, unde strangand de fata pe toti razasii si alti impregurasi sa aleaga partite ce von fi

drepte a sa.trarului, bastina si cumparaturi de opartesi masurandule cu stanjan in lung sI In curmezis pe

la capete si pren mijloc sa le stalpasca cu pie tre ho-

tara pe la locurile ce sa vor cade si sa de numitu-

lui sa.trar marturie hotarnica in samne si in stanieni

pe obiceiu iscalita de dmlui stolnic Ion Carpu si deranduitii mazili si de toti razesil si alti impre&urast.,

ce se vor tampla fata de hotarit, pe care apoi car-

cetando dmta spatarule- lancule de o vet afta facuta

cu dreptate pe randuiala di cu priimire despre toate
partite sa o incredintezi si cu al dumitale iscalitura..
www.dacoromanica.ro

71.
tar cAnd on pricina va fi intralt chip si acolo nui vef
putea aseza, sau la hotarat va naste pricina, atunci
la locul cu pricina pietre. hotara sa nu sa pue ci facand dmv. harts curata Intocma si intaleasA de
starea locului cum si marturie de toata curgerea pricinii pre largu si iscalindule sa le dati la care parte
se va cade si puindule zi de soroc sa vie amandoao

partite la divan, ca de aice sa li sa hotarasca pre

cum a fi drept. easta scriem.
(pecetea domneasda)

1786 Mai 23 dni

procit vel logofat.
in dos : sau trecut la condica

Andrei Coddicar.
pe camesa :
Cinstili si credinciosi boerii demniei meale dmlui
lancu Razu biv vel spatar serdar de Orhei i Lapuina,
i dmlui Ion Carpu biv vel stolnic. datisea zdraviemsau trecut vel logofat
Hotarat satrartil
Ursul Agapi
47. 1781 Avg. 28 last. Cartea lut C. D. Muruz Vodd dare seidarlui
de Orheiu sd cerceteze prIcina de hotard a lui Ursul Agape Otrar in Sdriiterd despre megtei.
Ins

Costandin Dimitrie Muruz Voevod, bojielu

milostleiu gosp.odara zemli MoldaVscoi. Cinstit si cre-

dincios boeriul domnii meale dmlui lancul Razul biv

vel spatar serdariul de Orheiu. Se face stire ca

domnii meale au datjaloba Ursul Agapie.`satrar aratand

ca in mosiia Sarafenii, ce Taste la tinutul Orheiului

are cateva parti de bastina si cumparaturi si danie

cu scrisori osebite de alte part' ce mai are alature,
cari sAntu alesa si hotarate si au cersut ca sa i sa
aleaga si partite aceste iarasi dupa scrisorile ce are
si deosebindusa din partile celorlalti razasi sa sa
lipasca tot Tanga parte ce are hotarata si scoasa de
o parte ; si pentru aciasta iata scriem dumitale si te
randuim Wand carte domniei meale sa te scoli sa
mergi la mosiia aceasta si strangand pe toti razasit
sa faci Intaiu cercetare si sa dovedesti partite ce
le cere acmu satrpriul
Ursul Agapie de santu drepte
www.dacoromanica.ro

72

si adevarate cumparaturi si danii si stiute de ceilalti razdsi, cum si pentru bastina ce arata ca are
acolo iarasi s cercetezi cle, are bastina cu adevarat
Intlacel sat, apok si de sa . va dovedi cum ca cu a-

devarat are parti intracel sat, atunce dmta sa stiff

sa le cercetezi partile ce are dupa scrisori si sa le
Alegi osabite din partile celorlalti razasi si mAsu-

randule cu fune in stanjani s le hotardsti de catra

partite razdsilor si sa le lipesti Tanga .partea ce mai
are, satrariul acolo alaturea si puind si pietre hotara sa pui si pietre hotara ce le vei pune la locurile ce se vor cade, far de va esi pricina de giudecata cu rdzasil si vor pricinui asupra scrisorilor ce
are satrariul Ursul Agapie, atunce dmta sa nu pui
pietre hotara, fara numai sa faci marturie anume
scriindu pe largu toatd. pricina, si sa le pui soroc
tuturor ca s vie la divan, si s Ii sa caute si sd
li sa hotarascd kudecata, aceasta scriem si de sd.
vor dovedi ca partite acestea care le cere satrariul
Ursul Agapie sant drepte fara pricina, atnnce sa
randuesti dmta din mazilii acelui tinut pe care vei
sototi ca s marga sa le masure si sa le aleaga si
sa puie pietre hotara si sa faca marturie anume aWand suma stanjanilor si semnele ce sa vor pune
si sa faca marturie in care sa iscaleasca randuitii
mazili si tori razasii sl sa iscalesti si dumneta, care
aciucanduo nice si cercetandusa de dmlui vel logofat cie se va gAsi Ca e facuta cu cale sa sa intdteased si de la donmia me stapanire.
leat t781 Agust 28.
(pecete domneasca).
procitoh vel logofat.
48.1794 Maiu 17 la0. M. C. Sutu Voda scrie carte la Varnav ispravnic
de Soroca sa terceteze pricina pentru MancIuti intre Oh. Soroceanu capitan
bl Zniaranda M. Talpa.
Io

Mihail Costandin Sutui Vvod cu mila lui Dumnezeu

domn tariff Moidaviei.

Cinstit si credinios boeriul domnii meali dum.

Varnav biv vel ban. ispravnic de tinut Sorocdi sawww.dacoromanica.ro

73

tiatate,

boeriul nostru... vornice de poarta, fiind ca

la domnie me au jatuit capitan Gheorghi Sorocianu si A-

nita capitaneasa a lui Stefan capitan Pisoschi, ara:tand Ca la o mosie anume Mancautii ce Taste in tinutut Sorocii, au fiiste cart parti, si dupa vremi ar fi
pus stapanire pe toata asta mosie o Smaranda fiica
lui Mihalachi Talpa fiind sazatoare acolo, si c4 akt
sr ei parte In numita mosie, si au si stapanit cunt VOr
.dovedi cu scrisori, si martori ce au la fata locului,
prin care jaloba au cerut di la domnie me jaluitorii
giudecata si dreptate pentru aeaste. i fiind Cu jaloba for oranduiti mai Intai la dumuialor b.oerii giudecatori ai dipartamentului al doile ca sa li sa cerceteze scrisorile, unde fiind fata si Smaranda fiica

lui Mihalachi Talpa. Smaranda au raspunsu ca is

are a tragi parti dint 61sta mosie Mancautii parte
unui Costandin Sotnicul pe cat sa Va alegi, dupa o
danie ce .au facul acela lui Mihalachi Talpa tatanisau

si alt4 a patra parte dupe un zapis ce ari di la Anita Lamascanita ce an fort ma tusa lui Mihalachi
Talpa tatanisau, data ;,..6asta a patra parte zestre
tatanisau, si apoi de va mai prisosi dintraasta movie, vor lua ei macar ca jaluitorii nici o data nau
avutu stapanire, dar sa marga as tragi partite ce Ii
vor dovidi ch. sant a lor, ca is ma opieste.
lnpotriva carue raspunsu, aratand si scrisorile,
aka sau aflat precum Smaranda si prin cuvant la
giudecata au aratat, deci macar Ca si celelalte aman-

doco partite cad jaluescu si Smaranda an aratat si

ei scrisori, dar neputand dumnealor boerii giudecatori a li faci di aici acum desavarsita alegire si la
partite for cu priimire a tustrele partilor am facut
cerere a li sa orandui de catra domnie me boeri hotarnici ; dupa care a for cerere gasind si giudecata
cu cale, iata to oranduim domnie me pe dunineta
bane Cosfandine Varnav, fiindumi cerut di toati par-

tite, ca viind jaluitorii si cu Smaranda parata dimpreuna si cu boeriul nostru numitul vornic di poarta,
Buda. sau pus soroc ca la sfarsitul lunii acestie
/Vlaiu sa se afle toate partite la fata locului. Scriim
domnie me dumitali, ca indata sa mergi si dumneta
www.dacoromanica.ro

74

flind aproapi de targul Sorocii, dupa aratare for calenumai de patru easuri, si strangAndu si pe toti ceilanti megiesi dupe Impregiurul acestii mosii cu scrisorile si dovezile ce vor ave si aceia, prin cercetare
cu amanuntul sl In frica lui Dumnezeu, mai intai sat
va scoate partile numitei Smarandii fiicii lui Mihalachi Talpa, fiindu dovedite de giudecata ca sAntu_

bune drepti a ei, Insa parte lui Costandin Sotnicul

pe catu sa va alegi, si a patra parte a Anitii La-

mascanitii dupa coprindere semnilor si hotaralor precum in scrisorile ei sa arata si sa dovidescu ; apoi

fieste carue iarasi parte sa pe catu dupe scrisori sa

va dovedi ca au si el, adica lui Gheorghie SorotcanuL

si Anitei capitaneasa Pisoschi (adaos : i altora ce vor
arata scrisori) si dupa alegire si lamurire ce yeti
face fiindu cu priimire a tuturora alegire ce sa va

face yeti pune si semne pietre hotara despartitoare

a sti fieste care parte sa pe cat are a stapani, dandule si carti de iudecata la mans, iar and vrect

parte dintracesti amandoca.11. adica Gheorghi capitan

Sorodanu, sau capitaneasa Pisoschiasa nu sa vor o-

dihni, fiindu ca aceste doca4. parti la giudecata di-

partamentului nau avut bune si yrednice dovezi a

sa pute sti fieste care pe cata parte are a tragi
parte dintraeasta mosie, si de aceia to ai oranduit

dumneta hotarnic, si cu vornicu de poarta (atunce) sa

va face harta de stare mosiei si cu marturli pe largu
de curgire pricinei lor vei instiinta domniia me, ca
de aice sa Ii se poata da sfarsitul pricinii tor. tar
pentru partile Smarandei se va urma dupa cum mai

sus se cuprinde a nu ramftne e a sa mai supara Cu

venire pe aici iarasi pe la divan sa mai faca si alta
cheltuiala, de vreme ce is dintru inceput sau avut

stapanire neclintita dupa moarte lui Mihalache tata -nisau ?I para acum, pe drepte partite ei -ce sa co-

prindu in scrisorile ce are, dupa cum vasta au Post

si esti netagaduita de numitii jaluitori si la giudecata acum innainte dumilorsale boerilor giudecatori

Drept aceia precum mai sus sa scrie, asa yeti fi urmatori, Azasta scriem.
1. p. domnesti
163.
it-tX. I www.dacoromanica.ro
GT. Olt I. E. 1793.

1794 Main 17.

procit vornic

75
49, Fdra leat(e.1756)1ulle. C. RacovItA VodA acordA privilegtl Martel

Potlog rulscutA Catarglul.

leo

Costandin Mihai Cehan Racovita Voevod,

bojieiu milostieiu gospodarz zemli Moldayseoi. Facem.

*tire cu ae:asta carte a domniei meale pentru Maria

fata raposatului Stefan Catargiul clucer carele ramanand saraca de barbat *i neavandu nici un feliu

de chiverrlisala, fiindu fata de boiar *i de vrame' Ca sf

barbatul sau Gheorghita Potlog Inca au slujit curt'',

socotitam domniia mea ca sa cade a ave *i ea oaresi care mita pentru chiverniseala ei dupa cum au,
*i alte giupanese sarace. Si iata ca am facut domniia wea mila cu dansa *i i sau dat 4 oameni descuteala, insa ace*ti oameni sa fie strain! de bird
,

in visterie *i aflandu*i ace*tia oameni straini sa fiescutiti, de bind Tor, nimenea sa nui supere. A*ijderem
*I la vremea deseatinei sa aiba ai said. cinzaci stupi
*1 la vremea gor*tinei o suta of pe aceastea bucat

nici un ban deseatina sau gor*tina sa nu dea. Si la

vadrarit Inca sa aiba a scuti 150 vedre vin. Cu aceste aratate mai sus am facut domnia mea mila ca
sa fie pentru chivernisala case! ei. Dint aceia dui nialor boerii zlota*i, desetinari, gor*tinari *i vadraritari vAzandu cartea domnii mele, toll sa urmatI
dupa cartea domnii miale ajasta. Masta am poruncit.
leo Costantin Voevod.

(pecete gospod.)
50. 1801 Fevnare 1. C. A. Ipsllant VodA rAnduepte pe Ille Botezatu
Oar 8.1 strangA 100 ascerltl la HotarnIcent spre a se trImete la Cralova_
contra zurbalelor lui Pasvantoglu.

Ica Costandin Alexandru Ipsilante Voevod cu mila

lui Dumnezau domnul tarii Moldovei. Credinlos boerful domniei meale dumnealui Hie Botezatu biv veL
pitar sanatate. Fiind ca neau venit Inaltul Impardtesc ferman poroncitoriu .ca din straini ce sa aflA
aice in Cara sa strangem o suma de ascerlii in catsa va putea mai mult, *i sai trimetem in Cara romaneasca asupra zorbalelor ce sau radicat la Vidirt
si cu impotrivirea Si nesupunerea for au trecut Si Ill
www.dacoromanica.ro

76

botarale tarsi romanesti asupra Craiovei unde cu o.sabit ar fi rancluit de catre prea puternica imparatie sa afla asupra acelor zorbagil s4 singur dorpnul
lath rumanesti ;1 fiind agasta o porunca care nea-

barat trebue a se pune in lucrare spre asi arata si

Ora datoria supunerii catra prea puternica imparatie.

lata dupa punerea la cale" ce sau facut spre strangerea
.acestor ascerlii team randuit pe dumneta la (inutul Holarnicenilor, unde dupa cartea domniei mele ce sau
-scris catra dumnealor ispravnicii de tinut vei fi impreuna urmdtorlu si lucratoriu spre savarsirea acestii
poronci, insarcinarea insa cu toata treaba aceasta este
. asupra damitale ; ci dumneta fara zabava vei merge
la tinut pi intalnindute cu dunlor ispravnicii vei pune
poronca In lucrare silindute cu toata vartutea a afla
i a strange dfn oamenii
trnutului cu buna tuvoire
in cat sa va putea mai matte ascerlii si calari si

<pe 'os) si cand mai mutt nu sa vor putea de cat

100 liudi ascerlii sa sa stranga lard sminteala ca
la 20 ascerlii sa fie si o celpitanie care sa sa nu-

masca bulucbafei, Cain si un stegar si asupra a clad

bulucbasa cu steagurile si neferii for sa fie un ait
mai mare capitan sups QUITIC iuzbasa, avand fieste

tare acei calari cal si arms dupa trebuinta, si acei

pe gios cele trebuincioase, si pentru gatirea for sau
hotarat ca afara de leafa sa. li sa dea Cate 100 lei
la un fiestecare iuzbasa, cate 50 lei la un fiestecare
bulucbasa, 35 lei la un bairactar calare, 30 lei la un
nefer calare, 25 lei la un bairactar pe gios, si 20 lei

la un nefer pe gins, precum si pentru leafa for dupa

botararea ce sau facut care sau socotit a fi cu indestula multumire este a Ii se da intru acestas chip,
-adica pe fiistecare lung 100 lei iuzbasa, 30 lei bulucbasa, 20 lei stegariu calare, 15 lei stegariu pe
gios, 16 lei neferiu calare, 10 lei neferiu pe gios.
Asemenea si pentru emeclicul for din vreme ce sa
vor scree la steag si pana candu sa vor porni sau
liotarat ca sa sa de cate 40 parale pe zi iuzbasa,
-30 parale la un bulucbasa, 15 parale pe zi la un
tegariu si nefer calare si cate 8 parale pe zi la un
stegariu sau nefer pe gios. far dupa ce sa vor porni
www.dacoromanica.ro

77

atat la drum cum si in Ion. unde au sa marga isE

vor lua tainu cuviinciosu cel dupa trebuinta, si pentru dansii si pentru call for si iata cu chipul acesta,

silindute a strange in cat sa va putea mai multa

sums, vei cauta ca iuzbasii si bulucbasii stegarilor

sa fie oameni cu credinta si cu chizasie si cerAnd
trebuinta afara de banii hotarati pentru gatirea for

le vei da si leafs cate pe trei Juni sau si pe patru

tuni denainte, dand banii in manule a luzbasilor si a

bulucbasilor de pe la steaguri si indatorind pe fiestecare iuzbas sl pulucbasa a raspunne si pentru banii
ce vor lua si pentru neferii steagului sa fie nelipsiti
si intamplandusa a lipsi din neferii sa raspunda ittzbasa si bulucbasa banii ce i se vor da ; si fund ca
aceasta este o poronca delicata clomnia mea team
ales si to randuim pe dumneta la a 'easta treaba nu
numai ca poronca sa is savarsire dupa trebuinta ce

si ca sa fii cu neadormita privighere pentru ca nu

cumva legandusa nescaiva scornituri de vorbe neadevarate sa de pricina de vreo tulburare locuitorilor, pentru care neardomit privighindu vei face lacuitorilor in tot chipul incredintare ca domniia mea,.

mai intaiu de cat toate altele parinteste privighem

odihna si linistea for si ei cu totul rama.nand in linistire nici de cum sa nu cuteze sau sa aiba acea
mai mica ingrijire de vreo cat de putina suparare
pentru strangerea acestor ascerlii, cad si ascerlii acestia precum in fapte se vede lucrare au a sa strange

din straini, si numai acei cari de buna voe sa vor

multarni si iarasi de Cara rumaneasca hind a sa trimete aice nu rarnane eel mai mic prepus de vreo-

ingrijire.
ghind si

Sa stiti. dar Ca cu chipul aratat privilinistirea locuitorilor se pot strange si

cat sa va putea mai multa sums cu atata si

slujba dumitale mai mult va fi cunoscuta si dupa
slujba vei castiga si cuprindere din mila domniei
mele. Si fiind ca asupra acestei trebi sau randuit
aice pe cinstiti si credineosi boerii domniei meale.
dumnealor lordache Bals biv vel visternic si dumnalui lotdachi Mavrocordat batman si dumnalui Sandul Sturza batman, dumneta atat pentru banii trewww.dacoromanica.ro

78

buinjosi cum si pentru toata treaba savarsirei acestei poronci de ia dumnealot vei lua cuviincioasa povatuire, instlintandui totdeuuna pentru orice va cere
trebuinta pretum to vor povatui vei fi intocina ur4nAfOr.

1801 Fe vruarie I.
51, 1804. Noenthrie 15 la$1. A. C. MrruziVodA carte cAfa Ispravnicif
.41e Dorohol sa aplice protImIsul la rAscumpArarea mosiei SubarAu pentru
N. Cerchez clucer.

11 Alexandru Costandin Muruz Voevod, cu mila

lui Dumnezau domn Orel Moldovei ; cinstiti credinciosi boerii domniei meale dumvastra ispravuici de
tinutul Dorohoiului sanatate. Prin jalob eau dat
,catra domnia me clucerul Neculai Cerchez au aratat
cum ca avandu cumpara-te in rand trei sate de la acel tinut anume Suluirau si Faredutii si Cotul Saharauhti de la manastire Burdujenii in toti anii de cand
tine mosiiie el leau plant banii pe falce de salt aiutat Ia trebnintile ce avea ; iar acmu fara a sti el
ilimica dumneaei paharniceasa Catrina Crastioae au
Plata la locuitorii din satul Suharau bani pe 200 falci

sate 2 lei pe falce si au facut rugaminte ca unul

ce iaste stapan mosiei sa aiba protenzisis a intoarce

banii paharnicesei Crasteoaei inapoi sa rarnae falcile

a lui, care iota i jalbal ceau dat sam tiimiso

la dumvoasrra ca sa o vedeti, ditt care vett intelege
mai pre largu pricina, Deci sa scrie Dmvoastra sa
laceti cercetare si daca va fi cu voia locuitorilor ca
.sa de inapoi banii ce au luat de la parata paharniceasa si sa ia banii de la jaluitorii au voia, ins de
buns voia lor, iar indatoriti nu sant a lua numai de
cat de la cumparatoriul mosiei. azasta.

1804 Noembri 16.

(pecete domneasca).
#1 1809, Aug. '15. Gheraslm egumenul de Ia Trei Erarhi incuvIinSeaza,
trecerea cases lui St. Roca cAtre preutul Iacob, plAtind el bezmAnul pe ani

Viind de fail inainte me sfintiia sa preutul lacob

sl ruganduma Ica sak dau voi sa cumpere o cash ci
este facuta pi locul sfintei manastiri Trei sfetitele,
www.dacoromanica.ro

79

sari casi esti in mahalaoa sfantului Pantelimon din sus

undd mai sant si alte dasi tot pi locul sfintei manastire, si a(5asta casi au lost din vechi facuta de Tofana

ispravnici-ta: si la 1799 Mart 21, au trecut ajasta

casi cu vanzare di la Diana fiica Tofanii ispravnicitii
la mana Vasilcai fiica capitanului Vasile Petre cu preti
drept septezeci si cinci de lei, si dand lemnul la ma-

nastiri am stapanito para acum cu band pace, iara

la 1808 Mai 12 de buna voe for au vanduto vasta

casi si numita Vasilca diup-reuna si cu sotul sau Stefan

Rocca preutului lacob de mai sus pomenit, care numitul preut de buna voia sa adaogand lemnul la mamastiri unde era mainainte trei lei, sau priimit de buns
voia sa ca sa dei bezmanul pi tot anul la manastire

cate cinci lei si acesti bani sa aiba ai da to sfantul

Gheorghe April 23, pi tot anul fara sminteata si tri-

metand am masurat si tot locul casii cat sa cuprinde

Inpregur cu stanian domnesc si sau gasit in fundul
dispre rasarit stanjeni zece si sasi palme alature cu
locul casii lui Nicola Giveliche si de acole la dial si
alature cu drumul ce mergi la podut di piafra, ci esti
dispre miazanoapte sail gasit septisprezaci stanjani
tocma, iara fundu1 dispre apus un stanjen si sapte
palme, si de acole is vale si alature cu hudita parti
dispri amiazizi pana in stalpul portii cel de la vale
opt stanjani si patru palme, si de acole cotinduse
locul mergi alaturi du local eel tine Vasile ceslariul
cu bezmen de la Manastiri si mergand pana unde am
Inceput a masura dintai sau gasit epti stanjani si
patru palme si atata sa cuprinde tot loci I casii 1mprekur, adica patruzaci si cinci de stanjani si cinci
palme, pi acesta loc lam dat sa aiba al stapani preutul lacob de sus pomenit atat sflintia sa cat si clironomii sfintii sale cu buna pace nesuparat de catra
sfanta manastiri, iara in laturi mai mult sa nu sa
intinda, numai sa aiba a plati bezmanul la manastire
de sus aratata pi tot anul fara sminteala la zioa Insamnata atat sfintia sa cat si clironomil ,sflintii sale,
bra voind sfintia sa sau clironomii sfintii sale dupa.
vreme In urma a vinde casa aceasta sau a face bens
ale piiatra sa nu aiba voi pang. nu a da de stare ewww.dacoromanica.ro

80

gumenului ce a fi In vretne aceia la manastiri, si

pentru mai adevarata Credinta am dat ajasta earti la
mAna sfintii sale eti rscalitura me si asamene scrisoare hand si eu cu iscalitura sfittlii sale In spre mai
buns credinta.
1809 Aug, 15

"tePactiln iPX&PavecnTrY6 .1PC8PCLOVIC

urmeaza un adaus grecesc din 1816 April 23.

53. 1821 August 23 Chifindu, 1. Pruucu inainteazii comisiel dovezile
neamul sau curge din Bucium vornicul, de pe tata i din Darie clucerul
de pe mama.
as

Spre implinirea indatorirel puse asupra dvorenilor

din aceasta oblastie si insetnnata prin instructiile alcatuite d, catra aceasta comisie, de pe care prin,
orasaneasca politie a Chisinaului mi sa dat si mie
un exemplar, am cinste sa pui in vedere comisiei
mai gios insemnatele Imprejurari.
hztcriu, Curgerea neamului mien de pe tata este
aceasta : Bucium ce au statut yornic mare la anii 70.38

de cand sant trecuti 233 ani an nascut pe Lupul,

ce i sau zis si Lupascul, care an statut vel stOlnic,

Lupascul au nascut intre alti fii si pe Gavril ; Gavril

au nascut pe Apostu, ginerele clucerului AndreiDarie,

Apostu au nascut pe lonita ce au statut vel satrari.

lonita au nascut pe Costandin, ci an statut vel clucer, si Costandin mau nascut pe mine cel mai kos
iscalit.

Al doilea. Curgerea mea de pe maica este a-

ceasta: Domnul iVloldovei Duca Voda intre alti fii

an nascut si pe Beizadea, Stefanita. Beizadeaoaj *teefanitA intre alti jil au nascut si pe Ecaterina, pe care
au luat-o intru in sotire parcalabul de Galati, Leon si
din acestia sau nascut Grigoras, ce an statut vel paharnic si Mariia ce miau fost mie maica, iar dupa
moartea parcalabului Leon sau insotit Ecaterina fiica.
lui Beizadea. Stefanita cu Constandin Bals ce au statut vel logofat.
Al treiled. Para la anii 1813 mam aflat statornicit In Moldavia din a dreapta Prutului, iar atunce
hotarand saml statornicesc pitrecerea din a stanga
www.dacoromanica.ro

81

Prutului salit am fost pe temeiul tractaturilor pelt

incheiate intre imperia Rosiei si intre poarta Otomaniceasca semi desfac totta averea nemiscatoare
ci am avut in Moldavia din a dreapta Prutului ; si
dar intre alte averi nemiscatoare am dat in schimbu
luminatei doamnei Zoi Moruz si mosiia Faurei de
la tinutul Ptitnei, luand din impotriva alte nemiscatoare averi in a stanga Prutului si impre,una cu.
pomenita mosie am dat si toate documenturile cemi
da dreptati sa aihu acia mosie in veatica me

stapanire. Si fiind ca aceasta mosie Faurei an

fost dreapta a Buciumestilor, ramanand clirono-

mie la pogorator para la mine fara sa sa stramute

la vrun alt neam, pentru aceasta din documenturile

acestei mosii sa dovedea lamurit curgerea neamului.

Si de vreme ce precum sau z,i,s mai sus urma a sa
stramuta de la mine impreuna cu mosiia si aceli documenturi, pentru ajasta la anii 1814 am infatisat la ocarmuirea Moldovei, doao documenturi,
cercetandusa de catra pomenita ocarmuire sau
dovedit din acelea curgerea neamului meu de la
mine pana la Lupul Bucium ce au statut vel stoluic
pentru ca alte mai vechi documenturi doveditoare
pentru suitorii Lupului nu sa afla la mine. Si dar
mi sau dat diploma intarita de domnul tariff si osabita marturie din partea celor Mai Intai boiari ai
Moldaviei, prin care aceste doao documenturi se cuprinde curgerea neamului meu aratand cu lamurire

ca eu sant stranepot a Lupului Bucium ce au statut vel stolnic si pe care am cinste a le Infatisa eel
intai supt litera A, i cel al doilea supt litera B.
Al patrulea. De sine sa intelege ca pomenitele
documenturi stramutandusa de la mine nu sant putincios ca sa le mai infatisez acum la aceasta comisie, precum learn infatisat atuncea la ocarmuirea

Moldovei ; cu toate acestea spre sprijinirea ara.tarilor rnele ce sant intemeiate pe un singur adevar pe
langa mai sus insemnatele documenturi date mie de
la ocarmuirea Moldovei, mai infatisez si urmatoarile
dovezi supt litera C: Zdelca incheiate intre mine si
intre epitropii doamnei Zoe Moruz la anii 1813 De-www.dacoromanica.ro

82

chemvri 15 zile ; din acest document se va incredinta comisia ca mntru adevar am' data in .schimbu
mosiia Faurei de la tinutul Putnei din preuna cu toate

documenturile ei precum mai sus sau zis, si ca aciasta mosie miau ramas mie clironomie precum mar-

turisasc insusi epitropii acei cari au savarsit schim-

bul, au primit si au cercetat toate documenturile,

si care pentru a for insusi sigurantie nau putut scrie

alta in zdelca pentru un schimbu vecinic de cat un
singur adevar, si din aceasta sa descopere ca clironom fiind eu Buciumestilor a carora din invechime
au fost mosiia Faurei si curgerea neamului meu urmeaza a fi cu dreapta linie din aceia si daca din
intamplare alte mai vechi documenturi de cat acele
ce precum mai sus sau zis nasi fi gasit in urma,
apoi nu asi putea dovedi curgerea neamului Buciumestilor mai -din in vechime de cat numai para la
Lupul Bucium stolnicul ; fiind inca ca la anul 1818

au urmat impartala de mosie intre mine si intre

varul meu banul lordachie Darie, intre alte scrisori
stramosesti ce sa afla la pomenitul boeriu sau gasit
si doao ispisoace domnesti, pe care supt litera D.
le infatisezu si din care sa dovedeste ca pomenita
mosie Faurei au fostu dreapta ocina a lui Bucium
ce au statut vornic mare la anii 7098 adica cu aceste documenturi sa dovedeste neamul Buciumestilor ca urmeaza 233 ani.
Al cincilea. Porecla mea -cea adevarata din mai
sus pomenitele documenturi si dovezi se descopere
ca este Bucium si fiind ca acum port porec1,1 Pruncul
apoi pentru asemenea prefacere a familiei meale; daca

in Moldova nar fi foarte obioinuit a se face o asemenea prefacere a poreclelor, ar trebui sa pui in vedere comisiei dovezi pentru aoasta. Fiind insa ea in
Moldavia o asemenea prefacere a poreclei se ob:enueste adeseori la multe familii, precum dumnelor
boerii Rase.,sti sau poreclit intru indelungata vreme
Carp, si precum dumnalui vornic Matei Negel fiind

Gavrilitesc sa porecleste Negel ; pentru easta socotesc

de prisos a mai pune in vedere alte dovezi, in vreme

ce destul este sa sa -ei in bagare de sama, ca dupa.

www.dacoromanica.ro

- -no
cercetarea ce au facut ocarmuirea Moldoviei do.cumenturilor mosiei Faurei, date de catra mine doam-

mei Zoe Moruzi sau dovedit ca eu sunt adevarat

stranepot a Buciumes:ilor ; si din 16.1sta sa descopere lamurit ca unii din suitorii mei au facut-obizinuita
prefacere a poreclei, adica precum dumnelor boerii
Rusqii sau stiut in obstie Ca poarta porecla de Carp
i din documenturi sau dovedit ca cea adevarata po-

secla a dumisale este Rasa, asemene si eu purtand

porecla Prunca, ocarmuirea Moldaviei din documen-

turi au discoperit ca cea adevarata porecla a familiei meale esti Bucium. Dupa ajasta nu ranidne alt
-mimic mai mult de cat sa se faca dezlegare de pe
partea barbateasca sau depe partea femeiasca trag
eu aeasta porecla, pentru ca in diploma ce mi sau
-dat de la ocarmuirea Moldaviei sa zice ca sant stranepot a Lupului Bucium stolnic si a lui Darie spatar ; si dar prin jaloba ce am dat catra. h'-udecatoria
politizasca din acasta oblastie am facut cerire ca
sa tufa tosez in original la comisie opredelenia ce au
incheiat acea kudecatorie la anii 1816 si din aceia
sa va incredinta ca Apostol au lost ginere a cluceTului Andrei Darie si au nascut pe lonita ce au lost
vel satrari, si lonita au nascut pe Costandin vel cluceru, si Costandin mau nascut pe mine ; apoi daca
suitoriul meu Apostol au fost ginere lui Darie, sa
dovedeste lamurit ca stranepot Dariestilor sant dupa
partea femeiasca, iar Buciumestilor dupa partea barbateasca.
Al qeselea. Si dar dovedind curgerea neamului

meu de pe tata pana -la Bucium ce au stat vornic

mare, de and sant trecuti peste 290 ani, iata Infatosez supt litera E invoiala ce au urmat intre dum-

TtRalui Enachi biv vel stolnic si 1ntre maicamea Maria

la anii 1781 Dechemvri 12, incredintata fiind de Ga-

vriil Mitropolitul Moldaviei, de Leon Episcopul de

Roman si de lonita Canta vel logofat. Din acest document comisia se va incredinta ca curgerea neamului meu de pe maicamea este intocmai precum sau
Insamnat in punctul al 2-a a proseniei acestia.
Al pptelea. Anii vremii mele sant 52 ; si la anii
www.dacoromanica.ro

-- 84
1791 am luat intru Insotire pe Ecaterina fiica dumisale lordachi Crupenschi biv vel ban si ,sau nascut
noai fii : Iordachi care sa afla in Moldavia din dreapta

Prutului si anii vrastei sale sant 28 si sau si cinstit

de catre domnul Moldaviei cu dn. de vet caminar ;

Alexandra 3 vist. si anii vrastii sale 26 ; Payed otstavnoi,

praporscic a corpusului inginerilor putei soobstenie

din Sanct-Peterburg, si anii vrastii sale sant 24, Scarlat a carui vrasta este 23 ani, si Costandin a carui

vrasta este 22 ani, si Casandra ce este insotita cu

lacovachi Paladi, fiul dumisale vornic Costandin Pa-

ladi si anii vrastii sale este 18.

Al optulea. Mosiile cate am in stapanirea mea

sant aceste : 1) din documentul ce mai sus infatosez

Supt litera C se va incredinta comisia ca pentru mosiia Faurei ce eu am dat doamnei Zoe in a dreapta.
Prutului, am luat in schimbu de la luminarea" sa in
oblastia aivasta Parlitii la tinutul Esii si Sircova i
Valea alba la tinutul Orheiu, din cari Sircova, Valea
Alba learn dat zestre fiicei mele Casandrei, iar Parlitii sant intru a mea stapanire, pe cari sant 1201acuitori si are venit 5000 lei. 2) din doaa docurtien-

turi ce Infatosez supt litera F se va incredinta co-

misia ca la. tinutul Orheiu mai am doaa mosii anurne

Vdsienii, pe care sant 50 locuitori si are venit 2000

lei si jumatate sat Hidighipl cemi iaste inie de zestre pe care sant 30 locuitori si are venit 1000 lei ;
si al 3-a asemenea se va incredinta comisia din opredelenia kudecatoriei politiceasca din anii 1816, ce-

mai sus sau pomenit ca to tinutul Lapusnei mai am

o mosie intreaga Mladinestii, pe care locuitori nu
sant si are venit 1500 lei, si osabit de acestea lam
si robi tigani in a dreapta Prutului si aice in oblastea
Basarabiei pana la 600 suflete.
Al noulea, Infatosez supt litera G documentul
mosiei Horodistea din tinutul Orheiu, din care se va
incredinta comisia ca din aceasta ocina 2043 stan-

jeni sant a fiului meu Alexandru, pe care sant 70

lacuitori birnici si mazili si are venit 2000 lei, iar
mosia Mladinestii ce -urma sau aratat in numarul

moiilor mele este data de catre mine fiilor mei Paval, Scarlat si Costandin.
www.dacoromanica.ro

85

AI zecelea. Cu lacuinta ma aflu in tinutul Orhe-

iului Impreuna cu toata familia mea, bez fiul meu

lordachi, ce precum mai sus sau zis sa afla In Mol-clavia din a dreapta Prutului ; cin moldovenesc am
avut vel caminar, precum sa va incredinta comisia
si din documenturile tufa tosate si din cniga visteriel
Moldaviei, ce sa 'afla in comisie, iar din copia ucazulur ce am Tufa tosat la comisle dmlui Colejschi asesor lordachi Vartolomei se va incredinta comisia

Ca prea puternicul monath mau miluit cu cin de

nadvornii sovetnic. In slujba ma aflu glen la Verhovlei Soviet a Oblastiei Bessarabiei dupa alegerea
dvorenstvei.
Sfetnic Curtii loan Pruncu
1821 August 18 zile in Chisinau.
54. Fcifil an. (c. 1763) kV. Gr. Ion Calimah Voda db.ruqte lui lor-

pachi Cerchez 2 visternie un loc de cash in Iasi mahalaua Frecaului, dandu-1

hotarale.

Cu mila lui Dumnezau Noi Grigori loan Voevoda

domn tarii Moldaviei. Facem stire cu acesta hrisovu a

domniei meale tuturor cui sa cade a sti, de vreme

ce domnii si obladuitorii Intre ocarmuire si purtatorii

de grija au datoiia. a socoti si a lua aminte pentru

supusii lui, iar mai varzos si mai osebit pentru cei
ce mai cu credinta si cu dreptate in toata vreame
sa afla slujindu la toate trebile domnilor si a. tarii
pe fieste care dupa dreapta slujba lui sa cade al
milui si al intari si al odihni cu din domnestele sale
mile. Drept aceaia viindu innaintea domniei meale
sluga noastra lordachi Cerchez vtori vistiiar au ce_rut si de la domniia mea ca sa facem mila cu clansul sal miluim cu un loc de casa' din locul domnescu
de aicia din ora.Ful lacii. Deci domniia mea dupa ce-

rirea lui am facut mild cu dansul si jam randuit la

al nostru cinstit si creditvos boeriu, dumnealui Ion
Bogdan vel logofat de au oranduit vornici de poarta
ca sal aleaga si sai hotarasca acel Ioc de casa, de
la care vornici de poarta niau adus si marturie ho-

tarnica in seamne, intru carea scrie ca dupa porunca

4nergandu acolo la acel loc de casa In mahalaua Freului in esul Bahluiului si cercetandu pentru a-cel
www.dacoromanica.ro

-- 85'
locu si fiind roc slobod si dreptu domnescu necuprinsti de nime au facut si statjan de opt paltnegospod. si au si masurat de unde au pus piatra intaiu de langa Buddiul stirat ahlture cu ulita Frecaulut
in kos inspre rastirit sau aflat 25 stanjani si at pus
piiatra hotar, si de acolo la vale spre arniazazi asupra Bahluiului an masurat 42 de stanjeni si an.
pus piatra hotar ; si de acolo la dial spre Targu alaturea cu casa Puiului seman gospod pana in piatra
#ce sau pus intai langa budaiu sau aflat 40 de stanjani, si asa sau inchiet tot hotarul a,cestui roc de

casa si cat cuprinde cu ograda itnpre&ur cu masurile--

de mai sus aratate.

Pentr'aceaia dar vazandu domniia mea marturiia

vornicilor de poarta am crezut, si iata ca si domniia_
mea Inca ii dam sii intarim lui lordachi Cerchez stapanire pe acestu locu de casa cat cuprinde cu ograda impregiur, dupa cum arata masura locului mai,
sus ca sai fie si de la domniia mea dreapta daniesi miluire si uric de intaritura neclatit nerusait statatoriu In veci. Si poftim domniia mea si pe alti luminati domni ce de Dumnezau vor fi randuiti domni,
si obladuitori jarii acestia dupa vremea domniei,

noastre ca sa nu strace daniile si miluirile- ce arm

facia, ci mai vaItos sa inoiasca si sa intareasca pentru a domniilor ale mai multa cinste si ve6nica pomenire. Si sau scris hrisovul acesta In orasul domniei meale in targul lasii de Carpu diiacul za divan'
la (c. 1763) anii.
(ss) 1Co Grigori loan Calimach Voevoda.
(pecetea domneasca)

vel logolat procitoh

55. 1789. Mai 25. Divi.nul cnejlei Moldovei nun.e,te pe ,atrariul Ursu
Agape pristav la divizia a 23 a allude! de RIO conducerea baropului Eling.

Ya Orheiu.

De la boerii divanului MoldOvei, catre satrariul

Ursul Agapie. Pren porunca ce sau dat catra divan_
de catre lnaltimea sa Gheneral alqef i cavaler cniaz
flw anituilicAltigt v i iSDI.ittL.Si ale Si
www.dacoromanica.ro

87

vrednicie pre la toate diviziile, iata socotind di'vanul

team oranduit pristav langa divizion al doilea ce sa
ocarmuiaste de luminatul domnul Gheneral tinsel i
a multe feliuri de ordine cavaler baron Eling ci sa
afla acum asupra Orheiului. Deci j;data sa te pornesti fara nici o pricinuire si sa mergi la locul ara-

tat si aratandui dumisale Ghinararul sa ramai pe

langa acea divizie purtator de grija pentru toate
cele ce vor fi de trebuinta a sa implini de catra locuitori si luand poronca de la Luminarea sa vei instiinta pe dumnealui sardariul de Orhei catra care
sau trimes porunca ca on card cu boi on alte akutoare trebuineioasa pentru divizie scriindulisa ca sa
le implinesti,

si nu ramane alta de cat sa te por-

nesti si sa te porti- cu datornica silinta si vrednicie

ca sati fie slujba cunoscuta si bine rasplatita ; precum inpotriva de vei urma, si din pricina nepurtarii
de grija sa va da zaticnire la cea mai,mica trebuinta
fara indoiala vei fi supus giudecatii ostenesti si deapurure pentru orice porunca vei lua de la mariia sa

Ghinarariut pe de o parte purtand de grija ca sa

sa sarviasca, pe de alta sa trimeti Instiintare si catra
divan ; sminteala sa nu faci, ci lndata sa urmezi poruncii.

1789 Mai 25.

Sturza vel logofat ; alte iscalituri necitite.

56. 1810 limie 14 Iasi. Ileana paharniceasa face jalob5 dare divan
contra fratilor LevIntesti pentru incalcarea ce patimeste mosia Mataestli la
Orhei despre Cocolteni.

Prea cinstit divan cnejiei Moldaviei

Jajuesc prea cinstitului divan ca mosia Malaestii
din /maul Orheiului iaste dreapta mosiia mea- de

bastina si cu stapanire veche para acum, care mosie sa megieseste cu mosie Cocoltenii si acmu de
vro cativa ani razasii de mosie Cocoltenii anume
Paval Levinta si Teodor Levinta si cu altii of for au
facut o moara pe mosiia for to apa Rautului in coastele mosiei meale si cu apa iazului acei mori inneaca
peste 100 falci de fanata din trupul mosiei meale,
de la care tragu ,,pagubire pe curgere de noao ani
www.dacoromanica.ro

88

precum si in anul trecut mi sau inecat 4 girezi de

fan; pentru care ma rog preacinstitului divan ca sa
mi se dea cartea divanului catra cinstita sardarie de
Orhei Ca sa-mi pot afla dreptatea sa scoboare iazd.tura morel sa fie linie apei In linie mosiet lor, In
vreme cand vine apa- mare si cAta pagubire mi sau
pricinujt in fana.41 si in iarba de la faccrea morii si

pars acmu sa mi sa plateascd ca sa nu rdmai pa-

gubasd si a fi spre pomenire dmv.

PlecatA la mila dmvoastra,
4 Cere carte catre cinstita sardarie de Orhei ca s-si afle drep-

tate cu rgzA0 de la mosia Co;

colleni pentru o mdara si pentru

Ileana paharnie'asd din sa-

tul Saratei din tinutul

Orheiului.

un iaz a moii ce face apa ia-

zului stricaciune in fAnata i in

iarba in moOia jaluitoareL

In dos : sa se scrie carte ca sa sa cerceteze si

dupa dreptate sa sa faca punere la cale.

Scantee sulger 1810 lunie 13.
De la divanul cnejiei Moldaviei
catre cinstit sardariu de Orheiu
Din jaloba aeasta a jaluitoarei pe large veti inlelege dmvoastrd. aratarea si cerirea ce face pentru
pagubirea ce i sar fi pricinuind de catra parati la
rnosiia sa; deci sa scrie D-voastra ca sa randuiti sa
se faca cercetare la starea locului si dovedindusa ca
jaluitoarei i se pricinueste pagubire tnnecandui iazul
mosiei paratii, atunce sal indatoriti pe parAti salt
coboare iezatura morii uncle sa nib adaogl. a mai
pricinui jeluitoarei pagubire puind la cale, dupa cum
va fi mai cu dreptul ca sa tamale jaluitoarea odihnita si de punere la cale ce yeti face sa trimeteti si
catre divan instiintare.
1810 lunie 14.
Bals logofat, Roset postelnic, Sturza vornic.

NOTA. Toate documentele de la nr. 22-56 inclusiv ne-au

lost comunicate In copie de dl. Rusu, descendent din ursul
Agapi, Inca din vara lui 1912 la Chisinau. Copille fiind scrise
www.dacoromanica.ro

89

-cu sieve moldovene5ti $1 in parte cu litere latine cu ortogralie

rusasca, lass de dopit supt raportul corectetii 51 chiar al cetirii
anilor 51 a iscaliturilor. Toate aceste 36 documente sant scoase
din prea bogata arhiva a nobilimei din Chisinau arhiva, care
cuprinde cateva mil de acte in original. Pentru a de5tepta interesul cercetatorilor no5tri asupra acestei arhive am dat aceste
documente, care daca vorbesc de anumite lucruri, privesc insa
In primul loc diferite familii de boeri din Basarabia, 51 deci
din Moldova veche.
57. 1771 Sept. Tab la satelor din raiaoa Hotinului.

Tab la de toate satele ce sant in tinut Hotinului 51 cate

case in sat cum arata in launtru. 1771 Septembriev.

Ocol Nistrului : 15 Barnova, 3 Parcaup, 47 Chef.-

mesti, 9 Varticauti, 94 Lencauti, 23 Macarenca, 14

Rusavatul, 13 Volcinetul, 57 Babenii, 8 Burduvul, 7
Inautii, 67 Rasteul, 24 Bujovita, 32 Comaraul, 43
Cormanul, 48 Moldova, 33 Coliseuca, 29 Varnovita,
-40 Sibotinita, 3 Lipovenii ottam 23 Mihorenii, 39 Romancauti, 16 Vitrianca, 14 Mihalcaul, 38 $erbicenii,
41 Lomocintii, 23 Neporotova, 34 Vazdautii, 42 Clo-

cusna, 39 Carlacau, 38 Siliste, 40 Cobilcenii, 42 0jovul, 71 Vasileul, 73 Voloscovul, 90 Naslavcea, 23

Barnova de Jos, 38 Parstova, 17 Lepnicul, 8 Darjeni,
33 Ocnita, 37 Sacurenii, 35 Mandlcauti, 15 Coristauti, 38 Hadarauti, 35 Mihalaseni, 12 BarlAdeanul,
31 Paladie, 2 Hranauti, 32 Ruseni, 35 Parcova.-51
sate cu 1668 case.
Ocol de mijloc : 13 Nelipauti, 36 Noua Sulita, 27
Rosusani, 37 Vascauti, 23 Hramancauti, 21 Bricenii,
14 Tabanul, 56 Colicauti, 12 Treisteienti, 32 Traba.sauti, 26 Bulbozca, 56 Marcauti, 18 Balcaut, 13 Cupcini, 8 CO.Fla lui Halil, 15 Casla lui Bechir, 9 Po,ciumbauti, 22 Horodiste, 23 Varaticul. J4 Serbauca,
4 Costestii, 8 Cuconestii, 34 Corpaciul, 38 Arma.Ful,
14 Podu Lipcanilor, 55 Cepilauti 18 Hincautii, 7 Ratunda, 62 Hlinoae, 12 ledinita, 17,Terebna, 33 Zabriceni, 18 Besinauti, 34 Branzanii, 43 Tarnova, 33
Hurghinesti, 34 Corjautii, 12 Trinca, 15 Fetestii, 6
.Burlanestii, 17 Balasanesti, 42 Caracuseni, 100 Ghilava tul, 38 Larga, 56 Cotiujanii.-46 sate cu 1225 case.
Ocol de sus : 30 Zalucea, 23 Criva, 20 Mamaliga,
www.dacoromanica.ro

- 90

6 Cosuleni, 30 Negrinestii, 18 Sendrenii, Costicenif,

39 Vancictruti, 7 Vancinetii 110 Tarasautii, 60 Mar
sineta, 8 Nousalita, 32 Stroestii, 12 Rancautii, 8 Co
linetul, 17 Rachitoasa, 13 Sincautii, 9 *iscautii, 7 Ran
gaciul. 18 Ghenautii, 11 Malinestii, 8 Cotileul, 10
Cerlina, 8 Berestia, 7 Doljesuil, 6 Crestinestif 10
Dolinenii, 8 Cruhlicul, 7 Pascautii, 6 Dancautii, 3 Ca
pilenca, 3 Sincerul, 4 Forosna, 8 Serbinita, 12 Bilautii,
23 Balcautii, 21 Nisfoia, 65 Colincautii, 30 Groznita,
10 Boscattii, 11 $ileutii, 12 Molnita, 61 Cliscautii,
11 Zarujemi, 33 Vladicenit, 28 Nada ba utii, 7 Rucsinul,
6 Prihorodia, 24 Rascovul, 9 Ruhotin, 62 PeribecAutii,
16 Onutul, 78 Balamutenii, 68 Rujavinita. 56 sate cu
1216 case ; iar peste tot fac 153 sate cu 4104 case.

Obs.Hartie caetei cu 3 file. Acad. Rom. II, 171.

Surete ms. XXXVIII, 401. In nota se scrie : ((poste

era la Capikucenii cu 9 sate, la Cdrjoae cu 4 sate,.

la Pod cu 5 sat >.
In catagrafia Basarabiei din 1817 (TprAki Ill),

nutul Hotinului euprinde 174 sate, din care 2 targuri

(Bricenii si Lipcanii) cu 20854 suflete ; are insa -&
ocoale (plasi). Satele tiparite cu litere cursive nu.
figureaza in catagrafia din 1817.
58. 1814. Mai 30. Vidornostu de prentii gi altt slujitori bisericqt1 din
altele cuprinse in ocolul Gliilavtulul, tinut. Hotin.

Ocolul Ghilavatului. N. 146. Vidomostic pentru ate biserIci sant i cati slujitori are fievecare biserica dintru acest
ocol. 30 Ailai 1814.

Satul .Darabanii si Anadol; nu se afla nici

1..

biserica nicj slujitor.

2. Satul Pileuca; biserica hramul kfeti loan Bo

goslov ; preut Mihai Glovischie, dascal Vasile Polio-

covici ; staroste Ivan Biascic, palamar Simion Glo

vischie, scutelnic a bisericei Neculai Blajca.

3. Satul Dutzcclutii; biserica hramul Procoavele,
preut Anton zat Gnap, dascal Hie Cunitchi, staroste
Ivan Ungurean, palamat Ivan Cunitki.

4. Satul Pascautii; biserica hramul Santamaria

mica, preut Vasile Horobet, preut, lani Tusenschi,.
dascal Dumitrasco sin lani, staroste Ion Strajan, pa-ri

;OS

www.dacoromanica.ro

91

5. Satul Tulburenii, biserica nu este, preut Pri

copie Ilchevici, dascal Anton sin preutului.
6. Satul Balcautii, biserica hramul sfintii Voevozir

preutul Alexandru Budean, dascal loan Budean, staroste Gheorghe Budean, palamar Andrei Budean.
7. Satul Haft Ma, biserica hram sfeti Dimitrie,.
preut Durnitrasco Bitove, dascal Dumitrascu Romanclue, staroste lgnat Cozaralc, palamar Ivan Lauga.
8. Satul Bilciutii, biserica hramul sfintii Voevozi.
preut Dumitru Bujeniia, dascal loan Pofolschi, starosti loan Comirca, palamar Necolai.
9. Satul Crihlicul, bisarica hramul Procoavere,
preot Simion Rodonschii, dascal Gheorghie, stafostelurii Holic.
10. Satul Singer, biserica hramul Adormirii, preut

Neculai Vambraci, dascal Stefan Bereznevici, staroste Petra Danilovici: palamar Stefan Bichir.
11. Satul Forosna, biserica hramul sfintii Voe-vozi, preut Gavrd Rusnac, dascal Gheorghe Rusnac,
staroste Matei Paslar.
12. Satul Serbinita, biserica hramul sfantul prooroc

Me, preot Toader Sirbul, dascal Gheorghe Cruhleac.

13. Satul Bereste, biserica hramul Adormirii ; preot

loan Podhorutchii, dascal lacov Podhorutchi, staroste

lordachi Coiocar, pala mar Stefan Podhorutchi.
14. Satul Doljoca, biserica hramul sfantul Nicolae,
preot Gheorghe Onofras, ilreut Anton n'are popor ;
dascal Toader Rabii, s.taroste Toader Gavril, palamar
Gheorghe Siproh.
15). Satul Ghinautii, biserica hramul sfete Diraltrie, preutul Druilovici Onofrei, preutul loan Danilovici, dascal Ion Hrabar, dascal Toader Danilovici,
staroste Ion Puiu, palamar Grigori Plodis.
16. Satul Rangacii, bisarica hramul Ispasul, preot

loan Mestoran, preot Petru Colaca, dascal Anton

Duscanschi, staroste Sandul Barsan, palamar Hrehor
Vece-rus.

17. Satul Stroeqtii, biserica hram sfeti Neculai de

vara Mai g; preot Alexandra Zaharovici, dascal Necolai Hinca, staroste Stefan COzma, palamar Anton a
BOIL

www.dacoromanica.ro

92

18. Satul Roncautii, bisarica hramul sfintii Voevozi, preot Andrei Danilovici, dascal Dumitru -sin
Maftei, staroste Tanasa sin Roman, palamar Vasile
Popovici.

19. Satul Rcichitca, bisarica hramul Adormirei,

preot Vasile Hrab, preot loan Agachi, Stefan Chio-

rascu (dascal), GrigOre Agachi dascal, starosti Neculai

Banar, palamar Dumitrascu Hrab.
20. Satul Sinc aufii, biserica hramul Adormirei,

preot Toader Itab, dascal Costachi zat preot, sta-

roste Maxim cumnat preotului, (palamar) Dumitrascu

Popovici.
21. Satul Sincautii, bisarica hramul Nasterea Mai cii Domnului,

preot Stefan Sanbarovici, preot Ion

Sanbarovici, dascal Toader Ribovnic, staroste Tanasa,

palamar Mihai Sambarovici.
22. Satut Crastane.,stii, biserica hramul Preobrajania ; preut Stefan Rus, preot Toader zet lui, dascal

Caractira, staroste Coste sin lurie, palamar Gligori

a Preutesai.
23. Satul Stancenii, bisarica hramul sfintii Voevozi, preot Paval Borotenschi, dascal Stefan Ivanov,

-staroste Andrei Gnif, palamar Ivan Botul.24. Satul Dolinenii, bisarica hramul Adormirei,
preot Stefan Buratenschi, preot loan Popascu, dascal
Ion Popascu, staroste Ion a dascalului, palamar Andronic Dascal.
'Aceste doizaci si doi bisa'rici den cuprinsul ocoluita Gni-

toate nau nici un /enit altul de cat se fine cu mila

si agiutoriul poporanilor, si a attor crestini care din buna for
lavaful,

vointa agiutor,aza.*

Constandin Lelescul capitan.

59. 1815 lunie 17. VIdomostie e tots slujitoril bisericilor ce sa. anti,
in ocolul Rascovului.

1) Satul Colincautii, biserica de mir sa tine cu

akutoriul lacuitorilor preut Ion Cotele, preut Condiuc
lordachi, preut Neculai Med vici, dascal Dumitru Moldovan, dascal Vasile Ivanov, staroste Vasile bolas,
_palamar loan Ciobotar.

2) Satul Grozanita, biserica de mir, sa tine cu

.agiutoriul de la stapan si lacuitori ; preot, blagocin
www.dacoromanica.ro

93

lacov Efstafie, preot Hie Simionovici, dascal loan lacovlov, staroste Stefan Grigoras, palamar Vasile Popovici.

3) Satul Boscautii, biserica de mir, sa tine cu,

agiutor de la lacuitori.; preot Maxam Medinschi, dascal loan 'Hey, staroste lacov latco, palamar, loam
Postar.

4) Satul Saldutii, biserica de mir, sa tine cu a-

giutor de la locuitori ; preot Maftei Petrovici, dascal

loan Petrovici, staroste si palamar Timoftei Cojocar.
5) Satul Malenita, biserica de mir, sa tine cu agiutor de la pomesnic si de la lacuitori, preoti: Protopop Anton Ivanov, loan Antonov, Samion Antonov;
dascal Andrei Diaconn, staroste Pantelimon Ivanov,
palamar Tanasa Popovici.
6) Satul Chisccrutii, biserica de mir, sa tine cu
agiutoriul de la lacuitori ; preoti : loan Lujinschi, Roman Bencovschi ; dascal Partenie Soltanovschi, staroste Petre Sofroni sin Popovici, palamar Mihail()
Ciobotar.

7) Satul Zarujeinii, biserica de mir, sa tine Cu,

agitoriul de la lacuitori;preoti: Stefan Vasaliev, Va-

File Nestorovschi, dascal Pintilie Ghioc, staroste'- loan

Dupuovetchi, palamar -Ivan Covali.

8) Satul Sarautii, biserica de mir, sa tine cu a-

giutoriul de la lacuitori, preoti : Mihail Lescovschi,

Toader Grebencea, Neculai Crasnapolschi ; dascali
Grigore Nistorovschi, Neculai Levitchi, Gheorghe Varvariuc ; staroste loan Bordei, palamar Vasile Sapatii.

9) Satul Ncidabautii, biserica de mir, sa tine cu

agitoriul de la- lacuitori ; preot blagocin Toader Bechisevici, dascal Vasile Comarnitki, staroste Ivan
Comarasau, palamar Vasile Tabanschi.
10) Satul Cepanosul, biserica de mir, sa tine cu
agitoriul de la lacuitori ; preot, Grigore Carnausinshi,
dascal Alexa Savazutchi, staroste D. Briazu, palamar
V. Biloutchi.
11) Satul RucIsinu, biserica de mir, sa fine cu
agiutoriul de la lacuitori, preoti ; V. Zalevschi, Pe-.
trea Veneciuc ; dascali Teodor Bolihevici, Samion

Vasichevici, staroste Ion Caliniuc, palamar V, Franchevici.

www.dacoromanica.ro

12) Satul Prihovodoe, biserica de mir, sa tine cu

agiutoriul de la lacuitori, preot N. Polevschi, dascal
N. Joltovschi, staroste N. Hanciar, palamar St. Joltvinschi.

13) Satul sSestaci, biserica de mir, sa fine cu agiutoriul de la lacuitori, preot 1..Glovatinschii, dascal
P. Glovatinskii, staroste Andrei Ostafiev, palamar D.
Olovatinschii.

14) Satul Racov, biserica de mir, sa tine cu agitttoriul de la 1pcujtori, preot Z. Buenschi, dascal
Ch sin lui Holtei, staroste Hritco Clias, palamar
Ivan HorAi.

15) Satul Perebicautii, biserica de mir, sa tine

cu agiutorul de la stapan si de la lacuitori, preoti

N Buratinschi, Gh. Leichievici, dascali: Mardarie Po povici, St. Sanovschi, staroste Pan-co Straschii, palamar lacov Popovici.

16) Satul Balamdeuca, biserica de mir, sa tine

cu agiutoriul de la lacuitori, preoti : Gr. Savitchi, 1.
,Evstafiev ; dascali : 1. Siber, Gr. Zlotinschi, staroste
.Gavrilas Veretilniuc, palamar Grigore.
17) Satul Rujavinta, biserica de mir, sa tine cu
.agiutoriul pomesnicului si de la lacuitori ; preoti : St.
Vasiliev, 1. Stefanovici si V. Pavlovschi-,_ dascal loan
-Curnegrut, staroste Vasile sin preutul Stefan, palamar Stefan Cojocar.

18) Fatul Poiana, biserica de mir, sa tine cu a-giutor de la lacuitori, preut Gh. Levitki; in loc de
Rascal are un baet sin flu) lui; staroste si palamar
Tanasco Costas.

60. 1809 Vidomostia satului Cruglia din tinut Hotinului le num5rul

.celor Ispovedulti si impartasiti in Postal mare.

gInscrierea buletinului in Eparhia Sfintei Mitropolii a Moldovei din tinutul Hotinului satul Cruglica cu hramul AcoperemAntul prea sfintei Maicei Domnului. in care se arata poporanii blsericii, can au fost chemati sA se ispoveduiasc si s'au
impArta0 cu stintele taine fa, sfdptul mare post, anul acesta,
i cari s'au ispoveduit si nu s'au impartasit si din ce cauza nu
s'au Impart4it. 1809.
No caselor.

1.

Preotul Sirnion Radom 35 ani ; copii for Petru

9. Para schiva 10. Ana 4 Alexandra 2; fratele
www.dacoromanica.ro

y5

2.
3.

4.
5.

preutului lustin 31 ani, servitorul lui Procopie 17 ani ; dascal Simion Savetchi 42
ani, sotia lui Maria 25 ani, copii for loan 6,
Costantin 3, servitor Vasile Bobescu 17 ,ani.
Mihail Veagnanie 70, sotia lui Tatiiana 60 ani,
copii for Anton 22, Stefan 18, Ecaterina 14.
Petru Veagnenie 30 ani, sotia lui Maria 25
ani ; copii for Tatiana 2, Ana I.
Petre zet Scacun 30 ani, sotia lui Maria 28 ;
copii Ana 1.
loan Stratenciuc 51 ani, sotia lui Vasilina 37

ant, copii for Nicolai 15, Vasilca 13., Maria 7,

Anton 6, Sanda 5, Anastasia 2.

6.

Grigore Jornov 23 ani, fratele sau loan 20,

Axinia mama for 90 ani ;

Procopie Jornov

40 ani, sotia lui Parascheva 25 ani, copii

7.

Maria 3.
Teodor Jornov 26 ani, sotia lui Ana 21, copii

Axentie I.
L`uciTian Doros 32 ani, sotia lui Maria 27 ani,
copii for Anton 9, Mihail 5, Maria 2.
9. Vasile a Lucdi 31 ani, sotia lui Axinia 28 ani,
copii for Loan 11, Maria 9, Edna 5, Leonte 1.
10. Dumitru Lungul 31 ani, sotia lui Maria 27 ani,
8.

11.
12.

13.
14.

copii for Costantin 1, Elena bunica for (commits) 90 ani.

Andrei Scacun 50 ani, sotia lui Vasilina 45
ani, copii for Anastasia 17, Agafia 15, Sofia 9.
Pelaghia Zomciha 42 ani, ficiorul ei Maxim 23
Jacob Lipeak comarnic 23 ani sotia lui

Mara 19, copii loan I.

Anton Palic 50 ani, sotia lui Tatiana 35 ani,
copii lor loan 22, Mihail 19, Gheorghe 10,
loan 9, Maria 8..
loan Paciunic 33 ani, sotia lui Agafia 26 ani,
copii lor Atanasie 6, Maria 4, Grigore 1.

Vasile Ivasiuc 33 ani, sotia lui Agafia 26, copii

Pentelie 5, Anghelina 1.
16. laco v Sleapenki 30 ani, sotia lui Axenia 25,
copii for Vasile 9, Than 4, Marie 2, Agafia 1,
15.

Grigore Gorlatinski comarnic 50 ani, sotia

lui Sofia 45 ani.

www.dacoromanica.ro

96

17 loan Banariu 41 ani, solia lui Palaghia 35 ani._

copii for Onofrei 16, Marie 12, Stefan 6, Ana 8,
18. Ignat -Rabota 30 ani, sotia lui Agafia 26 ani.

copii Anastasia 1, servitor Iacov 15, Elena 12,

Maxim Piciniuc 50 ani, sotia lui Palodia 50 ani,
fiu Aftanasie, 18, servitor Malania 16.
20. Luchian Covaliuc 25 ani, sotia lui Maria 17
ani, copii Ana 2, Eftimia 1.
21. Teodor sin Ton 18 ani, Axenia sora lui 15,
Parascheva 12, Nicolae 7.
23. Simion Popadiu 30 ani, sotia lui Malik 22 ani,
19.

copii Vasile 6, David 4, Alexa I.

Evdochia Necolaiha 26 ani vaduva, copii, Vasile 8, Anastasia 12, Marie 6, Ana 9,
25. loan Semenisiu 21 ani, sotia lui Marie 19, Stein,
frate, 15 ani.
26. loan Colenchea0di 25 ani, sotia lui Ecaterina
31, copii Marin 9, Elena 4, Evdottia 1.
27. Palie Mealnitkie 37 ani, sotia lui Elena 31, copii
Dumitru 11, Axenia 9, Maria 6, AT colai 4.
28. Vasile Mealnitkie 50 ani, sotia lui Ecaterina
44, copii Gheorghe 22 ani, sotia lui Maria
20 ani, Roman 11 ani.
29. T. eodor Babenetki 40 ani, sotia tut. Todosia
33, copii Vasilie 12, loan 8, Anastasia 10,
Nechifor 4, Ostafie I.
30. Timofte Mealnilkie 50 ani, solia lui Agafia 40,
copil Iacov 20, Elena servitoare 12.
31. Luchian Fornovogo 49 ani, 5otia lui Sofia 30
ani, copii loan 10, Maria 7, Simion 4, Efrosina 2.
32. Iacov Devlet 40 ani, sotia lui Axenie 30 ani,
Todosa vomarnicului 42 ani.
33. Teodor Melnilkie 72 ani, sotia lui Ecaterina
61 ani, fiu Aftanasie 25 ani.
34. Vasile Vacant 50 ani, sotie Ana 41 ani,
V.
Mateaiuc comarnic 24, sotia lui Ana 19, copil

24.

loan I.

Ignat Stefaniuc 52 ani, sotie Ecaterina 31 ant,

copii loan 12, Mihail 10, Vasile 8, Maria 6.
36. Nicolae Vatamanciuc 30 ani, sotie Nastasia 26,
Sofia mama 65 ani.
35.

www.dacoromanica.ro

97

loan Gnatiuc holtei 21 ani, sora lui Maria 17.

Vasile Bordeiu 51 ani, sotie Nastasia 41, copii
Varvara 13, Marie 12, Paraschiva 3.
39. Teodor Scacuniuc 26 ani, sotie Elena 24.
40. Pintilie Stadnic 65 ani, sotie Sanda 43, copii
37.
38.

Onofrei 26, Dumitru 22, Teodor 20, Evdochia

16, Maria 13.

41.

42.

43.
44.
45.
46.

47.
48.

49.
50.
51.
52.
53.

54.

55.

Teodor Gorica 41 ani, sotie Tatiana 32 ani,

copii Andrei 17, loan 10, Timofte 8, Maria
5, Ana 1.
Grigore Stadnitko -33 ani, sotie Ecalerina 30,
copii Paraschiva 15, Maria 4 Ana 1.
Vasile Boicov 45 ani, sotie Maria 30, copii
Naitasia 13, Sofia 9, Melanie 3.
Vasile sin Boicov 27 ani, sotic Axenia 25 ani,
Vasile Boinciuc comornic 55, sotie Paras
chiva 50 ani.
Stefan Podgornie 27 ani` sotie Palaghia 25.
Dumitru Visotchie 25 ani ; sotie Ana 25 ani ;
copil,Evciochie 1; mama lor Maria 70 ; Erina
fitca ei 13 ; servitori Grigore 20.
tefan Coleanchevschie 30 ani ; sotie Nastasie
29 ; Vasile 9, Teodor 6.
Andrei Paseasnicov 42 ani ; sotie Tatiana ;
25 ; copii Manila 1; Paraschiva mama 70 ;
servitor lacob 19.
Grigorie zet Onofreiu 30 ani ; sotie Ana 25 ;
copii Dumitru 6, Vasile 1; Evdochia mama
62 ani ; Ana fata ei 10.
Michita Sanduleac 30 ani ; sotie Parascheva.
33 ; copii Stefan 19, foan 6, Maria 4, Ana 1.
Gavril Tanasciuc 40 ani ; sotie Maria 39 ;
copii Hie 18, Nastasia 13, Evdochia 9, Sofia 5, Ana 4.
Pilip Calinoc 30 ani, sotie Evtimia 25; Paraschiva mama 62 ani.
Stefan Selin 35 ani ; sotie Sofia 32 ; copii Vasile 16, Mihail 12, Grigore 7, Maria 6.
Alexa Milniciuc 41 ; sotie Maria 30 ; copii Elena 9, Mihail frate 32.
Vasile Ivanov 60 ani,. sotie Elena 46, copii
www.dacoromanica.ro

98

Ana 22, Maria 20, Agafia 18, Anastasie 14,

Evdochia 8.
56. Grigore Hutul 56 ani, sotie Maria 35, Vasile
6, Teodor 4, Ostafia 1, servitor Onofrei 19.
57. Teodor Babiuc 40 ani, sotie Evdochia 29,
copii Malania 14, Chtfa 3.
58. Antonie Veacnianschie 40 ani, sotie Evdochia
32, copii Grigore 19. Simion 17, Irina 10,
Tatiana 6, Maria 4, Jacob 2.
59. loan Chi0eac_ 40 ani, Sotie Maria 32, copii
Olexie 9, Simion 7, Vasile 4, Sara 3.
60. Timoftie Doducioc 38. ani, sotie Paraschiva
32 ani, copii Maria 10, Ana 8.
Nota. Textul e scris in ruseVe, materialul e apzat in urmatoarele coloane:
And I
o

,...

.2

-7,

.-

OI

o
.4

Casa preuteasca
i W ren

zg.

t
A

loan Banaru

17 49

44 Sofia WI Palaghia

Copii for

Onofrei
51
Stefan
45 Mariia
6 Ana

50
.

OBSERVATI1-

nagerlis l

I Care s'au i Care

spoveduit si'

Care nu s'au
Aspoveduit

, si nu s'au im7 s'au impartd- sno'veduit

nu sau

.4- 1

it cu sfintilel ,,,,.,Iti 1 j.
Mine

41E au lost
--.--'35

"1".'"-- "

partasit St
pentru ce

--

,,

16

12

au fost

--

_
.-

fiind mic

--

In satul Cruglica erau in 1809, un numar de 60

case, in care traiau 304 suflete din cari 151 barbati,
*i 153 fermi; din acestea 77 adica 33 /a erau supt
7 ani si n'au putut primi sfintele taine. Toate aceste
flume de copii supt 7 ani le-am tiparit cu cursive
in vederea ca in text s'a pus In dreptul fieVecaruia

pentru ca e mica, drept cauza de ce nu s'au ispoveduit.

www.dacoromanica.ro

99
59. 1813. Vidomost/a satulttt Porosna pentru ret spovedutti si

t4itt in postul mare.

impir

ScrIsul de vidomostia in oartia Chisinaului $1 a Hotinului

Ia tinutul Hotimtlui a satului Foro;na, uncle este blserica cu
bramul sfintilor Vo.e:vo'zi Mihail $i Gavril a careta biserici po..poreni

sa arata carile dintre dansii sau ispoveduit $1 sau im-

partasit cu sfintele taine In sfantul marele post a anului curgAtor

S. carele far a sa impartasi numai sau ispoveduit $1 pentru care
plricina $i care nau fost Ia ispovedanie $i pentru ce. Anul 1813.
No. caselor
1.

2.

.3.

Va.ditva preutiasa luliana 54 ani are cop:f

loanu 23 aid, Procopie 11, Tanasa sluga 12.
Ucaznii dascalu Vasile Holdevici 42 ani ; fe-

meia lut Anita 30 ani; copii for Mihalachi 14,

Nastasia 11, Grigore 9, Gherasim 6, Luca 4,
Gheorghe 1.
Ucaznii Ponomar Mitrofan Bilischii 30 an ;
femeia lui Dumnica 21 ani ; copii for VaSile
7, Andrei 5, Evdochia 1.
PoporAnii Moldoveni : 4. Ion Paval Pavabuhmac 50 ani, femeia Jut Anita 44 ; copii
for Gheorghi 24, Vasile 20, Neculai 19, Za-

hada' 15, Maria 13, Paraschiva 11, Matei 5,

Nechita 3.
lonita Huzun 51 ani, femeia lui Catrina 44 ani,
copii for Andrei 18, Dumitra 17, Anita 13,
Ghaorghe 9, loan 5.
6. Vasile sin Gheorghe Ciochina 30 ani ; femeia
lui Catrina 25 ani ; copii for : Gherasim 5,
1-tariton 3 ; fratele ei lacovu 12 ; maica Jul
Gahita vaduva 63 ani, vaduva Catrina Branoe
52 ani.
7. Neculai Buhmac 61 ant, femeia lui Varvara 49
ani ; copii for : Gavril 28, Maria 21, Vasile 18.
3. Toader sin Neculai Buhmac 29 ani, femeia
lui Acsinia 26 ; copii for : Nastasia 6, Maria
3, Fevronia 1 ; sluga for Mihaila 19.

.5.

9.

Tanasa sin a Tomii 80 ani ; femeia lui loans

52 ani ; copii for Neculai 26, lonu 25, Costantin 20, Dumitra 15 ; nepoata for -Moue
23 ani.
www.dacoromanica.ro

100

10.
11.

12.
13.

Ghiorghi san TanasA a Tomii 27 ani, femeia

lui Gahita 24 ani ; copii for Andrei 3, Dumitru 1, sluga for loan 21 ani.
Gheorghe Baisan 58 ani, femeia lui Duchita
44 ani ; copii for : Ion 28, Zamfira 25, Soltana 24, Iliana 22, Casandra 21, Nastasia 19,.
Anita 17, Domnita 11, Marina 9.
Vaduv Nicolai Racu 79 ani ; copii lui Ion 34ani, Sofronia 24, Mariuca 19.
Vasile sin Neculai Racu 37 ani, femeia lui
loana 34 ani; copii for Natalia 10, Flbrea 2.

Iftimia san Neculai Racu 27 ani, sotia lui Iliana

24 ani, copii for Paraschiva 5, Dochita 2.
Poporanii rusi cu casnicii lor.

14.

15.
16.

17.

Vaduva Antimia Ursuliasa 74 ani, Grigorie36, vaduv Ion sin Ursuleasa 46, fiul lui
Ghiorghi 81, vaduva Maria dbsc lita 74.
Andries Vasotchie 55 ani, femeia lui Maria
50 ani, copii for Ion 25, Nastasia 22. Dochita 20, Paval 19, Pintilie 11, Dumnica 8.
Alexandru Mihalachi 40 ani, femeia lui Marie
33 ani, sora ei Catinca 23 ani.

lacov Chitariu 54 ani, femeia lui Ileana 49 ani,.

copii for Vasile 30, loan 28, Maria 24, llie
19, Catrina 18, Nastasia 11, Anita 8.
19. Mihail Huzun 36 ani, sotia lui Axinla 33 ani,,
copii for loan 15, Anita 14, Vasile 11, Ma-.
trona 10, Maria 7.
20. Ivan Ciornei 54 ani, sotia lui Ileana 44 ani,
copii for Damiian 26Paraschilra 18, Mihailo
17, Pentelei 16, Dumitras 10.Tanasa
Jurie vaduv 44 ani, copii lui Ileana
21.
20, ani, Maria 18, Alexandru 13.
18.

Obs. neimpartasiti pentru nebagare de sama.

22. Stefan Pedmirnii 77 ani, femeia lui Maria 57,

copii for Andrei 24, Lupu 22, Iftimia 12, Catrina 8, (ispoveduit).
23. Vasilie Mihalachie 28 ani, femeia lui Iftimia,
copii for Petre 6, Efrim 4, Dochifa 2, Iacov I.
www.dacoromanica.ro

101 ,
24. Tudosia a Tomei vaduva 40 ani, copii : Maria 20, Ghiorghi 15, If todie 12.
Alexa
Haisan 40 ani (ispoveduit numal) sotia
25.
lui Maranda 34 ani, copii for Toader 13,
Maria 11, lf timia 8.
26. Simion Ciobanu 50 ani, femeia lui Dochita 40
ani, copii for Maria 19, Vasile 12, Dumitru
9, Iftimia 5, Irina 1, slugile lor : Costantin
31, Paval 30.
27. Ion Steblinschi 59 ani, femeia lui Ioana 48,

copii for Andrei 24, ileana 20, Anita

28.
29.
30.
.31.
.32.

33.
34.
-35.
_36.

37.

16,

Horgina 10, sluga for Ivan 10.

Ion. san Steblinschi 32 ani, sotia lui loana 27,
fiica for Maria 2.
Ion san a Irimiei Sangerianu 41 ani, femeia.
lui Dochita 34 ani, fiica for Maria 10, nepotul el Iftemie 15.
Costantin san a Irimie 26 ani, (ispoveduit) femeia lui Maria 21, fiica for Lustina 1.
Vaduv Tanasa Sangerianu 65 ani, fiul lui Ni-

colae 21. Costandin san Tanase vaduv 35

ani, fiica lui Axinia 4.

Vaduv Ivan Zeke a lui Necolai Racu 41 ani,
copii lui Maria 15, Axinia 11, If tinca 9, Agafia 6, Varvara 2, sluga lui Mitrofan 20 ani.
Alexandru Razlog 36 ani, femeia lui Anita 26
ani, copii for Dochita 5, Maria 2 ani.
lacob san Gheorghi giuratul 38 ani, sotia lui
Nastasia 31 ani, fiica for Matrona 7.
Timofti Murar 64 ani, femeia lui Maria 47 ani,
copii for loan 27, Vasile 19, Anita 16, 'lie 12.
Gheorghi san Timofti Murar 29 ani, femeia
lui Nastasia 27 ani, copii for Anita 5, Anisia 3,
Toader 1.
Dumitra Pedmirnie 46 ani, femeia lui Iliana
34, copii for Stefan 14, Titiana 12, Matrina

9, Dochita 6, Toader 3, Nechita 1, sluga lui

Lupu 23,
38. Necolai Pedmirnie 60 ani, sotia lui Axinia 48,

copii. lor Ion 20, Iliana 19, Domnica 18, Anita 15, Elena,. 12,

www.dacoromanica.ro

102

Vasile Razlogu 70 ani, femeia Iui Elenca 46,.

slugile for Gligore 28, iftimia 16.
40. Stefan san Vasile Razlog 35 ani, sotia lui Co
39.

trana 20 ani,

fiica

Leonte 12.

lor Maria 2, brat

el

Obs. neinpartaiti pentru nebagare de sama.

41. Tanasa llasciuca 33 ani, fimeia lui Diana 26ani ; fiica for Maria 11 sluga for *tear] 20.
42. Toader zet Ion Steblinschi 31 ani, sotia luiM
Galita 28 ani ; copii for Ileana 8, Petre
Ion san Luchioaia 28 ani ; sotia lui Paraschiva 18 ani ;

Ignat san Dochia Betoe 32 ani, sotia lui Mariia 25 ani ; fii for Teodor 2 Ifiimia 1;
brat lui Nechita 30, maica for Dochiti. vaduva 52 ani.
44. Miron Zamisnie 59 ani, sotia lui Anita 50 ani,
fii for Toader 25, Maranda 16, Maria 4.
45. Mihailo san Miron Zamisnii 27, sotia lui Irina.
23 ani, fiu for Dania 1.
46. Dumitru san Nechita, Serbanov 40 ani; sotia
lui Ioana 32 ani, copii for 11, Domnica 7,
43.

Eliana 5, Efrosina 1 Jacob Zadorojnie 26 ani,

sotia lui Catrina 21 ani. t

47.

Ion san Maria san Stefanita 28 ani, sotia tui

Ileana 21 ani fiica for Matrona 1, brat ego
Haralambie 21 ani.

Ion sou Vasile Sangereanu 38 ani, sotia lui

Nastasia 29 ani, copil de suflet Tanasit 5,,
brat lui Vasiiii 29.
49. lordachi san Ion Zadorojnii 34 ani, sotia lui
48.

Maranda 26 ani, Maria maica for 45 ani. Petre

Zechi Ion Zadorojnii 36 ani, sotia lui Domnica 20 ani.

50. Ion san a Jul Jacob Ciobotar 52 ani, sotia lui
lliana 34 ani, copii lor 'Maria 14, Axiniia 11,
Toader 9, Atanasie 7, Matrona 5, Partenie 2.
51. Vaduva Maria fiica lui Nicolae Pedhernie 23,..
fii ei Alexa 4, Paraschiva I.
52.

Vasile Sangereanu 59 ani, fimeia tut Mariia 46www.dacoromanica.ro

103

ani, copii for Pintilie 27, Maria 23, Neculai

22, Toader 16, Irina 12, Atanasie 8.
53. Danila *erbaniuc 38 ani, sotia lui Domnica
32 ani, fii for Paraschiva 10, Neculai 2, Sofronica maica ei 55 ani.
54. Vasile san Neculai Raz log 41 ani, sotia lui
loana 37 ani, copil de suflet Neculai 16.
55. Vaduva Nastasia lui Neculai Zamos 31 ani,
copii lui Maria 10, Simeon 7, Evmenie 5,
Maria 1.

56.

57.
58.
59.
60.
61.

lonica Razlogu 57 ani, sotia Ini Ilinca 43 ani,

copii for Vasile 34, lacob 21, Costandin 17,
Mariia 16, Petre 15, Erina 13, Lazar 10.
Anton Belanariu 57 ani, sotia lui Dochita 45,
copii for Iftimie 20, Ion 13 Teodor 12, Ileana
10. Varvara 9.
Onofrei zechi Anton Bejanaru 30 ani, sotia lui
Vasilca 25 ani, Elisaveta flea for 2, vaduva
Alexa Ja tar 34 ani.
Luchian Zamosu 36 ani, sotia lui Maria 32
ani, copii for Nastasia 9. Danil 6, Petre 2.
Vaduva Ostafia Rusu 34 ani, sotia lui Dochita
24 ani, copii for Codrat 5, Than 3.
Vasile Bejanariu 56 ani, femeia lui Elena 46
ani, copii for Neculai 19, loan 14, Iftimie 11,

Paval jitariu 85 ani, femeia lui Maria 55,

copii for Simion 20, Maria 17, Paraschiva

62.

63.
64.

65.

15, Grigore Ciobanu 46 ani, sotia lui Anita

34, fica for Maria 5.
Tanasa zeke Toader carmar 35 ani, femeia
lui Maria 23 ani, copilul for Toader 8, Ti-.
motel 4, Anita 1.
Vaduva Dochita Grosuleasa 45 ani, copil ei
Maria 21, Mihaila 18, loan 15, Alexandru 11
Anita 7.
Vasile brat Ostafie Rusu vaduv 44 ani, femeia
lui Catrina 31 ani, copii for loan 13, AWN'
4, Maria 2, vaduva Dochia Onofreiasa 37.
ani, copii ei Maria 11, Catrina 7.
Mateiu Paslariu 48 ani, sotia lui Irina 35 ani,
fiul for Toader 22, slugile for Petre 13, Ion 11.
www.dacoromanica.ro

104

66. *tefan san Ostafi Rusu 36 ani. fimeia lui Erina

28 ani, copii for Dorotei 4, Palaghia 1.

67. Vaduva Ana Bernaca, 92 ant, fii ei Stefan 29
ani, Nastasia 24 ;
68. Pricopi zeke Matei Paslar 25 ani, sotia lul
Maria 24 ani, copii for Axinia 3, Grigore 1,
sluga for Simion 27 ani.
69. Toader izeki Gh. giurat 37 ani, soda lui MaMa 24 ani, copil de suflet Agafia 3, cum-

nata lui Maria 21 ani, sluga for Vasile 33 ani.

Vasile
Vezeteu 33 ani, sotia lui Ileana 27 ani,
70.
copii lot loan 11, Ifrim 8, Maxim 4.
71. Gh. Meketuc 79 ani, fimeia lui Anita 34, copii
for Marin 19, Maria 18; Domnica 17, Magdalena 11, Todote 10, Andrei 4, sora lui Elena
34 ani.
72. Nechita Tarbanuc 69 ani, fimeia Jul Dochita
60 ani, fiu for Nicola' 20, slugile for Nechita
33, Gahita 21.
73. Petre san Nechita *erbaniuc 37 ani, sotia lui
Domnica 26 ani, fii for Vasile 4, Dochija 1,
sluga for Ion 31.
74. Ion san Timofti 38 ani, sotia lui Nastasia 32,
fiica for Anita 15.
75. Mihailo nepot lui Timofte Lungul 39 ani, fimeia lui Tichiana 29, copii for Axinia 11,
Manila 9, Iftemie 6, Anton 3.
76. Gheorghe brat Mihailo Timofti 26 ani, sotia
lui Anita 22 ani.
77. Ion sin Gh. Giurat 34 ani, sotia lui Nastasia
30 ani, copii for Paraschiva 11, Axinia 8,
Casian 6, Metode 4, socru lui Ion Dumi.

trwiuc 64.

78. Ion san Mihailo ciobotar 30, sotia lui Manila

27 ani copii for Irina 3, Dochita I, brat lui

Gheorghe 16.

Gavril Darda 44 ani, sotia lui Paraschiva 36

ani, copii for Dumitru 16.
80. Ion Vacarallo 50 ani, fimeia lui lleana 36 ani,
copil for Vasile 18, Anita 15, Anton 12, Codrat 9, Petre 6, Teodosie 4, Dochita 2, maica
79.

for Mania 80 ani.

www.dacoromanica.ro

--105
.81.

492.

83.
-84.

Ion Perciuleac 41 ani, sotia lui Nastasia 31

ani, copii for Irina 12, Gavril 10, Simion 8,
Nechita 7, sluga for Petre 21, maica ei
Maria 59.
Vaduva Manila Giuratoe 59 ani, copii ei : Axinte
27, Dumitras 16, Simion 15.

Vaduv Grigorie sin Gh. Giurat 29 ani, fiul

lui Foca I.
Toader Ilasciuc vaduv 51 ani, Achilina fiica

lui 6.Vaduv Dumitras Masciuc 37 ani, copii

lui Mafia 9, Vasile 7, sluga for Nastasiia
26 ani.

(Obs. neimpartasiti pentru nebagare de sama).

.85:

Vaduv Ion Cozmuleac 42 ani, copii lui Vasile

Neculai 14, Mihalache 11, Gavril 8,

Oheorglzi 5,. Codrat 2
86. Neculai Panicic 58 ani, fimeia lui Nastasia 40,
copii ion Maria 24. loana 23, Ion 21, Domnica
15,

20, Anita 16, Petra 5.

Ion Sopivnic 33 ani, sotia lui Sofia 32 ani.
Obs. 1) Aceasta vidomostie este scrisa pe un caet
de 7 file, iar asezarea materiel este in coloane dupa
modelul acesta:
,87.

ant I

12!

Cii duhovnicesti cu 1

1
1

2331 Domnica

234 Anita

I Petre
I

chic numai One nau Post

dht Si
la ispovedacu sf inlele sau61Ispovedlt
nu sau nie t peutr
talne sau im
P

4."
cd

Neculai Panicic 158

23o fimeia lui Nastasia
40
2,31 copii lor Maria
24
232 loana
23
254 ---1 Ion
21

6,253

arAtarea lucrurilor

cane sau is-

casaie for

I7.;

prirt4lt

itnpArt4it

ce

Pentru
nebagare
de sama
.1=

CA

20
16

5 --www.dacoromanica.ro

pentrn cA

este talc

106 --

2) Numelc copillor de la 1-5 ani inclusiv s'att

tiparit cu italice, caci toti Watt fast nici ispovediti
.pentru Ca stint mici,.
3) Pe fata I gasim aceste lnsemnari sau cercat

cum scrie de bine sau de rau ; daca va scrie bine

ma voi apuca de scris, dara de nu va voim li sa
scoate in palma lucrurile athieresti..

Tinutu Hotinului de sus, ocolu Prutului de sus._

Sau incredintat tuturor de obstie ca sa nu sa

mai faca catra laminata ispravnicie Hotinului la sub-

semnatu din Chisinatt sau ivit o aratare cu manu.4) Pe fata 14 gasim aceste Insemnari : Pentru
slujitorii bisericesti cu mila lui Dumnezeu sau s
varsit lucru bun si marturisit..
Dupa vrere catu sau lucrat sau adiverit toate
bune intelepte si curate forma instiintarii cum si vi-domostiiile sat: priirnit..
5) In statistica din 1817 (I. Halipa, Trudi III, 45)
gasim ca Forosna apartinea ocolului Gffilavatulai si
iii se da aceste date mosie de clasa 2-a ; 1 preut,
1 preuteasa vaduva, 1 diacon, 1 diaconita vaduva,
1 palimar. Locuitorii de jos 71 casnici, 15 vaduve,.
25 burlaci, 3 ertati. Peste tot 102 barbati si 17 femei :

mosie razasasca, cuprinde 500 falci Mat, 230 falci

de aratura, 160 falci pasune si 40 falci samanaturi
earl se apara, 1 helesteu de peste, 1 moara si 2 livezi a proprieta tii si 4 livezi a morilor. Departare.
de satul Serbinita aproape o versta..
Vidomostia bisericii ne arata precis Ca in 1813
satul Forosna avea 256 barbati si 235 femei ; sau peste
tot 491 suflete.
coa

60. 702311.51.511ulie 23 Harldu. Stefan Vodd cel tandr intdre0e lul Chl-

sl Toma ?Jima impdrtala faeuta intre el in mo011e rdmase de la bunut

for Neagul vornic, pe Liipuna.

Ica Stefan Voevod cu tuft lui Dumnezeu Donut

tarii Mo!daviei. Facem s tire cu aceasta carte a noastra

tuturor celor tror cauta pe clansa si cetinduo sa o

auza, precum au venitt inaintea noastra si inaintea
r oerilor nostri, din Moldova slugile noastre Chicos
ficiorul Giurgii $i nepotul sau Toma armaful fecioru.
lui Petru nepoli lui Neagul vornicul de a for buna
www.dacoromanica.ro

107

Noe -de nimeni siliti nici asupriti sari impartit intro

-tlansil a for dreapta ocina si mosie dintra for drepteurice din uricul mosului for lui Neap' vornicul ce
au avut de la mosul domnii mete 'Stefan Voevod
,de la parintele domnii mele Bogdan Voevod pe patru
sate anume Vornicenii si Buzastii pe Lapusna pt Her jeptii p1 Hudicenii supt movila, si sau venit in partea
slur i noastre but Chicos doa sate anume Horjestii
si Hudiceni insa Horjastii pe Lapusna mai gos de
Glod pe amandoao partile de Lapusna si satul anume
Hudicenii pe drurnul din dreptul bisericei Scortas-

tilor si putin mai din h-os de paraul care cade in

iazul Scortastilor cu iaz si cu moara pe Lapusna

dar slugii noastre lui Tomsa armasul i sau venit a

lui parte iaras doaa sate anume Dvornicenli cu iaz
si cu moara pe Lapusna, si satul anume Buzesti tij_
pe Lapusna si cu iaz pe de antandoaa partite de
Lapusna. Deci noi vazand a for buna Invoiala si toemeala si buna impartire, asijderea si noi am dat si
am intarit de la noi slugii noastre lui Chicos acele
de mai sus numite sate aniline Horjasti, si Hudicenii

pe Lapusna ca sal fie lui si de la noi uric cu tot vinituL

Jul si copiilor lui nepotilor si stranepotilor lui si la
tot nearnul lui care vor fi mai aproape din rudele
till neclatit nestramutat nici odinioara in wed. Dar
hotarul acelor doaa sate anume Horjastii si Hudicenii_

sa fie din toate partite dupa hotarale cele vechi pe

unde au umblat din veacu, si pentru aceasta este
credinta insusi a domniei mete mai sus numit Stefan
Voevod, si prea iubit fratele meu Petra si a tuturor
boerilor nostri, credinta d-sale Isac. credinta d-sale

Petra Vornicul, credinta d-sale Sandro, credinta d-sale

Negro, credinta d-sale Vascu, credinta d-sale lui Grincovici si Talaba parcalabi ot Hotin, credinta d for sale
Costa i Condre ot Neamtu, credinta d-sale Luca Arbure
portar ot Suceava, credinta d-sale Hrana spatar, cre-

dinta .d-sale Irimia postemic, credinta d-sale Sarpe

postelnic, credinta d-sale Sdcuian paharnic, credinta

d-sale Starce stolnic, credinta d-sale Cateleand comisi credintetuturor boerilor nostri celor marl si celor

midi. Dar dupa a noastra viata pe cine va

www.dacoromanica.ro

Anduk

108

inilostivul Dumnezeu domn parintelui nostru din feciorii noctri sau din neamul nostru on pe cine va

.alege Dumnezeu ca sa fie domn in parnantul nostru

In Moldova, acela sa naiba a strica a noastra danie
.-ci intaritura ce mai vartos sa alba a da ci a intari,

precum ci nol am dat ci am Intarit pe drepte a for

ci mocii. Dar pentru mai mare credinta tutulor acelor de mai sus nurnitilor boeri, am poruncit
al nostrului credincios boeriu logofat ca sa scrie ci
a noastra pecete sa lege catre aceasta a noastra
-ocini,

adevarata carte.
Sau scris de lonita In oracul Harlaului
Sau talmacit de Gavril Hucayschi.
la leat 1782 Mart 9

61.7271 tulle 3(1'63'). Iasi. Cartea lul Gr. I. Callmach Vodl clitre Marla
$jitniceroala de stapftnit moVa Gdozeuil of SoroM.

lo Grigore Ion Voevod cu rnila lui Dmzeu domn (aril

Mo/doyei(slavonecte) datam carte domniei mete Dumnei

Marie' Jitniceroaea ci omului sau pre-cine i-ar trimite

la o movie a sa ce zice ca are in tinutul Sorocii a-

nume Gdozeanii sa fie volnica cu carte Domniei male

a stapani ci a zeciui din Carina cu pini, din finete,
din g4-adina cu legume din li vezi. cu pomi, din bait'
cu pecte, din paduri ci din prisaca cu stupi sa e
cate o pard de stup ci din tot locul cu tot ve-

nitul dupa obiceiu, acijderea, ci pentru oamenii ce

vor fi cazatori pre numita de mai sus movie sa. alba
a lucra pre an do boeresc sau nevrand sa lucreze
sa dee de tot capul precum dau ci altii ce sant cazatori pre alte mosii boerecti ce sant pre acolo dupa
botararea testamentului. lar care vreunul dintraceia
sar arata inpotrivitori a nu-ci da venial mociei dupa

.cum sa aratat mai sus, sa si-1 duca Wain tea ispravni-culul de giudet ci D-1 ispravnic va porunci casa cerceteze si sa-i supue pe unit ca aceia ci sa-i implinasca
ce a fi cu dreptate pana la cel mai putin ; tar cine ar

_avea mai mutt al raspunde sa le dai zi de soroca ci

impreuna cu marturia D-tale sa yie la divan. Acestea
poruncim.

vlt. 7271 Nile 3.

locul pecetii domnecti In tuc roc cu exerga : 10
-Qr. Ion Vv. 1761, cap de bou.
www.dacoromanica.ro

- 109- -62. 1781 Oct. 3. TofanaFratittt se asazh cu Lupul 135rsanescul despre stit
peinirea mosIllor Horjesti, Hudicenl, Dvornfcen1 yl BuzestI de la Lapusna.

Adica eu Tofana Fratitoai cu flu! meu Ghiorghie,

feciorul raposatulul Tacul Fratita, nepot de fecior

lui Constandin Fratita carele au lost frate cu rapo

satul Gheorghla Fratita comisul si fecioru sardarului.

Stefan Fratita, datam adivarat si incredlntat zapist4
nostru de invoiala, la mana dumisale nepotilor mei

de pe raposatul sotul meu Tacul Fratita, dumisale

Lupul Barsanescul, ginere de nepoata de fata rapo
satului Ghiorghita Fratita Si la mana dumisale lonita
Toma cupet nepot de .fata satrarului Ghiorghie A
rapul. care si satrar Ghiorghie Arapul au fost iarasiginere COM13. Gheorghita Fratita, i la mana lui lo
nita fecior lui Costandin Arapul, nepot de fecior sa -traruiui Gheorghe Arapul, to ti nepoti si stranepoti rapo

satului Gheorghita -Fratita, 2 comis. precum sa sa

stie ca prin jaloba ce am fost dat la Mariia sa Voda
impreuna cu ficiorul meu Gheorghe pentru scrisorile

Fratitesti, de mosii, de vii de tigani si cu carte de

blastam am apucat pe tiumitii de mai sus nepoti a
barbatulni mieu, pentru toate scrisorile ce leau lost
uat in trecutti ani Constandin Arapul dupa moartea
sotului meu Tacul Fratita cu insalaciune, cu care

lalba fiind not randuiti la dumeatul loan Cantacuzinovel logofat, intai au randuit, dmnealui vel logofat pe
Vidrasco Cantir vornic de poarta, si pe Tanasa Carp

diacul de divan, de au cercat toate scrisorile Ara

pestilor ce sant acum fa mana lui Ionia Toma cupe
tul, epitropul lui Constandin Arapul, of visterie,
si dupa porunca cercand toate scrisorile cu ama.-

runtul au gasit d sama din scrisori -pe cinci mosii

si parti de mosii si pe o vie de la Odobesti cu morile

in garle nu sau putut afla, si de iznoava inpreuna

cu scrisorile ce sau aflat esind not Inainte dumisale
vel logofat, eu Impreuna cu ficlorul meu am cerut
dreptate, achca scrisorile ce sau aflat pe mosiile anume Horjeqtii, Hudicenii, Dvornicenii, Buzeqti, si un
loc de sat pe Botna intre Dobra si litre oale, undeeste Ch4incial cel mare si mosie Macenii si a treia
parte din satul Batinesti si un loc de prisaca din Ar
www.dacoromanica.ro

-110
Inasani si un loc de vie de la Husl, si- cinci pamanturi cu un loc de casa din sat Ciutestii, si alte parti,de mosie de la raposat hotarnic lonascu Basota, care
toate aceste mosii sa trag de pe Grigori Fratita ce
au fost armas mare fratele sardarului Stefan Fratita
-sa ramae in partea me si a feciorului meu, avand
eu prepus asupra domniilor sale mai sus pomeniti
nepotii, cum ca toate mosiile ce au fost di,pe sardar
Stefan Fratita, si di pi kupaneasa dumisale Safta fata
lui Caracas, dumnealor au mosii si parintii domniilor
sale lear ft vandut sau lear fi zalogit on ca dumnealor Para stirea noastra lear fi stapanind, cum si scrisorile ce nu learn putut gasi in scrisorile lui Cos-tandin Arapul pe mositle aceste anume Perisecina of
-Orhei si Balanestii in tinutul Lapusneisi mosiia Salce

-din tinut Esii, si .mosiia Sarata de la put Falciului,

si alta mosie Larga tot de_ la lint Falciului, si vide
,de la Odobesti cu vad de moara in garle, pe care
scrisor cum ca learn avut la mine si dupa moartea
-sotului meu Tacul Fratita, Costandin Arapul viind
cu insalaciune mi lean luat impreuna cu celelalte seri-sori ci sau facut si scum nici intrun chip nu le poate
luoa. Vazand dumnealor ca din pricina raposatulut
Costandin Arapu sant dator a raspunde pentru toate
scrisorile ce-leau luoat din mama me, au statut la
invoiala si insusi de bund voia noastra de nimene
Witt nici asupriti dinaintea dumisale vel logofat

niam primit sa ne invoim cu nep-otil raposatului soOM meu Tacul Fratita, si dumnealui vel logofat va-

.zand a noastra bursa prinrre de invoiala niau ran-duit pe dumnealui Vidrasco Cantir si lonita Rale
vornici de poarta ca sa ste fats, intre not la invoiala
'ce vom face. Deci dar adunandune cu tolii arnandoaa partile la casa dumisale vornicul Vidrascu

Cantir, an facut invoia A intre not adica moslia

Horjesti pe din Dios de Glod pe amandoad par-

tile Lapusnii s1 satul Hudiceni la morile spre drum in

protiva bisaricei Scortastilor, si putin mai in kos de
paraul ce cade in iazul Scortastilor cu iazul si cu
moara in Lapusna sau venit in parte noastra, iar mosiia Dvornicenii ci Buzastii pe Lapusna cu iazul dinwww.dacoromanica.ro

111
spre amandoaa partile Lapusnei dupa cum mai pc
larg sa arata in ispisocul Marii sale raposatului ste-

fan Voda ce este dln leat 7027 lunie 23, ') sau venit in
parte domnilorsale, In care ispisoc cuprinde cate patru salistile si intareste stapanire lui Chico fecior
Giurgii rudeniia lui Tomsa armasul si Tomsa arrnasul
ficior lui Petrila nepoti Niagului vornic sidintraceste

2 sate de mai sus aratate, Horjestii si Dvornicenii

sant si hotarate deosebite de partite altora, dupa

cum pre largu arata hotarnica ce este la maim noastra

si pentru ca sa lipsasca pricinile dintre not pentru
scrisorile ce am aratat cum ca lipsesc, de pe mosiile
mai sus pomenite din pricina raposatului. Constandin
.Arapul, pentru acele mosii, cu voia si cu primirea
noastra a tuturora miau dat dumnealor in parte si in
-stapanirea noastra un loc de sat din pustiia pe Botna
intre Dobra ,si intre Oale uncle este Chifinaul cel marl,
dupa cum pe larg sa arata In ispisocul lul Petru Voda ce
este din leat 7043 Mart 22 ce da danie lui Tomsa paricalabul din Obarsia si mosiia Mancenii cat sa va alegi,
si a treia parte' din tot satul BatineEti, parte din gos
din tinut Lapusnei, pe vale Lapusnei, i cu loc de
prisaca din Armaseni din tinut Falciului si un loc de

vie din Husii ci este in dric pe langa viile Focsai,

si cu loc de casa in saliste cu livada de pomi si cu
xece pamanturi in Carina in mosiia Costestii din ti.

.nut Esului si cu iaz de moara cu parte de mosie Ciuclulenii, din tinut Orheiului, cat sa va alege, si a
patra parte din viile de la Bacau, partea lui Patrasco
Basota si a surorel lui Anuscai si alte parti de mosje
-ce arata ill scrisoare de impartala ce au facut Savin
Prajescul vornic cu Toma stolnic ci este din leat
'7150 lulie 1 ramasiturilor raposatului batman lurasco
Basota. Aceste toate sau venit in partea noastra. Jar
dumnialor au Iuoat moSiile cele fara scrisori adica
viile de la OdobeVi cu vad de moara in garla si
mosiia Perisecina de la tinut Qrheiului, si mosiia BaJanesri de la tinut Lapusna si mopi Salce de la tinut
Esului si mosiia Sarata si Larga de la tinut Falciiuluip
Pecte 7023 tulle 23 vezi doe. supt No. 60 pg. 106.

www.dacoromanica.ro

-112 -asupra carora mosii si part de mosii insumi eu Tofana Fratitoae am primit carte de blastam cum ca.
nu napastuesc pe raposatul Costandin Arapul si ca.
Impreuna cu scrisorile mosiilor de mai sus aratate
ce learn gasit acum prin carte de blestam in scrisorile
lui Costandin Arapul au luoat de la mine ai scrisorile acestor mosii, care acum nu s pot afla, ai pentru ace pricina Ca narn putul gasi aceste scrisori art
ramas mosiile aceste in partea dumisale nepotilor
barbatulul meu, in locu mosiilor ai partilor de nfosii cu scrisori ce am luat cu voia dumniilorsale, al
dumnelor sa aiba asi cauta si a le stapani Impreuna
ca mosiile Dvornicenii si Buzestii si cu alte mosii ce
mai an dumnealor, la inut Harlaului, de pe moasa
ai stramoaaa dumnealor Salta ku pa neasa raposatului

comis Ghiorghita Fratita, pe care le stapanesc dumnealor si acum si acele nu sunt intrate In aciasta
impartala, ai parte din moaiia Costinesti, a Jul Hie
Abaza, pe cart an luoato comis Gheorghita Fratita
cu scnimbu de la Stefan Luca vesternicul m a ta t ede sat din Cordeni pentrtt parte lui Abaza din Costineati, si a patra parta din Craciunesti din tinutVasluiului ci an luato iar schimb. Ghiorghita Fratila
schimb de Ia Stefan Barca of visterie, dandui Iui
Stefan Barca a patra pave din Turbatesti din tinut
Carligaturii Si Poenile Dohii de Ia tinut Harlaului
ce sau gasit supt stapanire comis Gheorghita Fratita.
Aceste mate sa le stapaneasca dumnealor adica nea-mul Arapestilor, si Docestii si Gherghel, ce sa trag
samintenie din comis Ghiorghita Fratita, nesuparati
de catre mine, nici de catre ficiorul men Gheorghi
in veci, si aceste mosii ce liam Impar tit atat cu scri-

sori cat fata scrisori, care sa arata mai sus ori de

ar esi toate bone, Ori rali, sa nu avem a tragi sau a
cere unul de la altul, ce fieste care cu partea sa sa
fie multumit, si afara dintracesti mosii ce sau impartit acute, cand sa ya dovedi ca on mosii si parintii nostri sau not am fi zalogit sail am fi vandut
din mosiile raposatului stramosului nostru Stefan
Fratita sardar, sau a giupanesai dumisale fatalui Caracas, atuncea dumnealor nepoti raposatului varului
www.dacoromanica.ro

-113
meu Tacul, sa alba a tragi de la noi parte pentru
ace mosie, a sardar Stefan, si a Saftei feta lui Ca-

racas din mosiile cari sau venit acum In partea noas-

tra la invoiala aceasta. Asiiderea si noi cAnd vom

dovedi ca comis Gheorghita Fratita sau saminteniia
dumisale, ar H vandut sau ar fi zalogit mosii de a
sardar Stefan sau a gupanesei dumisale Safta fata

lui Caracas, iarasi asamine sa avein a urma Intocmai,

si asa dupa cum sa arata mai sus niam primit si

niam invoit amandoa partite si am dat asemened
zapis unul la mana altuia, ca sa stapanim fieste care
partea de mosie ce sau venit in parte sa si pentru
credinta niam iscalit.
1781 Oct. 3.

.lar pentru trii mosii anume Carhachi de la tinutul Grecenii si Raspoki si Bunesti de la tinutul
Falciului, care mosii si parti tle mosii sant stiute
de toti ca sau vandut de multi ani de raposatul sotul
meu Tacul Fratita si de nevoile lui, sicu toate acestq
ni-am invoit dupa asezare ce sa arata mai sus, si cu
aceli dmlor nepotii sotului meu nu au triaba.
X Eu Tofana sotul raposatului Tacul Fratita, nestand carte am pus degetul.
XEu Gheorghe ficiorul Tacului Fratita si a Tofanei,
nestiind carte miam pus degetul si pecete. (1. p.).

Lupul Barsanescu am iscalit cu mana me.

Ionia Toma am iscalit cu mana me.
Gheorghe Arapul post. Insusi am iscalit si 'sant

inartur.

Ietwirroc 6:o5 -03 zcovaTcrpctv8 Apct8 ?rnbipatpa (Ionita fiul lui Cos-

tantin Arapul am iscalit).

Si fiind ca aceasta apzare si invoiala ce sa

arata mai sus au fost cu buns voia sl primire amanduror partilor si dinainte noastra sau. invoit, intru
www.dacoromanica.ro

-114 -care sau pus si pecetia portii gospod si pentrp eredinta am iscalit.
Vidrasco Cantir vornic de poarta, (I. p,)
Ion Rale vornic de poarta.

.*i acest zapis lam scris cu priimire si cu voia

amanduror partilor si am iscalit. Tanasa Carp, diac za

divan

Viind inainte me amandoai partite si marturisind Insusi ca cu buna primire for sau facut aceasta.
asezare spre incredintare am adiverit si cu a me iscalitura.
loan Cantacuzino vet logofat, 1781 Oct. 4.

Divanul julecatoresc al printipatului Moldovei.

Aciasta copie sau posleduit din cuvant 'in cuvant
Cu originalul fiind intocmai sau dovedit cu iscaliturile
peceti divanului.
No. 1419.
Est 1832 Mai 13
Grigori vornic.
Bats spatar
1. Cantacuzino.
Beldiman spatar.

M. Dimachi vornic

1. p. divanului

secretar Pancrati

www.dacoromanica.ro

115

Nota. Pentru ipurirea incrangaturilor de neamuri, de care

se vorbeste in aces! act, dam ac.?asta spits scoasa din insttsi
textut documentului :

Fratita

Stetan Fratita serdar

Grigore Frat to
vel armas

= Safta Caracas

Costantin Fratita

Tacul Fratita
Tofana

Gheorghe Fratita 2 coatis.

Safta Vas. Damian
Sanda,

Maria

llinca

= Gh. Arapu = Vasilica

satrar

= Stefan

caoitan

Ghel ghel

Catrina, Costantin Neculai

Vasilica
= Torna _Arapul
2 visternic
I

Mar.a

= Lupul

Barsanescul

Lupaszo Catrina 1 Anita

Vasilica --lie Pisogiii, = Apostol capitan
Marioara fata
Ion

Ionita Araput Safta

Z
=

= Marioara = Alex

BaiSitleSCII1

Butuce

II

rz,

Grigorie Butuce
I7C1

yCr.

co 04
gu

www.dacoromanica.ro

=1. Arapul = Dociul

capitan

- 11663. 1796 Mart 24. Alex, Butucea scrie catre cumnatul situ Ion B5rsiinesctr

pentru wzarea facuta in mo0a Barsiinet1 pe Liiptkna.

Adeverez cii ajasta scrisoare a mea : de invoiala

la mama dumisale cumnatului loan Barsanescu : pre-

cum sa se stie ca la izvodu de .zastre ce am luat

de la soacramia Maria Barsaneasca mi sa hotara-ste
parte de mosie din mosia Barsanesti umatate cu

kumatate de casa, iara la alte parti de mosii ori pe

unde vor fi sau sa vor dezbate sa nu ma amestecu

Intru. nimica, ce sa fiu multumit numai cu partea de

Barsanesti, dar la moartea soacrii mele socotindusa
pentru- statornicia si nesuparare celorlalti fii ai sai an
faNt diiata prin care hotaraste atat in mosiia Barsanesti sa avem a stapani fra teste cate a patra parte
de sat de frate, cat si din partite de mosii de la
Lapusna iarasi sa fim stapanitori impreuna frateste,
asemenea si pe la alte locuri unde se vor mai dez_bate parti de mosie iarasi frateste, care diata nu sau
urmat si eu tot dupa izvod- am stapanit pana acum,
acum stand not impreuna cu cumnatul meu ion Barsanescu fiind fata intre not dumnealui cumnatul Dociul capitan, dumnealui cumnat Ionia Arapul, rudeniile sotului meu Balasa niam Invoit ca dupa hotararea dietii sa avem a urma, adica in mosiia Barsanesti, sa avem a stapani frateste cate a patra parte,
cum si mademuriie ce sant pe aceasta mosie iazurir
crasma si altele iarasi frateste, afara de ramnice
cesi va putea face vreunul din not In loc unde

nau mai fost ramnic, cum

.pi in

partite de

mosii

de la Lapusna, Buzesti i Hudiceni in cari tnosii iaste

parte parinteasca dintramandoaa mosii la aceaste a

sasa parte, si a sasa parte tot dintraceste doaa mopii Taste data cumnatului Ion Barsanescul, de la fratele soacrii mele raposatul Neculai Vas,ilica unde
sa Inchei aceste doa parti a trie parte, clintramandoa mosiile, de sus aratate Buzesti si Hudiceni, care
si aeasta a trie parte sa avem a imparti iarasi fra.-

jeste dupa cum si Barsanestii insa para a sa dezbate ska sa lua in stapanire mosiile de la Lapusna
eu tot #iimatate de Barsanesti sa stapanescu urmand hotararea izvodului de zastre, jar cand feriasca
www.dacoromanica.ro

117

Dumnezau nu sa vor pute dezbate mosiile de la La-

pusna si vor ramane perdute, atunci eu sa raman

tatornic in stapanirea Barsanestilor, dupa_ isvodul

zastre. Asaminia sa avem a ne imparti si a stapani frateste si intr'alte mosil ce sa vor dezbate atat vrand Dumnezau a esi vreo data partile de mosii ce mai sant la raiaoa Hotinului, cum si pe aiure
pe unde sa vor mai afla parti de mosie iarasi frateste, si dupa aceasta asezare si invoiala si dupa
,cum mai sus scrii niam facut scrisoare unul la maTija altuia iscOite de noi, in care am poftit si pe
alte obraze cinstite de sau istalit martori.
-de

1796 Martie 24

Alexandru ButuCe adiverez

Costandin Dociul martoru cum ca amandoa partile au primit.
lonita Arapul am scris cu zisa durnisale si sunt
Inartor.
Ilie Pisostkie mam tamplat.
64. 1808 April 18. Divanul cnejtel Moldavielcdtre isprAvaicia olatului
omorovei (Renflor) pentru mosiile Tinntioanii 1 Franuttca a log, C. Ohica.

Catra cinstita ispravnicie olatului

Tomarovii,

Dumnealui logofatul C. Ghica au facut aratare, cum

.ca din trupul mosiaor dumisali Tamaoanii si Frumusica, la tin. Covurluiulul, cu impresurare s'ar fi
.cuprins o bucata de loc cu stapanire de la o vreme in-coace, de catra Sacce Mutevelisi. Pentru care facand

.cerere ca sa i sa dea in stapanire acea bucata de

40c, ce sau fost laat cu impresurare din trupul mo*Mar acestora, s'au flied raport din partea divanului
catre Ecielentia sa Domnul de.taincr sfetnic Sinator

si proderos divanului Cavaler Cusnicof si Excelenta

sa prin predlojenia ce au dat catra divan scrie ca de
vreme ce mosiile aceste sant in tinutul Covurluiulni
,pe locul Moldovii, are dreptate jaluitorul asi stapanl
Inosiile dmsale dupa scrisorile ce are.
Deci sa scrie Dumitale si pentru cat loc va fi
.acela care sau lost luat cu impresurare de catra
Sacce Mutevelisi din trupurile mosiilor acestora Inwww.dacoromanica.ro

118

credintandu-te din copia hotarnicii, ce va arata yechilui Dmsali sa dai porunca vechililor cumpdratorilor
Basarabiei ca sd nu sd intindd cu stapdnire in local"

acela, Mid ca vanzarea veniturilor Basarabiei sail

facut in euprindere hotarcilor vechi a Basarabiei, tar
in loud Moldovei nau sd se intindd, neavdnd nice o
dreptate.

1808 April 13.

lordachi Canta log., C. Bais log., laliculai Bala

log., Teodor Bals vorn., U. Sturza vorn., Orig. Ghica

vorn., lord Roset. vist.

63. 1810 Mart 11 Divanul cnejtel Moldovei cerceteazA priclna motilor

de la Hotin ale Int T. Sangiorz Si at sit.

Divanul cnefiei Moldovei

Dupa buna vointa pre milostivulul imparat A-

lexandru Pavlovici insusi stapanitoriul a toata Rosiia,

insamnata la stiinta pre stralucirei sale Feldmaresalului mai marele Comandir al ostilor, si aratata de

excelenta sa D-lui sietnicul de taina senator si pre-

zidentul divanului Moldaviei, Valachiei si cavaler

Serghie Serghievici Cuanicov, catra divanu prin pred-

lojania din 9 zile a lunii

Julie,

anul 1808, supt nr.

1045 pentru mosii din tinut Hotinului ca sa cerceteza

prin comitet randuit si sa se de la legiuitii stapani dupa.
dovezile ce vor ave, au aratat Costandin Qantas,.
polcovnic Teodor Sangiorzu, lanacachi Punic' postelnicul, Panaite Varian ai aite niamuri a for adeverinta iscalita de dunmealor boeri de la Comitetul
cercetarii cuprinzatoare de scrisori, pentru mosii intregi si parti din mosii din tinut Hotinului, moatenire
de pe nearnurile for Petriceicu logofat si de pe Udre

care cercerandusa de not sau vazut pentru mosiile

de mai gins aceste scrisori : impaftala din 7144 Febr.

13, de la Toader Petriceicu armaa si sorasa Ante-

mia, sofia ici Crastiian vist. scriind cum sau invoit

intre dansii, sl sau impartit mosille ce au avut de la.

parintele for Petriceicu log, insanmand in parte lui

Toader Petriceicul armas mosiile : Garcinii, Hancautii drept un sat Cafenii, Branzenii drept un sat at.
o parte din Durnesti. tar in parte Antemii sat intreg,
Patrautii, sat intreg Bascacenii i parte cat se va awww.dacoromanica.ro

119

lege din Tetcani.Ispisoc din 7173 Feb. 23 a d-lui Evstatie Dabija Vvod de Ora ce au lost pentru mosii !titre
Toderasco Jora, Vasale Starcea cu alti stranepoti
lui Gavrilas gist. si intre Stefan Petriceicu sluger,
i Varian comis ginerile Mariel, fata Antemiei Cra.stinesei, rei alti frati a for aratandule ca sant tot un

neam.Carte din 1772 Wile 22 de la divan data tut

Costandin Arapul of visterie, Gheorghie Arapul satrar si neamului sau Costantin sin Varian Panaite
prin mosii intregi Patrauti. Bascacenii, pol sat Cafenii,
pol sat Branzenii, pol sat Garceni, si o parte din Dur-

nesti,Patru marturii din trecuta lung lanuarie, a acestui an de la locuitorii din satul Badragi, Corpaciul si Cuconestii si de la un Toma Rosca om batran din

Fetesti, marturisind cu totii ca Cafenii sunt la Prut la

piatra Soimului, si pe aceasta mosie iaste satul Corpaciu

numit de pe un om cu porecla Corpacel, ce sau asazat intai pe acel loc, mosiia Durnesti la gura Ra-

covatului sec unde este satul Cuconesti, mosiia Ba scacenii la Prut Tanga Patrauti, si pe aceasta mosie
Bascacem, sunt silisti vechi, una cu numele Bascaceni
dupa scrisori, alta Armasul de pe numele lui Toader
Petriceicul armasul si acum tot pe acest nume iaste

satul Badragii iarasi de pe porecla unui om de demult. Puindu acei marturi dovada inainte ca santu
pe aceste mosii stiute silistele vechi, cele cu numele
vechi dupa scrisori, din care marturi viind aice, acel
de mai sus Toma Rosca sau triimes cu tidula diva-

nului la Consistorie sfintii Mitropolii, uncle in dosui

tidulei sau luat raspunsul in scris, Ca supt kuraman-

tul cu sarutarea sfintei crud si a sfintei Evanghelii

au incredintat ca marturisire lui taste adivarata, si

1ntocmai dupa marturiia ce au dat. A patra parte din

Panstova fara a sesa parte cu carte din 7154 lulle

1 a domnuiui Vasilie Vvod, data lui Gheorghe Capi-

tan de Curte si Udrel Gansca pe giumatate de sat

ce sau rascumparat ei de la lorga vornic, care o oprisa pentru cheltuiala lui, ce sa facusa la hotaratura acelui sat, insa dintru aceasta giumatate de sat
sau tras giumatate, adica a patra parte din tot satul
satrar Pascal Strajescul cu impartala din 7174 Mal
www.dacoromanica.ro

- 120
10 a Marti sotia lui Udre Gansca, aratand cum au

impartit mosia fiilor sat, si in partea fiici sale Salta

sa arata a patra parte din Panstova, care impartala
sa yede intarita cu ispisoc din 7174 Julie 12 a domnului Duca Voda, si osabit au mai tras pitar Teotiosie cu altii din cealalta a 4-a parte din tot satul,
o a rasa parte, care face a douzeci si patra de parte
din tot satul, si asa arz ramas numitilor de mai sus, a
patra parte fara a sasa parte dintransa. Deci dupa
aceste dovezi instiintandusa pe Exelenta sa senatoriul
ca dupa dovezile insamnate sau lamurit mosiile in-

tregi si parti de mosiile de mai sus a lui Costandin

)3antas si ceilanti sau luoat raspunsu prin predlo-

jenia excelentii sale din. 9 zile a luni acestii supt No.

698, sa li sa intariasca stapanirea si asupra lor. Drept
aceia sau dat aceasta Carte a divanului de stapanire
Jul Costandin- Bantas ; polcovnicului Toader Sangiorzu ; lanacachi Ponici post. ; Panaite Varian si alte

neamuri, a lor, cu care sa fie volnici a stapani mosiile intregi PatrAuti si Bascaceni, si pat tile de mosii de mai sus numite, adica pol sat Cafeni pe care

sa afla satul Corpaciul. poi sat Hancauti. poi sat Gar-

parte nealeasa din Tetcani, si cinci parti din a patra parte

din Panstova, luand venitul lor, ci sa va cadea cu
cenii, o parte nealeasa din Durnesti, o

cireptul din tot locul dupa hotarale din vechiu, ci sa

vor dovedi drepte acelor -mosii parte din Branzani
ce sa arata mai sus in scrisort giumatate de sat au
luoato dumnealor boeri Sturzasti cu osabite scrisori

i carte gasta a divanului sa be

fie

intaritura de

vecinica si nestramutata stapanire.

1810 Mart 11.
Costandin Ghica logofat, Costantin Bals tog.
Sandulachi Sturza hatman din kumatate o a treia
parte cu Arapoae..

www.dacoromanica.ro

121
Kola. Pentru lainurirea tncrengaturilor de inrudirie clan
aceasta spita de neamuri, Intoemita dupa actele de- mai sus ;
Petriceaico fogolat

Toader Petriceaico

Anteinia

= Maria, armas

= CrAstiian vist.

Stefan

fata

Maria

fata

Petriceaico = T. Jora = V. SArcea

Von.
Safta

= Gansca lidrea
m. 7176.

Alexandra Gheorghita, Toader, llinca,

Merla,

=Vasile = Panaite

-= fittlialeanul = Varlan
ban.
cotnis.

Damian

3 logofat.
Maria

= I. SAngiorz
1

Cost. Sangiorz
1

Toader SAngiorz

Varlan Panaite

Cost. Panaite
I

Gavril Panaite

1810

65. 1813 Ghenar 1 Costinegi. Ion Lupul BarsAnescul vinde emulate!

sale Mitrioara partite sale de mop de la Hotin 51 Lapusna cu 2000 lel.

loan Barsanescu fiul Lupului Barsanescu, ade-

verez cu aceasta scrisoare dmsale cumnatei Marioarei

Arapoae, sotia raposatului loan Arapu ce miau lost

.drept var al doile, precum sa se stie ca in mosiile neamurilor noastre ce sant la tinut Hotinului dupa adeve-

rinta si Intaritura cinstit divan anume sat intreg Pairdati, sat intreg Bascaceni ce sa numesc acum 13ddragii si itimatate de sat Ciifienii, ce sa numesc si
Corpaci i partite din Tetcani i Ilornesti si din
www.dacoromanica.ro

-122 -Garceni si din lidnecluti cars sa trag de pe Petriceico

logofatul si de pe Carstian logofatul avand si eu

cu neamurile a trage din toate aceste mai sus pomenite mosii din if umatate a trie parte, care a treia
parte o Impartim in patru parti, a me direapta parte

si a surorii mele Balasa (pe care am siguripSito pentru

partea sa cu alte parti de mosii si doa mosii ce avem
la Lapusna In care mosie are si cumnata Marioara
doaa parti) Liam vandut dmsale cumnatei Marioarii cu

tocmala doaa mil lei, care bani una mie opt sute lei
iam si primit de plin in manule mele, iar doaa sutelei iam randuit ca sa de nepotului Vasile Arapu ce
este si fin de botez. Deci de astazi si inainte sa
stapaneasca Dumneei aceste doaa parti mai sus liomenite din numitele mosii cu buna pace si in veci,.
atat dumneei cat si urmasii dmsale clironomi fara nici

o suparare de catra nimene. Dar de sar intampla

sa nasca vreo pricina de impresurare Intru aceste

parti, eu amestic sa nu aibu ce a dmsale sa fie, si
paguba si dobanda, cum si de sa va intampla sa mai
iasa nescaiva mosii in tinutul Hotinului de Petriceaica
log si de pe Carstian logofat, de pe care tragem si
not parti on cat se va alege parte me si a surorime
tot dumeei sa le staparieasca cu buna pace, fara sa
ne mai dea ,ceva, Hind cuprinsa tot Intraceasta vanzare. Intracesta chip fiind facuta alcatuire !titre not
si sfarsita, am dat aceasta scrisoare in care iscalind
singur am poftit si alte obraze cinstite de au iscalit
martori.

in Costinesti 1813 Ghenar I

Ion Barsanescu
Costandin posteinic

iam platit nepotului

Grigore Butucea,

ooftit Hind de d-lui bade

Ion Barsanescu am scris
aciasta scrisoare si sant
martor Vasil& Dodu.

Had. Actele aduse de la No. No. 60 pans la 65 stint din

-colectia d-lui Gavril Hoiban. profesor, ilepot Butucestilor din

114.
www.dacoromanica.ro

123
65.7146 (1638)(1a$i). Vasile Voda intareste lui Enache diac cumpara tu
rtle ce an lama cu 65 taleri iu Cohore$ti Cotugeni St Zahorna dela Soroca..

Adeca au vinit Inaintea noastra si inaintea a for

nostri boiari a marl si a mici. Melinti cu gupaneasa lui

Todosia fata Mexanii nepot Sore& din Cohoresti st

larasi Vasa lie ficiof Mexanii frate Todosaii de a for
buna voe de nime salit nic asuprit si au vandut a for
drept(e) ocini si mosii toat parte for ce sa alege din
sat din Cohdregi si din Cotiujani si din Zahorna ce.
sant in tanutul Sorocii din vatra satului si din camp
si din paduri si din tot venitul toate aceste liau vandut
slugii noastre Jul Enachi diac drept 45 de taleri batuti, asijderea au vipit inaintea noastra. Miron feeor
Maricai preutesai din Cohoresti iarasi de a for buna
voe de nime salit nici asuprit an vandut a for driapta
ocina si mosie din sat [din Coharesti] si din Cotiujani si din Zahorna ce sant iar la tanutui Sorocii din
vatra satului si din camptt si din paduria si din tot

venitut si vasta an vandut scrisului mai sus slugii

noastre lui Enachi diiac drept 20 taleri de argint, si
apoi sniga_ noastra au pla tit tot deplin acei bani ce
sant mai sus scris 45 taleri de argint in manule lui
Melintie si egiup,anesai sail Todosaii si a cumnatului
sau lui Vasali si acesti 20 de taleri batut iau dat in
manule Jul Miron, fir Maricai preutesai si noi deca_
am vazut tocmal si deplin plat, asijdere si de la noiam dat si am intarit mai sus scrisului lui Enachi diiac
pe aceste parti de ocina din sat din Cohoresti si din.
Cotiujani si din Zahorna ca sal fie si de la noi driapta
ocina si cumparatura si uric si intaritura cu tot yenitol neclatit nici odinioara in veci. Ajasta am dat
Insusi Domnul a poroncit.
Gavrilas Mateias vel logofat

Suret din 7258 lulie 5.

67. 7/64 (1655) Sept. 4 Iasi. Cartea 1W Gh. Stefan Voda data Buzesmind sa aduca la divan pe Hilip Haraga peutru datorli.

116) room! CT4AH 110010k1

n60 AillACOCT114 .rcrimp 3EMAlt

NiOttAMICK1/4114. datam cartia domniei male slugii noastre

Buzascului sa fie taare si putearnic, cu cartea domwww.dacoromanica.ro

124
-nil mall a cauta si a cerca uncle va afla

traa dom-

nil mall pre Hilip Norul Haragai, pentru 25 de lel

-ce au dat pentru dansul, si trei zeci si cinci de vaci,

pentru aaia, unde va afla, on In satul domnii male,
.ori in sat boerescu, on In targu on In slobozie, on

undel va afla, ca sa aiba a lua ce va gasi dansul,

iar de nu va afla cu ce plati, sa aiba at aduce la

domniia mia sas Intreabe cu dansul, si nime sa nu

,cuteaze a tinia sau a opri preste cartia domnii mall.
SitiC HAT 3 3p5A

cnAm rcrlAms lifeVkA

1. p.

MIT. A

1ICD rlicoprtiE crE4sai 110E80,\ 6. m. r. 3.

M.

68. 7188 (168Th Julie 5. 0 falobil cAtril marele logoflit pentru mosIlle

dui Vaslle Alk"szac ,F.Atrar pe Calnar la Soroca.

Cinstit dmta vel logofat mare sa fii dumneta

sanatos, facem mire dumisale ca ni vini o carte a

-marii sale lui Voda, in care ne scrie pentru =stile
dumisali Vasdle gtrar Mdrzacul, precum au avut
niste dresa urice si ispicoace pe acele mosii aice la
linut Sorocii, anume Vartijenii i Rogojenii, ce siutu
pe apa Nistrului, si alte mosii anume.: Ciurunzenii i
Bulurnenii i Bulboacele si Stancenii si Nicorenii si PcireVii si Scdenii sl BezQl111.1 Lozdnii si Zapodenii si Po-

penii aceste siliste sant pre Cainari iarasi la linut Sorocii aratand In car tea gospod precum dresa ce au avut
au perit cand an venit Cazacii zaporojeni de an praciat
tetatea Sorocii duper ce an vinit Cunitki de la Bugeac.

bed not am zis dumisali satrar sari aduca oameni

martuti sa marturisasca cu sufletele sale precum

sintu aceste mosii a dumisale si dresa ce au avut pe

.acele mosii au perit, si asa ii vorrr face marturie
precum va marturisi oamenii batrtini impregiurasi si
razasi si au adus pentru Vartijeni i Racojeni pre Nas-tasa izbasa din Voroncauti, si Tanasd cdpitan de Cozmhz

i pe Pit-1[We izbasa din Nemereuca, si Arvasie din

Cosernita si Leca izbasi din Vartijeni si Gherasarn
ottam, si Grigoras rrosan din Timileuti, si Melintie
din Unchitesti, si Toader Lapusnean ottani, Varian si
J- lotnogul din Napadova, si Carp vornic din Suflenija
www.dacoromanica.ro

125

si Vasile- de acolo, si Matei de acolo, si Grigori Tabarta din Darconiti, si Vlasa de acolo, acesti oameni
au marturisit cu sufletele for Inaintea noastra si a
saborului ptecum stiu ei, de aceste mosii ce sint
dreptel a dumisale toate de zastre de la lonasco pitatiul sin Lungului, cumparaturi si marturisind si de
drese si odoare, si strae eu perit toate atunci, cand

au pradat Soroca Cazacii si dupa marturii a atati

oameni de frunte am crezut. Osabit an mai adus
pentru mosiile de pe Cainari oameni batrani i ra-

zasi shimpregiurasi.... din Carstesti si Gavril vornic

din Bacsani, si Sava din Spineni, si Vasale din Coto va, si Trohin din Vantana, si leremia capitan din
Heciu, si Cocol din Lozani si Ostahie din Bolboci se
lordachi din Soroca si Petre din Scaeni si Iftemie din
Lozani. Deci acesti oameni batrani si Impregiurasi au
marturisit cu sufletele for pe numele lui Dumnezau
precuni aceste mosii sant drepte a dumisali, satrar
Vasile Marzacul de pi parintii lui de la mosii si drese
ce au avut pe aceste mosii, toate sau prapadit cand
au pradat Lazacii Soroca, cum si odoare ce an avut,
si dupa marturiia acestor oameni si auzind cu urechile noastre din gura acestor oameni fruntasi si dupa
cum an marturisit am facut not aciasta marturie.
Noi parcalabii de Soroca anume Manole parcalab
si Isaac parcalab si eu Miron Bulucbas, si Apostul
biv stolnic si Sava soltuzu si 12 parcalabi la mana
dumisali Vasile Marzacul satraru.
Iscaliti :

Leontie Dabija
Manole parcalab
Grigorie Isaac parcalab Miron bulucbas
Sava capitan de Napodova Gherman Trohin din Suficnita

Gavril vornic
Irimia Ostachie
Grigori Tabarcea
Sandul Sava
Gavril Sava
Panaite Miretutu
Trohin
Golaci capitan
Vasile
Toader Lapusnean
anul 7188 lulie 5.
Sava *oltuz
Ocolul Ragovului .azasta copie fiind scrisa de
www.dacoromanica.ro

126

pe cea adevarata de la dmlui Costachi Vartic si Hind

intoctnai dupa posladuire sa incredin tat si de catra
4nine, ocolasi Cazacliu.

in anul 1827, Sept 20 zile, No 2311.

e In presudstvia giudicatorii tinut Esii infatisanduse
Nicolae fiut rdposatului vornicului de poartti Dimitrie
_Meleghie cu copie aciasta si orighinalnica ei, si care

.posladuinduse si fiind intocrna scrisa de pe ce orighinalnica dupa cerere ce in serfs au facut sa theredintaza cu iscaliturile jlenurilor giudicatoriei si punere
pecetii imparatesti.
anul 1827 luna Oct. in 25 zile
giudecator loan Braescul
secretar Tutoveanul
stolopomojnic Ravinca
11E111T

MClicIr0 11,k1FIVT11ar0 C8,1,4

69. 1707 Sept. 3 Varqovia. Ucazul fartiluf Petre Alexlevlci pentru

Meleghi Lungul, trines tainic de la Var4ovia in Moldova.

Cu mila lui Dumnezeu Noi pre strAlucitul insusi

stapanitor marile cneaz si imparat Petre Alexievici a
!oat() Rosiia si alte si alte si alte.
Prin aciasta poroncim ostilor noastre lui General
leldmaresgl Gheneralilor sI altor comandanti din Ma-.
lorosiia a ostilor noastre ghetmanului si supusilor 1Cti,
ober reghementarilor, asijderea si ofiterilor stab. si
ober ostilor di Cazaci, Calinuci, upravitelilor, atama7
nilor, esaulllor si celor de stare de gios ca pivenifii
din parnantul Moldaviei pokovoi haronjii Meleghie
Lungul can merge de la Varsovia cu alti dot Impreuna
cu dansul, pana la granita Moldovii, prin locurile cell
pe uncle se afla strife noastre sa le sloboaza ne-

facandule vreo obijduire sau pradaciune. cal a for

cu carii merg sa nu le is si podvoz sa de poronca

ferindusa impotriva poroncii facand ceva ca vor cade

ofiterii supt giudecata osteneasca, far cei mai de

gios supt pedeapsa, drept aceia pentru trecerea

for li sau dat aciasta carte *al imparatestii nostre
www.dacoromanica.ro

127

tnariri intarita cu pecete, in Varsovia la anul 1707

Sept. 3 zile. (1. p.)

dTalmacire din dialectul rosienesc pe limba Mol,dovineasca..

70. 1707 Oct. 9 Turun. Ucazul grof Golovchin pentru Meletie clucer
curler tainic.

Cu mila lui Dumnez.clu not pre stralucitul imparat

si marele cneaz Petre Alexievici, singur stapanitor a

toata Rosiia iproci iproci iproci.
lnstiintam prin acest pre toti cei cum sa cade

a sti ca dupa ncazul nostru sau trimis cu trebuinta

noastra de la Turum la brigadirul ostilor noastre

Cropotov curierii Meletie clucer i Dragan Ivan Sapcov,

pentru aciasta prietineasca rugaminte facem catra

fratele nostru luminatul stapanitor marile Avgust at
2-a craiul lesesc si marile cneazu Litvii si altor ale nuri craestii sale mariri si prealuniinata riga pospoMa a coronii lesesti si a marele cnejiei Litvi cinov-

nicilor .si deosabit 61enurilor generali, polcovnici, comandirul si altor cinovnicilor ostenesti si politicestilor

diregatori prieteneste ne rugam, iar ostenilor nostri

calarime si pedestrime, generali, feldmaresalilor si
altor cOlnandiri si ofiterilor stab i ober si soldatilor
poroncim ca pre pomenitii curieri sa le sloboaza pretutindeni par la local unde sa afla bregadir Cropotov,
far de oprirea si dupa cerirea for undi le vor trebui
sa li sa de podvozi si ca.lguzi a poronci, tij sa le

fan Iraru Nate ajutor.

Drept aceia li sau dat aciasta carte (imparateasca)

intarita cu a noastra imparateasca pecete. La Turum.
Octorn. 9 zile. 1707...
graf 031ovkin 1, p.
71 1711 lunie 19 Soroca. Ucazul tarultd Petra Alexievici prin care dri
curieruhii tainic Meleghi Lungul satul Leascova Si morile din Coolita.

Cu mila lui Dumnezau Noi pre stralucitul impa-

rat si marele cniaz Petre Alexievici singur stapanitor

.a toata Rosiia iprocaia iprocaia iprocaia.

Darn de stire prin aciasta tuturor ostilor noastre
celor de calarime si pedestrime gheneral feldmaresalilor si altor ghenerali si comandiri stab, si ober ofiwww.dacoromanica.ro

-128 -lerflor si soldatilor ca in averile ce sau dat locuitorului de la Soroca moldovanului Meleghie Lungul satut

care se numeste Liascovca si motile lui Corbca din

sat Cmita, cu ucazul imparatestii sale mariri di schivernisala din veniturPe pentru credincioasa slujba
lui, deci lacuitorilorsatelor acelor sa nu indrazniasca
nimene nici cu un chip s le faca strambatate si
obijduiri, proviiantul si furaj_si alte dari cu silnicie
sa nu ia, boi si cai la pod v ozi, sa nu is de la dansii
ferindusa ofiterii pentru neascultarea sa nu caza in
giudecata osteneasca iar soldatii la pedeapsa. Pentru
aceasta spre incredintare si aparare i sau dat acest
al nostru ucaz intarir cu a noastra pecete. In Soroca.
lunie 29 zile 1711 an.
graf Golovkin 1. p.
72. 1711 Ghenar 25. Chiev-Pecersca. Ucazul Cneazului Galltin pentru Meleghi Lungul ; pentru ascultare ce trebue sn -i dea gitenil de pe satele date ltd de imparat.

A Area sfintite imparatestii sali mariri imparat

si singur stapanitor a toata Rosia, stolnic mare a
Chievului Voevod, si nemesnii Smolenschii, cneaz
Dimitru Mihailovici Galitin prin aceasta instiintam
La mosiile ce sau dat iinparateastii sale. marl

cu ucazul Moldovanului Meleghie Laval pentru ere"

dincioasa slujba lui sai fie di chivernisala din averile`
lui Zelenschie din Liascovca anume satul Liascovsca
si a cazacului Corobca mosiile ce sant in satul Cosnita acelei mosii locuitorii sai Iii supusi cu ascultarea
pe loate. Asijderea si cei streini sari vor loati intro

acel sat si langa mosie, acelor sa nu li sa faca o bijduire cu luarea darilor si cal si boi in podvoz sa.
nu ia de la dansii, Para porunca cneazului, ferindusa
cei straini pentru neascultarea poruncii de straf,

drept aceasta sere marturie sau dat aceasta carte

de la 110i C11 ISCalitUfa noastra si cu pecetea luta-

rita la Kievo Pecersca cetite.

Ghenar 25 zile 1711 ani.
Iscalit cu insumi mana
1. p.
Cneaz Galitin
www.dacoromanica.ro

129
73. 1711 lunie 23 Coinar. Lagar. Ucazul graf Golovkip pentru scutiTile date lui Melepi Lungul de ctItrA tarul Petre Alexievici.

Cu mila lui Dumnezeu Noi pre stralucitul imparat si marele cneaz Petre Alexievici insusi stapanitoru a toata Rosiia isproaaia isproeaia isprUaia.
Instiintam prin aciasta ostilor noastri calaret si
pedestrimi pe gheneralii fedmaresali siipe alti ghenerali si comandiri ostilor si ober ofiteri si soldati ca pi
boer Meleghie Lungul si pe alti famiristi din Moldova
sa nu iae de la dansii nici un feliu de dajdie nici proviant cai, boi si alte fara poronca ucazului nostru nici

un feliu de stranibatate sa nu indrazniasca a le face,

ferindusa ofiterii sa nu caza supt osteniasca kudecata

iar cei din stare mai gos si soldatii de pedeapsa,

pentru ca ei sant lasati acolo pentru paza si apararea mai ales pentru ramasii acum acolo in targul ofiterii din garnizoane, si trecatorii osteni din toate
rangurile ca sa nu is de la locuitori fara poronca
ucazului nimic. Asijderea si acelor oameni cars an
fugit din targul in vremea and trecea nepriatenii si
sau Imprastiat pre aiure, ca sa triimata ei la acei fugitii
sa le ara.te ucazul imparatescu, de mild -ca sa sa Intoarca inapoi in urma la locuinta for la targul Soroca
si sa traiasca fara grija neavand niciodata nici o frica

sate suparare, fiind supt protectia a noastra si apa-

rare. Drept aciasta pentru credinta 11 sau dat acest

ucaz cu pecete imparatestii sale mariri, In lagher

ianga apa Cainarul.
1.

lunie 20 zile 1711 an

p. graf Golovkirt

74, 1711 Ghenar 25 Kiev Pecersca. Ucazul cneazulul Galitin pentru

Meleghie Lungul sa mearga de la Kiev to Nemirova.

A prea sfintitei Imparatestii sale mariri imparat

si singur stapanitor a toata Rosiia i procaia i procaia.
Stolnic marl a Kiovului voevod, namesnic Smolenskii cneaz Dumitru Mihailovici Galitin prin aciasta
Instiintam.

Fiindca de la Kiov pana la Nemirova i la alte

locurile de pe acolo merge moldovanul Meleghie Lungal pentru trebuinjele sa caute datorii pentru care
www.dacoromanica.ro

130

lay* i sau poroncit ca negresit sa sa arate la Kiov,

deci de la Kiov pin toate targurile st sate pre toti
cinovnicii cut sa cade pentru aciasta a Sti, la dusta
si intorsul inapoi acestui Volo$enco sa faca sloboda

trecere si 'sal dee lui si cate doaa podvoade cu calaguz indata fara oprirea. Drept aceia I sau dat si
aciasta carte spre marturie intarita cu a me iscalitura si peceie.
Ghenar 25 zile 1711 an.

1. p. ; iscalit cneaz Galion

75. 1712 Ghenar 25 Kiev Pecersca. Ucazul cneaz Galion pentru

Meleghie Lungul sii-i aduca familia de la Hvastov la Chlev.

Al prea sfintitei imparatestii sale mariri imparaf

Petre Alexievici singur stapanitor a toata Rosiia I
pro6aia.

A Chievului gubernia gubernator de Smolenskt

namesnic Dimitrie Mihailovici Galitin instiintam.

Moldovanul Meleghie Lungul merge de la Kiev

is Hvastova ca sa ridice de acolo pe femeia sa ea

calabalacu sa o aduca la Kiev. Drept aceia pe unde va

trece prin targuri si sate incolo si inapoi, sa poronceaste tuturor cinovnicilor sa alba sloboda trecerea
i pentru. cei ai lui si pentru ce vor fi cu dansul pe
la cvartir sa sa de fan, sau pal numai ca sa fie indestulatie si precum lui insusi asiiderea si celor ce
va fi Cu dansul sa nu li sa faca nici o strambAtate
si pentru credinta i sau dat de la mine aeasta carte
intapita cu a mea iscalitura si pecetea In cetate
Kievo Pecersca.
(1. p.)

Ghenar 25 1711 an.

Iscalit cneaz Gall On.

76. 1721 Janie 2 Chiev. Ucazul cneaz P. Galitia (IA lilt Meleghl Lungul sit fie Tiber a cumpira marfa de la Kiov pentru MIhai Vod'a Racovitti.

Prestralucitului a tot puternic singur stapanitorlu

marele impalat pre nii!ostiv al meu domm
Senator si gubernii Chievului gubernator cneaz
Petre Alexievici Galitin.
Instiintez prin aceasta ca aratatoriul acestul dvoreanin Meleghie Lungul cu un tovaras a lui viind de
www.dacoromanica.ro

131

Ia carte stralucirei sale domnului din Moldova aicia

"cu scrisori pentru cumparatul lucrurilor trebuincioase

pentru curtea domneasca iar nu de vanzare, si dupa

ce au ispravit di cumparat aicia sau slobozit sa
rnearga si pana la Nemrina si ca mergand ei pana
acolo si intorcandusa inapoi la Chiev sa aiba sloboda trecere si la Niiina din marfa ce Ira cumpara
sa nu sa is de la dansii nici ca cu mu vre un fel de
vama ca sa fie slobozi di plata, Hind ca precum mai

sus arata acia marfa nau cumparat ei pentru negutitorie.

Drept aceia li sau dat pentru incredinta aciasta

carte de la not cu a noastra iscalitura si .intarita cu
,pecetea la Chiev.
lunie 2 zile 1721 an.
(1. P.)

Cnez Petre Golitin

Secretar Ivan Ermolaev

77. 7231 (1723) Mile 2 laV. Cartea lui Mih. Racovita Vod4 catra
Meleght clucer pentru Constantin scutindu-1 de vecina tate.

lies 111111Cdi N10111111, HOEHOAA ROM AirICTil0 47110AQZ BEM/111 il10/1-

AARCK014. facem tire ca sau parat de fat mnaintea domnii

miali, boiarul nostru Meleaghia biv cluaar strenepot

Lun(gu)lui armasul cu Costantin, zicand Meleghla clue,

precum avand stramosul lui Lungul armasul, o tiganca
anume Dokita, acia iganca au avut o fata anume
Nazariia, sau tamplat de o au luat Costantiti, hiind

el roman Moldovan, sau fatut cu dansa Sias feJori

doi fell si patru Hate, carii nici Costantin nau putut
tagadui, cau spus drept cum soacrasa Dochita au

foslu tiganca Lungului armasul, stratnosului Meliagbei

ctuc. s1 cu dreptaate era sa is parte de fijiori a tigancei a Dochitai Meliaghia cluceariul, iaiuind Costantin zacandu ca el cand au luat pe fimeea lui pe
Nazariia, nau stiut ca im i (4.m,t) femei lui Dochita
au fost fata de ligan... a Lungului armasul stramosul
Melighii si multi ani au trait cu dansa, sau facut cu'
dansa acu sias fieori si fieYorii iau insurat fiatile liau
maritat dupa Moldoviani, nestiindu el ca fimiaia lui
au fost din tiganca, si tin cases' tot si dau bir cari

.scotind Meliaghie *i uric, adeverind cum aea Vganca

www.dacoromanica.ro

132

Dochita au fost driapta tiganca stramostelui Meliaghil

clue, cu dreptate era sai sa dia partea robei lui Dochitai tigancei, sa Stapaniasca, iar socotind domniia
mia cum pen nestlinta au luat Costantin pe. fimeia
lui nestiind cal din niam de tigan, si socotindu domniia mid ca marl turburari sa faci intre acei oamenii,
sis vor Casa oamenii fimiaile si sor Instreina pentralte tari, am socotit domniia mia sa nu s(a) dia Miliaghit

sai stapaniasca, ce am socotit domniia inia, Impreuna

cu tot svatul domnii miali, sd o rerscumpere de veci-

natate, de catre Miliaghii cluciariul, sa dia cei dof

ficiori unul cate cinci lei si cei patru gineri de om
ate trei lei, si Costantin fatal for opt lei, carii sa
fac treizaci de lei, si dand ei acei treizacEde_lei sa
hie oameni slobozi sa naiba Meliaghie ai mai Invaluir
sai traga la vecinatate : si luand Me(lia)ghie acei

bani aciasta para sa nu s mai parasca, iar de sar

abate Costantin cu altu mestersugu, sa mai scorniasca

aciasta galciava sa zic(a) ca nar hi avut giudet dreptu

s nu i s tie in sama caci singur el nau putut tagadui cum fimiaia lui nau fostu dintracii tigani, a
Lungului armasu1 stramosul Meliaghii.

AIasta scriem u las, It 7231, Wile 2.

I, p. gosd.

11C0 MIIX'411

PAHORIM, RJEROA 14 iIO MACTilt0 rtnA 3EMAII

GJnAAaill 3ad=1703 cap de bou.

Veliti boiari va divan

Vasile Niaguricar
78. 7263 Avg. 28 (1755) kV. Cartea lui Mate! Utica Vodir datii lur

IonitA i Tanasa Meleghl frati sa-i is de a zecea din ventturite mo,5tilor.

110 MATH* ruKA HOEROAS KOMI MACTil0 rcump 3M1/1111 61.1-

MUM : datam carte domnii mele I oerilor nostril Jut

!OWN' Meleghi vornic de poartd, si freffinisclu: lui Ta-

nasie iarafi vornic de poartd: sa fie volnici cu cartea

domnii meale a stapani si a zaciui a for dreapta ocina si mosie : ce zisara ca au la tinutul Sorocii, a-

nume kumatate de sat, de Zahorna : ce le este for

cumparatura de moful for: Neculai Raghinit de la
Platon 0 de la Gligori fie'orul lui Enachi diacul, awww.dacoromanica.ro

133

--

ijderi sa* mai stapaneasca *i parile ce au de ba*tina *i de cumparatura ; in Cotanjeni a*ijdere*i kamatati de sat de Rogojinti partea de sus : in malul
Nistrului, cele este for d2 ba*tina de pe matusa for
Despa Vartejoaia, nepoata Lungului vornicului, (dres in

loc de Bobului). Drept aceia dupa scrisori ce vor

.ave sa alba a* lua de a zece din tari(ni) din campu
din fanati din prisaci cu stupi insa din cinzaci unul
iara Mud mai putin sate o para de still!, *i din graaiini cu legume *i din livezi de pomi, *i din balti
cu pesti,.*i din tot locul cu tot venitul mo*ii dupa
obiceaiu, a*ijdere si cei ce vor fi *ezatori cu casa
pe mo*iile for sa aiba a lucra de boerescu sate 6
zile pe an, insa 3 zile de vara *i 3 zile de iarna,
Mara cart nor lucra sa de cite, *esi potronici de casa
dupa hotararea testamentului, domnii mete, Si poruncim domniia me *i dumitale ispravnic, pentru atei ce nu *ar da venitul mo*ii pe obiceiu- sa be fact
_zapt supuindui *i Inplinindu de la dan*ii, aeasta posuncim.

let 7263 Avg. 28 ani.

procit vel logofat
I. p. gospod tu* ro*

79. 7265 (1758) Noenz 2 !aft. Cartea u1 C. M. Racovitii Voda data

'1u1 Tanasa Meleghi vornic 8111 saute un scutelnic pentru casa lui.

+ Ih ROCTAHAIM: 41111)01.1t1 ItErmi PAg(0 811/1, 11116DA. 6:4C.

.(AIACT. rctiomm 3F,u. McznAmiclicall facem : *tire : cu aciasta

carte a domnii meli, tuturor cut sa cade a *ti pentru

.un om strain .ce *ar afla boiarul nostru Tanasiie.Meleghie vornic de poarta ca sa fie de slujba casai lui :

.aflandusa el de ap(u)r(u)rea la slujba curtii domniiiata ca domniia me Mani milostivit : *Liam ertat
acel om : de bir : ca sa finA in pact: de toate, dazrkli gi angariile on sate ar fi pe alta Cara nemarui
nimica sa nu de pe capul Iul, nutnal ial At sa sa afle
la slujba casai lui Tanas Meleghie vornic, si gasindu*

-om : strain; sal duca la dm. vel vist. sai de pecete

tae fata ca sa fie Cunoscut dentralti lacuitori, pentru
.aceia durst, boeri si voi slujitori carii veil inbla cu
www.dacoromanica.ro

134

Slujbile

domnii meli la acel tanut unde va fi Were'

vornicului Tanasa Meleghi daca vet vide carti domnii

nleli sa dat paci acestui om strain, lntru nimica sa

nul invaluiti, nici voi tarani de acolo la nimica cu
voi sa nul amestecat, ca tine iar face ortcat de putin
val poste carte domnii melt, vor fi de mare cercare,
de la doinnie me intraltu chipu nil va fi. aciasta scrim.
lt. 72.65 Noe m. 2

I. peceti. tus ros

Ilm
Vt
Pic

Era
flty-

procit vel vist

Corona cap de bou, pasere

tui

1755
80. 72'8 Gherzar 33 (1760) Iasi Ion Teodor Calf mach Von reguleaztr
altele, desflintand ver
venittu lie vorniciei de poartil 5 lei leafy pe Lunn
nitul din deugublna.

1 HO Ham 0Erb,i,op rutom WK. stillACT. row. acww AIGAAdIRCKCiall facem stire: cu aciasta carte a domnii meli

pentru boiarul nostru Tanasa Meleghi, vornicul de

poarta, fiind si ei vechi la oranduiala: boerii: si avandu : vinitul for : de lua gloaba: adic sugubinile
la jinutul Romanului : si a Carligaturit, si aicea in
Iasi, si fiind ca sau radicat acel rau si urat obiceiu :
a sugubinilor : din toata Tara sau radicat si de la tanuturile ; aceste : sa nu dia si for Ii sau facut vinit
Intracest chipu care aratam mai gios : de bir sa fie
scutit 5i sa ia 5 lei liafa pe jun de la visterie la
vreme desatinti : sa scutiasca 30 de stupi sa nu dia
desatind, la vreme gorstini sa scutiasca 30 de oi, un
om strain sa aiba pen tru slujba casii lui, insa gasindu pe om sal ducd la ispray. tinutului sal cerce,
teze si de la adeveri cum a fi omul: far de bir, irk
visterie si far de nici un calabalac la vreun sat: sa
ia de la ispray. rrarturie si sa vie la dnul vel vist.
sal de pecete ros pe fata ca sa fie cunoscut dintraltir
si macar vre odata O. fie- poronca, ca sa nu fie nime
scutit ci srde ctt totii si cei ce au carti domnesti de
scutiala la desAtina, la gorstini, iar acestuia i atunct

sa i sa tie in sama de vreme ce lui i sau facut aceste in loc de vinitul boerii pentru slujba lui si cand

sa va trimete sa rnarga hotarnic pentru mo0 sau.

www.dacoromanica.ro

135

dughene va lua si el osteniala lui Cate un galben de

piatra, afara de galbenul ce Taste sa dta, di vinitul
vtori logofat dupa testamentu si sa. aiba a pazi, la
curte domniasca slujba lui precum sa cada, aciasta
poroncim

It. 7268, Ghenar -30

Procit vel vist.

p.. gospd.

1.
1161

WO

el
a

It

1759

<<SCOaSa de pe condica visteriei

Vasil e logofat

81. Ford feat (c. 1781). Dom"' adrese pentru alegerea hotaralor mog

BAlAsestilor sl Raztdel a lui D. Meleghi vornic.

a) Dsale Grigori Teti post, sanatate, aice ne au adus luminata carte marii sali Dumitrachi Meleghi pentru
mosiia Balasestii, i poi sat de Razalai, si fiindca pe

acele mosii au luat dijma Samsonenii, care pe largu

vei intelege dmta din cartea gospod. sa mergi acolo
sa cercetezi, cu amaruntul, si toate dajdiile ce ar fi
luat sa mi le frimeti In scris, iscalite aceasta si fii
sanatos Iunie 17.
Origoras Ipsilant aga
b) Dmta Grigords Pilipovschii sanatate ; prin jaloba ce au dat marii Sale lui Voda Dumitrachi Meleghi pentru o movie Balasasti de la acest tinut in
ce chip sau facut hotArare vei intelege din luminata
Carte marii Sale lui Voda. Deci iata scriem dumitalesa mergi acolo la fata locului la numita movie Balasasti si sa faci cercetare in frica lui Dumnezau di
an intrat vatavul Gavril cu mosiia Clutulestii a dumisale aga Costachi in mosiia -Balasasti in ce chip
vei afla pe largu sa ma instiintezi. si fii sanatos.
de bine voitoriu T. B(als).
lull 22.
82. 1777 Februar 11. Foae de zestre a Zonal Meleghi nulrltatii cu Pa-

matte Grecul.

Izvod de zastri ce am sa dau de 'Irina lui Dum-

nezau-surorime Zoitii, anume :

1 tanbar de canacavat cu zagarale de jder.

1 u tube de dropica cu sangap blanita.
www.dacoromanica.ro

136

O rochie cu antereu de pirvie.

O rochie cu antereu de cutnie de purtat.
O parechi sarji de our cu margaritar.
Doaco ineli.

O parechi paftali de argint cu colan.

Un oghial.

0 chilota.

patru perini mici

Doaco perini marl

O cerga cu latu
Doaco lavicere

brobodit.

o scoarta aliasa.

patru manesterguri bun de in-

Trei manesterguri de obraz

trei de mans.
Doaco manesterguri tij una de oglinda i una
de ibric.
Doaco mesa duel catuesi bunedoaco mai proste
cinspreci basmale doaco randuri de fete de
perina, /tin randu cu ibrisin, si unul cu a'a.
Un ibricu un lighian patru prostiri, una
cusuta, cloaca in cruel, si una varstata sass
servile cusute.

Patru sarvite albe

sac'

0 sinie

o tipsie.
o tigai

un tiobbu un val de

un vatrariu

o frigari

cloaca calclari.

0 lada un sacriudoi boio vacs o iapa.

si toate a casai cu Maruntusuri.

Mosia Rogojanii-de pe pele t.umatate sa fie

a surorime.
-.mosia din Cotiujeni Jar in giumatate.
..Mosia din Bode.Fti iar in giumatate.

.Parte de mosie di la Vagina sa he a surorime,

eu sa naibu triaba.
Aar intralte mosii sau parti de mosie sa naiba
a sa amesteca sorume la nimica fiindca sau
luat toate ale casai, iar eu nam luat nimica
si la acestu izvod ce am dat zastre surorime
ani si iscalit ca slut toate dephu.
Dumitrachi Meleghi

let

www.dacoromanica.ro

cetio, cpeb. a I.

- 137 Obs. Pentru lamurirea izvodului de zestre dam loc utter

spite de nearrr a Meleghestilor, Intocmita in 1783 Mart 26.
Cordul stramos
Irimia.

Nec. Raghinit,

Ipate,

-= Ursa

Vasile Marzacul,

Gavril Diutul, Nezulal, Sultana

= Ciudin

satrar
1

.Meleghi Lungul
clucer

ion,

Meleghi
vornic

de poarta

Vicol Vartic

Meleghi

vornic de poartA
Ileana,

vornic = Pan.
Anita

= Vartic

Tanasa

Dumitrachi, Zoita
-----:

Nastasia

Stefan,

Costandin, Maria

=C. Grecul

Grecul

nti-izz'-i
AI t

AI' a

cr,

S*5
g Er 02
a&
..,- cc, 2
co
to

Maria Gavril Vartic fata

=--N, SirghIe
satrar
Radu
Bogdan

- ET G

i-i

...
ro

Rs).- i
ll

it ..::..i p, g
17.1 El = q-

a -,, E.

E.'

ea
tzx

II.

li

-1

cr.,,,

0Pa.

d- P 5o
to

oa

=
=

co ri, ra

ro. 0 2
CM

....

4
0

Co

ra

a....

cl

www.dacoromanica.ro

138
83. 1781 funk 5. Zap Is de asezare intre D. Meleghi, Gavril Vartic g
alti razed rudenli la judecata ce an avut pentru BAlrifeti i Razidai.

Adica eu Basco mazil si eu Toma de la Racesti

si eu Aftemi Samson mazil si eu Ipate Samson mazil,
datam adevarat zapisul nostru la mana dumisale Ga-

vril Vartic i Dumitrachi Meleghi precum sa se stie

ca avand noi pricina de J.udec a I a la divanu gospod,

cu numitii de sus, Gavril Vartic si Dumitrachi Me-

leghi, pentru niste parti de mop din Razalai si Balosesti, de la tinutul Sorocii, cari parti de mosie le
trag dumnelor cu un zapis vechiu de pe un Vasile

Marzacu de cumparatura raspunzand dumnealui Gavril Vartic si Dumitrachi Meleghi ca le este for mos
stim ca ne iaste
acel Vasile Marzacu, iar mos
noao mos Vasile Marzacu, iar nu lui Gavril Vartic si
lui Meleghi si noi it slim pe Vasile Marzacu ca setrage din Sieful, si neavand noi toate dovezile aice
niam rugat domnilorsale velitilor boiari ca sa fun Ingad ui ti pana in toamna si sa ne aducem si alte d-oyezi ce mai avem, si niam pus wade la sfete Dimi11

trie,

ca ne vom afla aice cu dovezi ce vom ave,

jar de nu niam afla noi, is ziva insemnata e,Aii 3tt8A),

aice cu dovezile noastre, sa aiba dumnealor a ni
trimite om gospod, si cata cheltuiala. sar face toata_
sa avem noi a o trage si pentru credinta niam pus
degetele nestiind carte.
1781 lunie 5.

X Eu Ilasco mazil, din Pepeni ot Soroca.

x Eu Toma din Racesti ot Soroca.
X Eu Aftenie Samson din Cornova ot Orhei.
X Eu Ipate Samson mazil din Razalai ot Soroca.
Acest zapis lam scris eu Costandin Puiul diiac
za divan, cu zisa acest.ur de sus numiti in clivanui
gospod.

84. 1781 Sept. 10. Marturia a mal multi razesi pentru Gavril Vartic,

stiipan in Viintana (Soroca).

Adiverim cu ajasta marturiA a noastra la mans

dumisale capitan Guilt Varticu, precum sa sa stie

ca avandu dumnealui parte d* mosiea In Vangina aicewww.dacoromanica.ro

139

la tinutul SOrocii si stiim ca di pi mosi, si di pi pa-

rinti, au stapanit, Ca tot a tria parte an stapanitu,

si sau impartit tot a tria parte, partea lui Rdghinet
a mosului dumisale, si asa am auzit si d la parin-

tile meu, Ca lua dmnelui tot a trii parte din tot vinitui
mosii Vantana si cand nu era dmnlui o da lui Nicolae
Cotcodacu de o dijmuia si multi ani au dijmuit Nicolae-

Cotcodacu a6a a tile partia de mosie, a lui Rughinett mosului dum. asa stab si marturisescu cu sufletul meu inaintea lui Dumzau ca ,asa am apucat
stapanind drnlor acia a trii partea den mosiia Vantinii, si de sar intampla a fi vro intrebare si la vro,
giudecata tot ansta sama om da si pentru credinta
miam pus mai demos numele si degetul, si la aadsta
marturiia sau intamplat si alti oameni bun, megiesi,
si imprejiurasi.
11

1781 Sept. 10

X Eu Grigoras Y Aftomi am marturisit pentru

X Eu Mihalachi

at'asta mosie
x Rerciun, mam intamplat

x Eu lacov

x Hakamul mam intamplat

Eu Antohi diia cu 01 Soroci am scris
aeasta .martude cu zisa lui Aftime.
x Eu Gavril -Sahii diac of Parcani marturisase

si eu pentru aeasta ca tot a trii parte au stapanit

dintraciasta mosie Vantana drnlor Varticestii, au stag

panit si parintii dumsale, care rniau dato mle di am,
stransu eu dijma de pe parte dumsale capitan Gavrila
Vartic si am pus degetul.
.Inainte noastra toti acestia au marturisit si a
dat Vasta marturii in care am iscalit si noi.
Cost Sturza ban
Stef. Racovita.
85. 1781 Iglie f Iasi. Cartea lui C D. Moruz Voila ciltra sardarut
de Orhei pentru mo0ia Tepilta ICIstelnita) a lui D. Meleghi q1 altii,
Hfx) HOCTAHAffil Mit114TplIE

COpt33 BMA. 6>K. MIIAOCT rcilApz.

3E/1IAII riliCOMMICKC011.

www.dacoromanica.ro

140

Cinstit si credincios boeriul domnii meli, dum.

lancul Razul biv vel spatar, scIrdar de Orheiu, sana-

late sa fad stiri dum. ca domnii meli au dat jaloba

Gavril Vartic capitan, si Dumitrachi Meleghi nepotul

sew aratand ca impreuna cu alte niamuri a lor, au

la* tinutul acela o mosie, anume Teplita, care se nu,mefte acum Kistelnita pe yalea Sagailii, ce se hota-

xaste pe din sus cu mAitia Saratenii, cari mosie o

au ei de bastina stramosasca di la Vasile Marzaculy
-cari si acela au a vuto cumparatura de la nepotii
Petrii vistiernicului, precum arata anume la scrisorile

-ce au ei. Acum cerand numitul Gavril Vartic impreuna cu niamurile sali ca sa sa aliaga si sa li sa
hotarasca mosiia aciasta Teplita ce sa nurneste acum
Chistelnita de catra alte hotara, ce sant pe de laturi,
pentru aciasta ,iata sau randuit la dum. si iti scriem
luand carte domnii meli, sa randuesti Dmta din mazilii aceful tinut pe care vei socoti oamini de ispray.
cari impreuna cu vornicul de poarta ce sa afla ran-

-duit la partea aceia, cu alte poronci gspod, ca sa

hotarasca niste mosii, al dmsle vel vist., anume Neulai Grosul sa miarga cu totii la mosiia aciasta, si
clupa randuiala sa stranga de fata pe toll razasii si
megiesii acestil mosii, si sa faca cercetare cu ama-

funt, ca sa afle toate hotarale cele vechi a mosiel

acestie, si de sa va afla ca sau facut impresurarea
mosii acestie dispre alte hotara, sa Indreptezi si sa
pui piatra hotara, masu-randuo mosie cu stanjanul atat

In lungu cum si In ctirmezisu, si sa faca marturie

anume, in care marturie sa arate anume pre largu
suma stanjenilor cum si pietrele ce sa vor pune, in
-care marturie sa iscaliasca. randuitul vornicul de
-poarta, si randuitii mazili, si toti razasil si alti megiesi si sal incredintezi si cu iscalitura dmtale, care
.marturie aducanduo aice si cercetadusa de dmlui vet
www.dacoromanica.ro

141 -logofat de sa va afla facuta pe randuiala, si cu priimire tutulor, sa sa intarlasca si de catra domnie me
stapanire, iar de va esi pricina asupra mosii despre'
alti megiesi, atunce sa nu sa pue piatre hotar, ce cis
marturie ce sa va face, sa le pui zi de soroc sa vie
la divan.
Aciasta scriem.

lt. 1781, luli 12

procit vel logofat

adresa

cinstit si credincios boerii dnii

meli dlui lancul Rauzl biv vel

spatar i sardar de Orheiu cu sanatate sa sa de.

de hotarat.

Gavril Vartic

sau trecut

la condlca

sigil in ceara rosie

86. 1782 Febr. 11 faro loc. Zapis de huprumut cu 10 lei a lui Avrain
Grecul de la apit. Gavril Vartic.

Adeca en Avram Grec din Iasi datam zapisul

men la maim dumisale Capitan Gavril Vartic precum
sa s(a) stie ca mam rugat dumisale de miau facut bine

cu zeci lei, par la Ispas far de dobanda si la zioua

insamnata sai dau banii cu multamit5 si pentru credinta nestiind carte miam pus deg tul.
1782 Fey. 11.

X Eu AVram Grecu platnic.

Si eu Dunzitrachi Meleghi .am scris zapisul cu.
zisa lui is martur.
87. 178- lunie 2. flotarnica mosillor Chisteluita sl Hoiiniuie,ti ridicate de Oh. Clutea vornic de poartil.

'Din luminata porunca pre inaitatul domnului nos-

tru Maria sa Costandin Demitrie Moruz Voevod aducandl. luminata carte gospod catra dumnalui Iancal Razu biv vel spatar i catra dmlui Ghiorghiie
www.dacoromanica.ro

142

Ciute vornic de. poarta si dumnalor boeri sardari

niau oranduit pre noi dinpreuna cu vornicul de poarta

-a sa mergem la sat Chistelnita i Hoimanesti ca sa

le masuram mosie atat lungul cat si curni-ezisul si ca
sa vedem are s.aliste deusebita Chistelnita cat si
Hoimanestii si cautandu noi sau gasit doaa selesti si
amandoaa cu tintirimuri vechi la vale de sat Chistelnita cu tintirimul ei si una pe o vale mai din sus,
larasi cu tintirimul ei ce se nunze.Fte Hoimane$tii, si
am strans oameni buni razasi si impregiurasi anume :
Gligoras *tirbal razas de Cacarazani i Danila Lascu
Ta zg de Scortani, i Cozma Lascu razas de acolo,
skim Lascu razas de acolo, Gligori Volovei razas
de acolo, i Stefan Volovei razas de Chetroasa, cei
ii

zit; Colcoanii i loam, Burulana din sat Masenii, i Tincu

-ottam, t Gligori Vascan razas de Coromaslesti i Tro-

hia of sat Chistelnita, i Andrias ottam si fiindh acesti de mai sus aratati toti fata cum si razasii de
Hoimanesti ii sau cetit intai dupa porunca carte de
blastam intrauzul tuturor ; al doile li sau cetit si
carte gospod ciau aduso Dumitrachi Meleghi dupa
giudecata ce au avut Dumitrachi Meleghi cu razasii
di Hoimanesti inainte dumilorsale velitilor boeri si
dupa ce li sau cetit carte de blastam si cartile gospod sau intrebat pe toth cum stiu ca sau chemat aceasta seliste ce este de la vale de sat Chistelnita,
ei niau marturisit pren carte di blastam ca di candk
tan ei minte si an auzit ca tot Chistelnita sau chemat dar nu stiu saliste sau chemat Chistelnita sau
vale sau izvorul fantanii; si la aciasta an dat sama
ca anume nu stiu cari sau chemat, iar pentru o saliste di sus ce iesti pc: o vale cu tanterim, ei an
marturisit cq tatai ca si chiama Hoimanestii si sau
stapanit tot di niarnut-Stratulatesiilor si din poronea
am facut stanjin de opt pal-me gospod si ttgon de
31 stanjani si am mersu intai in capul mosii din
i-os la trei pietre hotara ce sant chiotoare mosii Saratenilor a dumisale loan Canta vet logofat si dintraciasta pi(atrachi)otoare am inceput a masura pe lungul mosii Hoimanestilor spre miazanoapte pen chetrele hotara vechi si para in dreptul a patru chetre
www.dacoromanica.ro

143

totara vehi ce santk in curmezlsul mosii pentre a-

ceste doaa saliste *i sau gasit 90 odgoani 2 stanjani,

jar stanjani face 2792, *i din dreptul acestor 4 petre am
mersu cu masura tot innainte pe lungul mosii *i tot
spre miazanoapti *i tot pi chetrile hotara vechi *i
para in chiotoare tno*ii Hoimane*tilor din sus *i

%clespre mosie Colcoanii sau gasit 68 otgoane 22 stan-

jani, 6 palmi iar stanjani fac 2130 6 palme si dintra-

.aesta piotoare am intorsu cu masura drept la vale spre

apus pen capul mosii Hoimane*tilor para in.chiotoare
ce este in matca Sagaliei sau gasit 44 odgoane 16 stanjam, iar stanjani lac 1380 ; *i dintrajasta piotoare am intors cu masura pe matca Sagai spre amiazazi pe lungul

mosii *i par in dreptul acestor 4 petri hotar vechi,

ce sant pe curmezi* pentre acesti doaa saliste ce
sau aratat mai sus *i sau gasit 84 odgoane 22 stanjani iar stanjeni fac 2626 ; si deacole tot inainte si
pc cosfi*a tot spre amiaza zi pana in dial la trei
piefre hotara ce sant chiotoare mosii, Coromasle*tilor
si sau gasit 44 odg. iar stanjeni fac 1364, si dintra-

ceasta piotoare am intorsu cu mastira in spre rasarit

iara*i para in chiotoare Saratenilor de unde am inceput intai si sau gasit 25 od. 23 stanj. iar stanjani
lac 793, si cu aciasta masura sa incheiat acesti 2 seli*ti de mai sus aratate den jur inpreju, *i am mersu
la cell 4 petri hotar vech'u ce santu pentre aceste
2 s'21i*ti, de mai sus aratate, *i am maisurat Curmezisul pen mijloc, pen chetrele acesti di mai sus aratate para in fundul mosii CoromasleAlor despre Sagala *i sau gasit 25 od. 6 stanj. iar stanjanii fac 1618
si cu aceste m-asuri sau incheiat *i mijlocul si dupa

cum ,au gasit cu cale si cu dreptote am dat *i not

aeasta rnarturie de cercetare cu a noastra iscalitura

la mana lui Dumitrachi Meleghi, aEamine marturii satk

dat la !nada raza*llor de Hoimanesti si din poronca

sau facut si harta de stare mosiilor ce sant pdn pregiur, si cu aciasta facem inpintare.
1782 lunie 2
Gheorghe Ciute vornic de poarta
X Eu Gligoras tirbul adeverez
X Eu Danila La*co adiverez
www.dacoromanica.ro

- 144
X Eu Ionu Buruiana adiverez
X Eu Andriq adiverez
X Eu Gligore Volovei adiverez
X Eu tefan Volovei adiverez
X Eu Gllgore Vascan adiverez
X Eu Trohin adiverez
Ion Stratan am fost randuit
lanachi Sovat capitan am fost randuit
Inainte me viind vornicul de poarta si mazilii
randuiti miau aratat Ca hotarnica aciasta este adivarata sl cu priimire de imbe partite si asamine ho!arnica este data 1 la mans celorlalti razasi.
,fora spatar
88, 1782 Iunie 4. HotarnIca inottfi Chetroasa radicatit de Gh, Chitea
vornic de poartA.

Din luminata porunca preinaltat domnulut nostru maria sa Costandin Dimitrie Moruz Vvd. not ran-,
dui ti

cu carte gospod ca sa facem cercetare mqiei

Chifteh2ifei i Hoinuineftitor dupa kudecata tau avut

Dumitrachi Meleghi cu raze0i de Hoimaneti innainte
dumilorsale velililor boeri I de la giudecata sau

hotarat ca de iznoava s sa faca cercetare la fata

loculul, si sa sa masoare atat Chitelnita i HoimaneVil

cum si Curcuanli i dupa masura ce am facut Chistelnitii i HoimpeOlor am dat i marturii In scris la
mans lui Dumitrachi _Meleghi si fiind ca prin carte
domneasca sa poruncesti sa sa masoare si Curcuoanii
ce au dat sama razasii ca siliste sa chiama Chetroasa
iar nu Curcuoanii i am mersu la mosiia Chetroasa
si am adus pe *tefan Vole vescu mosan de acolo,
pe Toader Panzariul mosan de acolo de niam dus
pe la pietrele hotara vechi a mosii Ketroasei si am
facut stAnian de 8 palme gospod si odgon de 22
stanjani si am mersu intaiu la chiotoarea Hoimanes-

tilor ce este in matca Sagalei dinspre Chetroasa

dintraciasta chiotoare am masurat capul dinspre
Ignafeii sau gasit 68 odgoane, 6 stanjani, 5 palme,
iar stanjani fac 1502 si 6 palme ; si dintraciasta chiotoare am trasu cu masura pe mosiia Chetroasei dispre meaza noapte pan Intr'o chiotoare ce este In
sf

www.dacoromanica.ro

145

deal unde sa unesti Chetroasa cu Ignatai i cu Peciste si sau gasit 68 odg., iar stanjani fac 1496 si
dintraciasta chiotoare am intorsu cu masura prin
fundul mosiei Chetroasei despre rasarit prin petrele
vechi si prin holmuri, par la chiotoare dN3re Hoima-

nesti, sau gasit 125 od., 20 stanjeni, 4 palme, iar

stanjeni fac 2772 pol. si din aceasta chiotoare am intorsu cu masura pe lungul Chetroasii dispre Hoistanesti si par In chiotoare Hoimanestilor ce este despre

apus in matca Sagalei de unde am inceput intai a

masura aciasta mosie si sau gasit 60 od. 6 pol. stanjani, iar stanjani fac 1326 pol si cu aceste masuri
sau masurat mosia Chetroasei din jur in prejur si
dupa masuratura ce am facut acestii mosii am dat si
not actasta marturie cu a noastra, iscalitura la mana
lui Dumitrachi Meleghi sa fie de credinta.
1782 lunie 4.
Gheorghe Ciute vornic de poarta.
C. Stratan ceam fost randuit

89. 1782 Iulie 17. Zapis de apzare intre D. Meleghi si cumnatul sau

Panaiote Grecul.

Adiyerez cu aceasta scrisoari a me, la mana

cumnatului meu Dumitrachi Meleghi fratele sotului meu

Zoitii, precum sa s stila ca multe pricini si tudecati

pentru mosai ce au ramas parintasti cu zapisa la
cari kudecati par acmu sau facut cheltuiala una suta
sai zaci de lei si cata cheltuiala sau facut par acmu
si sa si mai faci de acmu innainte ace cheltuiala sa
avem a o tragi amandoi fratesti, si care mosai or
esi buni on la cari or esi rale, tot in gumatate sa
tragu cu cumnatul meu, si cand sor scoati mosaile
si nom ave bani atunci sa s vanda o mosie pe cari
sa socoti din mijloc si intai sa s scoata cata cheztuiala sa faci pentru dezbatutul mosatior si ci va
mai ramane bani sai impartim frateste iar pentru osteniala Eau facut cumnatul meu par acmu si a faro
si de acmu innainte la dezbatere mosaeior, pentru
ace osteniala ce or socoti oameni de cinste sa i sa.
www.dacoromanica.ro

146

de cumnatului meu parte din moeai fiind ca lam facut

vechil si dispre parte me la dezbatere moeailor el

on ce a face cu cale eu shit priimit pentru toati ei

la aeasta aeazare a noastra sau tamplat multi oameni

de cinste pe cari am poftit de sau iscalit ei pentru

mai adevarata credinta mam iscalit grsceete.
1782 lull 17

11a.vatantic

Gligorae Pelin mam intamplat la azasta invoiala

Constandin Zavati (greceete)
Radul Bogdan mam tamplat
Neculai Sirghi capitan mam tamplat
90. 1784. lull 25. Marturia hotarnica pentruCuhurqti a ptr. V. Carp

1 Radu Bogdan capitan.

Facem

tire cu aeas.ta marturie hotarnica, ca dupa

jaoba ce au dat dum. Vasile Carpu biv vel eat.

Radu Bogdan biv capitan ca in anul trecut viind dmlui

ban Stefan Catargiu avand o movie anume Onchitectii
la acest tinut al Sorocii care movie pe din sus sa

hotaraste cu moeia Cogrnita a dumsale visternic

lanachi Canta, iar pe din dos sa hotaraste cu moeia

Cuhoreetii a eatrar Vasile Carpu i a capit. Radu
Bogdan ei far nici o poronca au scos dmlui toate
petrile hotara -ce au gasit pe margine moeii Onchi-

teetilor atata pe margine despre Coeernita cat ei

pietrele ce au gasit pe margine despre Cohoreeti

hotar vechiu. Din luminata porOnca prea inaltat domnului nostru. maria sa Alexandru Costandin Voevod,
fiind not randuiti ca sa mergem la stare numitei mosil
Cohoreetii vi dupa cercetare ce vom face unde vom

adiveri cau fost pietre hotar pe margine, mosii Cohorestilor vi sau scos de dnelui Catargiu sa sa pue
la loc. Deci dupa poronca mergand la numita movie
intai am facut cercetare de am aflat de pe unde au
scos dmnului banu pietrele hotara, dupa aratarea lui
Antohi Zbantu vornicel ot Unchitesti, care insuel au
fostu cu dnului banu la scoatere pietrelor, Costandin

Darie din Coeernita i Loghin Duhuchiriu ottam i Loghin

diacon ot Cotiujani i Vasile Diiacon ottam i lordachi

www.dacoromanica.ro

147

_Harjau capitan ottam si mergand la capatul mosii

Cohorestii despre amiaza la coltul din sus unde sa
hotaraste cu mosia Cotiujanii, i cu Onchitestii sau

gasit doi chetri hotar scoasa. de dmlui ban si sau

pus alti doi pietre chiotoare Cohorestilor, adica o
-piatra disparte fundu Cohorestilor de Cotiujani si o

piatra desparte mosia Cohore0 de Onchitesti lungul

inosii, cari pietre sau pus in locurile de unde au aratat si au marturisit acesti-oameni de mai sus aratati ca au scos dnlui ban hotarale si de acolo sau
mai pus alta piatra peste crac, vaii Ciornei, langa
un drum ci merge pe Ciorna, despre miaza noapie,
iarasi unde au marturisit numitii de mai sus cau fost
hotar si lau scos dmlui ban Catargiu ; si de acolo
sau pus alt hotar in dial diasupra Hartopului in
dumbrava in margine codrului, iar de unde au marturisit numitit oameni ca sau scos hotar de catra
dului ban Catargiu, si de acolo drept piste padure
in fund Valoacei la lacu sau mai pus alta piatra
hotar tot in locul de unde au marturisit acesti aratati cau scos dlui ban hotar, si de acolo drept piste
padure spre miazanoapte In vale langa paraul Cohorestilor, din sus de doi izvoara, intre satul Onchitestii i intre sat Cohorestii iarasi sau pus piatra
hotar, unde au aratat si au marturisit acesti de mai
sus aratati cau scos dlui ban hotaru si de acolo
pisti parau drept diasupra in dial, langa drum ce
merge la Sanatauca sau pus alta piatra hotar unde
au fost chiotoare Vascautilor cu Unchitestii, iar de
aice inainte nu sau mai gasit pietre score de dmlui
ban, fiindca de aice inainte purced Cohorestli alature
cu Vascautii si toate aceste pietre hotar sau pus tot

la locurile unde au aratat si an marturisit acesti de

mai sus aratati oameni, cau fost hotara si sau scos
de dului ban Stefan Catargiu si dupa pordnca am
dat aJasta marturie hotarnica la mana satrar-Vasile
Carpu i capitan Radu Bogdan intru care sa arata
toate pietrele hotar la locurile lor, cum mai sus arata
intru care mam i iscalit.
T. Bal spat.

1784 luli 25
K. Varnay biv 2 arma.

www.dacoromanica.ro

148
91). 7169 Iunie 17 (1661) Itui. Cartea lui Stefan Vasile Voda prin care
lui Isac, feciorii Cazacului, din satele Lopatinti, Dusciani, Trasteni, Piscani sl Ihnateni de la Hotin,

d dreptul a lua de a zecea lui Ursul

top Stefan Vasilie Voevoda bojiu milostini gospodarz zemli Moldayscoi. datam cartia domniei meali

Ursului si lui Isak, Mori' Cazacului din Radauti,

sere aceia, ca s(a) He tare si putiarnici, cu cartia
domniei miali a tinea si a opri a sa diriapta ,ocin(a)
si mosiie din Lupatinti de tinutul Hotinului si din
Dusceani si din Traisteni si din Piscani si din Ihnatea'ii ca sa aiba a tine si a opri. Ursul si cu Isak,
sa nu are nime, pre mosiia lor, nici sa cosasca, iar
cine va ara, sau va cosi , sa aiba ai lua de a zece,
din tarin(a), si din fanate, si din tot locul, cu tot
venitul, far cui va pare cu strambul, sa vie de fat(a)
st sas aduca si diresele, iar pentru aceia, nimen(e)
sa nu cuteza a tine sau a opri preste cartia domniet
miali.

u las It 7169 lunie 17.

Seam gospodinu veleat

pecete domneasca
Enachie diiac

Obs. Este si o traducere in ruseste din

Noembrie 4 in S. Peterburg supt No. 2570.

1833.

92. 1812 Julie 19 Iasi. Cartea de judecata a divanului Cncjiel Moldaviei prin care urmasii Cazacului igi !au in stapanire partite for din Lopatin, Straisteni i lgnateni de la Hotin, indepartand pe Hon etifeld din
stiipanire.

In pricina ce sau cercetat in divan la anul 1810

Mart 13 pentru parti ,din mosiile Traistenii, Duscenii,

Ci)canii, Lopatinii si Ignatenii de la tinut.Hotinului,
de pe niamul Cazacului dupa ctrtile domnesti vechi
ce au iiratat la cercetare comitetului si in divan,

inse o carte din 7159 lunie 14 a domnului Vasile

Vvd, prin care Intareste Cazacului din Durnesti, sasi

stapaneasca ocinile sale dintraceste mosii. Alta carte
din 7169 lunie 17 a domnului Stefan Vasile Vodar
prin care intareste Ursului si lui Isac ficiorii Cazacului asemenea sasi stapaneasca a for drepte ocini.
www.dacoromanica.ro

149

<lin mosiile numiie. Sau adiverit comitetul cum si di.-

vanul cum ca mostenitorii ce vor H niam dintra cel

Cazacul cu cuviinta mostenirii au parti nealesa intracele mosii, dar v anzanduse acele carti la cliro-

nomii grafului Iacov Logotit din Bucovina si a pa hsei

Anctrienii Imbo soacra grafului, aratand la comitet si
la divan prin mana dtamisale von Senfeld, ginerile
Grafului, si pe langa carlile vechi domnesti, sau
lost mai aratat si un zapis din anii 1786 Dekem v.
25, de la numele unora anumi Vasali Carlati i Mihalachi san Ursul, nepoti Cazacului i Stefan san BaViiuc si Utsul san Babiiuc, niam cu dansii, scriind
,ca de bung voe for si nesaliti de nimene, au van-dut paharnicesei Andrianii Imbo trii mosii anume satul Traisteni, si doao siliste lgna teanii si Ci6canii cu

pret 1000 lei toate, din care bani scrii zapisul ca ar

fi luat vanzatorii 100 lei la tocmala. iar cielanti bani,

sal plateasca paharniceasa Imbo dupa ce va dezbate mosiile si le va Iua in stapanire, pentru care
mosil au dat si documenturile vechi ce au avut ei
in mana paharnicesei, iar intamplandusa vreo pricina
4espre cineva, vanzatorii sa fie datori a raspundi
la toate giudecatile, incredintat fiind zapisul de ea ti va
marturi, si intarit cu pecete giudecatoriei Cerndutului ;
asupra caruia zapis au fost pus temeiu cercetarile
Comitetului si a divanului, cum ca acele mosii au

exit de la niamul Cazacului prin vanzare la paharniceasa Imbo si sau fost intarit mostenitorilor ei, fii
,grafului stapanire pe partite din mosiile Traistenii,
Lopatintii, Duscenii si Ignatenii, iar in Ci6cani sa
naiba triaba, fiind parte din Cidccani -a' niamului Ca.zacului, esita cu danie din 1772 a lui Gheorghie Carlate, catra Andreiu Daschievici.
In urrlia sau aratat loan Volosin i cumnatu sau
.Stefan Zalujdu nar fi vandut nici ca cum, nici ar fi

luat vreun ban pe acele part' de mosii, si zapisul

pomenit de vanzare ce lau aratat mostenitorii Gralulu' in numele paharnicesei Imbo nu este adivarat
ruganduse ca sa II sa de for stapanire asupra acelor
parti. Dupa care jaloba sau judecat jaluitorii, cu
almlui Frantu fiiul Grafului lacov Logotet, vechil Hind
www.dacoromanica.ro

-150
si din parte celoranti mostenitori of Grafului, si prim
raport sau fost instiintat pe malt exelentie sa d. lu-

crAtor sfetnic de taina, senator Vasile Ivanovici Crasno

Miiasevici prezadentul divanurilor Cnejailor Moldaviei i Valahii, cum Ca divanul au fost pus temeiu pe-

ace! zapis de vftnzare si ca sau zis jaluitorilor, data

stiu cu adevarat Ca nu sau vftndut partite neamulutlor din mosiile pomenite. sa marga in Bucovina, undi
sant mostenitorii Grafului i neamurile lor ce sant
scrisi in zapis vanzatori, sa sa giudece la giudecatoriile de acolo si dovedind acolo undi sau scris zapisul acela cum ca este nedrept sa aduca de la acelegiudecatorii hotarftre, ca sa cuvini for partite de pi
niamul Cazacului din mosiile acele de la ;inut Hotinului si sa vor da in stapftnire tor, pomenind divanul.

intracel raport ca la acest fel de pricina urmiaza,

randuiala intre Moldova si intre Bucovina asa-; adica

data doal persoane traitoare in Moldova sant in pri-

cina, acei fie aid pentru o mosie din Bucovina sa

giudeca amandoai partite la divanul partial] tului_ a -cestue, si hotarftrea ce sa face cu giudecata de aicein Bucovina sa puni in lucrare si sa faci implinire,

asa mine urmandusa si pentru doao persoane traitoare in Bucovina ce vor avea pricina pentru mosik
din Moldova, sa giudeca acolo amandoai partite si
hotarftrile de la-giudecatoriile acele la acest feliu,
de pricini aice sa pazascu intru a for cautare. Asupra
carue raport sau luat raspunsul prin predlojanie dirt
7 lunie supt No. 3185, cum ca malt exselentie sa
Sanatoriul prezidentul divanurilor nu sa uneste cu
socotinta divanului in pricina aceasta, si nu numai
ea nu socoteste hotarftrea giudecatii, poroncind s&
fie netemelnica, dar o si anerisasti cu impotrivirele
ce se insamneaza : intalu ca zapisul din anul 1786Dechembre 25 numit de vftnzare de la Vasftli Carlate. ceilanti niamuri a jaluitorilor, de sines sa marturisa ste ca vftnzare nu este de vreme ce scrie
Ca ar II luat numai 100 lei atunce iar ceslanti bani
sai de paharniceasa cand sa tampla, a dezbate mosiilesi Tea lua in stapftnire sa, si nici pentru acei 100 lei

nu este dovada ca iau dat care dupa pravila Oast&

www.dacoromanica.ro

151

sa cunoaste nesfarsita vanzare, si ramane netemelal doile ca jaluitorii

nica si fara nici o putere,
prin jaloba for catra inalt exalintia sa au ara tat ca
ei vor dovedi prin giuramantul acelor numiti in zapis vanzatorii ca nici acei 100 lei nau luat macar
vreun ban, si nici au vandut vreo parte dintracele
mosii nici macar vorba nau avut cu nimene ca sa
vanza, de cat ca Graful Iacov Logotet, avand sluga
pe Vasale Carlate, la care sa afla si documenturile

vechi a niamului Cazacului, pe partite diutracele mosii sa ia Graful pentru osteniala si cheltuiala sa, iar
celelalte sa le de in stapanire for mostenitorii de pe
niamul Cazacului, carui fiind ca au giurat asa la
al
sfanta Mitropolie in Esi, zapisul au rasuflat ;
treile ca de ar fi si adevarata vanzare dupa zapisul

pomenit iarasi nar pute fi yandute, si parte ce sar

cade jaluirorilor, din partite acelor mosii, dupa analoghie spitii niamului din Cazacul, fara numai partite
celor numiti in zapis vanzatori, ar pute fi vandute

cu acel zapis si dreptate agiuta pe jaluitori, si pe

niamurile tor, care nu sant scrisi In zapisul acela
vanzatori ca sas ia drepte partite for ce li sa va

cade dintracele dupa spita niamului, fara nici o plata,

nefiind supusa vanzarii, cum si partite celor vanduti
cu puternicire rudenii de rascumparare sa He slobozi
a intoarce banii cu driapta analoghie, ce sa veni pe
acele parli din sums_ a 100 lei ce sa scrie in zapis
ca ar fi luat vanzatorii, daca ar fi dovada ca cu
adevarat iau luat pentru ca 10 ani sant legiuiti a
avea protimisire celor ce sa cuvine dupa pravila, nu
sa cade a stapani de la 1786 precum instiintase divanu prin raport nici . a sa socoti ca a trecut vreme

botarata fara numai de cand au intrat acele parti

de mosie in stapanire mostenitorilor Grafului, sa cu-

vine a sa socoti, adica de la anul 1810 cand Si atunce jaluitori sau aratat la giudecata si nau tacut

a face cerere aIasta. Al patrule pentru asa.zare pomenita cum sa urmiaza pentru traitorii de aice ce au
mosie in Bucovina si pentru cei din Bucovina ce au
mosii aice in Moldova hotaraste Ca acest privilegiu
asupra mosiilor de la tinutul Hotinului nu poate sa
www.dacoromanica.ro

152

se Intinza pentru ca in vreme ce sau facut asezarile

intre Moldova si Intre Bucovina, tinutul Hotinului
era raia turceasca si nau fost supus acelor asazari,

iar dupa pravile!e care sa urmiaza pretutindene fieste-

care stapan a mosiilor on la ce impara tie ar fi supus sa giudeca la locul undei sant mosiile, si dupa
pravilile care sa politicesc In pamantul acela. Si
al cincile prin osabita predlojanie malt exselentii
sale sanatoriului din 17 Maiu supt No. 2382 ce au
triimis catra divan insotita cu jaloba lui Volosin si
cu alte hartii ce au lost dat el impreuna cu jaloba
pomenita sa sa cerceteze si sa sa de sfarsit divanul pricinii acestie ne cautand la purcedere de aici a
dmsale von Sanfeld ; dupa care sau cercetat acele
hartii si sau vazut niste carti nemtesti de la gubernia Liovului catra giudecatorii Cernautului din Bu-

covina scriind Inca de pe la anul

ca sau jaluit
acest loan Volosiu cu altii niamuri a for din Cazacul
asupra mostenitorilor Grafului lacov Logotet, pentru
aceste scrisori de mosii de la Hotin ca liar fi luat

Graful, cand traia de la un niam a for si nu voeste

sa le de inapoi, si sa poronceste sa sa cerceteze si
sa li sa faca cazuta indestulare, si dupa acele cart!
de la giudecatorie Bucovinei nu sau vazut nici o
urmare sau punere la cale, zicand jaluitorii ca fiind

dmlui fon Sanfeld Menu a gidecatoriilor din Bucovina

nu sau putut afla indestulare. Deci dintru aceste
carti nemtesti care la kudecata de mai inainte nu

sau fost vazut sau cunoscnt ca jaloba de acum a lui

Volosin i a celoralti niamuri a for din Cazacul este
adivarata si sau dovedit Ca zapisul din anii 1786
Dechembri 25 numit de vanzare ramane rasuflat, si
precum acei scrisi intracel zapis vanzatori, au intarit prin juramant la sfanta Mitropolie in Esi undi au
fost fata privitoriu si dmlui Vasile Cantemir dragomanul K. K. aghentii din Esi randuit din parte aghentiei, sau crezut acum de catre giudecata ca acie
nau vandut nici au luat vreun banu petru vanzare
mopil. Drept aceia dupa hotarare malt Exselentii sale
Sanatoriului prezadentul divanurilor cum ca zapisul
acel din 1786 Dekr. 25, in numi de vanzare ramane
www.dacoromanica.ro

153

rasuflat si lard nici o putere, ca tin lucru nesfarsit,

care de ar fi si sfarsita vanzare si banii 100 lei platiti toti de cand scrie zapisul, iarasi dupa pravile nu
poate ramane temelnica, fiind ca pravilile hotarascu
cum ca lucru ce sa vindi de veci cu suma mai gins

de giumatate de cat sar cade preul legiuit, ace

vanzare sa fie stracata si sa ramae fara nici o pa-

tere. Asamine si la aliasta vanzandusa cu suma de

1000 lei esti numai o a zecea parte din pretul legiuit, ci poate ca sa vanza partite niamului Cazacului dintracele mosii si vanzare adivarata de ar fi, iarasi ramane stracata si fara nici o putere si osabit
scriind predlojane pomenita ; cum a aciasta pricina
pentru mosie de la tinut Hotinului, nu sa cuvine a
sa judeca la giudecatoriile Bucovinei si porunceste
sa sa sfarsasca aice. Sau dat de la divan aceasta
carte de giudecata ca sa stapaneasca loan Volosin ;
alti niamuri a for si mostenitori din Cazacul partile
din mosiile Duscenii, Lopatiutii, Straitenii, si Ignatenii cat ii sa vor alege dupa-cuprindere cartilor
vechi a domnului Vasile Voevod din anii 7159 si a

.domnului Stefan Vasile Voda din anii 7169 nesupa.-rati mai mult. de dmlui Ion Sanfeld, nici de ceilalti
mostenitori ai Graf ului lacov Logotet din Bucuvina
dovedindusa din cartile nemtesti a guberniei LiovuJul, ca acestia au Post la sine acele documenturi fara
nici o dreptate si jaluitorii de
ani pe cand Inca
stapanea Turcii raiaua Hotinnlui au pornit jalobr cu
cerere pentru documenturile acele.
In Esi 1812 lulie 19 dill
General major Katargi
Costachi Ghica logofat
Costandin Bals vet logofat

www.dacoromanica.ro

INDEX
Abaza Ilie

Agapi Dumitru vel Milan

Agapita Preda stolnic
Ahmet bei Spahilar agassi
Alexa Vasile
Alexandra visteriasa
anaforaua

Andrei preut
Andrei condicar
Andr les Ionia b.v. jitnicer
anerisis
Antemiia

antereu

112 Babiiuc Stef.

67 Babiiuc Ursul

60 Bacsani
63 Badragii
61

bairactar

24 Balanesti
68 Balasinesti
57 Balalesti
71

65
43
118
136
59
139
23
125

149'
149
121

119, 125
76
110
15

125, 138

Bals C. log. 80, 118, 120 153

80
Bals Ecaterina
57
Bals Ion slolnic
Bals lordachi, 16, agA 23, 27 35,
4Q

Bals caminar
19, 39, 45
Bats Lupu log.
30, 88Bats Nec lg.
118Bats Teodor spAtar 135 114, 147
Bal$ vomit
19, 20, 25
119
Balura Gavril
119
118,
120
Bantas
C.
pole.
Arapul Cost. ot visterie 109,119
112
Arapul Ionifa
109, 113, 121 Barca Stefan ot visterie
58
Barladeanul
Anusa
116, 117
Barnovschi-Moghila Miron Vodit
121
Arapu Maria,
50, 193
122 BArsanescu Ion
Arapu Vasile
116, 121'
Arbure Luca portar de Suceava BarsAnescu Masa
116.
107
BarsAnescu Lupul 109, 113, 121
100 BSrsanescu Maria
Armaseni
116,
116
119 Barsanesti, sat
Armasul, seliste
124 Basarab'a 118, veniturile
118
Arvasie
118, 121
ascerlii, organizarea $i plata for BAscaceni
BAseanu1 uricar
27
75, 77
111
60 Basota Iurasco hatman
Axentie uricar

Antioh pah,
Antohi diac ot Soroca
Anusa parcalaboae
Apostul biv stolnic
Arapul Gh. satrar 109 post. 113,

www.dacoromanica.ro

- 155 BasotA Anusca

Basota PAtrasco

111 Burdujenl, mAnAstire

78

111 Burghelea 1orgu vel armas 57

Basota lonasco hotarnic
110 Burghelea Costin
57
111 Burniana Ion
Batinesti
142'
67 Butuce Alex.
Bat lonita
117
67 Butucea Grig.
Bat Stefan
122
Beldiman Ion spatar
114 Butestii pe Prut 65de camp 65
Benesti
65 Buzdugan
41
Bereslavovici Vanciuc
18 Buzdugan Savul
45
124 Buzdugan Gavril
Bezanii
47, 12&
Bir ,,tiu casA toti si dau bir" 131 Buzescul
123
136 Buzesti
b Thou
107, 110, 116, 109
Bode ti
136

Buzne Ion
boeresc 6 zile pe an" 132 zi66 Buzne Cost. biv 2 armas

68

68
lele de
68
Buzne
Stefan
107
Bogdan Voda eel chior
68
23, 25 Buzne Anton
Bogdan Voda (1570)
Buzne
Vasile
49,
50,
68
Bogdan Dumitru vornic 20, 25
68
156 Buzne Patrasco clucer
Bogdan Lupul vornic
85
Buzne
llie
68
Bogdan Ion vel log.
68
Bogdan Radul biv capitan 146 Buznesti 68, spita for
67,
142
60
Cacarazeni
Boiste
118 121
Bolboci
125
Botezatu Ilie b. v. pitar
75 Pafinenairul, apa, 124 in lagherul
123
land apa
Botna, apa
55, 109
pustie pe
111 Caisin
50
Besleaga
177 Cajolintii $i Serautil pe Prut 23
Braescul Stefan
51 calarasie
53
Branzeni
118 Calimach Ion Th VodA
134:
BrAviceni
67 Calimach D. Gr. Voda 62, 85 113
brigadir
127
108
Bucium Lupul stolnic
80 Camenita era Tura in 45,
Bucium Gavril
80
au dat'o Turcii Lesilor inapoi
Bucium Apostol

80
la 1699, dupa tractatul de la
Bucium lonita vel satrar
80
Carlowitz 42.de pe cand tineaBucium Costantin vel clucer 80 Tura
41
Bucium lancu (Pruncu)
65
80 Ca mpu lung
Buc:um vel med.
210 canacavAt
135 Bucium vornic mare 80 spita Canta Ion vel lg.
142
80
Iui
69, 83
Canta
Ionita
vel
log.
Buciumeni
124
Bucovina 149 randulalA intre Canta Enachi b. v. med. de So131
Mold. $i Bucovina pentru ju- roca
decare pricinilor de mosti 150 Canta 1anachi vist 146, stol 55;
118

Bugeac,

124

Buhus vel 1g.

69
53 Canta Iordachi spAtar
54
124 -Cantacuzino Dum. Voda
76 Cantacuzino Grigore vornic 111
55)
113 Cantacuzino Vasile spatar

Bulboace
bulucbasA
Bunesti

log-

www.dacoromanica.ro

- 155
52
Cantacuzino Ion vet Ig 114, 109 Cerchez lonita stolnic,
55
Cantacuzino lordachi stolnic 55 Cerchez Stefan comis 52,
85
126 Cerchez lordachi 2 vist
Cantemir C. Voila
Cantemir C. Antioh Voda 56. 78 Cerchez NLculai clucer 52 78 ;
52
Cantemir Vasile dragoman K K spita
149
152 Cernauti, giudecatorie
aghenti din Esi
Cantir Vidrasco vornic de poarta Chetroasa ,,cel- zic Colcoani" 142,
145
109, 110, 114
106
119 Chicos
capitan de Curte
111
capitanie, atributiile lui vet ca- Chicos Grigore
Chiov
130, 131
pitan 63
51 Chievo-Pecersca
128, 120
Capotici Avrani
110 Chisinau, 67, orasanesca poCaracas
litie 80
Caraghiozul apa 41, spita
46
70 Chisinaul cel mare
109, 111
Carbuna,
142,
113 Chistelnita 142, hotarnica
-Carhaci
140
149
144 ; vezi : Teplita
Carlate Vas.
149
Carlate Gheorghe
149 Calcani
48
20 Ciordas
Cat lig Grigorasco
147
Carligatura, tinut
112 Ciorna, valea
Carlovici tractatul de la 1699" Ciuciubei
111
1

Ciuciumenii

42

124

4i, 46
Carp Tanasa diac de divan 109 Ciudin visternicel
124 Ciudin Cost.
45
Carp vornic
61 Ciudin Stefan
45
Carp b. v. spatar
110
Carp Ion b. v. stolnic
70 Ciutesti
Carp Vas. satrar
135
146, 147 Ciutulesti
50
125 Ciumes
Carstesti
15 Ciute Oh. vornic de poarta
caste armenesti
Catacazi guvernator la Hottn 2,
142, 145
Ciut Ion post
4, 8
48
Catargiul general major
150 Ciripcau istorie dintru inceput
Catargiul Me b. spatar
39, 41, 42, 43, nota statistics
58
Catargiul Maria

75

49

Catargiul Stefan ban 146, clucer Cirus pitar

60
clan judecatoresc
75
126
107 'e'len a giudecatoriiior din BuelCatetean comis.
23, 27
vina
Calle Cost
152
118
-Cane Tiron
19, 34 cnejia Moldovei, divanul
24 Coburg print
Caue Toader
29, 36
126 Cocol
125
Cazacliu ocolas
124 Cocoiteni
56, 86
-cazacii Zaporoleni
148 Coconesti
119
Cazacul Isac
123
1, 4 Cohoresti
Cazacu Petre, deputat
25
148 Tojulinti, vezi Serauti
Cazacul Ursul
41
Cepeleuti, cumparatura -- 36, 37 Colin
107
38, 39 ; note statistice 16, 17 Condre parc de Neamt
119
52 consistoriu sf. Mitropolii
Cerchez cel batran
57
52 Gorasti
` Cerchez spatar
www.dacoromanica.ro

- 157 Corotusco Gr.

Corbca morile lui

Cordeni

51 CrAstian loll.
128 Crastian vist.
112 Crgstian Antemia

66
108
Cornova
128
Corobca cazac
142, 143
Coromgslesti
111
CorPgcel
1;9, 121
Corpaciu
135
Costache agg
24, 30
Costachi C. post
Costache Gavrilita vornic, cum18
nat cu Potomir Costan
57
Costachi Lupul. vel log.
Costachi Solomon vel clucer 57
Costachi V. vel vornic tarii de
55,-56
jos
Costar' Miron 18 vel lo.
54
Costan Potomir
18
Costan Iancul
18
Costan Vasilache
18
18
Costa Velasco
Costan Marghtta
18
Costan Sgrbca
18
Costan Todosiica
18
Costan Elena
18
Costar]. hatman
18
Costan N. hatman
18, 55
Costandin vel armas
59, 60
131
Costandin Moldo van
73
Costandin stolnic
69
Costandinita Hie
29
Coste vames

Cornea lonita

Coste post.
Coste ON. de Neamt
Costestii

Costinesti, sat
Cosernita

Craciunesti
Craiova

Cristian Maria
Crastina parcAlboae
Crgstioae Catrina pah.
Cropotov brigadir
Cruglia, vidomostia satului
de cei ispoveduiti (1809) erau
60 case cu 304 suflete 9405,
96, 97 98
20
Crusevan. T.
50
Cucmare Nic.
20
Cucora stolnic
19
Cucora lonasco
146
Cuhorestii
Cunitki

Curca Cost.

124
28

Curcoanii, cei zi c $i Che144,

troasa"
Cu$nicov Serghie Ser-ghievici
senator general si cavaler

21, 117, 118

cutnie

136
119

Dabija Evstratie Vodg

58,
Dabija btv 2 pah.
68
Damilenii of Dorohoia
50
Dan medelnicer
27
Danu Ion
25, 34, 48
Danu Vasile
Darconiti

Darie Andries clucer

125
83
83

18 Dane lonita vel satrar

107 Dante Costandin clucer, 83, 146,
149
111 Daschievici Andrei
112 122 Debrici Paval clucer
34

54
24, 146,, Decusarg Alexa
136
Dele
departamentul prick-61r straine
48
75
deseating

Cosnita
128
Cotcodac Nic.
139
Cotela
19, 24, 34
Cotelnici
56
Cotiujeni
129, 133, 136, 146
Cotonici
77, 79, 80 (spita)
Cotova
125

Covurlui, tinut
Cozmin, cgpitan de

122
118
119
119
23, 26
78
127

dijmg, a .

139

Dimachl Manolachi, vornic 25

114
117 divan
124 divan judecatoresc
112 divanul Cnejiei Moldovei
76
87, 118

www.dacoromanica.ro

108.

114
86,

- 158 Dobra, pintre Dobra si Oa le-

suflete 99, 100, 101,

102, 103, 104, 105, 106
109, 113
51 Fratita Tofana
Dobrenschie diac
109, 113
131 Fratita Gheorghe
Dochita tiganca
109, 113
122 Fratita iacul
Dodu Vasiie
109, 113
116, 117 Fratita Costantin
Dociul C. capitan
112. Fratita Stefan serdar 109, 110
Dohii, Poenile
110
Donici Andronachi vornic 48 Fratita prigore armas
Fratita Salta 110, 112; spita
27, 34,. 125
cu 491

109, 111

52
115
Donici biv aga
Donici b. v. paharnic serdar de Fru mus Ica

Orhei

66 fumarit
56 Tune s'a

117

dat porunca sa

Donici Nicol. vel log.

Donici Vatco
Dorneanul Mih.
Dornesti

121 Galitin

Dragan
.dropica
Drulesti

129, 130, 131.

Gangura
19 Gansca Udre
135 Gaoaza
50 Gaozeni sat

Dorohoi, ispravnici de vel capitan de - 65 55

Dubau Tudosa vel log
Duca Gh. Voda 2Q, 53 80
Duca C. Voda.

Duca Stefan beizadea

Duca Ecaterina
Duhuchtriu Loghin
Dumitrasco preut.
Dumitrasco uricar
Durnesti

18

soare satul cu

16 Gaftona

M. Dim. Cneaz,

78

109, 110

Eling baron cavaler

emeclic

128

55
48
108-

118, 122

sat
54 Gavril vornic
80 Gavril vatav
80 Gavril Mitr. Mold.

146 Gavrilas vist.

57 Gheorghe capitan 1e curte

liotin

Gherghel

87 Ghetau Antohi log.

76 Ghica Gr. vornic

123, 132, 148

Enachi diac
Enache biv stolnic
83
131
Ermolaev Ivan secretar
34
Evloghii diac
factum
23, 39
Falciu tinut
110, 113
Farama Ilie, tigan
58
Farcauti
78
Faurei of Putna
81
Fedesti, pe Prut
65
Fetesti
119
Florescu Procopie
50
Torosna, Vidomostie de cei ispoveduiti;(1813), erau 87 case

ma62
58

119

55 Garcini
120 Gaureni

50 Gheorghe pare. de
148, 118 Gheorghi 2 post
148 Gheorghe preut
Dusceni
Dvorniceni vezi Vorniceni 107, Gherasim

1, 2

65
125
135
83
119
119
19

23, 25
46
124
112
48
118

Ghica C. log. 117, 120, 153;

Grecul 37, 38 - b. v. log. de

tara de jos 21, 141

60
Ghica Gr. Voda (1727),
61, 132
Ghica Matei Voda
Ghica A. Gr. Voda 39, 63, 64 65
48
Ghiga lon
Ghilavat ocol, vidomostie de
bisericile din acest ocol 90,
are 24 sate cu 22 biserici ;
15
Ghilavat, apa
135
giubea
Giurgea
105
Giviliche Nee.
79

www.dacoromanica.ro

- 159 Gliga

Olod mai jos de -pe din jos de

Golovchin graf.,

50
107
110

la ghinaraa la - 16, drumul-

14, cand stapaniau Inca Turcii

153
raiaoa
128, 129 Hotnogul
124

gorstina de of vor da de 10 un Hvana spatar

107

61, 75 Hudiceni
of leu"
107, 109, 110, 116
Gracevschi N. cancelarist 1, 4. Husayschi Gavril talmaciu 108
graf
127 Husi in dric la - 111 ; o vie
110
Greceni tinut
113
la
130
Grecul Avram
vie Hvastov
78
51 lacob preut
GrigA vornic
35
124 lacomi
Grigoras mosan
18
Grincovici parc. de Hotin 107 lancu Voda Sasul
51 141
140 Iasi
Grosul Neculai
36 budanil sarat
86
grue

Hadarauti, drumul -

Hagiamul

Hajdeu Efrim
Hanautii
Hancauti
Haraga Hitip

35 Iasi K. K. aghent;e din - 152

139 Esi au giurat Ia sf Mitropnlie
51

in

151

16 layii, mahalaua Frecaului 85 Iasi

ulita Frecaul 86, Iasi vornici
118, 122
124

Ilarjau lord. capitan

147
Harlau 108; tinutul - 111 ; is-

pravnicia de -

63

Hartopul

Heciu, capitan de

147
125

Hidighisul

84
22

Ilincauti v. Oncautii

de poarta 85, Iasi sesul Bah-

luiului 85, Iani locul domnesc

de Ia Iasi 85, Iasi Trei sfetitele
78, Iasi mahalaoa sf. Pantilimon 79, Iasi sf. Ion Ziataust
oarintestli noastre manastiri"
54, Iasi, tinut 65, 11 pe, supt
62
144, 145

codrill
15 Ignatel
Hoimanestil
142, 144, 145 Ignateni
Holban Gavril
122 Basco mazil
holm-uri
145 Ileana paharniceasa
Horjesti
107, 109, 110 Inas Alex. Voda
Horodistea la Orhei
84 Imbo Andrianu pah,
Hlina

Hotarmceni 69; tinutul - 76

mosie
64, strangerea dadlor o face Ursul Agapi 69,
Hotco Coste post.
20
Hotin, tinut - 19, 23, 118, 148;
parcalab de
51 birul 2,

149
138.

88
52
149
26

inel de our
lonasco

lonita diac
Ipsilant A. C. Voda
Ipsilant Grig. aga
leremia Capitan ;

poarta 20 2, raiaua raielei - din 1771L 89, are Isaac parc. de Soroca
gma crestineasca 405 persoane

5, 6, 7, 8, nobilime 53 nume, Irimia post.

3, catagrafie 1, jurriaritul la - Irodia
1,

1;

statistica lsac

trei ocoale si 153 sate cu Iuzbasi

19
108
75
135

vornic de
125
107

60
101
125

76. 124

4164 case, 89, era raia tur- Imprastietilor (preastiureatom) 25

ceasca 152, obstea jidovilor jider

_332 nume, 2 9, 10, 11, 12, Jora Antiohii pah.
www.dacoromanica.ro

135
55

--160 -Jora Gb. parcalab de Hotin 51

119
Jora Toderasco
59
Jora batman
144
Jora spatar
51
Junesti
Juramant, vor dovedi prin -119

Lungul Aileleghie Moldovan de la

Soroca 128, 129, 130, polcovoi haranjii 126 ;

Lupan Ilinca
122
Lupan Toader
122
122
Lupan Ion
122
151 Lupan Salta
122
46, 48 Lupan Andrei
57
74 Lupul Stefan 3 log.

Lachi Trohin
Lamrscanita Anita
Lapusna, ape
107 Lupul Stefan Vasile Vvod. 148
Lapusna targ, 54 se inching la Isupul Vasile Voda 19, 24. 33,
119
Sf. loan Ziataust din Iasi 55
109, 111
57, 110, 116 Macen,
Lapusna, tinut

Lapus a sardar de -

73
70 Mancauti
46
Petro Voda Lapusneann frate Mancini Mariuta
136
cu Stefan cel tartar"
107 manesterguri
Alexandru Voda Lapusneanul madem-uri
116
66, 67, 87
23, 25 Malaesti
61
Lapusneanu T.
124 /vIalcauti siiiste
125
Larga, parau
15, 111 Manole pare. de Soroca
142
Lascu Danila
142 Maseni

Lascu Cozma
142
Lascu Ichim
142
Leahovici, secretar
1, 2, 4
Leca Izbasa
12
Leon Ion spatar 25, 27, 34, 48
'Leon parcaiab de Galati
70

Leon Grigoras vel pah.

Leon Maria
Leon Ep. de Roman
Leopold inparat
Lf.-sasca tai a Levinta Pavel
Levinta T.
Liascovca
Liciul T.

Litva, cneaz -

124, 125

14
127

125

145

128

19, 24, 33

19, 22 Meleghi loan v. de poarta 132

146 Meleghi D. Nic.
126
149 Meleghi Tanasa vornic de poarta
priveligiile boeriei 132, 133 134
149
148 Meleghi Zoita 135, foae de zestre

Loiz Gh. stolnic

Logh3n diacon
Logotet lacob graf
Logo Let Frant
Lopatinti
Lozanii
Lozonschl

36

Marco tigan gospod.

60
Marica Miron
123
108
Marie jitniceroaia
Marzacu Vasile 138, 140; satrar

Mateias Gavrilas vel log.

123
Mateiesoae Tudosiea
20
Mavrocordat C. Alex. Voda 146
Mavrocordat I Alex Voda 70
Mavrocordat A. Nic. Voda 57
Mavrodin vist.
55
mazilli ; Catastihttl mazililor 621
Medveja, seleste
14
megies 40, notita explicative 40
Meleghi Dim. 126, 135, vornic
de porrta 138, 140, 141, 142,
144, 145; spita
137

80
80
134, 83
42
59
87

Liciul Cost. biv aga 19, 24, 32

Lipcani

Marcauti, drumul -

Luca Stefan vist.

Lupul ashes
Lungtil Ionasco pitar

26 Meletie clucer

127

112 Meletie vatag

131 Melinte
125 Mexana

50
123
123

www.dacoromanica.ro

- 161
MihSeasa Maria
45 NicoritA Oh. maior
23, 20
Mihail Petre, flul lui Bogdan NicoritA Tudosia vel var. 23, 26
Alexandrovici

26

Mihail Paval
49
Mihalce lordachi
56.
Mihnevici Radu VodA
34
Mihulet biv vornic
58
Mihulet Andrei biv pArcAlab 53
Mihulet Apostot b. v. cApitan 58
Milasetici Crasno Ivaiovici,
Vasile senator, prezidentul divanurilor Cnejiei Moldoviei
Valahiei, sfetnic de taina 150
58
Milcov
Miron buluebas
125
56
Mitre vornic tariff de sus
MlAdinesti la Lapusna
84
50
Moghila Eremia VodA

Nijina

131

Oale in tre Dobra si Oa1e6 109

Obarsii, pArcAlab din
111
odgon de 22 stanj 144,
de 31
stanjeni
142
Odobesti 109 ; viile de la 110
olat
117
19

OncAuti

Onchitesti

146

Opriseni, seliste

13

Orhei 58, 61, 110 tinutul - 56,111 ;

pArclab de-54, serdar de
140, 87, 88, 71, 70,

Ostahie
oteti ije vA Nikeia

--

125

56

pace panA la pace ce sau dat

Moldova larAsi la Turci
36

Moldova pana la granita 126

Moscali,,,In vreme-65,Musc. de paftale

136

demult 16, Mosc. eel dinainte 15 Pahomie Toderasco

45
Moschici pArcalab
41, 46 PAIAduta M.
39
124 Panalotachi post.
mosan
55
107 Panaiotis,
movild supt movile
146
Muruz D. C. VodA 65, 66, 68, Pancrate secretar
111
69. 71, 139, 141, 144 Panstova
119
Moruz C. Alex. Voda
78 Panzariul T.
144
81 parcAlabl 12 la numAr
Moruz Zoe
125
117 PArcani sat
mutevelessi
139
NAdabaico btv vel vornic 53, 58 Parcluti
15
NAclabaico Gafton
53 PareicA PavAl
52
Napadova
124 PArlitii
84
NastasA CeoarA
124 Patcu lonita
67
Neag vornic
106, 111 PatrAutl
118, 123
NecoarA preut
18 Paviovici Alex. impArat 20, 118
Nectarie egumen la Solca
68 Peciste
145
Neculai sArdar
24, 25, 61 Pelin Grig.
146
16 Pepenl, sat la Soroca
Neculai preut
138
nefer
76 Perclun.
139
58 Pererita
Negresti, pe Milciv
15
110
Negro
107 Perisecina
17 Alexevici Petre fmparat 126, -127
Negruti Dumitru pah.
124
Nemereuca
129, 130
131 Petre vist:
Nemrina
140
129 Petre vornic
107
Nemirova

Nemtii, in vremea
NicoarA vel lg.

Nicorenii
NicoritA vel vornic

Petre Vasile capitan

79
Petre Vasilca
79
124 Petrestli
124
23 Petriceaico lg. 118, 122 spi,
16
50

www.dacoromanica.ro

-162 ta
121, 122, 181
de biserici sl preutl In ocoitii
Petriceaico $tef. sluger
119
are 18 sate cu 18 biserici
Petricealco T. armas
118
94
Petru Voda Rarel
111 Rasnovita
12
Pilipovschie Gr.
135 RAspochi
113
Pilipovschi Simion
51 rAsuflat zapis rAsuflat"
151
Pinti lie lzbasa
124 Raut, apa
66
pirvie
136 Ravinca stolpomojnic
126
148 Razalei
Piscani
135, 138
73 razas, 40; rAzA si megles 40
Pisoschi $tef. capitan
Plopul sat
24, 35 Razul lancul b. v. spatar sArdar
130
podvoade
de Orhei si de Lapusna 70, 71,
97
Poleac Avraam
140, 111
67 Razul Vas. Ig
Pomatariu Darie
69
Ponici lanacachi post 118, 120 Repnin general ansef
86
Popenii
124 Reus Dum.
9
23, 26 Rogojeni
Porcul, dealul
114, 136
62 Rogovschi V. staroste de
porusnic
posledui, a se
114
Hotin
8
Potlog Gh.
75 Rojnita Vasile vornic glotnii 57
75 Roman Proca porusnic 62, 63
Potlog Maria
Prajescul Savin vornic
111 Roman loan 64
64
Precista mAn. la T.-Ocna
.17 Roman Stefan
64
117 Roset post
predlojenia
88
pret, ate 2 lei pe fake" 78 Roset lord vast.
118
o tiganca drept 53 lei
60 Roset Lascarachi batman
69
Pruncul pitar
58 Roset Nic log 39, 42, vornic 69
Pruncul Ion sfetnic curtit 84, 85 Rocca tef. preut
79
copil Jul
84, caminar -- 85 Rocca Toma
119
protemisis
Prulul, ocol de sus Si de jos

78 Rosila
14 Rujinti
138 rupta ca se vor tocmi
25
usor"
58 Rusul Ionasco vel 1g

Puiul C. diac. za divan

Putna, manastire
Putna, staroste de
Putreda,
14, 23, 25, 27 Sacce mutevelessl
Racestl
Racojenl
RacovAtul uscat
Racovita M. VodA

59, 131 Salce la 1asi

60,

RAdauti

18

cu rupta
61

52
117

138 SAcuian pah.

107
124 Sagalia, apa 145 ; valea-140 143
18 Sahie Gavril diac
139

Racovita M. Gehan Cost. Vv.

Racovita Stefan

118

SanAtAuca

75, 133 Samson Afteni

139 Samson 'pate

148 sangeap
68 Sangiorz T.

110, 111
147
138
138
135

118, 120
Radu Voda (Mihne)
23 Sarata, sat la Falclu 110, 111
Raghinit Nec,
132, 239 Sarateni
71, 140
Rale lonita vor. de poarta 110 114 sat domnesc
25
Rascan Cost. b. v. spatar 66 Sava parcalab de Orhel
51
Rascov ocol, 17, 125, vidomostie Sava soltuz
125
Radomirestl

www.dacoromanica.ro

163 -.
S cAenil

S canteia pe drumul
Scantee sulger

124, 125 Stefan Voda cel Uttar

coala,

Scortani

Scortasti, biserica-107, 110

iazul
Scripteni

scutealA 4 oameni de-scutelnici

Salta, sat
serdar de Orhei

106
51, 123
63 Stefan Gh. Voda
88 stog de fan, pail pentru 65
119
45 Strajascul Pascal Atrar
145
142 Stratan C.

Stratan Ion

107 Stroici vel log.,

55 stupf 56, o para de
75 Sturza Cost. ban
133 Sturza Dim, vornic
51 Sturza Ion

67, 144

stup

419
108

139

69, 128
18

66 Sturza Mih. clucer

65

Siminel Ion preut

13 Sturza Sandu batman 120 log. 46
Sircova
81 Sturza Std. spat. 18, vornic 69
88
Sirghie Nec. capitan
146 Sturza vornic
57
Sitita sat 28 ace se cheamA
Sturza vel pah,
124
Oncauti.
20 Suflehita, vornic de
slobozia
124
Sminteanca Maxim
19, 24
Sminteanca Simeon 19 Sminteanca
nuca 19 Sminteanca Ionacu
vataman
36
Smolenschi nemesnic
128
sobarii, drumul
35
Socola
132
Solca manastire
68
Solomon Ion vist.
18
Solomon Sofiia, mama
18
Solomon Uliana bun
18
Solonet 39, notitele statistice-40

Suharau 78, cotul

Sutu C. Mih. VodA 604,
$andro
Sapcov Ivan Dragan
Barba tiganca

Sarban comis, serdar

sargi de our
Sarpe postelnic
Senfeld, von
Sepencauti

78
72
107
127

60
68
136
107

149, 152
19

Sepeleuti i Cepeleuti 35 ho35

tarnica
61,
Strata', pe 3 batrani
umbla pe 3 bAtrani, Caresti, Sirautii 15;47, pe Prut 25,26, 27,
44
Tautest' st Lucheti
28, 30, 31, 32 (Serauti, Sarauti)
66, 142
Soroca, tinut 13, 24, 35, 108, 146 tirbu Grigore
125
parc.-113 125, Ispravnic de-72 Abarta Grig.

Vel capitan of 61

Talaba pare de Hotin

ca sA fi de paza marginei 61 Talpa Mihai
trala in Stanca Soroca de frica TalpA Smaranda
Turcilor" 42, 45, cand au TanasA log. de taina

prAdat Cazacii

Sorocianu Gh. Capitan

Sovat lanachi CApit.
sovetnii nadvornic

125 TanasA capitan

73
144
85
115
124

tanbar

Tamaani

107
75
73

46, 48
124
135
117
17

Targu Ocna
48
Tarzaul Andrei
Spineni
20, 25
TAutul Ion pah.
Stancenii
135
stanjan ade 8 palme gosp, 172 Tele Gr. post.
120
51 Teodosie pitar
Starcea Cost. diac
Starcea Vas.
119 Teotoche, profesor la $coala 45
Starce stolnic
107 Teplita care se numete acum
Stefan Voda cel batran
107
140
Chistelnita
www.dacoromanica.ro

-164 -testament ;Ndupa *

Tetcani
Timileutf

108, 135 Vasile logofAt

119, 121 Vasile diacon
124 Vasilica Nic.
79 Vasluianul Ion.
79 Vaslui tinut
109, 113 vataman

Tofana ispravnicita
Tofana Ileana
Toma tonita cupet
111
Toma stolnic
117
Tomarova, olat
l 06
Toma armatl
148, 149
Traisteni
Transit vania cand au dat
42
fmparatului Leopold.
112
Turbatesti
127
Turum
126
Tutovanul secretar
tigan, proces de -59
46
Tira Trohin
Udre

135
146
116
65
112
36
53

vecinatate sA-1 scape de

,,sa o rascupere de, pretul rascumpararii
30 lei,

cate 5 lei ficiorul, cite 3 lei

132
ginerile, 8 lei tatal,

Vidin

75
90

vidomostle

Vierul S. Andrei
Vighel, pro guvernator
vii, proces de
Vintura post.

118 Vladuna

48, 39
9

58
44
17

125
Unchitesti vornicel of -124 146 Vlasa
24 Volosin Ion
Ursachi ''Gh. vist.
149
149 Volosenco
130
Ursul Mihalachi
50 Volovascul Stefan
144
Ursul medelnicer
142
Ursul Agapie sAtrar is. is Ho- Volovei Gh.
tarniceni 64, 65 ; 66, 86, 70, 71 Volovei Stefan
142
64 vornicia de poarta venituri
Ursul Cost.
vade pang la S, Dumitru" 138 sugublna de la Roman, Car84
Valea alba la Orhei
ligatura si Iasi"
134

Valoaca
Vantana

157 Vorniceni
125. 136, 139 Voroncauti

119
Varian Comis.
118, 119,
Varian Panaite
Varian Costantin
119
Varnav C. biv 2 armas
147
Varnavoae Ilinca
18, 19
Varnav Cost. ban is. de Soroca

vornicel
Varsavca
Vartecauti
Vartejani
Vartijoaia Despa
Vartic C.

Vrabie Negrul

107
124
56
56

zagarale
Zahorna

42
135
123

Vrabie Stefan
vriste de om

Zalariu We
72, 73 Zalariu Ambrohie
146
126
15
124
133
126

Zalujin Stef.
Zalusciul
zapciu

56
56
149
14

62

zapis de imprumut

141

Zapodenii

124
133
146

zapt sa le fad zapt"

Vartic Gavril
138, 140, 141 Zavate C.
Vartolomei Iordachi colejschii Zbantu Antohie vornicel of Unassesor
chitesti
146
84
Vascan Glig.
142 zeciui (a)
108
Vascauti
51, 147 Zilenschie
128
Vasco

VAsieni

170 zestre 26
84 zi de soroc

www.dacoromanica.ro

izvod de "

116
108

INDICE CRONOLOGIC
7023 (1515) Julie 23 lIarldu. Stefan VodA cel tartar Intlreste lui Chicos i Ton la arma impArtala facutd intre ei In
moiile ramase de la bunul for Neagul vornic, pe Ldpuna. 106

7078 Oct. (1570). Copie di pe hrisovul de danie a Jul Bogdan

Vodd pentru Sarautii i Putreda cAtre Gheorghe 2 postelnic
pentru slujbele sale.
25
7108 April 27 (1600) Iaqi. (suret) Neculai Cuc mare cum-

50
Ora cu 60 zloti partea lui Caisin din Dru.lesti.
7127 Ghenar (1619). Suret de pe hrisovul lul Radii VodA
prin care intareste Cristinei PArcalaboae stapanire pe SdrAuti,
pentru plata datoriiior Tudosiei lul Nicoritd vornic.
26

7137 Alai (1629). Iasi. Miron Barnovschl Vodd Intdreste lui

C. Starcea diac. de VascAuti, cumparAtura ce a facut cu 150

zloti in giumatate sat Selita de la Hotin, de la Lucas si Grigore,
50
strAnepotii Buhtei.
7145 Septembre 26. Suret tAlmacit de pe ispisocul sarbascu

de la Vasile vvod. din let. 7145 sap. 26. prin care dA lui Toader
si Costantin Liciul satul Cepelauti.
33
7146 (1638) (Iasi) Vasile Vodd Intdrete lui Enache diac.
cumparaturile ce au fAcut cu 65 taleri in Cohoreti, Costugeni
123
si Zahorna dela Soroca.
7163 Septembre LI (1654). Iaqi. Oh. Stefan VodA intArete
jupAnesei Irina Cerchez stapanire asupra unui sala de tigani
51
a. lui Toader tiganul.
7164 (1655) Sept. 4 la0. Cartea lui Gh. Stefan Vodd data
Buzescului sa aducA la divan pe Hilip HaragA pentru datorii.

123

7169 Iunie 17 (1661) Iasi. Cartea lui Stefan Vasile VodA

prin care dA dreptul a lua de a zecea lui Ursul si lui Isac, feciorii Cazacului, din satele Lopatinti, Dusciani, TrAisteni, Piscani,
148
i Ihnateni de la Hotin.
7174 Ellie 30 (1666) laqi. Ilies Alex. Voda judecd si dA
52
vecin pe Paval PArcia lui Donici aga.
7188 (1680) Iulie 5. 0 jaloba catra marele logofAt pentru
molile lui Vasile Marzac satrar pe CAinar la Soroca
124
7189 lunie lafi (1891) Duca Vodd da carte la maim lui
Andrei Mihulet, parcAlab, sA-si tins ocinile de la Orhei, de pe

53
soacrAsa Gaftona, fata lui NAdAbaico vornicul.
7193 Hotarnica CepelAutilor.
35
7193 August 11 1afi (1685). Dumitraco Cantacuzino Vodd

scrie carte tut Sava pArcalab de Orhei pentru o fatA de tigan

54
a lui Mihulet arma.
7195 Mai 27 (1687) laqi. Cartea lui Const. Cantemir VodA
catre starostii de Putna pentru viile Mihulitoaei vdrniceasa de
la Negreti pe Milcov, la Cruce.
57
7102 August 23 (1694) 160. C. Duca Vodd darueste man.
www.dacoromanica.ro

-166-Sf. Ioan Zlataust din lali mo5iia domniascl a targulul LApu5na

54

7A3 .Mai (1700) laqi. Antioh Constantin VodA Cantemir

dd ramas pe lordachi Mihalcea In Ora ce a avut cu Nec. Donici vel logofdt pentru Cutelnicl la Orheiu.
56
1707 Sept. 3 "Varfovia. Ucazul tarului Petre Alexievici pentru

Meleghi Lungul, trimes taini4 de la Var5ovia in Moldova. 126

1707 Oct. 9 Turun. Ucazul grof Golovchin pentru Meletie
127
curierul tainic.
7217 Noembre 18 /afi (1708). Zapistil lui Negru Vrabie
prin care dA danie lui lorgu Burghelea arma5 partea lui din
CorA5ti, Lapusna.

56

7219 Septembre 25 (1710) 1afi. Cartea lui Nec. A. Voda

Mavrocordat catrA life Catargiul spatar peatru a cerceta pricina

pentru tigani intre Apostol Mihulet cdpitan 51 Dabija paharnic 58

1711 Ghenar 25. Chiev- Pecersca. Ucazul Cneazului Ga litin
pentru Meleghi Lungul ; pentru ascultare ce trebue sa -1 dea sa-

128
tenii de pe satele date lui de impArat.
1711 Ghenar 25 Kiev Pecersca. Ucazul cneazului Galitin
pentru Meleghie Lungul sa mearga de la Kiev la Nemirova 129
1711 Iunie 19 Soroca, Ucazul tarului Petre Alexievici prin
care dd curierului tainic Meleghi Lungul satul Leascova 5imo127
rile din Cosnita.
1711 Iunie 20 C'dinari.lagar. Ucazul graf Golovkin pentru
scutirile date lui Meleghi Lungul de catrA tarul Petre Ale129

xievici.

1712 Ghenar 25 Kiev Pecersca. Ucazul cneaz Galitin pentru

Meleghie Lungul sail aduca familia de la HvastoV la Chiev 130
7225 levruar 10 (1717) 1agi. Mihai VodA Racovita ddrue5te

59
lui Constantin arma5 pe Marco tiganul cu ai lui fugiti
7227 Octomvre 11 (1718), lafi. Mihai Vodd Racovija Intlre5te lui Costantin arma5 stapanire asupra tigancei lrodia, cumpdrata cu 53 lei de la Agapita Preda stoiniceasa.
60
1721 Iunie 2 Chiev. Ucazul cneaz P. Galijin dat lui Meleghi Lungul sa fie liber a cumpAra marfA de la Kiev pentru

Mihai Vodd Racovita.

130

natate.

131

Ciudin.

46

7231 (1723) Julie 2 141. Cartea lui Mih. RacavitA VodA

card Meleghi clucer pentru Constantin scutindu-1 de veci-

7235 April 18. (1727). 1a0: Gr. Ghica VodA dA carte pitarului Cirti5 sa aduca oameni pentru paza marginei la Soroca
51-1 scute5te de dari.
60
7255 Ghenar 30 (1747). Trohin Lachi 51 raze5ii lui curgAtori din Caraghiozu recunosc ca rAzA5 pe C. Ciudin sa -si
stdpaneasca pArtile sale din Ciripcau de pe stramo5u1 sail Stefan

7255 Ghenar 30 (1747). Mdrturia lui Toderavo Pahomie

despre batranul Gavril Buzdugan ca era var primar cu Stefan
Ciudin din Soroca.
45
7263 Avg. 28 (1755) lafi. Cartea 1 l Matei Ghica Vodg
www.dacoromanica.ro

i6% .--e

data lui Ionita $1 Tanasa Meleghi frati sail is de a zeCea diti

veniturile mosiilor.

132

.Para teal (c. 1756) Julie. C. Racovita Voda acorda privi75

legii Mariei Potlog nascuta Catargiul.
1756 Oct. 24 Iaqi. Matei Ghica Voda scrie carte la Neculai sardar $1 Carp spatar sa hotarasca satul Siretei ot Orhei
61
pe trei bateau', aceasta dupa jalba lui V. Alexa.
7265 (1758) Nom. 2 140. Cartea lui C. M. Racovita Voda
data lui Tanasa Meleghi vornic sa -$i carte un scutelnic pentru
133
casa lui.
7268 Ghenar 30 (1760) Iasi. Ion Teodor Calimah Voda
reguleaza veniturile vorniciel de poarta 5 lei leafs pe luna si
altele, desfiintand venitul din desugubina.
134
7269 Julie 16 (1761) Iagi. Grigore Ion Calimah Voda porunceste lui Proca Roman porosnic sa scoata satele sa dreaga
62
podurile $1 drumul spre Scanteia.

Fare an (c. 1763) Iafi. Gr. Ion Calimah VoJA darueste

lui lordachi Cerchez 2 visternic un toe de casa in Iasi maha85
laua Frecaului, dandu-i $1 hotarale.
7271 Julie 3 (1763). laqi. Cartea lui Gr. I. Calimah Voda
catre Maria jitniceroaia de stapanit mcsia Gaozenii ot Soroca. 108

1777 Martie 6 Iafi. Gr. Ghica Voda hotarape soroc Ia

divan fratilor lui Proca capitan sail imparts frateste averile

64

parintesti.

1768 lunie (Iqi). Gr. I. Calimah Voda scrie carte medelnicerului Enachl Canta ispravnic de Soroca sa cerceteze pridna -dintre V. Donosa si preutui Ion Simionel pentru Opri$eni 13

1776 Iunie 3 Iaqi. Cartea lui C. D. Moruz Voda catra C.

Crupenschie paharnic sa cerceteze pricina fanului mancat de
65
vitele clucerului M. Sturza.
89
1771 Sept. Tabla satelor din raiaoa Hotinului,
1772 Mai 1, Andrei Vierul cumpara cu 30 lei jumatate
48
de batran din Ciripcau de la Trofin Lachi.
1773 Aug. 4. Zapisul de vanzare pe riCepelauti prin care
35
Pr. Neculai ft vinde cu 1200 lei lui lordachi Bai$ aga.
1773 Sept. 3. Copie de pe zapiSul de vanzare pe ySarauti
27
$i pe Putreda catrA4ordachl Bals aga cu 3700 lei.
1775 Zuni 9. lordachi Bale aga cumpara cu 800 lei 'ulna48
matate de batran In Ciripau de Ia Paval Mihaila.

1775 Sept. 9 kW,. Gr. Alex. Ghica Voda randueste pe

Proca Roman vel capitan la Dorohoi, fixandu-i atributiile si
g3

leaf a.

1775 Nombre 17 kW,. Gr. Ghica Voda randueste pe Costantin fiu Ursulul Agapi ajutor la mosia Hoiarnicenii (Lapusna)
63
$1-1 scoate din catastihul mazililor.
1776 Juni 21 lafi. Gr. Ghica Voda da carte de siapanire
lui Ionia Andrie$ jicnicer asupra mosiilor sale de pe Prut,
65
luandu-si tot venitul.
www.dacoromanica.ro

-16J77 Februar 11. Foae de zestre a Zoifei Me legit! maritatA

en Panaite Grecul.
135
1779 iulie 2 la0. MArturia holarnicA a mosiei MAlAesti pe

Mt, la Orhei a lui Ursul Agapi satrar.

66

1779 Noembre 2 la0. Anaforaua marilor boeri intaritA de

VodA grin care se trece In randul neamurilor pe Buznesti 68
1780 lulie 29 lafi,. C. D. Moruz Voda randueste pe Ursul
Agapi sA strangA birul pe mosia HotArnicenii.
69
Zara leat (c. 1781). Doul adrese pentru alegerea hotaralor
135
mosii BAIAsestilor si RazAlei a lui D. Meleghi vornic
1781 Iunie 5. Zapis de asezare Intre D. Meleghi, Gavril
Vartic si alfi rAzasl rudenii la judecata ce au avut pentru Ba138
lAsesti si RazalAi.
1781 Julie 1. laqi. Cartea lui C. D. Moruz Voda catra

serdarul de Orhei pentru mosiia Teplifa (Kistelnifa) a lui D.

Meleghi si aljii.

139.

1781 Avg. 28 kW,. Cartea lui C. D. Muruz Voda cdtre

serdariul de Orheiu sA cerceteze pricina de hotara a lui Ursul
Agaple satrar in Sarateni despre megiesi.
71
1781 Sept. 10. Marturia a mai multor rAzAsi pentru Gavril
Vartic, stapAn In VAnfana.
1781

Oct. 3. Tofana FrAtif a

138

se asazA cu Lupul Barsa-

nescul despre stapanirea mosiilor Horjestl, Hudiceni, Dvorniceni

si Buzesti de la LApusna.
109
1782 Febr. 11 feir4 loc. Zapis de imprumut cu 10 lei a lui
141
Avram Grecul de la Capit. Gavril Vartic.
1782 Tunie 2. Hotarnica mosiilor Chistelnifa si HoimAnesti
141
ridicate de Gh, Ciutea vornic de poartA.
1782 lunie 4. Hotarnica mosii Chetroasa radicata de Gh.
144
Ciutea vornic de poarta.
1782 lulie 17. Zapis de asezare ?titre D. Meleghi si cum145
natul sau Panalote Grecul.
1784 Itcli 25. Marturia hotarnicA pentru Cuhuresti a satr.
146
V. Carp si Radu Bogdan capitan.
1786 Mai 23. Cartea lui A. 1. Mavrocordat VodA earl
serdarul de Orhei sA cerceteze pricina mosiei Carbuna a satrarului Ursul Agapi.
70

1789. Mai 25. Divanul cnejiei Mold*vel numeste pe sa-

trarul Ursul Agape pristav la divizia a 23 a armatei de supt

conducerea baronului Fling la Orheiu,
86
1794 Maiu 17 Ia0, M. C. Sutu VodA scrie carte la Varna v
ispravnic de Soroca s cerceteze pricina peniru Mancauli 1ntre
Gh. Soroceatiu capitan si Zmaranda M, TalpA.
72
1796 Mart 24. Alex. Butucea scrie catre cumnatul salt Ion
BarsAnescu pentru asezarea facuta In mosiia BarsAnesti pe
116

LApusna.

1801 levruare 1 C. A. Ipsilant VodA Andueste pe 111e

Botezatu pitar sA stranga 100 ascerlii la Hotarniceni spre a se
75
trimete la Craiova contra zurbalelq lui Pasvantoglu.
www.dacoromanica.ro

- 169
1804. Noembrie 15 1aqi. A. C. Muruz Voda carte catra ispravnicii de Dorohoi sa aplice protimisul Ia rascumpararea mo siel Suharau pentru N. Cerchez clucer.
78
1807. Date statistice pentru Sirauti, Putreda si Cepelauti,
14
of Hotin
1808 April 18. Divanul cnejiei Moldaviei carte ispravnicia
olatului Tomarovei (Renilor) pentru mosiite Tamaoanii si Frumusica a log. C. Ghica.
117

1809. Vidomostia satului Cruglia din tinut Hotinului de

94
numartil celor ispoveduiti si Impartasiti in Postul mare.
J809 Aug. 15. Gherasim egurnenut de la Trei Erarhi incuviinteaza trecerea casei lui St. Rocca catre preutul Iacob, piatind el bezmanul pe an.
78
1809 Noun. 27 (Hotin). Comitetui randuit spre cercetarea
mosiilor de Ia Hotin da log. C. Ghica adiverinta dritului sau
de proprietate asupra Cepeleutilor (Hotin) dupa documentele
prezentate.

17

1810 lanuarie. Divanul Cnejiei Moldaviei intareste log C.

Ghica dreptul de stapanire asupra mosiei Cepeleutii de la Hotin,
dupa cercetarea titlurilor de proprietate facuta de comitetul o20
randuit intru aceasta.
1810 Mart 11. Divanul cnejiei Moldovei cerceteaza pricina
118
mosiilor de la Hotin ale lui T. Sangiorz si alor sai.
1810 !Unix 14 lafi. Ileana paharniceasa face jaloba. catre
Divan contra fratilor LevinteSti pentru incalcarea ce patimeste
87
rnosia Malaesti la Orhei despre Cocolteni.
1812 Julie 19 lafi. Cartea de judecata a divanului Cnejiei
Moldaviei prin care urmasii Cazacului iii iau in stapanire par tile for din Lopatin, Straisteni si Ignateni de la Hotin, indepartand pe von Senfeld din stapanire.
1813. Vidomostia satului ''Forosrla pentru cei spoveduiti si
99
impartasiti in postui mare.
1813 Ghenar 1 Costinegi. Ion Lupul Barsanescul vinde
cumnatei sale Marioara partite sale de mosii de la Hotin si
121
Lapusna cu 2000 lei.
1814 Mai 30. Vidomostie de preutii si alti slujitori bisericesti din satele cuprinse in ocolul Ghilavatului, tinut. Hotin. 90
1815 lunie 17. Vidomostie de toti slujitorii bisericilor ce
92
sa afla in ocolul Rascovului.
1818 Julie 6. Factum de intimpinarea ce face caminar Iordachi Bals contra log. C. Ghica pentru Sarautii, Putrida si Ce23
peleutii la Hotin.
39
1819. Factum pentru Solonet.
1821 August 23 Chifindu. 1. Pruncu inainteaza comisiei
dovezile ca neamul sau curge din Bucium vornicul, de pe tata
si din Darie clucerul de pe muma.
80
1824 Julie 18 flotin. Comisia incvartiruirii cheama pe dvoreni (boeri) fa consfatuire pentru plata fumaritului incvartiruirii 8
1824 Iulie 27 Hotin. Tablou de distribuirea tagmelor creswww.dacoromanica.ro

- 170 tineti. cati bani este dator a plati fiecare In cantonamentul co

misiunit din Hotin.

51824 August. 24 Hotin. Tablou de distribuirea nobilimei,

ce locueste in orasul Hotin Si a celor ce au casele for propel,

cat e dator fiecare a plati in comisiunea incvartiruirii din Hotin. 3

1824 Oct. 25 Hotin. Comisiunea anti reste tabloul pentru

plata fumaritului nobiliior si obstlei crestinilor.
8
1824 Oct. 28 Hotin. Guvernatorul cetatenesc Catacazi da
instructii comisiunii pentru stabilirea fumaritului la locuitorii
boeri, slujbasi, meseriasi crestinf si tagma evreilor, in suma de
lei 2571.

misiunei din Hotin.

1824 Nom. 17 Hotin. Tab lou de distribuirea tagmei evreesti, cats bani este dator a plati fiecare in cantonamentul co-

1825 Ianuarie 31 Hotin. Se aprobA tabloul sumelor de

9=
plata din partea obstei jidovilor peniru fumarit.

www.dacoromanica.ro