EXPOZITIA GENERALA

I TARGUL DE MOSTRE DIN CHISINAU - 1925.

BASARABIA
MONOGRAFIE
,

SUB INGRIJIREA D-LUI

.

STEFAN CIOBANU

EDITIA EXPOZITIEI
.

IMPRIMERIA STATULUI DIN CHISINAU.

www.dacoromanica.ro

192fi.

CO MISIUNEA
PENTRU

ALCATUIREA MONOGRAFIEI BASARABIA"

PREEDINTE, CIOBANU JTEFAN
I BERECHET T.
BOGA L. T.
CELEBIDACHI H.

DUNAREANU N.

ENEA N.
GEORGESCU C.
GHENZUL V.
mEmBRI:

GORE P.
LUNGU C.
MACOVEI I.
MARIAN L.

NEGRESCU I.
RASCU GH.

p-IRBu T.
ZABOROVSCHI I.

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE
Lumina noud, in care a fost pusa Basarabia de nitre vecinica 1 imanenta
dreptate a istoriei, impunea demult o lucrare de sintezei asupra celor ce se cunosc
in chestiunea acestei frumoase provincii romaneVi.
Readusa de catre evenimentele istorice din deceniul trecut la trunchiul neamului romanesc, Basarabia nu este cunoscutd suficient masselor mari ale Tarli.
De aceea, ideia scoaterii unei lucrari cu caracter mai mult informativ, care
s oglindeasca trecutul qi prezentul provinciei noastre in noua ei orientare, a fost
un desiderat, care preocupa demult cercurile intelectuale basarabene. Inftiptuirea
ei insa se datoreVe initiativei i insistentei d-lui General Vasile Rudeanu, care
in calitate de Preedinte al Comisariatului Expozitiei Generale din Chiqindu,

din anul 1925, a crizut, c o expozitie in Basarabia trebuie sei lase V o urma
pentru viitor.
dupd cum, multumita marelui suflet de roman al acestui vrednic ostaq, pe
cele cloud piete din ClziVnau se inaltd monumentele simbolice, cari au menirea s
veciniceasca ideia romanismului in provincia dintre Prut i 1Vistru, tot astfel

aceasta modesta lucrare, facuta in grabd, dar cu =lid tragere de inima, de catre
o mama' de intelectuali, va hisa o dunga de lumina in conViintele tuturor acelora
cari vor dori sa cunoasca realitatea diferitelor probleme i Mini din Basarabia.
lad pentru ce primul nostru cuvant din fruntea acestel lucrdri, se indreaptil
cdtre acela care, printr'un inimos i sugestiv indemn, a Petit ca, (litre altele, s
se infaptuiasca i monografia de fata.
5TEFAN CIOBANU

Chi On-au, August 1926.

'94-1FC

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA FIZICA A BASARABIEI

DE

GH. M. RAc,',CU.

Suprafata, forma, aezarea i hotarele. Basarabia este provincia cea

mai de rasarit a pamantului romanesc, dela care se intinde acel es uria care
ajunge pand la tundra siberiana pe albia vechei Mari ce despartea in trecutul
geologic Europa de Azia. In Evul de mijloc, numai partea ei de sud (adica Bugeacul) se numia Basarabia, fiindca era in stapanirea Basarabilor Tarn Romaneti; restul era Moldova de reiscirit cu care se aseamana aa de bine din toate
punctele de vedere.
Ruii, la 1812, cand ne-au rapit aceast provincie, au extins numirea de
gubernia Basarabiei 1) Oita la Hotin, 1 astfel Prutul care curgea prin mijlocul
Moldovei i chiar print mijlocul judetelor, a devenit hotar de trista amintire intre
frati de acela sange.
Dup masuratorile ruseti, Basarabia are o suprafata de 40.096 verste
patrate sau 44,422 kle. Forma ei merge ingustandu-se spre nord i apoi spre
apus unde are abia 40 klm. largime ; in schimb, partea de sud se latete ajungaud la 180 klm.
Pe glob, aezarea ei e intre paralelele 45091 i 480381 rnasurand dela nord
la sud 380 klm. In Europa se afla pa rnarginea liniei Dantzig-Odessa, dela care
se intinde nemrginitul es asiatic pe care l'au pustiit hoardele barbare in drumul lor spre inima continentului civilizat. Basarabia, cu locuitorii ei de batina,
a simlit dureros in lungul veacurilor nenorocul de a se afla, cum zice cronicarul, in calea tuturor rautatilor..
Ca hotare, provincia noastr rsariteana e megie la rasarit cu Ukraina
de care se desparte prin granita naturald a Nistrului (731 klm.) ; la nord se
atinge cu un colt de Polonia i Bucovina. Prutul a tinut-o 106 ani departe de
Moldova propriu zis5, iar la sud Dundrea o marginete de parnantul pietros al stravechei Dobroge. In SE Basarabia are ieire la Mare (dela Valcov
la Bugaz), un term drept i jos in lungime de aproape o surd de klm., impropriu pentru construirea unui port.
De jur imprejurul acestor hotare se auI de hmba neamului nostru moldovenese, cea mai insemnata ramura romaneasca in decursul secolelor.
1) Nuttitti la inceput oblastie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

Schit morfologica. Basarabia face parte din marele podi moldo-basarabean care se intinde dela Siret la Nistru, continuandu-se mai departe sub numele de podiul Podoliei. Partea de apus de Siret e carpatind, asemanatoare totui ca aspect orografic ; cea de rasarit n'are nici o legaturd cu Carpatii i e
sarmatial de unde i numirea de podivil sarmatic al Moldovei 1). In tertiar i
anume in eocen, Basarabia noastra era sub apele marii : dovadd calcarul numulitic gash in sondaj chiar la Chiinau i toltry 2) din nordul acestei provincii.
In nriocen se incretesc Carpatii i atunci in depresiunea dintre munti i
platforma ruseasca se contureazd marea sarmatica ale carei depozite uscate i
pe alocuri inaltate prin forte tectonice alcatuesc geneza podiplui moldovenesc
de astazi. Printre aceste depozite, greziile i calcarele formeaza coaja tare caracteristica acestei regiuni, ce n'a putut fi roasa de apele curgatoare decat
foarte cu greu.
S'ar parea c intregul podi moldovenesc prezinta o desavarita unitate
morfologica, totui evolutia lui in timp i deformarile ce le-a suferit in decursul
secolelor, nu sunt la fel pentru toate punctele de pe dansul. Astfel straturile
depuse apar deoparte i de alta a Prutului la Initimi diferite, dei corespunzatoare ca structura. Grezia se poate urmri dela Siret pand la Soroca, ins nu
la aceea altitudine.
Toate aceste fenomene ne dovedesc ca in pliocen sau levantin podiul din
Basarabia a suferit o ridicare de jos in sus care a impartit marele basin sarmatic in basinuri mai mititele unde s'au format pe incetul depozite meotice (dezvoltate in tot nordul Basarabiei) i pontice (in sud) cu roci mobile i sframicioase. Dupa pozitia i inltimea acestor depozite, constatam ca pe atunci
nivelul Wadi Negre, unit cu Caspica, era mult mai ridicat. Cu timpul Marea
se usuca. complect lasand piatra calcard aa de frecuenta in subsolul Basarabiei i toltry acea faie calcaroasa dintre Prut i Nistru de care pomeneam la
inceputul acestui capitol.
Ridicaturile produse fac ca apele s inceap a roade podiul inclinandu-se
mai toate spre SSE din cauza. Ca i marea s'a retras asemenea, carand depozite
la vale 1 inlesnind scurgerea apelor.
Prin urmare, cu timpul i multumita actiunii apelor curgatoare, podiul
moldovenesc care trebue s fi avut la origind o inaltime considerabila, se transforma intr'o serie de dealuri frumos ondulate, adesea in lanturi paralele, avand
o mare asemanare in ce privete succesiunea straturilor.
Si la apus de Siret avem dealuri, dar ele stint increfite odata cu muntii,
dovada straturile cutate ; dincoace de Siret dealurile au straturi orizontale corespunzatoare ca structura de ambele parti ale vailor cu o uoara inclinare spre
SSE, deci produse prin erosiune.
In cuaternar, nivelul Marii Pontice se scoborise prin evaporare mai jos ca
astazi, astfel ca insula Serpilor Mcea parte din mal ; Nistru se varsa in Dunare
1) M. David. Padilla sarmatic moldovenesc, 1922.

2) Stand de calcar ielite la lumina zilei.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA

(dovada asemndrii in peti i urmele vechei albii pe fundul Mdrii) i depresiunea

aceasta era amenintata sd piardd ultima picAturd de apd, cAnd intervine fenomenul plesnirei stramtorilor. Atunci apele sdrate i calde ale Mdrii Mediterane
ndvdlesc in cascadd uria i ridicd treptat nivelul Mdrii noastre. Fluviile sunt
date indArdt, insula 5erpilor se desparte de farm, Nistrul se varsd direct in Mare
i se formeazd limanuri. Fauna acuaticd indigend se retrage in lacuri izolate i
Azov, pe cAnd spete noui sosesc din Mediterana.
Ghetarii, in extinderea lor, niciodatd n'au atins primantul Basarabiei. Ei
se opresc in regiunea Kievului, de aceea nici nu gdsim la noi depozite glaciare

Valea Ichelului (Weft. in podi).

propriu zise. In epoca a doua glaciard totul este acoperit cu loess adus de
vAnt, care niveleazd terenul i formeazd chiar astdzi, in Bugeac, insule izolate
cari trec i in delta 1).
Topindu-se Ghetarii se formeazd mii de torente cari acoper Basarabia
intreagd cu depozite diluviale indulcind apele Mdrii Negre.
Dupd acest fenomen, clima devine continentald ; podiul se acopere in nord
i centru cu pdduri, iar in sud cu stepe ierboase. Omul apare mai intAiu in podiul Podoliei, dovadd statiunile paleolitice i neolitice, descoperite in ultimul
timp pe malul Nistrului i in judetul Hotin 1 Soroca.
I) Ex. la Chilia.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

Daca' observam vaile raurilor sau gropile de nisip, od facem un sondaj

pe Inaltimi, constatam ea la baza toate dealurile podiplui moldovenesc au calcar peste care se aterne argila i nisipul, avand deasupra depozitele mai sfdramicioase i deci mai rioui (loessul i aluviunile).
Raurile i-au sApat rate doua !And la trei terase 0 cad se pot urmari
foarte cu greu si nu in toate locurile, din cauza ca apele Wadi, dupA ce s'au
retras, au revenit din nou in directie contrard, complicand unitatea morfologic
a acestui podi. Existenta apei acolo unde azi nu mai este, ne e dovedit prin
depozite de prundi care le intalnim chiar pe spinarile dealurilor.
Podisul Moldovei este brazdat pe la mijloc i in curmezi de o culme Malta
ca o spinare, avand la suprafatA grezia tare ce n'a putut fi roasa de agenti, alcatuind o cumpana a apelor ce pornete dela Roman, trecand prin suiul Iasilor
(dealul Repedea i Paun) i urcandu-se spre Soroca unde traverseaza Nistrul
formand praguri (cataractele dela lampol).
Aceast catena e mrginitA la nord i sud de cloud depresiuni prin care curg
apele Bahluiului cu a Bahluetului i apa Barladului. Atnbele aceste vi constituesc
o exceptie in reteaua hidrografica de oarece au directia dela apus la rsrit.
Dincolo de Prut, catena indreapt izvoarele spre Nistru si nu e Wan decal
intr'un singur loc de apa Rautului.
Astfel deosebim dou unitati distincte : podiqut sarmatic propriu zis la nord
i campia Malta a Moldovei, la sud.
Ici si colo Intalnim pe podiul moldovenesc terenuri mai vechi, unele esite
prin roaderea paturilor superioare de agenti, altele vizibile in albiile raurilor.
Cel mai frumos exemplu e valea batrana a Nistrului in sus de Soroca. Acolo
vedem in malul taiat de ap, toate pturile scoartei pamantului, nemicat s. unele
peste altele ca foile unei carti. La Porojeni apare clar cristalinul, iar la Cosduti
albia e sapat intr'un granit roiatic, apa formand cataracte ; mai la nord apare
cremenea i cuartul. Se intalnete chiar sienitul. Varul ajunge aproape de suprafata (la Moghilau) si in el gasim stand coraligene.
Basarabia fiind lipsit de roci vulcanice, n'are nici avutie minerala deosebita 2). Terenul ei se poate rezuma in var, pietas, nisip, marne, argil i loess.
Pe vaile raurilor (in special a Prutului i Nistrului) avem aluviunile, cel mai
tanar teren.
SchitA agro-geologicA. Solul arabil, care in tara noastra e o amestecdtura de sfrmturi i descompuneri de roci, plus materli organice, e in direct
dependenta de clima, vegetatie 1 relief. Caldura ii diIat, frigul Ii contracta, apa
de ploae prin capilaritate ii sfarama i prin acidul carbonic il descompune (sol
degradat). Lucrurile fiind astfel, geograful trebue sa se intereseze de sol
ca i geologul.
1) Cele mal inalte sunt cele mai vechi.
2) Exceptie doti izvoare sulfuroase la Chisinau i Onitcani.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA

Dupa Grosul Tolstoi 1), cel dintai specialist care a descris solurile Basarabiei, avem urmatoarea impartire in ce privete natura pamantului arabil :
a) Regiunea dela tarmul Mhrii,
b) Bugeacul sau stepa,
c) Codrii centrali,
d) Cernoziom propriu zis.
La tarmul Marii avem soluri argilo-calcaroase cu 1010 humus. Grosimea
e foarte mica, lipsa de umezeala i vanturile de S i SE sunt uscate. Pe Bugeac existd sol argilos 1 nisipos cu ceva mai mult humus (3/0). In Codri
avem cernoziom gras.
Profesorul Docuceaev gasete in nordul Basarabiei soluri podzolice adica
cernoziom transformat din cauza padurilor de fag in sol cenuiu i cernoziom
degradat transformat de prezenta padurilor de stejar.
La inceputul veacului in care traim s'a ocupat cu solurile Basarabiei profesorul Nabochih 2) care impreun cu geologul Murgoci 2) din Vechiul Regat,
deosebete in Basarabia, incepand dela malul Mdrii
a) Soluri brune deschise,
b) Soluri castanii,
c) Soluri negre,
d) Soluri degradate,
e) Soluri podzolice.
In regiunea nordica a Basarabiei exista lupta dintre padure i stepa, astfel
ca intalnim faii de cernoziom degradat sau de podzol pe dealuri, aldturi de
ochiuri ierboase lipsite de paduri. Regiunea e bogata in izvoare i se reazema
pe marne i argile tertiare. Cernoziom degradat are amestec de nisip i calcar
cu 50/0 humus ; podzolul abia are 10/0 humus. Cu cat ne scoborim spre sud,
fagul din ce in ce dispare i apare tot mai des stejarul amestecat cu alte esente
tari. Aceste paduri cresc pe cernoziom degradat, care la randul sail se reazdma
pe argild i calcare tertiare.
In stepa Baltilor, prin infiltrarea apei de ploaie s'au dizolvat depozitele srate ale vechei Mari tertiare i astfel s'au format solurile sarate cu izvoare salcii ;
loc pierdut pentru cultura. Ex : la Parliti, Sarata, Faleti, Cubolta, Cainari, etc.
Codrii din centrul Basarabiei se marginesc la nord cu linia Sculeni-Teleneti-Orhei, iar la sud cu linia Leova-Cainari-Tighina. Prezenta padurilor se
datorete in primul rand reliefului care a atras ploile 4).
Stepa Bugeacului se intinde dela limita de sud a codrului central pand la
Dunare. Padurea se continua tot de stejar pand la Cahul-Comrat-Manzir, unde
1) Geografia Basarabiei din punct de vedere agricol. 1850.
Compozi(ia solurilor si subsolurilnr din Rusia sudica, I903
Zonele naturale ale solurilor din Romania. 1910.
4) D. Caraus. Solurile Basarabiei, 1922 (inedita).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

dispare cu desdvArire. Solul e compus din cernozeum brun-inchis care spre

sud se inlocuete cu loesul sau pdmantul galben. Acest din urmd formeazd insule cari ajung pand la Dundre i contine 2010 humd.
In vdile rdurilor gdsim aluviuni cu 7010 humd. In multe locuri aluviunile
stau peste loess. Ex : la Saba. Regiunea dela marginea Mdrii i a Dundrii e
pland i formatd din depuneri calcaroase ale Mdrii pontice. In vecindtatea tarmului limanelor, solul e sdrat i cu totul infertil.
In sfdrit, adevAratul cernozeum I) gras, se afld in judetul Soroca, in jurul

.A17`..7"

Ao. j :.;
,

..s

Vales RAutului in chei

Tdrnovei-Drokii cu 7-100)o humus. Pe indltimi e amestecat cu nisip, iar in

vi cu argila.
Dupd statistica ruseascd, peste 4 mil. disetine alcdtuia suprafata arabild a Basarabiei. Dac in partea de sud n'ar fi seceta de peste yard, care
se poate inldtura prin irigatii sistematice, Bugeacul ar constitui unul din cele
mai pretioase granare ale tdrii, iar Basarabia ar putek la nevoe, hrdni
intreaga tard.
SchitA orograficlPAmntul Basarabiei e un podi inclinat dela NW spre
SE prezentand la mijloc o depresiune : a Baltilor, cu vre-o 150 m. mai joasd
decdt dealurile inconjurAtoare. In sud, Bugeacul e o continuare a stepei pontocaspiene spre BdrAgan i Burnas.
1) Gros pe unele locuri,de Ills in.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA

Din punct de vedere orografic, T. Porucic t) imparte astfel pamantul

Basarabiei

a) Dealurile Hotinului,
b) Stepa Bltilor,
c) Codrii Bacului,
d) Stepa Bugeacului.
In nordul Basarabiei exist o culme de dealuri ce vine din Bucovina, urmeaza
malul drept al Nistrului in directia W-E i ajunge la Ocnita sub numele de
deahirile Hohtudui cu varful cel mai inalt din toata Basarabia, situat in coltul
de NW langa satul Grozinti : piscul Bacauti (465 m.) inconjurat cu paduri
seculare de fag.
Din acest lant principal de dealuri se desprinde spre SE, urmand cursul
Nistrului, culmea Sorocfi care arata oarecum rapa podiplui la trmul fluviului
Spre apus o culme de dealuri urmeaza malul Ciugurului, ajungand la Prut pe
linia Briceni-Secureni-Costeti ; paralel cu ea merg toltry dela Stefaneti la Ataki
(recifi barieri acoperili cu depozite sarmatice).
Dincolo de vrsarea Rutului avem dealurile Bacului cari merg dealungul
raului cu acela nume i fac legatura pe la apus de Raut cu dealurile Hotinului.
Regiunea aceasta a lost acoperita in toate vremurile de codrii dei in cari mai
gsim i azi stejari sau goruni contimporani cu Mihai Viteazul i groi c
Induntru satele i mnstirile sunt
abea ii cuprind cu bratele trei oameni
adevarate cuiburi de moldoveni. Izvoarele i pozitiile pitoreti din aceasta regiune amintesc Carpatii.
La mijloc, intre dealurile notate pand aici, avem stepa BlIilor tdiata de
afluentii Prutului i Rdutului cari i-au dat o infatiare de campie vlurit ce se
continua i dincolo in Moldova cu esul Jijiei. In regiunea -trr4f441.4, la sud de
Corneti 1 in directia oraplui Balti exist, in apropiere de obaria vaei Bactitri,
piscul Magura 3) de pe varful cdruia, cand e senin se vad Iaii i intreaga ste.pd
!

a Baltilor. Tot de pa spinarea acestui varf ne dam foarte bine seama privind
seria de culmi uniforme acoperite cu grane sau cu cate un ochiu de padure i
despartite prin vi larg deschise, ca toate au fost taiate in podi de erosiunea
apelor curgatoare, avand la inceput o inaltime comun i egal. Intreg judetul
Lapuna e acoperit cu ramurile ce pornesc, ca degetele dela mani, din Magura,
unele spre rasarit, altele spre sud. Acestea din urma formeaza podipt Tigheciutui
unde au fost vestiti codrii cu acela nume. Culmile deluroase pstreaza un paralelism btator la ochi cu cele de peste Prut : ale Fdlciului i BArladului.
Cam dela partea rsariteana a valului nord a lui Traian, incepe stepa Bugeacului care tine pand la Dundre 4). Din dealurile Bacului, culmile se scobor
.

I) T. Porucic. Orografia Basarabiel.

2) Codrit Orheiului i BOcului sunt cunosculi din vremurite cele tnai vecht.
a) 423 rn dupa autorii rust i 390 dupti autorii tornOni (David.) 4) A. Soroca. Geografia Guberniel Basarabiei, 1378.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

in pantd dulce pAnd la Cahul. Mai observAm cA irul dealurilor mai inalte, acele
cari despart cumpAna apelor se tin (exceptie jud. Hotin) mai aproape de Prut
decAt de Nistru i aceastd cumpAnA trece chiar prin MAgura, dupd care se bifurcd
in cloud. Coborindu-se spre Dundre, dealurile se netezesc, iar pAdurea lipsete cu
totul fiind inlocuitd cu stepe ierboase.

SchitA climatologicA. Basarabia fiind situatd cam la mijlocul distantei

dintre ecuator i pol, ar trebui mAcar partea ei de sud sA aibd o climd dulce
ca Riviera sau Coasta de azur a Frantei, cu care se aflA pe aceea linie. Din
nefericire, tara noastrAli in special partea ei rAsAriteanA, nu simte cAldura Mediteranei din cauza Balcanilor i nici pe a curentului Golfului din cauza Carpatilor cari se arcuesc in cerc. In schimb stA deschisd vAnturilor reci i uscate dinspre NE, aa cA avem fatal succesiunea celor patru anotimpuri bine distincte ce

Gura Ritutulul

caracterizeazd clima continentald cu ierni friguroase i veri secetoase. Dar mai

mult, aceste anotimpuri variazd din an in an. Se poate sA avem o yard secetoasd i in anul urmAtor una ploiasA, sau iarnd asprA cu viscol i zdpadd abun(lentA i in anul urmAtor o iarnd blAndA fArA inghet i aproape fArA zApadA.

Experienta celor 30 ani din Basarabia nu e suficientA ca sd ne asigure cA

nu vom mai IntAlni nici 0 surprizA.
Si ca lungime, anotimpurile diferd. Adeseori primAvara e frig i vara incepe subit ; s'a intAmplat insd frig i in .Maiu. CAteodatd iarna incepe din Noemvrie i in Fevruarie e moinA. Toamna este cel mai frumos anotimp din Basarabia, mai ales in partile de sud unde vremea senind i caldA se mentine pAnd
la trei sAptAmAni ! Cel mai nestatornic anotimp este iarna 1). Cateodatd e un fel
de prelungire a toamnei avAnd mai mult glod decAt zdpadd ; alteori viscolete
ca in clima polara. S'au inregistrat salturi de cAte 15 grade in aceea zi !
Intinderea Basarabiei in sensul meridianului fiind destul de mare, dupd cum

am vAzut, apropierea Carpatilor in nord, preajma MArii in sud, dealurile din

I)

A. Zasciuk. Material geografic i statistic privitor la Basarabia, 1862, pag. 107 128.

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFIA

nord i centru, precum i pddurile depe ele, modificd simtitor clima dela o
regiune la alta 1).
Cele mai inalte temperaturi de yard s'au inregistrat in 1916 i 1921,1una
lulie, cnd termometrul a ardtat la Bolgrad+380 la umbra. In schimb iernile friguroase cu troene de zdpada i inghet de trei luni, nu s'au mai Inregistrat din
iarna anului 1916. Cea mai scAzutd temperaturd notat in timpul iernei la Chiindu

(dupd 30 ani de observatii) a fost de 220, iar cea mai ridicatd de +370 vara.
Din studiarea hartilor cu izoterme 1 a mediilor pe anotimpuri, putem imparti Basarabia, din punct de vedere climatografic, in cloud : regiunea de nord 1

centru deluroasd i impdduritd (exceptie stepa Baltilor) si stepa de sud a Bugeacului pand in Dundre i Mare. Din tablourile de mai jos se impune o comparatie intre aceste doud regiuni :
Isotere (de yard)
Isochimene (de iarn)
50 pand la Lipcani-Soroca
40
Ungheni-Tighina
Reni-Basarabeasca
30
2 lsmail-Chilia-Bugaz.

+200 pAnd la Noua Suli(d-Atachi

Bivola ri-Soroca
+ 210
Leova-Tighina
+22 ,

+230 insula dela Reni-Cetate

Isotherm (anuale)
In nord + 80 pand la linia Noua Sulita-Ocnita-Moghildu

In centru + 90

,,

,,

Bdcului

+100 .
.
,,
Leova-Cetate
+110 Ismail-Marea Neagra
Media pe anotitnpuri
Primvara + 903
Toamna +10'17
+2103
lama
Vara
207
Media generald +908 temperatura pivnitelor i a fntdnelor 2).
Cum treci de Chiindu spre sud se simte clima de stepd. Nordul seamana

In sud

cu clima podiplui Podbliei, iar sudul cu stepele, Chersonului i ale Azovului.

In rezumat constatdm cd Bugeacul e regiunea cea mai caldd a Basarabiei, avdnd
veri cdlduroase i erni nu aa de aspre (datoritd prezentei Mrii 3). Acest lucru
e dovedit cu prisosintd prin existenta podgoriilor dela Saba i a incercdrii
reuite cu plant* de bumbac 1 arachidd.
In cartea lui Crusevan despre Basarabia 9 e interesantd o comparatie intre
mediile de temperaturd ale codrului si stepei, culese din cloud statiuni del:IAN
,
tate intre ele cu 18.

+ 90 media anuald
Teleeu (codru)
Bairamcea (stepA) +1001
Primvara +904 (Teleeu)
+806 (Bairamcea).
I) Gh. NAstase. Basarabia, 1924
9 pupa statisticele culese de murgoci.
3) DacA Marea NeagrA ar aven curentl calal, BugeacuI ar avea clima rnediteranianA.

4) P. Cruevan. Basarabia, 1903, pag. 34-35,

www.dacoromanica.ro

E3ASARABIA

10

Observam ca primal/am e mai rece in stepa ; cauza o atribue autorul gheturilor plutitoare ce se scobor pe Nistru, Dunare, Bug i Nipru.
In privinta mi:arii aerului la noi in Basarabia, ca 1 in toata tara, avem
numai vanturi neregulate impartite in generale i locale, modificate 1 ele de relieful solului. In nordul provinciei e frecuent vantul de NW i N care se simte
Oita la Balti-Soroca i urmeaza mai ales directia \Tailor. In centru i sud cel
mai cunoscut \rant e Crivatul de NE i E care sufl aproape tot timpul anului
cu mici intreruperi. Vitesa lui variaza intre 5 25 m. pe sec. Vara impingand
aerul cald de pe stepele Rusiei tidied temperatura, uscand totul in calea lui,
iarna face s inghete apele curgatoare iar pritnavara mana aburii rezultati din
topirea zapezilor i aduce ploi abundente.
In sud se simte vantul de SE venit depe Mare care athice slabe precipitatiuni 1 numai iarna. Cauza e prezenta Marii care impiedica formarea depresiunilor i lipsa de relief, care nu permite condensarea vaporilor ce trec pe deasupra. Cea mai mare umezeal a aerului se constata primavara cand se topesc
zapezile. In regiunea deluroasa umezeala e mai mare datorit racelei inaltimilor
1 prezentei padurilor. Arborii, prin transpiratia lor, dau intotdeauna atmosferei
o mare cantitate de umezeala. Ceruri inorate complect nu inregistram decat
toamna sau iarna i numai acolo uncle relieful e mu pronuntat.
In partea de nord a Basarabiei avem i zile cu negura destul de frecuente ;
cu cat insa ne scoborim spre Bugeac, albstrimea cerului ne amintete regiunile mediteraniene.

Precipitatiile atmosferice sunt straits legate de relief i pacluri. In nord

avem pana la 600 mm. anual din cauza vantului de apus de peste Carpati. In
regiunea codrilor precipitatiile scad la 500 mm. Aerul timed e nevoit aicea sd se

urce pe inaltimi i avem aa numitele ploi de relief. In Bugaac coloana pluviometrica se oprete la 400 mm. Ismailul i Cetatea primesc 350 mm., iar coltul

dela Saba 'Ana la Mare, nici macar 300 mm.

Cum vedem, ploile din Basarabia (afard de regiunea NW) nu sunt suficiente. WA i cantitatea de urnezeald inregistrata la cele cloud statiuni, in cartea lui Cruevan :
Teleeu (codru) 468,9
Bairamcea (stepa) 289,0

Primal/am i in special luna Maiu i lunie sunt cele mai bogate in ploi ;
in August i Septemvrie sunt cele mai puline ploi ; toamna incep ploile cele

lungi poreclite de moldoveni putreclea cari curand se schirnba in lapovita i

ninsoare. Zapada poate cadea din Noemvrie Oita la finele lui Martie. Caracteristic e fa ptul ea' maximum de precipitatiuni II avem in nord, vara ; in centru, primavara ; iar in sud, iarna. lat 1 tabloul pluviometric al precipitatiilor din Basarabia
lan. Fev. Mart. April. Mai lun. lul. Aug. Sept. 02t. Noem. Dec.
21

19

22

32

56

65

48

32

Total 410 mm. media intregei provincii 1).

.1) Calculate dupii stilul vechlu (Murgoci).

www.dacoromanica.ro

28

34

26

24

GEOGRAF'IA

11

Adesea in stepa Balti lor i a Bugeacului e secet in timp ce in codri ploud

torential. Ploile de yard sunt putine, dar cnd yin sunt repezi cu dese manifestatiuni electrice i varsd intr'un timp scurt o mare cantitate de apd care, din nefericire, nu pdtrunde, ci se scurge. Zapada poate acoperi pmdntul cu 60 cm.

in termen mediu. Sunt Ins ani cdnd nu cade decat foarte putind, cum a fost
in iarria anului curent (1925). In sud seceta poate tine pand la 6R zile fdrd sd
cadd o picAturd de apd ! Astfel a fost seceta din vara anului 1922, cdricl din pamntul Bugeacului iva rdsdrit nimic, rmnncl verde doar vita de vie si salcdmii, astfel cd vitele se vincleau pe un pret de nimic, neava.nd ce paste. 0 comisie strdind studiazd acum izvoarele rantanelor si debitul de primavara al

rdurilor din Bugeac, pentru a incerca o lucrare de irigatie generald, avnd in

vedere superioritatea pmntialui arabil de acolo.
Grindina cade rar, in spacial in vecindtatea Prutului, dar efectele ei totdeauna sunt dezastroase. In ultimii ani, ploile cu piatr i inundatiile au pricinuit
in regiunea codrului si a Nistrului, adevdrate nenorociri locuitorilor. Iii nord
avem izvoare cu apd. bund i fantni putin addnci. In centru, izvoarele sunt calcaroase ; de acest neajuns suferd i Chiindul. In sud exist fdritdni foarte addnci

cu apd slcie, rea la gust. Vitele adeseori n'au unde sd se adape. Numai la
Tatar-Bunar sunt isvoare bune. In vecindtatea Dundrii populatia intrebuinteaza
apd filtratd din fluviu. (Ex. Ismailul). Cele mai frumoase izvoare le avem in regiunea codrului, dar 1 in debitul lor se observd o scdere de cnd cu tderea
nesistematicd a pddurilor.
In rezumat, clima Basarabiei are caracter de stepd i e cea mai continentald
din toatd tara 'noastrd, dar tot mai dulce decat clima stepei ucrainene, mai ales
in vdile Prutului cu a afluentilor lui, uncle prinfavara incepe cu cloud sAptdmdni
mai de timpuriu. In schimb Nistrul, in partea lui superioard, inghiatd cu aproape
cloud sAptdmni mai devreme.

Schit hidrograficd. Dac urmarim coama celor mai inalte dealuri din
Basarabia, vedem cd ele despart izvoarele sau origina vdilor in mai multe directiuni de scurgere: una spre Prut, alta spre Nistru si a treia spre limanuri i
Mare. CumpAna aceasta a apelor se mentine in apropiere de Prut prin analogie
cu aceea din Moldova propriu zisd 1) care se mentine in apropiere de Siret.
Cea dintdi caracteristia a rdurilor din Basarabia ca i din tot cuprinsul
tarii noastre, este cd au un debit foarte variabil. Primavara, din cauza topirei
zdpezilor, ele devin adevdrate torente de apd ce rup totul in calea lor, pricinuind
pagube insemnate recoltelor i innecdnd vitele oamenilor ; in timpul verii formeazd vaduri, iar majoritatea celor mici seacd complect, lsdnd albia asa de
uscatd cd poate merge cdruta acolo unde mai inainte se pescuia cu plasa ! Unele
lash' balti izolate cari se tot restrng sub razele soarelui pand cdnd devin locuri glodoase acoperite cu stufrii. Pdmntul Basarabiei nu tine apa, aa cd pe
I) Exceptie in NW Basarabiei, uncle se apropie de Nistru.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

19

timp de seceta doar Rdutul i Cogalnicul mai pdstreazd un pic de apa in albia
lor. Prutul 1 Nistrul ingheatd complect cam prin Decemvrie i in Martie sloiurile prezinta un pericol permanent. Totui au fost ani cand Prutul n'a inghetat
de loc. 0 a doua caracteristicd a rdurilor din Basarabia, e cd fac salbe de lacuri
ca i acele dintre Siret 1 Prut. Aceste basinuri cu apd stau inchise in mijlocul
dealurilor i prezinta mare bogatie pentru locuitori ca rezervd de apd dulce
i pete de iaz.
A treia caracteristicd e cd fac Mei la varsare, nu la izvor, din cauza tderii
podiului. Cele mai renumite sunt cheile Rautului, incepand chiar de la Orhei
pand la confluenta dela Criuleni, cheile Bacului, ale Botnei, etc.
A patra caracteristicd sunt meandrele numeroase 1 lungi, cari le fac rdurile
basarabene i in special cele mari : Prutul i Nistrul. Mind podipl, albia er-

-L

'

6;

s*,

-"

."

ad.
DR,

7rirs.5'

4110
,

k1

11
II

,
=

.ijr21.

1.14:=41,4.01{41F

.1

ERV

Pti.

Lunca Prutului

puete printre tdrmuri rapoase cu un aspect dintre cele mai pitoreti. Ex. la Bivolari i la Soroca. Aceste meandre se continua i in es, cu mai mica desvoltare,
dar tot aa de rele pentru navigatie.
A cincea caracteristicd este ca majoritatea rdurilor n'au puterea sei ajungd
la wirsare din cauza debitului slab, a evaporatiei i infiltratiei i atuncea se termind in cate o band care numai in epoca inundatiilor de primdvard rdsbate in
albia tributard. Astfel Ichelul, Bacul, Botna au cate o balt sau cloud la confluenta cu Nistru, Larga la confluenta cu Prutul, etc.
Duca cum vedem, rdurile Basarabiei nu pot folosi oamenilor in ,starea in
care se and. S'a incercat s se construiascd iazuri artificiale pentru a opri apa
de inundatie i a nu o fish s se scurga la vale. In unele locuri s'a reuit a se
obtine o slabd forta motrice pentru mori de apd ; in Basarabia insd, foarte dese
erau morile de vant depe vrfurile dealurilor.
www.dacoromanica.ro

GEOGR AFIA

13

Cu toat apa putind ce au aceste rduri, totui majoritatea aezdrilor sdteti i mndstireti se tin de albia lor, pentru o mai uoard comunicatie dela

un centru locuit la altul ; singur numai Prutul i Nistrul au servit la scurgerea

bogAtiilor provinciei, spre Dundre i Mare.
Basinul Prututui. Prutul (anticul Pyretus) izvordte din Carpatii Pdcluroi,
in fata izvoarelor Tisei i pe prodnt polonez. In regiunea muntoasd primete
destui afluenti, dar, ca toate rdurile noastre (exceptdnd Bistrita), iese repede din
zona muntoasd. La granita tarii noastre primete pe Ceremuul, traverseazd Bucovina scdlddnd frumosul ora Cernduti dela care intrd in Basarabia (Noua Sulitd). Merge mai intdiu spre rdsrit pand la Lipcani, intr'o vale destul de largh
unde primete la fiecare 4-5 klm. Cale un afluent. In aceasta regiune, Prutul
curge paralel cu Nistrul de care-1 desparte abia 40 klm. Dela Lipcani rdul ia
directia generald a tuturor rdurilor moldovene : NW-SE Mud maluri de piatrd
cari ii strdmteazd albia i o pestriteazd cu stanci (cataracte) in special, la vat.sarea rdului Ciugur. La satul Costeti scapd de praguri, primete pe Camenca
care curge o vreme paralel cu el, confundandu-se in aceea lunca. (ca i Jijia de pe

malul opus) i apoi toti afluentii ce-i yin din Basarabia sunt scurti i fArd importantA, din cauza dealurilor apropiate. Grupa Nerovna, Lpuna, Sarata, Tigheciul i Larga formeazd cursuri aproape paralele. Valea se tot lArgete spre
sud, rdul face numeroase meandre i lacuri, dar apa este pulin cu toatA lArgimea luncii ce in unele locuri atinge 7 klm. Adesea Prutul ii schimbd albia in
aceasta luncd i se aruncd in Dundre intre porturile Galati i Reni. La vArsare
lunca devine imensd i e in intregime ocupatd de lacul Brate.
Ca lungime, Prutul e al treilea rdu din tard (dupd Tisa i Mure) totui din
cauza albiei cu inclinare slabd i a tderii podiplui, face o sumedenie de meandre
cu bulboane cari ii dubleazd cursul. Malul apusan e mai inalt din cauza bdtdei
generale spre dreapta ce se observ la toate rdurile Moldovei. Indltimea malurilor atdrnd insd i de constitutia rocilor, cdci la Siret malul stAng e mai inalt.
Prutul e mai bAtrdn decdt Siretul, dar mai tandr decdt Nistrul. Albia sa e
mai intdi lutoasd, apoi pietroasd i la urea. nisipoasA. Inainte de rdsboi era navigabil pentru vaporae rand la Ungheni. In 1861 erau chiar curse regulate pdnd
la Leova. AstAzi nu vedem decat luntri de pescari 1 plute. Afard de Colomeea
din Polonia i Cernautul care e ora nou, celelalte aezdri omeneti: Noua Sulila, Raciduti, Stefneti, Sculeni, Leova, FAlciu i Oancea sunt nite arguri mititele. TAind Moldova drept prin mijloc, Prutul ar fi putut deveni cea mai frumoasd arterd de comunicatie, dacd- nu fdcea hotar intre frati mai bine de un
secol. NAdAjduim cd in Romania Mare se va uita curdnd cantecul Prutule rdu
blestemat,, i cd acest rdu va deveni vadul natural pe unde se va scurge bogdtiile Moldovei noastre intregite spre Galati-BrAila, pulsul tarii.
Basinul Nistrului. Nistrul (vechiul Tyras) izvorAte din Carpatii Pacluroi
in vecindtatea trecdtoarei Ducla din Polonia i dupd ce face clasica cotiturd
spre est, incepe a ferestrui podiul Podoliei. La Zalescic intrd in tail i pan
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

14

la Moghildu curge spre rdsrit, dupd care ia directia generald SSE. Albia sa e
adnc sdpatd in podi de aceea face o sumedenie de meandre can ii tripleazd
lungimea cursului. Malurile sunt stncoase i abrupte in special la Coduti de
unde Nistrul face cataracte i-i addncete albia pand ajunge la granit (lampol)
ceeace ne dovedete bAtranetea fluviului. Inclinarea, curgerea apei e foarte slabd
(V2 m. pe klm.) i curentul asemenea (20 stnjeni pe minut).
Pand la Rdut, afluentii Nistrului sunt scurti, neinsemnati i cu un curs torential. Rdutul are un basin foarte dezvoltat, originar din jud. Soroca. Directia
curgerei e mai Midi SE pAnd la MO, dela care se intoarce spre rdsdrit prin o
vale foarte largd cu malul format din cel mai gros cernozeum. Primete dinspre nord pe Cubolta i Cdinar dela care se intoarce spre sud, curgand printr'o
vale mltinoasd pand la Orhei. De aici se intoarce spre SE tdind frumoasele
chei in meandre multiple, impestritate cu sate pitoreti pand la vdrsare (Criuleni).
Vt.

-r,

--"Irgeorweerker",O,20.e.

.
.

Valea Nistrului la Criuleni

La Orhei primete pe Cula care formeazd o vale alungit 1 inundabild. Din

cauza numeroaselor izvoare din chei, Rdutul nu seacd niciodatd complect.
Mai departe, Nistrul continua a avea maluri abrupte i meandre colosale.
La Vadul lui Vodd ajunge numai la 17 klm. de Chiindu i acolo primete pe
lchel. Curgand spre SE mai are ca afluenti tot pe malul drept pe Bac i Botna
i astfel ajunge la Tighina unde scapd de podi. Afluentii din Ucraina sunt mai
dezvoltati decal acei ai Prutului din Basarabia, din cauza reliefului mai indepArtat i mai putin pronuntat.
In jos de Tighina, albia devine largd i plind de mlatini ; satele se feresc
www.dacoromanica.ro

GEOGR AFIA

15

tot mai departe de unda domoald a fluviului i acum meandrele devin mai
scurte dar mult mai dese.

La vdrsare se afl un liman sdrat lung de 42 klm. i larg de 12, odinioar atat de adnc incdt purt pe spinarea lui lichidd cordbiile genoveze cari
veneau la celebrul port al Cetatii Albe. Azi el a secat mult desi comunicd cu
Marea prin gurile Bugaz si Oceacov.
In timpul verii, din cauza debitului variabil, Nistrul face vaduri
si inconjurd insule. Existau 17 vaduri de trecere, dar majoritatea s'au distrus lsdnd
loc vapoarelor s treacd in sus pdnd la Soroca. Sub Rui, Nistrul era navigabil
i vaporasele ajungeau chiarpnd la Moghildu. Pitorescul malurilor sale a fcut
pe nemuritorul compozitor Rubintein (ndscut in satul Vahvatinti, pe malul Nistrului) sd compare frumusetea Nistrului cu a Rhinului. Spre deosebire de Prut,
pe trmurile fluviului, au inflorit cele mai de searnd cetati i orae: Hotin, Moghildtt, Soroca, Rezina, Dubasari, Tighina i Cetatea Albd.
Basinul limanurilor Marii Negre. Sudul Basarabiei ii marginete Dundrea
(100 klm.) si Marea (90 klm.). Cea dintdi curge dela apus la rdsdrit prin cloud
maluri cu totul diferite ca aspect 1 constitutie geologicd. Malul basarabean e
jos si lutos, pe cdnd cel dobrogean e inalt si pietros. Porturile : Reni, Ismail,
Chilia 1 Valcov deservesc partea aceasta a Dundrii basarabene cu bra tul Chilia.
Dela Vdlcov se incepe tarmul Marii care tine pdnd la Bugaz ; el este drept, jos
si nisipos fiind cu desdvdrsire irnpropriu pentru construirea unui port.
Toate apele din Bugeac cari curg mai ales primdvara, se scurg in limanuri cari sunt de origind marind, desi cele din preajma Dundrii contin apd indulcit. Patru sunt vecine cu Dundrea : Cahul, Ialpug, Catalpug i Chitai si ase
vecine cu Marea : Sasicu sau Condu-, Alibei *agani-Burnas si Sabalat cu limanul Nistrului.
Dela Focani la Odessa este o regiune de scufundare care a contribuit Ia
formarea acestor limanuri. Nivelul lor e mai jos ca al Mrii si au fost la origind vdi sdpate de rfturi (dovadd malurile identice) cari s'au umplut apoi cu
apele Mrii.

Spre apus adancimea lor e mai mare ; acolo malul e concav 1 abrupt. In
fiecare lac se termind o vale de rau. Astfel avem : Cahulul in lacul cu acela
nume, lalpugul cu Lunga in lacul Ialpug (cel mai mare ca lungime si legat cu
lacul Covurlui) ; Catalpugul mare si mic in lacul cu acela nume i parade
Chiorghis i Aliaga in lacul Chitai. Adesea nu se poate precith unde se isprdveste rdul i unde incepe limanul 2).
Limanurile vecine cu Marea primesc i ele (dud din Bugeac. In Sasicu se
varsd cel mai lung curs de ap din sudul Basarabiei : Coghlnicul, ce vine tocmai
de sub Mndstirea Hancul, curge spre sucl pand la satul Culm, apoi spre SE

pand la Teplit, dupd care primeste pe Ceaga si curgAnd spre E se intoarnd iar
1) A lui Ractt, a lui Voclii, etc.
2) T. Porucic. Limanurile srate ale Basarabiei 1924.

www.dacoromanica.ro

16

BASARABIA

spre sud, arimcAndu-se in lac nu departe de rdul Sdrata ce vine paralel dinspre
nord. Cogdlnicul are pe valea lui frumoase colonii nemteti i iezdturi care ii
pdstreazA apa pe timp de secetA. In celelalte limanuri se varsd rauletele Hagidere (in Alibei) i Alcalia (in Burnas).
Apa din aceste limanuri vecine cu Marea e mai sdratd chiar decat apa
MArii din cauza evaporatiei intense. Canalul ce le unete cu Marea le preservd de
o complectd uscAciune. Apa limanurilor, concentrAndu-se, ajunge de depune sarea

pe maluri. Fundul e aternut cu un mai negru, avAnd proprietAti medicinale i

o adncime de 40 m. Din cauza variatiilor celor patru anotimpuri, limanurile
n'au tot anul aceea densitate i nivel. UscAciunea fiind mare, debitul apelor
curgAtoare nu poate tine echilibru evapordrii, de aceea nivelul limanurilor e
sub nivelul Mdrii." Aceastd diferenta ajunge pand la 8 m. i astfel, prin canal
apa Mdrii curge in lac, nu apa lacului spre Mare cum s'ar crede, privind harta.
lalpugul are 13,374 hectare, Sasicu 19,525 hectare i 32 klm., lungime, iar
limanul Nistrului 48,500 hectare i 42 klm. lungime. Pe liman ziva este mai frig,
iar noptea mai cald ca pe stepa vecind. VAntul face valuri pnd la 1 m. i le malete de partea Marl.
In tertiar limanurile erau golfuri de Mare cari intrau antic in solul de azi
al Basarabiei. In perioada glaciard, apele mArindu-i debitele au umplut golfurile
cu apd dulce, iar prin plesnirea Dardanelelor i creterea nivelului Mdrii PontoCaspiene, apa Marl s'a revrsat peste malurile joase, umpldnd limanurile de azi
cu apd sdratd. Pe urma, Dundrea, cucerind teren spre Mare, a prins cdteva limanuri indulcindu-le. La cele marine, vdntul impingand necontenit apa spre apus,
a ingrAmddit nisipul la gurd, peste care s'au aternut depozitele Mdrii i astfel
s'au format perisipurile. Azi un perisip e o limbd de nisip care desparte limanul de Mare. Pe dansul zac depozite de scoici sfArdmate ; are 300 m. Idrgime,
inditime de 2-3 m. i crete totdeauna spre lac. Un mic canal a mai rAmas sd lege
limanul cu Marea. Pa aici se urcd fauna marina in epoca depunerei icrelor i tot
aici se atin pescarii s-i prindd prada.
La fenomenul formArii perisipurilor a contribuit i energia micdrii de rotatie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BASARABIA PITOREASC;k
DE N. DUNAREANU.

Gura Prutului. Au trecut de-atunci ani, de pe puntea lui Vasile-Lupul",

Drau" ori Besarabet", de cate ori ochii mei n'au catat tristi spre malul Basarabean, Invaluit in ceata diminetei, la satele albe i sclipitoare in strlucirea soarelui, la pichetele ruseti de unde ateptam sa se iveasc un calaret grbit,

oil la gradinile de zarzavat intinse de-alungul malurilor, unde un baeta descult, cu camaa scoasd afara, mand incet caii, ca s prinda apa in cutiile ruginite ale primitivelor roti...
Unde s ma gandesc atunci ca intr'o zi voi face parte din regimentul acela,
care va cobori in jos la Dundre i voi trece Prutul cu ai mei, ca s punem st'Attire pe pamntul nostru stramosesc,furat prin viclenie acuma un veac 1 mai bine?

Prutul! Ce linitit i bland mi se 'Area in dimineata aceea de Mai !

Cateva suvite de salcii de-oparte i de alta a malurilor, i el se topeste lin,
aproape nevazut, In gura larg deschis a marelui fluviu.
Cateva leptiri ancorate, aproape de gura lui, lepuri venite de sus, dela
Nemteni, Leova, cu pantecele pline de paine, din basarabia... Slepuri cari 'n
anii de seceta, erau trase cu boii pe maluri, cad curentul nu le dadeh puterea
sa coboare singure...
Vazduhul e limpede i strlucitor ca lacrima... In valuri strfulgerd sageti luminoase, in zare mijesc in verde strlucitor pdurile Dobrogei i fumeg
in albastru straveziu muntii dela Vacreni, Pisica...
E o lineste mare, sfanta, o linite de biserica, intrerupt canct i card de
gemtul greoi al mainelor care manevreazd in gall...
M'apropii de mal i privesc lung, atent i mandru. Fiori imi trec prin
vine... Stint pe pamntul stramoesc i de-acuma cht voi teal eu, cat vor trI ai
notri, Romanii, niciodata, cand vom mai trece pe-aici, ochii nostri n'au s cate
cu jale 1 revolta la cele cloud uvite de salcii, punct blestemat de unde se incepeau granitele Imperiului care ne furase jumatate din trupul Moldovei !
Localul vamei de altdat e aproape pustiu... Un palc de salcii btrane,
de plopi albi, Incunund cladirea, i Prutul la cativa pai linitit si verziu, ramane
in urma noastrd, ca un simbol de negrait legatura intre Iiii aceluiasi neam,
el, care pe nedrept poporul In cantecele lui 1-a numit :
Prutule rem blestemat".
Reni. Ora 1-au botezat unii, sat uria cu strazi mari, lungi, i drepte, pline
de hartopi 1 praf,
Mute de tara i ici colo cladiri mad, din piatra gatinoasa,
2

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

18

i-o piatd, mare, largd, uncle veneau cdrutele din satele Moldoveneti pline cu
paine i cu toate produsele acestui binecuvntat pAmdrit.
Cafenele mici i joase uncle fiii levantului joc table i speculeazd munca altora,
Evrei i Rui i Armeni, cari stau la mese gAnditori, cercdnd pared sd strdpungd,
cu gdnd rile lor acel maine care li sa pus inainte odatd cu aE zarea nouei stapaniri...
Reni, schelea cea mare a Basarabiei, pe unde se scurgeau aproape toate bogAtiile pdmAntului Moldovenesc i unde ruii iii dorul lor de a infrdnge Galatii
cturard portul, pe o intindere de cativa kilometri, cobordnd taxele la lepurile
i caicele care coborau pe Prut indreptdndu-se spre Galati...
Lsdm la dreapta gara mare 1 frumoasd, cu zecile de magazii, durate in
preajma ei pe vremea rdsboiului i ne'ndreptdm spre Dundre, de-alungul grddinilor intinse de zarzavat.
In fata avem Dundrea, maiestoasd, i poleitA parcd in argint.
In coastA ghioluri sclipitoare, uriae pete de oglindd lucind in soarele di-

m inetii... Nici o adiere de vdnt nu turburd linitea acestei dimineti, nu incretete fata apelor...
Ce taind au apele asupra sufletelor ? De ce-ti simti, aici, eul mai putin
incdtuat... ?

Iatd intrebarea care mi-am pus-o de atdtea ori, cand am avut prilejul sd
trec, ori sd plutesc pe-o apd...
Basarabia, in sud mai ales e plind de ape... Frd a vorbi de cele cloud
rduri Prutul i Nistrul care-i udd coastele, ea coboard in trepte line spre mare
i DunAre, intdlnind in calea ei lacuri mari ca Ialpugul, Caltapugul, lacuri pline
de taind, de vietti 1 pete, lacuri ale cdror ghioluri i jepci ascund in singurdtatea !or frurnuseti negrdite...
Cine-a strAbdtut in Mai spre seard intr'o luntre ward ghiolurile i jepcile
acestea 1 n'a rdmas uimit ?
Iti faci drum cu greu prin multimea frunzelor i-a florilor albe i galbene
de nufdr, ultimile raze ale soarelui stropesc verdele stufului cu un praf de aur,
zeci de plante, liane cataratoare infloresc in desiu1 de nepdtruns, privighitori
de apd suspind lin melodii triste, o pasere greoaie a trecut pe de-asupra i
fdlfditul ei pare anfioard linitea, un pescdru fdlfdie lin i cdnd te vecle VIA
aspru ca un semn de revoltd c ai pAtruns in taina jepcilor, dar soarele se ret-age, verdele duios i fraged se intunecd, in addncul stufului au mai rAmas doar
cdteva pE te de lumind, sfdrimituri de oglindd aruncatd de mane. lui Dumnezeu,
un vdnt lin, uor mdngdie puful stufului... s'aude tin fdiit imperceptibil, sus, pe
ne-ateptate, un bob uria de arg.nt s'a ivit pe aciAncul albastru..: Un sul de
raze, se revarsd pe frunze, pe florile de ap, i fiecare nuldr pldnge cu lacrimi,
p1Ange i se'nfioard...
Apele devin de un verde mat, Miit de pasdri taie necurmat aiei ul, un pete

mare s'a sbAtut, colo In lumini, i-a durat tin smoc de valuri care yin incet,
incet la tine, clatindnd lin frunzele nufdrului_.
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

19

Tu taci asculti i te'nfiori... i sufletul ti se inaltd spre Dumnezeu, i

gandurile ti se destrama in creer lin... nu-ti vine sa pled, te amdgeti, i priveti in jurul tau, pari uitat, inchis aici pentru vecie...
Cine are sd te scoatd la lumina de nu cunoti drumul ?
Dar cdrmaciul cunoscator al locurilor stA la spatele tdu infiorat i el de
taina frumusctelor, incet mica !opata, i luntrea se clatind lin, frunzele se dau
la o parte, te-apleci i vrei s rupi un nufdr, dar tulpina lui lungd, lungd, te
faci un buinald ; te indaratniceti, scoti cutitul i-o tai, a poi prinzi altul

611

I
,

;-

tfralt`14'.'

4-r-S

:P
4:1

76

,r.r4i-1,

't

.
40:-7

;'

Un sat riizetesc din Basarabia.

diet, luntrea ti-s'a umplut de flori, luceafdrul de sus le stropete cu un praf

fin de argint.
Jepcile s'au intunecat, ceva infiordtor plutete in jurul tau, stuful incepe
sa freamate, din adancurile jepcilor un glas infiorator de jalnic a strAbdtut cu
larmA vzduhul, toate vietatile se indreaptd spre cuiburile bor... CArmaciul se
apleaca spre tine... Auzi, e boul baltii, are sa ploaie l" i grabit, zorete vasla
in apd... Pluteti lungd yreme printre ziduri de stuf, in intuneric greu, pe cardri
inguste, intr'un necunoscut de iad...
Uneori in preajma lacurilor ai mirage ferrnecatoare... Sate intregi pared
izvorasc din apd... Lumina aici e aa de intensA, ca la o distanta de cdtiva chilometri deslueti cu ochiul liber sborul unei pasari...
.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

20

De mult, departe in ceatd de aur, Gra latii cu turnurile lor inalte i courile fabricilor abea se mai zdresc...
In fatd strdjuete lantul muntilor acoperiti de pAduri ai Dobrogei...
Trecem nenumdrate garlite care leagd Dundrea cu lacurile din sud...
In primdvard cdncl apele marelui fluviu se revarsd, i umple toate ghiolurile de pete, pescarii inainte de-a se retrage apele, inchid garlele, i petele tot
rdmane aici, pradd marilor ndvoade, care-1 scot cu miile de kilograme...
Doud ceasuri de mers... Soarele a inceput sd. ard...
Aerul se'ncinge de mirosul greu al ndmolului, al mIdtinilor care sack
i al viettilor care putrezesc i mor la maluri...
Trecem dezbracati o Odd adancd pand la brau, apoi dupd un popas, o
pornim inainte, printre grdini 1 dealuri ondulate, Idsand Dundrea in dreapta...
In fata, spre stanga cu turlele verzi, se rdsfald mdreatd Mandstirea Tera pontului, dincolo in Dobrogea, dintre pddurile de tei, se zdresc turlele inro-.
ite ale Mndstirei Coco...
.

Cetatea

....

Ismailul

Chilia
Pentru a treia oard am venit s vizitez vechea cetate a Ismailului sou
Smilului, cum ii spuneau cronicarii.
In loc de ziduri, pietre i moloz, 1 anturi uriae, iar in cuprinsul fostei
cetti, chilii, livezi, al-Murk grajduri pentru vite, maini de lucrat pmantul, un

tare de oi, cdpite de fan...

Glasul tunului de altddat I-au inlocuit cantecele cAlugdrilor 1 plansetul
duios at clopotelor...
Soborul, o biserica cu turnurile verzi, e deschis... Soarele pdtrunde voios
prin ferestre, prin ud, i lumineazd vesel chipurile posomorite ale sfintilor...

Inlduntru miros de ceard, tdmaie, miros la inceput greoi dar pe urmd

plcut, de bisericd...
Un cAlugdr cu chei groase care ne insotete, povestete de Impdratul Alexandru, de Generalul Tucicov 1 multe allele...
Sunt date care nu rnd intereseaza...

$tiu de mult c aici Ruii s'au luptat cu Turcii pentru stdpanirea cetdtii,
cd cetatea a fost trecutd prin sabie i foc, dupd multe asedieri, cd Tucicov a
mutat oraul in vale i-a adus colonii de bulgari, cari astzi, formeazd o mare
parte a locuitorilor tinutului Bolgrad, i i-a inzestrat cu pmanturi bogate,
voind s tearga orice urmd de stdpanire moldoveneascd.
Ca cetatea, dupd rasboiul Crimeei a fost ddramatd pand'n temelie i piatra
cdratd pe locul unde s'a ridicat oraul cel nou.
Visul de aur al pravoslavnicilor s'a implinit... Pe geamia din malul Dundrii

s'a infipt crucea) prefdcut in bisericd cretind astdzi, ea ii deschide uile

odat pe an la Inaltarea Sf. Cruci, cand staretul Teofan, cu intreg soborul de
cAlugri yin de aduc slavd lui Dumnezeu, in numele sfintei Cruci...
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

21

Atata doard, ca nedreptatea reparatd in 1856, i cAlcat in picioare de

cdlcdiul musealesc in 1878, s'a ters cu totul in 1917, Basarabia venind toatd
i intregitd la sdnul mamei.
Astazi, aceiai cdlugdri, nu mai citesc cu fricd in moldovenete rugAciunile
i nici staretul Teofan nu se roagd pentru preamrirea Impdratului Nicolae al II-lea.

Pe stalpii de marmord alba ai fostei geamii a rdmas o inscriptie in limba

Ce pdcat c nu-i cunosc cuprinsul I
Singur, rdmn aa multd vreme pe ganduri, stdpnit de amintirile altor
vremuri... privesc lespezile albe de marmurd. Pe ele au trecut paii i hogii,
i ostaii Isla mului, lsand afard incAltmintea lor, iar din vdrful minaretului,
arabd

.
4

"

.111KlUaritV

'ts

InV Lao

fn delta Dtmrii

un nmezin, inainte de apusul soarelui, a recitat un verset din Coran, privind cu

ochii peste delta, spre rsarit...
$i tot aici au venit apoi cazacii i zaporojenii i Generalii muscaleti i
vladicii.

Ce slujba i ce alai trebuie s fi fost in ziva slintirei acestei geamii !

Slot celui
Cum au sunat clopotele de mandril i ce rugaciuni duioase s'or
Atot-Puternic, cad o geamie prefacuta in biserica era o mare izbanda!
Si Dundrea curgea atunci tot aa de linistitd, i delta era tot aa de
verde, poate mai nepatrunsd, mai fermecatoare I .. Si ochii tuturora au privit
locurile, lard sa le pese de moarte, atot puternici i stapani ! .
.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

22

Dar unde-s oare ochii lor, i unde zac oasele acelora care s'au rasboit
Unde sunt echipagiile flotelor cari pluteau pe Dunre,
sub zidurile cetdtii ?
i asediau cetatea ?
Mai arunc o privire deltei, 1 hitinselor singurdtdti, i-o pornesc incet pe
malul Dundrii, pe-o cdrare strdjuit de sarma ghimpatd,..
Un calugr ladtrdn, mand caii i roata care sa-nvdrte, prinde cu sgomot

in cutii de tinichea, apa Dundrii. D land mturele randuite aa de cu grip,

unde ea se revars, vor inflori curnd domate roii, ardeiul i fasolea, hrana
de iarnd a cdlugrilor, cari, cand vanturile vor doini din Delta, i viscolele vor
troeni drumurile, in chiliile lor, luminate de-un opait ori o gazornitd, vor
adormi bucuroi ca au de toate ce le trebue ca s poatd trdi vieata lor in linite...
Ismailul. Orapl lui Ismail- Pap, i a pdstrat numele i dupd ce a fost
mutat de Rui, dincolo peste vale, pe platoul unde sdldlueste astzi, mai mandru, mai bogat !
Ismailul ne fiind legat cu calea-feratd, n'a putut cdpdta niciodatd, strlucirea la care avea dreptul...
De aceea a rmas tatdeauna un ora pe jumatate mort, cu toate cd la fiecare colt de stradd, harnbare intunecoase gem de paine.
Marii proprietari, cari astazi au disprut cu totul, 1 multimea speculantilor, mai ales greci i armeni, cumparau pdinea de la taranii cari veneau din
satele moldovene, gAgduzeti ori bulgdreti i o depozitau in depozitele acestea
uriae...

Cand pretul se ridica, ordelul linitit se irnbrdca intr'o pulbere uriale

i neptrunsa de praf.
Ca un stol uria, din toate mahalalele 1 satele apropiate ndvdleau cdrutaii, 1 in sgomote teribile, carau pdinea la port unde un vapor uria, zile i
nopti intregi, ii umplea pantecele fdrd sat...
Hamalii cu basmale roii pe cap, goi pe jumatate, ridicau i coborau puntile, negustorii fdceau afaceri, cdrciumile se umpleau de lam% oraul traia zile
de veselie, sgomot, micare, ca sa cadd iardi in azeea apatie, pand la venirea
altui vapor, care-I scotea din amorteald.
Pentru ce Ruii n'au legat gara Valul-Traian cu lsmailul, sunt mai multe
versiuni, dar cea mai plauzibild e ca se temeau sa nu distruga importanta Renitor, punctul lor cel mai inaintat la Dundre.
Seara, ma primblu pe ulitile lungi 1 largi Ismailul are strzi lungi de
cati-va chilometri ;
pe aleele de salcArni uncle, in chioc, muzica regimentului
33, canta...
Domnioarele din Matrosca, Ivanovca, i din funduri de mahdlali au venit
in ciorapi albi i pantofi de lac s'asculte muzica, sd flirteze i s'd se bucure
de vieald...
E noapte, i lsmailul, la lumina lui electried aa de slabd, pare un ora
imbracat In doliu...
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

23

In centru, md opresc. 0 senzatie de bucurie imi strabate sufletul... Colo,

departe, in noapte, peste intunecimile Deltei sclipesc un smoc de lumini....

Sclipesc aa de aproape, de vii, par'cd ar fi in port la cateva sute de metri...

In anii mei de vieata petrecuti in Tulcea, seara, priveam din balconul caselor unde locuiam luminile din Ismail i md gdrideam cu groazd la granitele
Imperiului Moscovit, care se mrgineau cu marea Alba i se terminau la China...
Puteam eu oare s cred atunci, c voi apuca zilele, cand din Ismailul romanesc voi privi luminile din Tulcea noastra ?
Nu sunt vremurile sub carma omului ci bietul om sub vremi" a spus
cronica rul.

Dimineata ma scol intr'o revdrsare de sunete...

Sunt clopotele delasobor... Slujba incepe dis-dimineatd, o liturghie pentru
norod, iar mai tarziu, a doua pentru oficialitati i lumea inalt din ora i-o
implinete protoiereul Kirilov, in limba romana.
Inainte de-a md indrepta spre vapor am destul timp s colind strzile largi
i singuratice, trec pe langd fosta reedinta a vestitului Melchisedec, pe linga
fosta cazarmd a granicerilor rui, uncle la intrare, doud tunuri vechi, ruginite,
luate din vechea cetate, stau de strajd ca o mrturie a trecutului...
E Inca dimineata, dar ferestrele sunt inchise de obloane; n'am inteles niciodatd obiceiul rusesc de-a astupa ferestrele, poate ca sd nu intre praful prin
deschizdturile cercevelelor, ori poate ca in acest fost imperiu aa de intunecat
frica de-a nu fi observat, spionat la orice pas, au fdcut pe toti cetatenii sa se
ascundd in dosul obloanelor.
Oricum, ce poate fi mai duios de cat o fereastrd impodobitd cu glastre,
1 in dosul florilor doi ochi frumoi, care zambesc discret ?
Si aceast not de poezie n'am intalnit-o in Ismail, cu toate c'am ratdcit
aproape cloud ore pe strzile lungi, largi, pline de praf 1 de o mutenie apaslitoare...

In drum spre Chilia

Dela Ceatalul Ismailului, Dundrea face o mare cotiturd pe bratul cel nou
al Chiliei, lsand in dreapta malul dobrogean cu intinsurile lui de stuf 1 salcii...
De aici a inceput Delta 1 marile paduri de stuf, cari vor continua neobosite pand la malul Marti.
Singurii copaci cari ddinuesc inundatiilor 1 dau roade sunt gutuii, de aceea
pe tot malul basarabean i al Deltei, pand dincolo de Valcov i aproape de
Stari-Stambul, vei vede aldturi de slciile umbroase, pe uvitele lungi de pamant cari raman intre stuf i apa, crescand in voia cea bunk gutuiul...

Cand am coborit la mal, vaporul nu eise din cotiturd, dar fumul negru
care se incoldtdcea deasupra sAlciibor ne vestea ca-i aproape.
Pe mal, langd vama, incepuse framantarea. Militari, evrei, 1 barane cu
cate-o carte in mana, evrei bdtrani, pescari lipoveni, un intreg furnicar de oameni alergau de colo pana polo ca prini de friguri. ,
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

24

Am plecat dupA o jumAtate de or. Dundrea era frdmantat de valuri i nu

mai avea farmecul diminetiL..
Vaporul nostru se legAna uor, vantul uera printre franghille catargelor
umfland panza tendei...
Pe coverta nu era chip s stai fdrA sd-ti ii pAlAria, i vantul Ii intra prin

haine i se lega de tine ca un om beat.

La clasa a doua, miros greu indbuitor de cdrbune, unsoare 1 militari, func-

lionari de ai notri se cinsteau de zor, cu sticlele de bere...

Unii plecau la Chilia, altii la Valcov, allii i mai departe.
Nu tiu de ce eram nervos 1 nu-mi gdsiam locul.
M'am urcat din nou pe covertA... CO pitanul Dumitriu, o veche cunotinfa,
un marinar incercat in slujba marinAreascA, m'a invitat sus la comandA, oferindu-mi un scaun.
N'aveam chef de vorbd. Ochli mei cAtau cand in dreapta cand in stanga...
0 viald intreagd petrecutd in inima Deltei...
Aici e Necrasovca, 1 pan la Cichirli-Chitai, malul e inalt i drumul se
adancete Iii stufdril WA de sfarit.
Pe aici am trecut singur, cu ani in urrnd, spre sear, intr'o teleagd proastO
cu'n cdrula chior... 0, noaptea aceea de rdtdcire pe malul Basarabean intrebaltA, stuf i Dundre.. pe vreme furtunoasd, in tard strgind !?...
Dincolo, in Delta, rAmanea in urtnd Pardina, cu garla lui Alioa... Pe-acolo
am venit tot noaptea, cu lotca, dela Tulcea, intovArAit de scriitorul Cazaban...
Ghiolurile turburate de vant erau gata sA ne inghitd cu lotcA cu tot...
Inchid ochii ca intr'un vis, 1 ma gandesc la vremurile de altAdatA... Vaporul inainteazA, prin hogeag ese un fum negru, se pierde incet in Delta.

Deoparte i de alta a malurilor rare cast* de pescari ascunse intre sdlcii

i gutui... Uneori vezi in jurul cdsutelor pescAreti atatea culori, atatea neamuri
de flori cd te uimeti...
Ce manA de fata le-a rAsddit i. cine e pescarul cAreia, frumoasa lipovancd
are sA-i intincld buchetul de roioare, ochiul boului, micunele i garoafe ?!...
In fata noastrd, trec lotci negre manate de pescari voinici in cdmAi roii...
De-acum Dunrea se lArgete i intinsurile devin mai dese, mai nepAtrunse.
Uneori, din ImpArAtia Stufului rasare un pale de plopi cari domina toatd

zarea. Acolo e un grind, sunt casule de pescari, e o viealA de oameni... Un

drum singuratec duce la malul Dundrii, i o lotcA priponitA de mal se sbate
ca prinsd de furii.
Nu e nimeni, dar tiind cA acolo e vieata, o bucurie te cuprinde... Sunt clouO
ceasuri 1 Chilia basarabeand nu se zdrete... Deodata, din inima Deltei rdsare

turla unei biserici inalte i asculita... E biserica din Chilia-Veche. Cel mai inalt
turn de biserica din tot cuprinsul TOrii Romaneti... Neat, CA statul n'a venit
cu nimic .in ajutor ca sd aducA la bun sfarit un monument care prin maretia
lui ar fi rAmas o pagin de glorie i jertfA in traditia neamului..:
www.dacoromanica.ro

95

PITOREASCA

Inca o jumatate de ceas si Chilia-Noua, cu turlele ei si cldirile stralucitoare in soare, se zareste...

Ocolim o mica insula si facem rondoul, in fata Vamei, langd vechea cetate
a lui Stefan...
Chilia-Nou. Ce curiozitate ! Pe vremea stapanirei ruseti, aici, se vorbea
peste tot romaneste, pe cand dincolo, in Chilia noastrd mai mull rusete...
Nimic interesant, afard de biserica ziditd de Vasile - Lupu. Si cetatea lui
Stefan, unde El, intr'o zi de %Tara a fost lovit de-o ghiulea de peatrd in glezna
piciorului, rand care nu i s'a vindecat toatd vieata...
Cetatea e aici, i afara de anturi i pietre nu poti vedea nimic. A mai ramas, doar pe mal, ruinele singurului zid in picioarc... Cancl scade apa se zarete foarte bine, si eu pot spune cu bucurie, ca l'am vazut de atOtea ori,
pe cand veneam, dupd rasboi, cu lotca pe Dunre la Chilia-Nou.
Incolo oraul cu strazi lungi i praf, si murdarie i tristeta, oras de specula pentru negustori de grane, ora de carutai si de hamali, ora istoric de
slava si glorie a neamului, cu urme sfinte, caci pe aici a calcat Stefan cel
Mare i sa luptat pentru gloria si slava Moldovei ; ce-ai ajuns tu astazi ?
Valcovul. Am ajuns la Valcov intr'o dupa ameaza de August, pe o vreme
nespus de linitit. Micul port era o mare de capete : lipoveni paroi i zdraveni, lipovence tinere in ciudate costume nationale, cu cozile strans impletite 1
lasate pe spate, pui de lipovenai in cameuici roii, i cativa marinari si functionari romani, cari veniserd la debarcader ca la cea mai mare distractie din
viata lor monotona.
Soarele stralucia Inca, intr'o lumina dumnezeiasca. Verdele nesfarit al
deltei, trimitea in apropierea amurgului din jepci, plavii, ostroave, si cuhal-.
muri o nuata de melancolie cum rare ori am putut vedea chiar in apropicrea
apelor...
La mal, lotci, vaporae 1 lepuri pareau adormite intr'un somn greoiu.

Nici cea mai mica adiere de vault nu le clintea trupurile negre si murdare...
Sub privirea ochilor curioi, am trecut micul ponton i am dat pe o punte
lunga si ingustd, care ducea in ora... urmati de gloata lipovenilor, cari ne mai
avand ce privi, se puserd in miscare, urmarindu-ne.
Mai cunoscusem odata Valcovul, dar atunci era noapte ; o noapte rece i
umeda, de sfarit de toamna... Un vapor mare, alb, cu alt drapel la carmd, sta
ancorat in locul unde astazi, in lumina de azur, flutura la pupa Principelui
Carol" steagul nostru...
Un felinar american, aezat pe un stalp enorm, lumina in noapte trupurile
barcazurilor negre, in cari se aduceau butoaie de peste care urmau s fi-e incarcate pentru Odesa... Trupuri negre se miscau in noapte i strigate aspre in
alta limba se resfrangeau in goluri, pe cand vantul rece si umed trimitea spre
maluri valuri, cari cum se loveau de tarm se colorau cu lumina palidd a felinarului.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

96

De atunci cunoteam orAelul acesta de pescari, ciudat i frumos, uncle

vieata locuitorilor se scurge pe lacuri i'n bard.
Valcovul, un cuib de pescari incercati, e aezat la o mica departare de
tarmul mrit.. Inconjurat de balti i numeroase ghioluri, aici se gasesc i se
prind varietatile cele mai bune de pete...
Din vremuri departate, pescarii cari s'au stabilit in partile acestea, au sapat canaluri, le-au curatat, i-au facut din coltul acesta mlatinos 1 salbatic
un orAel de toata frumuseta, un orAel, care pentru multimea canalurilor ce-1
intretae, a fost numit de unii vizitatori mica Venetie".
Privilegiile capatate de pescari dela fotii stdpanitori le-au intarit simtul
de mAndrie i libertate. Aceti vulturi de apa, deprini de mici sa infrunte primejclia valurilor, neavAnd nici o obligatie catre Stat, nu faceau armatk ttu
plateau dad, i-a facut sa se creada cu desAvarire liberi i de-aceea, in vremea revolutiei, bolevicii au &it aici, un cuib prielnic de propaganda. Au trebuit ai notrii sA trimeatd un batalion intreg, iar artileria grea a monitoarelor
sa bombardeze intaririle cari le ridicaserd pe grindurile oraplui.
Astdzi insa, au prins a se impaca cu noua stapanire, ba dimpotriva oamenii par'cd sunt chiar multumiti...
Fiind toti bogati, in Valcov ttu se tie de furturi, vieata trece pentru ei
destul de frumoask pete i icre avnd din belug, yin de Acherman berechet.
Am intrat in ora, trecand un mare pod, dedesubtul caruia o uvita de apa
fermecator de verde, un canal lat de trei metri, curgea aproape nesimlit printre
salcile de straja, ale cdror ramuri se aplecau cii gingaie, sarutdnd undele.
Un oilier de marina, a numit uvita aceasta de apa in gluma : Canalo del
grande", deoarece el e artera de vieata a pescarilor din Valcov, pe el coboara
cu lotdle la mare, i tot el, de multe ori, le este cel din urma drum pe care
merg la moarte.
Pe aceea punte, uneori paind pe nisipul moale 1 jilav, am ajuns in
centrul oraplui.
Aici e biserica frumoasa, stralucitoare, ingradita cu un zid puternic de
piatrd i grilaj de fier, aici e i garnizoana, unde in ziva aceea reprezentantii
autoritatilor, aveau a ancheta o mica neintelegere nascuta la un pahar cu yin
intre doi prieteni i din pricina a doi ochi albatri, tot aid e i primaria, care
are economie un milion de ruble i al carui primar se bate cu gandurile. cum
sit aduca lumina electrica in ora.
Langa zidul bisericii, statea grupul lip3vencelor frumoase, cu trasaturi
regulate i cu fete sanatoase... Singura lor distractie sa mdnnce seminte-i sa faca glume.
Ochii lor frumoi, cAtau zdmbitori la trecatori.

Unele aruncau glume, i cand trecui pe Ianga ele, lasara ochii in jos privindu-ma iret pe sub sprincene.
De alta parte, barbatii stateau iarai in grupuri, in strada, i mdneau set
minte, repede, grabiti, ca i cand aveau de implinit o datorie de mare insemn4tatc..
www.dacoromanica.ro

97

PITOREASCA

Poruncile stapanirei au cam oprit intrarea in crasme, totai in vremea din

urma lucrurile s'au mai iniuleit..., aa ca nici o crama nu era goal.
Am intrat intr'o crasma, apoi in alta.
Ace lasi tablou, aceeai impresie : cu privirile vesele si sanatoase, cu fetele
asudate, stau Cate cinci-ase la masa, band, discutand si cantand, uneori cantece cu accente revolutionare :
Ma jertvoiu pali v borbe rocovoi"...
Venisem aici nu ca alta data, sd studiez viata peszarilor, ci din dorinta
tainica, de-a fi cateva ceasuri departe de lume, inteun orael plin de poezia
verdelui imaculat, de lucirea tainica a apelor, de linistea care ti-o da sufletului
melancolia cuhalmurilor, intinsurilor nestribMute ale stepelor...
Si-am plecat inainte singur i necunoscut, pe aceea punte, pe langa casutele frumoase, curate i pline de cuIori, pe sub salciile batrane, cari totdeauna,
cu ramurile lor gingase, nu vor sa priveasca decat pamantul ddtator de pane
i de linistea de veci.
Intr'o vreme, o melodie necunoscuta, isvorita din acordurile unor clape,
m'a tinut locului.
Da, uitasem sa spun, Valcovul are si gimnaziste care canta la pian, citesc
literaturd ruseasca. i se chinuesc sa invete romanete ca sa ajunga uzitelnite".
Pe una din aceste iiice ale Valcovului, o cunoscusem in vapor, i de sigur cd dansa a fost aceia care vazandu-ma c trec pe sub ferestrel -?. ei, deodata a prins a canta melodia tainicd i plini de duiosie.
Nici vorba c'a trebuit sii plec inainte, dar gandurile mi-au ramas in urma,
la fiinta delicata cu ochii bruni, la fetita gingaa, care plecata din mijlocul pescarllor, se intorcea acasii cu o lume noud de ganduri i nazuinti, car: spre
durerea ei, dupa cum mi se spovedise in scurta noastra intainire, in Valcov,
ware cui sa le impartaseasca.
In Valcov nu sunt hoteluri, cu toate acestea nicaeri in vremea din urm
prin ordelele unde am calatorit, n'am hoiinit intr'o odaie mai curata ca'n
acest ordel de pescari cu chipuri slbatice...
Valcovul are pentru oaspetii lui o casa de primire cu odai luminoase 1
largi, cu aternutul alb ca spumi miirii, o Casa cu terasa unde, in Lap, un
pare bine ingrijit, cu toate nuantele de flori, imbalsameazd aerul i imbatd
simturile...

Si cand m'am sculat dimineata i am eit pe terasa, ochii mei s'au luminat de fericire privind la boschetele aliniate, la petuniile, garoafele, ochii boului, micsunelele i trandafirii tarzii, cari imbrobonate cu lacrimi de roua ii
deschideau petalele plapande, in dimineata de August, slavind pe Cel-A-TotPuternic...

Am stat aa, nu tiu cat o fi fost 1 am privit, and la armonia culorilor,

cand spre soarele ce se tidied departe, spre delta verde, and la stuful din
apropiere, care se 'nfratea din gradinile vecine cu aceste podoabe ale lui
Dumnezeu...

www.dacoromanica.ro

98

BASARABIA

Da, aici, in grindurile de nisip, langa bltoacele inverzite, unde broatele

ii tresc vieata in colonii numeroase, gAsisem nu numai poezia sAlbatica a naturei, ci chiar i nuante de gingdie, de dragoste catre frumos i poezie.
La ceasurile nou, Valcovul era pustiu. Pescarii pe can ii vAzusem cu o zi
mai inainte mancand semi*, ori band prin crame, erau plecati poate de cu
noaptea, cu lotcile incarcate de instrumente, pe aceste canaluri inguste, luand
drumul marii.

Pe ulitele cu nisipul jilav, nu se vedeau deck babe i copii, ori lipovence

tinere, intrand In magazine i lavce ca s facd cumpraturi...
Firme murdare i vopsite ca vai de ele imi atraserd curiozitatea. Cetii
Magazin de culuniali., Cruitoru burbatesc,,, dupd limba lor aa de romaneasca, intelesei ci stdpanii fac parte dintr'un neam, care nu prea e iubit acuma
In fosta Rusie a lui Denichin...
Comanclantul portului, un om inalt i brun, cu o barba frumoas ca de
apostol, ma povdtui s nu fac excursie la Gibrieni ca acolo bantue cu furie
tifosul exanternatic...

In tovdrdia lui, pornii atunci spre vestitele cherhanale, ale dror contururi
se i deseneaza de indata ce apuci pe o stradd ce duce la port.
Cladirile acestea mari i incapatoare, sunt ridicate in marginea unui mic golf,
de-oparte i de alta a malurilor, la margina Valcovului.
Aici e toat bogatia Valcovului, vorbi el, pe cand ne apropiam de intra_
rea unei cherhanale, a celui mai vestit pescar d-1 Ers, i pe.care-1 cunoscusem de cu seard. In launtrul clclirii, care e facutd mai mult din scanduri i captuit cu pmant, pe asfaltul plin de solzi de pete i sange, se hoclineau moruni
uriai, cari atunci fusesera adui dela mare... Unii ii mai micau incet urechile
roii, altii morti demult, acopereau cu trupurile lor carnoase larga incapere, in
ateptarea pescarilor, care trebuiau sa-i taie i sa-i arunce In cazile uriae.
Pescarii lucrau dezor, se repezeau cu cutitele ascutite la pantecele albe ce
se deschideau, ca sa scoata din ele icrele negre, iar in loc s arunce straturi de
sare....

De-oparte, pe tarabe mai mici, se pregateau icrele, tot de specialiti, icrele

negre tescuite.
Aici sunt cuptoarele de afumat batogul, imi vorbi stapanul care se a-

propie de mine, i-mi stranse mana cu o mare simpatie.

"Da, facem batog, vorbi el, deschizand portita unui mare cuptor i unde in

fumul ermetic inchis, se fragezeau i s colorau morunii care avusesera norocul

sa caza In crligile pascarilor iscusiti... Facem batog... dar n'are pret, deoarece
Statul ne-a impus pretul lui oficial i noi nu putem sa-1 vindem...
Si atunci?...
Atunci 11 inem aici, i batogul i cel srat i icrele negre din care am
16

puduri...

16 puduri?
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

29

Da..., facu din cap d-1 Ers.,. cu tristeta, 16 puduri...

Si n'ati reclamat...
D

cate ori. Am fost cu o comisiune la Iai i la Bucureti, i am lamurit

ea noi ii cumparam mai scump dela pescari, iar daca Statul ne impune un pret
maximal, nimeni n'are sa mai cumpere, iar contrabanda in Rusia se va spori,
deoarece acolo sunt preturi ne-mai inchipuite...
Domnule, eu sunt Rus, dar sunt foarte bucuros Ca a venit aici Romnii :
daca nu venea armata romana eram pierdut, casa mea era facula blochauz,
instalaserd tunuri, in odaile mele se aezase statul major bolevic, iar eu fugisem in balta i stain ascuns netiind cum sa ma pot salva.
Si domnul Ers ma privi cu ochii plini de-o mare durere. Am pierdut toata
averea la Odesa, nevasta i copii mi-au ramas acolo... Ma uitam la figura lui
plind de griji rntelesei, Ca o mare durere se ascunde in sufletul omului acestuia.

Sunt rus i nu ma ruinez sa o spun, dar, tineti minte un lucru, d-ta

eti ziarist, vei scrie la ziare i vei atrage atentia stapAnirei c aici e cuibul
cel mai periculos de anarhiti.
Ii vedeti ce blanzi sunt dar nu titi ce fiare sant pescarii in realitate.
Toti sunt bolevici. Ei fac contrabanda, duc petele la Odesa i se intorc deacolo cu manifeste i proclamatii...
De ce nu se intarete paza, de ce un monitor de al d-voastra nu patruleaza ziva i noaptea s lumineze cu projectorul drumurile cele mai singu-

ratice pe care se scurg ei, i pe care eu le cunosc ?

De ce atata nepasare i lipsa de grija ?..
Dacd acetia ar ajunge intr'o zi stapani, i eu, dar i tara d-voastra e
pierduta..."

Ma uitai la omul acesta cu fata trasa, la cuvintele lui pline de adevar, la

sinceritatea i revolta cu care-mi vorbea i daca marturisirile lui nu se nteau
din dragostea catre noi, cel putin din aceleai interese care se atingeau, i
atata era deajuns pentru un strain...
Cnd am eit afard din cherhana, la mal sosisera luntrile, incarcate cu crapi
auriti ai caror solzi stralucitori sclipiau in soare, alai argintii i tiucile verzi,
cu ochii sticloi, se framantau in de ele, i trdiau cele din urma clipe al a
existentei lor..
Pescarii plini de apg stau drepti in fata vdnatului, 1 priveghind la multimea de negustori cari se adunasera, ateptau s inceap licitatia.
15 ruble pudul, auzii o voce deodata.
16, striga un altul.
17, raspunse un al treilea.
Am lsat sAil urmeze negustoria i-am pornit mai departe, pe lnga alte
cherhanale mai putin sistematice, intunecoase i umede, pline de duhoarea
petelui i a sarei...
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

30

M'am intors iar in ora, iar pe drum prietenul meu, care cunotea vieata
de aki, imi lAmuri.
Aa e, avea dreptate Ers, sA fim atenti.
Nu tii ce periculoi sunt aceti pescari, toti marinari, toti pdtruni de
idtile bolvevismului.

Si dacd ai ti ce groazd am tras noi anul trecut, cand trecuserd bolevicii Nistrul, cate nopti nedormite i cata rAspundere...
Si totui mi s'a parut cd sunt oameni buni, darnici...

Da, is buni, i totui ar putea fi i raj cand le-ar veni la indemana.

In drum spre casa comandantului, intalnii un alai, un card de femei, cu
prapuri i preotul inainte, treceau dupAind pe puntile de scanduri. Preotul cu
cddelnita imprdtia mirezmele tdmaii in aerul proaspat al diminetii.
Lipovencile, cAci erau numai femei, mergeau acute in urma preotului, iar

una tanara, ducea in spate o cruce mare yopsitd cu boia albA, pe care era
scris numele celui mort.

E o femeie care a murit i acum se duc sd-i puie o cruce la mormant...

Aa e obiceiul... dar cate obiceiuri ciudate nu au..., fAcu el, dandu-se ios
de pe punte 1 Idsand drum alaiului.
Da, da continua el, se pare cd sunt cei mai buni oameni din lume, se
roaga la Dumnezeu i seara i peste zi i noaptea i-i fac cruce de zece ori
dac trec pe langa biserici, i totui... in sufletele lor e noapte... ar fi in stare
s te omoare pentru nirnic.
Nu apuca sa ispraveascd vorba i din partea opusa, zdrii o namild de
om, care yenta leganandu-se. Cand ne apropiardm se opri locului i cdutand
sd-i tie echilibrul, scoase paTaria din cap inchinandu-se i bolborosind ceva.
Eu sunt un out bun... ett am bdut domnule comandant..., eu nu fac nimAnui rau", vorbi el clipind din ochii lui pe jumAtate inchii...
Figura pdroasa, arsa de soare, umerii lati, mainele de uria cu palma cat

lopata i totui un suflet aa de bun, nu face nimanui raw', vorbi el.

Comandantul se uitd la mine i-mi intelese gandurile... vezi aa sunt toti
cand se'mbatd... blanzi ca meii... dar ia sd te princla. acolo in delta', aa
ti-ar vorbi ?
Dddui din cap i nu tiam ce s rdspund.
M'am despArtit de prietenul meu i-am plecat la casa obtiei. M'am aezat pe terasd, privind florile i parami parea rAu, CA cloud glasuri autorizate
imi schimbaserd impresiile.
Aici, intre flori, in preajma 'apelor care lumineaza sufletele, in coltul
acesta unde nu este sens sa se urascd oamenii, unde toti pescarii sunt bogati,
i aici aceleai pAreri cd oamenii sunt rai.
Cum nu se gasete un colt pe lumea aceasta uncle oamenii sd nu se
plAnga impotriva oamenilor.
Da, eram aa de multumit cu putin mai inainte cat fusestm singur i iatA
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

31

cd abia venisem in atingere cu oamenii i Lard sufletul meu trebuia s primeascd aceea amard lozincd, cd oamenii sunt rai i pe apa, i'n munti, i
ori i unde se micd 1 trdesc aceste fiinte insufletite de Dumnezeu.
Bucovat, Vorniceni, Nisporeni, Nemteni, Valea Prutului.
Dela gara
Bucovat, pornim spre Vorniceni cu balahurcicul... Balahurcicul ! Ce personaj interesant e acest tip pe drumurile basarabene !... Ii intalneti de obiceiu prin
grile cari Ieag targurile mici cu oraele... Imbrdcat prost, loarte vioi i indatoritor, te ateaptd in gara, ori vine de te ia de-acasa, totdeauna cu'n ceas iiiainte. de ora care i-ai spus. Trsura lui, o cnlita mare, lung6, cu cai buniori,

'

-^

--.--,

,I

'

......-. :. 4

...,..;4,

A .:i : f

.
.

.1

7.

..
.

ri

.
,
mr

:rrIA
r . -;

6{.

.....

..

.,

0 fantiina din regiunea Codrului

ingramadete inteinsa i trani i functionari i popi i militari, oameni din toate

treptele i de toate neamurile...
La deal se dd jos, la vale inpiedicd rotile, i are o grijd mare sd nu-si
strice caruta i nici reputatia...
Am pornit aa dard cu'n balahurcic, impreund cu vreo zece pasageri, re-

nunlnd de build voie la trsura potei, ai carei cai, au ajuns astzi intr'un hal
de slabiciune ne mai pomenitd
I

Dimineata era linititd, zArile limpezi, paduricile din fata inegreau culmile...
Campul bine lucrat, iar prin imauri, flori albastre, riemuritoare, s'aterneau ca
0 panza uria...

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

32

Din camp deschis, indata ce ne-am apropiat de Vorniceni, am intrat In

valea larg deschisd a Lozovei... De-oparte, vii se ridica pe coaste, de alta,
paduri din ce in ce mai dese tin strajd cdlatorului.
In Basarabia, e lucru rar o padure deasa... De aceea, daca ai trecut de
malul Nistrului, ori al Prutului, ochii Cal foarte rar se vor mangaia de farmecul
unei paduri...
Trecem curand Vornicenii, un sat frumos ale carui case acoperite cu olane

roii, sclipesc insangerate in lumina diminetii... Lasm la dreapta, ascunse in

desimea copacilor Lozova, Miclauenii, Do Ina, i ridicam tot la deal spre Varzareti cu rnanastirea de maici...
0 taiem de-adreptul prin 'Jac:lure, pe drumuri rele i prapastioase. Mai toti
pasagcrii se dau jos... Balahurcicul racnete, indeamnd. Obrajii i se fac roi
ea racul i sudoarea i se strecoard boabe pe chipul lui pares... dar nu slabete
de loc caii.
Drumul e periculos, uneori roatele carutii, ating marginea prapastiei...
Cand in sfarit ajungem sus pe varful muntelui, dup o jumatate de ceas
de urcu, privelitea e minunata...
Zarile sunt albAstrii... i par'cd fumega... In fata noastra se desfac guri de
vai, adanci i abrupte... Pereti de stanci, sclipesc In soare... Sate albe se desluesein zrile fumurii. Iat colo In fata noastra peste rapele adnci e Vdrzareti...
dincolo, spre dreapta Cristetii...
Natura e aici linitit, dulce, puiorii acetia de munti, cu zarile lor albastrii, imi amintesc poalele Carpatilor...
La mndstirea Varzareti, cocotata pe deal, cu biserica verde, ne oprim
pentru o jumatat de ceas, 1 aceasta dupd mult rugaminte dar mai ales dupa
baciul promis balahurcicului.
Terenul din spatele manastirei e nisipos i fugitiv... Dealuri intregi s'au
pravalit, i amenintau sf. loca, daca nu se luau grabnice rnasuri...
A trebuit sa se lege bine malurile cu pari i sa se consolideze cu legaturi
de nuele, ca sa nu inainteze pravalul...
C-e linite, ce racoare, ce pace sfanta In cuprinsul manastirel! Chiliile albe
i trapezul, peste tot o curatenie sclipitoare,..
Maica stareta ar voi sa ma polteasca in chilia ei sa stam de vorba, sa-mi
spue multe din necazurile care le indura, mai ales ca a auzit ca sunt scriitor
poate, eine tie cand, voi cid cevd la jurnal, dar balahurcicul sta la o mica departare de mine, micand nervos intre degete coada biciului...
Ma inerveaza atitudinea ovreiului, dar n'am ce face... Atatia pasageri cari
n'au nici tin interes cu sf. manastire, nici cu natura, m'ateaptd...
Eim repede din Varzareti, urmariti de nori negri manati de \rant... Un

stol de mori de vant posomorite i cu aripile intinse stau gata sa porneasca.

Dealurile repezi i padurile tinere s'au inegrit, freamata nervos
Grija tuturora de a nu ne apuc ploaia s'a marit... toti se uita cu oarewww.dacoromanica.ro

PITOREASCA

33

care ciudd la mine, cd i-am intdrziat... Dar cel mai manios, e un tndr, functiondra, care a venit in Minute negre, cu ghete de lac la o nunld in Nisporeni...
Se uitd la norii negri cari ne urmdresc, la nevasta sa care tine un copila
de tata in brate, apoi la mine i d din cap...
Micarea aceasta din cap, pe care i-o surprind de cdteva ori, imi spune
mai mult ca orice insultd.
La Nisporeni. tdrg mdrior cu subprefecturd, coald medic i cu'n spital
pentru vite, schimb balahurcicul...
Dealurile s'au potolit de aici incolo... In locul muntiorilor i rapelor vom
intalni culmi linitite cari strdjuesc o vale largd prin mijlocul cdreia un pdrdia
. V-4:
rr.

Un podet din regiunea Codrului

sdrAcAcios Tarnova" coboard in verile ploioase de dincolo de Selestea Caldrailor.

Sate le sunt tot a de rare... dar oamenii au cdptat cu totii pdmant...

Rand dincolo de Boroaia, stpanea Sinadino... domenile lui treceau de 5000
de desetine...
Urmele revolutiei se vdd la curtile pe tango care trecem. In furia lor tdranii, au ddrmat castelurile, au prAdat averile... Boerii toti fugiserd... Cand s'au
intors, sub protectia armatei noastre, n'au mai gasit nimic...
In vAile acestea frumoase, opusturi solide ingrAdeau apele durand ghioluri
bogate in pete...
3

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

34

Taranii au daramat opusturile, au dat drumul apei care s'a scurs spre
Prut... Seceta a continuat opera de distrugere cad nimeni n'a dres ceeace s'a
stricat cu atata uurinta...
Trecem pe langa un sAtior abia ndscut ,,Averescu. Cineva mi-a spus c
prefectul actual i-ar fi schimbat numele. La Calimneti, catuna sraca, ne oprim...

pranul care m'a adus n'are gaud s meargd mai departe. l-s caii slabi, i nici
n'are nutret... II conving insa cu trei hartii noui noute.
Pe drum el imi Idmurete, Ca era mai bine cu boerii, cd jun-Mate dintre
ei, ar da i pamant i tot numai de s'ar intoarce vremurile dealtadatd...
Inte leg ca seceta care bantue de doi ani i-au descurajat in aa. hal... Caut
sa-1 conving, dar el clatind din cap, ingana... Cu tot pamantul, n'avem ce
manca"...

$i cine e de vin5... poate Romanii ?

El se uit la mine i tace...
Curand lasdm valea larga care va da in luncile Prutulul i urcam la deal
spre Nemteni.
Culmile dealurilor se succed regulat ca nite trepte,..
Dupa o jumatate de ceas zaresc dealurile albastrii ale Prutului... Satioare
mici revarsate pe coast abia se desluesc.
Natura e linitith, mareata... Ploile din ultimul timp au indreptat popuoaiele... In unele locuri taranii au varit plugul i au semanat in locul panel
albe parang...
Speranta pare c'a incoltit in suflete...
Vezi ce frumoase sunt popupaiele ? vorbesc eu taranului.
Nu zice hop, cucoane, pand ce nu treci parleazul... raspunde el ganditor.
Ne apropiem de Nernteni... In stanga se zaresc esurile Prutului i ochiurile
de apa, nscute din varsdtura.,.
Prutul linitit pare un fluviu... Cu tot verdele pdurilor, verdele campiilor,
el pare intunecat i manios...
Ma dau jos din caruta i ochiul meu cerceteaza zdrile...
La stanga mea e oseaua cea mare, care leaga Chiinul prin FlncetiLapuna cu Huii.. Iata i podul cel mare de fer... Colo peste Prut, e Brinza,
dincolo in fata Sipotenii...

Pranul ma lamurete cd pot trece dincolo pe un pod umblator.

Coborim in Nemteni... un sat mare, frumos, unde am pldcerea de a ma revedea dupd ani de despartire, cu judecatorul ocolului, un fost elev al meu.

Am stat cu el mult de vorba i ne-am amintit de Tulcea, de fotii lui

profesori morti.

$i cum te distrezi aici ?

Destul de bine... In Mai, veneam aici o intreag societate s'ascultam
concertul de privighetori... Pand noaptea tarziu stam sub ramurile plopilor.
Si-n luncile Prutului, canta aa frumos privighetorile...?
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

35

E o minune nu altceva...
Dar iarna... nu ti-e greu ?
Nu... de loc... Am prieteni, prin satele indepArtate, i foarte des primesc invitatii, cand sunt liber ma duc cu pldcere...
Am trecut Prutul inapoi cu amurgul de sange care se cobord din inalt pe ape...

A douazi cnd sd plec, am stat mult pe muchea unui deal privind luncile Prutului, 1 gAndindu-ma mult la versurile poporului, care'n accente ap

de limpezi sintetizase o stare de lucruri care astAzi nu mai e.

Puicutd din ceia parte
Prutul ista ne desparte.
Rusul ista n'are moarte".
Chisinu, Vasile Lupu, BAlti, Floresti, Soroca, Cosuti. Te urci in tren
noaptea la 10 in Chiindu, i cnd te-a prins bine somnul o mana puternica
simti cd te sgAltie.
Sculati, schimbarea trenului pentru
Te dai jos in gard i somnoros, treci prin sala goald de ateptare spre
celdlalt peron...
Bagaje ingrAmddite pe margine, 1 chipuri somnoroase, cu buccele, militari din concediu cu laditile, ori cu cdte-o gdsca in traista, cine tie cdrui plutonier s'o ducd plocon, se terg greoi pe lAngA tine.

Un vnt rece iti mangle obrajii, un acar unsuros cu-n felinar rop ti-a
tAiat calea, un dine fArd nici un stapan, se'ncurcd intre picioarele cdlAtorilor.
Liniile ruseti s'au prefcut, mainele, vagoanele la fel, numai ueratul
acela greoi, intunecat, ca venit de sub pmant, a rdmas i astAzi sd-ti aminteascA vremurile trecute, cand trenul s'a apropiat de statie.
PAnA la Balti, dormi in voia cea bung. CAlAtori, in clasa intdi putini, ap
cA fiecare ii ocupA ca la el acasd o canapea, avAnd grija sd-i pue sub picioare
jurnalul obicinuit, ca sd nu cadd in contraventie cu nouile dispozitii ale C. F. R.
Ma trezesc in gara mica, o gheretd pdcAtoasA, cu-o inscriptie al cdrui

nume ttu m'a interesat niciodatd.

Mute, trsuri i pasageri cari se dau jos ca s'ajungd mai degrabA in ora...
La gara mare, in restaurant, bent ceai, iar timpul rAmas pAnd la plecare,
II petrec privind i admirAnd splendidul parc al gdrii, cel mai frumos parc de
gard in tot cuprinsul TArii, dupd expresia nu numai a efului de statie, prietenul meu Radulescu, dar i a cAlAtorilor cari au trecut pe aici.
In Balti, n'ai avea ce vedea, cu toate cd dela aezarea noastr, multe
s'au prefAcut in orapl acesta glodos, inconjurat odinioard de bAltoace...
5i ce bucurie cand maina greoaie se pune'n micare... Ai vrea sa sbor
par'cd mai repede spre Floreti...
Nici o privelite care sA-ti mangae ochiul... dealuri posomorite, sterpe, uvile de esuri line, i nici o limn de padure... un copac, departe in zare e-o
mare minune...

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

36

Cele cdteva stajii !And la Floreti le trecem repede, iar bucuria mea nu
e mica cAnd trenul a atins marginea satului, in ogrzile cArora soldaji de-ai
notri stau drepji privind trenul.
In fuga se vAd la uile caselor tablije cu inscripjii, ceeace'mi amintete
de refacere in Moldova anului 1916 1919, cAnd orice casd mai curajica reprezenta sediul comandantului unei unitdji.
In gard la Floreti, caliva evrei s'au i repezit la mine.
Cu trAsura ori cu automobilul ?
Cu automobilul, ma Ondesc eu, i'n cdteva minute
iatd-md instalat langA ofer, un bucuretean simpatic, care e i tovard cu
." evreul ce stA la dreapta lui
1 pand dincolo de eirea
4
din sat culege cdldtorii depe
drum, i-i bagd, claie grd.
4
;
madd pe platforma autobuzului, prefAcut in automotbil de pasageri.
I
Printre L.alti JovarAi de
drum simpatici am placerea de-a avea i doi hoji
cari legaji de mani, cu jandarmii dupd ei, au fost
trantiji acolo aldturi de restul gloatei.
.

In sfdrit,iatd-ne pe drum...
Domnul Uer, la dreapta oferului, dd comanda... Auto1

buzul se lasa la vale, urcd

la deal, iar se urcA, iar coboard, gdfae, pare cd geme,
dar ware ce face... trebue
sd meargd...
Am trecut prin cloud sa-

0 Troita in judetul Balti

te... Frumuica... i Bezeni...

Frumuica, e in vale, i
are 1 o baltI, care cine tie prin ce minune a scApat de secetd... arduri degdte pdteazd faja linititd a ghiolului.
Dela Bezeni la Isvoare, drumul e mai lin, apoi de aici, in colo dealuri 1
vdi, fr urmA de paduri, ori de sat... Floarea soarelui, ne rade in cale cu
bucurie...

www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

37

0, tristeta campiilor ondulate basarabene ! Ce mult s'a gravat in sufletul

meu singurAtatea campiilor tale incrustate de aceleai coline i vdi fdra sate
i fdrA vieatd...

Uneori mergi cale de 10 chilometri, fr sa'ntalneti o umbra de copac,

ori un 'suflet de om...
Ridici un deal mare, crezand cd dincolo de creasta lui vei da de locuinti
cu vieata, micare, dar ateptarea ti-a fost zadarnick..
Aproape de Soroca privelitea se schimbd! 0 pAdure frumoask s'aratd pe
culmea dealurilor...

0 talent repede prin mijloc, pe-un drum natural,. ldsand oseauaingro-

zitor de rea la o parte.

Cu cat ne apropiem de Soroca zdrile se imbraa in verde... Cerul ne
apare mai limpede.
Acolo trebue sa fie Soroca, intreb eu pe bucureteanul meu...
Dupd dealul care se vede.
Coborim acuma o vale, prApdstioasa cu cotituri scurte..., un drum periculos mai ales pentru hudubaia noastrA care duce in spate aproape 20 de sufkte.
Soferul ii inzordeazA mainele pe volan i ochii lui sclipesc de ingrijare prea mare...
0 micare greOla i gata...
In fata noastrd prApAstii infiordtoare i stanci uriae, stanci din piatrd ca
varul, albesc sclipitor in soare...
Ctildura se'ntetete dar boarea Nistrului ne mangaie obrajii...
Iata-1, e aici, dupd cotul acela aa de pronuntat.
Trecem acuma pe langd el, i oseaua care e aa de find cu pomi sdditi
pe margine, de ai notri, e aa de dreaptA in cat bucureteanul, ca i cand ar
voi sa se rdzbune, d drumul mainei...
Mute frumoase cu flori la ferestre i flori in pridvor, varite in malul
prpastios, 1 Nistrul pe dreapta aa de limpede, aa de curat Iar dincolo, sA
asvarli cu piatra, Ucraina... Te uiti i nu-ti vine s crezi... Aici, in fatk se'ncepe
tara teroarei i-a necunoscutului ?
In fata casei m'atepta prietenul meu scriitorul lov. Para la el urea o
carare printre copaci roditori i tufe de tot felul.
Un adevrat cuib poetic e locuinta lui lov...
In oddile largi i curate, impoctobite cu scoarte i chilimuri moldoveneti,
cu portretele tuturor scriitorilor notri, e o atmosferd de voie bunA i prietenie
care te cucerete deodatd... Si privelitea asta mdreatd, mirosul florilor, aerul
curat, care intro. din belug in oddi, totul te dispune
Si nu tiu ce sa fac mai intai, sd'ncepem a ne povesti intamplari din vieata
noastrd, s'admir panorama pe care ne-o desvekte in fata Nistrul, sd-i cercetez
I

biblioteca ?...

Dupd mask cu toata oboseala drumului, in loc sa dorm imi sprijin coatele

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

38

de prichiciul ferestrei, i raman cu ochii pironiti in gol... E adevdrat i totui

nu-mi vine a crede... Pe aici am venit eu cu vaporaul, dela Tighina, in Basarabia ruseascd? acum 12 ani...?
.

i astzi, in Basarabia noastrd, in Tara mea, din casa unui scriitor ro-

man privesc liber, locurile pe unde am cdlcat odinioard cu atata teamd ?

0, locurile acestea aa de fermecdtoare, stdpanite de straini un veac

mai bine!

Putea oare Dumnezeu sd mai rabde nedreptatea aceasta strigAtoare la cer?

Ruii, numeau Basarabia dela Soroca in sus Basarabia ElvetianaD !... Functionarii lor din imprejurimi, veneau aici sa.'i petreacd luna de concediu... Bolnavii ndrneau cast*, ca sa'i indrepte plmanii...
trul de alta, vile coIn adevr, Soroca e
677."7.
cotate sus pe varful
un cuib de recreatie,
stancilor, iti fac imde linite, minuna t penpresia mai degraba a
tru bolnavi, cerul cuunei aezdri de statirat i limpede, frumua-F
une climatericd, decat
setea peisagiilor, redd
o capitald de judet...
sAndtate acelora cari
Aproape de apusul
,
a u pierdut o...
soarelui, pornesc cu
Ordelul ghemuit inlov pe strzile linitre dealuri stancoase,
tite, pavate cu lespezi
acoperite de vii i liValea RAutului.
marl de piatr albd,
vezi deoparte i Nistrecem prin mica grAdinit, ne oprim in pieta, ne intoarcem o stradd la dreapta
i suntem la Nistru...
Trei strzi, sunt de toate, trei strzi paralele in partea cea mai larg a

oraplui, intre Nistru i munte, iar in spre bariere numai doud.

In Soroca, cand iti d cineva intalnire nu se insemneazd locul, cad dac
ai eit in ora, nu se poate sd nu te intalneti... Chiar dacd ai intrat undeva
cu treaba, sergentul de ora, cunoscutii, iti spun numai decat... unde te afli...
Dud vara, Soroca e a de frumoas, i atrAgAtoare, in schimb iarna, vai
de acei cari ar avea o nevoie sd piece, mai ales in epoca ploilor...? De aceea
bietii functionari cari s'au aezat aici, de cum vine toamna ii iau rams bun
dela orice legatura cu restul Tdrii...
Seara e intunecoasd... Cateva stele sclipesc din indltime... Din fereastra
deschisa zaresc dunga argintie a Nistrului... In spate, stancile negre par infiordtoare...
In Tichinovca pe celdlalt mal, s'aud glasuri omeneti, aa e de mare linitea...

Printre copaci zaresc cateva lumini, ceeace face sd ma mir... Intreb pe lov...
Cum se face cd intr'un sat ad mare, doar cateva lumini ?
N'au gaz...
Dar alte...
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

39

Vai de capul lor... Dacd nu s'ar duce dela noi contrabandA nu tiu zAu
ce-ar face.
Si cum se pot strecura contrabanditii ?
Acuma nu prea, dar iarna... Cum sA-i pAzeti in noptile negre... Nu vezi
Nistrul... cand e inghetat doar cativa pai sA faci i 1-ai trecut... $i apoi ce sA
le facA... mai toti au neamuri aici...
Aducem apoi vorba de literaturA, de viata care o duce el aici :
Ei, de veneai in Mai s'asculti privighetorile I... Stdm noaptea, iatA a
cu coatele pe fereastrA i nu ne mai sAturAm... Una, zece, incepeau deodatA...
0 nebunie nu altceva...
Eu i-am povestit de concertele auzite la Chitcani-Pullaceni... $i lov a cdzut
pe ganduri...
$tii ce, imi vorbi el intr'o vreme ?.,. De-am fi:sAnAtoi, la anul, in Mai,
'

-,

'.."-t,.
a

A.
In preajma Sorocil (Nistrul).

sA colindAm tot malul Nistrului de aici dela Soroca in jos... SA ne sAturAm in

caltea pentru toatA vieata de cantecul privighetorilor...
MA uit la el 1 dau din cap.
El tace 1 nu-mi rdspunde. A inteles gandul meu.
Dimineata ma duc sd vizitez cetatea... Cobor pe strAzi inguste, pietruite
ingrozitor de rail, prin fata unor maghernite umede, joase, pline de murdArie,
de miros i de mute de unde se ivesc chipuri de evrei negustori, cari la
trecerea mea aruncd cAutAturi sperioase...
Trec pe langa o sinagogA, o ferdrie i cobor la mal... Multime de femei,
copii, se scaldA i-i spala rufele in apa limpede.
Un grAnicer st in fata cetAtei...
Cu ani in urmA, cetatea era invecinat cu gunoaele i murdAriile targului,
cu toate cA aici era portul, unde acostau vapoarele pe Nistru.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

40

Acuma locul e inprejmuit cu gard de sdrind, gunoaele au fost scoase, flori

i tufe de mdciei, cresc in jurul gardului...
Cu voia santinelei intru in fosta cetate, care dttpd cum spune d-1 lorga, n'a
fost niciodatd un cuib de apdrare, ci mai mult un punct de strajd in calea TAtarilor i a dumanilor cari cdlcau pdmntul Moldovei...
Intr'o trsuricd a zemstvei pornim spre Cosauti...
E in amurg... Oraul cu clAdirile lui rdmane in urmd... and depe dealul
Bujeroiului intorc capul 1 privesc in urmd, oraul pare cd arde... Nistrul pare
un lac de sAnge, in asfintitul de purpurd. $i ce ciudat e, cd din pricina cotului
care-I face el aici, la inceput. nu pot deosebi dacd Tichinovca, satul din feta
Sorocei e In Ucraina.
Cale de aproape o ord cAlAtorim intr'o singurdtate cunoscutd mie... 0 singurd limbd de pddure, un huceag, cu o casd de tard. i un cAldret pe cal alb
intAlnim la jumdtatea drumului, dincolo de Soroca...
Nistrul aici face un cot 1 intra antic in malul Ucrainian. Ciudat e raid
acesta plin de cotituri. Uneori coturile acestea sunt mai line, alteori scurte i
intrd ca nite dinti uriai in trupul Basarabiei...
Incepe a insera. Un \Int uor trece prietenos printre lanurile de popuoi
proaspt praiti... Nori turburi se ridicd dinspre Ucraina ca nite munti de pacurd... VAzduhul e intunecat i in aer miroase a ploaie...
Coborim la vale. Nistrul care i-a ascuns fata cale de-o ord Ii area spinarea argintie...
In feta, in negreala de pomi 1 case albe, se desluete lampolul.
Stand enorme de piated, de acum inainte, incununeazd malurile Nistrului...
Coborim tot la vale, i intrdm in Cosauti...
Cdsute frumoase, gospoddrii bine intemeiate i flori la fiecare casd.. Tufe
de trandafiri zdmbesc ici colo.. Peste tot un verde inchis, i o curAtenie care
te uimete, curtile oamenilor bine ingrijite, casele toate vdruite...
Printre pomi zdresc gospodari cioplind lespezi de piatrd... Unii fac cruci,
altii roti de tocild...
Albul cdmeilor lor, albul petrelor, verdele copacilor i argintul apei, toate
culorile acestea imbinate, Iti d o impresie de melancolie vagd...
boy imi lAmurete : gospodarii de aici trdesc mai mult din cioplitul pietrei...
Vezi lespezile acestea, trebuie sd fie comandate la vreun targ oarecare... Crucea
ceea mare de acolo, cine tie in ce cimitir i la capul cui va fi aezatd !
Dar piatra ?
Piatra o iau din stAncele de colo... fiecare gospodar are cariera
latd i stncile vorbete, lov intinzhnd mna...

Ne oprim in fata pichetului... 0 casd curatd, cu flori... In feta un soldat

de strajd privete depe parapetul care pared anume a fost ridicat... Un monument frumos... ridicat prin stdruinta unui fost comandant de companie se
Malta in feta plutonului...

www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

41

$i coala i primaria, toate locuintele administratiei din Cosauti sunt aa

de frumoase i ingrijite...
Curtea boereasca, marginita de un gard de piatra i cu o poartd de fer, e
pustie... IntrAm inlauntru i privim in lungul aleelor. Nici un om, nici un caine
mdcar... Dece atata pustiu, atata melancolie ?
Ne intoarcem la pichet i plutonierul un bdiat tanar i simpatic, ne ese in
cale... Cu o deosebitd bunavointa el se ofera sa ne conducd peste tot... E tocmai
din Olt i la auzul locului lui natal nu ma pot opri sa-1 intreb :
Oltul e tot aa frumos ca Nistrul ?
Ei, unde se afla ! rdspunde el zambind...
Si cum te 'npaci aici ?
Bine... Oamenii sunt linititi...
Dar ce vorbesc de noi ?
Plutonierul privete la mine iar zambind...
Sunt buni... de treaba.... muncitori... Cand Ii intreb dacd-s multumiti rspund... E bine cu voi...
Nimeni nu te atinge,ce
e al tAu, al tau e... numai ddrile sunt mari...
Dar de Romania?

Acei cari au facut armata dincolo...

sunt cu totul altfel.
Plutonierul zim b et e
iar i cata In ochii mei
cu bucurie...

Imi optete in drum

Ca unt bine inarmati,

au mitraliere... au hra-

Din judetul Soroca.

na,.. numai Nistrul e

greu de pazit .. Atatea cotituri i rapi i
paduri, iar uneori patrula trebue s treaca
pe nite cdrari aa de
inguste, c un pas

greit i'ar face sa-i

piarda viata... Si ganditi-va D-trd", vorbi el dupd putin, clatinand din cap,
ce greu e noaptea, dar mai ales iarna... Si slujba noi o facem mai mult noaptea"!...
Intram la singura bdcdnie de aci... Nici bere, nici yin, doar ceai i limo-

nada... Pentru ase lei, fiica stdpanei ne-aduce o sticla de un chilogram...

Cumpardm covrigi uscati i-i mancdm cu limonada... Dacd am atepta
putin ar fi i samovarul gata...
Dar umbrele serei cad tot mai tainice... In lampol s'au aprins lumini..
Pe Nistru cativa pescari i-au pregatit ciobacele sd porneasca la pescuit sub
ochii granicerilor.
.
Petele II vor Inp .rti pe din cloud. Pe malul din fatd, doi graniceri rui
soldati roii, au pornit in patrula.
Pazesc i ei ? intreb pe plutonier...
Ei pazesc...! Vai de capul lor !..
Ma uit in zare. Padurile s'au inegrit... Stancile uriae, care'ncunund maiul, apar aa de fioroase !

www.dacoromanica.ro

42

BASARABIA

Tdcerea peste tot e grozavd... Un ldtrat de chine nu s'aude mdcar. Aerul

e rece i-ti intapd plAmAnii... Trebuie sd plecdm... Trsura ne-ateaptd..
MA uit fa plutonierul simpatic... E aa de bun sufletul lui, ori singuratatea
aceasta il face mai prietenos, mai ginga cu oamenii ?...
Ne despartim de Cosduti, cu multumire dar i cu o tristete care ti-apasa
sufletul...

Inainte de a pleca din Soroca, pornesc cu lov disdedimineata, prin ora...

Tarani din colturile cele mai depArtate ale judetului au venit la el ca sd-i
ceard sprijinul i-1 ateaptd in fata portii. Unii vin cale de zeci de kilometri
pe jos ; printre acetia mi-a atras luarea aminte, un taran, in tarligi, i aproape
orb... Venise cale de 40 de vArste, cum spunea el, ca sd meargd d-1 lov cu Mitsui
sd-i dea un ajutor, cd-i invalid de rdsboi i cu seceta aceasta, n'are ce manca...
Fostul prefect de Soroca, cu 'sufletul lui de poet, nu-I putea refuza...
lacd aa yin in fiecare zi, disdedimineata cu fel de fel de necazuri... Unii
md scoald din pat... Ce sd le fac ?
5i lov clatind din cap :
Ei dacd ai ti, Cate necazuri 1 nedreptAti suferd oamenii acetia...
Md uit la ochii lui triti i nu rdspund nimic...

Dar acum and sunt departe de el i Soroca adaog :

DacA ar fi toti ca el, cu sufletul asa de curat, patrunsi de aceea calda
iubire de neam, ce nu s'ar fi fAcut in Basarabia ?

Tighina

Manstirea Chitcani

De cum am pdrdsit Chiindul, pe osea, de alungul liniei ferate, afard de

casute modeste, nesfdrite iruri de vagoane i dealurile ondulate care se succed
ca nite valuri incremenite, deoparte i de alta a drumului, nimic nu bucurd
i inveselete ochiul...
Aceea monotonie tristd se revarsd pe suflete 1 o mare durere sufleteascd

te face sd cazi pe gAnduri i sd te revolti... fdrd sd tii pe eine.

Aceea secetd care bAntue Basarabia de doi ani, amenintd Inca i mai
grozavd in anul acesta...
Pe drumuri oarneni triti, garboviti par'ed sub apdsarea foamei, privesc in
pAmAnt ca i cAnd le-ar fi fried sd priveascA cerul nemilos pe al cArui fond fu-

muriu, nori dacd se adunA, un vAnt pornit de eine tie unde, vine sd-i inpratie...

Trecem in goana automobilului pe lingd cateva sate... i aceea tristetd

ne urmdrete pretutindeni...

Ghiolurile au secat, i acelea care-i mai tremurd fata in lumina soarelui

stau gata sd se usuce...
Pe stAlpul telegrafului i sub cerul cenuiu, plutesc in sboruri line prigoriile i'n sate o tacere de moarte...

www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

43

Bulboaca. Prin \TM umezeala se mai mentine, i granele infrigurate, se

lupta intre vieata i moarte, ateptand par'ca de sus boabele de ploaie s le

readucd la vie*. .
Copilaii, cu ochi bolnavi de foame, ne privesc in trecere i ca i cand ar voi
sd ne spue ceva, intind spre noi maini deznadajduite...
Un card de vite, slabe, pateaza in preajma un deal mohorit...
Un Wan, care-i adapa boii la o fantana unde ne oprim, se uitd gale
la noi...
Ce convorbire poate fi mai atingatoare pentru el in vremea aceasta...?
Nu ne plouA... moule... nu...
Nu boerule... i tare e greu... mor vitele de foame... 1 macar de ele
de s-ar indura Dumnezeu...!
Se uitd la noi, scoate o dotard cu apa in cloud cu pamant... i le-o inde jale noi calatorim
tinde tovard ilor lui de
intr'o maina de lux,
munca i de suferinta...
.
'
pe cand el ii Mae piPoate-o da Domcioarele goale i baldnul... mdcar porumbul
ife
torite de munca pe drus scape.
.P
murile sgrontoroase...
S v'aucla cel de
Dar ce suntem noi
sus.Automobilul porde vind ?
Dela Bulboaca, deanete in goana lAsand
!

"IAA

in urma un nor de

lurile devin mai repezi,

mai adanci i pline de

praf...

Intre Tighina I manastirea Noul-Neamt

verdeata...
Par'ca mi-e ruine
(Chitcani).
['Muffle de aici au
ca'n vremea aceasta
atras ploaia i campul e mai verde, mai catifelat... Inima se bucura i ochii
ne rad dupd atata tristete... Urcam mereu la deal i maina gafae ca un om
in agonie... Vii frumoase i porumburi abia prdite, cu picaturi de ploaie pe
frunzele late, sclipesc in soare ca boabe de diamant.
Drumul e plin de urcuuri 1 coboriuri... Trecem printr'o pdure tinr

de-un verde ginga...

Printre ramuri cateva privighetori ii incearca glasul in vederea noptii...

Coborim la vale.... Umezeala ne-a intrat in nari, ne gadela i ne invioreazd trupurile... Cu fiecare kilometru care-I strabatem bucuria crete in suflete...

De-ar fi de-acuma inainte macar aa peste tot, ma gandesc eu !..

In stanga, de dupd dealuri inalte se ivete un gol... Sunt cretete de dealuri
care se pravala in luncile Nistrului.
Acolo, pe dupA damburile acelea, trebue sa fie Nistrul, intreb eu pe
prietenul meu.
Ai ghicit...

Nu, am simtit, raspund eu...

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

44

topografia locului din harta ?

- Ctmoti
Nu, din sufletul meu...
Sufletul nostru, in legatura cu natura, simte totdeauna de unde ne yin
marile dureri i bucuriile.
Coborim la vale. lnaintea ochilor se desfdoard acum o privelite din cele
mai marete...
Nistrul, cu nenumaratele lui coturi i luncile pline de poezie, Tighina 1

Tiraspolul, dincolo in Ucraina, toate apar, ca pe o panza de cinematograf, in

fata noastra...
Dupa bura de ploaie care ne-a urmrit cale de cativa kilometri, in vazduhul curatat de praf, lumina e aa de vie 1 aerul aa de transparent, de dulce..
Soarele, in apus arunca raze galbii pe frunze, pe geamurile cldirilor, pe
ape i pAduri.

E un Joe de lumini ne inchipuit de bland peste tot... 0 inaltare de slava

i de bucurie catre Cel-A Tot-Puternic. Prin ramuri, pe garduri, vrbiile bucuroase ii scuturd penele i ciripesc in zeci de tonuri...
Casute albe, albastre, cu porti mari, cu aceleai obloane ne strajuesc
de-oparte i alta...
Am intrat in suburbiile Tighinei... Pe fetele oamenilor se citete o uurare...
WA, colo in zare sunt cazArmile din Tiraspol... vorbete prietenul meu,
intinzind mane... Maine cand vom merge la Chitcani, din turnul bisericei, vei
putea thri, cu o luneta, gara 1 chiar mainile manevrand...
Cu cat ne-apropiem de ora, privelitea se pierde, Nistrul ii ascunde fata...
Cateva vile singuratice ii desvelesc chipul dintre livezile pline de roada...
Tighina, cu cetatea ei posomorith, cu liniile drumului de fier i gara
o gara intr'adevar frumoas, cu cloud peroane se deslueste clar...
Soarele a scapatat la apus... Nistrul nu se mai vede. Oraul cu aceleai
strazi largi i fungi nesfarit de lungi, cu-o graaina neingrijita, unde nu calla
nici o muzica, un cinematograf in fata caruia s'aduna gurd casca mancand seminte. Tighina oraul istoric, aezat la granit, in capatul cel mai primejdios
al tarn, oraul de vamd dar Vera vama, nu ne cheama luarea aminte prin nici
o nota nou i deosebit...
Sunt aici multi evrei, i contrabanditi, cari in noptile negre i cetoase
es din cuiburile lor, cercand s treaca dincolo diferite mrfuri dar mai ales sare,
stofe i incaltaminte pentru care se pltesc preturi fantastice.
Cateodata aceti indrazneti aventurieri pltesc ca pretul vietii periculoasa meserie, dar numrul lor nu se inputineaza, altii yin de le iau locul...
Trecem grabiti prin strada principal, petruita cu mult ingrijire...
Pana la venirea noastr aici, strada aceasta era acoperita cu un strat gros
de noroi i nimeni dintre cinovnicii rui nu se trudea s'o desfunde.
Zilnic se nmoleau carutele, ii pierdeau delicatii galoi domnioarele, dar
nimeni, nimeni, nu-i lua curajul sa scoata clisa, care din zi in zi devenea mai
deasa, mai adanca...
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

45

Fostul politai 0. Bart i-a luat aceasta sarcina, redAnd orasului, una
dintre cele mai frumoase artere de comunicatie...
Un simpatic prieten care-mi istorisea acest episod, incheid cu clasicele
vorbe povestirea lui :

,Pierduta a fost i s'a aflat !

Cetatea De-atatea ori am vazut-o i in totdeauna de cdte-ori pAesc pe
sub zidurile ei, acelas fior ma cuprinde ! ..
Am vizitat-o intdia oara sub rui, in 1912...
Cu cAta fricd am pait atunci sub boltile acestor ziduri, pe aleele de petri, pe sub ferestrele deschise !...
0 lume intreagd de ofiteri, soldati, denscici, o lume de femei, fete, de

t-

7",

Nistru de langa Tighina.

copii, ma priveau, caci Ruii, aproape o divizie, locuiau cu familiile lor in

cetate

i nimeni nu ma intreba nimic.

0 singurd vorbd i cine tie ce-ar fi fost de mine !... cAci venisem fara
nici o voie ; un evreu. batran cu birja lui hodorogita, mA adusese pentru
cloud ruble.

Dar dorul de a ceded o cetate a strAmoilor, fusese mai puternic ca orice

primejdie.

Acuma pAesc fiber prin cetatea moartA, i farA vieata, pe langA clAdirile
arse, pe peretii carora a crescut cucuta, paesc ca intr'un cimitir vechiu, uitat
de malt, unde dorm amintirile veacurilor, trecutul de slava dar i de jale a
neamului...

Acolo, unde e clAdirea cu cloud randuri, a fost cazinoul... CAntau la ser-

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

46

bdri acolo cloud muzici, era sald de biliard, de lecturd, dansau ofiterii, domnioare, curgeau valuri de ampanie, apoi din mijlocul chefului, porneau cu
cArdul la gard, cinci ceasuri cu acceleratul la Odesa ca sd continue petrecerea, cAnd se infierbantau de fumul bduturii.
Ce viata fdrd grijd ! Ce nepdsare ! CM& trAnddvie, in sufletul acestui popor... care i astdzi in mijlocul mizeriei, se mAndreW cu titulatura :
Rusul fire mareatd" !
$i noi, care-i credeam aa de temuti pe cAnd ei erau aa de slabi ?!...
Coboard amurgul.
De pe zidul cetatii privesc peste Nistru. Pddurile de carpen, stejar 1 plop,
se intunecd... Nistrul curge linitit, in marginea pdurilor, e verde-lucitor cAnd
scapd intre prunduri...
Curge domol ca intr'un vis... In aer se simte umezeala i mirosul de pdure...

Cerul e de-un albastru inchis i ultimile raze ale soarelui, care a apus, anima
cateva fdii de lumina, in josul apei unde Nistrul face un cot 1 s'ascunde dupd o
margine de pddure...

In fata noastrd e satul Porcani... Iatd i podul, de-un verde dulce, rupt la
jumdtate, iatd i pichetul soldatilor roi...

Pe malul nostru un grdnicer cu arma la umdr privete lung cAnct in zare

cand la noi...

Nici un glas omenesc... E o Were peste tot ; in aer, pe apd, pe maluri, in

pddure... $i singurdtatea pare aa de grozavd,

te'nfioard...

aici in fata Nistrului...,

ca.

Da e aa de frumos amurgul, langd micele ostroave, aa e de calmd i

blAndd natura i totui,de ce nu tiu,iti vine sd pleci, sd te desparti cat mai degrabd
de nite locuri aa de frurnoase i pline de farmec.

CAnd s trecem prin fata pichetului nostru, un caporal vine i ne cere documentele.

Ne supunem bucuroi, i dupd un schimb de vorbe prieteneti, ne despdrtim invaluiti tot mai tare de umbrele noptii.

Borisovca

Chitcani

Mangstirea

0 grddind mAndrd, ca 'n basme, e drumul la mdndstirea Chitcani.

De-oparte 1 de alta livezi, livezi, livezi.
Ce mAini omeneti i-a aliniat aa de frumos !? 0 sfoard sa tragiun copac n'ai prinde in afar& de rand... $i toti cu trunchiurile albe vdpsiti, i frunza
deas de-un verde mat... Sunt aici caii, meri, peri, de toate soiurile. $i printre
livezi, casute albe ca laptele, i soarele rade printre pomi, printre frunze, cu pete
de aur, i ici colo, la cati-va pai Nistrul lucitor i dulce, strdlucitor i vesel sub
soarele diminetii, 1i aratd fata ca sa-i-o ascund iar.
Ce mangAere pentru suflet, e drumul acesta pe o vreme aa de limpede, sub
un cer aa de albastru I
www.dacoromanica.ro

PITOREASCA

47

Uneori, dintre ramuri, o privighetoare, care nu i-a isprvit cantecul, incepe

sd reverse o frantura de melodie...

De seara, daca ramanem, ai sd auzi un concert cum nu ti-a fost dat,

imi optete tovardul mieu de drum.
Negreit cd ramanem.
Mai bine de trei chilometri cat tine drumul printre livezi, mergem pe jos,
i nu ne mai saturam...
Padurea in care am intrat e deasd, i-a intunecat cerul... Uneori, printre
stejari i carpeni cu frunze dantelate, intalnim plopi uriai, spaimantatori de
groi....

Inainte de-a intra in mandstire, trecem prin satul Chitcani. Uneori, cdsute
cocotate pe coaste, cari par'ca stau gata s se ndruiasca in vale... ne atrag luarea aminte prin curatenie...
Chitcanidela satul care-o inconjurd de clou parli, dar numele adevarat
Noul-Neamt i a fost ziditd de calugrii, cari au venit din nordul Moldovei,
cu bani romaneti, din fondul spitalelor epitropiei.
Un turn Malt, unde astazi un post de grniceri, privesc prin luneta zrile
Ucrainei...

Peste 45 de trepte trebue s ridic pana sus... Dar cand ajung in varf
frumusetea care mi se desfpard dinaintea ochilor, ma rdsplatete de intreaga
oboseald...

Nth. Nistrul cum erpuete, s'ascunde ca sa rsara iar, i dincolo, departe

in zareTiraspolul, cu cladirile lui strdlucind in soare, i strzile, i gara cu

cateva vagoane.
0 ceata find, plutete in vAzduh. 0 ceata moale aburie se ridica din apd,
i'nvalue padurile care par adormite intr'o linite de veci...
Totul e aa de maret, ca nu tii ce s'admiri mai intai. Liniile fine trase
ca de-o mand uriaA, i care desparte verdele pdurei de argintul apei, umbrele
care le revarsd copacii in unde, sclipirile de argint ale soarelui, ori conturul

padurilor, care pare ma de regulate, de fine.

Cobor jos, cu regretul pe care ti-1 d sufletului, frumosul, pe care trebue
s-1 pardseti, i nu poti 55. duci cu tine de cat ce-a prins ochiul, ori amintirea
sadit in suflet.
5i ce-ar putea sa ne mai mangae acum, i sd ne impresioneze, du pd ce-am
admirat un colt din cel mai fermecdtor al Tarii...
Cele cloud biserici de iarnd i de yard, maretei impunatoare, i curdtenia din
tot cuprinsul mandstirei ? E demn de lauda, bundvointa acelor ce conduc aceste
sfinte locauri, dar ce sunt toate arzarile acestea omeneti, aa de deosebite, fa ta
de maretia naturei ?

Seara am hotarit sa ascultdm cntecul privighetorilor. Ca sd ne bucurdm

mai mult de aceasta mare favoare, am ales un colt de padure aproape de malul
Nistrului...

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

48

$oferul a stins cele dou faruri. Incet, paind cu grija printre ramuri, ne
afunddm in desi...

Vorbim in oaptd, dar paii notri, ori cate-o creanga uscat care trosnete
ridica un sgomot grozav in linitea noptii...
lata, pe cand ne sileam sa ne aciuem cat mai nevazuti, un vers lin a rasunat
la spatele nostru... S'a facut tacere...

Apoi din alt colt al padurii un glas fin a raspuns ca la o chemare i

iar s'a facut tacere... Dela o mica departare o a treia privighetoare pe un ton
in minor, a dat de veste ca e la postul ei, apoi glasurile s'au unit ca la o
comanda... Mai tare, mai armonios, cu intonatii cand groase in octava, cand
de sopran... Glu... Glu... Glu.. Till... Tiii... Tiii...
Zadarnic cercam sa prind in cuvinte moduldrile aa de mestre, variatiile
atat de neateptate...
$i cine ar fi f ost artistul care sa ne rede pe note intreaga armonie
Dumnezeeasca, care izvor din gua aa de fermecata a neintrecutilor cantdreti?...
Cine sa ne poata descrie valurile de armonie sfanta, corul de privighetori, intr'o noapte de Mai, pe malul apei sub bolta unei paduri dese ?
Mult vreme am stat aa cu urechea atintita, cu gandurile duse....
Ceva in mine se prefaced, materializmul brutal nascut din suferintele vietii
par'ca disparuse din sufletul meu... un dor nobil, duios i bland ca versurile
acelea melancolice i sfinte pogorise din inalt i luase locul oricarui sentiment
de urn, nedreptate, egoizm...
Ne-am sculat incet, i pind cu o evlavie mut pe covorul de iarba proaspath, am eit in marginea padurii...

In fata noastrd alt cor de privighetori, ne intampind cu o revrsare de

note tot atat de armonioase...
Tot malul Nistrului pana dincolo de Soroca sunt aa concerte, in noptile acestea, vorbi prietenul meu cunoscator al locurilor.
Tot malul ?
Da...

Ne-am urcat in automobil 1 incet de tot, am pornit spre Tighina...

Din minte nu-mi eeau cuvintele revizorului... i pe buze Imi fluturau versurile lui Heine, traduse de losif :
Si-ale tale ar fi copild
Copild, toate florile
$1 toata noaptea de-ai vrea
La geam privighetorile,...

www.dacoromanica.ro

POPULATIA
---.
(ETNOGRAFIE 1 STAT1STICA)

DE L. T. BOGA.

Caracterul etnografic al Basarabiei este romnesc, pentrucd i pldzmuirea

fizicd a pdmntului Basarabiei este asemandtoare cu restul pdmntului, care

formeazd unitatea teritoriald a poxrului rornanesc.
In imediatd vecindtate de Carpatii cari f ormeazd coloana vertebrald a trupului pmantului romnesc, podiul moldovean, din care i Basarabia face parte,
impartaete dela inceput soarta intregului teritoriu romanesc intre Tisa i Nistru.
f
"

q`

et

'

r,ak
,

41F.

'

'

tr.:"

-0

1'

'24hViZt

'"itlidq!M
6

L.1,2s.,.,1,1.4,411.i

r.77."-72,21'

casa

taraneasca din mahalaua Chiindului Sffmta Vineri.

Colectia Comisiunii Monumentelor Istorice. Secfia

Paean..

Lsand in seama istoriei urmrirea amanuntita a desfurdrii vietii poporului romnesc depe podiul moldovean, dela zamislirea lui pa.nd in preajrna
veacului de mijloc, din punct de vedere etnografic, trebue sd se sublinieze caracterul slavo-romAn al unei Orli din toponimia veche a Basarabiei, ca o martulle cd i In aceastd parte a pmantului romdnesc a avut loc o convietuire a
Romanilor cu Slavii. Cdci identitatea toponimiei vechi depe intregul podi moldovenesc nu trebue s fie atribuit numai strmutdrii dela Apus spre Rsdrit a elemend

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

50

tului romAnesc, ci ea este o mdrturie neclintitd a desfdurdrii in trecut pe Intregul

teritoriu ethic romftnesc a unor fapte identice, pe care uneori istoria nu este in
stare sd le Idmuriascd cu mdrturiile ce-i stau la IndemAnd.
Acestei epoci vechi ii datordm atAt toponimia slavd pAnd azi pdstratd In
Basarabia ca TArnova, Cerna, Camenca, Barnova i altele cat i toponimia
slavo-romAnd ca Cornova, Chetronita etc.
Predominarea toponimiei romAneti din Basarabia ne aratd biruinta elementului romftnesc asupra celui slay i In aceastd parte a teritoriului romanesc. inteadevar, mai toate vdile, dealurile, apele i satele poartd nume vechi
caracteristice romftneti : Valea-AdAncd, Valea-Boului, Valea-Bourului, ValeaArsd, Valea-Carpini, Valea.CAIddruca, Valea-Chitroasa, Valea-CrApdtura, deat.c.

LI

'

.1]

57'

P'.
--,,,--,Th'
' -- , .

'
tl.

' ',1

-q " . ' ,' .4.. V. ;.

-111:a.4?."
..:'.....:\l';;;4'
; .. .',...i.....:4".....:-.

''''

'

...

'.

: .7.

I a L ...

-;:.....1:Cui.,

.... 'I.'"
-- we."... ,.

,,

.....P7F.:1.......

-u

D2

01.

,..

'....!'' :

14

.4...
.

a..
.

":5

.3

.1:

4,...'. li'r7......;;. ...' cy

ii

.,
:.-

,'"'

.1

. ..
-

.01F,

0 cas veche in stil moldovenesc (Chiintiu).

Colectia Comislunii Monumentelor Istoriee. Eectia Basorabia.

lul Aluni, dealul Porcului, dealul Surpat ; rfturi ca Sdrata, Large, Floritoi; sate
ca Codreni, Buciumeni, Bdldureti, Carpineni etc.
Aceastd biruintd a elementului romanesc a fost determinatd de insdi legdtura strAns, fireascd a pdmAntului dela Nistru pand la Tisa : precum apele
depe acest pdmAnt pornesc dela mijlocul lui pentru a se revdrsa spre miazd-zi,
miazd-noapte, a pus i rdsdrit, tot ai 1 populatia s'a revdrsat mereu spre
toate aceste parti, Intdrincl intr'una vieata celor ce erau mai spre margine.
Numai o ddinuire strdveche, puternicd a elementului romanesc pand la
Nistru poate sd ne Idmuriascd Intinderea stdpftnirii politice a Domnilor Moldovei Indatd dupd Intemeierea .ei.
Primele hrisoave pdstrate dela domnii Moldovei, cari cuprind tiri privitoare la aceste tinuturi, vorbesc de aezdri romAneti statornice, de sari sowww.dacoromanica.ro

POPULATIA

51

ciale determinate, ceeace este o mdrturie vie cd aceste aezdri romaneti nu sunt
rezultatul intinderii puterii politice a Moldovei, intemeierea aezdrilor omeneti
cerAnd mai mult timp decdt cele cateva decenii scurse dela intinderea puterii
politice in aceste regiuni..
Odatd cu intinderea stdpftnirii politice a domnilor Moldovei pAnd la mare,
intdrirea elementului romAnesc insemnand intdrirea insdi a puterii politice,
domnii Moldovei, incepAnd cu veacul al XV, au cdutat ca pe acest pdmAnt de
margine al Moldovei sd se aeze elementele cele mai viguroase. Iar ca rezultat
a fost intemeierea unor aezdri romftneti puternice pe Nistru, pe clad peste
acest rdu imprtiau incd blriile nesfdrite. Mrturiile vechi ne desvdlue aci
aceastd vieata romAneascd intensd.
"

"e,

"

7"...

4%

nit

3.4

oftitnr4

-,

.7'

1._

41.o.

:A

0 casii in stil moldovenesc din oraoll vechi (Chiinitt).

Colectia Comisiunti Monumentelor Istorice. Secfia Basarabia.

latd ce ne spune o astfel de mrturie din trecut : Pentru siliti i tintirimuri vechi el Urseanu nerdmdind odihnit numai dupd ardtarea oamenilor i
fdcAnd insu cercare, au gsit patru siliti din silitea Scortdtilor in sus pe
valea Ldpunii pAnd in hotarul locului tArgului Ldpunii. Insd o sM1te cu tin-

tirim i cu iaz vechi unde se cunonte cd au fost i moard, aceia pi care o numete Basoc cu ai sdi a fi silitea Mdrgelatilor, in malul apii Lapunii dinspre
apus Inca i in malul dinspre rdsdrit la capul unui pisc mare. Altd sillcte cu

case mari di acole mai in sus pe de amAndod *tile

apii Lapunii din gios de Glod can s numete la ispisoacele Tacului, 1 la
aceastd silite iaz nu este. Alta siliqte in gura vail Negrii intre hArtoapele dinspre rdsdrit, unde mdcar c tintirimul nu s'a gasit fiind duddu mare, dar au
marturisit Idpunenii i insu Basoc, c au apucat acolo sat de Moldoveni cu
tintirim l cu timilii di

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

52

bisericd. AIM silifte di acolo mai insus in gura vii Balcenii supt hotarul locului targului Ldpusnii, unde iard sd cunoate cd a fost sat, cum nici ldpunenii n'au putut sa tga.duiascd ca n'a fost sat i bisericd i tot dinspre rdsdrit" 1).
Basarabia intreaga este presdratd de siliti" cu nume romanesti, marturie
netagaduita a vietii romAneti din aceste parti.
Dar ca orice pdmdnt de margine, Basarabia a fost i ea inraurit de elementele strdine din tdrile Invecinate, caci Nistrul nu putea fi o stavild de netrecut.
Aceastd infiltratie de elemente strAine, la inceput rare, sporadice au avut
7grffi

Spre Criuleni.

soarti tuturor elementelor rdtdcite in masele etnice puternice iomogene,contopirea.

Abia tArziu, din cauze politice, elementele strine aezate in anumite regiuni, i in numAr mai mare, pot rezista i forma chiar sate proprii.
Din aceastd categorie fac parte cele cloud extremitati ale Basarabiei, Nordut
si Sudul.

I. Nordul Basarabiei. Cu puteknica cetate de pe Nistru ca straja, tinutul

acesta intreg Inca dela inceput trebue sa fi fost cu o deosebit grijd populat.
lntradevr catastiful lui Petru Schiopul, Domnul Moldovei, din 1591, ne
aratd cd erau in tinutul Hotinului 1916 tdrani istov, 232 sdraci, 77 curtiani,
41 vdtai, 122 neamei, 95 popi". ComparAnd numarul acesta de 2483 de gospodari din tinutul Hotinului cu numdrul locuitorilor din judetele invecinate, se
constatd cd acest judet are populatia destul de deasa.
I) Direcilunea regionalA a Arhivelor Statului din ChiinAu. Condica hotAritorilor No. 8.

www.dacoromanica.ro

POPUL ATIA

53

Evenimentele politice desfdurate in veacurile urmdtoare, au Inrdurit mult

asupra aspectului populatiei din acest juiet.
Odatd cu transformarea acestui tinut in raid" turceascd, la inceputul veacului al XVIII, a urmat o emigrare in Moldova libera a elementului romAnesc
mai instarit, provocAnd prin aceasta o lipsd mare de brate muncitoare, Mta de
abundenta pdmntului devenit acum liber.
In aceastd epoed a stdpanirii turceti din raiaua Hotinului, mai ales in
timpul rdsboaelor cu Ruii, incep sd se aeze mai compact mase de Ruteni,
veniti dela Nord prin Bucovina, sau trecdnd Nistrul pela Rasdrit.

,.1

11.!

0 mahala a ChiOnAului.
Coleclia Comislunil Monumentelor Istorice. Sect, Basarahia.

Dar odatd cu aceastd strdmutare a Rutenilor, in decursul acestui veac de

stApdnire turceascd, s'au aezat i elemente insemnate de RomAni, intdrind astfel

pe cel care null pdrsise vechile aezdri.

Urmdrind numele locuitorilor din acest tinut constatdm cd toate regiunile
romAneti ii au aci reprezentantii lor: Grigore Bdrsan (Carlacdul), Vasile Mocanu (Mandacauti), Alexa Barlddeanul (Ojovul), Vasile Eeanu (Ocnita), Maxim
Bugeacliu (Mihalcdu), Maftei Ungureanu (Lomacintii), Trofim Dorneanu (SArautii), Ionita Solcanu (Ghilavatul) Grigore Botoeanu (Zalucea) etc.
Numai prin aezarea continua a elementului romAnesc din celelalte pArti
s'a putut mentine caracterul romAnesc al judetului Hotin pAnd la anul anexdrii
Basarabiei de Rui.

Din datele ce ni s'au pdstrat se vede ldmurit cd la 1812 satele din Hotin,
in majoritatea lor, erau locuite de romAni, pAtruni de o contiinta etnicd i

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

54

istoricd atat de puternicd in cat patru ani dupd anexare ei nu Inceteaza de a

scrie in plangerile lor adresate stApanirii rusesti : de ar da Maica Precista ndstav
sa ni sd ridice greuttile aceste i s ni lase in obicelurile noastre cele moldoveneqti
cari am apucat -dela bdtrnii noqtri i s venim in floare precum am fost i sei
petrecem totdeauna supt dregeitorii Moldoveni, pcimnteni de ai nogri, precum sntem
deprinqi i ne inielegem in vorbd. Ca alte randueli nu pricepem

i numai cat ni se

adaog ndcazurile si greutdtile noastre" 1).

rt.:

'.
..

..

-..

,..,,

..

2
...,
;

1.471 .t' -'i

r,41.01

"-:M4:t4''!.......7-,ft,'.:1,,ri,... '..:4

17'-''..Wa"T - ..S$
N

I.'

,i -4,*

Valea Culei

Stpanirea ruseascd, in grija ei de a cunoaste care este nurnrul locuitorilor de natia ruseascd" in Basarabia, a oranduit un recensmant special la
1816, iar rezultatul lui este foarte edificator, mai ales pentru judetul Hotin.
Pentru stabilirea unui adevr istoric reproducem aci recenstnantul in intregime pentru judetul Hotin 2).

t) Directia reg. a Arh. Statului. CIiIinau. Cancelarla gubernatorului Dos No. 517.
5)

Ibldem. RecensArnantu1 Basarabiel. Dos. No. 11.

www.dacoromanica.ro

POPULATIA
=...
Mi

,2

,.

.,,,..
m

NUMELE LOCUITORILOR

-.

zO

f-

NUMELE LOCUITOR1LOR

G,

...c

Anul asenrii
in sat

=-

No losuItorilor

55

1) Satul Enautii
1

2
3
4
5
6
7
8
9
10

Vasa li Lipoveni
Vasa li Demciuc
Vasa li Dud.:eac

ivan zet Covaliu

Ivan Svetnic

19
20

Pavlo Palamar
Iosap Poleteico

21

24
25
26

Simion Tisci . .
Ivan Hromedschi
Vasali Horobet
Ilco Set etii
Vasaii Bordeinii
Pi oni Mazur

27
28
29

Ivan P idneuca.
Iacob Sta ii
Vasali zet Simecau

22
23

. ..

1801

1803
1787

2
3
4
5
6
7
8
9

1801

1803
1797
1779
1802
1763
1783
1799

Ivan zet Bubleac

Tanasa Cobuhal
Gregori Cebotar

14
15
16
17
18

12
13

Stefan Zelenii
Nicolai Bubleac

Simion Petretchi
Simion Zarlu
lacob Rucoanschi
Iacob Lenchinschi
Vasali Cuvili
Ion Petretchi . .
Pavlo Cicva
Ivan Hapciuc .

11

3) Satul Molodova

18 0

......

1782
1790
1792
1789
1789
1789
1802
1802
1803
1800
1797
1790

401
1802
1789
1789
1801

2) Satul Silltea
1

2
3
4
5
6
7
8
9
10

Maxfim Hrancluc
Alexa Hranciuc .
Ostafi Cruciovschi .
Anton Creuceanschi
13,tre zet Pentelei
Andrei Sasolinschi . .
Ostafii Cherednic
Nicola i Condic
Andrei Fedoresin
Ivan Malenchin

1777
1777
1797
1801

1805
1807
1809
1806
1797
1809

10
11

12
13
14
15
16
17
18
19

20
21

22

Teodor Vusatai
1gnat z,t Dimitri
Luchian Tcaci
Fedor Tcaci
F, dor Ghrghelic . .
Fedor Tcaci
Onofrei Ciumec
Andrei Popin
loslp zet Cutai
Mihai zet Andreitin
Fede Ilchiusiu . . .
Nechita Beflnar
Vasall Cenceliuc

. . .

Tanasco *vet
Nhhita RAetnic . .
Danilo zet eonojii .

. .

. .

Vasall Mel nic

. .

Luchian Vornic
Mihai Borodniuc .
Lionti Slisar
Andrei Bordainic
Caste Carp

1797
1796

. .
.

1797
1807
1808
1805
1797
1804
1797
1797
1802
1802
1804
1796
1777
1802
1807
1802

1797
1793
1799

1798

4) Satul Comarau
1

2
3
4
5
6
7
8
9

Pavlo Antoniin
Nichita losipciuc

Petre Hanciar
Dumitru Leni
Fede Maruneac

Vasali Platil

12
13
14

Roman Rascovil
Trohin Sletar
Anton Sletar
Tanasco Horobet
Anton zet Vornic
Ion zet Fedorin
Nicolai Salomca
Fede Salomca . .

15
16
17
18

Fcde Catrinin
Ignat zet Chiforiin
11co zet kevliuc . . .
Fede zet Hritco

10
11

1797
1777
1802
1797
1797
1799
1802
1792
1801
1808

www.dacoromanica.ro

....
.

1809
1800
1800
1800
1799
1811
1797
1805

BASARAIE3IA

NUMELE LOCUITOR1LOR

C'

=
19

20
21

22
23
24
25

26
27

23
29
30
31

32

Ivan zet Vertuh

Gavril Petcaspii
Ivan Ferfetchi
Hritco Hancer
Fade Dulcovii

in sat

Anul aezrii

.
=.

1810
1797
1802
1867
1797
1805
1807
1797
1807
1805

Carp Ducovii
Simion zet RAlcovin
Mihai Lucicoho

Tom, Poberejnic
Ivan zet Dutco
Chifor Hancear
fico zet Svet
Stefan zet Dabesa
Petre Svet

18(4
1809
1809
1801

o. losuitornor

56

6
7
8
9
10
11

12
13
14
15
16
17
18

2
3
4
5
6
7

8
9
10
11

Alexa Dolbaniuc .
Tanasco Perciuc
Danilo zet Covali
Simon FlIlmoniuc
Matei zet PA1Amar
Andrei Barabmic .
Dimitri zet Dascal
Alexa Michichiuc
Jurco Pastuh . .
Andrei Prendia
Onofrei JAfar

17-95

1795
1802

.....

1795
1795
1798
1798
1737
1787
1788
1799

6) Satul Babini
1

2
3
4
5

6
7

8
9

'3
4
5

Tanasco Chitaihorodschi .
lacob Eremciuc
Andrei zet Dobrii
Grigori Lisnic
Simion Pecaci
Ivan Malivan . .
Nechita Miclqiu
Grigori Revliuc

1797
1797
1790
1803
1797
1810
1816

Petre TokInic
7) Satul Mofine,tu
Judi Tanav.iuc
Stefan Horiacii
Alexa Irichia
Simen Sesin . .

Lisii Cupir .

.,::

. .

1791
1801

1786
1788
1786
1793
1798

. a,
ce-,..-

NUMELE LOSUIT031OR

---

...

furii Iatic . . .
Toader Huivan

.....

Mihai Dreniin

Mihailo *vet
Alexa Cazaciuc
Vasali Tcaci
ChifA Pazarciuc
Fede Bohaci
VasAli Gavrili .

Andi ei Foiovei
N,...colai Evcin

Ivan Pastclh
Vasd1i GheciulA

1787
1786
1797
1797
1787
1780
1807
1787
1787
1797
1794
1719
1795

8) Satul Cheimetir

5) Satul Buzovita
1

2
3
4
5
6
7

8
9
10
11

12
13

14
15
16
17

18
19

20
21

22

Andrei Horobetchl
Ostafii zet Mudreac
losip Cucer
Andrei Mehmuc
Andrei Michitiuc
Mihai zet Nedilta
Alexa MacarAnschi
.
Ivan Ceorui
NechitA Dverschi
Simen Michitiuc
Sava Michitiuc . .
Anton zet Ftedel .
lacob BejAnar .
Ivan Chesianciuc .
Tanasi Pugd
Stefan Bilo bra tchi
Andrei Bilobratchl
Fedor Liac
Matei Tcaci
Ivan Enitorin .
.
Petre Balinschi
Pintilei VAcar

1797
1809

1797 '

9) Satul Mihorenii
Gavril Bucheta
Vasali brat lui

Iaccb Chitaihorodschi

Mihai brat lacob

5. Vasdii Habca

www.dacoromanica.ro

1800
1791
1807
1787
1801
1797
1791
.

;791
1791

1816
1815
1797
1797
1797
1804
1806
1805
1804
1804

1806
1806
1797
1797
1797

---

NUMELE LOCUITORILOR

14

1=2.

1
10) Satul MAcAreuea
I
2
3
4
5

Andrei Horbatii
Simen Firmaschi .
Vasilli Tcaci
Ivan larAndue .

Gavril zet Tcaci

8
9

1812
1812
1797
1797
1797

2
3
4

5
6
7
8

Ivan Patlatii

2
3
4
5

1797

Grigorii Mandreciuc
Onofrei Matei
Grigorii Pacianciuc
Nicolai Vataman
Fede Babaliulca
VasAli Babaliulca
Ivan Lisiciuc

1869
1787
1807
1807
1791

7
8

1802

2
3
4
5

Andrei Rangaci
Fedor Slobodeanic
Mihailo Veretca
Miron Verelca
Andrei Mocanic

1797
1797
1789
1797
1798

'

10

Andrei Casperiuc
Milial Martinic.
Nechita lIriceani
Alexa Tlbulica
Ivan Nerusca . .
Chirilo Motriuc
Grigori Bucatca
Pavlo Tibulica
Grigori Buhetca

1798
1788
1788
1792
.

Dmitri Turcanu

2
3
4
5
6

Nicolai Ciobanul
Petre RucsinschI .
Simion Colibaba .
Chifor Rucsinschi
Istrati Ciucoval
Ivan StratAiciuc

.
-

1793
1778
1778

Todor Morar .....

Petusco MonciucA
Stefan Dolgopo'i .
Simen Slipli . . .
Iacov Smiociuc
Semen Rac
Dulnitru Ros .

1806
1797
1813
1787
1787
1787
1792
1787

Petro Sinetchi
TAnasA sin Perdiuc

1810

losip lu j i

1811

Marco Fedchin
Tincu Tcaci

1808
1409

4
5

Stefan firtitac
Stefan Cusnir

VasAli Savciuc

17

Ivan Preseajniuc
Marti Tcaci
Ivan Celeadnic
Nechita Rusu
Gheorghi Cusnir .
Leonti Rhacm .
Ivan Rusu . . . .
Ivan Preseacariu
Ivan Buzac
Ivan Nehoreschi .
Filip Cozac

18

VasAli Dohachin

11

12

13
14

15
16

1809

17) Satul Voloscovo

Procop Nilnreachi
Dan;lo Bejenar
Anani Huiveciuc

9
10

1790
1'178
1797

VasAii Mazur

2
3

1797
1799
1792
1788
1793
1792

14) Satul Burduvul

2
3
4
5

13) Satul Lincautli

2
3
4
5
6
7
8
9

1778
1778
1798

16) Satul Lomacinlii

1791

12) Satul Hrosevatu1

1

Pt tre LAtarnic
Ivan Pedhirni i
Roman Tcaci

15) Satul Resteu

11) Satul Virnov1ta

1

NUMELE LEUITO] LOB

-.._

-s.

in sat

72
...
,..,

Anul asezrii

:1

57
No. locuitorilor

locuitorilor

POPULATIA

1810
.

.
.

1811

1807
1808
1810
1806
1808
1310
1805
1810
1809
1809
1807
1810
1810
1807
1809
1810

18 ) Satul Niporotova
1

Vasali Cusnir .....

VasAli Cupciuc

www.dacoromanica.ro

. I

1806
1809

BASARABIA

-- - .;.

?=

NUMELE LOCUITELOR

.;= _.

<2,

Ivan Crilic .....

Mihailo Slipii

5
6

Max Am ZAfaniuc

Simen Dolhii

Vas Ali Bur lac

8
9

Danilo Bur lac

10

Gavril Bur lac

Todor Burlac

11

in sat

..

Anut asezgrii

Petre Bur lac

1810

180
1808
1808
1809
1810
1807
1807
1808

...

2
3

Androsii Pavlof
Mihailo Bejenar
Nazarii Rusu

1810
1810
1811

Petre sin Mihalo .

Pavlo Ciobotar
Simeon sin Stefchin

2
3
4
5
6

2
3
4
5

Dumitru Burlac
Vasdli Rusu
Ivan Rusu
AxAnti PAslariu
.

1810
1809
1808

1809
1809
1810
1807
1808
1809

22) Satul Pociumbenil

1

2
3

Grigori Bazirghean
Stefan Caracitin
Ivan Burlacu . . .

. .

1804
1806
1809

23) Satul Pociumbautil

1

Stefan Holineac
Ivan lacobenco
Andrei Stefanovschi

1801
1804
1808

Vasil] Morar
VasAli Gros

Nechita Polenchiu
Hritco Pavlovschi
SArnion Pavlucean

Stefan Cucereavii

1791
1801
1801

28) Satul Cupcina

1779

1809

DimItri Rusac

1794

30) Satul Rusenii

2
3
4
5
6

Petre Bozan
Iacob Cioban . .
Stefan latchin . .
Ivan Samen
Ostafii Mihail
Ivan Volc
Stefan Creuritchi

. .

1804
1803
1804
1800
1709
1800
1801

31) Satul Paladi

1

Andrei Guzu .....

2
3

Ivan Andreico .
TanasA Rusu

1809
1798
1792

1800

32) Satul BirlAdeni

Petre Zaporoj .

33) Satul Grinautii

1

2
3
4

1808

25) Satul Purceleanca

I

1772
1801
1841
1779
1772

Maftei Stdanov

24) Satul Bechiru

1

Todor Bur lac

27) S Atul Chiurtu

Neculai Chiraliuc .
. .
Ivan Burlac
Roman Cutcau

Dumitru Rusu

Gavril Rusu .....

...

29) Satul Parcova

21) Satul NAzlavcea

1

_, ==-

26) Satul Zabricenii

2 0) Satul Ojova
2

---

-21

NUMELE LOGUITORILOR

c:

19) Sptul MihalcAu

1

No. locuitorilor

58

VasAli Hutul
Alexa Harabagi

Ivan Hutul
Iacob Smaniuc

1800
1794
1800
1804

34) Satul MihAlAsenii

Simion Odagiu .

1804

VasAli Zaet

1809

www.dacoromanica.ro

POPULATIA
T.-

in sat

--.

NUMELE LOGUITHILOR

cC

35) Satul Ocnita

1

3
4
5
6

Dimitri Brehun.
Vasa li Botnar
Gavril Sobar
Mihai Sobar .
Enache Rusu.
Andrei Scripcar

....

1803
1798
1800
1800
1808
1800

36) Satul Hadarauti

1

10

Vasa li Morar

1800
1800
1800
1800
1799
1800
1800
1800
1800

Gavril Toader
tefan Gavriliuc
Grigore Gavriliuc
Gavriil Ponomar
6 . Petre Morar
7
Petre Salibrituc
8
Toader Pitariu
Roman Mihaiu

Iacob Hrediuc
Hritco Pav lo
Roman Mihai

38) Satul Cepe1iutii

Hritco Ivan

2
3
4
5

1801

.....

Ivan lacobin
Simeon lacobin

1763
1803
1800
1805
1804

1800
1800

40) Satul Tribisautii

Dumitru Zuica
Sava Sadovoi
Grigori Rusu .
Trofim Sadovii
Huhor Cravliuc
Toader Vacar
Timofti Cioban

Chirilo Calinicenco

2
3
4
5
6

ce,

.;-

...

Alexa Rusu . . , .
Nechita Herghelegiu

..-

1809
1805

Toader Lungu .
Iosap Rojchin

1800
1800

2
3
4
5
6

8
9
10

11

5tefan Triuchium
Alexa Rusnac
Mihai Ciorniciuc

/rite Dohotar

Maxam Lutac
Roman Rusu .
Andrei Botezatu
Ilie Hapciu
Andrei Hizmet
Vasa li Maca
Damian Rusu
.

1790
1793
1800
1779
1800
1802
1799
1800
1799
1803
1800

I van Hriviciuc

Toader Hutu

1799
1799

44) Satul Hrimancauti

39) Satul Corfistautii

1

,..
...

43) Satul Vascautt

1778
1790

Neculai Rusu
Nechita Rusu
Petre Rusu
Vasali Hanciuc

-z

NUMELE LOCU(TORILOR

42) Satul Mandacautii

37) Satul Hincautii

1

...

41) Satul Bulboaca

1

2
3
4
5

No. locuitorilor 1

Anul asezirii

locuitorllor

59

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

1807
1802

1803
1802
1803
1803
1800
1802

12

13
14

M ihai Liznicu
Onofrei Ostafii
Timofti Rus . . .
Ia cob Oster
Toader Ciobotariu
Hu5co Boluciuc

....
.

Vasali Ursuleac
Andrei Ofeici

Pavlo Herghel,ghiu
Gavril Seravciuc
Onofrei Seravciuc
Dumitru Hutul
Toa der Jatar . .

..

lacob Jatar

45) Satul Cotiujenii

lacob Pumac .. .

2
3

Hritco sin Ftdor .

Nicolai sin lacob

www.dacoromanica.ro

.....

. .

1799
1800
1802
1790

1790
1770
1772
1804
1806
1800
1779
1779
1804
1800

1811

1788
1788

BASARABIA

NUMELE LEUITORILOR

2
4
5
6
7
8

Alexa sin lacob

tefan Rusu
Mihail Ivanovici . .
Petre Rusu. . . .
Nichifor brat Petre
.

. .

In sat

Anul asezArli

60

1786
1790
18)4
1797

Ilea Caciuc.

Vasili VatAman

Toader Morar

3
4
5
6
7
8

Dumitru Mazur .
Hritco Rusu

1791
1791
1791
1801

1794
1794
1806
1806

3
4

1797
1796

Nicola Rusul .

1797

Andrei sin Melnic

Mihai Rusu
. .
VasAli brat Mihai
Ion Cucereavil
MaxAm Ciobotaru

Hutco Rusu
Mihai Ciobotar
Vasili Dopleciuc .
Simion Orolciuc

5.

MaxAm Rusu

1799
1801
1801

1793
1796

1809
1797

1786
1786
1786
1786
1805

179'1

1800
1797

2
3
4
5
6
7

8
9
11

12

Filip PAldmar
PavA1 Jatar .

Vasall Scricar
losip Rusu. . .

Dumitru sin Ivan

Vasali zet Prodan .

Ion PAdurar

Ntchita Jatar

Anton Mihai .

Ostafii Burlac .....

Vasli Rusul ......

1802
1797
1797
1799
1800
1800
1802
1802
1806
1800
1803
1800

55) Satul lvelipautii

2
3
4
5
6
7

8
9

. .....

VasAli Ciumac .
Nechita Clumac
Anton Tiruinovchin

Hritco Panovschi
Ivan Rusu . . .
Costi Pavlovschi.
Ignat Hrusiiin
Vasali Vlaticiuc

1803
1814
1803
1797
1770
1790
1790
1790
1790
1790

DAnilA Hatuic

10

56) Satul Novosulita

Hritco Catc

lanu5 Celte .....

52) Satul Tabanii

2
3
4

51) Satul Ctisla Zelena

2
3
4
5

Hritco brat Petre

Petre Rosul . .

1795
1794

50) Satul Trinca

1

GavrAl Fom n .
Ion Pihotin

DAnila Sanca
Ion Vortil
Alexa Vtrnan

10
.

. .

54) Satul RososAnii

Nicolai zet Ilutco

Ivan Dubiniuc
Gavrii Brianziuc
Marco Bilousii
Ostafii R )man
Ion Boltun .
Mihai Burlac .
Petre Rusu
lacob Moldovanu
Pricochi Vataman .
Nicolai Leahu
Ivan Rusu

53) Satul Larga

1807

49) Satul Illinoaia

2

. .-

...

48) Satul Colicautii

I

.. _- ..
-...

NUMELE LOCUITOAIL01

1798
17s8

:=
._

_6

2
3
4
5
6

47) Satul Bepiniiutii

2

....

,797

46) Satul Casla Zamgiutui

1

_
77

1797
1807
1797
1803
1806

2
3
4
5

Ostafii Oleinic . .
Simen Caciumn'e
Petre Pactuchin
Fedor Rostac

.tefan Tcaci

www.dacoromanica.ro

.
.

1799
1800
1300
1800
1787

POPULATIA

.-...
....,

NUMELE LOCUITORILOR

....--; =

I
I

NUMELE LOCUITORILOR

57) Satul Corpacii

1

Ilii Stoica ......

. . .

3
4
5
6
7
8

1792

58) Satul BrAnzanii

1

Toadir Morar .

Grigori Scioca

1807
1801

9
10

59) Satul Cod Autii

1

Vasa li Rusu

2
3

Toader Rusu . .
Candorachi Rusu

Dann Rusu

11

1792
.

1775
1802

2
3
4
5
6

7
8
9
10

Grigori Mirticher

Toader Barat
Anton Barat
Vasa li brat lui ..
Stefan brat lui ..
Chifor brat lui .
Ivau brat I ii
Axanti Rusu . .
Alexa Rusu
Alexa Jatar

1800
1798

1793
1798

1798
1798
1800
1800
1809

Dumitrascu Tudorin

1772
1787

62) Satul Marsenita

1

Andrei sin a Iui Eni .

VasAli sin a lui Eni .

1799
1799

.
.

1312
1777

Onofrei Bejanar
Ion Serafim

1810
1810

65) Satul Puhorodul

1

lurii sin Costatin

luril sin Constandin

Ion Otmir

1810

Ion Andrei

2
3
4

Coste zet Onofrei

Vasali Litvac
Vasali Rus

1814
1814
1814
1814

Mihalachi CiobP.tar

2
3
4
5
6

Gavril Rus
Ivan sin Grigora
Tunofte Carciuc
Jacob PAndariu .
Hritcu sin Vasali .

1813
1813

1813
1813
1813
1813

70) Satul Ghill'autli

1

Ivan Rusu

1812

71) Satul Anadolu

.

64) Satul
1

1812

Vasa li Rusu

63) Satul Nisfoala

Niculai Rusul
Mihai Rusul .

Vasa li Dupecu
Vasa II Panovschi
Alexa Ribac
Vasa li Rusu
Paval Peschinschi

69) Satul Poiana

61) Satul Costicenii

.

Matei Marciuc
Stefan sin Timofti

68) Satul Rascovu

1806

Mihai Tudorin .....

1810
1810
1810
1810
1810
1810
1810
1810
1810

67) Satul Co1incAutii

60) Satul BA1AsAnetii

1

.si

66) Satul Perebicautii

1781

Ion Hlebil
Fedor Be lee

in sat

.
_

No. locuiwrilor

:.-

'

=.0
=.

And asezrii

61

1800
1890

2
3
4

5
6
7
8
9

Ivan Braschi
Mihailo Scripnic

Ivan Ghirubatii
Hritco Lupatiuc
Danila Rudii
VasAli Bejanar
Ivan Bab&
Petre Rudii . .
Simon Rudii

www.dacoromanica.ro

. .

.....

1814
1815
1815
1816
1816
1816
1815
1810
1810

62

BASARABIA

Recensamantul acesta ne arata lamurit, cd elementul romanesc din judetul

Hotin la 1816 era covArsitor ca numk, cd elementele straine s'au asezat nu de
mult vreme aci i gasind pretutindeni pe Romanii batinai au fost nevoiti chiar
a-si insusi nume romaneti dupd felul ocupatiei lor ca vacar, paslar, morar,
pitar, pandar, pdurar" etc. Un alt fapt, care lmurete caracterul strain ce-1
poarta elementele rutene pentru populatia romaneasca bAtina5, este frecventa
numelui Rusul" mai ales acolo unde aceste elemente straine sunt mai putine.
Insa dupd anexare, ca i in restul BAsarabiei, in judetul Hotin invadeazd
sau supusii austri:xi" sau taranii de prin Podolia i Herson. Lipsa pamantului
cultivabil in Bucovina, impilarile marilor proprietari din Podolia i din gubera..

11,

t'41

37'
p0
.4

.1

f,POS

A..

'

i`:!..

'

J.

4
.-s-imerre740i

In judetul Orhei.

niile invecinate au silit elementul rural de acolo sd fuga, adesea in masa, i sa

se aeze mai ales in judetul Hotin, unde erau destule pamanturi, cari ateptau
brate muncitoare ca s le faca sd rodiasca.
Vom da cateva din marturisirile chiar ale acelor fugari, spre a se putea
vedea temeinicia afirrndrilor ce facem : Acum 11 ani am fugit din satul Beleni,
gubernia Hersonului, i am venit in satul Marenevca (Hotin), trecand Nistrul,
la vrul meu Miron, care fugise mai de demult". Aa declara un taran fugit
in judetul Hotin. Un proprietar din Podolia reclamndu-i taranii fugiti din
satele lui arata in cererea sa, unde anume se gsesc ad5postiii acesti fugari :
www.dacoromanica.ro

POPULATIA

63

Vasa' le lasicov cu sotia i copiii la Serbinovti, Stepan Sobcov cu sotia i fiul

sdu la Lomacintii, Teodor (Irigori cu sotia i 3 copii la B lousovca" 1).
Dar dupd cum in veacurile trecute elementul romanese din judetul Hotinului a fost mereu intdrit prin venirea elementelor din alte regiuni, tot aa i
dupd 1812 constatdm cd printre cei veniti foarte multi sunt Romani : Dimitrie
Lupul i Andrei Rapt supui austrieci se apazd iii Trestieni ; Vasile Gurdu,
Toader laz la Nelipouti, loan Ursachi la Marinti etc.
Numai astfel se explicd cerbicia cu care elementul romanese a luptat itnpotriva valului de Ruteni, care se abdtuse peste aceastd regiune, i puterea numeCplis-

'.

O.>

-e

.*? 46' 4;,

.-

,.

,1-1,

r, '

^P,

41.
r.!

La gura Mold.

ricd destul de insemnat (45010), pe care a gasim i astzi pentru elenr ntul romdnesc.

H. Sudul Basarabiei. Este Basarabia" propriu zisd, nume care la 1812

a fost generalizat de Rui pentru intregul teritoriu dintre Prut i Nistru. I se
mai zice ci Bugeac, dupd numele dat de Tdtari prtii acesteia de sud a vechei Moldove.

Cu o situatie geografied specified, avdnd un fluviu insemnat Dundrea i

tdrmul mtrii Negre la sud, un fluviu tot atat de important la rdsdrit, Nistrul,
cu o serie de vechi cetdti, Basarabia aceasta de Sud a avut un trecut foarte
vitreg, din punct de vedere etnografic.
La inceput, dacd cettile erau disputate de mari interese negustoreti, intinsele campii erau stApAnite de elementul rural romanesc.
t) Dir. reg. a Arh. Statului.: Chisinfiu. Recenslimntul Basarabiei. Dos. No. 11.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

64

Aezarea TAtarilor a inlocuit in cele mai multe locuri pe bAstinaii tdrani

Romni. 0 veche mArturie ne intdrete aceastd afirmatie : ei nici intru aceasta
vreun adevAr n'au discoperit, gAsind pricind cd pe aceste locuri au fost lacuinfa
Tdtarilor 1 cd celi mai multi sdliti ar fi fAcute din vremea locuintii lor, insd
nici aceasta a lor ardtare nu este adevdratd, cdci Teitarii au_ avut lacuinta Mr
tot prin sediVile cele vecld mo(doveneVi ; iar alti sdliti di sate n'au mai adaos

dicAt nurnai pi locurile ce au avut cAle unde este i cdte un izvor".

Turcii de asemmea n'au putut sd aeze in raielele din sudul Basarabiei
decdt nurnai prin centrele mai insemnate strAngMori i de cele mai multe ori
jefuitori ai recoltelor muncitorilor tdrani RomAni.
Singurul element rural precumpAnitor in sudul Basarabiei au fost Romnii.
CetAtile, ca i oraele de azi, cosmopolite, atrAgeau negustori turci, greci,
arrneni, bulgari, dar i romAni.
Abia prin veacul al XVIII incep a se aeza la gurile DunArii Zaporojenii
dt zarmati din ordinul Ecaterinei a II-a i odatd cu ei i alte elemente ruseti.
Dela Sud, tot in decursul veacului al XVIII, au venit Bulgarii, fie din regiunile invecinate cu Dundrea, fie din indepArtata Rumelie.
Totui aspectul sudului Basarabiei la 1812 nu era aa de impestritat ca
azi, ci elementul romAnesc era i ad precumpAnitor.
RecensAmAntul dela 1816-7, ordonat de guvernator, a dat urmAtoarele rezultate pentru natia ruseascd." in sudul Basarabiei : case 880, barbati 1.351 i
femei 757. Adicd in total 2.108 suflete din nalia ruseascd". Aceti locuitori
unt de curnd stabiliti prin aceste part]. De pilda : Grigorii Ostapov din
satul Han-Cdla venit la anul 1796 dela gubernie i tdnutu nu tie, din satu
Proinic. Vasili Ciumacenco, tot din satul Han-Cdla, a venit la anul 1809 din
gubernia Curscoi, tanutu Cerninova, din satu Muchiova. Vasili Ilicenco din
satu TAtar-Bunar vinit la anul 1809 din gubernia i tAnutu nu tie, n'are nimicd,
argat la Stefan Ibliianov" 1).
Intregul recensAmdnt abundd de veniti, fugari, cari nici nu aratd locul lor
de origind, spre a nu fi trimii inapoi la stApAnii lor.
Un alt element strain stabilit pAnd la 1812 sunt Bulgarii, aezati de asemenea pela sfdritul veacului al XVIII, in timpul rAsboaelor turco-ruse.
Adesea ori denumirea aceasta de bajdnari de peste DunAre" se confundd
cu Bulgarii acetia veniti de peste Dundre. Insd cercerand mai de aproape
pe accti b5jdnari de peste Dun-are", vom descoperi cd multi din ei sunt Romni.
Divanul Moldovei, spre a putea calcula veniturile vistieriei, a ordonat
facerea unui recensamnt, care a fost terminat in Octomvrie 1811.
PrezentAnd o deosebit importantd pentru trecutul regiunii de sud a
Basarabiei, reproducem mai la vale pArjle privitoare la bdj narii de peste
Dundre", aezati in Bugeac, din care se va vedea cd aceti bejenari nu erau
numai Bulgari, ci i Romani
1) Dir. reg. a Arb. Statului din ChisinAu. Reeensima.ntul Basarablei. Dos. No. 11.

www.dacoromanica.ro

POPULATIA

65

'

Recensamintui Bulgarilor din Bugeac alcfituit in luna

,

Octomvrie anul 1811 I).

r.
c,

Numarul
locuitorilor

ze

I.

fiumarul
familiilor

NUMELE SATELOR

No. curent

Nurnarul
locuitorilor

S'

74,

familiilor

NumArul

..,

NUMELE SATELOR

.!z:,' a:

eE EE
z= cz z= 0

Tinutul Tomarova
1

3
4

5
6
7

Tomarova (Reni)
.
Cisme Chioi
Otului Chioi . .
Caragaci
. . .
Cartalu Petricichi
Bolboca .
.
.
Curciu .
Volcanesti

68

16

66
27

12

. .....

53
26
55

.
.

284
65
275
47
238

Bablli
Cubei

11

Satalac Agi

12

Dolutioi

16
17
18
19

20
21

22

Enichioi
Comceac
Chtriet .
Dizghinge
Bejghloz

.
.

.
.

Hirstau .
Besalma
Comgaz .

Enitioi
Eschichele

25
26
27

28
29
30

Pelinei . .
Cesdamgas
Samaili
Caza clia
Lucesti

374

16
17

81
61

Taraclla . . . .
Ciobalacci Tatar

4?.

Tartaul

43
44

Chirgan

11

123
197

23

4
18
10

15

51

70
53
77
53
123

52
53

18

54
55
56
I 57

68
71
4

33
66

12

24
68
268
344
17
153
271

53

.
.

46
36
16

190
167
70

26
25

111
110

37
296
92

75
23
29
22
15

15

2
37

4
8

Tartaul .

115

93
66
59
3
156

Tinutul Codru

28
53
5

5
12

45
46
47
48
49
50

12
28
4

41

40

Chlat .....
Docuz
Aluat
Ciomai
Haglchioi
Burceac
Ciucurmesi
Baimacll

211

3
73

20

Pelinei Snipe

Tiusuliu Mare .

109

Tinutul Greceni
23
24

33

37
38
39

Tinutul Bender
13
14
15

tiusuliu

36
1

Tinutul Ismail
9
10

Cojdamgalt

34
35

109

.....

31

32

Capacli
Clotma

Sidic

11

15
10
9
31
17
15

Sisiul .....
Taracli

.
.

Ischichio1

Enichioi
Ischichioi
Daimacli

20
28
47
55
45
40
118

67
49
1

Tinutul HotArnicenl
Tomai

28

130

Orac Murza
Ceadar
.

10

22

44
38
89

29-

98

21

13

Chlusulu

11

Tinutul Motu
58
59
60

Peicam
Popeni
Tighilecl .

Total general

1479

6171

1) Dir. reg. Arh. a Statului Chisinau. Senatoriale. Dos No 3.146

6

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

66

Anadol

37

FrecA tei
Cisme& hiol

68

Coronivca .
Cart41 Petricichi .
Carta! . . . .
Enichioi .
.
Barta

13

4
5
6
7

8
9

16

14

15

Chislita

11

12

13

1mputita
VolcAnesti
BrrInza
Siobozia
Bubnesti .

10

75
110
90
24
7

GI

18

61

3A

21

C.TI

154

39
84

319
90

Tinutul Ismail
19

343
99

11

453

20

29
24
28
52
266

844
148
254
65
58
291

CO .,

223

Vadu-Boului
Giurgiulesti
Mandresti

0 CC 011.

17

C.C)

16

Babili
Comcia

Ediburno

C-11

' --=
E
- ..,t _ 0F
Z

20
47
8

25

109

22

85
247
35

CA --.1

Tomarova (Reni)

St

CA)

NEMELE SATELOR

Tinntul Greceni
22
23

Cazaclia .

Tartaul
Total general .

1008

6.) 0

Tinutul Tomarova

5'

Ls.; CO

6
.

NUMELE SATELOR

x..

-E zr.

b.,
.p. CC

3.-

F.

NurnArul

locuiloritor

RecensAmintul Moldovenilor veniti de peste DunAre si stabiliti

in Bugeac, alealuit in luna Octomvrie anul 1811.

4047

Aa dar, din cele 2.487 familii de ,,bejenari de peste Dunare stabilite in

sudul Basarahifi 1008 familii sunt Romani veniti mai ales din satele dobrogene.
De asemenea trebue observat cd sub numele de Bulgari sunt cuprini i Gagauzii, cari veniti din Bulgaria au fost confundati cu populatia acestei tad.
Populatia romaneasca batina, care a trait aci veacuri dearndul alaturi
de hraparetii Tatari, era 1 ea destul de numeroasa. Satele vechi de langa Nistru : Talmaz, Ciubarciu, Rascaeti, Purcari, Olaneti, Tudorovo, ca i cele din
interior : Ermoclia, Fetelita. Frumuica, Hancala, Valea-Perjii, Furmanca, Chitai
i allele erau locuite de Romani, singurii locuitori vechi din aceastd regiune atat
de sbuciumata in trecut.

insa tzgonirea Tatarilor a lsat un domeniu imens, care a trecut in proprietatea statului rus.
Pe acest domeniu anume, Ruii i-au executat planul lor de colonizare a
Bugeacului atat cu elemente slave cat si cu elemente straine, germani i putini
francezi.

ColoLtii netnti au fost adui. la 1814 din regiunea Varoviei i arzati in

regiunea Bugeacului, strabatutd de raul Cogalnic i afluentul sau Ciaga.
Guvernul rus le atribui 113.423 desetine 1.393 stanjeni patrati pamant arabil, 52 desetine 1185 stanjeni patrati padure, 2.070 desetine 1.765 stanjeni patrati pamant necultivabil, in total 115.548 cif setine pclmdnt.
www.dacoromanica.ro

POPULATIA

67

Pe langd pdmant, colonitii nemti au obtinut i anumite privilegii : 1) scutirea de orice impozite i prestatii timp de 10 ani, 2) acordarea unui imprumut

de 270 ruble pe 10 ani, 3) ajutor banesc cate 5 copeici pe zi pentru hrana tuturor colonistilor dela venirea lor in Rusia rand la prima recoltd, 4) se scutesc de orice serviciu militar 1 cartiruiri militare, 5) li se acordd deplind libertate a cultului.
In aceste conditiuni aa de favorabile se intemeiazd coloniile nemteti aduse
din principatul Varsoviei : Catbach, Crasninscaia, Culm, Malo-Iaroslavet 1 1 II,
Tarutino, Teplitz, Fersampenuaz I si II, Artiz I si II, Berezina, Borodino, Brien,
Leiptig, Cleastit i Paris, iar cele din Wiirtemberg i Bavaria intemeiazd la
1822, colonia Sarata.
Tot in vederea colonizrii, au fost aduse mai multe familli de francezi din
Elvetia, cari au intemeiat la 1823 colonia Saba, In locul satului molclovenesc
cu acelas nume, clandu-se Cate 60 desetine fiecdrei familii de colonist.
Apoi in decursul veacului al XIX coloniile se inmultird mereu : Gnadenthal, Friedenthal, Eighenhein, Denevit, Hofnungsfeld, Plotc, lacobstal, Marienfeld,
Lichtenthal, Sofienthal, Neufeld, Mansburg, Marianovca, Shalsburg Olghienthal,
Hofnungsthal, Blumenthal, Peterstal, Ecaterinovca, Sabalat, Tarutino Nou, losefsdorf, Anovca, Ciobanovca, Nicolaevca, Onesti.

Pe langd Bulgari, Nemti, Ruteni, Rui aezati mai ales in cele cloud extremitdti ale Basarabiei se mai asezard in intregul cuprins al Basarabiei si alte
elemente strdine si anume : Evrei, Armeni, Polonezi 1 Greci. Dar aceste elemente
stabilite mai ales la orase si tArguri sunt prea imprdstiate spre a pute (IA un
caracter al lor etnic vreurtei parti a Basarabiei.
Cu toate sfortdrile guvernului rus de a schimbd Infatiarea etnografica. a
Basarabiei prin colonizarea ei cu elemente strdine, datorild vitalitdtii poporului
roman pe deoparte, iar pe de alta legMurii strAnse firesti a pdmantului Basarabiei cu restul pdmantului romnesc populatia romaneasca a Basarabiei a rdmas singura populatie dominant intre Prut si Nistru, cdci covassitoare ca numar la 1812, populatia romneascd, alturi de cresterea ei fireascd, a fost mereu
intritd si de elementele romnesti din regiunile invecinate, cari s'au stabilit in
Basarabia.
Pentru I'dmurirea cresterii populatiei Basarabiei sd trecem la capitolul spe-

cial privitor la statistica Basarabiei.

Statistica Basarabiei. Date vechi precise asupra numarului locuitorilor
din Basarabia nu avem, cad in vechime nu se inscria decdt acela ce plMea
bir la vistierie. Apoi incepand chiar cu jumatatea secolului XVI, partea de Sud
a Basarabiei a trecut sub dominatia straink asa CA e greu A. avem date pentru
intreaga Basarabie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

68

Totui tiri partiale ni s'au pAstrat. lat datele cuprinse in catastiful lui
Petru S,:hiopul dela 1591 :
Total

Taranl

Sarni

Clirteni

Vatai

Nemcsi

1960
1714
2657

232
204

77
114

41

14

122
193

95
48

Upuna

153i

501

Tighechiu

2260

283
220

286

42
50

226
352
325

88
88

2527
2287
3263
2809
3229

10129

944

135S

147

1218

319

14115

TINCTURILE
Hotin
Soroca
Orhei

Total .

380

Popi

general

Dupa cum se cons ata, din acest catastif lipsete tinutul lailor, care fAcea
parte din tinutul Imilor de peste Prut, i intregul Bugeac.

Condica de bir dela 1777 cuprinde i ea tiri privitoare la

numdrul birnicilor.
z1,9
1

2
3
4
5

Bird i

TINUTUBILE

Preoi

Neguiatori

TOTAL

Soroca
Orhel

.
1

LA3una

21932

216

84

22252

25960

360

700

27020

Codru
Greceni

1108

Total .

116i
2462

60

2840

22

51860

658

784

53302

Din conclica aceasta de bir mai lipsete i judetul Hotin, care fusese trans-

format in rai turceasa

0 catagrafie dela 1810 ne dA urmAtoarele cifre pentru locuitorii

ortodocsi din Basarabia.
et
z

TIN UTUR ILE

0
1

la1

2
3
4
5
6
7
8
9

Orhei
Hotin

........
zis6 . ......
.

Basarabla propriu
Soroca
Lpuna
Greceni .
Codru
Hotarnicenl

Poporeni

Gospotlarii

829
1368

2933

52844
56464
66405
22758
37062
32467
6187
4992
13716

56617

2932,5

4184

10748
11893
12020
3214
7792
6269
767
981

Total .

Clerul

cu ropii

822
177

458
247
43
69
171

Trebue observat c, tinutul lailor din aceast catagrafie cuprindea i

unele sate depe dreapta Prutului.
www.dacoromanica.ro

POPULATIA

69

La 1812, imediat dupA pacea care a smuls Moldovei Intreaga regiune

dintre Prut i Nistru, guvernul rus a cerut Mr/lurid cu privire la numArul populatiei din Basarabia i a cApatat urmatoarele date 1) :

I. Moldova de dincoace de Prut:

,,

'a.

TINUTURILE

=6
1

()rase

Sate

Greceni

Locuitort

14

990

13

1064

17

2812
14157

Codru
Hotrniceni

Orhei

238

Soroca

138

7636

Hotin

169

13076

11

589

39735

Total .
11.

Basarabia propriu zis

TINUTURILE

Bender
Acherman

Chilia

Milani

()rase

Sate

Locution'

70

2789

Reni sau Tomarova

19

516

Ismail

120

94

3425

Total .

. .

AdicA peste tot dup datele de mai sus la sfaritul anului 1812, trAiau
in Basarabia intreaga 43.160 familii.
Doi ani dupA aceasta, ministerul finantelor dela Peterburg, cerand dela
guvernator date statistice asupra Basarabiei, iatA ce 1 sta comunicat ministerului
de finante :
9 Dir. reg. a Arh. St. Chiinau. Ouvernatorul Civil Dos. No. 903.

www.dacoromanica.ro

NUMELE ORASELOR

81 TINUTUR1LOR

Orae1e :
ChiinAu

Bender .

.
.

Sate
locuitori
putini

cu

Alosil

NUMARUL
Clraselor

tArgurilor

case
Cleriici

cesti

siujitori
biseri-

olonisti

L 0 C.; U
DiverI s'
'

locuitori

13

71-

CD

1:cluilrei-

seIfasi si

corner-

cianc0

2127

Restul

locuito-

rilor

2244

TOTAL

4716

118

214

1870

1177

1267

1053

1665

1910

2321

00

cd

ar

I=

174

cn

ad

>al

.0 tzi

10

iti

cd

0 C1,

-.1cn

NI

4.,

(1...

co =

xd

cd

c.)
a.)

cd

cu

a.)

.....

s-CI)

CZ

cn

,ccs

a)

.E.
..-.

cz

Cri

Cll =

t1.0

.=
=
= VS

6-1

>CO

c7; :... -.
=0
..-. Q.

...9 --

at: cz

= --

cci "5 -cn

1:14

Ct

0 =cu 0
s.
0.

ta. .1:-.

cd
.-.

cu = _
=

cd xzt

ill,

C2)

ct =
u

cd

4....

:15

co

13262

15386

7438

12459

.....

584

3748

3746

1184

551

206

1232

49

570

353

249

1342

204

35

2520

4967

1001

3218

834

ci;

In

C>

._

(1)

0,

MI

CU

--I..
a.

= 1:3

.....

15

--as cz r-

4 -73

r--

-cr

4...

al

-...
-,
.--.

165

1487

181

1847

1062

14

33

50

137

31

250

151

1625

1259

572

3623
1504

13

34

11
1

645

2072

7864

41

1427

1801

6772

1438

56

272

105

1
508

147

3103

312

11140

55

7414

9243

74045

16451

844

57560

14731

499

6755

554

4043

1088

2842

64
15512

36123

2845

568

94

61

123

21
1

95

157

904

166

16

543

27

861

88

Chilia

TOTAL .

Acherman

1zmai1 i1nga. e1 Tucicov

Hotin

Tinuturi :
Orhei

Bender . .
Tomarov .
Greceni
Codru

.....

Hotarniceni
Iai

Soroca
Hotin

TOTAL .

www.dacoromanica.ro

POPULATIA

71

RECENSAMANTUL BASARABIE1

totalizat pe judete dupa. tabelele recenssitnintfflui executat

Iti cursul anului 1817.
TREPTELE SOC1ALE ALE LEUITORILOR

Farah

BArltall

1232

2468
219
4334
52319
5448
593
3275

2497
201
4136
50351
5077
547
3065

1519
217
42969

1496
188
42661
1241
78

Fernei

JI7DETUL ORITEI

Preoti, diaconi, cantArell si paraclisieri . .

Postelnici
MazAli si ruptasi
.
.
.
Tarani . . .
Locuitori urbani afarA de armeni si evrei .

84

1694
20540
2105
229
1268

Armen!

Evrel
JUDETUL RUTIN

Preoti, diaconi, cAntAreti si paraclisieri. .

Mazali si ruptas1
Taranl
Locu tori urbani afarA de armeni si evrei.

623
81

Arrneni

Evrel

17126
510
34
1467

13 9
92
3835

3500

JUDETUL SOROCA

Preoti, diaconi, cantareti si paraclisier1

Postelnici
MazAli si ruptasi

Tarani
Locuitori urbani afarA de armeni si evrei .
Evrei

6P4
75
276
10367
925
803

1521

206
742
26724

1499
169
(-38
25111

2321
k017

23' 4

1107
46
23001
301
1304

988
44
22364
234

1998

JUDETUL IAF

Preo ti, diaconi, cntAreti si paraclisieri

Post,lnIci
Tatani
Locultori urbani

Mazdli si ruptasi

Armeni
Evrei

419
18
9073
119

516
32
395

89

1301
81

1011

964

581
331
16313

559
304
16112
6506
373
644
4065

JUDETUL TIGHINA

Preoti, diaconi, antAreti si paraclisieri . .

Mazli si ruptasi
Tarani
Locuitori urbani afarA de armeni st evrei .

228
127

Armt ni

6485
2650
153

Evrel
Colonist!

1528

'L60

www.dacoromanica.ro

6744
392
655
4109

BASARABIA

72

Famili

TREPTELE SOCIALE ALE LOC1JITOR1LOR

Barb*

Femei

496

454
120
11003
981

JUDETUL CODRU

Preoti, cllaconl, cAntareti 1 paraclisieri

190
49
4815
200
70

Mazali i ruptai
TArani

Locuitori urban! atarA de evrei

Evrei

125

13072
519
179

171

JUDETUL ISMAIL

Preoti, diaconi, cantareti I paraclisieri

MazAll qi ruptai .
.
.
Tarani
Locuitori urbani afara. de armeni 1 evrei .

415
284
8509
10186
259
314

165

73
3324
4034
96
125

Armeni

Evrei

415
'281

8111
9934
231
311

JUDETUL GRECENI

Preoti, diaconi, cantareti i paraclisieri

Mazdti i rupta1
Tarani
Evrei
TOTAL .

69
9
1936
25

5045
69

172
21
4635
56

97227

247816

2.37802

173
24

Fiinda ins tabioul de totalizare insumeazd un numdr mai mare de gospoddrii i locuitori, ii reddm aa cum se gasete in dosar.

--

RECENSAMANTUL BASARABIEI

totalizat pentru Intreaga oblastie, dupA tabelele recensAmAntului

pe judete, executat la anul 1817.

Nobill I moleri
Preoti, diaconi, cAntAreti i paraclisieri
Postelnici

209

TArani

Locuitorl urbani afarA de armeni i evrei

Colonitl
Armeni
Evrei

Tiganii Statului qi a proprietarllor particulari

. .

436
8280

3531
177

Mazall qi ruptai

TOTAL .

Harbali-

Famiiii

TREPTELE SHIALE ALE LOCUITORILOR

2825
73666
10543
1528
544
4413
1090
98526

www.dacoromanica.ro

Femei

400
8080

471

419

7136
187882
26828
4109
430
11355
2952

698C

180448
25887
4065
310
1u709
2493

250779

240800

POPULATIA

73

Pentru a obtine numdrul populatiei din Basarabia dui:4 recensdmantul dela

1817, la cifra de 97.227 familii cu 485.618 locuitori de ambele sexe, trebue
addogate 209 familii de nobili cu 836 locuitori i 1.090 familii de tigani ai
statului 1 ai particularilor cu 5.450 suflete i astfel a vem 98.526 familii cu
491.904 locuitori de ambele sexe.
Bine inteles, nici cifra aceasta nu este reald, cad lath. ce scria ispravnicul
tinutului Orheiu i Lpuna cu prilejul recensmdntului dela 1817 : multi din
steni vdzAnd aceast scriere, inspdimantndu-se au inceput a fugi de prin sate

i a se dosi".
Aproape dupd jumdtate de veac dela acest recensdmant, la 1856, populatia
Basarabiei era mai mult decat dubld, 990.274 locuitori de ambele sexe.
Aceast cretere a populatiei se datorete nu numai creterii naturale, ci i
migrrii Bulgarilor, Nemtilor, Rutenilor, Evreilor, Polonilor, i in bung parte
i a Romnilor.
Cateva pilde nu vor fi de prisos : la Real se apazd 92 familii din satul
Pacani i 2 familii din satul Rogojeni, amandoud din regiunea Galatilor, iar
printre imigrantii Bulgari, gasim multe nume romaneti (Ndstase Dangd, Andrei
Florea, Gavril Potand) ; la Colinuti, judetul Blti, se apazd 28 familii din Moldova, satul Tabra 1 22 familii din satul Ghiholari. Apoi familii izolate se
arazd la Chi$in'au (Nastase Ghibanu, Gavril Carda dela Fdlciu, Dumitru Braoveanu, etc.), la Foleti (loan Popa din Botoani, loan Ciobotaru etc.), la Teleneti, Hanceti, Leova, Cahul, Cdueni, Horoditea, Toceni, Manoile9ti, Risipeni, Gleti, Ba1aureti, Cojuna etc.
Din punctul de vedere al schimbului populatiei, cu drept cuvnt se poate
spune cd Prutul n'a putut fi granitd in secolul de robie al Basarabiei.
La 1856, conform tratatului dela Paris, trei judete : Ismail, Cahul i Bolgiad sunt retrocedate Moldovei, i Basarabiei ii Oman 862.362 locuitorii. La
1875 aceast populatie crete la 1.172.545.

Dupd a doua rdpire a celor trei judete, la anul 1881 Basarabia are
1.466.497 locuitori.

La anul 1897 in Basarabia, ca i in Intregul Imperiu Rus, s'a fAcut un recensmant general, cnd s'a constatat c populatia Basarabiei era de 1.935.412
locuitori.

Dupd 12 ani, la 1909 numrul populatiei din Basarabia ajunsese la

2.393.160 locuitori.
Conform raportului guvernatorului Basarabiei din 1916, Basarabia la acest
an avea

Nobili

. .

Clerici cu familiile lor

Slujitori bisericeti cu familiile lor
Munahi bdrbati 1 femei
De religie strind

www.dacoromanica.ro

4.031
4.506
2.990
623
16

BASARABIA

71

Soldati In rezervA
Negustori
.

.......

OrAeni

Mazili

3.201
.

. .

4.330
564.200
51.202
1.820.000
98.300
16.678

Tarani i locuitorii judetului Ismail .

Coloniti nemti
.
Celelalte sari

........

In total

2.521.277 locuitori
Anuarul statistic al RomAniei ne da urmAtoarele date privitoare la populatia Basarabiei.

Populatiunea urbanA i rurall din jiasarabia pe 1922

POPULATIUNEA

S.

PROPORTIA 100010

4.,

I.

J IJ DETEL E

Comunele Comunele

Comunele Comunele

Total

rurale

urbane

rurale

urbane

Total

Cetatea-A1bA

33900

340906

374806

994

9000

1000/0

Tighina .

1104

8870

1000/0

Mit .

1000/0

ChlqInAu

Ismail .

Cahul ..... .

Hotln

Orhei

Soroca .

35400

279378

314778

22000

350012

372012

591

9409

133000

262596

395596

3309

6699

1000/0

86986

141892

228878

3804

61 s9

1000/0

15422

131844

147266

1041

896,

100/o

31800

367732

399532

795

92(.6

1000/0

20000

322557

324557

5ss

9417

100%

27800

353709

381509

728

9272

100/9

2550626 2956934

1374

86,0

1000/0

.
.

.
.

Total

406308

Evenimentele politic de peste Nistru au adus un mare" nun& de refogiati,

socotiti ca populatie flontantA i cari dupA Dictionarul statistic al Basarabiei
se repartizeazA astfel :
Populatia

Numele comunelor
urbane

Hotin
Soroca
Balti
Orhei

ChiinAu.

Cetatea-AlbA

.
.

......
........
.

www.dacoromanica.ro

.
.

7 900
13.500
8.300
7.680

66.500
_

1 4.500

POPULATIA

75

Tighina
Ismail

Bolgrad
Chilia-Noud
Reni
VAlcov

Cahul
Leova

.
.

.........
......

13.800
14.800
5.760
3.469
3.850
.
5.000
.
2.400
.
856

.....
......
..
.

Total

168.325

Dupd 1922 nu se cunosc deck numai excedentele nscutilor, care sunt

Inregistrate la Directia statisticd din Basarabia precum urmeazd : pentru anul
1923 excedentul este de 53.716 i pentru anul 1924 excedentul este de 12.470.
Cu toate feluritele mijloace intrebuintate de guvernele ruseti de a schimba
caracterul romnesc al Basarabiei, astdzi in Basarabia elementul romAnesc
aproape pretutindeni este dominant. Nedreptatile ce s'au fdcut in trecut elementului romdnesc prin deposedarea lui de intinse domenii ce-i apartineau de
drept, ziva de azi a dreptAtii romAneti le poate repara. Taranimea romneascA
din judetele dela centru, care zddarnic se trudete sd-i Intemeieze o gospoddrie
trainicd, ImbelugatA, pe cele cdteva hectare ce i le-a dat reforma agrard, ar
trebui coboritd spre sud unde gospoddriile strinilor se rdsfata pe zeci de hectare. Prin aceasta s'ar repara i o nedreptate ce s'a fdcut Insdi Basarabiei Intregi din punct de vedere etnografic.
Oricum, de opt ani prin coald 1 prin justitie, se creiazA In Basarabia o
contiintd cetAteneasca ce unete pe locuitorii de toate neamurile In jurul ideii
de Stat romAnesc ; aceastA contiinta cetAteneascd romAneascd este cea mai
bund chezAie cd Basarabia, romaneascd prin Infatiarea ei etnograficA, este
romdneascd 1 prin contiinta tuturor locuitorilor ei.

www.dacoromanica.ro

ORAELE
11.

DE c; T. CIOBANU.

Daca cineva ar vroi s&-i lard o ideie oarecare asupra Basarabiei dup&
oraele ei, ar cAdea in cele mai cumplite greeli. Oraele basarabene, in general
vorbind, nu sunt emanatia natural& a satelor din jurul lor, expresiunea logica
a vietii locuitorilor dela tail, cu alte forme sociale 1 economice, dar cu acela
suflet, cu aceea limba, cu aceleai datini i obiceiuri. Creatiuni artificiale ale

regimului rus, marea majoritate a oraelor din Basarabia sunt in complecta

contrazicere cu vieata satelor din jurul lor 1). In oraele basarabene nu veti gasi

fr.4-

s."

-1.0:541

1091, I
A?

t.

t:3

ClAdirea Paraxial vechl pe strada Atexandru-c el-Run din Chisinau.

Colectia Cornish:nil Monumentelor Istortce. Seclia Basarabla.

costume pitoreti nationale, ori care ar fi ele, nu veti auzi o limba corectA, in
afar& de cea doar pe care o vorbesc Moldovenii dela mahalale i din subuibii,
nu veli gasi nici datini i obiceiuri inradacinate. Populatia comerciald i industrial& a orador basarabene, compost dintr'un conglomerat de nationalitati,
din Evrei, Armeni, Greci, Bulgari, Rui etc., n'are o fizionomie precis etnograficA. Peste aceste nationalitati a trecut poleiala culturii ruseti, ele i-au pierdut
I) Datele asupra orasului ChisinAu
unele consider itiuni generale din acest articol sunt luate din
lucrarea noastra AChisinAul.. Ed. Comisiunil Monumentelor Istorice. Sectia Vasarabia, t925.
1

www.dacoromanica.ro

ORAELE

77

obAria lor nationald, dar nu s'au putut ridica nici la nivelul adevdratei culturi
ruseti. Ruii veniti din oraele adevdrat ruseti rdmAneau de obiceiu surprini
de vorba ruseascd auzitd in oraele din Bisarabia, de accentele strd,ne in limba
rusa, de constructiile ciudate de frazd a ordenilor din Basarabia. Dar locuitorii

ontelor basarabene nu cunoteau cum se cade nici Min lor natald, impestritatd cu cuvinte ruseti, schimonositd de influenta limbei ruseti. Oraele din

Basarabia au avut soarta tragicd a oraelor din provinciile cucerite ruseti,

cum era Po Ionia, Caucazul, Ucraina, Crimeia etc., unde un conglomerat de nationalitati, adunate la un loc de un regim strain, le-a distrus firea lor nationald,
nepunAnd nimic in loc, i-a rupt dela cultura lor nationald, neputAndu-i a propia
de cea ruseascd, creAnd o clasd orddneascd cosmopolita, rece fata de ori-i-ce
manifestare nationald i ostild regimului zilei. Singura legdturd pe care o aveau
oraple din Basarabia era legAtura economica. Aceste legdturi insd nu erau ceva
organic, nu erau legaturi in sensul european al cuvAntului, cu cooperative pentru tarani, cu asociatii economice, cu fabrici pentru industria necesard tdranului ;
in raporturile intre sat 1 ora era ceva din politica economicd coloniald : o
piata unde aborigenii ii desfac produsele sale i unde colonizatorii le oferd ceva
din produsele civilizatiei moderne.
In momentul anexarii de cdtre Rusia in provincia dintre Prut i Nistru
se gAseau vre-o 15 orae 1 targuoare, care aveau o organizatie ordeneascd

similard cu cea a oraelor din cireapta Prutului. Se deosebeau putin centile

cdzute in mainile TurcilorHotinul, Tighina, Cetatea-Albd, Chilia i Ismailul.
Populatia oraelor i a thrgurilor era moldoveneasca ; un numdr mic de
Evrei, Armeni i Greci nu schimbau fizionomia paturei oraeneti din Basarabia.
Ceeace este interesant, este faptul c chiar cetatile ce se gseau in minule Turcilor aveau in majoritate o populatie moldoveneascd. Din informatiile pe care
le-au cules comandantii rui ai acestor cetati in anut 1808 populatia cetdt lor
se prezintd astfel :
Chilia 478 de gospodari, din care 393 Moldoveni, 58 Rui 1 27 Evrei,
supui Rui.

Cetatea-Alb 334 gospociari, din care 168 Moldoveni, 132 Armeni, 18

Evrei 1 16 SArbi.

Tighina 331 de gospodari, din care 169 Moldoveni, 102 Evrei, 9 Armeni,
52 Rui.

Hotin 648 de gospodari, din care 297 Moldoveni, 340 Evrei 1 11 Armeni.
Adicd din 1791 de gospodari, 1027 erau Moldoveni 1). Se intelege c celelalte
tArguri 1 orae din Basarabia aveau o populatie romAneascd i mai omogena.
Stapanirea rusa face o noud impartire administrativa a Basarabiei, schimbAnd
i- orientatia economicd a oraelor. Acest fapt duce la inflorirea unor orae,
cum este Chiindul, 1 la decdclerea altor, cum a fost Cduenii, Ldpuna etc.
Ora rle, capitate de judete, devenite centre -administrative, atrag un numar mare
I)

t. Ciobanu. Cultura rotnrineasca in Basarabia sub stpanirea rasa.

www.dacoromanica.ro

Chiinau, 1923, p. 21.

BASARABIA

78

de functionari, pensionari i negustori noui. Prin mdsuri artificiale oraele 1

targurile se desnationalizeazd.
Aa, printr'o decizie a guvernului rus din 26 Septemvrie 1830, toti negustorii veniti din nou in Basarabia se scutesc de oriice dari cdtre stat timp de
cinci ani ; urmAtorii trei ani ei plateau numai un sfert, iar alti doi ani u jumatate, privilegii cari se acordd i In alte rAnduri 1). Ca urmare a acestor dispozitii este faptul, cd un numAr mare de Evrei din regiunile fostei Polonii se indreaptd spre Basarabia i se apazd prin tArgurile 1 oraele Basarabiei. Elementul romAnesc dela orae cu Incetul se inlAturd dela vieata economicd 1 administrativd, retrAgAndu-se In suburbiile oraelor, unde duc vieata primitivA de
mici agricultori, viticultori i cdrAui. Numai in targuoarele mai mici, ca FArVg

i.

-1?"..

'

0% "'

.77

00.

_
Spre Chieintiu.

Coleclia Conasiunii Monumentelor Istorice. Seep Basarabia.

letii, HAncetii etc., se mai simte ceva din vieata moldoveneascd din trecut. La
aceste consideratiuni de ordin general addogdm cAteva date cu privire la unele
orae mai importante din Basarabia.
Chiinul. Etimologia cuvAntului Chiindu a dat natere la mai multe

teorii. CuvAntul ucrainean Chipni"buzunar, ,,C4la noud", adicd tdrla noud",

tAtAreszul Keiene" capeld pe mormAnt, Keien"schit, mAndstire, iatd cuvintale prin care s'a cdutat sd-se explice originea cuvAntului Chiindu. De fapt
cuvAntul Chiindu este de origine maghiard dela Kisjend (leno eel mic), de unde
provine i denumirea oraplui Chiindu din Ardeal. Un numr de sate i loca-

litdti din mijlocul Basarabiei sunt de aceemi provenienta ungureascd, Idsate

poate de o populatie ungureasca din pi imile aezdri sAcueti ori de coloniti
descAlecAtori", adui mai tdrziu din Ardeal de cdtre domnitorii Moldovei.
1)

A. Zasciuc. Reglunea Basarabiei. S. Petersburg. 1862, p. 107

www.dacoromanica.ro

79

ORAS,3ELE

S'a stabilit ca fapt netAgaduit cd numele oraplui Chiindu se pomenete

pentru prima data intr'un hrisov a lui Alexandru cel Bun din 25 Aprilie 14201).

Confruntand insd nomenclatura geografica din hrisov cu cea de pe hartd se

poate uor stabili, cd iii actul lui Alexandru cel Bun este vorba cu totul de
o altd localitate i anume de mandstirea VArzreti. Pentru prima data Chiindul se pomenete intr'un hrisov din anul 1436, in care domnitorii de atunci,
Ilie i tefan, precizeazd o localitate Naga Bdc de ceiataltd parte pe valea care
se gaseqte infafa Chegneu'ui lui Acbap 2).
Din acest act se vede cd Chiindul existA in prima jumAtate a veacului al
XV-lea, i nu este exclus, cd istoria acestui ora se incepe cu mult mai iriainte de
aceast data, poate chiar la inceputul mezdrii Moldovenilor in regiunea Nistrului. Insd ChiinAul nu se deosebea la inceput prin nimic de satele din jurul lui. 0
serie de acte din veacul al XVI-Iea 1 al XVII-lea ne arat, cd ChiinAul era un
simplu sat, cd el nu juca nici un rol in vieata politicA 1 economicd a Moldovei
rasdritene. In locul unde asfazi se aterne ChiinAul cu suburbiile sale erau ase
sate 1 anume Chi#ndul propriu zis, Buicardi, Vovintenii, Hruca, Visternicenii
i MunceWi, sate locuite de razei. Hotarele Chiindului i a satelor din jurul
lui, precum 1 cAteva mori de apd pe Bac au fost cauza mai multor procese,
delimitari, cari se rezolveau de catre pArcalabii de Lapuna, domnitorii Moldovei, iar mai pe urind de cdtre divan. Satul Chiindu, cum se vede, se dezvoltd mai repede decAt celelalte sate, i pe la sfaritul veacului al XVII-lea el
devine tArg. intr'un act dela 2 Mai 1666 se pomenete de ttirgovetii Chiiincialui 3). In veacul al XVHI-lea Chiinul figureazd ca tang. In cAteva rAnduri Chiindul suferd din cauza devastarilor ; aa, la anul 1690 il incendiazd' TAtarii ;
mai tarziu, in rsboaele ruso-turceti, in campania lui Munich dela 1737-1740
i cea din 1787-1790, Chiindul fu devastat. Cu toate acestea Chi.rfaul in veacul al XVIII-lea devine un ora destul de mare cu gala de piatr pentru negustori, cu vre-o trei sute de case bune, cu cdteva biserici, dintre care una domneascd, cu mai multe prAvdlii 1 beciuri pentru mdrfuri 4). Locuit de razei, meseriai, negustori, rnoldoveni i de un numAr mic de Armeni i Evrei, ChiinAul
duce vieata oraelor din Moldova. Ca tArg mdndstiresc", trecut nu se tie prin
ce imprl jurdri mdnAstirei sf. Vineri 1 Balica din Iai, el ar fi trebuit s aibil nu
vornic, fapt pe care-I confirmd Miron Costin 5); dar dependenta lui de manastire
era iluzorie, cum se vede din mai multe acte, in care locuitorii Chiindului contesta dreptul mAnstirei asupra tArgului. Ca autoritate in certurile orAenilor cu
mAndstirea intervine pArcalabul de Lpuna, iar mai tArziu serdarul de Orhei.
Cu ocupatia ruseascd istoria Cfuindului ia o noud intorsturd. Situatia
1) 1. Venelln. Documente romano-bulgare sau daco-slave. S.-Petersburg. 1840, p 61.
2) Monografla jubillard a orasului Chifindu. Chiinbu. 1912, p. 3.

3) loan Halippa. Documente din veacul al XVII XVIII-lea referitoare la mofia Buicani. Operele comisiunii savante guberniale ale Arhivelor din Basarabia. Vol. 11, p. 237
4) von-Raan. Din jurnalul srlu propriu. ChlinAu, 1892, p. 51.
5) Miron Costin. Descrierea Moldovei fl Tarii Romanefti, in 1. polonea. Arhiva istorick p.

www.dacoromanica.ro

1,

p. 17.

BASARABIA

SO

lui centrald in Moldova dintre Prut, i Nistru precum 1 importanta lui ca centru comercial atrage atentia autoritatilor ruseti. Noua provincie, nurnith de
cdtre rui Basarabia, intrath in cadrul unei noui vieti politice i culturale, a
trebuit sd-i creeze un centru cu menirea de a da o noud orientare culturald
i politicd intregei provincii. $i Chiindul fu ales de cdtre mitropolitul Gavriil
Banulescu-Bodoni 1 senatorul Crasno-Miloevici, insrcinat cu organizarea administrativd a provinciei, ca capitald a Basarabiei.
Nelinitea, care a cuprins populatia Basarabiei in primii ani ai anexdrii,
s'a rdsfrant i asupra Chiindului ; in primii ani ai anexdrii se manifestd oarecare
stagnare in derTrof rea economicd si comerciald a oraplui i oarecare fluctua-

,.
.

I0

'Rli .

.:7- A ''..

-. -

C.16.4. ,..,...t1.11,

ill
"a" lit
4,,

...--7 .:

-,

t.

-.414""..?..-

t te,'. ,...-.3-.:.._

_3-

Strada Gavriil Banulescu-Bodoni.

Colectia Comisiunli Monumentelor Istorice. Seclia Basarabia.

tiune in ce privete numrul populatiei, care cand se marete, cand se micorea z.

Dupd anexare Chisindul ii schimbd cu incetul i infhtiarea. Administratia

centrald a Basarabiei atrage o lume noud ; impreund cu unitdtile armatei, in Chiinhu se perindeazd mai multi functionari rui ; participarea clasei boereti la
administrarea provinciei ii fdcu pe boerii Moldoveni sd-i lasd moiile i sd-se
stabileasch in Chiindu. lar privilegiile acordate negustorilor i perspectiva imbogAtirei rapide atrage un numr oarecare de Evrei din tinuturile poloneze,

devenite ruseti. Industria, care ii are inceputuri mai inainte in chteva tAbScard i velniti, tinde spre o dezvoltare mai mare i pe la anul 1814, in Chiindu gdsim, pe land vre-o 22 de tAbdcArii, 5 fabrici de saftian, 18 de lumandri,
1) Monografia Willard a oraplui Ch%qinilu. Pag.

www.dacoromanica.ro

ORAciELE

81

4 de sjpun i 3 vopsitorii 1). In acela an in Chiinau se gseau 2109 case i

448 de pravlii 1), ceeace ne face s presupunem, ca numarul populatiei din
Chiinau in momentul anexarii era aproximativ de 10 12 mii de suflete. Prin
actele de lonatie" ale patriarhiei lerusalirnului din anii 1817 si 1818 Chisinaul
din ora .,manstiresc" devine oras fiber. Miscarea eterista din anul 1821 atrage
la Chiinau uh numar mare de Romani, refugiati din principalele romaneti,
ceeace duce la intensificarea vietii nationale. In anti! 1829 vieata linistita
de ora de provincie a Chiinaului se turbura putin, cand el devine punctul principal de evacuare al dezertorilor si bolnavilor in rsboiul ruso-turc.
In anul 1828 guvernul rus desfiinteaza atitonomia provinciala, acordata B3sa-

t6
_11-0

1!
,

4,

.7.

.-e
a
-;.

6.2

tre-

rY"

r_P--.

Liceul No. 3, in care s'a votat Unirei Basarabiei cu Romania.

Colectia Comisiunii Monumentelor lstorice. Sectia Ba.sorabia.

rabiei la anul 1816, i Chisinaul intra in categoria oraelor regionale, cu administratia pur ruseasca.
Cu venirea general-guvernatorului Chiindului Feodorov in capul provinciei, in Chiinau se incepe o era de edilitate fecunda, care cu incetul schimba
aspectul oraplui. Din semicercul din jurul Bacului, Chisinaul se intinde pe povarnisul dealului din dreapta raului ; se niveleazd si se schiteaza planul campului din
dosul Mitropoliei, ridicate Inca de catre mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni.
Se construete monumentala catedrald a orasului, ceva mai tarziu clopotnita ei,
se ridica bisericile catolica i luterana i mai multe edificii publice 1 particulare.
In timpul rasboiului din Crimeia Chisinul fu invadat de catre ostirile rusesti.
1) P. Svinhin. Descrlerea regiunii Basarablei. Butetinal Societatii de Istorie i Anticliftati din Odessa.
Vol VI, p. 269.
6

www.dacoromanica.ro

BASAkABIA

82

Cu toate acestea Chiindul rdmane pand in anul 1870 i ceva un sat mare",
dupd expresiunea unui cAlator, cu un caracter mai mult sau mai putin moldovenesc.
El nu prezenta nimic din comodittile oraelor apusene, nici ca culturd nici ca
conditiuni de vieata. Pand la anul 1862, Chiindul n'a avut nici o stradd pavatd;

oraul se aproviziona cu apd de cdtre sacagii dela cimelele de sub dealul

bisericii Mazarache ; cate un felinar ici-colea cu opaite din seu arata drutnul
trecAtorilor intarziati. Cele vre-o doudtrei regimente ruseti, cantonate in ChiinAu, institutiile administrative centrale ale regiunii cu o sumedenie de functionari rui, vreo cloud' coli secundare, cateva zeci de clddiri mai mult sau mai
putin moderne, precum 1 un nurnr destul de mare de oameni de afaceri, nu
puteau invinge pulsul vietii moldoveneti, care in deosebi respira la marginile oraplui.
Abia in anul 1860, Chiindul fu legat cu Rusia prin firul telegrafic, iar
in anul 1870 se incep lucrdrile ptntru construirea cdii ferate Chiindu-Odesa,
care se termind cu putin inaintea rdsboiului din anii 1877 1878, cand Chiindul fu vizitat de cdtre imparatul Alexandru al II-lea i cand din nou devine
punct de concentrare al armatelor ruseti. Primul ziar oficial apare in anul 1860,
iar presa locald se dezvoltd pe la sfaritul secolului al XIX-lea. Cu aceste
date se incepe o era noud in vieata Chiindului, era instrAindrii vertiginoase a
oraplui. Multumitd legAturilor de cale feratd cu centrele ruseti se intensified
vieata culturald 1 economica a acestuia. Limba romaneascd este scoasd din
coald, se deschid cateva coli secundare 1 mai multe primare, se infiinteazd
ziare i reviste ruseti. La anul 1873, regiunea Basarabiei" fu transformatd in
gubernie" 1 Chiindul devine ora gubernial". Odatd cu acestea se schimbd
i aspectul general al oraplui. StrAzile se paveazd treptat, incepand dela centru
spre periferie, unde 1 astAzi se gdsesc strAzi nepavate ; se infiintPaza vestita
coned", tramvaiul de cai, care in anul 1912 se inlocuete cu elegantele tramvaie
electrice de astazi ; felinarele cu lmpi de seu se schimbd cu cele de petrol,
cari la randul lor pe la inceputul veacului al XX lea cu Incetul sunt inlocuite
cu lumina electricd ; se construete apeductul i se inmultesc clddirile publice
i particulare.
Cu toatd importanta pe care o capAtd Chiindul pentru Basarabia, ca
centru administrativ, economic i cultural rusesc, el rdmane in umbra istoriei,
rdmane necunoscut pentru lumea civilizatA pand la inceputul veacului al XX-lea,
cand in anul 1903 Chiindul devine celebru prin pogromuri antievreeti, organizate de nite bande din drojdia societAtii oraplui cu concursul efectiv al
autoritAtilor ruseti i sub inspiratia talentatului ziarist Cruevan, Roman de
origine, devenit apArdtor aprig al intereselor ruseti in Basarabia.
Revolutia ruseascd din anul 1905 nu s'a manifestat in Chiindu prin nimic,
dacd nu ludin in seamd un nou pogrom antievreesc, care s'a desfurat in
aceleai conditiuni, ca i cel din anul 1903, i cateva greve colare.

In schimb revolutia din anul 1917 aduce Chiindului un nou suflu de

www.dacoromanica.ro

ORA.;;ELE

83

vieata. El devine centrul micarii nationale romaneti pentru intreaga provincie.

Aici se tin un lant de congrese, la care Moldovenii Ii afirma dreptul la o noua

vieata politica 1 nationala. Aici se deschid primele cursuri de limba romaneasca, aici se organizeaza primele cohorte militare moldoveneti. Limba roma-

neasca incepe se rsune i pe strzile centrale ale oraplui, unde falfae langa
steagul rou i tricolorul romanesc. Deschiderea Sfatului Tarii, infiintarea Republicei Moldoveneti Autonome, pe urrna independente, cla Chiinaului o impor-

tanta i mai mare pentru Basarabia, iar multimea de ministere cu numeroase

automobile, ii dau aparenta unei capitale. Ziva de 27 Martie 1918, cand s'a
proclamat unirea Basarabiei cu Romania, a inchis un capitol din vieata Chi-

Strada Alexandru-cel-Bun din Chiinbu.

Colectia Conzisiunii Monumentelor Istorice. Seep, Basarabia.

indului, capitolul creterii lui nenaturale i situatiei lui de ora strain intr'o
provincie romaneasca.

Aezat pe o Nina parte din suprafata de 7.181 ha., care apartin oraplui,
cu intindere de peste zece kilometri lungime i peste cinci latime, Chiinaul se
imparte in trei parti bine distincte : oraul nou, oraul vechiu i suburbiile oraului. Din cele 106 strazi ale oraplui, abia vreo treizeci formeazd oraul nou,

partea de sus a oraplui, cu strzi largi, bine aliniate, cu case moderne i cu

cateva parcuri. Partea de jos a oraplui, care se lipete de rauletul Bac, formeaza oraul vechiu cu strazi strambe, intortochiate, cu un amestec pitoresc de
case moderne cu case vechi, intre care se gasesc i case in stil moldovenesc.
Suburbiile oraului i unele mahalale, locuite de Moldoveni, se aseamana cu
satele razeeti din jurul Chiinaului.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

84

Compus din Moldoveni, Evrei, Armeni, Greci, Bulg iri i Rui, Chiindul
n'are o fizionomie etnograficd bine lamurit. E foarte greu de precizat 1 creterea popul itiei oraplui in care se observd salturi nenaturale, neobinuite in
vieata unui ora, care se dezvolta in mod normal.
Dupd. datele oficiale ruseti creterea populatiei Chiindului se vede din
urmAtorul tablou :

In anul 1812 populatia se cifra la

ff

1818
1835
1844
1851
1861
1865
1894
1897
1912

,,

77

11

7.000 de suflete
18.594
34.079
52 196
58 849
93 359
94.047
128.218
108.000
121.200

71

11

79

Cum vedem, cifra din anul 1897 i 1912 e ceva mai mica decat acea din
anul 1894, ceiace se explica prin fa ptul, ca guvernul rus n'a luat in consideratie populatia suburbiilor oraplui 1 a mahalalelor marginar. Dupa datele
serviciului statisticei regional.? din B tsarabia, populatia CtiiriluIui fri anul 1919,
se cifreaza la 133.000 de locuitori stabili i 66.500 de suflete de populatie flotantd. Populatia stabiIi, dupd aceleai date, nun:land :
40.000 Romani
62.000 Evrei
10.000 Nemti
12.000 Velicorui
7.000 Ucraineni
2.000 Bulgari.

Toate aceste cifre nu pot fi socotite nici ca aproximative i iata de ce :

Numarul N mtilor in Chiinau, dupa datele parohiei luterane din ora, nu
se ridicd decat la 500 suflete. Nu infra Polonezii, Armenii i Grecii, cari au
comunitatile lor.

In ce privete numarul R manitor, in anul 1894, din 128.218 de suflete,

Moliovenii formau o popula tie de 54.890 de suflete, adica aproape o jumatate
din populatia ordand. A stazi se pastreaza desigur cam aceiai proportie a
Romanilor fata de celelalte nationalitati.
Din institutiile culturale din Chiinau, merita O. fie amintit Biblioteca
oraplui, cu vre-o sutd mii de volume, Biblioteca universittii populare cu vre-o
trei zeci mii de volume, Arhivele Statului cu o bogata colectie de acte i documente, Teatrul national, Muzeul National cu o sectie bogata de tiinte naturale, Muzeul de arheologie bisericeasca, o voala de viticultura, patru licee de
baeti i trei de fete cu un numdr de 3.275 de elevi i eleve, patru coli medii,
www.dacoromanica.ro

ORA'ELE

85

cloud coli normale i una de conducdtoare de grdini de copii, un seminar

superior i unul inferior, 37 de coli primare i 26 gradini de copii.
In oraul Chiindu se gdsesc 33 biserici parohiale i capele, o bisericd
catolica, una luterand, o casd de rugaciuni a baptitilor, o biserica armeneascd
i 67 de sinagogi i case de rugAciuni.

Orheiul. Una din cele mai vechi aezdri romneti in Basarabia. Denumirea Orhei dela ungurescul Orhelycetate de pazd a fost data probabil, ca
i Chiinaului, de cMre colonizatori din Ardeal, poate chiar unguri. Aceasta ne
face sa. credem c Orheiul a luat fiinta in veacul al XIV-lea sau la inceputul
veacului al XV-lea, rand erau posiLile aceste colonizari.

-.....
_

P.m

ermall11111111.

'
Catedrala oraplui.
Colcya Comisiunii Monumentelor Istorice. Seclia Basarab'a.

In timpul domniei lui *tefan-cel-Mare, Orheiul devine cetate. Pe land

cetate se intemeiazd i un targ, care facea un comert intins cu oraele din
Moldova de Nord i cu regiunile ttdreti.
La inceputul anului 1470, pentru prima data pare ca parcalab al Orheiului
Radul Gangur, care se mentine pand in anul 1480. In anii 1481-1484 demnitatea de parcalab de Orhei o &tine Vlaicul, unchiul lui *tefan-cel-Mare. Intre
anii 1486-1491 vedem ca pArcAlab al Orhtiului pe Crozea Micotici, dupa care
urmtazd Gangur a cloua oara (1492-1493); in anul 1499 Orheiul avea doi
parcalabi, Ivanco i Alexa, ceiace dovedete cd cetatea Orheiului era socotit
printre cetatile de seama I). In veacul al XVI-lea i al XVII-lea, Orheiul, in mai
If A. Lapedatu. Cetatea-Albd. Buletinul Comislunit Monumentelor Istorice. Anul V11. "1914, p.
I. Bogdan. Documentele tut qtejan-Cel-Mare. V. I. pp. 148 243, 249, 286. k90, 4;4, 5.4; v. 11. pp. b1, 425, 444

www.dacoromanica.ro

85

BASARABIA

86

multe rAnduri fu obiectul atacurilor Ttarilor i Cazacilor. Pe la inceputul veacului al XVII-Iea ca pArcAlab al Orheiului gAsim pe Nicoard Donici, care ii
face dughene in mijlocul targului Orheiului" 1).
Ceva mai inainte, pe la anul 1580, ca autoritate municipald a Orheiului vedem pe un vdtav domnesc i 12 pArgari 2).
Domnitorul Vasile Lupu Ii intemeiazA o gospoddrie in Orhei, unde adesea
ori ii petrecea verile i unde intemeiazA o slobozie", un sat cu anumite privilegii, sat care a partinea sotiei lui i se numea cum se numete i azi, Slobozia Doamnei. Cunoscutul cAldtor de pe la jumdtatea veacului al XVII-lea
;
Pavel de Aleppo, viziteazd
Orheiul care-i lasd impresia unui ora frumos, cu
strdzi podite cu lemn ca in
Iai, cu pdraie ce se strecurau pe margine, cu mori
de apd i cu un heleteu
mare peste care era arun-

cat un pod 9.
Lacul Orheiului", povestete Dimitrie Cantemir,
tango' tdrgul cu acela$ name,
trel,31.

.7"e,1

I
-

"

^1

411

t
-

lat de cloud. Lungimea

=t, N 7 ,

vIIP

WWI

Me-

pe care-1 face rou( Rdut qi

Cula, lung de qase mile si

et.:

pi

leitimea lui a meirit-o o ieziturd' pe care a ridicat-o

Domnul Vasile Albanezul, ca

s opreascd apa qi s'o facei

mai de m2re folos. La mijloc era insula, mica ce e

drept, dar plantatd cu vii

Cismelele de sub Bisetica Mazarachi pe la anii 1870-18sq.
Coler(ia Comisinnii Monumentelor Istorice. Sectia Basarabia.

odinioard vestite qi cu felurite feluri de poame" 4). Mai

departe, Dimitrie Cantemir

afirmd cd oraul nu este op de mare, dar frumos i imbelqugat in tot ce trebuqte pentru vieata omului" 5). Vasile Lupu ridicd i o bisericd in Orhei, cunoscuta bisericd cu hramul Sf. Dimitrie.
l) N. lorga. Istoria corner(ului romeinesc. Valenii-de-Munte. 1915. Vol. I. p.:111
a) Ibidem, p. 311.

a) N. lorga. Basarabia noastrd. Valenii-de-Munte.

1912, p. 70.

Ditnitrie Cantemir. Descrlerea Moldovei. Bucuresti, 1923 p. 23.

9 Ibidem, p. 31.
4)

www.dacoromanica.ro

ORA.ELE

87

In anul 1675, ca parcAlab al Orheiului ii vedem pe Bosii, care, impreund

cu sotia sa, zideste o mandstire pe malul Rautului, mai jos de Orhei 1). Intro
serie de acte, dela sfarituI veacului al XVII 1 din veacu( al XVIII, ca autoritate in Orhei figureazd serdarul deOrhei care in ultirnele decenii a veacului al XVIII,

are sediul la ChisinAu.

AstAzi nu se mai vAd urmele acestei cetAti vechi, care probabil era de pAmant. Ipoteza, admisd si de noi cu altd ocazie 2), cA cetatea Orheiului ar fi
fost ceva mai jos de Orheiul actual, la o distanta de vre-o 18 kilometri, lAnga
satul Tribujeni, cum se va vedea in altA parte, n'are nici un temeiu 3). Vechiul
Orhei a fost ceva mai sus pe RAut, intre satul Mitoc i Orhei, unde se vAd si
acuma urme de valuri i mormane de pAmAnt, fapt care ar corespunde afirmatiei lui Dimitrie Cantemir, cA pe malut de Aous al lacului, in pddurile din,
prejur, se vci rdinele unui tdrg vechiu, pe care locuitorit ii numesc Orhei vechh, 4).
DupA anexarea Basarabiei de cAtre Rusia, Orheiul incepe sA decadA. Capitala judetului Orhei trece la Chisinau. Abia in anu11836, judetul Orhei se separA de acel al ChiinAului. Ca proprietate particularA a familiei PangalA, pana
in ultimele decenii, orasul nu se tioate dezvolta.
Orheiul de astAzi este asezat pe malul slang i inalt al RAutului si fiind
inconjurat de coline, in mai multe cazuri acoperite cu pAduri, are o pozitie destul
de frumoasA. Interiorul oraplur insA. fdra. nici un plan, murdar, cu casute
simple nu schimbd infatisarea orasului de acum lizeci de ani 1 ceva, cAnd el
avea aspectui unui trgupr evreesc, murdar, inghewit. b). Aceastd infatiare nu
armonizeazd de loc cu imprejurimile pitoresti ale orasului si In special cu so-

seaua ce 1?aga Orheiul de Chisindu. Oraul nu poate lua o dezvoltare mai

mare si din cauza lipsei de cale feratS, care ar inviora acest vechiu oras moldovenesc i ar duce la strAlucirea lui de odinioarA. Populatia Orheiului, dupA
datele statistice ruseti, se ridica in anul 1860 la 4.583 de suflete 6), in anul 1896
la 11.585 de suflete. In anul 1925, populatia Orheiului, mAritd cu trei suburbii
moldovenesti, atingea cifra de 15.268 de locuitori stabili, din care Romani 7756
de suflete 7).

Orheiul are 2 biserici ortodoxe, una lipoveneascg, una catolicd si cAteva

case de rugAciuni evreeti. Liceul de bAeti, liceul de fete, o coalA normalA, vre-o
2 gradini de copii dau ceva vieatA acestui ora linistit. Economia Orheiului este
reprezentatd prin 2 band, cAteva cooperative, 2 mod si cateva fabrici mai mici.
Cetatea-Albl. SituatA pe malul inalt al limanului Nistrului, in trecut un
golf al marii Negre, cetatea veche trebuia din vremurile cele mai indepArtate
1). t. Ciobanu. Biserici vechi din Basarabia. Anuarul Comisiunii Monumentelor Is(orice. Sec(ia din
Basarabia. Chisinau. 1924, p. 43.
2) Biserici vechi din Basarabia. Pag. 39.
3) Vezl capirolul : basarabia in monumentele ei istorice.
4) Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovet, Bucureati, 1913, p. 31.
5) A Zaciue. Regiunea Bosarabiel. ChitlnAu. 1862, vol. 11, p. 165.
6) A. Zaqdue. Op. cit., v. JJ, p. 166.
'1) Date oblinute dela primArla oratului.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

88

s atragd i o pAturd de oameni de afaceri. Poate chiar ei au si pus bazele

cetatii pentru adApostirea mArfurilor si siguranta afacerilor. Este unul din cele
mai plAcute orae din Basarabia si ca aspect general si ca conditiuni de vieatd.
Dela glacisul cetAtii in cdteva directii, fug ca niste raze strAzile pavate ale
orasului, intretdiate de strAzi aproape circulare. In jurul orasului se intind vestitele vii ale Cetatii-Albe, dealungul limanului pand dincolo de Saba. lar mai
departe se incepe stepa Bugeacului, cantata in cdteva sonete de cdtre poetul
polonez Adam Mickiewicz.

In anul 1808, majoritatea populatiei, cum am vdzut, era moldoveneascd

Dupd ce locuitorii moldoveni din Saba fug la anul 1812 pcste Prut, se rusificd

4: ,.

Vs.-,.

- ..

lzvorn1 Sf. loan cel non (Celatea-Alh).

cu incetul si suburbia moldoveneascd Poimoi. La 1 Iunie 1816, in Cetatea-Albd

se gAseau 4.112 locuitori I), in anul 1827, populatia se ridicd la 9.770 de suflete,
din care Moldoveni au rdmas numai 1.0312). Prin infiltratia populatiei rusesti, care

se incepe imediat dupd anexarea Basarabiei, populatia Cetatii-Albe se mdrete

in mod nenatural. Asa in anul 1854, dupd datele oficiale rusesti, Cetatea-Albd
aved 21.164 de locuitori, in anul 1859 22.162 3), iar in anul 1912 38.621, din
cari Moldoveni se considerau 15^ t) Aceste date insA nu pot fi luate In serios,
9 P Svinhin. Descrierea regiunii BasaraVei. Buletinul societatii de istori e. i an'ich/ta(1 din Odessa.
Vol. VI, p. 3 0.

1) Descrierea statistic() a Basarahiei propria zise s ill a Bageacului (Cornilovici). Acheulian 899, pag.
112-113.
J1 A. Zaciuc. Op. cit., pag. 135.

Dictionarul enciclopedie non. Brokhauz-Efron. S.-Petersburg. Vol. I, p 698.

www.dacoromanica.ro

ORASELE

89

Irttruat, cum observd autorul unei monografii asupra Basarabiei, cdpitanul

Zaciuc : multi din acei cari sunt aratati ca morli in Acherman, treiiesc undeva
tot acolo, sub altei infaNare alt papport i pronume ; aa cei de fapt cei mor(i
sant vii, iar cei viirnorfi. In suburbiile oraplui se mai observd qi altcera :
in lo:ul fieceirui decedat apare ate un venetic, ia pronumele, t i titlul celui mart, i in
oa fel, in salmi biik acestui ora i in localitlile din jury! lvi, in a farei de cmterea
naturalci prin nasculi, populatia creqte i in mod indirect" 1).

Dupd datele culese pe cale oficiald in anul

1922, Cetatea-Albd numArd

31.504 locuitori, din care Romani-851, Evrei-11.507, Rui-18.164, Bulgari 212,

Germani-109, alte nationa1itti-661 2). La acest numr s'ar mai putea addugd
i un numAr de populatie flotantd, care, dup datele Directiei statisticei regionale,

s'ar ridica la 14.500 de suflete 3).

Cetatea-Albd, in ultimii ani, incepe sd devind i un centru cultural important. In afard de un liceu de MeV i unul de fete, de o coal normald de invatatori i de cloud coli secundare particulare, in ora sunt 11 coli primare,
5 gradini de copii i o coald de meserii pentru bAeti. Cultul este reprezentat
prin 4 biserici ortodoxe, una armeneascd, una luterand, o sinagogd 1 cate
o casA de rugAciuni molocand i baptista. Pe langd vre-o 6 bAnci i vre-o
cateva cooperative, vieata economicd este reprezentatA printr'o moar automata', o fabricd de cogniac i una de rachiu, una de conserve i una de postav
i cateva industrii mai mid.
Tighina. Pe langd vechea cetate, langd una din cele mai bune trecdtoare
la Nistru, trebuia s ia fiinta i un targ ; i marturisirile istorice dovedesc c
aldturi de cetate i de vamd era 1 un targ locuit de Moldoveni. Aceti locui-

tori n'au pardsit targul chiar cand Tighina cade in mainile Turcilor. Ca dovan c populatia oraplui era moldoveneascd, este i faptul cd dupd recensdmantul facut de cdtre Rui in anul 1808, majoritatea locuitorilor erau Romani.
Cum se vede din declaratia tdranilor moldoveni din comuna Tanatari, jud. Tighina, din anul 1817, ei au pArdsit fortadtul" Benderului, aezandu-se la
lard 4). Sub regimul turc, acest fortadt" era foarte populat i bogat"5). In
anul 1816, in Tighina nu se gdsea deck 1.738 de suflete 6). Prin ae zarea unui
numAr destul de mare de Rui 1 Evrei populatia Tighinei crete. Astfel, in
anul 1827, in Tighina suburbiile ei Lipcani i Borisovca erau 5.089 de locuitori,
din cari Moldoveni se numdra 1.199 7). Situatia de ora la granita rdsriteand
a Basarabiei, in drumul ce lega Chiindul cu Odesa, a dus la creterea destul
de repede a oraplui. In anul 1854, in oraul Tighina se numdrd 15.455 de
locuitori, in anul 1860 21.538 de suflete 8), iar in anul 1912, populatia Ti1) A. Zacluc. Op. cit., pag. 135.
2) Datele stint obtinute dela prlinria oraaului.
3) Dictionarul statistic al Basarablel. ChlinAu. 1923, pag. 168.
4) Ion Halippa. Operele comistunil savante guberniale ale arhivelor Basarab:et. Vol ID, p. 176
:1) P. Sviniin. Op. cit., pag. 297.
e, Inidenz.

Descrierea statistica a Basarabiei propriu zise sau a Bugeacului. Pag. 292.

8) A. ZapitaC, Op. cit., vol. II, pp 151-152.
-4

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

90

ghinei se ridicd la 31.797 de suflete 1). Astzi, dupd datele Directiunii statissticei din Basarabia, in Tighina s'ar gdsi 35.400 de suflete de populatie stabild
i 13.800 de populatie flotantA 2).
Istoria oraplui sub Rui nu prezintA nici un interes.
In anul 1818, Tighina devine capitala judetului cu acela nume. In cetatea Tighinei erau cantonate unitdti mari de armatd rusd, ceiace a dus la
rusiricarea aproape complectd a oraplui.
Pe langd 6 biserici ortodoxe, in Tighina sunt i 2 biserici lipoveneti, una
molocand, una catolicd, una baptistd i 13 case de rugAciuni evreeti. In ce
privete invatAmantul, Tighina are un liceu de MeV de stat, unul de fete, o

0 strad din Tighina.

coald normald.de Melt, una profesionald de fete, 23 de coli primare i cdteva

grAdini de copii. Cu toate cd Tighina dela unire incoace a pierdut din importanta sa economicd, mai cu seamd din cauza inchiderei granitei spre Rusia,
Tighina are cdteva fabrici care servesc interesele oraplui i judetului, are i
mai multe intreprinderi comerciale 1 cdteva bAnci i cooperative.
Imprejurimile pitoreti ale oraplui, situat pe un podi inconjurat cu deaJuni midi, acoperite cu vii i livezi, fund ceva din impresia de mizerie ce reprezintd interiorul oraplui, plin de noroi in timpurile ploioase i de praf in timpurile secetoase.
Ismailul. Un ora plAcut, care predispune la o vieata tihnitd, plind de
belug. Aezat pe un podi pe malul stAng al Dundrii, la o distantd de vre-o
9 Mclean., enciclopedie non. Vol. V, p. 855.
Dictionarul statistic al Basarabiei. Chiiinau. 1923, p. 568.

www.dacoromanica.ro

ORA43ELE

91

doi kilometri mai jos de cetate, Ismailul, cu strdzile lui bine aliniate, imbrdcate
in piatr, face impresia unui ora relativ nou. Vechiul Smil moldovenesc se
gasea in locul cettii de astazi. In anul 1810, generalul rus Tucicov a pus
inceputul Ismailului de astazi, Mild in cartiere regulate podiu1 de mai
la vale de cetate i aezdnd in noul ora o lume noud venit din Rusia i din
peninsula Balcanied. Cu incetul 1 targul din interiorul cetatii se trage spre
Tucicov, cum era numit noul ora i in anul 1816, in cetatea Ismail i in fortadtul" Ismail se numdrau 6.795 de locuitori ').
In anul 1827, Ismailul avea 9.012 locuitori, din care Romani
1.272
de suflete 2).

Imediat dupd anexarea Basarabiei, Ismailul devine capitald de judet, avand

:."

,.:

Iguer-"-451ZAW1

Portul Ismail.

ca ora fluvial 1 o administratie speciald. In anul 1857, Ismailul se reintoarce

Ia vechii stpanitori ai gurilor Dundrii i pe langa capitald de judet, devine i
reedint episcopald, in capul cdreia a fost neuitatul episcop Melhisedec. Dupd
rdsboiul ruso-turc dela 1877-1878 Ismailul din nou trece sub stapanire strdind,
dar oraul, cu toatd populatia lui strdind, a pdstrat ceva din trsAturile unui
ora moldovenesc. 5i revenirea Ismailului la patria mama in anul 1918 parea
mai fireascd, chiar pentru locuitorii strdini ai acestui ora.
Cu toate ca Ismailul n'are legaturi cu restul tarii prin cale feratd, situatia
lui de ora pe Dundre duce la o dezvoltare destul de mare, fapt care se constatd i in creterea populatiei. In anul 1892, in Ismail se gseau 31.171 -de
suflete, in 1912-34.000, iar dupd datele statistice din anul 1925 Ismailul are
1) P. SvInlin. Op. cit. p. 312.
2) Descrierea statisticil a Basarabiei propriu zise, sau a Bugeaculul. Pag. 335.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

9?

38.309 de locuitori stabili, din care Romani-4.170 de suflete 1). La aceste cifre
s'ar mai putea aclauga si vre-o 14.000 de suflete de populatie flotant 5).
Ismailul are 6 biserici ortodoxe, trei biserici lipoveneti, 5 sinagogi, o biserica catolica i una armeana. In cetatea Ismailului se gasete si o mnastire
numit nCetatea..
Pe cand sub stapanirea rusa, Ismailul avea in ultimii ani un liceu de MeV
i unul de fete, astazi, pe langa aceste dou licee exista o coald normala de
baeti, un seminar teologic, 17 coli primare i 15 gradini de copii.
Patru band, cateva cooperative, vre-o apte mori sistematice i cateva
fabrici mici reprezinta industiia 1 comertul acestui ora, care are putine anse
de desvoltare in situatia lui de ora izolat de interiorul Basarabiei.
Hotinul. ,Cea mai mare dintre cetatile Moldovei. Hotinul, cum il caracterizeaza Dimitrie Cantemir B), a fost pe vremuri 1 unul din cele mai importante puncte comerciale, care facea legatura intre Moldova i Polonia. Calatorii
cari au trecut prin acest oras in veacul al XVII-lea i al XVIII-lea admir
viata intens economid in oraul de langa cetate, bogatiile lui. Spre nord-vest
dela Hotina, scrie anonimul Turc, la inceputul veacului al XVIII-lea, ,in fop cetatii jvanet, ldngei tdrgusorui Atachi (?) defterdaral Hatinului Mustafa-Aga a infitniat un ()dicta, si pentru acest scop a construit pe mutat Alistrulul un chiosc
mare, o vamd, o gold pentru negustori si grajduri pentru tett-govern de cai, cart
yin inteun numdr mare lo acest tdrg. Sant aco!o deasemenea si cincizeci de cram-,
in core 41 gdsesc addpost muzican(ii potom ji i femei frumoase cu purtari usoarea4).

In timpul rsboaelor ruso-turcesti oraul a fost devastat in cateva randuri.

Cu toate acestea, pe la anul 1790 in Hotin se gaseau, dup marturia unui calator,
20.000 de locuitori 5) Situat pe un podi la o distanta de vre-o 2 kilometri
.

dela Nistru, oraul se imparte in dou'd parti bine distincte ca plan si aspect :
oraul nou cu strzi bine aliniate si orasul vechiu cu strazi strambe i inguste.
5i orasul nou i cel vechi insa, nu prezint nimic din ceiace prezinta oraele
de astazi. Aproape lipsit de pavaj, fara iumin, murdar, el se aseamana cu Ufl
targ de provincie.

In timpul steVinirei turce ti", scrie acelasi Zlsciuc, la anul 1862, el era
unul din cele mai frumoase orase ; in el erau clddiri frumoise turcesti, gradini si
pavaj. Acuma num ii imprejurimile pitoresti an Minas accleasi ; in or Isul pro aria
zis totul ce s'a putut sel se schimbe in ru, s'a fdcut" 6). Aceste cuvinte si astazi
pot fi atribuite Hotinului.
Si Hotinul, din punct de vedere etnografic, isi schimba fizionomia in mod
radical in ultimul secol.
1) Datele biuroului populatiei oblinute prin nrimOria oraului.
2) Dictionarul statistic al Basarabiei. Pag. 366.
3) DItnitrle Cantemir. Op. cit., p. 3?.
4) A. Egunov. Buletinul Comitetutui de statistica a reg:unii Basarabiei. Vol. II, p. 200.
5) N. forge. Istoria Rotnanilor prin cdldtori. Vol. II, p. 214.
9 A. Zasciuc. Op. cit., v
pag. 183.

www.dacoromanica.ro

--

ORASELE

93

Pe cand in anul 1808, aproape o jumdtate din populatia Hotinului se compunea din Moldoveni, astzi acest ora este locuit aproape exclusiv de strini.
Dupd anexarea Basarabiei de cdtre Rusia numdrul populatici in Hotin se micoreazd. Lcingd cetate se geiseqte un foqtadtu, povestete Sviniin, ',care mai
Inainte era foarte mare V bogat, iar astlizi se aft(' Intr'o situalie de plas. 1).
In 1816, tArgul nu avea decat 1.500 de suflete 2). In anul 1854, in Hotin i cele

patru suburbii se gdsete o populatie de 12,-885 de suflete, in anul 1860

18.191 3), iar in anul 1897-23.839 de locuitori.
Dupd datele primdriei Hotinului, in anul 1925, in ora se gdsese 17.013 de
locuitori din care RomAni 856 de suflete, Rui 2,680, Evrei 7.282, iar restul
alte nationalitati. Dupd datele Directiunii statistice r gionale din Basarabia populatia Hotinului s'ar ridica la 31.800 de suflete, plus 7.900 de populatie flotantA ').
Se poate lesne presupune c nici una din aceste statislici nu corespunde adevdrului.

In Hotin, in momentul de fata se gAsete un liceu de Meth unul de fete, o

coald normald de bdeti, o coald profesionald de fete, una de meserii, 13 coli
primare i 2 grAdini de copii.

Pe WO patru biserici ortodoxe, Hotinul are i o biserica catolicA, una

armeneascd in pArdsire, cloud biserici lipoveneti, 17 case de rugAciuni evreeti

i o easd de ruzdciuni baptist.

Cateva intreprinderi comerciale i industriale, mici fabrici de ulei, apd
gazoasd etc., edteva cooperative i vre-o cloud bnci, nu pot reinvia vechea
vieatd economied a Hotinului.
Blti. Schimbarea orientatiei in vie* economicA a Basarabiei dela unire
incoace va duce desigur la ridicarea unor orae basarabene i poate i la deedderea altora.
Baltii este unul din oraele Basarabiei care are cele mai mari anse de
dezvoltare in nouile conditiuni de vieatd. Aezat pe riuletul Rdut, in mijlocul Basarabiei de nord, la incruciarea drumurilor ce due spre Iai i Cernauti, BAltii
in ultimii ani capdtd o importantd economicd foarte mare.

Istoria acestui ora se pierde in negurile trecutului. Dupd traditie Baltil

a r fi existat in veacul al XV-lea cAnd a fost devastat de cAtre TAtari 5). Ca
thrg Baltii aar la inceputul veacului al XVIII-lea. Petru-cel-Mare, in retragere
spre Rusia dupd infrAngerea dela Stnileti, lasd mari cantitati de provizii in
Balti. Ttarii pun mama pe ele, prAdandu-i i pe locuitorii targului. In momentul
anexdrii Basarabiei, targuorul Balti, era proprietatea particulard a boerului
Panaiot i tinea de judetul Iai. In anul 1818, MO au fost vizitati de cdtre
Iniparatul Alexandru I, care a ordonat ca Baltii sd devie ora"). A stfel
1) P. Sviniin. Op. cit., pag 282.
2) Op. cit., pag 282
3) A. Zascluc. Op. cit., pag. 184.
4) Dicfionarul statistic al Basarabiei, pag. 306.
b) A. Zasciuc. Op. cit., p. 156.
0) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

94

BMW pe neateptate devine capitala judetului Iai, care dela anul 1887 ii
schimba denumirea in judetul Balti. Pand in ultimul timp, oraul 13a lti a fost
proprietate pal ticulara a familiei Catargiu.
Si creterea populatiei oraplui Balti este in legatura cu istoria oraplui.
La anul 1860, in Balti era 8.837 de suflete, la anul 1897-9.975 de suflete, la
anul 1904 20 769, iar acuma, dupa datele primariei oraplui BIti, populatia
oraplui se riclica la 35.000 de suflete, din care Romani 10.800, Evrei 21.000, Rui

Foro
11111111114
..i

174 k

--

iosnic
,VV!

sd44:1X-1

- ..'

..,

.
-

NiA.:1<i"411110:-

; ve-

7.71.,,:.1/4";_r-,':
0 stradA din

LIMO.

2.059, Armeni 700, Polonezi 322, Lipoveni 150, Nemti 49 i alte nationalitati 220
de suflete.
Cultul in ormul Balti este reprezentat prin doua biserici ortodoxe, una
armeneasca, una catolic, una lipoveneasca, 4 sinagogi i 22 case de rugaciuni
evreeti. Cu infiintarea episcopiei in oraul Balti s'au pus bazele unei catedrale episcopale.
Dela unire incoace, in Balti s'a infiintat o coald normal de MeV, iar

liceele particulare de baeti i de fete au devenit licee de Stat. In ora sunt 12

coli primare i 4 gradini de copii.
Vieata economica a ormului Balti care se intensifica din zi in zi, este reprezentata prin 1.175 de intreprinderi comerciale, 8 banci, r cooperative, 5
www.dacoromanica.ro

ORAF,3ELE

95

mori sistematice, 2 fabrici de bere, 1 de spirt, 1 de vatA, 12 de ulei i un numAr

destul de mare de fabrici mai mici.
Soroca, capitald de judet, avand una din cele mai frumoase pozitii geografice, are putine anse de dezvoltare ca ora atata timp cat nu va fi legat cu
cale feratd de celelalte centre romaneti. Asezat intr'o lAsAturd a malului Nistrului, constrans de dealuri aproape abrupti, care formeazd un fel de amfiteatru,
orasul propriu zis isi inghesueste strazile strambe in fundul acestei lAsMurl, pe
amfiteatrul dealului fiind aruncate casele i viile locuitorilor moldoveni. Desi
asezat pe o portiune navigabila a Nistrului, ora comercial din vechime, Soroca

1:0F18,

1131qPrni,.WO-_

.
-

Soroca.

nici in trecut n'a putut lua o dezvoltare mare din cauza situatiei lui de ora
de grani(, vecinic amenintat de vecini.
In primele decenii a stapanirei ruse Soroca pierde si din insemnatatea pe
care o avea, ca ora in timpul Moldovei. La aceasta contribuie si faptul ca
Soroca, pand in anul 1848, a fost proprietatea particulard a familiei boeresti
Roset-Roznovanu. Decaderea orasului se vede i din numArul populatiei. Asa,
in anul 1854, Soroca abia numara 4.198 de locuitori. La 1 lanuarie 1860, in Soroca locuia 5.250 de suflete 1). In ultimele decenii se observd o crestere mai
intensA a populatiei. Astfel, dupd recensamantul din anul 1897, populatia Sorocei
se ridica la 15.800 de suflete. Astazi, dupa datele primariei oraplui, Soroca
are 22.450 de locuitori, care se impart astfel : Romani-7.857, Rui 2.694,
Evrei-11.225, Polonezi 449 i alte nationalitati 225. Aceste date, care credem
sunt mai aproape de adevar, nu coincid cu datele Directiei statisticei regionale,
1) A. Zaciuc. Ihidem, p. 173.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

96

care socoate cd populatia oraplui Soroca se ridicd la 27.880 de suflete de populatie stabild si 13.500 populatie flotant 1).
In ultimele decenii, Soroca capdtA o importantd deosebit ca centru cultural. Pe langd o scoald normald de Heti, existd i un liceu de MeV, unul de
fete, un liceu tehnic agriol, o voalA tehnicA de meserii, 10 coli primare i 5
grAdini de copii.
In oraul Soroca si in cele cloud suburbii ale lui, Bujerovca i Zastanca, se

gdsesc 5 bis?rici ortodoxe, una romano-catolicd i cateva case de rugAciuni

evreeti.

Soroca numArd 24 de mici interprinderi inclustriale, care servesc interesele

economice ale judetului.

Cahulul. Un oras izolat cu desdvarire, fr nici un fel de legAturd prin

drumuri mai mult sau mai putin bune cu interiorul Basarabiei si cu Moldova
de dincolo de Prut. 0 cale feratd care ar lega. Cahulul cu oraele din vechiul
regat poate ar fi in stare sa scoald Cahulul din somnolent5, sd-i schimbe
aspectul de sat intins, cu strzi bine aliniate, cu cartiere tdiate in pdtrate.
Fostul guvernator al Basarabiei, Feodorov, care a cdptat experientd in
crearea oraselor, prin aranjarea prtii noui a Chiindului, in anu11838, s'a hotArit sd fac5 un oras si pe moia sa, cumpAratA dela principesa Cantacuzino.
In locul satiorului Frumoasa a crescut oraul de astAzi.
DupA rdsboiul din Crimeia Cahulul devenit romanesc, devine i capitald
de judet. El fu cumpArat de cdtre proprietarul Caravas'le, familiei cdruia apartine 1 astAzi. Dupd anul 1878; Cahulul ii pierde calitatea de capitald de judet,
pe care o recatigd la anul 1914.
In anul 1890, Cahulul avea o populatie de 6.115 suflete, compusd din Romani, Evrei, Greci, Bulgari 1 Rui. Acuma in Cahul se numar 12.000 de locuitori, din care Romani sunt vre-o 5.000 de suflete.
In Cahul se gsesc cloud' biserici ortodoxe, una lipoveneascA i cloud case
de rugdciuni evreesti.
Pe langd un liceu de MeV si unul de fete, in Cahul exist 1 6 coli primare si cloud' grAdini de copii.
Viata economicd a orasului este reprezentatd prin vre-o trei bnci i cateva industrii mici,

Bolgrad. Este apzat pe malul stang al lacului Ialpuh, nu departe de revarsarea rauletului cu acela nume in lac. Colonitii bulgari adusi de cdtre
Rui in timpul rdsboaelor turco-ruse si in special dupd anexarea Basarabiei au
cerut sA transforme satul principal al colonitilor, Tabac, fost oras sub Turci,
in targ dandu-i denumirea Bolgrad. Prin decizia din 29 Decemvrie 1819, cererea
Bulgarilor a fost admisd. Colonistilor Ms nu le-a pld.cut Tabacul, i ei au inceput sA se tragA spre podisul putin inclinat de pe malul Ialpuhului, care are
i) Dictioaaral Statistic ul Basarabiei, pag. 48S.

www.dacoromanica.ro

ORA.SELE

97

o pozitie mult mai frumoasa cleat Tabacul 1). Astfel in anul 1820 a luat fiinta
orasul Bolgrad, devenit reedinta a curatorului colonitilor bulgari din Basarabia. In anul 1838 a fost terminatd monumentala catedrald in Bolgrad, construit dupd planul i forma catedralei din Chisinau. In perioada cand cele trei
judete din sudul Basarabiei au fost realipite la Romania, Bolgradul devine capitala de judet cu acela nume.
Populatia orasului Bolgrad, in anul 1827, se ridica la 2.179, compusa
aproape exclusiv din Bulgari (Romani numai 9 suflete) 2). La anul 1870 populatia oraplui Bolgrad atinge cifra de 9.616 suflete, la anul 1842-10.179, iar
astazi, dupa datele culese de primarie numarul populatiei se ridica la 16.298

din care Romani 1.417, Bulgari-10.955, Evrei 1.936, Rui 1.459 si restul
diferite nationalitati.
Bolgradul are un liceu de MeV, carui apartin cateva lacuri din sudul Ba-

sarabiei. A tost infiintat de catre guvernul Moldovei in anul 1858. Pe MO

acest liceu in timpul cand Bolgradul tinea de Romania functiond si o tipografie,

in care se tipareau brosuri de propaganda pentru Bulgarii de dincolo de Dunare. Exista i un liceu de fete, precum si 8 coli primare 1 cateva gradini
de copii. In afara de catedrala, despre care am amintit, in Bolgrad mai sunt
cloud biserici ortodoxe, una baptista i trei case de rugaciuni evreeti.
Viata economicd a Bolgradului este destul de intensa cu tendinta de a se
mail, de cand acest ora infra in legatura cu porturile dunarene, in special cu
Galatii. Are vre-o 5 band, o cooperativa, 3 mori sistematice i cateva intreprinderi industriale de important mai mica.

Chilia-Nou. Un ora cu tendinta de a-si recdpdta importanta economic

si comerciala, pe care a avut-o in vechime. Langa vestita cetate a existat si
un targ, in care se concentrau produsele regiunii, cari luau drumul mrii. Cetatea na este aya de mare", scrie Dimitrie Cantemir dar este o pia(ei foarte
vestitd, frecventata de toate coreibille, nu numai dela cetd(ile dela mare dimprejur,

dar qi de cele mai indepdrtate care yin din Egipt, Venetia qi Ragusa, care duc
de aici de obiceiu cearei qi piei crude de vite"3). Chiar sub stapanirea turceasca,
targul, cum se vede din mai multe marturii, era locuit de Romani. Astfel, cum
am vazut mai sus, in anul 1808 in acest ora din 478 de gospodari 393
er au Romani.

Sub stapanirea rusd oraul n'a putut lua o dezvoltare mai mare, fiind
c cerealele sudului Basarabiei luau drumul Odesei pe uscat. Astazi orasul
este in plina dezvoltare.
Populatia Chiliei la anul 1827 atingea cifra de 3671 de locuitori, din care
Romani erau 1694 4) ; la anul 1912 numrul populatiei se ridica la 17.200. Dupa
lov Titorov. Bulgarii in Basarabia. Sofia, 1903, p. 64.
2) Descrierea Statistica a Basarabiei propriu zise sau a Bugeacului, pag. 400.
3) Dimitrie Cantemir. Op. cit., p. 38.
4) Descrierea statistica a Basarabiel propriu ase sau a Bugeaculut, pag 118.
)1

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

93

datele Directiunii statistice regionale, populatia Chiliei-Noui ar atinge numrul

de 12.944 de locuitori stabili i 3.469 de populatie flotant61), ceeace desigur
nu corespunde realittii.

eing

Biserica Sf. Nicolae din Chilia-Noufi, zidita de entre Vasile Lupu.

Nu departe de malul Dun Aril, la marginea oraplui, cu strzi largi

1) Dicflonaral Statistic al Basarabici, p. 368.

www.dacoromanica.ro

ORASELE

99

drepte se ridicA biserica sf. Nicolae, ziditd de cdtre Vasile Lupu in locul altei
biserici, ridicate de cdtre Stefan-cel-Mare. In afard de aceastd bisericd mai sunt
3 biserici ortodoxe, una lipoveneascd, o casd d rugaciuni a sectei fail preoti"
i 4 case de rugAciuni evreeti. In Chilia-Noud se gAsete o coald medie, 12
coli primare i 3 gradini de copii. Cdteva cooperative, mori de aburi, vre-o
patru fabrici de cherestea, o fabricd de spirt contribuie la viata economicA a
oraplui, care este destul de animat, in special in anii cu recoltd bund in sudul Basarabiei.
Reni. Dimitrie Cantemir spune despre targuorul Reni urmdtoarele : Renii,
cum Ii zic-au altd data Moldovenii, Tomarova, cum ii zic acuma Turcii, cetate de
tr-'51r

...

2'.--ite-

.- .,..-.,
..,
,.:4.-

.4

,
,

----:..

...,...t

,..

..

go:. ----

...,.*5....,,,
If-

-v

,,,LIm

..-4,...._
: 24:17;;Na4._

Portul Reni.

aceia# ordine (ca i Isaccea), este aqezatd nu departe de gura Hierasului pe Dundre.
Acolo cu toate c std sub impdditia turceascd, nu se after' nici uniTurc. Garnizoana
este compusd din cretini, care toll sunt Moldoveni, qi eful ei, tot creqtin, se cheamd
de obiceiu beVigasi i este supus paqii din Silistra" 1).

Este foarte greu de stabilit, dacd in locul Renilor de astAzi a fost vechea
cetate, dacd Daciporata a devenit Arbium a Romanilor. Faptul este cd Renii existau

in timpurile cdnd Moldova pune stdpdnire pe gurile Dundrii.

La inceputul veacului al XV1I-lea Reni cad sub obldduirea turceascd, _hind
inchinatd, cum se exprimd Miron Costin, mormAntului Iui Mahomed. In hArtile
I)

Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, Bucuretti. 1823, pg. 39.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

100

geografice dela sfaritul veacului al XVH-lea 1 in veacul al XVIII-lea, Renii

este trecut ca cetate. In timpul rAsboaelor turco-ruse in veacul al XVIII-Iea Renii

in vreo dou a. randuri fu ocupat de cAtre Rui, cari intre anii 1787 1791 aduc
i aeazA in targ un numAr de Bulgari 1 Gagauzi, care ins, ca i un numAr
de Greci, refugiati la 1821, n'au schimbat fizionomia moldoveneascA a targuorului.

Oraul vechiu era pe malul inalt i abrupt al DunArii, care se manca de

apele acestui fluviu I).

Dela anul 1821 oraul incepe sA se intind pe podi la oarecare distant

dela malul DunArii, formand cartiere mari pAtrate, ca in toate oraele noui.
In anul 1827 Renii avqa o populatie de 2.066 de suflete, din cari Romani
669 2). Pe la anul 1892 in Reni se numArA 6.946 de locuitori, iar dupd datele
primrii targului de astAzi, in Reni se gasesc 15.539 de suflete, populatie cornpus din 6.467 de Romani, 3.953 Rui, 2 753 Evrei, 556 Greci, 499 Bulgari,
712 Gagauzi i 99 alte nationalitati.
Renii au astAzi 3 biserici ortodoxe, una lipoveneascA, o sinagogA, o coald
medie, 5 coli primare i 2 grdini de copii.
Aezat la incruciarea drumului fluvial cu cel de cale feratA, Renii capAt
o importantA economicA destul de mare, la care targuorul este ajutat de cateva
bAnci, cooperative 1 mici industrii.
Leova. Un targuor mic pe malul slang al Prutului. A luat fiinta la inceputul
veacului al XVII-lea. Cum afirmA un autor turc din primele decenii ale veacului
al XVIII-lea, in Leova era i un caste] 3), al cArui urme astAzi nu se mai vAd.

Izolat de restul Basarabiei prin lipsa de drumuri, Leova se invioreazA dela

unire incoace, stabilind legAturi economice cu Huul i judetul FAlciu, fAcand
comert cu cereale, pe care le coboard spre DunAre pe apele Prutului.
Are o populatie de 3.442 de suflete 4), compusA din Evrei, GreCi i putini
Romani, cu toate cA targuorul este situat, ca 1 Cahulul, intr'o regiune absolut
romaneascA. 0 bisericA ortodox5, 5 case de rugAciune evreeti, o coald medie,
patru coli primare i o grAdinA de copii,
tot ce are acest orAel mic ca cult
i culturA.

Vre-o trei bAnci i cateva interprinderi industriale mici nu pot da o viat

mai animatd acestui targuor mic.

9 Descrierea statistica a regiunti Basarabici propriu zise sau a Bageacului, pag. 382.
2) Ibidem, p. 384.

5) A. Egunov, Op. cit., vol. III. pag. 292.

1) Dictionarul Statistic al Basarabiei, p. 121.

www.dacoromanica.ro

IS TOR IA
DE I. ZABOROVSCHI.

In rdndurile ce urmeazd s'au strans laolaltd dAte privitoare la istoria regiunii romdneti dintre Prut i Nistru, Basarabia, deslipit de Moldova in 1812
i unita. cu Romdnia in 1918.
Istoria deosebitd a Basarabiei inseamnd in sensul straits al cuvantului istoria
frAmntdrilor i prefacerilor prin cari a trecut in curgerea veacurilor aceastA
parte de pdmnt romnesc, din pricini fatale, geografic-istorice. Aceste frAmntri
i prefaceri sunt cuprinse ca intr'un simbol in insi numele de Basarabia, de cea

mai curatd i mndrd origine romdneascd, nume care a acoperit insd aceastd
regiune ca un zdbranic al mortii un veac intreg sub strdinul cotropitor.
Istoria acestei noui provincii a Romdniei e legatd organic de istoria veclzei
Moldove, din care ea a fost parte intregitoare patru veacuri i formeazd un tot
cu istoria neamului romdnesc, creiat de cucerirea i civilizatia Romei pe podiul
incununat de Carpati i revdrsat in creterea liii de mai tdrziu dealungul vilor
apelor pdnd la hotarele trase de fire acestei entitati geografice, Dundrea, Marea
Neagr, Nistru, prisosul trecdnd i peste ele.
Conspect geografic. Basarabia in intelesul de astdzi este portiunea
podiplui moldovean dintre Prut i Nistru, format din culmi lungi i late in
directia SE, mentindndu-se la indltimea cam de 300 m 1), i alcdtuind in genere
o massd deluroasd putin inclinatd spre sud, in care apele au sdpat vdi largi,
lAsand in relief dealuri uniforme 2), acoperite cu pAduri.
In partea de miazd-zi dealurile se pierd putin cate putin intr'o cmpie
largd, alcdtuind stepa (Basarabia propriu zisd), mdrginitd de Dundrea de jos
i Marea Neagra.
Nistru, ale cdrui ape se plimbd prin nenumdrate cotituri, primete, in regiunea centrald a Basarabiei pe Rdutu cu Cubolta 3), Bdcu i Botna.
In partea de miazd-zi apele au in genere directia S : Cahul, lalpug, Catalpug i Chirgir-Chitai, ce se varsd in limanurile cu acela name. Cel mai insemnat
este Cogalnicul, care se varsd in lacul Conduc (Sasicu).
1) Dr. G. Murgoci si I. Popa-Burca 49ornania, 1920,pag. 48.
2) Uniformitatea dealurilor Basarabiel e intrerupta in partea de NW, in tre Prut l Nistru, de iruri paralele de stand din piatra de var, calcar poros, care sub numele de Toltry se continua In Podolia i Galilia
(lb., pag. 49).

a) Rautu si Cubolta curg in parte intro regiune joasa, plina de balli (lb., pag. 101).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

102

In ce privete clima Basarabiei, media temperaturei intre 7 i 80, in genere, cu ierni foarte friguroase i veri foarte calduroase ; insa marea Neagra
prelungete o toamnd calda i plcuta in partea de miaza-zi foarte priincioasa
pentru cultura vitei 1). Dintre vanturi, in partea centrala a Basarabiei predo-

mina Crivatul, iar in partea de sud Bltaretul. Basarabia de N are aproape

toat vara ploioasa, iar iarna uscata, partea de S in genere e secetoas 2).
Indeletnicirea locuitorilor avand in vedere bogatiile locului consta mai ales
in lucrarea pamantului i creterea vitelor 3).
Pe o suprafata de 45.630 km. p. 4) traesc azi cam 2.650.000 locuitori,
dintre cari cea mai mare parte cam 1.700.000 sunt Romani, vechii Moldoveni,
batinai pe aceste meleaguri, ocupand mai ales mijlocul i partea de miazanoapte ; ceilalti sunt straini : Ucranieni, infiltrati in partea de nord a tinutului
Hotin, i Cu deosebire osebite neatnuri colonizate in timpurile noastre in partea
de miaza-zi : Velico-Rui, Lipoveni, Cazaci, Bulgari, Gagauti, Germani ; Evreii
sunt raspanditi prin targuri i targuoare 9
Conspect istoric. Astazi Basarabia este partea Romaniei, cuprinsa. intre
Prut i Nistru (iudetele : Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Chiinau, Tighina, Cahul,
[small 1 Cetatea-Alba).

In trecut Basarabia travea nume deosebit, ea era parte intregitoare din

Moldova, Ora intemeiata prin jum. sec. XIV (c. 1360) de Romanii mara mureeni,
descalecatori pe apa Moldovei, i cuprinsa intre muntii Carpati, Dunrea de jos,
Nistru i marea Neagra ').
I) lb., pag. 67.
2) Act sufla un vaut uscat gi cald (Zamfir C. Arbore. Basarabia in ecol, XIX l898. pag. 73).
a) Dupa Comitetul central de statistica din 1905, Basarabia avea 4.189.545 ha. cultivablie (Pan. Halippa.

Hasarabla, schita geograficd, pag. 1).

Dictionarul statistic al Basarabiel 1923 ne da urmatoarele care:
Suprafa(a cultivatd cu cereale
2.561 661 ha. (in 1922).
acogerite cu pomi

. .

40 470 ha.

cu vii
Vite, 4.001.750 capete in 1922
Petite prins 3.967.609 kg. in 1918

39 9 6 ha.

in 1920 .

2.642.107 ha.

%) In aceasta cifra se cuprinde si o suprafata Lie ape Lie 1.230 kmp. (Pan. Hatippa, loc. cit.).

9) lath cifrele exacte chip Dictionarul statistic:

--

1919: Romani, la sate

Ucranieni, la sate
Evrel
Bulgarl I Gagauti, la sate....
Velico-Rusi
Llpoveni i Cazacl i

Al(il

1.585 000, la orase ...

225.000
138.000
124 COO

45.000
-11.000

33 000

9,

...
...
...
...
...
...

98 000
29.000
129.000
23.000

30.000
18.000
39.000

5) Moldova veche se impartea in trel Or(i: Tara de Jos, Tara de sus si Basarabia, numarand in totul
23 tinuturi i anume: Tara de Jos cuprindea 12 tinuturt 1) /afi, 2) COrligatura (ambele tinuturi de o parte si
de alta a Prutului), 3) Roman, 4) Vaslui, 5) Tutova, 6) Tecuci, 7) Putna, 8) Covurlui, 9) Falciu, 10) Gdpngno,
II) O,hei, 12) Soroca (aceste ultime trei in Basarabia de asi): Tara de Sus cuprindea 7 tinutual) Hotinul (Basarabia), 2) Dorohoi. 3) Harlan, 4) Cernau(i, 5) Suceava, 6) Neamtul 7) Bacaul; Basarabia, partea de miaza-zi
a Moldovei, intre Prut i Nistru. cuprindea: Ii Bugeacul (din sec. XIII) si tinuturile: 1 Cetatea-Albt, 2)C hills,
3) Ismailul (D. Canternir, Descrierea Moldovei, 1909, pp. 42 si urrn ).
Astazi Moldova intregita e alcatuita din: MoldoLa veche (13 jude(e), Bucovina (11 jude(e midi) si Pasarabla (9 judete), in total 33 judete.

www.dacoromanica.ro

I STORI A

103

De pe la sfdritul secolului al XIV, din timpul Domnului Moldovei Roman

ei era una cu tara Moldovei ;
Alexandru cel Bun (1400-1433) i-a adaugat Cetatea- Alb (1, dela limanul Nistrului

Muat (1391-1394), Basarabia in intregimea

(1410), far Stefan cel Mare (1457-1504) i-a desdvdrit hotarul dela Dundrea
de Jos, cuprinzand definitiv in marginile ei Chilia (1465) 1).
In anul 1484, la sfdritul domniei lui Stefan cel Mare, Basarabia pierde
cele cloud cetati, aprdtoare ale hotarului ei de miazd-zi : Chilia i Cetatea-Albd,

care capda denumirea de Akker man. Turcii unesc cetAtile prin pamAntul inconjurdtor, alcdtuind primele provincii turceti (Raiele) in cuprinsul Basarabiei.
T

F.f4At

A
,,

14.

C. ...r......1;

i -.'e:
v..,
$:.:."
1,f

kk

,..
4=?'..i.dil,

9....

.1

..

..

!.".i..:'

aF ,
.

re

..

In regiunea Codrulul.

In anul 1583, in timpul lui Stefan Lcust (1583-1590), raielele din Basarabia de jos sunt sporite cu toatd acestd parte a Basarabiei, parte cunoscutd de atunci sub acest nume : in ea e cuprinsd de acum i Tighinea de pe
Nistru, care capatd denumirea de Bender. In interiorul acestor raiele sunt
primiti a se sdldlui TAtarii de peste Nistru : ei dau pArtii ocupate denumirea
de Bugeac.

In anul 1713 Turcii s'au instapdnit i asupra cetatii Hotinului, fcdnd din
tinutul inconjurAtor din Basarabia de sus o altd raia.
1) Hotarul in aceasta directie piing atunci a oscilat intre tara Roinneasc

www.dacoromanica.ro

i Moldova.

BASARABIA

104

La inceputul secolului al XV tot tinutul dintre Prut i Nistru era in stdpanirea Domnilor Moldovei ; la inceputul secolului al XVIII rmsese sub Maduirea acelor Domni numai mijlocul (tinuturile : Greceni, Codru, Lpuna, Or-

hei, Soroca 1 partea de dincolo de Prut din tinuturile Iai i Carligatura).

In anul 1812, prin tratatul de pace dela Bucureti, Turcia, suzerana" tdrilor romane, a cedat Rusiei intreaga parte a Moldovei dintre Prut si Nistru :
raielele turceti (Hotinul, Benderul, Ismailul, Chilia, Akkermanul), Bugeacul tatarasc i tinutul moldovenesc mijlociu (Greceni, Codru, Lpuna, Orhei, Soroca
1 partea din Iai i Carligatura).
Denumirea de Basarabia pe care o purta numai partea de jos a acestui
tinut, a fost extinsd de rui intregului tinut anexat, devenit o provincie (oblastie)
a imperiului rusesc, mai apoi (1871) o gubernie (Basarabia).
In anul 1856, prin congresul dela Paris, s'a retrocedat Moldovei o portiune din Basarabia de miaza-zi : tinuturile Cahul, Ismail 1 Bolgrad.
In anul 1878, prin congresul dela Berlin, aceasta portiune, care dela 1859
facea parte din Principatele-Unite ale Moldovei i Valahiei (dela 1866 Romania"), a fost inapoiata Rusiei.
In anul 1917, in urma revolutiei ruseli, Basarabia se preface in republica
democratica moldoveneasca,ins in federatia statelor ruseti.
In anul 1918 republica moldoveneasca devine independenta.

In ziva de 27 Martie 1918, in urma rostirii Sfatului Tare, Basarabia,

devenita republica tnoldoveneasca, se uneste cu fara-mamd Romania, din care
asta-zi face parte intregitoare.
Basarabia. A sta-zi prin Basarabia se intelege intreg tinutul dIntre Prut
i Nistru, denumirea, in aceasta intindere, datand dela anexarea acestei parti
a Moldovei la imperiul rusesc (1812).
In trecut prin Basarabia se Intelegea numai partea de miazd-zi a tinutului
ce poartd azi acest nume 1), adicd cam ce-ar corespunde din 1538 raielelor
turceti, cari se intindeau asupra judetelor de astazi : Cetatea-Alb, Ismail, Cahul
(cea mai mare parte) i in parte Tighina 2).
CREIAREA MOLDO VEI. 1. Timpurile ante-romane. Cel mai vechiu
popor cunoscut ca traitor pe cuprinsul Basarabiei (circa sec. VI a. Hr.), Scifii,
nu reprezinta, desigur, deck numai numele politic de stpanire a unei minoritati
1) Vigenere, scriitor din sec. XVI spune; dealungul rnalurilor mArii Negre, uncle sunt fortaretele Ca1 Chilia, e Moldova sau Basarabia"; Miron Costin, in poema sa, aminteste de acei Domni-Basarabi, cari stApAneau i acel torm al mar11, unde s'a latit numele Basarabiei, desi cOmpia CetAtii-Albe piina id
Euxin a fost totdeauna moldoveneascA; Botero, cAlAtor in sec. XVI, aratti Ca o parte a Moldovei se chiama
Basarabia pe marea NeagrA, uncle e Cetatea-AlbA" etc.; apoi in sec. XVII Chytroens spune, at din Moldova
fAcea parte I Bdsarabia lOngA marea NeagrA" etc.; Timon, in sec. XVIII,aratA cO Basarabia e extrema pars
Moldaviae", cu Cetatea-Albit etc. (N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Cettitii-Alhe, 1900, pp. 75-76; cf.
D. Cantemir op cit. pp. 42, 54-58).
2) Valul lui Traian, incepand dela Prut mai jos de FOlciu i starsindu-se la Nistru, mai sus de Bender,
t. tea-AlbA

despArtea Moldova de raielele turcesti IF3. P. Hascleu, loan VocIA-cel-Cumplit, 1894,pp 117- 118, cf. 0. Cantemir,
loc cit.).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

105

etnice, sub care se cuprinde un ir de neamuri deosebite dupd tinutul locuit,

felul de trai, nationalitate, pe intinsul dintre fluviul Don (vechiul Tanais) - marginea extrem'd de est 1 r. Olt marginea extrema de vest I). In ce privete
Basarabia, Scilii propriuzii cunoscuti ca popor nomad vor fi cutreerat cu
deosebire partea de miazd-zi Bugeacul ca loc de trecere 1 prelungire a
stepei ruseti, iar partea centrald i nordicd cu valcele 1 colnice va fi fost in
seama supuilor bdtinai in aceste locuri, ca unii ce vor fi avut un trai mai
aezat, hotdrit de indeletnicirea lor : creterea vitelor 1 in mdsurd rudimentard
lucrarea pdmantului, indeletniciri pe care le gdsim bine hotrite dup risipirea stdpanirii scitice c. sec. V a. Hr. la bstinaii acestor locuri, geto-dacii,
semintii tracice, rdspanditi in aceastd parte pand la Dundre, semintiile cele mai
numeroase fiind peste Dundre, in partea de miazd-zi.
Faptul c pe timpul lui Alexandru-cel-Mare (336 - 324) centrul de gravitate politicd geto-dacd trece din sudul Dundrii la nordul acestei ape 2) nu indreptAtete presupunerea coincidentii i cu instpAnirea acelor prti de neamurile geto-dacice prin dislocuirea celor scitice 3), ci mai degrabd ne duce la incheierea, c popoarele care mai inainte intrau in organizatia stdpnirii politice
scitice, rdmase libere dupd desfacerea acelei organizatii, al Card centru de gravitate a rdmas totdeauna in stepa ruseascd (indepartat), apar in organizatia
politica proprie cu toatd forta manifest a unui popor strvechiu 1 definitiv
aezat pe aceste meleaguri
Deosebit de poporul autohton geto-dac, care era rdsphndit pe intreg
conspectul geografic asemndtor, cuprinzAnd podiul moldo-basarabean in intregimea lui, apoi intinzAndu-se ca o panzd i in prtile deluroase munteneti,
afldnd apoi pe podiul ardelenesc punctul lui de concentrare, unde a dat natere
organizatiei politice proprii : statul dac de mai tdrziu (sec. I a. Hr ), partea de
miazd-zi a Basarabiei, Bugeacul alcdtuind o unitate geograficd cu campia
Munteniei
a fost, desigur, potrivit caracterului ei de stepd, un loc de strdbatere a popoarelor nomade respectiv scitice pAnd la colonizarea prin expansiunea fireascd a poporului depe colnice i valcele, care treptat i concomitent
cu slbirea dominatiunii scitice, s'a instdpdnit i pe cmpia mdrginad a podiDundre, marea Neagrd i Nistru.
ului pand la granitele fireti
In afard de aceste popoare, Inca din timpul dominatiunii politice scitice,
tarmurile mdrii Negre i ale Dundrii, marginae ale Basarabiei din partea de
miazd-zi, se aflau in stdpftnirea Grecilor, cari aveau aci, pe locul Cetatii-Albe,
vestita colonie Tyras 5). G.6 sim 1 aci acela proces de inrdurire civilizatoare
asupra partii masive i intunecate a pamantului, ale carei orificii de respirare
1) Herodot c. IV apud. Al. Xenopol. Istoria Romanilor ed. 1896,1, p.p. 21 1 urm. V. Parvan. Inceputul
rietii romane la gurile Dunrii, I. data p.p. 17 41 urm
2) Tucidide, Dio Cassius, Arrianus, Strabo.
a) Al. Xenopol, op. cit., I, p. 44 i urm.
4) 1. G. Andrieaescu. Contributie la Dacia inainte de Romani 1912, p.p. 114-115.
:9 N. lorga. Chilia qi Cetatea-Albli, 1899, p. 15 ai urm. V. Parvan, op., cit. p.p. 40 i urm.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

106

marea, erau ocupate de o civilizatie de o putere covaritoare, care, dupd cum

in imprejurdri analoage a strAbdtut poporul macedonean i pe cel italic, a incAlzit cu razele ei de lumina i cAldurd i romanismul, ce s'a intins peste aceste
locuri mai tdrziu (sec. II d. Hr.).
2. Romanizarea Basarabiei. Romanizarea Basarabiei std in legAturd cu
romanizarea intregului orient, romanizat prin cucerirea romanA, inceput de pe la
sf. sec. III I. Hr. 228 i. Hr. i desdvdritd in partea locului despre care este

106). Basarabia fiind

parte nemijlocitd din pdmAntul locuit de Daco-Geti, firesc a trebuit sd mid in
sfera de romanizare a acestor popoare in urma stabilirii organizatiei politicoculturale romane in aceste locuri, organizatie cunoscutd sub numele de provincia
romand Dacia Traiand.
E drept cd romanizarea cu organizarea ei intensd s'a %cut in marginile provinciei, care oficial cuprindea centrul de populatie i fosta organizatie politica
geto-dacd partea vesticd a Ardealului cu partea esticd a Banatului qi Oltenia i),
restul Orli : dealurile 1 cAmpia Munteniei, podiul moldo-basarabean i stepa
basarabeand rdmAnnd in afard de organizatia politicd romand i in bund parte
vorba prin cucerirea Daciei Traiane in sec. II d. Hr. (105

In stdpdnirea efectivd a bdtinailor geto-daci, al cdror numAr s'a ingroat firete

cu o notabild admigrare din partea pamantului lor cucerit de Romani 2). 0 dovadd cd partile mentionate au fost Idsate in afara stdpanirii romane din sec. H
d. Hr. este i prezenta valului lui Traian, care se intindea dela Tighina pe Nistru
pand la Prut, in directie transversald, deci construit nu pentru apdrarea Basarabiei, ci pentru apdrarea Dobrogei, provincia romand Scithyia Minor 3).
Romanizarea Daco-Scitilor afidtori pe cmpia Munteniei i pe podiul moldo-

basarabean s'a fdcut dar prin radierea romanitatii prin contactul vecindtdtii i
ca rezultat al comunicatiilor inerente locurilor i oamenilor, cari n'au putut incetit dupd cucerirea romand, ea neavdnd caracterul unui zid chinezesc. Dacd
aceste locuri n'au intrat in stpdnirea directd a Romanilor este cd ele nu prezentau pe acea vreme vre-un interes deosebit economic sau politic, populatia
de aci fiind rand, locurile sdlbatice 4). Insd pe o vreme cand hotarele politice
n'aveau determinarea i fixitatea hotarelor moderne, stdpdnirea romand, dei aci
neorganizatd, cuprindea in sfera ei de influenta 1 aceste locuri, pe cad le
strdbdtea cu puterea ei economico-politicd-culturald, prin contactul cu paza valului, dealungul DunArii pand la vrsare i allandu-se cetati de pazA nu numai
l) Ptoleineu sec. 11 cl, Hr. Eatropius (mud. Al. Xenopol, 1, pp. Iii $i arm.
Vezi drumurile i orasele romane: Talmln Peuthingeriam(j.
2) Aci numarul vechilor locuitori, cu deosebire partea bArbilteascA, parte nimiciti in lupte, parte etni-

gi all in urma cuceririi s'a micsorat in mod simtitor. fr insa a dispare complet, inlesnincl romanizarea
(Eutropins).
P) Al. Xenopol, I, p. 154.
4) Din 36 orase dace arAtate de Ptolemeu in Dacia, numai 8 sunt puse in Muntenia si Moldova (Xenopol, I, p. 154 i urm ).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

107

pe malul drept, dar i pe cel stang 1). Sub aceste auspicii campia munteana,
casi cea moldo-basarabeana, dei necolonizate i neocupate cu armata, au fost
insa pacinic folosite de plugarii i negustorii romani 2). Ramane stabilit, daca
tinem seama_cd romanizarea se datorete nu atat colonitilor adui din toata
lumea romana i care desigur reprezinta
un caracter dubios in parte si supers
ficial roman, ci infiltratiunii lente, dar
*7a
feo
adanci a paturii rurale unit cu elemente
militare, dupa cum dovedesc cuvintele cu

caracter ruralo-militar din 1. romana 3),

ca, inainte de revarsarea poporului roman format i rezultat din puternica si
desavarita romanizare a Daciei-Traiane

propriuzise cu centrul de

gravitate

ArdealBanatOltenia, peste munti,

5,

care constitue in felul lor o piedica, stabilind un fel de dualitate al intregului geografic i etnografic al Romaniei, a fost

i/
,'

.4

si altd romanizare cu centrul de gravi.

tate pe ambele maluri ale Dunrii directia

nord-est, care este i prima din campia

munteana si moldo-basarabeana cu repercusiuni si pe podis 4). Aci, ins, s'a
mentinut Inca mult timp rezerva dacoitigtvirF'.;;;
,19,.
getica neatinsa in centrul massei ei de
puternica influenta a romanismului ; cu
ImpAratul Traian.
timpul ins s'a topit la focul dogoritor
al civilizatiunii romane, fiind treptat elemente atrase in cuptorul de romanizare
ardeleano-banato-oltean sau dunarean, fie de voe, fie de nevoe 5).
5

3. Basarabia in fata marilor confederatii de barbari (sec, IIIVI).

Basarabia ca parte intregitoare a podisului moldovean, necuprins in organizatia politica romana, in timpul formarii marilor confederatii de barbari din
sec. III i chiar mai inainte, a servit ca teren de lente infiltratiuni straine, probabil slave, care pe masurd ce Geto-Dacii, atrasi catre centrul de gravitate a
1) La Barbosi long/ Galati, la Oituz (Poiana) erau intOrituri mari de apArare, apoi val cu sant dean,
rare dela Adjud pAnd la Foltesti; in legAturA cu valul lui Traian Tighinea-Prut- drumul roman prin Moldova de jos la Barbosi i punct important naval si statiune militarit a cohortei din leg. Italia (V, Parma,
op. cit., pp. 49-51. id. Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, an. acad. 1913, p. 30; cf. Xi1

napal,H, o. 94).

8) V. Parvan : Incepaturile etc., p. 35, 36.

3) N. lorga. Hist. des Roumains 1922, pp. 21, 2 4. Ist.

Rom. din

Ardeal 1925, pp. 20 21; cl. V. Parvan.

('astor! dela Poiana, loc. cit.

4) V. Parvan, Inceputurile... p.p. 103-105, 128 si urm, 139.

:9 Dacil rOmasi liberl cants, sa patrunda l cu forta in partea pierduth a tail! lor, de ad coloni/ari cu
sila de Care impAratii romani de Daci liberi in cuprinsul Dade! Tralane.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

103

neamului lor supus puternicei influente romane, se imputinau, ocupau ei foalrile rdmase libere i se indesau pe mAsurd ce erau apdsati de migratiunile popoarelor barbare. Alta infAtiare a Basarabiei este stepa de miazd-zi, pe a cdrei
margine udatd de apele marl se infiripase o infloritoare i senind civilizatie
greco-romand, cum s'a ardtat, prin coloniile greceti de pe tarmurile i in aceastd

partea Pontului Euxin (Tyras), i romanizate prin atingerea cu provinciile

romane Moesia i Scithya Minor 1), multumita leggturilor

agricolo-comerciale

ca i ale lumii militareputernic element de romanizare de prin castre, cetdti

i apdrare a valurilor.
Aceste cloud pArti alctuitoare ale Basarabiei au avut, firete, o soartd
inegala ca urmare a nvlirilor barbare. Podiul (centrul 1 nordul) i-a continuat aproape neturburat procesul-normal de infiltrri, aezdri, deslocuiri de popoare, desigur, intocmai ca fundul apelor adnci, vlurind uneori mai uor,

alte ori mai tare, in tot cazul putin notabil, ca un teren neinteresantspre a
nelinitit adAnc, dovadd cd Romanii nu i au organizat aci stdpnirea, dei
aceastd patre se prezinid ca o enclav intre Dacia Traiand, Scithya Minor i
Ad-Moesiam, i rpar fi pus vreo rezistentd apreciabild etnico-politicd ca de
pildd Dacia-Traiand; un tinut deci acoperit in mare parte cu pAduri, frd drumuri, fr aezdri, fiind un fel de prelungire a partii rmasd barbard (Germania-Rusia) a Europei de pe vremuri.
Valurile cele mari care spumegau violent pe apa Basarabiei erau ins cele
dela suprafata stepa de miazd-zi (Bugeacul), unul din cele cloud popasuri ale
popoarelor in micare, celalt popas fiind cmpia Tisei (Panonia). In Bugeac
intensitatea i caracterul deosebit de violent 2) al imigrrilor necurmate i indelungate (sec. IllXIV), au stins inceputul civilizatiunii antice (romano-grece#0, care numai ce se infiripase i totui pdtrundea ca nite raze puternice
de soare 3), in intunericul incunjurdtor, tinzAnd la romanizarea podiului moldobasarabean 4). In acest popas se apazd primii barbari nvdlitori Gotii 5), pe
care-i gsim statornici in aceste locuri de prin c. 260 pAnd la venirea Hunifi

lor 3756).
Atat tiunii (375 453) cat i fratii lor intru totul asemandtori Avarii (sec.
VI) n'au dat atentie speciald Bugeacului, unde ramuri de ale lor vor fi said1) Despre vre-o influenta romana in legatura cu Dacia-Traiana deocamdata nu poate fi vorba, despartired gi piedicele naturil erau prea marl in timpul acela.
2) A. Xenopol, 11, p.p 30-31.
3) V. Parvan afirma ca Moldova de miaza-zi, toata campla munteana i Basarabia de jos au fost patrunse tot aga de adanc de vieata romana,ca-gi Dacia Tr., Oltenia gi Dobrogea. (Inceputurile, p. 138).
4) Ramagitele splendidei civilizatiuni romane din aceste locuri s'au descoperit abia in timpurile din
urma (V. Parvan, op.cit). Cf. Zamfir Arbore. lit.sarabia in sec XIX, p.p. 8-12.
Cand frnpAratul Valens vrea sa loveasca centrul puterii Scliei, el face pod la Noviodunum, la capattil de desfacere al Deltei (Xenopol, 11, p.p. 6,8).
0) 0 dovada de salagluirea lor in locul rnentionat e i faptul ca impingi de Htmi, cu exceptia unui mic
numar care la directia muntilor (Kaukanland) i de ramura (Ostrogotli) care se ageaza in Panonia, IncunJurand Carpatil, massa Gotilor agezati In partite noastre, Gotii trec peste Dunare fn Moesia. (Xenopol,

11, p. 9).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

109

luit cu totul vremelniccdci altfel in loc de directia nord-est, prin inconjurul

Carpatilor pdclurosi, care i-a dus in cel de al doilea popas : Panonia, ei ar fi
luat directia sucl spre Moesia, tinta ultimd a lor fiind tot imperiul roman 1).
4. Slavii in Basarabia. Afard de opera de distructie a civilizatiei romane
in Basarabia de jos 2), nAvAlirile barbare au avut si o opera pozitivd de mare
importanta pentru soarta neamului romnesc : propulsiunea massei slavone din
stepa ruseascd si podisul ucrainean, in aceste locuri.
Desigur cA Slavii fAceau parte din confederatia popoarelor sarmato-scitice,
despre cari vorbeste Herodot, si nu e nici un motiv ca infiltratiuni slave sA nu
fi fost pe podisul moldo-basarabean, ba chiar poate pe campia munteand, Inca
depe acea vreme (sec. VIIVI a. Hr.). Slavii, desigur, cd au facut parte 1 din
confederatia Gotilor ca si, mai ales, din acea a Hunilor, a cdror putere de tdrire a popoarelor din partile pe unde treceau, se vede de acolo cA pe Ostrogoti, ramura Gotilor aflati la rdsdrit de Nistru la venirea Hunilor (375), ii gdsim
imediat la desfacerea confederatiei acelora (453) in Panonia. Mai mult, Slavii sunt
ardtati de jordanes, inch.* inainte de nAvala Hunilor, ca mdrginindu-se spre vest
cu Dacia ,,incojuratd cu o intdriturd de muntia, adicd Dacia-Traiand 3). Deci
nici o vorbA cd podisul moldo-basarabean trebue sd fi fost ocupat in bund parte,
bine inteles sporadic, ca un tinut de putind insemndtate pentru vieata pe vremea
aceea, de triburi slavone, cari au inceput sa se intensifice la ndvala Hunilor
(sf. sec. IV) i ajungAnd la maximum de intensificare la acea a Avarilor, (prima
jum. sec. VI).
Concentrarea lumii slavone nu trebue inteleasd a fi tinut prea mult timp,
dacd tinem seama de pAnza intinsA a repezii ei resfirdri, care se tinea dela marea Balticd si a pa Elbei pAnd la marea Adriaticd, pdtrunzAnd pAnd in inima
Greciei 1 adAnc, si in Dacia-Traiand 4).
Desi Slavii au pdtruns i in vdile din cetatea de munti a Ardealului, persistenta lor limp mai indelungat se observA in pArtile sese sau in vAlcelele podisului moldo-basarabean, in depdrtare de munte : locul de concentrare si persistenta a massei latine. Denumirile de riuri, de localitdti cu caracter slay 5),
care abundd in aceste parti, locuite astAzi de o populatie compact romAneascd,
precum i mArturiile istorice despre formatiuni politice slave in aceste pdrti,
anterioare intemeierii trii Moldovei 6), sunt dovezi neinlAturabile, c atAt campia munteand, cAt si vAlcelele podisului moldo-basarabeancu deosebire partea
9 N. Torga. Histoire, p. 26.
2) Dacb. tinem seamd cal navalirile barbare au nimicit organizarea si civilizatia rcmana in centrul ei
de cristalizare: Dacia-TralanS, pe unde au trecut fbrda se aseza, in asa tel cS a intors poporul daco-roman la
starea de pAstorie (Xenopol II p. 36), se intelege cd nu mai putea rdmane urma de civilizatie romana in drumul de trecere l popas perpetuu: Basarabia de jos.
9 Xenopol, 11, p. 5.
4) Procopius, Teofilact 640, Menandru (Xenopol, II, p.p. 44-47).
5) Xenopol, 11, pp. 172, 174-175.
6) lb. pp. 175, 177 ; cf. Zamfir Arbore, op. cit., p. 14 (Slavii in Basarabia citati de cronicarul rus Nestor).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

110

dintre Siret i Nistru, au fost indelung timp locuite de o populatie slavona

precumpanitoare.

Daca tinem seama de %OW. ea Moldo-Basarabia era in imediata vecinatate i prin configuratia geografica podiul moldo-basarabean fiind o prelungire a celui ucrainian cu massa slavona din rasdritul Europei, in timp ce
Basarabia de jos ca i campia munteand constituia drumul de trecere i popas
al popoarelor micatoare, atunci intelegem c triburile slavone dela es s'au
strecurat mai repede spre locurile lor de concentrare : podiul ardelean, uncle
se topeau in cuptorul dogoritor al latinittii, Hind absorbite rapid i complet
in massa compact romanizata de aci, i peste Dunare, unde lupta cu elementul
traco-roman de acolo ii era favorabila, data fiind risipirea acelui element de
devastarile cumplite barbare din sec. IVVI' : urmarea este Ca in partite noastre
Slavii s'au putut mentine mai indelungat pe podiul moldo-basarabean.
Procesul de influentare slavona asupra poporului i mai ales a limbii daco-romane se va fi petrecut nu numai pe podiul transilvan-leaganul romanismului unde traiul laolalt a Daco-romanilor cu Slavii se va fi petrecut cate
va secole (III VI), ci i dincoace de munti, pe campia moldo-munteand i Podiul moldo-basarabean, unde lupta de desnationalizare a Slavilor a fost poate
mai apriga, date fiind conditiunile grele, in cari se gseau infiltratiunile romanice pornite din partea muntelui (podiul ardelean) spre massa slavond afltoare in acele locuri. Immigrarea daco-romanilor in patine locuite de masse
mari slavone se va fi inceput odata cu incetarea primelor navaliri violente, cari
au dat natere marilor confederatii barbare, incetare care coincide cu slabirea
stapanirii prin defectiunea slavo-bulgara (incep. sec. VII) i s'a continuat tot
timpul pand la navalirea Tatarilor (jum. sec. XIII), care prin caracterul ei ex-

trem de violent a stavilit massa daco-romand, ce incepuse a se resfira pand

departe dincolo de Nistru, amenintand analog cu emigrarea massei slavone, ca,
deprtandu-se prea mult de punctul ei de razim s se dilueze pand a se pierde
sau a se fixd in alte locuri de concentrare decal in acele in nemijlocit atingere
cu muntele. Faptul ea azi atat Moldova veche, cat i Bucovina i Basarabia,
Mara de neinsemnate parti de margine recent colonizate cu straini, sunt in intreg trun hiul lor compact romaneti, dei denumirile slavone in aceste parti
abunda, este o dovada de puternicul uvoiu romano-dac pornit din munte, care

de intemeierile, dupd cum se va vedea, a unei organizatii de Stat

pe la jum. sec. XIV : tara Moldovei,a desnationalizat cu desavarire triburile
slave de aci i le-a desfiintat Inceputurile lor de organizare, fiind strabatut 1
urmat

el, bine inteles, de influente slave, dela locul de pornire i probabil i la locul
ultim de aezare.
E cam acela proces, care s'a petrecut cu desnationalizarea semintiilor
slave dela rasdrit de Elba prin marca de Brandenburg (vechiul Branibor slay),
ca i germ inizarea Boruilor din Prusia de catre cavalerii Teutoni i ai Purta-

torilor de span.
www.dacoromanica.ro

1STORIA

111

5. Basarabia fata de a doua perioadd de nvaliri barbare (sec.

XXIII). Din confederatia avail fAceau parte si Bulgarii, cari, desfAcdridu-se
de Avari sub Cubrat (634), alcdtuesc ei insd i o stApAnire in felul huno-avaric,
care se intindea dela Don pAnd la hotarele Panoniei. Dar aceastd stApAnire e
impArtita in oarde, dintre cari cea a lui Asparuh, stabilitd la inceput in Ong lu
(Bugeac) sau Basarabia de jos (668), trece curAnd i se apazd definitiv in
Moesia (678).

Dei aezarea Bulgarilor nu se constatd decdt in Basarabia de jos i

aceasta scurtd vreme, stdpdnirea lor politicd cu urmAri insemnate asupra formatiunilor politice romAnetise constatd dup nimicirea stdpAnirii Avarilor de
catre Franci (797) i la sudul si la nordul DunArii 1).
Dupd scurta sldluire a Ungurdor in Basarabia de jos (Atelcuz) c. 830
ptind la 952, gdsim acolo pe Pecenegi sau Pacinati, care se ldtesc spre cAmpia
munteanA. Erau impArtiti in mai multe triburi, dintre care unele locuiau dincolo
de Nistru, altele (cam jumAtate) dincoace 2). In a doua jumdtate a sec. XI, au
fost nimiciti, din cauza incursiunilor ce fAceau in imperiul bizantin, de Isaac
Anghel (1083-1096) 3). In timpul stpAnirii pecenege la gurile Dundrii, in Basarabia de jos, se mentioneaza pentru prima oar Cetatea-Albd, Aspron al Byzantinilor 4).

Ca urme de aezdrile Pecenegilor in Moldova si Basarabia de jos au rdmas denumiri ca : Peceneaga, sat i ran pe malul drept al Dundrii, pArdul Uz
i pasurile Uz i Oituz dinspre partea muntelui.
0 rdspandire mai largd in Moldo-Basarabia i cdmpia Munteand 0), pAnd
dincolo de Olt, o gdsim la poporul uralo-altaic, inlocuitor al Pecenegilor, Cumanii.

Ei vor fi fost un trib al Pecenegilor, cAci apar aldturi de acestia la 1057,

adicd in toiul luptelor acelora cu Bizantinii, i le vor fi luat locul.
NurnArul relativ mare de numiri cumane de aezAri i de oameni, ce-au
rAmas pand azi, numele de Cumania ce purtau tarile romAne pAnd in jumdtatea
sec. XIII, infiintarea episcopatului Cumanilor pe Milcov, deci indicarea unui
centru, sunt dovezi neinlturabile de infiriparea temeinicd a unei stApAniri cumane in pdrtile noastre cu deosebire in Moldo-Basarabia-de-Jos, dar nu si o
egald infiltratie a poporului cuman insusi, care de stepd fiind, nu-1 puteau
a trage vAile roditoare ale podiplui moldo-basarabean, ocupat probabil Ind in
majoritate de populatie slavd, iar muntele fiind aproape exclusiv in puterea RomAnilor 6).

StApAnirea Cumanilor 7) a fost desfiintatd de nAvAlirea Teitarilor, de acela

Xenopol, II, p. 68 MArturii la geogr. Ravenat sf. sec. VII, geogr.
Xenopol If, p. 154-155,
;-1) Ana Comnena, Cedrenus.

4) Const. Porfirogenetul. N. lorga: Chilia, pp. 23, 24, 26.

Avem 33 numiri cumane in Moldova, Muntenia si Oltenia.
e) Cf. Cumania alba si Cumania neagrd.
'7) Locul de scurgere. in urma presiunii din afar& a popoarelor miscAtoare, al Pecenegilor si al Cumaailor ci vor fi foot raspanditi pe podisul moldo-basarabeau sau campia munteneasch, era Ardealul, unde

gasim mai tarziu o parte din Pecenegi, cunoscut sub numele de Bessi, prescurtare din Bieseni (Picen1) V
Xenopol, II, pag 157.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

112

neam cu ei, a caror stdpanire Infiripatd din jumdtatea sec. XIII tine in Basarabia-de-Jos, pand in jumatatea sec. XIV, ea insa, prelungindu-se dincolo de
Nistru, 'Ana la marea Caspicd i mai departe, centrul puterii lor fiind in
mijlocul Asiei '), Inca cateva secole. Dei au lsat i Tatarii numiri, ca urnie
ale stapanirii lor prin pdrtile noastre, ca i fratii lor precedenti, Pecenegii i
Cumanii, de vre'un amestec notabil cu Romanii nu poate fi vorba, aezarea lor
ca popor fiind marginit numai in Basarabia-de Jos (Bugeac) 2).
lns atat Pecenegii, cat i Cumanii i intr'o masura infima Tatarii s'au
amestecat in parte cu elementele etnice straine, conlocuitoare pe podiul moldo-ba-

sarabean i campia munteana basarabeana, i mai ales cu slavi 3).

6. Intemeierea trii Moldovei. Primele elemente de organizatie politicoadministrativa la Romani au lost judekle (vile cu satele), mai tarziu, mai
multe judele corespunzand unei oarecare unitati geografice, au alcatuit organizatia politico-militara voevodatul. Din desvoltarea voevodatului depe Arge,
cuprinzand la sine i voevodatul vecin depe Jiu, a ieit 7ara Rotntineascd sau
Muntenia circa 1290 d. Hr. ; din desvoltarea voevodatului depe apa Moldovei,
cuprinzand la sine mai tarziu i voevodatul Sepenitului, depe Prutul superior
pana la Nistru, a eit tara Moldovei, circa 1359 d. C. Aceastd lard, apoi, cuprinzand in organizatia sa treptat, dar repede, toate alcdtuirile voevodale depe
intregul cuprins dintre Ca'rpati i Nistru pand la gurile Dundrii 1 marea Neagra,
a dat natere pana pe la 1400 d. C., Moldovei de mai tarziu, In compunerea
careia deci se cuprindea in intregime, Inca dela inceputul sec. XV i portiunea
dintre Prut i Nistru, cunoscuta astdzi sub numele de Basarabia.
Sa vedem temeiul i caracterul elementelor alcatuitoare ale tarii Moldovei.
Inainte de intemeerea acestei tan, podiul rnoldo-basarabean era ocupat,
in majoritate, de populatiuni romaneti i slave 4). Dei aezdrile acestor cloud
popoare intr'o masura oarecare erau introlocate, in genere massa romaneasca
era sprijinitd pe munte, resfirandu-se pana la apa Siretului 5), Slavii fiind impratiati prin valcelele dintre aceasta apd i Nistru 6).
In ce privete alcatuirile politice anterioare intemeierii Moldovei, se inI) N. forgo, Chilia, pag. 41.
2) DupA cuprinderea Bugeacului In alcatuirea trii Moldovei, TAtarii de aci tritesc liberi, avind, dup
relatiile date de Reichersdorf pe vremea lui Petru Rares, 500 asezAri V. N. Jorge, op. cit., pag 35-36.
8) N. lorga id. pag. 30. Relatille despre invazia TAtarilor in episcopatul cumanilor (Putna-RAmnict
ni-1 da ca locuit de Romani (Xenopol lf, pag. 165).
4) Mai avea in mural' mai mic: Cumani i Ttari (D. Onciul, op. cit. p. 95).
Xenopol II, p.p. 172, 174. 1;5, 178 i urm. RomAnii, panA in timpurile mai nou'a au ocupat totdeauna
partea muntoasA, uncle se MIA documentate si primele lor urme cf. poporul romAnesc din muntil Hemului, Rodope st Pindului pan& in zilele noastre (Nicetas Choniates), cf. geografia muntelui (Xen. If , p.25, 28). Romami
mentionati (s. c. XI), dealungul Carpatilor Moldovini, in Bacau, Neamt, denumirea cetatii Neam( dovedeste
existenta unui popor romAnesc in aceste locuri si in acele timpurl Xenopol 11, p. 191); sivoaie de RomAni se
revArsau d'n acest rezervoriu pAnA departe : RomAnii mentionatl la Dunarea-de-Jos i m. m. Neagra (relatiile
lul Cinammus cu prime la expeditia lui Manuil Comnenul in 1161, idem Nicetas Choniates in 1167).
8) Slavii din Basarabia mentionati de crank. slay Nestor (Zenith' Arbore, op. cit , p. 14).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

113

seamnd in partea locului : tinutul Sepenitului intre Prutul superior si Nistru I),
tInutul Campulungului bucovinean, tinutul Vrancei (din partea Moldovei de jos
spre munte), tinutul Tigheciului (Orheiul basarabean), tinutul Barladului (Brodincii-populatie mixtd romano-slava) i stapanirea tatara din Basarabia de jos.
Acesteia din urea stapaniri le erau supuse nominal si tributare toate celelalte
organizatii, fiind impedicate de a se inchega inteun tot, alcatuind unitatea politica a Moldovei vechi.
Dintre alcatuirile moldovenesti mentionate, anterioare intemeierii Moldovei
intregi, a fost desigur voevodatul Sepenitului din coltul de N E (tinutul Hotinului de azi), ereditar si oarecum egal in insemnatate si putere cu voevodatul
celui mai recent desclecat, acel al Moldovei, intrucat in desvoltarea acestuia
din urma, voevodatul Sepenitului intr pare mai mult ca un element mostenit,
nu supus, in nici un caz nu cucerit 2).

Cat despre republicile care s'au pastrat pand tarziu in cuprinsul Moli Tigheciului, ele par a fi urme de confe-

dovei, ale Campulungului, Vrancei

deratiuni de cnezate romanesti 3), nedovedind a se cristaliza in forma politica"milliard a voevodatului.

In ce priveste singura formatiune politica din Moldova ce pare slav si
anierioard intemeierii acestei tari, adica aceea depe apa Barladului, e o stapanire efemera pe care a incercat-o a o indeplini Slavii afltori in Moldova, desigur impreund si cu Romanii conlocuitori 4) dupa infrangerea suferit de Cumani la Dunre din partea lui Manuil Comnenul. De altfel Slavii se cam intriserd in Moldova pand la descdlecarea Romanilor prin admigrari noui din partile rusesti i persist, ce e drept ca populatie rail, sub Pecenegi, Cumani
Mari 5).
Intemeierea tarii Moldovei s'a putut face numai dupd distrugerea cuibului
tatresc din Basarabia de jos, in urma expeditiunilor ungaro-romane 6), i s'a
1) In aceste pOri cei mai vechi romani sunt mentionati sub denumirea de Bolohoveni (VolohoveniVlachi), a cdror locuri se giiseau intre orincipatele de Haliciu Volynia si Kiew Wind aproape de Bugul superior, a. 1221, 1235, 1195, 1240, 1255-1257 (Kaluzniacki ap. Xen. I I, p.p. 191-192) ; cf.relatiile lui Nicetas Choniates
despre expeditia din Galitia a. 1164 (D. Onciul, op. cit. p. 86). In legaturit cu expansiunea IRomiinilor in aceste
parti tste mentionaa de analele rusesti teritoriul Bolochova din Podolia, intre Volynia i Kiew Zemlya Bolochovscaia. pela 1150, oarecum indep. sub conducatori proprii cneji (D. Onciul, ib. 86-88-89).

2) I. Nistor, Istoria Basarablei, 1923 p.p. 31-34. id. Drepturile noastre asupra Hotinutui 1918, p. 3-4.
3) D.Onclul, p. 91-91. Bogdan Batriinul din 1359 a Itisat Romfinllor din COmpulung 81 din codrul Tigheciului Codrenilor) autonomia cu judecittorii lor, cu obliga(ia de a plOti tribut si a servi in oastea domnulul,

piind in timpul lui D. Cantemir; cf. sec. XII (Xen. III, p. 101-102).
1) Cei mai vechi locuitori din acesall parti, cunoscuti sub numele de Brodnici sunt mentionati de analele rusesti pela 1117 ; faptul cd din diploma regelui Andrei II din 1222 se vede cEi el au ajutat Ia intemelarea
imperiul romano-bulgar; 102 in diploma papei din acelas an sunt echivalati cu Vlahii i un voevod al lor
poart4 numele rornanesc de Ploscaned 1222, indreptaleste parerea cO popula(ia acestor locuri era mixta romano-slava (D. Onciul, pp. 89-91)
5) D. Onciul, p. 80.
6) Exped. regelui Ludovic-cel-Mare din 1342 (D. Onciul, p.p. 96 si um.). La aceastd expeditie au lust
parte si voevozii romiini din Ardeal, supusi coroanei ungare, in deosebi Dragos, voevodul Maramuresului, int,meietorul voevodatului Moldovei Ca o prelungire fizico-etnicd a voevodatului sfiu de peste munti, pe apa
Moldovei ; asemenea probabil, in intelegere sau cooperAnd si domnul T.-Romonesti, Basarab cu fiul si asociatut
su Alexandru.
8

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

114

realizat in prima formatiune prin inchegarea laolaltA a voevodatelor mentionate, in cuprinderea aproape a intregei Moldove de mai tArziu, cu exceptiunea pArtii de miazA-zi Basarabia de jos (partea vesticA) i tinutul Vrancei,
care intrase mai dinainte in alcAtuirea celeilalte tad surori : Tara-Romaneasca.
Trebue de inteles cA aceastA intemeiere politicA a avut un substrat etnic
(puternic) romAnesc insemnat i ca numr i ca fortk rezultat, la inceput, dintr'o
lentA imigrare din partile muntoase, strecurAndu-se pe vAile apelor 1 dislocuind
uvitele, unele poate mai vechi, ale uvoiului slay din directie opusk prin muncA,
initiativ i energie, i alcAtuind nucleele de formatiuni politice romneti, urmat apoi de imigrarea organizata cu caracter rnilitar-politic, cunoscuta sub
numele de desciilecare, care se suprapune asupra primei pkuri romAneti, cuprinzAnd-o in alcatuirea ei 1), iar resturile slave Cate or mai fi famas, absorbindu-se cu totul in massa romaneascA. AceastA descAlecare de elemente romaneti politico-militare ia un caracter pronuntat cu intemeierea voevodatului de

pe apa Moldovei, dup expeditiunea de isgonire a Tkarilor din Basarabia de

jos, i culmineazA cu intemeierea Orli de sinestttoare e Moldovei, de cAtre
Bogdan BdtrAnul din 1359.
Desdlecarea, prin introlocarea elementelor rornAneti din munte cu cele de
pe podi i es, ca i prin prin predominarea elementului selectionat prin organizatia lui politic militarA din Ardeal, a determinat in cea mai larga masurd
unitatea de limbk obiceiuri i aezdminte a intregului popor rornAnesc, din ambele tad intemeiate cam in aceea vreme :Tara RomneascA i Moldova, a cskor

istorie e a proape identica nu numai prin origink in desfdurarea ei infatiAnd

un paralelism surprinzAtor 2).

BASARABIA CA PARTE iNTREGITOARE DIN TARA MOLDOVEI.

7. Timpul de lupti pentru intregirea trii i fixarea hotarelor basarabene.Primii Domni ai Moldovei pti la Stefan-cel-Mare (1359-1457).
Basarabia in intelesul ei de astAzi, adicA regiunea dintre Prut

Nistru,

a fost in intregime parte intregitoare din Moldova, deatunci de cand aceast

tett intemeiatA in jumdtatea sec. XIV, i-a desAvArit cuprinsul in marginile
ei fireti : Carpati, Nistru, Dunarea de jos i IVIarea Neagrk fapt implinit pand
la inceputul secolului urmAtor, al XV-lea.

E de observat cA aceast desvoltare s'a fAcut uimitor de repede, nici o

jumAtate de veac, pentru cA tara nou formatA, Moldova nu era altceva deck
o stApAnire cea romAneasca, care substituia alt staphnire pe cea ttarascA,
intrucAt elementele componente ale noubi tari "nu erau altceva deck celulele
gata formatevoevodatele romAneti,cari erau impiedicate de a inchega orgal) Au fost dela inceput doua elemente distincte: descalecatoril i descalecatii ; de aci termenii de roman
verin, in inteles de clase sociale : tarani (cei gasiti dinainte) i boeri (descalecatorii). 0 dovada de suprematie a elementului descalecator mai este i precutnpanirea limbei vorbit de Romanii din Ardeal, in vaile Dunarii i
Nistrului; (led descalecatorii erau elemente superloare i bogate (boeri) 1 reprezentau o predomnire atat po-

litick cat i sociala (Xenopol, III, pp. 90, 48 50).

2) Xenopol, III, p. 51.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

115

nismul Statului de unitate etnico-politicd a Moldovei, de stdpanirea ttdrascd

din Basarabia de jos.
Acest proces de formatiune politicd nu s'a fdcut decdt prin lupt lupt
a fost cu ttarii i inainte 1 dupd intemeiere ; luptd a fost i cu incercarea de
organizare de Stat slavo-rutean in coltul de NE 1) ; lupt a fost i in partea de
jos a Orli cu inlocuitorii politici ai Ttarilor Genovezii i Muntenii 2).
Dupd dislocuirea politicd a Tatarilor din Basarabia de jos,' Chilia i Cetatea-Albd, cele cloud orificii de respirare ale Statului moldovenesc in formatiune
erau ocupate deocamdatd de (lenovezi 8).
Dar stVanirea Genovezilor asupra celor cloud cetati 4) nu se pute opune
multd vreme in fata unei viguroase expansiuni politice ale unui Stat ce-i cduta
hotarele trase de fire : Tara Romneascd, in desfaurarea ei, ajuns mai repede
la Dundrea de jos, ia in stpanire cheia gurilor acestei ape : Chilia ) ; Moldova, urmnd de aproape in desfdurarea ei, pe tara sord, se instdpnete
asupra celeilalte cetti Genoveze Cetatea-Albd,
ochiu i orificiu spre mare 0).
:
Dar dualitatea Statului rorndnesc avea s se loveasc aci la Dundrea de
jos i Mare de problema unitdtii sale, anume care din cele cloud tari : Tara Romdneasca i Moldova, avea sa se instpneascd in aceste locuri esentiale pentru viitorul existentii lor.
Luptele intre cele cloud tad pentru stdpAnirea Chiliei 7) au fost ddrze
i e curios di cetatea pentru prima oard o gsim in stdpnirea Moldovei, cand
in T. Romneascd domned Mircea cel Batran 8) frd sd se mentioneze
cu acest
prilej lupte intre munteni i moldoveni.
Nu e probabil cd a fost o cesiune din partea domnului muntean, al cdrui
instinct de reprezentant, apdrtor i intregitor de tard nu putea ceda tocmai in
punctul esential al asigurdrii depline a pozitiei noului Stat intre cei doi poli
I) Aceasta incercare culmineaza cu inscaunarea ruteanului Jurie Koriatovici la 1734, cand elementul
rutean a cautat sa substitue pe cel moldovean in conducerea Moldovei.
Din aceste tendinte politico-rutenesti si ca urmare a colonizarilor pe care se razimatt, au !limas in
Basarabia de sus, Bucovina si Moldova de sus pana pe la Iasi localitati cu finale caracteristice malo-ruse in
-cluti"; apol formularul ruso-litvan, ins& dupa rnodele unguresti, a actelor de domnie (N. lorga, Basarabia
rzoastrd. 1912, p.p. 9-11).
8) Ibidem, p. 7.

3) N. lorga. Studit istorice asupra Chiliet i Cet(fii-Albe. 1900, p p. 57, 58. Prezenla Genovezilor in
Chilia este din 1360, stapanirea politica constatata in 1381, 1391, 1392, 1396, 1397, 1403. Ib., p.p. 49--50, 5?-53.
op.

4) Probabil, avand in vedere i caracterul zidriei, intariturile au fost facute de Genovezi (N. lorga,
cit., p. 79). Cf. D. Cantemir in Descriptio Moldaviae", care respinge parerea c4 cetatile au fOst facute de

Genovezi.

5) Stapanirea munteana asupra Chiliei ca o afirmare a stapanirii malului Dunarean este constatata in
documente din timpul lui Mircea (1387); poate e vorba de China Noua, cealalta, cunoscuta sub numele bizantin
Licostomo",fiind in ostrov, se va fi men(Inut incat cat-va timp ca o enclava genoveza in mijlocul stapanirii
lui Mircea de pe ambele maluri ale Dundr11 (lb , p.p. 52-53).
9 Stapanirea Moldovei asupra Cetatii-Albe, Mancastro al Genovezilor, se constata prima ()era in
privilegiul comercial dat de Alex.-cel-Bun in 8 Octomvrie 1408, cu privire la vama cetatii (N. lorga. Basarabia, pag. 12), castelul probabil e mentinut Inca de Genovezi pana la 1410 (N. lorga, Chub i Cetatea-Albd,
pag.57-58). Prin stapanirea Cetalil-Albe,Nistru devine hotar al Moldovei i totodata se dobandeste o fereastra

la mare. (I. Nistor. Istorla Basarabiei, p. 40).

7) Chilla stapanea gurile Dunarii.
8) Chilia e constatata prima data ca cetafe moldoveneasca in tratatul dela Lublan din 1412 (N. lorga.
Chilia etc., p. 77).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

116

de consolidare muntele i marea la gurile Durtarii. Cauza probabila a pierderei acelei cetati e slabirea lui Mircea in luptele cu Turcii 1).
In tratatul dela Lublau din 1412, incheiat intre regii Ungariei i Poloniei
cu privire la o eventuala ImpArtire a Moldovei, sunt trase cu precizie hotarele
acestei tari. Ne intereseazd in deosebi stapanirea moldoveneascA in pArtile basarabene : dupA stipulatiunile din tratat, in aceste parti, Poloniei i-ar fi revenit
din pAclurea mare" dintre Siret i Nistru jumMate de dincolo de Prut cu Cetatea-AlbA, iar Ungariei cealalta jumatate cu Chilia 2) ; deci la inceputul secolului al XV intregul, cunoscut sunt astzi sub numele de Basarabia, sprijinit
solid pe Dunarea de jos i mare prin cele cloud cetAti vestite in trecut, era in
puterea domnuIui Moldovei 3).

China 4) cuprinsa in hotarele Moldovei, in momente de slabire a Trii

Romaneti, atacata de Turci, servete ca pdcina de lupte cu noroc schimbator 3)
intre cele cloud tad romAneti, pAna ce Stefan-cel-Mare se instApAnete definitiv asupra ei ; in schimb Cetatea-AIba, care a trecut din mana Genovezilor 6)
direct in aceea a Moldovenilor, ramAne definitiv in cuprinsul Moldovei, fiind
cArmuita de pArcAlabii 7) domnilor acestei tarl.
SA urmarim desavArirea granitei Moldovei in coltul de NE, in Basarabia
de sus.
Anterior intemeierii Orli Moldovei, in aceasta parte, dupd cum s'a ardtat,
se afla voevodatul Sepenitului (intre Prut i Nistru) sub Stefan VodA cel Bat) Partile depe malul drept al Dunbrii au fost luate de Turci dupti stabilirea lui Vlad in locul lui
Mircea in 1395; redobbndite de acesta dupb restabilirea lui, far0 si se stie precis pentru calla vreme si in cat&
intindere; dupb infrtingerea lui Baiazid la Angora in 1402, situatia lui Mircea se ridica i poate cd atuncl i s'a
restltuit ceva din teritoriul pierdut dela sudul Dundril, (N. lorga. Chilia, p.p. 62-63, 68 si urm.),
Desi Vlad, Inlocultorul lui Mircea se intitula Voevod al Basarabiek (Hurmuzaki, Dogiel, Fejer, ap. N.
lorga, loc. cit.), nu e probabil ca Afex.-cel-Bun sS se fi folosit de aceste evenimente, Ca mai ttirziu in imprejurtiri analoage *tefan cel Mare, sa ia in stipAnire China? E drept, cO, apoi Mircea a fost reintegrat, dar pentru scurtA duratb: sfarsitul clumniel aomnului muntean coincide cu resttibilirea puterii turcesti, chip& Iranianttirile urinate la prinderea i moartea lui Baiazid.
Chilia mentionatA in 1408 ca in mantle crestinilor (N. lorga, ib. p. 71), munteni sau moldoveni.
2) Documentul publicat in Dogiel, Dlugosz, Katona, Fejer, Ulianicki, Prochaska (N. lorga,CItilia, p. 77
cf. Xenopol III, pag. 118).
3) Celelaite puncte de hotar le gSsim stabilite si in priv. din 8 Octomvrie 1408: pe NistruTetina, Vadul-Sfirbn, Tighinea; in partea de sud, in hotar cu T -RomBallad i BacAu stint mentionate ca margini
extreme (N. lorga, Basarabia pag. 12t3; cf. Xenopol III, pag. 83). Zosima,cAlAtor rus, mentioneaza pela 1420
Stanca Vamii prob. Otacul (Atachn in fata Mohilaului (N. lorga, /oc cit).
4) Chiar claca e vorba de Chilia moldoveneascA depe rnalul slang al Duntirii, iar nu de castelul genovez Licostorno" din ostrov (N. lorga, Chilia, p. 77), in tratatul dela Lublau insd e mentionata cu aceeas
insemnbtate ca i Cetatea-Albb, decl punctul de gravitate al apArbri guril DunArli trecuse de acea parte.
5) Domnii Tarn Romdnesti,ca acei ai Moldovei, nu puteau renunta la Chilia, care reprezenta punctul
cel mai insemnat de apbrare la gurile Dunarii ; Dan II, urmasul lui Mircea, atacd China in 1429 ; Alexandrucel-Bun apf ra Chilia impotriva lui Sigismund; Sigismund cheamd pe Teutoni in sprijinul sAu in 1427, ca prin
ei sa stApAneascA DunArea pan& la Mare"; Petru 111 cedA China lui lancu Hunyadi pentru Munteni, iar Bogdan II recunoscbad faptul se indatoreazA in 1450 a nu ataca Chilia fOrS consinittimantul lui lancu (N. lorga.
i

Chilla, p.p. 85 86, 88, 102 103 ; cf. I. Ursu, ,Vefan-cel-Mare. 1925, p. 36).
5) Guillebert de Launoy, Albtor
t
dela Camenita, in 1421 mentioneza Cetatea-Albb: Bellegarde (Belograd,

Bialogorod) ca apartinand Moldovel (N. lorga, Chilia, p.p. 81 i urm.; cf. 1. Bogdan, Inscriptille dela

Ce-

tatea-Alba i stdpdn(rea Moldottei asupra ei, an acad. 1908, p. 341).

tefan-cel-Mare organizeazA pArcAlAbine, fAcAnd din ele puncte de apArare ale granitelor si de con7)

centrsre a trupelor pe tinuturi (I. Bogdan, id. p. 342).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

117

tran. Acest voevodat, probabil, infra in alcdtuirea tarii Moldovei pe timpul lui
Petru Muat (1375-1391) 1) i ceeace este de insemnat ca el atrage la sine i
linutul complimentar de peste Nistru, provincia din jurul Haliciului 2), zdlogit
Moldovei pentru 3.000 ruble imprumutate regelui polon, care, cam in acela
timp, ajunge megie cu domnul Moldovei.
Tinutul zdlogit a fost sporit in timpul lui Alexandru-cel-Bun (1400-1432),
care addugise la imprumut 'Inca 1.000 ruble, cu : Sneatinul, Colomea i Pocutia3).
Dupd Alexandru, in timpul luptelor ipentru domnie intre urmaii sai i ca urmare r
a sprijinului polon ce se dadea unuia sau
L

tek,.

altuia dintre pretendenti, o build parte

din acest tinut nordic al Moldovei s'a

).:

pierdut vremelnic 4).

Dar frAmantdrile pentru motenirea

scaunului de domnie dupa moartea lui

Alexandru aduc o primejdie mai mare
decal ciuntiri vremelnice (pierderea Hotinului fatd de Poloni i a Chiliei fata
de Unguri-Munteni) : desmembrarea Mol-

dovei abia desavarit in domnia aceluia, incercandu-se a se forma cloud tan :

una de miazd-noapte cu centrul Suceava,
alta de miazd-zi (Basarabia) cu centrul in Cetatea-Alba.
In sfarit tot acestor triste vremuri

se datorete primejdia ca Moldova, fail

vreme, sd intre in supunere -lath* de Turci 5).

tc_

Alexandru-cel-Bun.
Domnul Moldovei (1400 1432).

E drept cd prin tratatul din 1435 6) Ilie i Stefan, fii i urmaii lui Alexandru-cel-Bun, impartind tinuturile Moldovei intre ei, impArtirea era socotit
1) Hotarul Moldovei in acest timp si din aceastA parte era: Ceremusul, Colacinul si Nistru; resedinta
la Suceava Petru avea parcAlabi la Hotin i Tetin (doc. din 1387). (I. Nistor, op. cit., p. 34).
2) Xenopol, III, P. 109.
3) Xenopol,III, p. 117: 1.000 ruble e posibil s'S fie suma ce-o mai datora reg. Polonlei, care se achilase
de rest (I. Ursu, op. cit., p. 266).
4) In 1433 Stefan II cedeazA Polonilor Hotinul; primeste totusi Sepenitul, Tetina, Chmelovul (fail Pocu(ia): cu acest miler se fixeazA hotarul despre Polonia si despre MEMO: Nistru dela Potoc pan& la mare"
N. lorga, Basarabia, pp. 16-17), dar in 1436 llie retrocedeazd aceste feude cu Hotinul in plus (Hurmuzakl 12
N. lorga, Chilia, pp.96-97, cf. Xenopol III, p. 126), aceste cedAri insa par mai mult formate, ele de fapt sunt
pastrate de Marinka, sotia lul Me, care dupa orbirea acestuia, cedeaza Polonilor castelele Hotin, Czeczum"
pi Chmelov, in schimbul altor posesluni k N. lorga, ib., p. 100; cf. Xenopol III, p. 127).
3) Petru III, pentru pastrarea scaunului domnesc, punandu-se bine si cu Polonii si cu Unguril, intara I Turcilor, obligandu-se a plAti un pesches de 2.000 galbeni (Xenopol III, pag 1 2-133).
Tratat formal de inchinare turcilor s'a fAcut prima data de Bogdan III (1504 15i7), textul la N. Costin
(C. Giurescu, Capitulatiile Moldovei cu Poarta Otomand, 1908, p. 6-81.
8) Prin tratatul de impArtire dintre fill lui Alexandru: IIie sl tefan din 1435, Stefan capita : Vaslui,
Barlad, Tecuci, Covurlul, Chilia (fArA Cetatea-AlbA) v. Hurmuzaki I ap. N. Iorga, Chilia, pp. 93 s1 urm.
Nevoia apArarii fats de Tatari face pe $tefan sa ia in stApOnire i Cetatea-AlbA, care se constat5 in
st3p5nirea lui intre 1435-1440 (I. Bogdan, p. 345).

china

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

118

deocamdatd numai in ce privete veniturile ce se cuveneau fiecdruia din motenirea printeascd 1), insk in mod firesc, trebuia sd se ajungd, dupd analogia
imprtirilor france din apus, dar mai mult din grija de apdrare a tinuturilor ce
le aveau in grije, la o desmembrare politick alcdtuindu-se un stat moldovenesc
separat in Basarabia.
Insd, prin infrangerea definitivd a lui Ilie i suirea lui Stefan pe scaunul
din Suceava, Cetatea-Albd fiind neglijatk dispar i inceputurile de formatiune
teritoriald in Moldova de jos 2).
In frdmantdrile ce-au urmat dupd moartea lui Stefan II, oploirea lui Alexandrel in Cetatea-Albk unde-i mutase oficial scaunul de reedinta 3), i unde
i moare in 1455 4), nu reprezintd decdt pdlpdirile din urtna ale focului, al cdrui
putere se trecuse prin incercarea serioasddesigur mai malt incontientA a lui
Stefan II de a infdptui o fortnatiune politicd molcloveneascd separatd.
In timpul acestor turburdri, Polonii se incercard s se instapdneascd pe
linia Nistrului cu Cetatea-Albd pentru a doua oard, intdia incercare a fost tra-

tatul dela Lublau din 1412in timpul domniei lui Bogdan II, aa dupd cum
Ungurii realizases luarea Chiliei.

Dar incercarea Polonilor se tnntuie cu infrangerea suferit din partea

domnului Moldovei la Crasna Idngd Hui 5).

8. Aprarea hotarelor basarabene. Pierderea Basarabiei de jos.

Epoca lui Stefan-eel-Mare (1457-1546). Cel mai mare domn al Moldovei este
i cel mai aprig apdrtor al hotarelor acestei tall. Cu domnia lui Stefan-CelMare (1457
1504) se incepe duelul intre Moldova i puterea turceasck duel
care fusese cu un veac in urtnd intre aceea putere cuceritoare i Tara Romaneascd, pe vremea lui Mircea cel Batrdn (1386 1418). In fata primejdiei, care
ameninta acum Moldova, Stefan ia toate mdsurile i cheltuete toate fortele
pentru intdrirea i apdrarea hotarelor din partea atat de gray amenintatd : Dundrea de jos, Marea, Nistru.
Sfortarile uriae ale marelui Domn, conflictele mari, din cari au eit strdlucitoare biruinte, ca i tragice infrdngeri, sbuciumrile i luptele de compensatie, au lost inteadevr, pentru Basarabia de jos, care purta la sine cei doi
plmni ai Moldovei intregi : Chilia i Cetatea-Albd.
Petru Aron, fugind din fata tndrului domn, care venea s-i cucereascd
motenirea cu sabia in ea* cedase Hotinul Polonilor 5); dupd un asediu de doi
1) Locurile atribuite lui Stefan nu alciituiau un principat deosebit: ambii erau "Voevozi. ai Moldovei,
aveau aceeas politica,IIie avand intidetatea, boeri separati de fiecare on erau, idel abstracte de stat nu
aveau ; se accentuiaz5 caracterul impartirli mentionAndu-se locurile cu veniturile lor; apoi lipsa Cetajii-Albe
din partea cuvenita lul tefan, care ar fl completat in mod firesc configura(ia politicii a noului Stat (N. lorga
p, 95; cf Xenopo1,111, pp. 125-126).
2) N. lorga, Chum, p. 100.
3) Chalkakondylas, cf. N. lorga, id., p. 107. Cu acest prilej nIste pescari moldoveni au cuprins prin surprindere comptuarul genovez Lerki dela gura Niprului (N. lorga, Chilia, pp. 116 si tirm.).
4) N. lorga, id., pp. 116 si urm. Cf. Xenopol, III, p, 130.
7) N. lorga, Chilia, p. 104.

1) N. lorga, Basarabia,

p. 23.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

119

ani cetatea n'a putut fi reluatA 1). Imprejurdrile, in cari Hotinul reintrA in cuprinsul Moldovei, nu sunt cunoscute ; dar in 1464 gsim pe Goian, primul parcAlab a lui Stefan, comandand cetatea in numele domnului Moldovei 2).
Dar chestiunea de un caracter gray a hotarului de miaza-zi atrage toate
sfortArile, cari nu erau din cele obicinuite la un domn ca 5tefan-cel-Mare.
Cand puterea turceasca avea sA risipeascd incercArile lui Vlad Tepe de
a scapa Tara Romaneascd dintr'o situatie, carevirtual--fusese definitiv pecetluita la sfaritul domniei lui Mircea, Stefan a vazut momentul hotAritor, cd odatA
cu prAbuirea politicA a tdrii surori, sa se rezolve chestiunea Chiliei, insA fArd
succes, fiind personal rAnit la asediul acelei cetati. (1462) 3). Numai dupd trei
ani, in 1465, Tara Romaneasc fiind vasald, in acceptiunea de supusA politicete imparatiei turceti, cu Radu-cel-Frumos, parcAlabii munteni Isaia i Buhlea,
deschid 4), dupA un bombardament numai de o zi, biruitorului domn al Moldovei
portile cetatii.
Prin desfiintarea stApanirii politice a TAtarilor din Basarabia de jos, primejdia tAtArasca n'a fost inlaturat de deasupra Moldovei : cat timp cu deosebire stepa basarabeanA constituid un punct de atragere i un loc de scurgere
a puhoiului mongolic, aceastA tail are sA sufere nenumrate 1 grele prAddciuni. Si in timpul lui Stefan-cel-Mare avem trecere prAdalnica a Ttarilor peste
Nistru, dar fugriti i ajuni de domnul Molclovei aproape de satul Lipnic, pe
drumul spre vadul Otacului (Atachi), ei platesc scump aceastd incercare 5). Cu
acest prilej, Stefan intrete cetatea Orheiului 6), loc de aparare la trecerea
peste Nistru, prin aceste pArti 7).
Cu prilejul amestecului lui Stefan in domnia Munteniei, s'a afirmat in mod
hotAritor planul turcesc de supunere 1 a Moldovei. Dar supunerea acestei tad
depindea mai intdi de' cucerirea celor cloud cetati Chilia, pAzitoare a gurilor
DunArii, i Cetatea-AlbA, fereastra Moldovei la Marea Neagra 8).
Rdsboiul din iarna anului 1475, care s'a incheiat cu desAvarita infrangere
la Podul [nail a armatei turceti de expeditie in Moldova, avea ca scop esential
cucerirea acelor cetati 9).
PrIn invoiala dela OverchelAuti din 4 Aprilie 1459, Stefan capatil numai orasul (N. (orga, Basarabia,
tefan-cel-Mare, p. 36).
2) La N. lorga, Basarabia, data este 1466, la 1. Ursu, data 1464
3) N. lorga, Chilia, pp 124 si urm.
4) E probabil, dupd afirmarea lui Dlugosz, c a fost o predare prin bunli intelegere a unei cetAti destul
de rezistente. I. Ursa, op. cit., p. 37-38; cf. N. lorga, Cliltia, p. 129).
1)

p. 23), dar cetatea o cedeazd Polonilor, desigur constrAns de imprejurAri (I. Ursu,

5) N Iorga, Basarobia, p. 24. E vorba de TAtari cu centrul in OceScov la gura Bugulul, din asa zisa
Ucraina Hanului" sau Olatul Oceacovului" (I. Nistor, pp. 75-76,.
8) Atunci an lost asezati in tinutul Orheiului cete numeroase de viteji si voinlci slujitori depe marginA", din cari se coboarA razAsii Orheieni de mai tarziu, indrasneti i darzi, (I. Nistor, loc. cit.).
7) TAtarii mai trec Nistrul, (WO lupta dela Podul Inalt, dar sunt batuti de Stefan la OrumAzesti el
fugariti peste Nistru; cu acest prilej cApetenia tatArascd lura se ineacA in Nistru la locul numit Vadul JurAi"
la confluenta Iagolnicului, 20 km. la nord de Orhei (Xenopol, IV, p. 58).
8) Importanta acestor cetati pentru apararea Moldovei reiese din cuvintele sultanului : PanA Mind
Moldova stapAneste Chilia i Cetatea-Albli, iar Lrngarla Belgradul silrbese, pAnEt atunct nu vom birui pe
ghiauri".
0) N. lorga, Chilia, p.p. 146, 148; cf I. Ursu, p p. 43, 80, 82.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

120

0 incercare ins din partea turcilor de a atacd cetatile, dupa o infrangere

aa de hotaritoare ca cea din 1475, nu s'a mai produs 1), totui Stefan se ingrijete, la o eventuald i foarte probabild repetire a expeditiei turceti, cu deosebire de paza acestor cetati 2).
Incercari in aceasta directie au i fost, dar tArS urmri 3), in timpul marei
expeditii turceti din 1476, cand in Basarabia de jos se concentrase, trecand
pe la hotarul dinspre Muntenia i peste Nistru, mari trupe de turci, Wad i munteni. Dar nici dupa infrangerea lui Stefan din Codrii Neamtului, cetatile n'au
fost atacate 4), desigur din cauza impre,
jurdrilor nepriincioase, cari silesc pe

biruitor" la o retragere ruinoas, i

fJ

141

ra

..

rn

poate mai ales insemnatei infrangeri de

sub z.durile Hotinului, prima cetate atacata de sultan dupa biruinta 5).
Cu prilejul acestor lupte cu Turcii
i dupd sfarilul lor II vedem pe Stefan,
cu sarguint, intarind cetatile 6).
Grija lui Stefan nu era, firete, lipsita
de

temeiu.

Turcii

hotarisera, pentru

a putea mentine in supunere Tara-Romaneasca i a inainta in expansiunea lor

asupra altor tan cretine, de a cuceri cu

orice pret aceste porti

s

't

chei" ale

Moldovei i ale cretinatatii inconjuratoare 7). Ei aveau cu sine i sprijinul

I'd

4 ,.

poate interesat in aceastd chestiune al

Munteniei ca i tovraia fireasca a Tatarilor totdeauna panditori de pradarea

in timp ce Stefan crl Mare

era
lipsit
de
un sprijin efectiv din par*tefan-cel-Mare.
tea cretinilor i aliatilor sai.
Domnul Moldovei (1457-1504).
Muntenii lui Vlad Calugarul in unire cu Turcii incercard un atac asupra
Chiliei in 1481 8) ; incercarea este repetata in 1483 9). In 1484 Baiazid II cuMoldovei ;

I. Ursu, p. 09.
2) N. lorga, Chilia, p. 141, ingrijirea lui $tefan-cel-Mare si dupd exped. din 1476. In acest scop a fost
triinis la Venetia in 1477, Gr. Tarnblac care declard acolo c cetil(ile stint tot ce poate fi mai important pent! a Moldova N. lorga, op. cit., p. 152, cf. Xenopol IV, p. 80.
) Incercari facute de ienicerl i galioane turcesti. (N. lorga, Basarabia, p. 26).
sfieste a ataca cetAtile (N.
i) Flota turceascA fusese dish,. de furtuni ; (I. Ursu, p. 145); Sultanul se
lorga, Chiba, p ISO).
..) Dlugosz clade ingenti suscepta" ap. I. Ursu, loc. cit.
t) In anii 1175-6, 1479-80 (N lorga, Basarabia, p. 26; cf. I. Bogdan, Inscrip(iile, pp. 336-740).
,) Dupa declaratiile lui Baiazid 11: China e cheie i poarta la toatd lara Moldovei st a tarli dela Du1)

n:ire (Muntenia), iar Cetatea-Albd e cheie I poartA pentru toatit Polonia, Tataria s1 M. NeagrA".
in N. lorga, Chilia, p. 154, cf. Xenopol, IV, p. Kt.
) N lorga, Basarabia, p. 27.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

121

cerete ambele cetAti : la 14 Iulie parcdlabii Maxim i Ivaco predau Chilia, dupd

un asediu de opt zile, cetatea fiind atacatd cu intdrituri i despre uscat i despre
apA" iar in ziva de 4 August parcAlabii Gherman i Oancea predau CetateaAlba, dupd un asediu numai de cloud zile 1). Din tinutul inconjurdtor se fAcu
o raia, organizat in sangiacat 2).
Prin stdpanirea celor cloud cetti, Turcii catigau cloud foloase politice
de cea mai mare insemnAtate Marea NeagrA devenea un loc Turcesc 2), iar
coltul cretin din estul Europei : Moldova, Polonia, Ungaria, Ucraina cdclea fri
sfera de subjugare turceascd ; lipsa lor pentru Moldova insemna ceva mai
mult : pierderea independentii politice i decdderea economicd 4), exprimate aa
de simplu i suggestiv de cronicarul Miron Costin ,,de atunci au purees tara

tot spre rdu din an in an, pand astzi".

Incercarile ce le mai face Stefan de a redobandi cetAtile pierdute, fie prin
combinatiuni i concesiuni politice 5), fie prin indrznete dar zadarnice atacuri 6),

dovedesc i ele cat de dureroasd era rana fdcutd Moldovei, i nu se pot socoti
decal ca nite vibratiuni ce se mai prelungesc in virtutea principiului inertiei, mdcar

cA faptul, care pecetluise pand la o vreme hotdritd i indelunga soarta tdrii, era
definitiv incheiat.
Faptul istoric era dar hotArit definitiv : temeiul Basarabiei se mutase ceva
mai spre amiazd-noapte 7) ; din partea ciuntitd a tarii se cdutA sd se facd ce
se poate spre a se apdrA, de bine de rAu, restul : se intdrete Lapuna, un parcAlab de hotar se hotardte la Ciubdrciu, pe Nistru ').

In 1492, Stefan inchee pace cu Turcii, obligandu-se a pldti tributu15),

ceeace nu-I impedicd ca mai tarziu sd se alMure la o coalitie cretind i sd
facd acte de ostilitate impotriva lor 30).
Ins incheierea pAcii din 1503 dintre Turcia 1 Ungaria, la care aderd i
Polonia, inseamnA renuntarea definitivd la recucerirea cetatilor pierdute II) Cu
I) N. lorga, Chllia, pp. 155 i urm ,cf Xenopol IV, pp. 82 4iurm. Dupii declaratia lui Seadeddin, CetateaABA eiga astfel intdritA c ar fi putut rezista 30 ani 1 totu8i s'a predat in cload site, gatnizoana filnd vAUlt
impresionatd de aderea Chiliei (I. Ursu, p. 184, cf. N. form Cizilia, p. 162).
1) Se fOcuse doll& serhaturl sau sangiacate : raiaua Cetatii-Albe dela limanul Nistrului pAnd la rdul
Cogiilnic (Vest) qi dela Mare pe valea Cogainicului pAnd la Nistru in dreptul satului Purcarl ; ralatta Chillei
dela Cogalnic la Catalpug (Vest) si ptin TaOunar la Dundre (I. Nistor, op cit., p. 92).
3) 1. Ursu p. 185.
4) N. lorga, Chilia, p. 164, cf. I. Ursu, p. 16'6.
2) Tratatul dela Colomeia clintre Stefan s! Casimir avea in ,vedere, desigur, in primul rand recuperarea
cetiitllor pierclute : Casimir se obligd sa apere in persoanO ncu sabia sa" cu toate fortele sale pe Stefan, In

toate granitele sale vechi, aqa dupd cum era din vecilime in (ara Moldovei" (I. Ursu, p. 196).
6) Stefan incearcd in 1485 recucerirea cetititor prin trAdarea localnicilor (mArturia lai Seadeddin ap.
1. Ursu, id., p. 190), *tefan atacd Chilia tn 1485, invinge pe mailbag la Catldbug. (N. lorga, Basarabia, p. 27)
dar nu poate lua cetatea din lipsi de artilerie i de ajutor suficient polon (I. Ursu, id., p. 198); in 1486 atacA
Cetatea-Alba.(Xenopol IV, pp. 86-87) ; in 1500, dupii incheierea pOcii cu Turcii, incurajat de o incercare de hiptuire a unei ligi cretine cu prilejui rdzboiului din Ire Turcia i Venetia, 5 tefan trimite pe vornicul Boldur sd
ila foc cetAtilor (I. Ursu, pp. 261 i urm.).
7) N. lorga, Basarabia, p 29.
8) N. Iorga, op. cit. p. 27.
b) I. Ursu, pp. 208 i urm. cf. N. lorga, Chilia p. 171.
to) 1. Ursu, Ib. p. 257, vaz il nota 6.
II) N. Iorga, Chilia, p. 171

www.dacoromanica.ro

122

BASARABIA

acest prilej se recunoate oficial situatia de tributari fafd de Turci a domnilor

romani I) ; in tratatul pacii, intre alte cetati turceti, sunt enumerate oficial 1
castelele Ak-Kirman (Cetatea-Albd) i Chilia, cu toate dependintele lor 2).
De acum Basarabia de jos, al card caracter romanesc era aa de vadit 3),
mai ales dupd ce in 1510 Tatarii, Tartarii Biologrodenses" se oploesc aci, intaiu trecator, apoi durabi, pentru aproape cloud secole, captand i numele ta-

trsc de Bugeac, ii schimba radical intreaga sa infatiare odat cu nomenclatura geograficd 4).

Basarabia de jos Bugeacul devine de acum un drum pentru navalitori.

Aci se apazd catva timp, in 1510, rebelul Selim, viitorul sultan, ginerele hanului din Cram, luand in stapanire Chilia i Cetatea-Albd 5), planul lui fiind ca,
prin stdpanirea cetafilor dela Dunre 1 Nipru, sa-i formeze o baza de operatii
pentru prdarea Ungariei i Poloniei, i poate i cucerirea Moldovei 6).
In 1518 Ttarii lui Alep-Sultan trec vadul Saratii 7).
Fata cu caracterul turburator ce incepe sal ia Basarabia de jos, pentru
apararea Moldovei din aceast parte se creiaza Vornicia Tdrii de Jos ; Bogdan III,
din nevoi militare, facu o nou reedinta la Hui 8).
In 1518, Polonii, uniti cu Moldovenii i Muntenii atacd Chilia, scopul campaniei fiind i atacul Cettii-Albe 9).

Ca o compensatie politica pentru pierderea celor cloud cetali, ca o rasbunare i sfidare fata de neputinta od nepasarea polond in aceasta chestiune,
poate ca o manifestare de energie a marelui domn, care, i dupd acea catas-

trof national, se simtea in stare a veghia i actiona pentru asigurarea hotarelor tarii sale, Stefan se incearca sa ocupe Pocutia 10).
In legatura cu prdaciunile Cazacilor II) se intarete cetatea Sarocii, atestatd
prin documente in a. 1510, 1522, 1532 12).
Cel dintaiu dintre motenitorii scaunului domnesc dupd Stefan-cel-Mare,
mai rdsrit, este fiul marelui domn, Petru Rare, care imbinase in firea lui, intr'un chip ciudat, energia, indrazneala, o largd conceptie politic, atalea insuiri
1) N. lorga, Chilia, p. 177.
2) lb., loc. cit.
a) N. lorga, Basarabia, pp. 30 si urm.
4) N. lorga, Chilia, p. 178 ; cf. I. Nistor. cap. VII (pp. 121 si arm.). Asezarea Tilfarilor in Bugeac.
5) N. lorga, Basarabia, p. 28; cf. Xenopol, IV, p. 195.
8) N. lorga, Chilia, p p. 179-180.
7) N. lorga, Basarabia, loc. cit.
8) lb,

9) N. lorga, Chilia, p. 176.

to) In 1490 ()cup& aci cilteva sate, de aci conflictul care duce la dezastrul ce 1-a incercat oastea polonA
in Codrul Cosminului; in 1498 Stefan ocupl Pocutia in intregime, aseziindu-si parallabi la Colomeea i Sneatin;
chestiunea Pocutiel, pe care Stefan declarA cii o lasil oddta cu capul", se trateazil probabil in negocierile
din 1499, apoi in cele din 1503, dar Stefan bolnav si aproprinclu-i-se sfirsitul pArAseste tara, pe care Polonii
o iau din nou in stapilnire la inceputul anului 1504 (I Ursu, op. cit., p.p. 214, 267-2611 si urm.; N. lorga, Basarabia, p. 26; Xenopol, IV, p. 106 ; cf. N. lorga, Polonais et Routnains, relations politiques, econominnes et culturules 1921, p.p. 21 si urm.).
14 I. Nistor, p p. 78 si urm.
12) Hurmuraki II, Studil si Doc. V; N lorga, Basarabia, p. 29.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

123

ale tatalui sari, cu pripeala, lipsa de mAsura in actiune i ingamfarea : de aci

actiunile lui la inceput cuminti i izbanditoare, la sfarit se prefaceau in aventuri dezastruoase.
Acest domn, ale carui aripi strabatuse victorios asupra Ardealului, infrante
in Pocutia, intrA farA a-i inchega fortele necesarein conflict gray cu maretul
sultan cuceritor, zdrobitorul Ungariei, Soliman 1). Acesta grAmAdete asupra
domnului moldovean o formidabild coalitie alcatuitA din marea oaste turceasca
de expeditie, tAtari, munteni i poloni. Rare, parasit 1 de ai sAi, pierde tronul, iar in locu-i fu pus ca supus turcesc 2), in felul lui Radu cel Frumos din
Muntenia anului 1462, Stefan LacustA, fiul lui Alexandru i nepot a lui Stefan
cel Mare (1538).
Cu acest prilej Soliman desAvari, asigurandu-i granitele, sangiacatul cetatilor din Basarabia de jos 3). Mai mult, la raielele de aci ale Chiliei i CetAtii-Albe, s'a mai adAogat inca o raia, facutd 1 ea in trupul Basarabiei, aceia
a Tighinei pe Nistru, ridicAndu-se tot odatA cetatea numitA pe turcete Bender 4).

De acum tinutul cuprins de Turci in Basarabia de jos 7), incepe a fi cunoscut in istoriografia contemporanA sub numele propriu zis de Basarabia 9,
nume, care amintea de altfel stApanirea de odinioarA a Domnilor Basarabi ai Tara
Romneti prin aceste meleaguri.
Aceast rana adAnc fAcuta tArii a fost viu simtita de Moldoveni. Stefan
Lacust, care simboliza subjugarea Moldovei in acela tiny cu ciuntirea ei, fu
ucis de boeri i odatA cu ucidcrea Turcului" din scaun, se pornete 1 o na
val pradalnica asupra Bugeacului 7). Noul domn, ridicat de rAscoala boerilor
moldoveni, Alexandru Cornea, nvlete asupra Tighinei i CetAtii-Albe, pustiete, arde mahalalele Chiliei 8).
Cand grecul Loan Despotul, enigmaticul aventurier, fu primit in scaunul
de domnie de boerii Moldovei cu indepartarea basarabeanului neomenos i la
Alexandru Lapuneanu, ochii isteti ai strAinului furd isbiti de rana incA sAn1) Despre cauzele generale ale expeditiei lui Sohrnan Impotriva lui Rares.Vezi Xenopol,IV, pp. 222 I urrn.
2) Cu inlaturarea lui P. Rare din 1538 se sfarsete cu neatarnarea Moldova (Ib., p. 250). Cand Rare
revine in scaun in 1541, el nu se mai deosebete in conditiunile politice nici de Stefan Lacusta, nici de urmatoril
domni ai Moldovei piti de Turci: Rare ridica pcchesul de 3.000 galbeni la 12,000, socotit acum haraclu

(tribut datorit); o garnizoana turceasca de 500 calitri e primita in Moldova, iar un fiu al sau e trimis ostatic
la Constantinopol (ib. p. 239).

8) Era de nevole sa se mareasca ratelele din Basarabia de jos i pentru a li se asigura granitele impotriva Tighecenilor, cu care oamenii raielelor aveau dese conflicte la aprovizionarea cu lemne (N. lorga.
Chilia, pp. 189-185).
4) N. lorga, Chilia, p. 186.

5) Noul hotar al raielelor din Basarabia de jos mergea dela satul Salcu(a pe Botna spre vest, taia Coglnicul mai jos de GrAdite i atingea falpugul mai sus de lavgur i de acolo spre sucl panii la vechiul hotar
al ralelei China II. NIstor, p. 106).
Raiaua Benderului ayes urmatoarele hotare: la nord apa Bacului, la sud apa Botnei, la est Nktru, la
vest o linie mericlionala dela malul Biicului la Bulhoca i atingea trirmul drept al Botnei la Salcuta inclusiv
(lb., p. 105; cf. N. lorga, Basarabia, pp. 35-36).
(9 I. Nistor, p. 109.
1) I. Nistor, p. 107.
s) N. lorga, Chain, p.p. 186 i ann.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

124

gel-Arida a tarii i chemd la lupta pentru recuperarea cettilor din Basarabia de

jos : Tighina, Chilia i Cetatea-Abd i).
Mai tarziu loan Armeanul 2), supranumit din cauza straniciilor lui fata
boeri, cel-Cumplit, strans de gat de exorbitantele cereri de bani ale Turcilor,
scoate sabia i prima loviturd pe care o cld este asupra raielelor turceti
incuibrite in Basarabia de jos, atacand Tighina i Cetatea-Alba 3), pe cari le
scaldd in sange. Lupta cea mare de langd Catlabuga 4), ar fi fost i ea catigatd
de fiorosul domn, daca boerii sal nu 1-ar fi tradat i silit sd se inchidd pe
dealul Rocanilor langa lacul Cahulului. Aici, in Basarabia de jos, pentru a
carei recucerire, a strafulgerat o clip sabia lui biruitoare, domnul Moldovei

s'a predat i a fost rupt in bucati de Turci.

9. Turburrile provocate de aezdri1e ttreti din Basarabia de

jos. Expeditille po1ono-cfizaceti. Fasboiul turco-polon. Pierderea
Hotinului. (c. 1550c. 1700). Cucerirea turceascd a Basarabiei de jos nu
coincide insd 1 cu o expansiune etnica turceasca in aceste parti moldoveneti ;

dar, la addpostul sabiilor turceti, se scurg in aceste locuri drambele ttarilor

isgonite de aci cu atata truda odiniord de domnii moldoveni intregitori de tall.
Prezenta de acum statornica a unui popor prdalnic in aceste pari, pe langa
o vadit i permanenta amenintare pentru Moldova, provoacd expeditiunile polono-cazdceti, care se tin lant in cursul a cloud' veacuri, al 16-lea i al 17-lea,
avand cele mai nimicitoare urmari asupra Basarabiei i Moldovei intregi.
Cetatile din Basarabia de jos servesc ca sprijin i tinta in luptele ce s'au
urmat in aceste parti ).
Fala de aceste imprejurari i dupd incercarile care sunt ca i ultimile svacniri ale unui brat ciuntit, ale lui Alex. Cornea, loan Despotul 1 loan Armeanul,
Moldova simte nevoia de neinlturat de a-i creia in partea primejduitd altepuncte de ingradire i de aparare 6).
Lapuna ajunge, i indirect prin atentia speciala a lui Alexandru Von,
cari nu--i uit locul de origine Wand din ea un centru administrativ i economic, un loc natural de intdrire a Basarabiei ciuntite 7).
I) N lorga, Basarabia, p. 38.
loan-cel-Cumplit e asezat in scaun cu sprijinnl sangeaculul de Cetatea-Albil (N.lorga, Chilia, p.199 .
3) N. lorga, Chilla, pp. 199-200, cf Xenopol V, pp 87 sl urm.
1) N. lorga, Basarabia, p. 39.
; N. forgo.,
3) Cea dintiliu pradacinne cazaceascii in Basarabia e mentionatS in anti! 1528 (Hurmuzaki
Chilia, p. 184). In nAvalirile chziicesti ce s'au urinat a fost prEtdat iarmorocul Orheiului ; au fost asediate si
arse de mai multe ori Tighina, Chilia, Cetatea-AlbA ; Ismailul a fost cuprins de Cazaci (N. lorga. Chilia,
pp. 201 si urm.).
1.) Ciubarciul, care luase provizoriu locul Cetatii(gthe, fusese cuprins !mprei nit cu Cilusanii la 1538 in
uncut raia a Basarabiei de jos (N. lorga, Basarabia, p. 35): Renii sau Tomorova, care inlocula dela 1538 cardtul Dunaril in locul Chiliel (N. lorga, lb p. ff.) fu cuprins mai tiirziu (in 1622) in raiaua Turceascii (1. Nistor,
p. 118).
7) 1. Nistor, pp. 143 si urm. In linutul Liipusnei se gilsia i Chisinklul ; intr'un document din 1436 se
pomeneste selistea Chisinilului; satul, din care s'a clesvoltat sub stapanirea ruseasca orasul de astiizi, a fost
internelat de Vlaicu, fost piircalati de Flotin, Orheiu i Cetatea-AlhS, unchiul liii .Stefan-cel-Mare (1. Niston

pp. 146 si urm ).

www.dacoromanica.ro

1STORIA

125

In apdrarea Moldovei mai sttea, din gratia naturei, i codrul Tigheciului

sau Chigheciului, care se afld mai jos de Ldpuna, in fata Flciului 'Ana la
apa lalpugului, i care dupd expresia lui D. Cantemir, constituid pentru Moldova aprarea cea mai tare contra Mari ion, 1) Oficialitatea s'a folosit de aceastd apdrare fireascd, domnii Moldovei au colonizat intens aceste locuri, iar
pe Tigheceni sau Codreni i-a iricdrcat cu privilegii. and a fost nevoia mai
simtit apdrarea s'a organizat, infiintndu-se functia de Cdpetenia Codrului, un
fel de pArcdldbie sui-generis pentru regiunea dintre Prut i Cahul 2). Orheiul,
Soroca, ridicate odinioard impotriva Tatarilor cramleni, devenird acum i punctul
de sprijin spre sud, impotriva Ttarilor aezati in raielele turceti din Basarabia de jos 3).
Dela 1538, Tighina, Chilia i Cetatea-Albd se despdrtird pe incetul i
economicete de Moldova ; trebuiau gsite alte capete de drumuri, alte centre
i porturi de intrarea i scurgerea avutiilor trii ; de aci creterea importantii
Ldpunei devenit vaind in locul Tighinei 4) ; Galatii incep a se ridic ludnd
locul Chiliei i Renilor. De altfel cetdtile raielelor pierd itnportanta lor economicd de odinioard ; marile pescdrii depe Dundre i Mare sunt i ele decdzute 5).
Orheienii i Tighicenii sau Codrenii, aprdtori de hotare ai Moldovei se
disting intre ceilalti Moldoveni prin vitejia i ddrzenia lor. Nu arare ori se pun
in fruntea micdrilor de impotrivire fatd de domnii nevrednici sau impildtori 6).
0 altd urmare a pierderii Basarabiei de jos a fost i instrdinarea ei din
punct de vedere etnic. Dupd curdtirea acestor locuri de Ttari de cdtre domnii
intregitori de hotare i popularea lor cu Mold'oveni 7), cnd marginea de jos a
Moldovei a incdput pe mdna Turcilor, Ttarii au revenit scurgdndu-se neincetat
aci, aa c incetul pe incetul satele rotnneti, intdiu pustiite, au lost inlocuite
cu cdlele ttarilor 8). Afard de Ttarii Bialogrodeni aezati imediat dupd cucerirea turceascd din 1484, alte drdmbe de Tdtari s'au nApdstuit dupd 1538,
sdldluind pe aceste locuri, intemeind aa numitele olaturi de sate ttrdti 9) :
1) D. Cantemir, pp. 70-71.
2) Functia dateaza din timpul Jul Ioan.cel-Cumplit (I. Nistor, p. 153).
3) N. Iorga, Chilia, p. 187.
4) I. Nistor, pp. 110, 145.
5) N. Iorga, Chilia, p. 191.
6) Lapusnenii si Tighicenii se rascoala inpotriva impilatorului domn Iancu Sasul, aducand cu dni1 pe
unul dintre el Ivan Vocla Lungul (Xenopol V, p.p. 99-100); 0 rascoala a oamenilor din tinuturile Orheiului
si Lapusnei de sub conduterealui lonascu zis Bogdan, are ca rezultat mazilirea lui Mon Tiranul (Xenopol V,
p.p. 111.-113); Orheienii se rascoalii impotriva lui Alexandru Movila de douti ori in 1616 (N. lorga. Basarabia,
p. 52); Hotinenii se rascoal contra pircalabului italian pus de Gaspar Vodd ; Orheienii riche(' impotriva lui
Gaspar pe un Domnisor" dintre ei (81. lorga, loc. cit.); in 1671 avem rascola cu un caracter mai general a lui
Mihalcea Hancul, bogat boier basarabean cu toti Orheienii i Lapusnenii impotriva hraparetului domn Oh. Duca
(Xenopol VII, p.p. 228-229). 0 cauza mai era si deprinderea ce-o capatase locuitorii din acesta parti din expeditiunile cazacesti, multi dintre ei intrand in oastea cazactlor, cand trecura zilele de glorie ale acestora ;
Hotinenii stint mai linistiti, fiind mai aproape de Suceava i chiar de Iasi (N. lorga, Ins,mndtatea tinuturilor
de peste Prat pt. (st. Rom. qi pt. folclorul rom. (n-ac. 1912, p.p. 6-7).
7) I. Nistor, p. 122.
8) N. Iorga, Basarabia, p. 39, cf. Xenopol V, pp. 88 si urm.

9) Afard de Tatari, ca populatia straina pripaslta in aceste locuri, in acele vremuri, se mentioneaza
Armenii, care asezati in targuri cu deosebire in centrele insemnate de comert cu strainatatea, mijlocesc schimbul de marfuri intre Polonia si Moldova, pans in mijlocul secolului al XVIII; ei formau in raielele turcesti o
colonie numeroasa, care sport sub dominatia turceasca (N. lorga, Chilia, p. 193).

www.dacoromanica.ro

126

BASARABIA

Acetia erau i ei din Cram, cu deosebire din hordele Orak i Oremberg, care
ne dau pe TAtarii Bugeceni 1) : ei au aci i o reedintO la COuani pe Botna,
unde in permanentd stAtea seraskierul, adicd loctiitorul hanului din Cram. Cum
se vede Bugeacul devenise o anex, un olata al Cramului 2). Populatia romaneascA insA din aceste locuri de acum InstrAinate n'a pierit imediat i cu totul,
ea a persistat ad Inca multA vreme 3).
Piatra de mormant asupra Basarabiei de jos era pecetluitd cu trei peceti :
politick economicA i etnicA. Dar rnormantul era proaspAt.
Cand Mihai Viteazul, domnul Tdrii-Romaneti, care sintetiza in eroicul sOu
suflet, revolta aprigO a contiintei romaneti impotriva grelei asupriri pAgane,
strMulgerd sabia de desrobire, Aron Tiranul, domnul Moldovei, gatuit i de fantasticele pretentiuni materiale 4) ale unei impArAtii mai mult lacome decat trufae, a intrat in tovArdia domnului muntean intocmai cum frunza intrA in puternicul circuit al unui vartej irezistibiI.
RAsvrAtirea,, domnilor romani fu de o violentd putin obicinuit : avantul era
mare i trsAturile planului de actiune mar*.
Aron, prins i suggestionat de sborul vulturului muntenesc, se avantA 1 el
mai mult chiar decat ii ingOduiau slabele lui aripi : cu ajutor ardelenesc i cu
tovdrdia cazacilor, domnul Moldovei pornete in 1593 campania de recuperare
a Basarabiei de jos : asediazd Tighina i aproape o cuprinde, insA lasO indeplinirea faptului pe seama Cazacilor, cari pretindeau singuri aceast onoare 1
pradd ; bate Cetatea Alba, 1nvinge pe begul acestei cetati, dar n'o poate lila din
lips de tunuri de asediu : ajutorul sOu Andrei Barcsci lovete Ismailul 5) care
1 cade in maim Moldovenilor 6 )

Dar Aron Tiranul, in jocul fortelor deslantuite, dispare repede ; el fu inlocuit cu Stefan Razvan ; impotriva acestui biet tigan, care motenise o tragicd
situatie, cu totul nepotrivit nici cu fortele nici cu visurile lui, hanul Cramului,
in numele suveranului sdu turc, se pornete trecand pe la Bender, impreuna cu
Ahmed, destinat sA fie sangeac al Moldovei reintregite, insd in sens turcesc.
1). pentru prima oaril numele tAtarilor din Bugeac e pomenit in 1603 Tartari Bucyakienses". N. lorga,
Chain, p. 220).

2) I. Nistor, pp. 126-129. Incetul cu incetul, TAtarii s'au deprins in Basarabia si cu lucrarea pamAntului, din drume(i si pOstori devinind i plugari (N. lorga, Chilla, p. 216).
3) La 1760 numele curent Inca era Cetatea-Alba 0i Tighinea (Callimachi 11V. N. lorga, Basarabia,
pug. 40); in 1580 begul de Bender scria romilneste Eu Ali-bei de Tighinea".. (ib. pp. 41-42); pentru nevole
religloase ale Romfinilor din aceste pArti s'a infiintat circa 1595, episcopia Proilaviei si a Ismailului, jurisdicha ei intinzandu-se si asupra crestinilor din HAnia CrAmului (I Nistor, pp. 129-130; Aron Tiranul intemeiazA
episcopia Husilor de care tineau Soroca, Orhei, LApusna, Tigheclul ; tinutul Hotinttlui tinea de episcopia
RAdAutului, iar BAlli de tinutul Iaului i al Carligaturei (ib.( Asupra caracterului romanesc al satelor si cetatilor din Basarabia-de-Jos vezi si marturiile cAlAtorului francez din 1585 Francois Pavie baron de Fourquevaulz,
N. lorga, Basarabia, pp. 47 si urm.).
4) Aron Tiranul, ca pret al scaunului de domnie, protnisese 400.000 galbeni sultanului, 50 000 vizirului
alti 150.000 la diferite persoane influente etc. (Xenopol, V, p. 110).
3) Raiaua Ismailului a fost facutA in timpul lui Aron Tiranul in 1595 si se intindea pe arnbele maluri
ale lalpugului, marginindu-se la est cu raiaua Chiliei, la vest cu Cahulul, la nord cu Bugeacul mai sus de
satul Tabaci ; in 1622 s'a adAugat I Reni (I. NIstor, p. 118).
) N. lorga, Chitin, pp. 209 i urm.; cf. Xenopol, VI, pp. 27-28.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

127

Acest plan turcesc s'a sfrAmat de tabdra dela Tutora a Moldo-Polonilor, condui de cancelarul polon Zamoiski, care se &idea insui la recuperarea Basarabiei de jos, insd ca dobandind un sprijin pentru regatul polon Ia Dundrea
de jos i Mare 1).
Mihai Viteazul cucerete fulgerAtor Moldova in 1600, spulberand ca un
fum acest plan polon : veti la Viena mergeau atunci cum cd eroicului Domn
de acum i al Moldovei, ii era in gand recucerirea Basarabiei de jos 2).
Dupd repedea ndruire a lui Mihai
Viteazul, starea Basarabiei de jos
'' ur A fRV:77:-Kis..,
devenitd turco-tdtard reintrd in statu
quo ante.
,

S vedem in acest limp tribulatiunile" i primejdiile prin cari trece

Basarabia de sus, a cArei chee i

.4

poartd" era cetatea Hotinului.

Dupd victoria asupra lui Petru Ra-

7='

re dela Obertyn din 1538, I. Tarnovski

4.4

1 ,t;
L
_7 ...I
,

asediazd Hotinul, iar dupd ase sap;

famAni cetatea, care fusese reintArit
de domnul Moldovei 3), fu cucerit,
...,
c
zidurile ii sunt aruncate in aer 4).
\I
Dar Stefan LcustA primind conditiunile polone de pace, pdstreazd Hoti'
,t-,N
'
1tin) prlill
nul 5). E de insemnat insd Ca, prin
8.-.41/.
I
4
amestecul Polonilor, Hotinul e scApat
deocamdat de o sigurA cucerire tarMihai Viteazul.
ceascA, Soliman dand indrt din Principe al Ardealului,
Domn al Tarii Romanesti
fata cetatii asediata de Tarnovski 6).
si al Moldovei (1600).
Mai tArziu, loan Despotul, in urmArirea mijloacelor de cucerire a scaunului Moldovei, cedeazd in 1562 palatinului polon Albert Laski Hotinul, pe care
in urm i-1 ia inapoi 7). Alexandru LApuneanu vrAnd sd arate stApAnilor sAi
turci un model de slugd sincer supusd umple cetA tile moldovene cu lemne i le
dA foc 8), Hotinul insd e crutat din dorinta Turcilor, cArora le era de nevoie o

1) N. lorga, Chilia, pp. 211 i urm.

2) N. lorga, Chilia, p. 215.

a) Dupa infrangerea dela Obertyn Petru Pares continua harluelile cu Polonii, repara Hotinul ridicndu-i si ziduri noui de piatra si carer,. rosie si tare, care se pot vedea pane astazi; sporeste i numarul strajerilor (I. Nistor, p. 103).
4) lb., loc. cit.

5) N. lorga, Basarabia. p. 37.

6) N. lorga, Basarabia, p. 37.
7) lb., loc. cit.

8) Pentru aceleasi motive Liiputneanu mute scaunul de domnie la 1ai, targ deschis si in apropierea
raialelor turcesti (15r.S).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

128

cetate de apArare spre Po Ionia 1), drept care a i varat inteinsd o garnizoand
turceascd, primul microb de rasluire a Basarabiei 1 din aceastd parte 2).
Bogdan IV, uuratecul tandr polonofil, ii avea reedinta de predilectie in
Hotin, pe care-I infrumuseta 3), iar amenintat fiind de loan Armeanul, ddruete
cetatea seniorului polon Dobrovolski cu conditiunea, ca dacd pand in trei luni,
nu va primi ajutor din parte-i, s'o predea Turcilor 4).
Insd loan Armeanul instApftnit in scaun i impdcat cu Polonii, primete in
stpanirea sa Hotinul 5).
Hotinul, revenit in stpanirea domnilor Moldovei, servete ca refugiu lui
leremia, Simion i familiilor lor, fugAriti de Mihai in 1600 0).
*g

Indat dupd cdderea lui Mihai Viteazul, cancelarul Polon Zamoyski, gndind s incheie repede 1 radical socotelile planului polon, reclamd in 1602 cele
doud provincii dunrene i cloud sau trei cetAti turceti dela gurile Dundrii, ce
se tin de ele. I se rspunde, cd sunt cuceririle lui Soliman i nu se da. ,locul
uncle au sdpat copitele cailor otirii tarceti Invingtoare,, 7).
A urmat asvarlirea roatelor de Cazaci, cari aduc prdpAciul cu deosebire
in Basarabia, tinta lor fiind tatarlacul oploit in aceste parti 8).
Constantin Movild cedeazd Hotinul Polonilor 9), servindu-i ca sprijin atat
lui, cat i lui Alexandru Movild in hiptele lor cu .ornul Turcilor Stefan Tonna 10) ;
in cele din urm Zolkievski precld cetatea lui Radu Mihnea, in 1617 11). Dar Polonii reocupd Hotinul cu prilejul rscoalei cretine impotriva Turcilor, provocat
de noul domn al Moldovei, murlacul Gaspar Gratiani. Cu acest prilej Polonii
se gandesc la Instpanirea asupra liniei Nistrului prin recuperarea Tighinei i
Cetatii-Albe. Aceast expeditie a avut urmdri dezastruoase pentru cretini : in
fug.1 insui capul hatmanului polon este retezat de o sabie ttrascd la), Gaspar
e ucis de Moldoveni, iar parcdlabul italian, pus de el in Hotin, e isgonit 13). Sub
11 I. Nistor, p. 110.
2) Xenopol V, pp. 68-69.
3) Marturia lui Fourvueveaulx (I. Nistor, pp 112-114).
4) xenopol V, p. 75.
1.) Mai tilrziu loan Armeanul formuleaz vechea pretentie asupra Pocutiei (Xenopol V, p. 77).
0) N. lorga. Basarabla, pp. 46- 47.
7) Intr'o variantit a actului, cetatile sunt rnentionate: Chilia, Cetatea-Albil, Jsmailul si Benclerul (N.
lorga, Chilia, p. 219).
8) In 1601 cazacii prad Soroca; apoi in 1602 ei pradli cta1i1e basarabene ; in 1604 ard Ismailul si Soroca; in 1606 se inregistreazil alte prd6ciuni azAcesli la Dunarea de Jos (ard si prada Fugeacul, Cbilia si
Cetatea-Alblt); in 1612 jafuri de ale cazacilor dealungul mrii Negre, pad la Varna: in 1614 pradd in Moldova spre M. Neagra ; in 1616 alte incursiuni la Nistru, respinse de Moldoveni in unire cu Ttarli. Prhclaciunile citzlicesti constituesc si ele o cauza de stabilire a Tiitarilor in Bugeac: trebuia o paza pentru raielele turcesti
(N. lorga, op. cit., 217, 220).

u) N. lorga. Basarabia, P. 52.

to) Xenopol VI, p.p. 259-261.

II) N. lorga, loc. cit.

12) Despre aceastli nenorocire cronicarul polon scrle: Mai bine s'ar fi scufundat in plimlint tara aceea
a Moldovei fnainte de a fi intrat nol intr'insa ; nici odat6 coroana polonii n'a suferit o mai mare infriingere".
13) N. lorga. Chilia, p. 222.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

___.

129

urmdtorul domn Alexandru flia Polonii se asigurd punAnd mAna pe Hotin 4),
pe care Insd 11 restitue lui Stefan Toma prin pacea din 9 Oct. 1621 2) din acela
ora, prin care se pune capt definitiv acelei expeditii.
In 1629 gAsim petrecAnd in Hotin cu grija, de ce va mai fi din partea vecinilor neastampdrati, pe domnul Moldovei Miron Barnovschi 3).
0 puternicd micare i lungi lupte pe pmAntul Basarabiei intre Poloni,
Turci, Cazaci, 'Mari i Moldoveni trezete insemnata cdpetenie tdtArascd Canternir MArza, care mild sd-i intemeieze o cArmuire personald pe malul mad,
la gurile Dundrii : stat nou de amenintare, stoarcere i jaf." 4).
Aceste lupte au tinut aproape de cincisprezece ani (intre 1624-1637) i se slatesc dupd trecAtoarea Incununare a lui MArza cu caftan 1 solie dela sultan 5),
i prin interventia 6) domnilor romAni Matei Basarab i Vasile Lupu, cu refugiarea tatarului la Constantinopol, unde i-se taie capul.
Rezultatul pozitiv al actiunii lui MArza a fost pustiirea desdvAritd a Ba-

sarabiei, aa cd intre Nistru i Prut n'a mai rdmas o casA 7).

Urmeazd o prigoand a marzacilor i in general a Tdtarilor din Basarabia :
multi dinteinii pdrAsesc Bugeacul, unele cdpetenii pleacd in Crimeea, altii la

Don, unii ii gdsesc addpostul chiar in Polonia, uncle sunt aezati pe la Nipru
su perior.

Dar peste cati-va ani yin altii cu duiumuh, 8), aa cd Vasile Lupu Insui,
prin interventia hotdrItA a cdruia se pusese oarecum capdt actiunii rdzboinice
a lui MArza, are de suferit trei invazii ttArdti 0), ceeace 11 silcte sd se apropie

de Poloni i de Cazaci " ) i s pldteascd TAtarilor rdscumpdrarea balcibelicul" 9).

5i totui domnia lui Vasile Lupu (1634 1653) a Insemnat relativ o lungd
i binefacdtoare odihnd pentru tinuturile basarabene : el a zidit In aceste pri
biserica Sf. Dimitrie din Orhei i cu prilejul expeditiei impotriva Ttarilor
biserica Sf. Nicolae din Chilia 12)
Dupd aceste intAmpldri se simte nevoia unei organizri mai solide a tinu.

6) Xenopol, VI, p. 269.

2) N. lorga, Basarabla, pp. 52-53.

a) lb., loc. cit.
4) lb., pp. 54-55.
a) Cel dintfii cap al TAtarilor din Bugeac recunoscut oficial de Turci. Bugeacul devine pe timpul lul
un loc de refugiu, un lagAr, o ascuzAtoare de bogalii prAdate (N. lorga, Chilla, p. 222).
6) Noile trupe cu cooperarea ogtilor lui Mittel Basarab ii laying gi-1 urmAresc pArIA in pArtile Ismailulul
41 Ceta(ii-Albe iN lorga, Chtlia, p.p. 223 gi urm.).
1) Hurmuzaki XV, (N. lorga, Basarabla, p. 55).
8) N lorga. Chilia, p.p. 228-229.
6) In 1646, o navalA stragnicA a Maribor in cloud directii; o drAmbA cuprinde (inutul Sorocel, Hotinulul, CernAutulul, Doroholului, HarlAului I Iai1or pAnA sub zidurile Sucevei i pand in munte; alta a inundat
Orheiul, Lapugna gi Filciul; numai Chighecenii au scapat in Codru, unde igi gasegte vrtmelnic refugiul gi Vasile Lupu (Xenopol, VII, p.p. 34-36).
to) El clA in cAsStorie (ui Timug,, Hal hattnanulul cdza.cesc, pe flica sa Ruxandra (lb., loc. cit).
it) N. lorga. Chilia, p. 229.
12) N. Iorga. Basarabia, p. 55. Pisania bisericii din Orhei n'are data', probabil a fost ziditA Intre 1636
1651; pisania biserlcii din Chilla poartA data zidirii 1 Mai 1638-1 Mai 1658 (Zamfir Arbore, p.p. 290, 302).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

130

turilor de peste Prut, pentru apdrarea Moldovei ; pe la jumAtatea secolului al

XVII-a gdsim intemeiatd aci o serddrie in felul celei turco-tAtArdti 1).

Un fapt notabil este legatura pe care o incearcd in 1664 Inlocuitorul lui

Vasile Lupu, domnul acum pribeag Gheorghe Stefan, sd o facd cu marele cneaz
al Moscului Alexe Mihailovici, care se obliga a realipi la Moldova Bugeacul,
adicd nteritoriul i cetatile pe care Turcul le-a desbinat de Moldova, precum
sunt Cetatea-Albd, Chilia, Tighinea" 2).
Insd in adoua jumdtate a secolului al XVII-lea Moldova avea s incerce
o noud pierdere : ca urmare a rdsboiului turco-polon pentru Podolia
i Camenita, Hotinul.
In prima jumAtate a secolului Hotinul a rdmas in cele din firma in stdpanirea domnilor Moldovei : aci se
intrete Vasile Lupu impotriva inlocuitorului ski Gheorghe Stefan, care
venia cu ajutor muntenesc 1 ardelenesc 3).

La deschiderea rdsboiului pentru Camenita 4) Mohamed IV ocupd Hotinul,

ll
_Ty

bisericile sunt prefAcute in moschei.

Domnul Moldovei Stefan Petriceicu
trece in acest conflict. de partea Polonilor i nu numai cd nu se &idea la
pierderea acestei cetdti, cu care intelegea cd se pierde iremediabil i picul de autonomie, de care se mai bucurd Moldova 5), dar riddAjduia scriind

Polonilor cd s'ar putea cuprinde toate

Vasile Lupu.
Domnul Moloovei 11639-1653).
oraele moldoveneti luate de Turci :
Cetatea-Albd, Tighinea, Smilula 6). In lupta ce s'a dat sub zidurile Hotinului
din 1673, Polonii ocupd cetatea 7), dar loan Sobieski nu ascultd de glasul lui
Petriceicu de a se avAnta asupra cetatilor turceti din Basardbia, cdci in socotelile lui de cucerirea coroanei regale intra i sprijinul Turcilor 8).
2) Cu hotnogl de paza la hotare i namesnici pentru ordinea internA, serclarul avAnd Meta marginea
in seama I in purtare de grijA" (N. lorga, Basarabla, p. 76).
2) Hurmuzaki I X2 (N. lorga, Chilla, p. 230).
5) Xenopol VII, p. 199.
4) Cauzele rAsbolului: o parte din cazaci sub P. Dorosenco, nemullumiti de impartirea cazacilor sub
stapAnirea rusascA i polona prin armistiliul dela Andrusov din 1669, s'au pus sub prottclia Turcilor ; de ad
ostililAji [rare Turd I Poloni. (I. Nistor, p. 173).
51 Petricelcu spunea cA, dacA se pierde Hotinul, in Moldova Ware ce mai domni domn", (Xenopol, VII,

pp. 232-233).

6) N. lorga, Chilia, p. 231

'7) Xenopol, VII, p. 234.
8) Xenopol, VII, pp. 234-235.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

131

Pacea dela Juravna din 27 Octomvrie 1676 dAdu Camenita cu Podolia

Turcilor. Dar stdpftnirea acestei cetAti de Turci constituid o amenintare pentru
Moldova. GAnduri de a transform Moldova in paaldc puteau trece atunci
prin capul lui Mohamed IV, i poate protestul hotdrit al tarii exprimat prin
gura lui Miron Costin 9, i-a fAcut pe turd sd procedeze mai prudent, 16sAnd
deocamdatA un lagAr langd Hotin 2), dar pundnd maim pe vama oraplui 3).
Aceasta era inceputul cuceririi turceti a punctului de sprijin i apdrare a Moldovei dinspre Basarabia de Sus 4).
0 consecintd imediaa a rAsboiului polono-turc din 1672 a fost rdvdirea
Moldovei 6) i aa destul de incercatA de jecmAnitoarea domnie dinainte a lui
Gheorghe Duca, care a provocat in 1671 intinsa rdscoalA a Orheienilor i LApunenilor, de sub conducerea lui Mihalcea HAncul. 6).
Dup rdsunAtoarea biruinta din 1683, Cara Mustafa fiind infrant sub zidurile Vienei asediate, loan Sobieski se &idea la un plan mare : cucerirea din
mana Turcilor a TArii RomAneti, Moldovei i Bugeacului. 0 expeditie moldocdzAceased a fost indreptatA in acest scop asupra Bugeacului, care este gdsit
.plin peste mdsurd de grail, orz 1 meitN; expeditia, lii fruntea cdreia se afla i
Petriceicu, acum domn pribeag 7), dupd ce arde Tighinea i pradd Bugeacul,
ajunge pAnd sub zidurile Cetatii Albe, avnd de gAnd sd se indrepte spre Ismail
i Chilia 8).

Dar Moldovenii, imprdtiati pela jacuri", sunt goniti de Mari 1 ajuni

aproape de Reni, loviti cu pripeald, se retrag pe Prut, unde se intAresc in unghiul pe care apa II face cu troianul : lupta care s'a dat la gura Frumoasei,
continuatd la gura Largei iese In paguba Moldovenilor 9).
Incercdrile pe cari le face in cloud rdnduri in 1685 Sobieski insui, care
cerea ndvald asupra Cetatii-Albe i Chiliei i stabilirea la Marea Neagrd, nu
duc nici macar la trecerea Nistrului, Polonezii fiind impiedicati dela actiune
de ploi, boli i lipsd de provizii 40).
In 1689 Sobieski cere ajutor Nemtilor i sprijin Papei ca TAtarii sA fie
scoi cu totul din cuiburile Bugeacului i ale CrAmului. In acela an se incep
tratativele de pace intre Turci 1 Nen* ; imparatul, sub suggestiunea planului
I) Miron Costin clitre comandantul turc: Suntem noi Moldovenii bucurosl a se laieasca irnparatia
(turceasca) Iii toate partite cat de mutt ; iar peste tara noastra nu ne pare bine 84 se lateasca".

fl) Xenopol, VII, p. 231; cf. I. Nistor, pp. 178-179.

3) Xenopol, VII, p. 233).
i strictrit Orli noastre".
41 Neculcea se exprima astfel: incepatura durerii
9 Xenopol, VI, pp.. 225-226: rezidentut german Kintsberg, care a vizitat aceste locuri in 1674, scria
aproape 213 din populatie pierise sau se Imprastiase" (ib., p. 234).
8) N. lorga. Basarabia, p.p. 79-5101 Minn era un bogat boier moldovean cu intinse mosii prin partite
Chisinaului ; el a Intemeiat in 1678 manastirea de maici Hancu-Paraschiva din Chistnau (Z. Arbore, p.p.321-3);

e posibil ca rascoala aceasta 58 se ft Intins pana la Hotin (I. Nistor, p. 176; cf. Xenopol. VII, p.p. 2-229).
Dupa potolirea rascoalei,un calator polon scrie Warn Intalnit pe nimeni,ci numai cadavre"(1.Nistor,lb.,loc.cit )
71 Petricelcu chiama la lupta j pe C. Cantemir, domnul de mai tarziu, cfiruia ii scrie sa vie: ,,sa fa-

rimam paganul, ea ne rascumparam pamantul nostru, care dinfrinsa ne stratnasera pagan& !

8) N. lorga. Chilia, p.p. 235 si nrm.
3) T. Nistor, p. 189; cf. Xenopol, VII, p.p. 246-247.
10) N. lorga. Chllia, p. 2/5 si urm. (boc, cit.).

www.dacoromanica.ro

BASARAI3IA

132

polon cerea ca Bugeacul evacuat de Mari sd fie Inapoiat Moldovei, care i-ar
fi redobandit astfel vechile hotare 1).
La continuarea tratativelor din a. 1690, Po Ionia Ii formuleazA pretentiile,
partea ce i-ar reveni Muntenia, Moldova 1 Bugeacul cu Cetatea-AlbA., argumentand cA mai ales de luarea Bugeacului atarnd nu numai stApanirea Dunarii
i asigurarea celor cucerite, ci despArtirea de oastea turceased a TAtarilor, cari

sunt un brat al prea puternicului corp otoman 2).

Dupd negocieri care s'au urmat 1 in anii urrnAtori : 1692, 1693 i 1698,
Polonii fi reduc pretentiile numai la pstrarea cetAtilor mol 4oveneti, ocupate
in cursul rAzboiului : Cernduti, Suceava, Hotinul, Soroca i ca hotar Nistru pand
la vdrsare ; se adAugh trimiterea Bugecenilor in Asia 3).
La incheierea pAcii dela Carlovdt din 1699, Polonia capdtd numai Came-

nita 9, cat despre evacuarea Bugecenilor, Turcii au interpretat-o in sensul ca

TAtarii sA deerte numai locurile ocupate in cursul luptelor i unde ei se-i
stabilise, i anume tinutul Lpunei, pe ambele maluri ale Bacului, langd
Chiindu 5)

Cu Incheierea acestei pAcii cu astfel de rezultate pentru Poloni, uimitor

disproportionate cu pretentiile lor i neinsemnatul folos pentru Moldova, influenta polonA in Moldova cade pentru totdeauna 6).
10. Raiaua Hotinului. Rzboaiele ruso-turce i ocupatiile ruseti
din sec. XVII
Pierderea Basarabiei. Insfarit cu prilejul expediti.i din 1713
a seraskierului Abdi Paa pentru reabilitarea lui Stanislav Leszcizynski, Turcii
se opresc la Hotin pe care-1 ocupd, 11 reintdresc 1 din tinutul inconjurAtor se i
organizeazA raiaua respectivA 7). Insemndtatea acestei pierderi pentru Moldova

se reflectA in simplele cuvinte ale cronicarului : Luarea Hotinului ca o rand

tArii multA sldbiciune i cddere i-au fAcut" 8).

Prin pierderea Hotinului i infiintarea unei raiele In Basarabia de Sus,

pentru apArarea Moldovei in aceastA parte rdmaneau in picioare Soroca, Orhei,
Liipuna, Tigheciu 1 Greceni 9).
9) N. lorga. Chilia, p 233.
9) lb., p.p. 240-242.
a) N. lorga. Chilia, loc. cit.
4) N. lorga. Basarabia, p. 81. Cu predarea cetAjii si evacuarea ei de Turci fu instrcinat de sultan, domnal Moldovel Antioh Cantemir (Xenopol, VIII, p.p. 79-80).
5) N. Iorga. Chilia, loc. cit.
6) N. lorga. Basarabla, loc. cit.
1) N. Iorga. Chitin, p. 246; cf. Xenopol, IX, p. 9. De oarece se refugiase din vec*nAtate in aceasta
raid, in timput Int Racovila vre-o 4.000 (drani, iar N. Mavrocordat, dupir porunca Portii, &finite s-i aducA
mAcar cA Turd! ii ascundea ttgAduindu-i" ca sA
inapoieze, s'a alipit la ralana Hotinului tot (inutul
CernAuflor" afarA de TArgul CernAuli (N. lorga. Boeri i RazdAi in Bucovina i Basarabia in cele dintdiu
decenit dupil anexare, an. ac. 1912, p.p. 38-39).
8) Axinte Uricarlul. E caracteristIc plangerea din 1732 a pribeagului Oh. Lupascu HAjdAu: dad( va
da Dumnezeu ca Moldova sau jude(ul Hotin sa scape de dusmanil Turd" N. Iorga. Basarabia, p.p. 86-87).
9) Granitele raielei Hotinului erau Prutul st RAchitna spre vest; rAul Ciuhuruf intre Soroca si Hotin
spre sud; avea 100 sate cu cet. Hotinului tl tArgurile Lipcani, Briceni i Noua Suli(A : vechia stem& a cetaiii
era un pandas ; sterna turceascA : fret turnuri pa cAmp auriu, deasupra turnului de mijloc o semilunA de care
atArnau 2 paIoe Incrumate. Ruth au pAstrat aceastA stem& adaugind deasupra paloselor o cruce de argint
(I. Nistor, p. 209).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

133

Soroca era sd incapd i ea pe mama Turcilor in 1712, iar la Ldpuna, Inca

inainte de incheierea pdcii 1699, incercase sd se aeze cazacii, apoi Tatarii 1).

Tot in acest timp (1713) 'Mull lui Giaun darn, folosindu-se probabil
de infrangerea Ruilor la Prut 2), trec peste vechiul hotar al Bugeacului, numit a lui Ha lil Paa, 1 se instdpanesc pe Inca o fdie din pdmantul Moldovei,
apreciatd cloud ceasuri" in ldtime i 32 ceasuri" in lungime 3).
Grigore Ghica in 1727 fdcu sfortdri sd-i scoatd din locul incAlcat, ii scoase
3,1*

__%77

.,ii';',. 4 .f.,5i r-",

13

.,

'

"

1-

r, 7 515r
:,:n ,.
-

7
.

1 _ f--.
,, ;,..
1
e

'r.t.-

.-

__ ;,11- ,

t.?..i

.t..:___ .,..t...

tA7.'Ir.,rkia.

..,41,),,.- .

-..

r44":.): _LI

33

tti:

..Mtli841(

.. r.

A 0 0.,
..

.
1i
td 0P

'd
qa '

fo,
,

ji

115A-r-

....

1'

;
7-

461."

'

. .4-.4._
'Ci ";".
-an
-

.7..4"t

m 44.

'

.0.-.....

....

433-:er,

Cetatea Hotin

chiar din cdte-va sate sau cdle, le drdnid casele i chiar o moschee, dar nu
le putu smulge dreptul de pdune pe fdia incAlcat 4).
Dupd cdderea influentei polone (sfdritul secolului al XVII-lea), indatd se
It N. lorga.

Chi lia, p.p. 245-246.

2) 1. Nistor, p. 208.
el Incalcarea a fost recunoscutA sub Mih. RacovilA (1721)

i ca ea sit alba macar un caracter prod-

zoriu incalcAtorii erau supusi la dijma bucatelor (usurul) si dare anume pentru pAsune (alamul) (N. lorga,
_('hilia, p.o. 246 - 248).

4) Mai tarziu I. Callimachi si C. Moruzzi confirmA si el raptul, tAtarli Hind ingAdulli cu obligaVa t,su
rului, alamului i ascullArii de pArcAlabul de Orhel si cApitanul de Codru (N. lorga. Chi lia, r p. 246, 748
249; I. Nlstor, p. 211).
In 1777-1782 sub C. Moruzzi se hotArniceste Moldova cu Bugeacul: linia de granilA trecea dela Bender pe ta satul Hotarniceni, urma Troianul tAnA la Besteman, tAia ,.drumul spre Tigheciu l Codru" se linea
apoi de acest drum, atingea drumul dela Tigheciu la lalpovat, continua cAtre Ulmeni si Borzesti, strabatea
.Valea Adana, movila TAlmaclului, a Dellilor, Valea Verdesenilor, se apropia de Itcani si Cattin, inainta spre
StrAsinesti st Maxine, spre Larga 1 movila Turlel; Insemnarea se opreste la satul TatarviA (N lorga. Bast,
rabia, p.p. 89-90).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

134

arat zorile unei alte influente cretine, aceia a Rusiei (inceputul secolului
al XVIII-lea).

Ridicarea Rusiei sub impulsul straniei personalitati gigantice a lui Petru

cel Mare (1689-1725), constituia o mare primejdie pentru Turcia intrat pe
alunecupl cAderil Inca cu un secol in urm. Moldova, dupd complect epare
a sprijinului Polon, se agata cu noui ndejdi de stanca rdsdrit pe intinsul marii sbuciumat de valurile durerilor 1).
Biruintele lui Petru trezird nddejdile
Moldovenilor, dintre care multi mai

ales Hotineni i Orheieni, intrard in oas-

tea rusascd. Numrul acestora era asa

de insemnat 2) cd, cu exceptia atatrilor
lui Carol XII oploit la Varnita, lAngd
Tighinea 3), el a hotdrit in larga msurd
pe Petru s-i incerce norocul la Prut 4).
De astfel Dimitrie Cantemir gsete la
venirea in Scaun un partid de boeri
partizani ai Rusiei gata format 9 i e
nevoit, fiind 1 el convins, s inchee tratat formal cu Petru cel Mare 6) 1 in

'd

r,
e

7a

-....

A.

;le ,
..

Dumitrie Cantemlr.
Domnul Moldovel (1710-1711)

crimd era pedepsitd cu moartea

care se garanta ca Tara Moldovei cu

Nistru sa-i fie hotar i Bugeacul i cu
toate cetAtile tot ale Moldovei sd fie ' 7).
Cantemir d i el o proclamatie prin
care indeamnd la luptd pentru redobAni d re a Tighinei, Chiliei , Cetdtii Mbe,
Ismailului i Galatilor" 8). Neparticiparea

la aceast revand" fiind socotit drept

9).

Petru cel Mare se pregAtea dar s por-

1) Dupa inuielerea pAcii dela Carloval, Antloh Cantemir (1696-1700) mutA slujitori domnesti pe la
margini, pe la vadurile Nistrului sl ale Prutului, care se depopulase din pricina TAtarllor iXenopol VIII, p.70)
2) In 1707 in oastea ruseascA se afla un pale de cAlarime rornaneasca ; cu organizarea el fusese insarclnat Apostol Chigecl (I. Nistor, p.p. 196-197). Intre el mai erau 1 Callimachl, Turculet, fratii Voronencu (N.
lorga. Hist. des relat. russo-roumalnes 1917, p. 113.
8) RamAsita oastei lui Carol XII petrece lama In tinutitl CarligAturi pe care-I pradA ingrozitor (Xenopol, VIII, p. 96).
4) N lorga. Hist. des relations russo-roumaines 1917, p p. 109-110.
4) Intre boerli marl erau amid caldurosl al Ruslel: Hatmanul Antiochus Jura si Mitropolitul Gedeon
care s'au adresat direct tarului oferindu-i un sprijIn de 10.000 soldali i mijloace de echiparea ilia 15.000 pentru reocuparea Bugeacului (lb., p.p..113-114).
6) Xenopol, VIII, p.p. 115 si urm.

Nlcolae Costin. Art. XI din tratat suna astfel : Hotarele Moldovei dupa vechile el drepturi sunt
acele formate de Nistru (cu Camenita, Bender cu teritoriut Bugeacului), Dungy., Muntenia, Ardealul si PoIonia (N. lorga. Chafer, p p. 244-245).
8) Hurmuzaki Supl. 11. Ep. Melchisedec crede cif Galatil sunt men(ionati pentru cA Turcii cuprinsese
mahalaua Badalanului i lacul Brate IN lorga. Chilia p. 245); de altfel Turcii pusese mAna, ca, in prealabil la Hotln, pe vama orasului, dupA cum reiese din restituirile pe care le fac la pale din 1174 si 1792.
0) N. lorga. Relations russo-roum., p. 119.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

135

neascd, mai intdiu asupra Oceacovului, apoi asupra Tighinei i Cetdtii Albe ;
Ttarii fugird in ghioluri dupd cetate spre mare 1).
Infrangerea dela Prut puse capt a cestei incercri 1 odat cu ele cdzurd
pentru totcleauna i legdturile de ordin mai mult ideal ce se impletiserd intre
Moldova i noua impArdtie cretind.
Cu campania rusd din 1736 1739, Moldova intrd Intr'un contact material

cu Rusia i a inceput a sirnti ghimpii care se ascundeau sub trandafiri. Campania se deschide cu luarea Hotinului in stpAnirea Ruilor 2) tarita Ana e n pro-

clamat" de generalul Munich Doamna Moldovei 3). Dar purtarea aspr a

generalului comandant cu boerii Moldovei, tratarea tarii ca pdmant turcesc, ca
tard cucerit4), vddiau in chip evident ce se putea atept dela noui "mantuitori 1 creia trista temere a sortii ce avea s pecetluiascd aceast fatald
legaturd 5).

Si totui in rdzboiul din 1768 1774, nddejdi noui hrniau sufletele Moldovenilor. Hotinul din nou cucerit de Rui pdrea c incepe viata romneascd :
pe moiile raielei revin vechii stpani, cetatea e condus de parcalabul ei Si
Tighinea e retrocedarda, locuitorii Sorocii nu-i pot ascunde bucuria 7). Chilia
i Cetatea-Albd sunt i ele cucerite 8). Tarile romne incap in stpanirea otilor ruseti : boerii ridicd fruntea, ei cer, la inchrierea rdzboiului, restitutio in
integrum a liniei Nistrului 1 Dundrii Hotinul, Tighina, Cetatea-Alba, Chilia,
Ismailul trebuiau s strdjuiascd iardi ca odinioard hotarele tarii 10).
Amestecul Austriei i curmarea inainte de vreme a rdsboiului Mr-Amara'
toate aceste "Mull", la incheierea pdcii (Kuciuk-Kainardji 1774) se cerea mdcar
sd fie inlaturati incdlatorii din 1713 depe fdia de ',cloud ceasurk latime i
32 ceasuri lungime, i dacd se poate restituirea Renilor cu cateva balti cu
ostroavele lor ce sunt pe locul Moldoveiu 9). Toate cetatile Moldovei cucerite
de Rui in cursul rdsboiului, au fost retrocedate la incheierea pdcii 12), numai
moiile depe raiele trebuiau s reintre sau s rmand in mdinile vechilor lor
I) N. Iorga. Mita, (oc. cit.
2) Hotinul e cucerlt de Gen. Milnich; in avangardS se gaslau i fili Jul D. Cantentir, Constantin si Dimltrie (N. lorga. Relat. ruso-rom., p.p. 137-138); aupa inchelerea Neil, oOtile rusesti retragandu-se, Hotinul
e stiipanit catva timp de Domnul Moldovel Gr. Ghica (ib. p. 141' cf. Xenopol, IX, p.p. 62 si urm.
;J) I. Nistor, p. 232.
4) Obliggiunile lmpuse de gen. Miinich localnicHor erau urmatoarele: intrefinerea unel osti de 20 000
oameni, 3 000 oameni pentru intarituri sl spitale, o suma de 91 pungi de argint a 1200 ducall (N. lorga, op.
cit p.p. 140 -141), Milnich irnpuse boerilor 12 orAndulri sl (Niculcea) nle-au zis CS de nu vor primi asa,a da foc
targului i f-au facut cu cle-asila de au i4calit4 (Xen. IX, p.p. b4-65).
5) Au mai pradat i cazacii.
8) N. lorga, Basarabia p.p. 1 39-140.
1) Sorocenii in 177 2. se bucura ca s'a iniaturat giugul cel greu a strambatalllor care ne-au mancat
Ora la oa'se" (ib.),
8) N. Iorga, Chilia, p, 250.
g) Xen., IX, p 132.
to) N. lorga, Clztlia, p. 251.
I1) N. lorga, Basarabia, loc. cit.
19 Art. XVI al tratatului: nIrnpdratul Ruslei cla inapol Porpi Basarabia toat, cu orasele Cetatea-AIbS,
China, (Small i cu targurile 1 satele ce cuprinde aceasta provIncie, precum II restitue tit Cetatea Bender..
(N. lorgar Chilia, p. 251).

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

136

stApAni 1) facia reclamatd e realipitd Orli si Gr. Al, Ghica puse sd se stalpeascd

locul cu bouri 2), vama Galatilor era scoasd i ea din man ghiumrugiilor nazirului din Chilia si a celui din Isaccea 3) ; i Bugeacul ejestituit Portii dar
cu conditia sd fie lAsat a fi decertat de Ttarii cari trec cu duiumul in supunerea Rusiei 4).

Aceste erau toate foloasele" unui lung rAsboiu purtat pe pdmantul tdrii
i cu jertfa 7) bAstinasilor, a cdror dureri i suferinte fusese alinate vremelnic
de avntate nAdejdi.
In schimb, in 1775, ca un tragic epilog, o bund parte din Moldova de sus,
leagAnul, locul de Scaun, pdstrAtoarea pioaselor fondatiuni si oaselor marilor,
credinciosilor i cinstitilor voevozi Moldoveni, parte numitd de atunci Bucovina,
a fost smuls din trupul tarii si cedatd de Poartd Austriei, ca o rAsplAtire pen-

tru serviciul adus de a fi mijlocit incheierea unui rasboiu dezastruos pentru

turci, printr'o pace prematurd.
In rdsboiul dela sfarsitul veacului al XVIII-lea (1788-1792), la care de data
asta, a luat parte, alMuri de Rusia i Austria, e un fel de repetare a celor petrecute In rAsboiul anterior : Cetdtile Moldovei incap iarAsi in mAinele rusilor 0),
cu exceptia Hotinului care e ocupat de austriaci 7) ; boerii iardsi ici capMd mosiile
din cuprinsul raielelor 8). Pacea dela Iasi (17920), in afara de noui privilegii
acordate Galatilor 10) aduce lucrurile la starea dinainten). In 1798, turcii aduc
multumiri domnului Moldovei Al. Callimachi (1795 1799) care a reintArit pentru stdpAnii Orli sale Turcii, zidurile Chiliei i CetAtei-Albe 12).

Astfel dupd o clipd de stranie ndlucire a planului de un fel de unire a

tarilor romne (Muntenia si Moldova), alcAtuind un Stat sub principele Potemkin 13), intunericul devine tot atat de nepdtruns tdinuincl in sdnhl lui grozava
realitate: Moldova secolului al XVIII ciuntith si la miazd-zi (Basarabia de jos)
1) Xen., IX p.p 150-152 cf. N. lorga, Relat. russo-rom., p 183
2) I. Nistor, p 211.
9) Vamesul turc fusese introdus la Galati incA din sec. XVII (N. lorga, Chilia, loc cit).
4) tsugeacul a fost locuit de TAtari pAna la 1812, dar nu ca in sec. XVII, rAzbolnici guasi-independenli
sub mArzaci ; noua ocupatie agricold II domoleste mult (lb., p.p. 243, 251).
5) Inteo tanguire catre feldmareaalul Romanzov, Moldovenii declarA:Suntem supusi impArAtest,lor pa-

runci pAni la cea de pe urntA picAturA a sAngelui si pre gata spre a da din cele ce sunt prin putinta noastrA.
pentru trebuintele Wit impArAtesti,insA cu Itiinta 91 cu oare i care cuviincioasa randulatau. (Xen., IX p 133).
0) Rusil cuprind: Tulcea,Isaccea,Ismailul luat de Suvoroff (Xenopol, IX, p. 235). Cetatea-AlbA si Chilia
au fost cucerlte de armata contelui de Potemkin dupA marl greseli si Inutile *Net.: de timp st oameni (N.
lorga, Chilia, p.p. 252-253).
Capitularea HotInulul in 1787 paru mai mult un fel de invoiara (Xenopol, Id., p. 231). Austria uni in
1788 tinutul Hotinului cit Bucovina, punAndu-1 sub jurisdictia bisericeascd a episcopulul de CernAuti, (I. Nistor,
pa g. 238).

8) N. lorga, Basarabia, pag. 191.

9) Cu prilejul rAzboiului care s'a incheiat prin pacea dela Iasi din 1792 au emigrat ,in Rusia un mare
numAr de moldovenl (se spune 913 din populatie), care au ingrosat numArul romAnilor transnistrieni : la incheierea pacli a fost vorba pentru prima oarA, sA se infiinteze mai ales pentru Ion AI. Mavrocordat, ce se dad.se de partea rusilor, o MoldovA intre Nistru 41 Bug. (N. lorga, Relat. russo-roum., p.p. 216-217).
10) N. lorga. Chilia, p.p. 252 253, cf. Xenopol, IX, p.p. 237-270.
11) lb.

59) Ib. si M. Sutu, (l7J3-4795) intarise cetl tile turcesti (Xenopol, IX, p. 250)
59) Xenopal, IX, p. 226 cf. tory), Desvoltarea ideii unitafli politice a romanilor. 1915, p.p 32 91 urm.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

137

i la miazd-noapte (Bucovina) si la marginea rdsdriteand (linia Nistrului Hotin,

Tighina, Cetatea-Albd).
Din cloud Incletdri intre cele (loud impArdtii, una idndrd, cealaltd bdtrAnA,
lucrurile in Moldova rAmdsese neschimbate. Totusi un lucru se produsese bdtrana Turcie, care trosnea din toate incheieturile, primise lovituri serioase, pri
din stdpanirea ei, dealungul trmului nordic al MArii Negre intrase in maim rusilor, care acurn sunt megiei cu Moldova : Nistrul devine hotaral despre Rusia.
Rdzboiul dela inceputul secolului urrndtor, al XIX, 1806-1812, a fost fAcut
pentru continuarea operei de inaintare a stdpanirii ruseti In stapAnirile Turciei, intratd in descompunere 1).

La 19 Noembrie 1806, Hotinul e luat prin surprindere de cazaci, in trei

ceasuri 2), Bencierul 3), Ismailul la fel 4) ; la 11 Decembrie Cetatea-Albd cAzu fdrd
asediu 5), la 21 Decembrie Chilia la fel 9).

Odatd stApAni pe linia Dundrii 7), Ruii iau rasuri alcdtuind un guvern
provizoriu, introlocAnd i luAnd conducerea divanurilor ambelor tAri 8) fAcAnd
numiri in administratie i bisericd 9), proiectAnd organizdri de institutii 1 ).

Dar oastea de ocupatie apdsa greu asupra tarilor destinate a face parte
silnic din impdratia rusd 11).
Dar planul de anexiune bine hotdrit 12) i pregAtit suferd insemnale schim9 Obiectul rus al rasboiului din 1806-1812 era linla Dunarii, adica cuprinderea Munteniei si Moldovei. Cauzele lui (N. lorga. Relat. russo-roum., p.p. 225-227).
2) La Hotin se gasesc multe provizil zaharea", moiile sunt restituite boerilor moldoveni ; tranil incep se sa mute in mahalalele parasite de Turci (N. lorga. Basarabia, p. 141)
3) N. lorga. Relat. russo-roum., p. 228.
4) Id. Basarabla, loc. cit.
9) Id. Chilia, p. 254.
6) lb.
8 Rucii ocupli Moldova ci Muntenia lara lupta, prin suprindere. (Xenopol, IX, p. 295).
9) Se credea ca Const. Ipsilanti, revenit adus fiind de Rust, s'ar fl proclamat rage al Valachiel, Moldovel l Basarabiei", de fapt el era numai gospodar insa al ambelor tbri (N. Iorga. Relat. russo-roum., p. 228)
La incheierea armistitiulul dela Slobozia (1807) in locul lui Ipsilanti retras in Rusia, ramirne gen. rue Prozorowski; la revenirea lui Ipsilanti in Bucurecti,generalul rus Malaria numai la Iasi pana la 1808, cand conducerea
o lua Cucnicov ca precedinte al Divanurilor (lb., p. 231); pe Cucnicov, primer precedinte al Divanurilor 11 inlocueste dela 1310 senatorul Crasno Milecevici; recedinta era la Iasi, cancelaria divanurIlor alcatuita din rust
(1. Halippa. Trucla I; Radu Rosetti. Arhiva Senatorilor din CI:Wilda f i ocupatia ruseascd dela 1806-1812

11. an. ac. 1909, p.p. 639-641, 643).

9) Au fost intrebuintati in ad-tie ci cati-va moldoveni Die Catargiu, general rus; Em. ralc, colonel
Dicescul, ceful politlei la Iasi; Nicorita, general locotenent; dar in general boerimea tratata vitreg: conflicte
cu lordache Catarglu (surghiunit), Roznovanu (blitut i tras de barba), poetul Conachi, mgr. Veniamin Costachi (N. lorga. Relat. russo-roum., p.p. 247-248).
In locul lui Ven. Costachi, e pus de Ruil la 1808 in laci mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni, moldovan din Campulungul Bucovinei, ci care mai inainte fusese episcop de Akkerman, apoi pastorise in Rusia
(1. Nistor, p. 246); ca episcop al Bugeacului fusese numit in 1811 bulgarul D. Sulima (N. lorga, Basarabia,
p. 144); tut Gavriil 11 era supusa i biserica din Muntenia (R. Rosetti. Arh. Sett., p.p. 652 653).
to) In 1812 era un proect de a se infiinta o miliie pamanteana, Ciceagov facu ci el aceasta propunere
pentru Moldova, cate 20.000 sold. de fie care tara (Id., p p.111 1 urm ). Olaturile Benderului,Caucanilor, Akkermanului I Chiliel se unea sub numele de ispravnicia Basarabiei, ispravnic fiind numit manolache Varna v

(N. torga, Basarabia, p. 143)

11) In 1809 cine nu mergea cu Rucii era socotit tradator de patrie" (lb., p. 193).
12) In conferInta ruso-turca dela laci din 1807 Rucil, tarl pe sprijinul Francezilor, sustin anexarea amoelor tari; la Intrevederea dela Erfurt din 1808 Napoleon aproba aceasta pretentie, iar Latour-Maubourg, ambasadorul Frantel la Constantinopole, e obligat s'o sprijine (N. lorga. Relat. russo-roum. p, 235).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

138

bari cAtre sfAritul rasboiului 1). Cauza a fost cd Napoleon, pe spriiinul cdruia
se cont aa de mult In implinirea acestor lucruri, i-a Intors dintr'o data fata
dela Alexandru I. Ruii scad repede in pretentii : Moldova, apoi linia Siretului 2)
i fn sfdrit ajung i la linia Prutului s).
La prelimindrile pacii dela Giurgiu din Noembrie 1811 1). Turcia cedeazd
linia Prutului 5) ; pacea virtual era fAcuth.
Pentru implinirea formalitatilor comisiunile se mutd in Bucureti (Decembr.) 6),

indatd sunt i 1ntrerupte, Turcia tinand s pdstreze cel putin paza gurilor Dundrii 7). Armistitiul care se Incheiase cu prilejul prelimindrilor este denuntat de
Cutuzov in Februarie 1812 8). Conilictul cu Napoleon Insd e deschis ; Ruii fac
apel pentru Incheierea pdcii i la mediatia Suediei 9). In Aprilie acela an, o
parte din armata de ocupatie, tare de 40.000 oameni, e nevoitA sa evacueze ca
sd facd fald lui Napoleon, pregdtiri in legAturd cu deurtarea tdrilor romne i
cu defensiva impotriva expeditiunii franceze se urmeazd in mod activ i intens IC).

FAA de aceasta schimbare, Turcia, care pdnd atunci avusese numai sprijinul discret al Austriei 11), este indemnatd la rezistentd de insui Latour-Maubourg, ambasadorul Frantei la Constantinopol 12).
Ruii se gdsesc intr'o situatie extrem de Criticd 13) : negocierile se reincep
la 21 Aprilie 1812, dupd cererea lui Cutuzov : baza lor Camdsese cea ultimd
(linia Prutului) ").
Tratativele se urmau insd cu mult prea Mut 15) fa ta cu precipitarea evenimentelor : tarul Insarcineazd pe Ciceagov, numit cornandant Sef al armatei
1) Inca in 1810 (Iunie) Rusii, cu consim(lrea lui Napoleon, sustin Hula Dunarll; in Mai ei instlinteaza
formal anexarea principatelor (lb. pp. 231-238).
2) Xenopol, IX, p. 302.
3) La Intalnirea din Bucuresti (Incep. an. 1811) dintre Italianski l Hamid Effendi, ruperea relatiilor
d'ntre Napoleon si Alexandra flind sigura. Rusia se multumeste cu Moldova; ba chiar s'ar Ii spus (inia
Prutului (N. Iorga. Relat. russo-roum. pp. 240-21).
4) N. lorga, Alte Ilimurirl despre veacul XVI1I-lea dupd izeoare apusene. Luarea Basarabiei I Morazeftl. art. ac. 1910 p. 162; cf. Xenopol, IX, p. 306.
5) Marele Vizir declara Va du Prutul ; nimic mai mult... Ismailul singur va plateste rasbolul l mal
aveti patru cetati sI o strdlucitd provincie. (N. lorga, op. cit. p. 163).
6) lb. Delegatil pacil erau din partea Rusiel : Ital anski, Gabaniev i losif Fonton, intaiul talmaclu al
Ambasadel rusesti pe langa Poarta ; din partea Turciel : jud. militar Selim, apol Hamid tit Galib, Insotiti de
interpret!! fra(il Dumitrache l Apostolache Moruzzi.
7) lb., p. 162.
8) lb., p. 164.

In Martie 1812 prIn agentul suedez Horn si amb. Patin (lb. p. 166).
to) HotInul este Intarit; se strang bani pana la 2 mil , carute, 80.000 boi condusi de 90.000 tarani (lb. p.
167, Xenopol IX pp. 310 Ki arm')

tt) Inca din 1810 (Oct.) Austria facea sfortari la Constantinopole sa se obtina conditil mai bune de pace
pentru Turcia ; pe atunci Reis Effendi declarh oficial, ca singura granita admisibila e Nistru: .se va apara
Ora la extrem fiecare palmac de pamante (N. Iorga, Relat, russo-rown., p. 230).
It) El se fncerca sEt convinga Poarta ca sa refuze duct ani dearandul de a cedi un singur palmac din
plimantul cetatilor care alcAtuiau siguranta Imparatiel turcesti (Hotin, Bender, Ismail), Rusii fiind in ajun de
a rupe cu Franta, si rie mai avand in teritoriul ocupat decal vre-o 20 000 soldall (Xenopol, IX, pp. 301-302).
13) Svon ca sultanul trimisese un ambasador special la Paris; se auzia ca Oral ar fi consimtit sd renunte (a tot ce cucerise. (N.Iorga, Atte ldmurirl etc. an. ac., p. 167).
it) Turcia ceda tinutul dintre Prat si Nistru, afara de Basarabla propriu zisa si gurile Dunarii
(lb. p. 168).

IN) Se astepta de turd un trimis special a lui Napoleon, Androssy, care se misca f. incet (ib. p. 167) :

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

139

dela Dundre, al flotei de pe marea Neagra 1 guvernator general al tdrilor romane ocupate 4), sd forteze 2) incheierea unei pad, care nu mai putea intArzia
pentru Rui. La vestea fnlocuirii date intr'o chestiune de o aa de mare insemndtate, Cutuzov dd o loviturd ; la 2 Mai obtine incheierea pdcii pe baza liniei
Prutului impreund i cu cetatile dela Dundrea de Jos 3). Personal intiinteazd
grabnic Curtea din Petersburg 4). In urma rdspunsului favorabil al tarului, pacea
este iscdlitd la Bucureti in ziva de 28 Mai 1812. Moldova dintre Prut qi Nistru
era cetatd Rusiei1).
Diplomatii strdini, dar mai ales Ruii rdman surprinli de aceasta repede
i neindreptatia cedare 9). S'a cdutat o explicare in trddarea unuia din tAlmaci 7).
Cauza adevdratd a fost desigur egoizmul i nestatornicia lui Napoleon, care a
adus zdbava, ovdirea politicei franceze i neincrederea ce-a trebuit sd insufle
Turcilor in aceastd lumina planurile geniale ale impdratului francez ) ; mai era
desigur uurinta i lipsa bunei credinte, dovedite i mai inainte a plenipotentiarilor turd 9).
Prin pacea dela Bucureti Moldova injumatdlitd pierde granitele de rAsdrit
i miazd-zi 10) i aceasta dupd suferintele ce i le-a adus un rdsboi de ase ani,
purtat pe pdmantul ei i la care a fost parta1 cu toate puterile mijloacelor ei 11).
t) N forga, Atte ldmuriri etc. an. ac. pp. 168-160. Impreuna cu Ciceagov veniau si Sc. Sturza cu flui
sAu Alexandru, vestiti boeri reactionari ruso-fili, asemenea o suit& de greci i renegaji (lb).
2) Ciceagov avea instructil sa ispraveasca interminabilele ntgocierl cu Poarta.- altfel sA reia ostilitAtile cu toata energia... sa ameninte cu flota marii Negre I cit o rAscoal4 generalA a grecilor si a tuturor popoarelor care gem sub fugal otoman. (lb).
i) lb. p.170.
4) cutuzov a expediat doi curierl de odatA (lb.)
5) lb. pp. 170-171. Granita intre cele doua impAratii era astfel mentionata:' ..Prutul, din locul unde
acest rain patrunde in Moldova Nona la vArsarea sa in DunAre, apoi din acest loc, malul stang al acestei ape
pfinA la Chilia si la vArsarea sa in marea Neagra, vor face hotarul celor doul impArAtil (N. lorga, Basarabla,
p. 156, cf. Xenopol, IX, p. 309)

6) Langeron scrie: Je n'ai jamais pu comprendre ce qui avait engage les Tures a nous accorder une
paix qui tait devenue si indispensable pour nous: rat la certitude qu'aucun membre du congrAs turc ne fu
ni achet ni gagne par des esprances.. (R. Rosetti. Arlitva Sen., p. 637).
7) hi aceastA privinja Ciceagov declara : 031enipotenjiaril turd erau mutt mai bine lumiliati asupra adevaratelor interese turcesti de cum se crede obicinuit (N. lorga. Alte Idmuriri, etc., pp. 173 si urn!. ; cf. R. Rosetti. Arhiva Sen, p. 636); Turcii, in desperarea cauzel incercase chiar sa cumpere pe generalal Kutuzov prin
ambasadorul Danemarcel Fitibsch, (Xenopol, IX, p. 302).
8) N. lorga, Alte ldmurIrt, p. 185. Galib, intrebat de consulul francez din Bucuresti asupra cauzei unel
paci asa de favorabile pentru Rusi, a rAspuns ca : fagaduinja domnului Latour-Maubourg nu s'a implinit la

timp" (Xenopol, IX, pp. 307-308), trimisul francez AndrAossy a sosit dupa. inchelerea pad! (R. Rosett1. Arhiva Sen., p. 637).

9) N. lorga. Atte Idnzurtrl, p. 170.

to) Partea ocupatd, cuprinzand raielele cetajilor turcesti de pe Nistru I Dunarea-de-Jos (Hotin Bender,
Akkerman, Ismail, Chilia),legate intre ele prin spatiul intermediar,ramas in directa stApAnire a domnilor Moldovei cu cetatile Soroca, Orhei, Lapusna, Tigheci si Greceni, totul alcAtuind o imitate geografica, a lost rubricatA de Rust cu denumirea Basarabia, numele pana atunci numai al ',Arta sudice din tinutul anexat. De
altfel numele de Basarabla, ca tara deosebita de Moldova, apare oficial din timpul Ecaterinel a ll-a, care la
stabilirea de consull in tarile romane, le numeste Valachia, Moldova i Basarabia; acum tot teritoriul dintre
raiele era cuprins sub acest din urmA nume (N. lorga. Relat. russo-roum., pp.240 si urm.), suprafaja 145.630 kmcu 482.630 loc., 5 cet., 17 targ. si 685 sate (1. Nistor, p. 257).
II) Iata cateva cifre cu privire la contribujiiie impuse de Rusi Moldovei In timpul ocupatiel din 1806
1812: in afarA de 70 mil. puduri fan impuse ambelor tari in 1808, Moldova este impusa cu Inca 80.000 cetverturi (I cetvert =120 ocale) grAU, jumatate in natura, jumAtate in bani socotit cetvertul 10 lei; apol, deosebit
40.000 cetverturi ovAs, 30.000 cet. hrisca; in Fevruarie 1809 se .cer Moldovel 11.000 care cu 44.000 bol pentru

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

140

Turcii, ,suzeranii. tarii jertfite au primit cu ciuda inj11mat5tirea uneia din

cele mai frumoase i bogate ,,raiele. ale lor 1). Pentru Moldoveni rana era drept
in inima : Inca de mai inainte, atunci cand nadejdea nu era cu totul stinsa, delegatii de boeri, in cap cu Inocentiu, episcopul Husilor, tremurAnd de soarta
tArii se dusese pan la tar, jeluindu-se 3). CAnd. insA Imprejurafle vadeau lamurit "neinlaturabilul. inimile s'au impietrit si resemnarea veni s ia locul nelinistei, apoi obicinuinta cu starea lucrurilor i in sfarit, acomodarea la nouile imprejurari : fatalele constrangeri impietrise inimile fruntasilor tarii 3).
Dar cAnd lucrurile se linistir5, armele tacura, Domnul Moldovei Sc. Callimachi revine In Scaunul tarii sfAiata, boerii stransi in divan dadura drumul
glasului durerii ; protestard energic contra raptului4).
BASARABIA ANEXATA IMPERIULUI RUS. UNIREA CU ROMANIA.
11.

Basarabia ca oblastie i gubernie ruseasca.

Retrocedarea partiali

din 1856. Sfatul TM-II i unirea cu Romnia. (1812-1918). Primul Domn

al Moldovei injumatatite Scarlat Callimachi (1812 -1819), cu toate stAruintele
boerilor, mai ales ale mitropolitului Veniamin, n'a incercat nici o interventie in
chestia sfaierii ce suferise Moldova prin pacea dela Bucureti din 28 Mai 1812,
loan Caragea : Domnul Munteniei (1812-1819) a facut o incercare in acest sens
prin reprezentantul sau la Viena, Fr. Gentz ; dar lara urmare 5).
transportul 0 54.000 cetverturi grane; in Noemvrie 1809 asemenea 11.000 care pentrut transport de provizii; in
Decemvrie 1809 pe langa care, I mil. puduri de fan, apoi 51 000 cetverturi pane, pe care sa le tranrporte in
Harlova, Focsanl si Buzau; mosille din linutul Hotinului au lost Nate pe seama Statului pe timp de un
an. Tofusi Ledoux scrie in 1810 ce, in comparaie cu Muntenia care in urma acestor vexatiuni se prezinta Ca
,un pays ruin, sans ressources", Moldova a fast un peu menage, sans doute tant plus voisin de leur
Empire", desi cheltuelile "facute de aceasta tara pentru armata rusa in anul 18t0 era de 5 830.300 lel, iar in
1811 1 se cerea 7.500.000 puduri fan, jumatate in naturl, jumatate In bani, socotit 10 paralt pudul si predabil in
40 zile. Duna socotellle facute, fiecarui soldat rus Ii revenia din partea locuitorilor cate o portie de carne. La
o intampinare a Divanului cu rugamintea sa se micsoreze exorbitantelecereri ale artnatei de ocupatie a primit
raspunsul ca de oare ce acest rasboiu are de scop si eliberareaMoldovei cle sub jugul barbar, ea are datoria
s contribue la purtarea lui cu tot ce 1 se cere (R. Rossetti. Arhiva Sen., pp. 78 si urm.l.Rusii isi dadeau semi;
de aceasta stoarcere, cad atunci cand Ciceagov a fost insarcinat cu negocierile pAii, drandu-1-se si guvernarea tOrlior ocupate (Aprilie 1812), i s'a recornandat, cam tarzin, sa puna capat i grozaviilor" administratiel.
ruse" acolo (N. lorga, Basarabia, pp 152-153).
C)

Incunostlintarea pacii a mers cam incet la Constantinopol (Iunie): Galilb e dlsgratiat, lui Dumi-

trache Moruzzi ca l ILO Panaiotache II se taie capul (Xenopol, IX, p.p. 307-308; cf. N. lorga. Retat. russoroum., p 242).
2) Imparatul raspunse ca va pastra tarlle Moldova si Valachia, sub toate raporturile, dupa vechile !or

institutil (N. lorga. Relat. russo-roum.,

p.p. 164-168).
a) La comunicarea facuta de Ciceagov in 13 Iulie 1812, Divanul Moldovei se exprima ca.: Vestea In-

cheerei pact), data in vileag, a umplut de negraita bucurie sufletele celor adeverati si credinciosi patdotil"
(R. Rosetti. Arhlva Sen., p. 638).
4) In sedinta Divanului din 26 Oct 1812, boerii se tanguira cO Ii s'a luat-Tot campul i Initna tarn".
Isvorul vitelor, magazia (aril, 1ndernnarea ql adapostirea pdmantenilor" (N. lorga. Chilla, p 255).
Ce reprezenta, din punct de vedere economic, Basarabia se poate vedea din urtnatoarele cifre: din
200.000 chile grau producatoare in Intreaga Moldova, Basarabia dadea 120.000; din 80 000 oi, destlnate pentru
Constantinopole, 35 40 000; din 300.000 ocale de unt, 140 000; cota parte din tributul datorit Portil de 1..97.000
lel, Basarabiei ii revenhl 625 000, etc. (N. lorga. Basarabia, p.p. 257-158 ; cf. Xenopol IX, p.p. 319-320).
2) Interventia se facuse la congresul dela Viena, dar Metternich n'a crezut oportun sa se ocupe de
aceas II chestiune (I. Nistor, p p. 253'56)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA.

141

Moldova dintre Prut i Nistru rdmanea defintiv pierdutd 1).

Guvernul rusesc a procedat imediat la organizarea nouei provincii 2), cdutAncl insd, prin aparente, sd dea impresia cd nu se schimbd nimic esential din
Moldova veche. Primul guvernator al Basarabiei a fost numit iii persoana
moldovanului Scarlat Sturdza, o sumd de alti boeri moldoveni (Sturdza, Catargiu,
Ghica, Bal, Dimachi, Leon VArnav) avea grija tinuturilor i a impozitelor.
Spre deosebire de regimul absolutist din Rusia, cArmuirea impusd Basarabiei era mai liberal cu institutii in care nobilimea locald juc rolul principal
i ca i cum ar avea in mAinile ei conducerea oblastlei9.
Dar aceste aparente 4) erau o concesie impusA de puterea realittil : durerea sfdierii ii urma insd procesul ei firesc. Astfel chestiunea proprietatilor,
de care trebuiau s se desfac cei ce se hotArau sd rAmAnA cu rostul lor de
boeri in vechia Moldovd 5) ; apoi intreruperea legAturilor i sociale 1 econornice

intre moldovenii de o parte i de cealaltd a Prutului 6), la care, pe langd ciuma

ivitA in anul robirii, se mai adauga 1 reauct administratie a unei nouei std.paniri in tinutul devenit oblastie ruseascd 7).
Starea sufleteascd, pregAtit in deajuns de abuzurile ocupatiei din 1806 1812,

se manifestd hotArit impotriva nouei obldduiri : in afard de boeri care cea mai
1) In 1812, Pasarabia avea 12 judete (Hotin, Soroca, la8i, Orhel, Lapusna, Hotarniceni, Tighina, CetateaAlba, Chilia, Ismail, Greceni i Codru) at 240.000 locuitori in 17 targuri si 685 sate (Z. Arbure, p. 538 ; cf. Dr.
P. Cazacu. 0 sutd de ani de robie, 1912, p. 4). Turcii ramasese cu Chills veche pan& la 1817; pentru delimitarea definitivd se formase in 1815 o comisiune de hotare; dela 1817 hotarul ad ii formeazd bratul Sulina, con-

firmat la Akkerman in 1826 ; prin tratatul dela Adrianopol din 1829 fu alipita la Basarabia toatd delta Dunarii (N. lorga. Chilia, p.p. 255-256).
2) Partea anexata devine o rrovincie ruseascit Oblastea Basarabiei; se pdstreazit cele 12 tinuturi impartite in ocoale 1 adunarile moldovenesti, care sunt extinse si in raiele i Bugeac. Sterna oblastiel era capul de bour cu stele intre coarne, pe cOmp auriu pe un scut,-pe scut se aninase pajura ruseascd (I. Nistor, p. 259).
3) Baronul B. E. Nolde (Studil de dtept de stat rusesc), caracterlzeaza carmuirea Basarabiel in a. 1812

astfel: in capul regiunii era tin consiliu suprem (Verhovnii soviet), in care se concentrau puterile supreme
ad-tive si judecatoresti,care era supus direct Imparatului i Consiliului de Stat; toate cauzele se lwtdrau in
el definitiv cu majoritate de voturi ; alcatuirea acestui consiliu era mixtd: membri numiti l membri alesi, cei
aleqi aveau majoritatea. LucrArIle aproape in toate institutiile se faceau paralel moldoveneste si ruseste (Dr.
P. Cazacu. Moldova dintre Prut qi Nistru, p. 9))). Chiar dela inceput sunt numili sovietnici imparatesti:
D. Rascanu, Basota, Catargiu Nicolae si Petrache, apoi in 1822 Botezat, Casimir, Leon, Chirica, secretor al
Sfatultti; Costache Ciornel registrator cle colegiu in 1826 IN. Iorga, Basarabia, p. 168).
4) Rolul nobilimil moldovene in conducerea oblastiel era mai mult formal, formele de autonomle erau
fictive ; Sc Sturza un batran de 80 ant si bolnav era de forma, supravegherea Basarabiei ramitnand in maim
amiralului Ciceagov (Dr. P. Cazacu p. 91).
5) Poarta dadu la 5 Noenivrie 1815 un termen de 18 luni ca boerii, hotariti a ramitne in Moldova sa
se desfaca de pamanturile de peste Prut a vinde toate cele de pesie Prut stramosesti mosi." (N. lorga,
Basarabia, p. 161; cf. Xenopol X, pp. 9-10). In acest scop s'a format in Moldova un comitet asupra desfacerii,
locuilorilor celor din dreapta Prutului de averile lor din oblastia Basarablei", la 14 lanuarie sorocul s'a implin.t.
Dintre boeril marl rdmasese sub rusi numai loan Bals si Const. Paladi pe langd al(i vre-o 200 boeri mici (ib).
6) Exportul din cauza carantinei este oprit (ib. pp. 159 -160).
Calatori rusi intre 1820-1830, dupA ce trecuse vre-o 15 ani de guvernare ruseasca, constatd cii in
Basarabia e mai riu dealt era sub gospodari (Domnii Moldoveil; Longhinov sc ie din Chisinau in 1824 : Aici
este o regiune barbari, unde oatnenii fard vina sunt inabusiti in inchisori, pridati,bituti i arft"; iar Niselev
scrie in 1833 ca functionarli din Basarabia sunt drojdia Rusiei si a Moldov ei" (Casso); un rescript al Irinaratului Alexandru ii justified: Rusi nedoriti, cuiesi dupa nevoile timpului cu mare graba"; Svini'in Storojenco declard cit guvernatoril nu fac nimic cleat abuzuri" (Dr. P. Cazacu, p. 93).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

142

insemnata parte ramasese in nblagoslovita Moldova 4), taranii trec Prutul cu

duiumul 2) in vechia patrie, iar cand vestea organizarii Basarabiei din punct
de vedere bisericesc ca o eparhie deosebita, semn de durabilitate a cucerirei,,
ajunsese la lai 3), tristetea atinsese marginile sile.
Dar guvernul rusesc era preocupat de inglobarea grabnica a oblastiei in vasta
intiniere a imperiului moscovit. La 1813 Sturza este inlocuit- cu generalul Harting (1813 1816), ales tocmai prin faptul ca eta departe de boerii moldoveni
1 reprezentand mai energic tendinta de a aproapia carmuirea Basarabiei de
structura Statului rus : el cere organizarea guberniala 4). Boerii protestara i
impotriva guvernatorului ales in persoana unui om strain de provincie i impotriva tendintelor lui de nunificare. 5). Incercarea se arata deci pripit 1 impotrivirea neateptat de hotarita : Tarul rechem pe Harting i restabilete statu
quo ante 9.

Trebuia de cercetat mai cu bagare de seama, pricinile nemultumirilor,

de gasit mijloacele de inlaturarea lor. In Mai 1814, o prima anchet se
face de generalul Gais ; in Noembrie 1816 un comisar imperial vine la fata
locului 7) ; impratul insui scrie lui Gavril, recomandand s i se citeasca scrisoarea prin biserici 8). 0 reorganizare a oblastiei se impunea ; consilierul Svini'in
din cotnisiunea de organizare a Basarabiei, vine la Iai s se informeze cum se
carmuiau odinioara judetele dintre Prut i Nistru 9) ; se luar msuri ca in functiile civile s fie numiti localnici 15) ; In stArit se ingadue chiar i legaturile cu
Moldova, in 1817 il).
In 1818 veni chiar tarul in Chiinau 1 puse bazele nouei reorganizari a
oblastiei, care trebuia sa se Med dupa datini nationalea. Noua oranduire administrativa, al carei titlu era chiar in moldovenete Aezamantul, socotia ob1) Sultanul multumi printr'un firman pentru credinta arAtatt, care de fapt era pentru Moldova, datina
veche (N. lorga, Basarabla p. 162) Caducitatea Turcilor fiind indiscutabilt, intoarcerea spre ei a fost de fapt
politica cea bunt : flactra puterii romtnesti incepea sA arda cu vigoare pe masurt ce Turcil slabiau (V. Zaborovschi, Politica externa a celor trei Principate intre 1683-1688, 1925, p. 150)
2) La anexare, Rusla lartit birurile pe 3 ani, scut,re de serviciu milltar pe 5 ani de zile, recunoaste provizoriu privilegiile, datinele i legile provinciei, totusl multi trecura peste Prut in Moldova, peste 3000 tarani
trec Prutul. (ib. pp. 19, 160, 16?-163, cf Xenopol loc. cit.)
a) La 19 lanuarie 1813, consulul francez de acolo exprim mahnirea localnicilor: Prutul e pierdat de
acum pentru tutdeauna pentru Moldova. Pierderea Pratulai e masa pierderea Moldova, (N. lorga, loc. cit.)
4) Casso (Dr. P. Cazacu, p. 91).
5) Boeril trimisert la 1814 o delegatie la Petersburg care protestant la impArat: dtrueste-ne nand un
ocarmultor civil dintre Moldovenl nascut, bArbat care sh cunoasch famllille boeresti de aid, obicelurile si legibe noastre. (lb., p. 92). Timp de 4 aril lupta boerli in cap cu mitropolitul Gavril si in plangerea cdtre finptrat: oare nu avem obicelurile vechi b pravilele Moldovei"? (1. Nistor, p. 283).
6) lb. In 1816, un ucaz cit un nou regulament administrativ: Un consiliu general cu 2 camere sub presedin(la generalului Bachmetiev, polnomocinil namestnik: erau acum 8 judete: Hotin, Orhei, Soroca, 1ai, Bender, Codreni, Ismail, Greceni (Zamfir Arbore, p.p. 539-540)
7) El trebula st inttreasct drepturile tuturor : clerici, nobili, negustori, popor. (N lorga, Basarabia,

pag. 163).

5) N. form Basarabia, loc. cit.

0) lb.

10) lb. Bachmetiev di( o proclama(ie a se vor lsa vechile drepturi si obicee; cererile la autoritat1 se
pot face in moldoveneste (I. Nistor, p. 263)

it) N. lorga, ib.

www.dacoromanica.ro

143

ISTORTA

lastia parte a principatului Moldovei. ; se recunotea limba locului moldoveneasca", legile" i obiceiurile moldoveneti" 1).
In acela timp se organizeaza oblastia i bisericete ; ucazul din 29 August 1813 infiinteaza Arhiepiscopia Chiindului i Hotinului" 2). Primul arhiepiscop, cum s'a aratat, a fost numit in persoana mokloveanului din CampuLungul Bucovinei Gavriil Banulescu-Bodoni, vicaral Benderului 1 Akkerrnanului
fiind numit fostul episcop al Bugeacului 3), rusul de origina bulgareasca Dimitriei

Sulima, care a urmat lui Gavriil dela 1821.

Urmeazd apoi dupa 1841 frinarh Popov, in timpul cdruia apare foaia bisericeasca Vestitorul Eparhiei Chiinaului i Hotinului", cu text paralel in moldovenete i ruseste 4). Limba cantarilor, cartilor i de cancelarie bisericeti era

s'a pastrat multa vreme cea moldoveneasca 5). lerarhia bisericeasca ramase un
timp, afara de primul Pastor al Basarabiei, moldovanul campulungean Gavriil,
in mani moldoveneti '). In manastiri, atatea pioase fundatiuni moldoveneti 7), se
continua, dei cu manifestari mai slabe, vechile traditii de cultura8).
1) lb. Prin noua organizare oblastia era imparjit In 6 judge: Hotin, Iasi, Orhei cu cap. Chisiniti, Bender, Akkerman st Ismail (1. Nistor, p. 267). Cele doua Camere sunt desfiintate, inlocuite fiind cu un singur
Stat superior (Verhovnii Sovet) (Z. Arbore, p. 539), al cArui presedinte era marele nacialnic al oblastiei, sub
a cArui conducere era incredintata Basarabia si care era ostenescul general-gubernator" de Podolia cu resedinta la Camenila sau ChisinAti, i alcAtuit din 4 membri i 6 deputgi, acestia din urmfi fiind alesi din
nobili pe 3 ani cu infArirea gubernatoruluiintre ei trebuia 59 fie si maresalul nobilimel; gestiunea se fAcea
in moldoveneste si ruseste, afar de judecAtile pollticesti si hotAtirile cari se fac numal moldoveneste; judecollie urmeazA a se face pe temeiul legiuirilor l obiceiurilor Moldovei (dupA pravilele studiate de Casso).Privit astfel cu organele administrative si judecAtoresti elective ale Asezatnantului" se arAta ca o instituile largA
0 liberalA (1. NIstor, p.p. 2f6-268).
2) 1. Nistor, p.p. 321-322.

De noua eparhie mai atArna bisericeste gubernia Chersonului ca Odesa, Tiraspol, Ananiev i Elisavetgrad (vechia UcralnA a Hanului); aceasta parte transnIstrianA a lost desfAcuta la 1837 in timpul ;Astoria
lui D. Sulima (1821-1841 . La data anexAril (1812) judejele BA111 i Orhei lin eau de mitropolia Moldovel (Iasi)
judgele Greceni, Codru, HotArniceni, LApusna I Soroca de episcopia H. silor; crestinil d'n ugeac l din
raielele turcesti ascultau in cele duhovnicesti de mitropolia Proilaviei; singur (inutul Hotinului avea episcopie proprie (lb., p.p. 819, 321, 329).

3) Rusii reiniiigara ep1scopla CetAtii Albe in timpul ocupatiei din 1789- -1792: cel dintaiu episcop a
fost Gavriil, apoi la 18.'8 D. Sulima (lb.).
4) In 1871 textul moldovenesc a lost suprimat. In acest timp s'a iniiin(at in pattea cedalA Moldovei la
1856, eparhia romaneascA a Dundrii-de-jos cu scaunul la Ismail (I. Nistor, p. 330).
5) In timpul lui Antonie ocotov, urmasul lui Irinarh dela 1855, In bisericile din Basarabla se canta incrt
romAneste (ib., p. 331), numai .11 episcopol Pavel (1871-12) se starneste unificarea bisericil: Batiuscov
spune cA pAnA la 1871 cand pe scaunul episcopal veni S. S. Pavel, in unele isle!) mAnAstiri i biserici slujba
dumnezelascA se fAcea in graiul moidovenesc" (ib. p p 331-332). In ce priveste cancelaria bisericeascA, limba
oficialA era cea moldoveneasc. in rAnd cu cea rusascA (circulArile arh. Gavriil i Sulima); se gAsesc acte de
coresp. bisericeasca in molcloveneste pAnA la 1870; Pavel dispune la 1873 ca toate actele bisericeqi sA se
facA in limba rusA. In parohii limba roman& s'a intrebuintat pima aproape in zilele noastre 92. Clobanu.
Cultura romdneascd in Basarabia sub stapanirea ruseascd 1923, pp. 146-149 ; ct. N. Iorga, Basarabia, p. 1t5).
6) N. lorga Continuitatea .spiritului romdnesc in Basarabia 1918, p. 8.
'11 In Basarabia sunt 12 manast!ri si 13 schituri: pentru cele mai multe avem date precise asupra intemeierii lor: Cdpriana (ChisinSul, ctitorie a lui Stefan-cel-Mare ; Dobrufa (Orhei)intemeiatA in 1772 de monahul
lipase dela Pobrata ; Garbovd( (Orhei) la 130 de boerul Const. Carpuz; lidncul (Chisinau) la 1678 de marele
stolnic Mihalcea 'Uncut; Hdrjauca tOrhei) la 1870 de lerom. Vasnufie dela mAnAstIrra Neamt cu sprijinul
boerului Niculi(A ; Noul Neamf (Tighinea) de monahli man. Neamt din Moldova ; Suruceni (Chisindu) la 1,85
de ierom basil cu sprijinul pitarulu. Casian ittruceanu ; Calarafeuca (So,oca) la 178! de Hagi Marcu Donici
din MoghilAu ; Co.yeleuci (Soroca) la 178 de rilzAsit t Maria Tocanov din satul Cotiujeni ; Rdclula lOrhel) la
1797 de pregii satului Pascani Andrei si loan Rosca cu sprijinul a doi rAzasi Simeon si Const. Strat ; Tabdra
(Orhei) ctitorie a boerului Gheorghe Rusu ; Vdrzdrefti (ChisinAu) cea mai veche, menlionata intr'un document
de pe vremea lui Alexandru-cel-Bun; vezi Aril. V. Puiu, Miindstirile din Basarabia 1919).
8) N. lorga. Continuttatea, p. 7 Manastirea Noul Neam( reprezinta marele curent de culturA trezitA
in Moldova prin miscarea lul Paisie (ib ); in multe manAstiri se scria cArli cu mAna, se scotea copii de pe
cartile tipArite peste Prut (st. Ciobanu, p. 150).

www.dacoromanica.ro

144

BASARABIA

Guvernul rusesc avAnd nevoe de preoti 1 functionari pregAtiti anume pentru noua oblastie a Intetneiat seminarul din ChiinAu (1813) 1). Pentru norodul
moldovenesc lAsat insA in intunerec se face interpret pe lAngd Ina Ha ocArmuire
mitropolitul Gavriil 2) i AezAmAntul prevede aezarea de coli pentru norod 3). 5.7o1i se-i deschid mai tArziu D. Sulima deschide in 1822 o coald
publicA la ChiinAu, sub conducerea dascAlului Hancu 4); in urmA g5sim coli
la Balti, la Tighina, apoi la Cetatea-AlbA, Cahul, Soroca, Orhei, pe la mAnAstiri (Dobrua, HArjauca), la sate (Rezeni, Meretii, Volcinet, Nisporeni, FlArtopul,
etc. 5). InvAlAtura se urtnA moldovenete dupA o BucoavnA a lui HAncu, scoas
in mai multe editii ; mai tArziu pentru InvatamAntul mai inaintat a fost nevoe
de o carte mai sistematic alcMuit i in 1865 se tipArete Abecedil romnu
compus pentru coalele elementare de loan Doncevu b).
Concesiunile ce se fAcuse nordului moldovenesc prin nMezAmAnta erau
provizorii pentru Rusia, care nu era mama cea bun5. a Basarabiei. In curAnd
venirA 1 vremurHe de reactiune ale lui Nicolai I (1825-1855).
ApzAmAntul,, a fost abrogat i locul lui II lu regulamentul lui Voronzov : toatA puterea de acum se concentra in mAnile gubernatorului militar ;
autonomia localA e desfiintata ; legile moldoveneti sunt inlocuite cu cele ruseti 0) ; limba moldoveneascA e scoas din actele publice, fAcAnd loc celei ruse 9);

IncercAri serioase de rusificare urmau sA se facA i in institutiile de cult i de

culturA Ii).
I) La 1816 pentru pregAtirea functionarilor se factt deosebit pension pen'ru nobiB" cu obligatla de a
cunoaste limbile rust si romAnA (Dr. P. Cazacu, p. 148).
4) Gavriil spunea in plAngerea sa de rnoldoveni c4 cu totul impotriv Ii este a vedea pe fill lor
1ipsiti de hrana invAtaturii limbli moldoveaesti". (I. Nistor, p. 368).
3) lb, p. 369.
4) lb. pp. 369-370.
1,) 1. Nistor, loc. cit.; cf. Dr. P. Cazacu, pp. 141
i urnt. Inceputul invatamantului primar la sate se
gAseste in asa numitele scoli casnice intemeiate pentru aducerea la dreapta credintA a Lipovenilor-rascolnici
dela 1837, astfel de scoli se fac i pentru Moldoveni de cAtre Sulima, ele Ian o desvoltare mare sub Antonie.
In 1870 eran circa 175 Foil (Dr. P. Cazacu, p. 146)
$t. Ciobanu, pp. 113 si urm.
7) Voronzov urmenzA la 1823-1844 lui inzov, ca general-gubernator al nouei Rusii; vice-rege (namestnic) al Basarabiei" sub el s'au schimbat 7 gubernatori (Dr. P. Cazacu p. 93).
8) La 29 lanuarie 1829, Consiliul suprem (Verhovnii Soviet) e desfiintat i inlocuit cu Sfatul oblastie
(oblasnol soviet), care se adunA de 2 ori pe an Fi-si dAdea avizul in chestluni economice; membrii, cu excepia reprezentantului nobillmil, erau numiti de gubernator. Functiunile nu mai sunt elective, avem acum nacialnici numiti care dela Feodorov (1836) intruneau in milna lor toatA puterea militarA si civilA (I. Nistor, p.
270; cf. Z. Arbore p 541)
19 La 1824 judecAtoria politiceascA a oblastiei flasarabiei" avea pecete romAneascA (N. lorga. Basarap. 164) PAnA la 1828 justitia e moldoveneascA si ea organizare si ea legislatie (Dr. P. Cazacu p. 163).
to) I. Nistor, p. 270. Limba romAnA s'a mentinut totusi in administratie panA pela 1850, desi la 1842 expirse termenul de 7 anl dat la 18:45 pentru Inlaturarea el definitivA din actele publice (St. Ciobanu p. 152 ).
It) Dela 1828 avem scoll tinutale civile (ChisinAu, Bender, Balli, Akkerman, Hotin si Ismail) numal in
limba rusA ; in Octombrie 1842 s'a introdus si limba romAnfi, care, intre 1860-1870 a fost exelusa chn toate scoHle (Dr. P. Cazacu, pp. 144 14).
11)

Si pentru volt se dAduse termenul de 7 ani (1835-1842), dar limba n'a putut fi scoasA decdt in
1867 (I. Nistor p. 373). In 1833 se inflinteazA un liceu rusesc cu 7 clase, in care se predA facultativ pAna la
1873 81 limba romfinii; pentru acest curs a intocmit 1. Doncev Abecedil" (lb. pp. 373, 375-376). In 1832 s'a Bitemelat o BibliotecA obsteascA in ChisinAtt grin subscriptie publicA (ib), in 1899, din 20.0e0 volume nu se aflA o
singurA carte romAneascA (Z. Arbore.)

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

145

5i aceste schimbri pare c se reflectau in aspectul strain pe care-I capdtase, prin cldirile ce se facuse, tdrgurile Basarabiei 1).
5i totui oblastia purt imprimat adanc in infdtiarea norodului ca i in
manifestdrile lui sufleteti, caracterul moldovenesc.
Impdratul Alexandru III se ingrijete, el trimite pe Batiucov s cerceteze
aceastd anomalieu. 5i invatatul cercettor ajunse la incheierea cd npopulatia
Basarabiei a rmas in intregime romneascd i adaoga pdrerea c numai prin
culturd (coald) s'ar putea ajunge ca nmacar jumdtate din tdranii romdni, s
devind ruia 2).

Mdsuri noui tn toate directille trebuiau luate.

In 1871, Basarabia devine gubernie, cdrmuitd dupd zacoane ruseti 3). Obiceiurile moldoveneti, de care se tinuse seamd in carmuire, trebuiau inlturate
ca populatia rusd sd se poatd bucurd de toate prerogativele unei natiuni star
pdnitoare in Basarabia 4). Sistemul de guvernare introdus urmd sd se continue
pand in pragul revolutiei din 1905 5). In bisericd, arhiep. Antonie catd s opreascd
slujba durnnezeeasca in graiul moldovenesc; tipografia cartilor bisericeti e i ea
inchisd (1883), dupd ce aproape 70 ani neintrerupt a scos cdrti bisericeti in
limba poporului moldovenesc ('). Tot A ntonie desfiinteazd, in 1871, colile bisericeti de limbd moldoveneascd, in schimb, colile laice ruseti, cu deosebire
dupd 1855, se inmultesc 7) ; la urmd limba moldoveneascd e scoasd i din licee
unde se predd intr'o masurd destul de modesta. 8). Pornirea impotriva colilor
romneti, infiripate de bine de rdu in prima parte a dominatiunii ruseti, este
I) N lorga, Basarabia, p. 169. ClOdirile statului purtau vulturul bicefal, bisericile capatau inscriptii
picturi slavone, scolile i bibliotecile cfirti rusesti si portret.le tarilor, apoi monumentele tarilor pe strOzile
botezate cu numele a deosebiti imrarati, personagii i scriitori rusi (Dr. P. Cazacu p. 121).
2) 1. Nistor pp. 301-302.
Batiusc.ov afirma ca dupa mine, cea mai importanta parte din Basarabia sunt Romnii, dar se stavuia
sit dovedeasca cO Moldovenii sunt Slavi, care au primit mai tarziu limba latind; alfii ca Danilevsky,Crusevan
etc. nu contestau rotnanitatea populatiunii moldovenesti din Basarabia ; Danilevsky chiar consilia guvernul
rus, in disperarea cauzei, sd dea Basarabia Ronidniel (Dr. P. Cazacu pp. 70, 72.)
P) I. Nistor p. 272.
si

4) Id.
ip Ca o satisfactie a nazuintelor liberale din Rusia s'a creiat in 1864 Zemstvourile. introduse in 1870 si
in Basarabia. (lb. p. 211) In 1869 s'a codificat legiurile Basarabiei, folosindu-se traducerea din greceste a lui
Manolache Draghici; In 1870 s'a introdus t obligatia serviciului militar (lb. loc. cit.)
Despre a'cOtuirea i atributiile zemstvourilor pe larg la Dr. P. Cazacu pp. 114-117.
6) Tipografia Eparhiala din Chisin5u a lost infiintata in 1814 dup5. staruintele mitropolitului Gavril CII
aprobarea sinodului rus ; in timpul lui Gavril s'au tiparit 19.320 cxemplare in limba romlina, intre care si o
Biblie, tipografia a s!agnat intre 1841-1852 ; dupd 1853 retipareste si alit din Virile romane ; inchisa la 188
e redeschis5 cu aprobar a sinodului rus in 1916 (St. Ciobanu pp. 41, 52, 60-61, 67-72).
1) In 1883 numarul acestor scotl ajunsese la 350 ca o muta rezistenta impotriva rusificarii prin suspendarea posibilitatii de luminare (inlaturarea graiului), copiii moldovenilor nu mai urmeaza la scoli ; recensamantul din 1897 dadea 81,51010 nestiutori de carte dintre care moldovenii alcatuiau 53,56!0 ; pricina acestui rezultat dupa zemstva guberniala ('905) este ca. elevii Intrati in scoli nu puteau inv5tO fiindca nu stiau ruseste
(Dr. P. Cazacu p. 1.8)
8) Studlul limbii romane care a fost predata in licee intre 1840 850, e dtclarat facultativ in 1863, iar
la 1866 Consiliul de Stat suspeoda predarea Umbel romane in liceul reg'onal din Chisinau sub cuvant ca elevii
cunosc aceasta. limn in mod practic ; in 1867 se suspencla predarea limbei romane si in seminar ; in scolile
medii tinutale limba s'a mentinut pan& catre anul 1880; ceva mai mult, a rezistat cantarea moldoveneasca Inseminar (t. Ciobanu pp 172-174, 178).

10

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

146

aa de aprigA CA in cei din urmd 50 de ani Moldovenii din Basarabia n'au avut
o coald in care sd se predea limba lor, mdcar ca obiect de studiu 1).
Sub stratul gros de cenue rusificdtoare insd ardea viu cdrbunele sufletului national.
Arhiep. Sergie (1882-1891) fata de micarea clericilor moldoveni e nevoit
sd conceadd intrebuintarea limbei moldoveneti in bisericd i s redeschidd, de
data asta, la mAndstirea Noului Neamt, tipografia cartilor bisericeti 2).
Arhiep. lacov (1898 1904) infiinteazd chiar o societate de editurd, in largd
mdsurd moldoveneascd, pentru nevoile bisericii, aprobald de Sinodul din Petersburg in Oct. 1900 ') Arh. Vladimir (1904 1908) introduce studiul limbei romane in seminarul din Chiindu i in timpul lui se tipAresc numeroase carp
liturgice moldoveneti ; tot atunci apare i o revista bisericeascd, tiparitd cu
litere chirilice in limba romAnd LuminAtorub, 4). Vladimir inteIege chiar nevoia
sd predice in limba romdnd in soborul din Chiindu.

Aceste manifesldri din urrnd pe teren bisericesc, coincid i cu miFarea

nationald ce se trezete in Basarabia dupd revolutia rusd din anul 1905.
GrupArile politice cu caracter na(ional5), publicatiile romdneti ce apar
atunci (1), fAceau dovada evidentd cd fondul poporului moldovenesc rdmAsese
pand la capatul veacului de robie, romanesc, crescut in puterile lui sufleteti
i

prin contactul viu cu isvorul de energii de peste Prut, dela care to-

tui n'a putut fi cu totul oprit 7), impArtdindu-se astfel

el de momentele

1) Dr. P. Cazacu, pp. 146, 148, 151.

2) I. Nistor, p. 334.
41) lb., p.p. 334-336. Societatea pun numele: InfrAtirea ortodoxA misionarA a Naaterii Domnului".
4) lb., p.p. 336 338. LuminAtorul" aprobat cu ucazul din 20 Decemvrie 1907, iese in lanuarie 1908 sub
conducerea preolului C. Popovici l cu colaborarea ierom. Gurie Grosu, monah. Dionisie, preot Al. Mateevici,
C. Parfenie kt a. (St. Clobanu, p.p. 299-302). Mai fnainte, la 1867, se redacta in cele donA limbi Buletinul
eparhiet Chi@inAului", dar la 1871 partea romAneascA a lost suspendatA (lb., p p. 286-287).

5) Se formase douA grupuri politice: a) grupul moderat, format din oameni mai in varstA, mari croprietarl, preo(1. in frunte cu P. V. Dicescul, inllintase Societatea pentra cultura natIonala", care cerea ca in
acoalele din satele moldovenest, invAtAtrAntul intat sA fie in moldoveneate, a; oi in ruseate, iar pe lAngA scolile secundare sA se facA el cursuri de limba romAnA (Casso) ; b) gr, pul de ocrat moldovenesc era format din
finer, , feciori de rAzAai, tArani, preoti al targover, scoate mai multe gazete; tine congrese ca cel dela Soroca

in 1906, in care invAtatoril cer ca invi tImintul public s se facA in limba nationala ; aduarea dela Ismail
cere la DumA pamant al drepturi nationale". acest grup formuleazd chiar ai un program de revenrlicAri :
Autonomia Basarabiei cu predominarea natiunii Tomfine, limba romdnd in dregatoril qi gcoli. toate dregdtorifle de ocdrmuire locald fn sate, voloste, finuturi, precum fl Sfatul principal superior (Sfatul Torii) organizate pe principii democratice, avdnd la bazd votul obqtesc, egal, direct fi secret (Dr. P. Cazacu, p.p. 164-1E6,
170-171).

0) Grupul national-democrat scoate urmAtoarele ziare : Basarabia" (Mai 1906), dupA indernnul prof.
C. Stere, sub conducerea lui E. D. GavrilitA i cu colaborarea lot P. Halippa, 1. Pelivan, M. Vantu, Vastie
Oatu, Al. Nour, C. Porumbescu, Al. Mateevici, S. CujbA, etc.; Viafa Basarabiei" (Aprilie 1907); ,,Moldavanul"
(lanuarie 1907) national-independent, sub conducerea lui Gh. Madan si cu colaborarea lui P. Dicescu, Tudose

Roman, preot. Bobe cA, mision. ep. Gurie, etc.; cea mai insemnath ai care apare mai mult timp este insa
Cuvdntul Moldovenesc" (Mal 1913), de sub conducerea ILl N. N. Alexandri, apoi G. Murafa, redactor fiind fAra

intrerupere P. Hallppa ; colaboratorli: E. Madan, St. Ghenzul, invAt C. Popescu, preot. Al Mateevici, I. Pelivan, V. Harea, Gh. Nastase, I. ouzdugan, Dr. P. Cazacu, etc. (st. Ciobanu, p.p. 23/-288, 290-291, 294-295,
299-302, 307, 310-311); Cuvrintul Moldovenesc" a avut l sprijinul material a lui Vasile Stroescu (I. Nistor,
p.p. 403-401; cf. Dr. P. Cazacu, p.p. 175-1'7).
7i Desi Rusia a fAcut in prima parte a stapAnirili insemnate concesiuni elementului autohton (vezi
AaezArnAntului"), la Un lttcru a veghlat cu strAanlcie: fntreruperea contactului cu Moldova si in general cu

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

147

redeteptrii nationale din 1848, 1859, 1866, 1877 1) care au creiat Romnia
modern.

Timpurile de libertate sufleteascd dela 1905 au trecut repede. Rusia i-a

revenit din boala ce-o incercase 1 asupra guberniel apasd de acum cu toatd
massivitatea unui imperiu de absolutism intransigent.
Serafim, arhiepiscopul dela 1908-1914, zaddrnicete ori ce manifestare
romneascd in biserica Basarabiei 2). Grupdrile politice care abia ii schitase
revendicdrile, amortesc, publicatiile ce incepuse aa de avntat, amortesc 3). Cerul Basarabiei se cdptuise iardi cu nouri negri ce apdsau sufletul romnesc
in aceste prti.
Dar zorile deVaptdrii de acum pentra totdeauna se ivesc cu anul 1917.
Caracterul etnic al Basarabiei rdmdsese pand la urm romnesc.
In timpul rdsboiului 1806-1812, Ttarii cati mai rdnfasese in Bugeac 4),
prdsesc in massd acest tinut strAmutAndu-se in sudul Rusiei 5). Locul lor, carmuirea insd, s'a gandit sd-1 umple cu alte neamuri, infiintand chiar dela inceput
o contord de colonizare pentru noua oblastie 6). Colonitii au fost atrai i prin
folosele 1 privilgii1e ce li se dddeau 7) ; pand astzi, partea de jos a BasaraRomilnii din celelalte parti. Astfel pe Prut se stabilise o carantind aproape permanentA (N. lorga. Relat.
russo-roum., p. 251), care la inceput fusese indreptAtitO de ciuma din 1812, mentinuta insd ai dupd incetarea
molimii (Xenopol, X, p p. 9-10). Totusi Basarabia s'a folosit de imprejurari care au pus-o de mai multe ori
in contact direct cu tara din care s'a deslipit: ocupatiile rusesti din 1828-1834 si 1853-1856, apoi i restituirea
tinuturilor Cahul, Bolgrad 5i Ismail din 1856 care a durat pAnI la 1878 (I. Nistor, p. 247)
Se mai adauga i relatiile care au continuat dupA anexare, intre cele clouA biserici romlnesti de a
dreapta si de a stanga Prutului Mitr. Veniamin, fratii Scriban, Philaret si Neofit, episcopul Romanului Melhisedec ; mAnAstirea Neamt din Moldova avea o sucursala peste Prut, mai ramAsese chestiuni materiale, obligatiuni intre cele cloud hiserici; Antonia arh. ChisinAului are tipografi dela mOn. Neamt. (N. lorga. Retal.
russo-roum., p.p. 295-296). N'au lipsit i contactul cu scriitorii moldoveni: in vremea eteriei (1821) trecura
Prutul pribegind cOtA-va vreme in Basarabia mitr. Veniamin, episc. Meletie al Husilor, pravilistul Andrei Daniel, preotul Beldiman, scriitorul Hrisoverghi si mai ales Costache Negruzzi ; primate publicatii romOneati,
Curierul RomOn" i Albina RomOneascd" au trecut ele Prutur (I. Nistor, p.p. 379, 382-386). Negruzzi
avea relatiuni de familia in Basarabia, Otia ruseste, a tradus din Puschin, operate satirice ale lui Antioch Cantemir ; prin mitlocirea lUi, scriitoril Basarabiei Donici, Russo trec in Moldova (N. lorga, Relat. russo-raum.
i

p.p. 288-290).

1) Miscarea dela 1848 avusese ca rezultat asprirea regimulut in Basarabia, vechlle comunicatii cu Moldova intrerupte (N. lorga. Continuitatea Spiritutui romeinesc in Basarabia, 1918, p. 21). 5i totusi, la unirea din
1859, Al. Hasdeu scrie; VA trimit urdri de bine din partea Basarabiei pentru care stint scumpe i pline de insemnatate viitoarele destine ale Romdniei unite, Patria maind (1. Nistor, p. 386).
5) Masurile luate dau nastere la secte religioase printre taranii moldoveni ; in timpul lui s'a relnflintat
episcopia Ismailului l. Nistor, p p. 440-446).
3) Basarabia" apare intre 24, V, 1906-11, III, 1907; Viata Basarabiei" 22, IV, 1907-25 V, 1907; Moldovanul" 14, I, 1907-15, X, 1908 ; numai CuvOnt Moldovenesc" o duce mai departe (St. Ciobanu, loc cit.; cf.
I. Nistor, P.P. 398-399'
4) TAtaril incepuse sO deserte Basarabia mai inainte de 1812 ; in 1759, banal Crimeei Ghirai, scoase tribui
Edissan din callele regiunii Cettii-Albe ; dura alti 10 ani, la cucerirea Benderului (1769) peste 11.000 Tatari Nogal
parAsesc Bugeacul ; la 1794, TAtarii din Crimeia,liberati de sub ascultarea Portii, in 1792, Ucraina Hanului intr in
stapOnirea Rusiei, ceeace a avut drept urmare o insemnatd emigrare de Tatar] din Basarabia U. Nistor, p. 140).
5) In 1806 se mai gaseau in Bugeac 5.010 familii tit-at-esti, care full ridicate chiar la inceputul razboiului
din acel an si transportate in Rusia (1. Nistor, p. 140); TAtarii, la plecare, singuri isi distruse casele dio chsle
tactile din valltuci ; tOrgurile lor pierirO (N. lorga, Chilia, p.p. 254-255).
8) Id. p. 265
AsezOmAntul" prevedea bejAnarli strAini, sub numirea de colonisti se vor primi spre a se statornici

cu locuinta in oblastia Basarabiei" (I. Nistor, p.p. 295-296).

'2) Li s'a fixat privilegii l scutiri de Or! pe timp de 4 ani : ucazul din 29 XII, 1819 (N. Iorga, Chilia, P. 265).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

148

biei prezintA o infatiare pestrita (Bulgari, GAgAuzi, Nemti, Francezi, Rui, Armeni
etc. dar i Moldoveni) l).

Totui, luAnd seama i de fAia din Basarabia de sus (tinutul Hotinului) i

pe baza catagrafiilor ce s'au fAcut oficial in timpul stApanirii ruseti, Moldovenii se infAtieaza din punct de vedere etnografic pana la sfArit, stpanii Basarabiei, pAstrAnd, cu toate aparentele contrarii
acestui tinut romftnesc 2).

infAtiarea de tall rnoldoveneascA

Din mijlocul lor, al Moldovenilor, din Moldova dintre Prut i Nistru, devenit dela 1812 gubernie ruseascA, n'a lipsit s s iveascA i in acest timp de
apAsare i atmosferA hainA, fii nobili cari sA imbogAteascA cu frumusetea
I) Cei mai vechl colonisti din Basarabia sunt Bulgarii veniti cu prilejul rAsboaielor din a 2-a jum. a
sec. XVIII, intaiu la 1769 ; catagrafia din 1817 inseamna 12 sate bulgAresti cu 482 familii (I. Nistor, p.p. 285-286).

Coloniile bulgatesti au lost aciuiate in ocoalele Prut, Cahul, Ismail gi Bugeac, cu centrul in Folgrad; in 1828
mai venirA un rand de bulgari ; in 1857 erau 83 sate bu1garesti, privilegiate (N. Iorga, Chilia, p. 266 ; in 1852
se socotia numArul bulgarilor la 48.720 ; insA amestecati cu moldoveni, ruteni, arriautl i gagAuti; dintre ei
parte (21.500) au emigrat mai tarziu in Rusia (Z. Arbure, p.p. 195, 197-198). Colonii nenztelti avem din a. 1814
dealungul apelor CogAlnIc, Ceaga i Siirata ; din 1816 avem gi colonisti francezi (pe Cogalnic1, iar intre 1824I628

se stabilesc ti elvetieni; in 1833 a mai venit un rand de nemti din Germania de sud (I. Nistor, p.p. 295-296),
in totul s'au format 24 colonii germane (Z. Arbore, P. 215). NumArul rugilor din basarabia este neinsemnat,
Rutertii nu sunt mentionati in catagrafia din 1817 (I. Nistor, p.p. 282-283), degi azi numArul lor in linutul Hotinului e notabil ; numArul lor a sporit mai tarziu : sate din tinutul mentionat, care pe harta lui Alex. Nour
sunt insemnate 014 ucraineni (Rachitna, Malinita, Chiscauti, etc.) pe la 1816 se exprimau astfel : de-ar da Mama

Precista nAstav sA ni se ridice greutatile aceste at sA ni lase in obiceiurile noastre cele moldovenesti care
am apucat dela bAtrAnii nogtri si sA venim in floare precum am fost (T. Pamfil, Tinutul Hotinului la 1817,1920
p. 10); cazacll s'au concentrat in jurul CetAtii-Albe, unde au format rolonli (seci) inch de pe timpul Fcaterinei II
cAnd 10.000 cazaci din Ucraina s'au agezat pe Dunare (Z. Arbore, p. 23i), dar parte au fost rechemati in Rusia ; din cei rAmaal, amestecati cu moldoveni gi sarbi, au format colonii militare (stani(e), numtrul lor, dupA
statistica din 1,42 este cam de 32.065 oameni (Id., p.p. 234, 736; cf. I. Mstor, p.p. 296-297). Cazacii moldoveni
erau tArani dela Nistru, care, de cand cetalile Basarabiei erau pierdute, trebuiau sA-gi cheltulascA energia
alurea (N. lorga, Insemndtatea tinuturilor de peste Prat pentru ist. roni. i pt. folclorul rom. an. ac. 1912, p.6).

Velicorusil nu puteau fi multi in Basarabla, de oarece in sudul Rusiei se elan mai dinainte vaste terenuri
de colonizare (I. Nistor, loc. cit.); Velicorusil cart se gasiau in Basarabia la 1812 erau dintre fugaril din
timpul rAsboiulul Ratlugcov) ap. (Z. Arbore, p. 239); dintre ei, Feodorov (1834-1853) a luat 40.000 (brodiaghi)

i-a trecut inapol peste Nistru (I. Nistor, loc. c t.; cf. Z. Arbure, P. 240). Evreit au plitruns in numAr mai
mare in Moldova in cursul sec. XVIII, venind din Ucraina ; numArul lor sporegte in timpul rasboiului din

mI

1806-1812; Nicolae I le-a dat oarecare privilegii; s'ou infiintat 16 colonii agricole evreesti, in 1856 erau 78.751
evrei (I. Nistor, p.p. 28-, 298-299). qi moldovenit, dintre cei fugiti la 1812, revenird in Basarabla i intemeiard
sate noul in Bugeac (Spinoasa, Cdprloara, Frumusica, Sotu-Nou, Moldoanca f. a ) (I. Nistor, p. 294).
2) La anexare (1812) kasarabia avea 300.030 loc.(Moldova intreagA avea 800.000,: la 1817, dap& catagrafia
facutA erau 482.630, dintre cari 419.240 Moldoveni (86010) (I. Nistor, n 289) ; la 1856, numArul locuitorilor este
de 990.274. dintre care 736.001 Moldoveni (740)0); aceste constatAri iliac pe Zasciuc, in scrierea sa statisticA
din 18h2, sA facO urmatoarele aprecieri : Basarabia e populatd de Moldoveni care fac 814 din numiirul intreg al
locui.orilor. Tinuturile Chisindu, BdIti f t Soroca stint locuite numai de Moldoveni ; in finutul Hotinulai ei sunt
amestecntl cu Ruteni ; in tinuturile Tighina fi Cetatil-Mbe ei sunt arnestecati putin cu elemente pribegite de
pretutindeni (Nem(I, Bulgari fl Rust), care s'au asezat mai ales pe la tdrgurt cu invoirea ccirmuirii` (I. Nistor.
p. 299). Duna statistica din 1897 populatia Basarabiei se ridica la 1.935.412 dintre care 56110 Moldoveni ; statistica din 1912 ( inul jubileului 1812-1912) dO cifra de 2.496.OM Ord a se mentiona procentul Moldovenilor,
celace provoacA rl )ostO fostulni ministru Casso (Casu) cO statistica oficialA nu face mentlune de Mold vent
cu toate ca el constitue mai bine dr jumatate din populatia totald a Basarabiei" (Id. p. 209- 302) ; able date
oficial- din acel timp dA insa procentul de 480 0 pentru Molcloveni, iar preotul Lagcov (Lagcu), in monografia

qasarabia" scrisA cu prilejul jubileului, afirma cA: Poporul cel mai vechiu in Basarabia sunt Moldovenil,
dupa datele oficial. 48010, in realitate Moldovenii formeazA 70010 din toatA populatia" (Dr. P. Cazacu, p. 75);
ni 1918 sunt 2 725 001 suflete dintre care 1.8'0.000 Moldoveni 66,5910 (I. Nistor, P. 305).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

149

simtirii i adncimea cugetarii lor, comoara artei, literaturii i tiintei romaneti : Hasdeu, Russo, Donici, Stamati 1).
Basarabia n'a ramas tot timpul in stdpanirea Rusiei in forma in care

aceasta gubernie (mai inainte oblastie), intrase in alcatuirea politica a imperiului rus. Iii urma rasboiului Crimeii, congresul dela Paris (1856) desface, din
interes general europeau privitor la gurile Dunarii, partea limitrofa acestei ape,
realipind-o la Moldova, lard care din acel timp este pusa sub protectia colectiva a Marilor Puteri 2). Dar aceasta realipire. este datorita intamplarii i
interesului strain : ea nu multumia, in forma in care se infatia, Moldova, din
nici un punct de vedere : era numai o mangaiere ilusorie 3).
Totui aceasta neinsemnata portiune basarabeana, acest petec de pamant
moldovenesc realipit la tara-mama, Moldova la 1856, Romania la 1859, era ca
o recunoatere a nedreptatii ce se facuse in 1812 i ca un pas pe calea realizarilor de mai tarziu. De aceea retrocedarea catre Rusia, prin hotararea congresului dela Berlin (1878), a fost resimtita dureros de Romania 4), nernangalata cu compensatia Dobrogei, pe atunci nedorita.
Ca urinate a intamplarilor anului 1917, cancl Rusia tarist s'a prabuit,
descompundu-se in elementele legate odiniora prin silnicii i inichitati, Moldo9 Atmosfera in Basarabia insA nu era propice pentru inflorirea talentelor romAnesti, cari nu al-au
putut da roadele ci ,cat trecAnd Prutul pe pamant liber romAnesc, tocmai intr'un timp care coincide cu renasterea RomAni. i (1844-1859). Dintre scriltor i basa, abeni mai insemnati numai C. Stamati a fost statornic
in Basarabia, dela care, de fapt porneste i scrisul romAnesc in Basarnbia (N. lorga, Contlnultatea etc. p.p.
11-13). Scriiroril ct.re au ramas in epoca 1848-1839 si au scris in rasarabia, neavAnd contact viu I Insemnat
cu ceilalti Romfini, au dat productiuni slabe. 11. Francu, Margela, I SArbu) (Id., p. 21); o scurtA trez're a geniului basarabean se aratd duoa 1905: mlscarea revistelor LuminAtorul" si CuvAntul Moldovenesc" din care
a iesit poetul Al. Ma eevici P. V. Hane. Scriltorli basarabeni, 1920, p. 254)
2) Partea realipita Moldovei in 1836 cuprindea jud. Cahul, Bolgrad si Ismail; chip& Thouvenel cu 320.000

loc. (N. lorga, Chilia, p. 2 a) 10.208 varstr (1. Motor, . 274).

Art. 2i al trat. din Paris (185 I): Impararul consimte la o Indreptare a granitelor in Basarabia, hotArtIndu-se in principiu Q l linia de clemarcatiune. Teritoriul cedat va fl alipit cdtre Moldova sub suveranitatea
Inaltei Porta' (Xen. XII, p. 144). Linia de demarcatiune era urmAtoarea : (Sud) de satul Tabac prin cont. TatarBunar pAnA la satul Bazareanca de Sus, treciind deacurmezisul apelor care se varsA in lacurile sarate; mai spre
est Bazareanca, granita mergea drept Vest, trecAnd pe langa lacul Burnas, se terminA la tarmul marii (Vrst) ;mai
jos de satul Comrat spre Sud pe linia baitil Chirsan pan& la satul Congazu unde urma pe linia malului lalputului
pAnA la valul de jos a lui Traian lAnga satul bulg. Tabac (Z. Arbore, Llberarea Basarablel, 1915, p.p. 34 35).
a) Ddimitarea era artificialA : C. Hurmuzakl facu raport la Divanul ad-hoc pentru indreotarea hotarelor de o comisiune europeanA, se cerea si Delta care a fost proprietate nediscutatA a Principatului Moldovei
(N. Iorga, Mier, p.p. 267-2(38). Desvoltarea economicA a provinciei alipite Impedicata prin restrictiuni, iar
desteptarea constlintel nalionale prin diversitatea popoarelor asezate act artificial nu era autenticul flus
(Id , loc. cit.). CAimAcAnia recunoaste oficial instrAinarea Bugeacului, in 1858 acordA pentru satele bulg. Icon
nationale insa Q i cu obligatia predaril Umbel romAne ; in 1861 Alexandru I. Cuza acordA coloniilor un fd de
adrninistratie proprie si scutire de oaste (lb. p.p. 266-267); Alexandru viziteazA partea alipitA I proclamatia
lui sunA: Venim printre vol ca Domn l ca PArinte, ca sA va aducem bucurie l vindecarea rAnilor de care MI
pAtimit pAnA acum" (I. Nistor, p. 274), cuvinte care
puteau avea rAsunet cleat in tinutul Cahululul.
In 1864 s'a reinfiintat vechia episcopie a Ismailului cu ep. Melhisedec tefAnescu, un gimnaziu in Ismail al
125 scoli primare in targuri (I. Nistor, p. 275).
4) Tinuturile Cahul, Bolgrad i Ismail sunt retrocedate Rusiei prin tratatul dela Berlin (1878) art. XLI,
Principele Romfiniel retrocedeazA M. S. lmpAratului Rusiei portiunea de teritoriu din Basarabia clesprinsA
dela Rusia in urma Tratatului dela Paris din a. 1856, marginitA la apus de Prut, la sud de bratul Chilia
de gura rAului Stary-Stambul (Mernoriile regelui Carol 1 al Romdniei 1912, vol. XIV p. 50). Cu toate cA se
TI

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

150

venii din Basarabia, in mod firesc s'au ales de o parte, catand ca in ha osul
distramarii unei imparatii de care ei erau pand atunci lega ti silnic, sd-i reia
locul pe care li-I hotarise soarta in cadrul istoriei. Inca dela inceput (Martie
...5.47
1917) au manifestAri, intruniri, conferinte,cu deosebire meetinguri soldateti in

dosul frontului ; urmeazd inchegarea

unui partid national moldovenesc 2) congrese ale diferitelor categorii sociale i
profesionale : cooperative sateti, congrese ale invdtatorilor etc. Din toate se
desprindea un gand, acela de a-i meth
viata nationald dupa rosturile firii lor :
autonomia Basarabiei.
Ucraina, care o luase inainte, in ce
privete organizarea ei ca formatiune
politica a parte revendica pentru sine
i Basarabia. Manifestdrile moldoveneti

441Z
,

din Basarabia, care exprimau aa de

hotdrit politica proprie nationald, trebuiau

insa sA porneasca pe calea realizdrilor :

dintre toate grupdrile, comitetele ostdeti erau cele mai consistente, manifestandu-se in aceastd directie Inca depe
front i pastrandu-se in forma unei orga
nizatiuni, poate i prin deprinderea disrIP
5
ciplinei ostaeti. De aceia congresul
tuturor Moldovenilor din Rusia, dela
20 Octomvrie, era mai mult un congres
Cato! I
ostaesc : el rostete hotaririle cu priDomn si Rege al Romaniel (1866 1914)
vire la organizarea Basarabiei : autonomic teritoriald i politica, armata nationald
.

primlse din partea Rusiel, in prkInta Intentiunilor ei asupra Basarabiei, un raspus precis, s'au mai fault incercArl, memorii, interventil la Petersburg prin gen. Ghica, chlar si interventia personala a Principelui Carol,
s'a ajuns aproape si la un conflict armat (N. lorga. Politica externel a regelui Carol 1, 1916, p. 282). M. CogalnIceanu st I. C. BrAtianu,delegatil Romaniel la congresul dela Berlin, protestara pentru: Despoierea noastra
de o portiune din patrimoniul nostril" care este o cAlcare a principillor de dreptate absolutA cAt si a drepturllor scrlse" (I. Nistor, p. 276); la inceputul campaniei, Tarul dAduse o patentA prin care se garanta integritatea teritoriului Romaniel. De fapt, RomAnia n'a consimtit la cedarea Basarabiei, ci numai a evacuat (N. lorga
Relat.! russo-routn., p. 263). La 1 Octomvrie 1878, autoritAtile ruse iau in ptimire Basarabla (I. Nistor, p. 280)
Memorille regelui Carol scriu: Azi (1 Oct.) Rusia a ocupat Basarabia, dup. ce autoritatile romAne s'au retras. Totul s'a petrecut in cea mai mare ordine (XIV, p. 81). Din punct de vedere ad-tiv, intre 1857-1879 Basarabia era impartitA in 7 judete: Akkerman, Bender, ChisinAu, Orhel, Soroca, Hotin, Iasi (Ballo; in 1879 din
Cahul, Ismail si Eolgrad s'a fAcut jud Ismail; organiz. actualA dateazA din 1899 (Z. Arbore, p. 542).
1) In rAsboiul mondial 1914-1918 fusese 360.000 soldati din Basarabia, cei mai mul(i Moldoveni, pe
frontul romanesc; la 18 Aprilie 1917 la Odessa a avut loc un meeting ostAsesc la care au participat 10.000 moldoveni, cart cer: cursuri de istoria si literatura romana la Universitatea din Odessa", autonomie politica
pentru Basarabia 1 organizarea de cohorte moldovenesti" (I. Nistor, p. 408).
2) In Aprille 1917, sub presedintia liii Vasile Stroescil, membri : Paul Gore, VI. Herta, P. Haltppa, Onis.
Ohibu (refugiat ardelean) (Id., p. 412).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

151

Sfatul Tara cu 120 deputafi (87 Moldoveni), reforma agrarc7, oprirea colonizarilor, na(ionaizarea invcifcimatutui1).
Alegerile sunt fcute de cdtre grupurile iormate : comitetul ostdesc alege
44 deputati, congresul taranilor 36, comisiunile judetene si comunale, corporatiunile profesionale dau 58 deputati, din nurndrul total moklovenii constituiau 700/,.

In ziva de 21 Noemvrie 1917 are loc deschiderea Sfatului Tarii in localul liceului No. 3 de MeV HAl. Doniciu 2).
In ziva de 2 Decembrie Sfatul TAril d forma definitivd organizrii Basarabiei pe care o declara. Republica Federativc1 Moldoveneasca In Federatia Statelor Ruse.
Puterea executivd e incredintata unui consiliu de directori 3).
Dar haosul din Rusia cretea, bolsevicii care introduceau un regim cu totul
nou intr'o tara complect destrdmat, cuprinsese in Vartejul lor rscolitor si Basarabia ; tndra carmuire a Basarabiei Iipsit i de experienta trecutului si de
sprijinul elementelor constituite : cohortele moldovenesti cu totul insuficiente
intrase i ele in descompunere 4), se vede in neputint de a tine piept anarhiei 5) ce se instdpdnea in noua republi a din Rusia. Ochii cdrmuitorilor se Indreaptd spre o forld dinafard, fireste cd s'au gandit mai inidiu la cartierul
general rus dela lasi, care mai avea aparenta disciplinei militare 6). Inca de
mai inainte se propusese interventia armatei romne ; susceptibilittile, temerile,
dustridniile au impedicat ins glasul celor ce-o chemau.

La 5 lanuarie 1918 ins bols-vicii se instdpnesc asupra Chisindului, guvernul autonorn al republicei moldoven ti se imprAstie7).
Blocul moldovenesc din Sfatul Tarii roagd insistent sprijinul armatei romane. In ziva de 13 lanuarie (19 1 8) generalul Broteanu, comandantul diviziei XI
intrd In Chisindu si e salutat in Sfatul Tarii ca bray reprezentant i conducd-

tor al ostilor fratesti venite s salveze republica moldoveneasca de pawstea

bolevismului moscovit" 8).

Dupd stabilirea ordinei si darea putintei ca cdrmuirea basarabeand sd procedeze la organizarea tarii, avnd in vedere si exemplul Ucrainei, la 24 lanuarie
I) Dr. P. Cazacu, p.p. 227-230.
2) Dr. P. Cazacu, p.p 233-245; cf. I. Nistor, p.p. 415-416 ; erau 68 deputat1 Moldoveni; presedinte
1. Inculet, metnbrii: Pan. Halippa, I. Pelivan, N. Alexandri, P. Erhan, Gh. Pantea, St. Holban, Andrei Scobiola,
I. Buzdugan, T. Ioncu, N. Grosu, I. Valuta, Gr. Cazacliu, VI. Chiorascu etc. etc.
al Consiliul directorilor s'a constituit la 7 Dec.: P. Erhan, V. Cristl, N. N. Codreanu, I. Pellvan,
St. Ciobanu, T. Ioncu, T. Cojocariu, M.Savenco si V. Grinfeld (Dr. P. Cazacu, p. 248).
4) Trupele moldovenesti de forrnatie notta si coesiune slaba reprezentaunumai un batalion de Infanterte
si cate-va escadroane de cavalerie, care paradau prin ores in uniforme de fantezie si se dedau la abuzuri",
(Dr. P. Cazacu, p. 263).
5) Pe la jumatatea lui Decemvcie (1917) se mai gasiau in Chisinau, alaturi de guvernul republicei (Statul Tarii i Consiliul de Directori) Inca vreo noua comitete diferite, care simpatizau cu bolsevicii; restut tarn
era quasi-guvernat de o sunla de comitete de toate nuan(ele (lb.).
4) In 27 Decemvrie (1917) Sfatul Tarn ia rezolutia ca cartierul g-1 rus dela Iasi sa-si la asupra-si apararea republicei (lb., p. 268).
71 1. Nistor, p. 420.
ti) Dr. P. Cazacu, p. 271,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

152

1918 Sfatul Tarii voteazd independenta Republicei Moldoveneti 1). Locul directorilor

il hid un consiliul de minitri 2). Contactul cu armata roma* sprijinul acestei forte
nationale, disciplinate, atingerea cu a tatea elemente nationale refugiate din celelalte prti romaneti, trezesc sentimentele romdneti ale Moldovenilor din Ba-

sarabia i le precizeazd gandurile spre unirea cu toate fortele romneti, bine-

"*,

snsid_

Maria

Ferdinand I

Regina Romaniei

Regele Romniei

inteles, pentru atunci, cu acele forte cari erau organizate intr'un stat temeinic,
Romnia anului 1918 ). Mai intdiu indemnul vine din tinuturi (Balti, Soroca)
apoi in ziva de 27 Martie 1918 Sfatul Trii gidsuete pe fata in numele pogorului Basarabiei, in puterea dreptului istoric qi a dreptului de neam, pe baza princiIzoteireascei soarta lor, de azi inainte i pentru
piului ca noroadele singure
totdeaund se uneVe cu mama sa Romania. 4).
I) Id. p. 281.

2) Sub presedentla d-lui Dr. Clugureanu. (lb., 278, 282).

ji I. Nistor, p. 422 ; cf. Dr. P. Cazacu, p. 295.
4) Dr. P. Cazacu, p. 317 sl urm.; cf. I. Nistor, p.p.424-425. Au fost 86 voturi pentru, 3 contra si 36 abti
neri. Votarea s'a facut sub presedentia prof. C. Stere si a luat clumping de ea prim-ministrul Romitniei Al.
Marghiloman, care era in Chisinau, C. Stere ales apol presedinte al Sfatulul (3 Aprilie) l un Consillu de directori generali Dr. P. Cazacu, I. Costin, St. Ciobanu, E Catell, N. Codreanu, T. Pelivan, V. Chiorescu si
I. Gherman (Dr. P. Cazacu, p. 322).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

153

Se pastra insa un fel de semi-autonomie cu Sfatul Tarii pentru chestiuni

locale i cu delegatii (2) in guvernul Romaniei.
Dar in ziva de 27 Noembrie, Sfatul Tarii dupd ce voteaza ref orma agrara
i fiind convins, in ajunul convocarii constituantei, ca in Romania tuturor Romanilor regimul curat democratic va fi asigurat, declara unirea Basarabiei fara
conditiuni cu Romania Mare" 1).
In ziva de 20 Decembrie 1919 Adunarea Constituant a Romaniei ratifica
cu unanimitate de glasuri hotarirea Sfatului Tarii din 27 Noembrie 1918.
Dupa votare, raportorul acestui proiect de lege, Vasile Stroiescu a rostit
ace ste cuvinte : .S2 dea Dumnezeu ca aceastei unire sei fie intr'un ceas bun, cu
noroc i pentru totdeauna".

i) Dr. P. Cazacu, p.p. 331-332; cf. I. Nistor, p 433

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA BASARABIEI
(SCHITA ISTORICA).
DE PAUL GORE,
Membru Onorar al Academiei Romiine.

Gavriil ramAne exarh pe jumAtate de

Moldova, care se smulsese de Rui, cu acest

prilej dandu-i-se numele fa1 i faro nici

un rost de Basarabia".
(N. lorga, Istoria Bisericei Romdlefti"
vol. II, pag. 226-227).
Tara Moldovei va avea ca hotar Nistru.
Bugeacul, cu toate cetatile lui, va apartine
Moldo vei".

(Tratatul intre Petru-cel-Mare i Cantemir).

Alexandru I, Tarul Rusiei, in prima perioadd a domniei sale urearea

politica grandomand externd a bunicei sale Ecaterina cea Mare, mai ales in

ceeace privete peninsula Balcanied.

Cunosdnd bine aceste visuri, amicul intim al Impdratului, Printul AdamGeorg Ciartoryiski (Czartoryjski) 1), vice-ministru al Afacerilor straine, a prezentat lui Alexandru I, la 1804, un memoriu detailat, in care ardt necesitatea
imperioasd, din punct de vedere al interes-lor ruseti, de a reconstitui Reg4tu1
Poloniei sub protectoratul Imperiului rusesc. Recunosand ca asemea reconstituire i renuntare la stdpanirea neconditionatd ruseased asupra Poloniei ar cere
compensatii, Czartoryjski arta. Impdratului posibilitatea larga de a avea. -aceste
compensatii pe socoteala Imperiului Ottoman" (turcul pldtete"). Mai exist
i un alt stapn al Poloniei rupte in bucati Austria. Patriotul polon a gasit
o solutie favorabila pentru tara lui i in privinta acestui stapan : in cazul cnci
Statul hrdparet, Austria, ar renunt la regiunile polone pe cari le-a anexat,
Rusia trebuid sa primeascd, dupd acest plan, Moldova, iar Austria, Muntenia,
o parte din Bosnia, Belgradul i Ragusa 2).
2) Pr. A. G. Czartoryjski (1770-1861) la 1795 II vedem Ca aghiotant al Marelui Duce Alexandra, vilforul
imptrat ; la 1803vice ministru de externe, sfetnic intim al imparatului. Impreund cu Novosiltev, el a format
un comitet" neoficial, care indruma toate reformele create de cdtre Alexandra I. La 1815 senator, la 1830:
sef al guvernulul provizorlu in Polonia, la 1851 presedinle al Adunarii Nationale. Dupd infrangerea insurgentilor
Poloniei, a emlgrat la Paris. La 1848 el, consecvent ideilor sale inaintate, d libertate iobagilor sai de pe mo-

silk din Galitia.

2) L'Autriche, s'il fallait obtenlr son assentiment pourrait avoir une partie de la Bosnia et de la Valachie, Belgrada, Raguse. La Aussie aurait la Moldavie V. Mernofres de Pr. Adam Czartoryjski" 1887 II, p. 65,

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

155

Punctul de vedere al diplomatiei franceze era foarte bine cunoscut Ruilor.

Scrisoarea din 16 Octomvrie 1806 a lui Sebastiani, ambasadorul francez la
Constantinopol, adresatd lui Talleyrand, este caracteristicd in aceastd privintA:

si la France pouvait donner par un trait de paix ou autrement la Valachie

et la Moldavie a l'Autriche ou a une autre puissance quelconque, pourvu que
ce ne fitt pas a la Russie. (Hurmuzaki, Documente, supl. 1, vol, II, 350).
Diplomatii i publicitii Francezi crecleau cd clan Napoleon n'a reuit sd
ocroteascd Principatele Dundrene (Principatele martire" cum le numete Casso. V.

Rusia la Dundre p. 148 etc.) dela pretentiunile i poftele Ruilor, atunci soarta
lor naturald trebuia s le aducd sub sceptrul Habsburgilor (Casso 1. c. 173)
Pradt scria, (Congres de Vienne, II, 4) : ,Peut-etre le moment tait-il venu de
terminer toutes les querelles, auxquelles depuis quarante ans la Valachie et la
Moldavie ont donne lieu, qu'on les eut annexees a l'Autriche a la charge

encore de les civiliser et de les rendre a l'Europe, en les rapprochant de la

civilisation, il n'y aurait que du bien pour tout le monde.
II faut prevenir l'invasion toujours imminente de ces deux pays par la
Russie, elle vient encore de s'en rapprocher par l'acquisition de la Bessarabie.
Evenemintele neprevAzute de Czartoryjski, au schimbat pla nurile lui. DupA

Austerlitz, Austria a incheiat o pace separatd cu Napoleon i Curtea Imperiald din Petersburg era plind de indignare in fata acestei josnice trAdAri,, a
aliatului sdu.
Czartoryjski a alcdtuit la 1806 un alt memoriu cdtre Tarul Rusiei, cerand ocuparea i anexarea imediatd, vfrd nici o intarziere", a Moldovei i
Valahiei pand la Dundre, care trebuia sd fie viitorul hotar al Imperiului rusesc I).

La miazd-zi de Dundre trebuia sa se creeze un stat cretin (adicd slay)

mare i puternic, sub protectoratul Rusiei. Intregul program al ocupatiei militare a Principatelor Dundrene a fost alcMuit de printul polon de origind lituan, cu minutiozitate uimitoare, ardtand chiar i numdrul armatei ruse, care
ar putea sa ocupe uor principatele 100.000 de soldati.
Atentia lui Napoleon, indreptatd spre orient, parea foarte primejdioasd
pentru Czartoryjski, care gAsea c ea este in mod egal ddundtoare atat in cazul unei apropieri cu sublima Poartd, cat i in caz, dac el ave intentiuni de
cuceriri in orient ; crearea unui Stat sub protectoratul rusesc la miazA-zi de
Dundre dupd paserea lui Czartoryjski, ar fi putut servi ca cea mai bund i
efectivA stavild impotriva nAzuintelor i intrigilor franceze 2).
1) 11 semble done clue le seal plan convenable a suivre pour la Russie, sur un changemente futur
dans !empire Ottoman serait d'y etablir des tats separs, jouissant des formes de l'independance, quant a
leur regime intrieur, mais sous Ja souverainete de la Russie, et sous l'egide de sa protection. On excepterait
do nombre de ces etats les pays que la Cour Imperiale croirait a sa convenance de s'approprier entierement
teis que la Moldavie, la Valachie et la Bessarabie.
Outre les ressources de tout genre qu'offriraient ces provinces a la Russie par la nature, la richesse
et Pabondance de tears productions, le Danube, qui les borde dans toute leur tendue, deviendrait tine IronHere infiniment plus solide que n'est actuellement le Dniester". Memorial din 11 Ianuarie I806, publicat in
Buletinul Societtlyi Imperiale de Istorie" Vol. 82, p. 254, SPB.
s) V. Casso, Rasta la Dundre, p. 11.

www.dacoromanica.ro

156

BASARABIA

Acest plan a fost pus in apliare, cu aprobarea Tarului, de Baronul Budberg, succesorul lui Czartoryjski, Ministrul Afacerilor Straine al Imparatului
Alexandru I i dumanul cel mai neimpdcat al lui Napoleon.
Pentru a clarific mai bine principiile politice ale Tarului Alexandru I, nepot
i elev credincios i devotat al bunicei sale Ecaterina, trebue s ne amintim toate

stadiile acestui proces istoric, acestui Drang nach Donau-Tarigrad 1), care,
nscandu-se in conceptia politica a marelui reformator al Rusiei Petru cel Mare,
a avut desvoltarea sa psihologica, ne ajungand nici chiar in zilele de azi la
punctul lui de culminatie 2).
Prima incercare a Tarului Moscovit de a *run& iii nhotarele Imperiului
Otoman a, a avut pentru dansul i pentru tara lui consecinte foarte triste. Dupd
campania in Moldova, Petru, aparand in Varovia si intampinat cu felicitari,
spunea Norocul meu ca am primit numai cinci zeci lovituri cu batu, in loc
s primesc o sutd" a). Acest om integru nu tia ce este jena.
Cu toata propaganda fcuta, ce e drept, destul de primitiv 4), de emisarii

lui Petru in pile balcanice i mai ales, cele slave, cu toata tradarea aa de
fatala pentru Moldova, de Domnul Moldovei Dimitrie Cantemir 5) (tratatul incheiat intre Petru i Cantemir in 11 Aprilie 1711, la laroslau, in Galitia), planul Tarului Moscovit a quat complect i nereusita lui a avut un rasunet la
Marea Neagra, prin pierderea Azovului. Cat de apocrific este socotit de scriitorii rui testamentul lui Petrut totui nirneni nu poate nega ca in chestia orien-

tall toata politica ulterioara a succesorilor lui Petru, a fost calauzita de ideia
predominantd a augustului extremist stpanirea Marei Negre i, ca acord
final

Constantinopolul si Dardanelele

I.).

A doua incercare, mai norocoasa pentru rui, a hit la 1730. Generalul

rus von Munich a infrant armata turceasca la Stayuceni. Rdsboiui s'a ispravit
cu pacea dela Belgrad.
Al treilea rasboi ruso-turc, dar, dupa teoria istoricilor rui, primul rasboi
ruso-turc, durd dela 1768 1774. Rusii au ocupat Hotinul, Iaii, Galatii, Braila,
Benderul, Ismailul, Chilia i Achermanul. Din rasboiul acesta, Ruii au eit bi1) V. prof. N. lorga. (Chestiunea Dunarel. Valenii de Munte 1913, p. 100, 106, etc.), pomeneste c9. lui
Sviatoslav,principele rus, se atribue nhzuinta de a realiza nintAla forma ruseascA a idealului moscovit de mai
tarzitto, crearea marelui imperiu dela Nipru 1 OTIS Ia Constantinopol. Aceasta teorie de origins tendentioasa
panruseascs nu este dovedita de loc de lzvoare stiintifice st in nrice caz este opera istoricilor ru41.
i) V. N. Dascovici. La question du Bosphore et des Dardanelles. (Les R jsses devant dyzance), Geneva, 1915,

3) V. Va14evski. Petru-cel-Mare", &tip ruseascd, p 89.

4) V. Brackner. Istoria lul Petru-cel-Mare. Vol. 11, p. 147 148.
5) Prof. untversitar Cociubinski (un basarabean din Ackerman) in lucrarea lui Relatitle Rafilor sub
Petru-cel-Mare cu slant( sudlci i Romdnii". (Odessa, 1867, p. 45), spune : Dimitrie Cantemir ii asigura interetitle personale, dar afara de cliinsul numai putini din anturajul lui stiau ca el pune in joc intregul viitor al
tarii liii i ca riscul primejdios cadea numai pe Moldova". 13) Prof. lorga (Histoire de Roumains, Bucarest
1922, p. 185), explica purtarea lui Cantemlr prin tineretea si neexperienta lui, insa Cantemir, ntscut la 1673.
avea la 1711, 38 ant, viirsta destul de coapt, mai cu seamit pentru un Domn. tCantemir nitsc. 1673, m. 1723).
c) V. Tratatul dintre Dimitrle Cantemir, Domnul Moldovei i Petru-cel-Mare (Tarul Rusiei din 13 Aprilie 1711
art. II, III, IV, VI, VIII, X, XVII. v Acte 1 documente relative la istorla renasterei Romaniei, publican'. de
D. A. Sturdza 1 C. Golescu Vartic, vol. I, p p. 16-17. d) Pr. Trubetkol. Naratiunlle despre neamul princlpilor Trube(koi, p.p. 179, 180, etc., SPB 1891.

9 V. Prof. N. Iorga. Chestiunea Dundrii. Valenii de Munte 1913, p.p. 224-223.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

157

ruitori, i dupd pacea dela Cuciuc-Cainardji din 1774, afard de multe achizitii

teritoriale, au cdpdtat i dreptul de a proteja pe cretinii din Imperiul Otoman. Acest drept insemnd nu numai recunoaterea legAturei naturale intre
Imperiul rusesc, cel mai mare in lume Stat pravoslavnic, cu popoarele ortodoxe din intregul orient al Europei, ci i, ceeace a fost pentru Rui i mai important, posibilitatea, de a incheia relatii mai apropiate i mai stranse cu toti
cretinii din tarile ocupate de Turcia, cari erau nemultumiti de soarta lor,
sau, cari avean poftd de aurul rusesc, aa de sonor i de atrdgAtor.
Propaganda ruseascd i pan-slavd a inceput in mod mai vast, mai indrdsnet decdt inainte 1 recruta din zi in zi tot mai multi aderenti i agenti zeloi, dezinteresati personal sau cumpdrati 1).
In anu11787 a izbucnit un nou rsboiu intre Rui i Turci, care a durat pand
la 1791. Suvorov a infrant pe Turci la Focani i Rmnic, Ruii au luat Chilia,
Tulcea, Isaccea, Ismailul. Pacea dela Iai a sanctionat punctele tratatului din Cuciuc-Cainardji i a dat Ruilor Crimeea, Tamani, Oceacov i stepele de pe malul sang al Nistrului. Prima treapta a scdrei, care duce la portile Constantinopolului a fost luatd, dei rezultatul acesta nu corespundea greutdtilor i cheltuelilor suportate de Rui. Turcul plAtea, iar Moldova murea de foame, de boli,
de sarcini grele i neajunsuri in tot timpul ocupatiunei ruseti.
Planul mdret 1 fantastic al reconstruirii Imperiului Bizantin, sub coroana niandr a nepotului Ecaterinei marele Duce Constantin 2), preocup
mult pe 'farina Rusiei. Orizonturi largi, prea largi se deschideau inaintea
ochilor acestet iemei in(irdsnete i energice, de origind germand, cu caracter despotic i ipocrit, care dorea s ridice imperiul ei la o inaltime de neatins pentru
supuii ei barbari.
scria Sabatie de Cabre, Ducelui de Choiseul,
Imprdteasa Rusiei",
numai viseag, vorbete i gandete la cucerirea Constantinopolului. Acest delir
o aduce la convingerea ferind cd flota ei, care de altfel nu reprezintd nimic,
ar puted sd terorizeze capitala Imperiului Otoman" 3).
Dupd pacea dela Cainardji, Ecaterina a imbrAtiat i mai mult ideia veche
a lui Petru-cel-Mare de a rscul pe supuii cretini ai Imperiului Ottoman,
de a curati cu ajutorul lor calea spre Constantinopol i de a reinvia monarhia
veche a Paleologilor. Ideia aceasta a fost intrupatd de cdtre ImpArdttasd intr'un
vestit proiect grecesc", 4) care a preocupat-o in modul cel mai serios pand
la moarte. Ea nu putea s uite scrisoarea Feldmarealului von Munich, care la
1762 scria Impardtesei: Eu pot dovedi cu date bine documentate Ca' la 1695,
cnd Petru-cel-Mare a asediat Azovul i pand in momentul mortii lui la 1725,
adic in curs de 30 de ani, el n'a avut decdt o singurd nazuinta de a cuceri
I) V. Prof. A. Coclubinski Graf. A. Osterman i parcelarea Turciei". Ocless 1, 1899
al V. Testamentul Impdratesei Ecaterina II. Memoriile Imp. Ecaterina II, SP. B. 1907, p. 720.
a) Walizewskl. Ecaterina II, editia rus. SP. B. 1908, p. 407-408.
4) Wallzewski. Imp. Ecaterina, p. 248-249.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

158

Constantinopolul, i cea mai fierbinte dorintd de a alunga din Europa pe pdgAnii

Turci i Tdtari i de a reconstitui Imperiul Bizantului" 9.
Insd nu toti din anturajul Semiramidei Nordului" (porecla linguitoare
a lui Voltaire) impArtdeau ideile suveranei. Conte le Panin, de pildd, socotea cd
ideiareconstituirei Imperiului Bizantin este o simpld nebunie. Cneazul Potiomchin

insd, la 1777, lucra impreund cu Impdrteasa asupra planului definitiv" al

cuceririi Tarigradului. In scrisoarea din 10 Semtemvrie 1782, Ecaterina scria
Impdratului losif II "Sunt sigur c Maiestatea Voastrd nu-mi yeti refuza concursul D-vs., pentru reconstituirea Imperiului Bizantin i pentru aezarea la
tronul imperial a nepotului meu Marele Duce Constantin" 2).
Linguitor abil, Grimm, unul din multii corespondenti ai Imprdtesei,
cunoscand mania ei, a inceput a o numi in scrisorile sale Imprdteasa Grecilor.
La 1781, Ecaterina a comandat o medalie cu care micul Constantin, Impdratul Daciei i al Bizantuluk se plimba pe malul Bosforului. E curios cd acest
rol de Rege al Daciei", care a fost atribuit Marelui Duce Constantin de cdtre
bunica lui, n'a dispdrut cu moartea ImpArdtesei. Consulul Rusiei la Bucureti,
scria la 3 Noemvrie 1807 : Depuis quelque temps il s'tait rpandu ici le bruit
que la Transylvanie alait etre cedee par la Maison d'Autriche et jointe a la Mol-

davie et a la Valachie sous le nom de Royaume de Daces" pour appartenir

au Grand Duc Constantin de Russie" (Pr. N. lorga. Acte i Fragmente II, p. 433).

Contele Segur, cu care Potiomkin a vorbit mult despre planurile Ecaterinei, scria la Versailles : noi ne-am deprins in aa fel cd Rusia intreprinde
nite aventuri din cele mai riscante i c norocul o ajuld, cd nu putem de loc
calcula, dupd toate regulele tiintei i artei politice, toatd activitatea viitoare
a acestei tali" 3).
In ateptarea viitoarelor victorii mai strdlucite, Ecaterina anexeazd la 1783
Crimeia. Fiind acolo la 1787, impreund cu Imparatul losif II, Ecaterina Ii aratd
escadra ruseascd gata de plecare, subliniind cd dela Sevastopol i pand la
Constantinopol nu e distantd mai mare deck 48 ceasuri.
Aici, in Crimeia, a fost hotdrit de cdtre Ecaterina, noul rasboi cu Turcia.
ImpArdteasa a fdcut tot ce era in putinta ei ca sd forteze pe Turcia sd-1 declare. CAnd Potiomkin a luat Benderul, iar Suvorov Ismailul, Tarina Rusiei a
innebunit de bucurie, repetand c istoria intreagd nu mai cunoate asemenea
fapte glorioase i eroice 4).
Moartea Impdratului losif H a pus capdt acestei bucurii. Regele Prusiei,
acest Dumme Teufel", cum il mAngAia Ecaterina, care, firete, in accesele ei
de manie injura in limba materna, n'a fost dispus s joace rolul admiratorului
devotat al acestei femei, a a de rasfatata de barbati linguitori i prea supui. Dupd
I) Bfisching. Magazin fr Historie und Geographie, XVI, 413-478.
fl Arneth. Joseph II und Catharina von Russland", 143.
3) Dpeches de C-te Segur

4) Prof. Bruckner. D:e Einnahme von lzmail". Baltische Monatschrift, Neue Folge, II, 556; Valtszewski, 445.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

159

pacea dela Iai, Ecaterina n'a micorat deloc pofta ei endemica de cucerire a
Tarigradului i mereu vorbea de efectul pe care-1 va produce in intreaga Europa
vestea despre bombardarea acestei capitale a viitorului Imperiu pan-slav.
Aceste visuri fantastice o insotesc pe Ecaterina pand la moarte.
Succesorul Ecaterinei, Imparatul Paul I, in mod demonstrativ, nu se prea
interesa de chestiunile de care se interesa mama lui. El dorea sa cucereasca.
India i aproape uitand Constantinopolul, repeta Bengalia" !
In anul 1806, Franta ducea prin reprezentantii ei diplomatici la Constantinopol, lupta pentru numirea Domnitorilor in tarile Romaneti, potrivit vederilor ei in chestia numirilor Moldaviei i Valahiei. Atuncea, cum tim, la noi
continua perioada trist i ruinoas pentru demnitatea noastra nationala, epoca
Fanariotilor. Fiecare putere mare de atunci, adica. Rusia, Anglia, Franta, Austria,

Prusia, in persoana ambasadorului depe langd Poarta Ottoman, avea candidatii ei, uneltea, intriga i lucra din rasputeri pentru reuita politicei ei proprii.
Candidatii la scaunele domneti din Bucureti i Iai se schimbau ca in caleidoscop. Aceti greci, cari prin sprijinul antreprenorilor platiti i prin intrigi
i cele mai murdare mijloace, deveneau Domni" ai Moldovei i Munteniei, ramaneau ciocoii nu numai ai Turcilor ci i ai protectorilor lor, ambasadorilor
Marilor Puteri.
La 1802, Rusia a reuit s obtina fagaduinta Portii Otomane c domnitorii tarilor romaneti I), vor fi numiti pe termen de 7 ani 1 nu vor fi destituiti fr intelegere prealabild cu Rusip. Atunci s'a facut numirea a doi gospodari : Moruzi 2) in Moldova i Ipsilanti in Muntenia. Amandoi au fost slugi
devotate ale Rusiei. Ambasadorul francez n'a protestat, ins, pe urma, cand s'a
convins Ca' Ipsilanti, i, mai cu seama Moruzi, lucreazd pentru interesele Rusiei
i in contra Frantei ; indignarea francezilor a marit energia lor pe malurile Bosforului i, trei saptainani dupa sosirea noului ambasador francez Sebasti ini la
Constantino pol, la sfaritul lunei August in 1806, sultanul a destituit pe amandoi greci-gospodari i a numit in Moldova pe Calimaki, roman grecizat, draGospodarii fanarioti din Moldova i Valahia n'au avut nici un drept de a se nu zi Domni", de
oarece acest sens istoric 1 national at titlului nu corespundea de Inc caracterului functiel lor ; tot aja acesti
Greci n'au avut nici un motiv de a se nurni printi", fiinda titlul acesta avea trdsAturi caracteristice, bine
precizate in jurisprudenta nobiliara ji in heraldica e,rronean5. Gospodarii fanarioti erau numal functionari
numiti de st'Spdnul lor i gonti sau pedepsiii de dnsul atunci Cand le venea poft'A. Chiar i rangul turcesc
de Bei", pe care-I aveau ternoorar, cata vreme erau in functiune, gospodari, greci in Moldova si Muntenia, era
mai inferior deciit rangul de PaiS, care i el nu corespundea deloc titi riui occidental de Print".
19) Alexandru Moruzi, fratele lui Dumitrache Moruzi,unul din viitoril actori ai tragediei desmembrAril
Moldovei, care s'a isprrivit cu decapitarea lui, rmnea la Constantinopol, unde lucr in folosul familiei 1 al
Ruilor. Rolul lui la anexarea Basarabiei de Rul, este discutat de istoricii Rom'ani, pe cilnd nepotii lui din
Rusia se Wean totdeauna cu insemnStatea acestri rol, numind cu mdndrie pe Dumitrache initiatorul acestei
anexilri" (V. Casso, p. 138 n. 2; Pompilitt Eliade. De l'influence Franpaise sur l'esprit public en Roumanie.
Paris 1898, p. 113.

In Rusia, familia Moruzi a fast recunoscut ca princiaral numai la 1893 (Ucazuri imperiale d'n 9 lunie
i din 10 August i905). V. Vasilievici. Familiile titrare. SPE. 1910 I, p. 31 i Ermerin. La noblesse tltre de
1'Empire de Russle, p. 202, 31 4. La departamentul Heroldiei din Petersburg se pAstrau petitlile membrilor familiei, cari, sbbliniind rolul lui Dumitrache Moruzi, decapitat pentru apararea Intereselor Rusiei, cereau recunoajterea familiel in demnitatea de cneaz".
1891

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

160

gomanul Portii, iar in Muntenia pe grecul Sulu ; Hangerli a fost numit mare
dragoman la Poartd tustrei adepti fideli ai politicei franceze. Napoleon, prevznd posibilitatea invaziunei rusesti in principate, a trimis pe un ofiter polon din armata francezd Falcovschi 1), care ave sarcina de a parcurge toatd
frontiera Moldovei la Nistru dela Hotin i pand la Marea Neagrd si in acela
timp de a aduna toate informatiile necesare despre armata rus de pe malul
stang al Nistrului. Sebastiani prevedea si el imposibilitatea de a retine in viitor cloud principate crestine, Moldova i Valahia, cu situatia lor geograficd
asa de importana pentru planurile vecinilor lor, i ad de grea i nenorocitd
pentru Principate in stdpanirea i subordonarea Portii i era de pdrere ca aceste
Principate sd fie adjustate Austriei numai s nu le ia Rusia 2).
Dui:4 interesele politicei franceze, Principatele trebuiau s joace rolul unei
momeli de apropiere intre Franta i Austria.
Ambasadorul Rusiei Italinschi, insd, nu dormea 1 el, ci lucra din rdsputeri
si paraliza cat putea rezultatele energiei i indraznelei lui Sebastiani. La 15 Octomvrie 1806, Sutu si Calimachi au fost destituiti, iar Moruzi i Ipsilanti numiti
din nou. Poarta evita cat putea ciocnirea cu Rusia. Cea din urmd, ins, primind satisfactia complectd :J), nu s'a astampdrat ; Ministrul Afacerilor Strdine
Baronul Budberg, insArcineazd pe consulul rusesc la Iasi, Radofinichin 4), de a
organiza o agenturd secret in Moldova si Valahia, care ar pregali opinia publicd pentru ocupatiunea principatelor de Rui. In acela timp Rusia, prin nota
adresatd Marilor Puteri europene spune cd : Maiestatea Sa Imperiald", adica.

Tarul Rusiei a ordonat armatei sale" s ocupe provinciile" (nu Principatele)

Moldova i Valahia, ardtand si motivele acestei mdsuri : pregtirile militare
ale turcilor in cettile lor, stingherirea navigatiunii rusesti la Marea Neagr,
aparitia armatei turceti pe malul stang al Dundrii, necesitatea de a pune frontiera Rusiei in apdrare" impotriva insultelor", si de a proteja privilegiile"
popoarelor subjugate, zddrnicind proiectele inamicilor Rusiei 5).
Motivele adevdrate, firete, au fost cu totul altele. Rusia, avand in vedere
starea grea financiard a Turciei si nepregAtirea ei pentru un rsboi lung si greu,
gdsea momentul foarte favorabil pentru realizarea proiectului lui Czartoryjski,
prelucrat de Ministrul Afacerilor Strdine in Rusia, Baronul von Budberg i
aprobat in integime de Impratul Alexandru I. Ocuparea principatelor Dundrene,
rdspandirea influentei rusesti asupra tuturor popoarelor crestine din Imperiul
Otoman, rdscoala acestor popoare, zdddrnicirea influentei franceze la Constantinopol si, ca rezultat Crucea Sf. Vladimir pe cupola Sf. Sofie, adicd realizarea
visului megaloman secular rusesc.
9 Hurmuzaki, supl. I, vol. II, p 346, 351.
2) Hurmuzaki, supl. 1, vol. II, 359.
:1) V. Casso, Rasta la Dunre, p. 21, 22, etc.
4) Caracteristica acestul ,grec tres fin astucieux.." v. Hurmuzaki, vol. 3, supl. I, p. 134,135, etc.
5) Dans ces circonstances, Sa Majeste Imperiale a senti la ncessit de mettre ses propres frontieres
a Pabri de touts, insulte, de protger les peuples dont elle a promis, du consentement de la Porte, de conserver

les privileges et de prevenir et dijouer les projets des ses ennemis; en consequence elle a ordonn a son armee d'occuper les deux Provinces de Moldavie et de Valachie... (N. lorga. Acte i Fragmente, 11, p. 412).

www.dacoromanica.ro

ANEXA REA

161

In ziva de 11 Noemvrie 1806, Generalul Michelson in mod absolut neatep-

tat pentru Turci i Moldova, a trecut fdra nici o declaratie de rsboi ci amicalmente" Nistrul langd Movildu i la 15 Noemvrie a luat cu ineldciune, 1)
fr nici o resistenta cetatea Hotinului. Ambasadorul rusesc la Constantinopol
Italinschi, plin de mirare, afldnd faptul acesta nenteptat i pentru dansul, a
incercat sd explice Portii purtarea lui Michelson prin diferite silogisme diplomatice 2), insd Michelson tot inaintd, ocupand in mod consecutiv laii, Galatii,
Focanii, Bucuretii.

Turcia istovitd, zdruncinatd de galcevi i rscoale, cerea pace, altmintrelea

sultanul risca tronul.
Dar i Rusia avea nevoie mare de pace, simtind bine posibilitatea aproape
inevitabild a rdsboiului cu Franta. 3) Napoleon nu ascunded dorinta lui de
a precith situatia Rusiei, care trebuia, dupd pdrerea lui, s rdmnd in Asia,
Europa rtridnnd pentru popoarele europene, in frunte cu Franta 4).
Diviziile ruseti dela Dundre i din Principate reprezentau pentru intreaga
armatd rusd o forta considerabild, care nu puted sd lipseascd Ruilor in caz
de ciocnire cu Napoleon.
Opinia publicd ruseascd, e drept pe atunci foarte slabd, totui, cered terminarea rdsboiului cu Turcia i incheierea grabnicd a pAcei.
Reprezentantii puterilor streine, acreditati la Petersburg, socoteau acest

rdsbOi cu Turcia ca apolitic" i imoral" 5).

Rezultatele foarte slabe ale operatiunilor militare, massa mare a victimelor,
in majoritate morti de boalele molipsitoare 8), au fost cauza c rsboiul cu
Turcia nu se bucurd de popularitate nici chiar intre tineretul militar din Rusia.

Oamenii de stat din Rusia invinuiau pe neamtul" Baron von Budberg,

cd el a fost autorul acestei aventuri", pe cam!, cum spune Casso, adevratul
instigator al ocupatiunei principatelor, a lost un patriot polon Czartoryjski.
Intre aceti oameni de stat, Contele Vorontov, un bun cunoscdtor al fragilittii
tezaurului rusesc i al cheltuielilor enorme, suportate de stat, aved teamd, cd,
in cazul cel mai favorabil pentru Rusia, ea va dobandi o frontierd nota la
Dundre, pe care va trebui s'o apere numai cu cea mai mare greutate, cu atat
mai mult, cu ctt o asemenea frontierd intinsa pite s devie, in caz de rdsboi
european, o povar grea pentru interesele generale ale aprdrei nationale.
1) Cieneralul Michelsohn primise ordin dela ImpArat 55 intre in Moldova fArA declaratie de rdsbolu, ce-

rand comandantilor cetatilor turcesti invoirea de a trece prin Ora spre a merge in Dalmatia. I se poruncise
in chip hotritor sA ia retatile prin mitloace prietenesti" ; c'tait un nouveau mot dans le dictionnalre de la
guerre" spune Contele Langeron. (V. Hurmuzaki, vol. III, supl. I, p 109). CetAttle Hotin, Bender, Ackerman,
Chilia furS ocupate de Busi fArft cea mai micA impotrivire, din contrA, Turcii asteptau pe Rusi cu cafea 1)1
clubuc". (V. Rosettl Arhiva Senatorilor" Analele Academlei XXXI, p. 460).
2) V. Scrisoarea lui Italinskl cAtre dragomanul Hangerly, Casso, Rusia la Dundre, p. 4, n. I.
8) V. Casso. Rasta la Dundre, p. 91.
4) V. Bradt. Du systeme permanent de PEurope a Pigard dela Russie, 77.
5) Joseph de Maistre. Correspondence diplomatique I. 25, Casso, 93.

6) Les Russes meurent comme des mouches dans ce climat si contraire a la temperature, a laquelle
ils sont accoutumes". (V. Arhiva Principelui Vorontzov XVII, p. 205t. Cred CS starea rea sanitarA. a armatei
ruse a fost cauza adevAratA a acestei mortalitAti, sl nu atAt clima. Despre Clima Valachiei si Moldovel si
despre asa zisA bubA" valahA etc.". V. H. Witte, dr. in medicinA (in limba tuseasce). S. P. B., 1842.

II

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

162

Conte le Benckendorf i el nu ascunded pdrerile lui pesimiste in aceastd

privintA i in scrisoarea adresatd contelui Vorontov 1) spuned cd declararea
rAsboiului este un lucru upr, insA, cel putin, trebue sa ai un plan pentru a-I
conduce 1, mai ales, pentru a-1 isprvi".
Amiralul Mordvinov, om de stat, vestit prin francheta i sinceritatea lui,
in memoriul prezentat Impdratului Alexandru I, ardtd cd Rusia este destul de
mare i cd, in loc de a anexd provincii noui i streine, ca Moldova i Valahia,
statul rusesc ar trebui sd depunA toate sfortarile lui pentru imbunatatirea ci
desvoltarea teritoriului existent. Bine le Imperiului rusesc nu cere de loc dobAndirea Moldovei i Valahiei, din contra, numai pstrarea patrimoniului national,
ap de bogat, poate s aducd gloria adevArat i lauda posteritatii". Ap vorbed
Tarului nteleptul amiral Mordvinov, fost ministru de marind i viitorul Prepdinte al Societatii libere de studii economice".
Dar exist i o altd tabArd, nu mai putin numeroasA, in fruntea cdreia a
fost cancelarul contele Rumeantov, acest Rumeantov, care se lAud cA lupta cu
Turcii este meseria ereditarA a familiei lui i care nu puted nici de cum sd renunte
la planurile vaste i fantastice ale Ecaterinei, privitoare la orientul Europei.
In pacea apropiatA cu Turcia", spune Casso (p. 95) Rusia a fost nevoild sd caute acum nu echivalentul sacrifichlor depuse, ci mAcar mAngaiere
pentru visurile ei nerealizate i sperantele pierdute".
Rusia, care cunoted foarte bine tratattle cari stabileau drepturi numai
de suzeranitate 2) ale Turciei asupra principatelor Dundrene, Moldova i Va-

lahia, cered dela Turcia anume aceste principate i le prived deja ca o proprietate dobAnditd. La Russie ne pouvait renoncer a ces trois provinces (Moldavie, Valachie, Bessarabie) et ne cederait pas un pouce de leur territoire (Depep contelui Suva lov, V. Casso p. 85 No. 1). In caz, spuned Colencourt, dacA
Rusia va fi nevoitA sa le evacueze, va crede cA pierde o provincie ruseascd".
(V. Casso, 65, No. 2). Inalta Poartd, care nu atat de mult, in timpul pAcii dela
Carlovitz constata lipsa ei de drept de a dispune de teritoriile Moldovei i Munteniei, acum nu contraziced in mod principial nimic, ci intr in targueli 1
numai nu se arAt dispusd de a cedd tot ce i se cerea.
Violarea frontierei ruseti de cAtre Napoleon i-a fortat pe Rui de a fi mai
domoli, i danii, cari cereau Moldova i Muntenia, pe urmA Moldova, apoi
Moldova pand la Siret, acum erau gata sd se impace numai cu Moldova dintre
Prut i Nistru, aceastd parte mai mare i mai fertild a principatului Moldovei,
care, in fine, a fost smulsA de dAnii din trupul viu romnesc i denumitd
Basarabia" 3).
1) V. Casso, p 93.
5) Talleyrand socotrA chiar suzeranitatea Portli Otomane asupra Moldovei i Valabiel numai nomlnala" (V. Casso, p. 9, a. 2).
3) Basarabia in cursul veacului al XIX n'a putut sA. Soace acest rol, care i-a fost predestinat de Ruti
si la care a fost men tA dupA tratatul din Bucure0i. Pe urrna s'a clarificat ca ea nu va fi aceastd prima treaptd

pentru cuceririle posterioare ale Rusiei in peninsula Balcanied. cd ea nu va servl ca o etapd de tranzifie in
avOntul agresiv rusesc spre Bosfor". (V. Cesso, Rusia la DunAre, p. c28).

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

163

In ziva de 28 Maiu 1812 tratatul, dupd multe convorbiri, a fost iscAlit 1

strAvechea regiune romaneascd a devenit i, se credea, cd pe veci, intai
oblastie" i mai pe urmd gubernie" ruseasca, tot a a cum erau vdzute amandoua principatele cari, dupd pdrerea lor, trebuiau sd devie simple gubernii ruseti. (Printul Prozorovski a fAcut i proiectul impartirii Principatelor in 4 gubernii : 1) Bessarabscaia, 2) Moldavscaia, 3) Valahscaia i 4) Oltenscaia
(Casso, 68).
Nimeni nu-i poate inchipui acum aceastd stare, in care se aflau Principatele
i Basarabia", anexata de rui, dupd sfaritul razboiului. Armatele ruseti nu au
trecut numai priti ele, ci au rdmas aici cinci ani i in acest rstimp poporul

romanesc nu cunoscu nici o zi senina. Intreaga populatie a fost utilizatd in

mod fortat pentru lucrArile extrem de grele de fortificatie, ea muncea, incuralitd

de lovituri, iar ca masura preventivd ca sd nu fugd, era pdzitd de soldati in

noptile grele de desperare, de oboseald i de suferinte. Aceastd populatie muncea
malt, prea mult, peste puterile ei istovite, maned prost, n'aved imbrAdminte.

Ruii au introdus in Principate toate ororile unei robii din cele mai cumplite,
care exista la danii acasd i care Iva fost cunoscutd de loc de populatia liberd
a Principatelor. Jefuitd pand la piele, istovitd de munca silnicd, sldbitd de foame,
supusd tuturor greutatilor timpului vitreg i diferitelor epidemii, populatia pierea
in massd. Ruii au introdus serviciul obligatoriu al populatiei Principatelor in

transporturile militare i practicau in modul cel mai larg i arbitrar rechizitia

vitelor. Putem spune c fruntea nevinovald a martirului
poporul roman
a
lost incoronata de o adevaratd cunund de spini. Dela 15 i pand la 25 mii de
care, fiecare injugat cu patru boi 1 insotit de doi tarani romani, trebuiau sd
fie prezente, ori cand, la dispozitia armatei ruseti, De Meriage in raportul lui
spune cd armata ruseascd a devorat tara, care la inceputul anului 1809 reprezenta o adevdratd pustie" I).
Contributiile bdneti 1 naturale curgeau ca din cornul abundentei. Coman-

dantul superior al armatei ruseti a cerut dela Ipsilanti 80 de pungi de aur 2).
El n'a avut putinta de a satisface aceasta cerere 1 a fugit in Rusia, temandu-se de razbunare. Atunci administrarea Ord a trecut in mod oficial in
mainile Comandamentului militar rus i Generalul Miloradovici cered in mod
regulat in fiecare hind 4.000 de ducati din visteria Statului pentru intretinerea
armatei Ruse ; afard de suma aceasta, el a cerut pentru organizarea spitalelor
ruseti o suma considerabild. Toti negustorii din intreaga tat% erau obligati sd
plateascd un impozit special sub amenintarea pedepsei de a fi expulzati in Siberia. Boierii, afard de sume mari pe cari le plateau dupd capriciile diferitilor
comandati militari rui, erau obligati sd pldteasca i o sumd mare de 1.200.000
piatri dupd starea fiecdruia i postul ce-1 ocupa" 3).
1) Mriage. Aux affaires etrangeres, I Juillet 1811, p. 589.
2) V. Rosetti. Arhiva Senatorilor din CIzisindu, liurmuzaki, Documente, v. I, II, supl. I.
3) In general, boierii erau tratati de Rusi in mod foarte aspru, far uneori si cu un dispret pronuntat.
Spatarul lordache Catargi, intors dela Paris, in 17 Fevruarie 1811, a fost arestat, perchizitionat i dus sub o

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

164

Genera lul Cutuzov, cu cdtcva zile numai inainte de incheerea pcei la Bucureti, in ziva de 25 Aprilie 1812, a cerut plata imediatd dela populatie a

2.000.000 de piatri, iar Ciciagov, in luna lunie din anul 1812, a cerut tot aceia
sumd, care a fost micoratd dupd lungi 1 insistente cereri 1 proteste din partea boerilor.
Moldova, care inaintea venirei Ruilor platea Turcilor tributul anual in sumd
de 3 milioane de piatri, acum trebuid sa pit, teased' Ruilor, cari au devastat
tara in aa fel cum n'au fAcut nici odat Turcii, suma de 8 milioane piatri.
Suma care a fost pltit Turcilor, ca tribut din partea Munteniei, a fost mdrit
de cdtre Rui de cinci ori.
Administratia militard ruseascd in principate ajungea [And la culme in ceeace
prived prada, stoarcerea de bani cu forta, bdtaia de joc, reaua vointd 1 rdutatea.
In schimb ea nu dded populatiei nici ordinea cea mai primitivd, nici siguranta.
Jafurile armatei ruseti de ocupatie tot sporesc i despre aceasta vorbesc

nu numai adversarii notri strdini", spune Casso (p. 64), ci scrie chiar Feldmarealul i comandantul acestei armate, Printul Prozorovski, at-Aland c armata
preface Basarabia" inteo pustie desdvdritd" I). Feldmarea1u1 pune intrebarea
guvernatorului Podoliei Cevkin (Scrisoarea din 28, I, 1808) : In caz dacd hotarul
Imperiului rusesc ar fi Dundrea, oare ar fi folositoare pentru Impdratul, pustiirea
localitatilor din aceste tad ? Dacd aceste provincii iardi se vor intoarce la
Turcia, atunci Poarta va aved mari pretentiuni cdtre Rusia pentru daunele

pricinuite, iar popoarele cari locuesc aci nici odatd nu vor fi binevoitoare intereselor Rusiei".
lat ce scrid amiralul Ciciagov 2) : In aceastd epocd, administrarea tarii
a ajuns la atdta desordine cd foametea a isbucnit in Valahia, provincie care ar
puted sd fie cea mai fertild din Europa. Ca consecintd, s'au ivit boalele molipsitoare i mortalitatea a devenit extremd", i mai departe : Impratul, inainte
de a ma concedia, mi-a dat, pentru ca s ma fac cunoscut, un lung memoriu,
care contined plangerile locuitorilor nenorociti din Moldova i Valahia impotriva armatelor generalului Cutuzov i mi-a spus : Nu mai pot suferi mai

mult asemenea grozdvii". and am venit la armata de Dundre", scrie mai

departe Ciciagov, am aflat di la toate mustrdrile cari se fdceau comandantului
escortA in Rusia. Boerul lordache Roznovanu a fost tras de barbA grin sala Divanului de cAtre un secretar al
lui Crasno-Milosevici, fiindcA a spus categoric CA populatia Moldovei nu mai poate da imediat 20.000 de care
pentru transporturile armatei, i multe alte cazuri. V. R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, Anatele Academiei
XXX1V, 74
75, etc.; V. Hurmuzaki, vol. III, supl. I; Jurnalul Contelui Langeron, p. 321. Les Russes" scrie
Baron de Meriage, ne sont point aims en Moldavie; les boyards ou seigneurs se voient aveCpeine depoullles
par eux de leur consideration et de leur autorite ; leurs moeurs, leurs usages, leur costume, auxquels ils sont
attaches etant l'objet de la rise des officiers russes .(Casso, p. 90, No. 6). Duc Armand de Richelieu, general
guvernator al Novorusiei si al Odessei, spune: En general les boyards de Moldavie que j'ai vus et avec qui
j'al pu m'entretenir, m'ont paru tres loignes de l'tat d'ignorance et de stupidit auquel les Russes affectent
de faire croire gulls sont rduits pour justifier, sans doute, la hauteur et les mauvais traitements qu'ils leur
font essayer et qu'lls ne semblent mrlter en aucune maniere". (Documente. Buletinul societtjii Imperialc
Ruse de Istorie, v. LIV, p. 196).
1' V. Lucrarile Comisiunei Arhivelor din Basarabia, I 333 334.
2) V. Memoires de l'Amiral Tchitchagov, Paris, 1909, p. 360-370

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

165

general Cauzov in aceast privinta, el raspunde : Am sa-i las ochii ca stt

planga" 1).

Ciciagov povestete mai departe : Inaintea venirii mele la Bucureti, trecand prin Moldova i Muntenia, am observat ca multe localitati au fost parasite
cu totul i am aflat ca locuitorii, pentru a evit rechizitlile cari totcleauna i
mereu se reinoiau din partea autoritatilor i pentru a scapa de vexatiunile
obicinuite din partea soldatilor, s'au retras peste granite, iar altii rataceau prin

paduri. Asemenea emigratiuni au avut loc pretutindeni pe timpul cantonarii

trupelor. Disciplina a fost atat de desmatata (scazuta), ca jaful i prada au
devenit pour ainsi dire, a l'ordre du jour". Dar, oare trebue s ne miram de
abuzurile soldatului, daca comandantul general al armatei a prefacut Bucuretii

inteo aka Ca pua i nu s'a ocupat absolut de nimic, afard de plcerile

lui

personale 2).

Nu trebue s uitdm ca cuvintele sus citate au fost scrise nu de un oliter

oarecare din armata ruseasca sau de un strain, care dorea sa critice pe moscoviti i-i insemna impresiile lui volante, ci le scria Feldmarealul Printul Prozorovschi i Amiralul Ciciagov, amandoi investiti cu o incredere osebit a Imparatului Alexandru 1, i amandoi Generali Comandanti ai Armetelor ruseti
(Ciciagov a fost numit in luna Aprilie 1812 in locul lui Cutuzov) ; Med nici o
indoiala ca ,ei cunoteau bine starea lucrurilor i /pail putut fi banuiti ca exagereaza in mod tendentios caracterul nefast, catastrofal i ruinos al administrrii militare ruseti.
Englezul Wolsch, care a vizitat Principatele la inceputul anului 1820, spune:

Eind din mahaIalele Bucuretilor, am vazut multe cladiri in ruine.

Cre-

deam ca toate acestea sunt facute de Turci, insa mi s'a spus ca din contra, aceasta este opera Ruilor din 1806" 3). (Cuvantul din contra" este foarte caracteristic in gura englezului).
Ministrul de Externe al Frantei scria. Contelui de Fay de Latour-Maubourg,
la 31 lanuarie 1812 4): Poarta era convinsa ca Moldova i Valahia, zdrobite
de impozite i vexatiuni in timpul ocupatiunilor ruseti, erau nemultumite de

acest jug". Tot ce au suferit aceste provincii va uura expeditia turceasca.

Basarabia a fost totdeauna devotata lor. Tot ce a fost teritoriu otoman este
foarte slab unit cu Rusia i des regreta stpanirea veche".
Contele de Rochechouart, aghiotantul lui Cutuzov, raporteaza Generalului :
1) Casso. (Rusia la Dundre) spune Ca aceste cuvinte Cutuzov nu putea a le spuna i ch aceasta este
o nscocire din partea istoricilor romni,
pe and cuvintele acestea stint citate de insusi Clciagov, un rus
indiscutabil, contimporanul lui Cutuzov i pneral-comandant al armatelor rusesti. (V. Memolres de l'Amiral

Tchitchagov. Paris 1909, p. 36 )

2) V. Jurnalul Contelul Langeron, Hurmuzaki, Documente, v. 111, supl. 1. p. 327. Le premier soin de

Koutouzov en arrivant a Bucarest fut de chercher une maitresse".... p. 381 .. il fit de sa maison un veritable mauvais lieu ... ii etait entour d'escrocs.... c'est au milieu de cette societe immonde qu'il passait sa

vie ...".

3) Walsch. Voyage en Turquie, trad. Vilmain, Paris, 1828, p. 184.

4) Casso Rusia la Dundre. Moscova, 1813, p. 127.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

166

In tot timpul calatoriei mele am fost spectatorul unei mizerii Ingrozitoare

i marturisesc dorinta a rzdtoare de pace a populatiei" 1).
Oare ce fel de compesatie au primit Principatele i locuitorii lor pentru
toate aceste jertfe, atat de mari, pentru toate aceste privatiuni, pentru ruina
generala, pentru toate durerile de nedescris, suferite de ele din partea armatei

eliberatoare ruseti" timp de 5 ani ?

Generalul Ciciagov a constatat numai rabdarea legendara a populatiei
Principatelor : Ati tinut povara rabsoiului cu statornicie i drnicie. Sacrificiile
voastre sunt cunoscute" 2). Sacrificiile au fost i mai mari daca adaogam i
pierderea aa numitei Basarabii" in realitate mai mult decat jumatate a Moldovei.

Dei Ruii aveau un singur scop Constantinopolul i, and apareau in

Principate, se indreptau, atat de departe, firete, cat puteau, numai spre el,
totui nu pierdeau nici odata nici un prilej ca sa nu declare ca danii sunt cei
mai naturali 1 cei mai sinceri ocrotitori ai popoarelor cretine din peninsula
Balcanicd. Pravoslavnicia noastra, a Romanilor 1 a vecinilor marelui Imperiu
slay a fost fatald, incepand dela 1711 i pana in ziva de azi, pentru neamul
nostru.

E foarte interesant de a nota c Ciciagov insui n'a fost de loc partizanul

ideei anexdrii Basarabiei". Socotind partea Moldovei dintre Prut i Nistru,
anexat de Rui i denumit de clanii Basarabia" ca bogata i foarte fertila,
Ciciagov totu o considera prea devastata de ocupatiunea ruseasca 3).
Inaintea pled rii lui din Petersburg, el cerea Tarului ca instructia, primita de dansul, s fie complectata cu Inca un punct : posibilitatea de a renunta
la achizitia Moldovei. In drum, el se &idea in aceast directie i scria Tarului
din Twer, c toate sacrificiile trebue s fie fa:cute pentru a inchei o alianta
ruso-turca. Daca chiar politica noastr ar cere anexarea Moldovei, ai socoti
acest proiect acuma prea anticipat". Ciciagov credea ca cu anexarea Moldovei
pacea nu va fi durabila i ca frontiera Rusiei nu va fi tocmai naturala atuncea 4).
(V. Casso, Rusia la Dunre, p. 149).
Afara de aceasta, Ciciagov credea c daca va avea loc, dupa dorinta
I) Gorialnov. Arhiva generallt a Statului. No.4.328.
Credem cA nu atat de pace cat de evacuarea Principatelor de catre armata rusd.
4) Vous avez soutenu le fardeau de la guerre avec constance et liberalit: Vos sacrifices sont connus.."

3) je demande si votre MajestA veut que la partle de la Moldavie acqulse par ce trait de paix soft
offerte en recompense de Palliance inhime et sincere qu'on leur propose". V. Casso, p. 160.

4) Origina latina a Romanllor, spune Casso (p. 229), dezorientit nu numai pe diplomatil rust, ci chiar
pe slavofili. Asa vestitul scriitor Danilevski sfatuia guvernul rusesc de a ceda Basarabia Romaniei, avfind
in vedere principiut nationalitatii". (Rusia si Europa. SP13. 1'88, p. 442). De aceeasi parere a fost scriitorul rus
Durnovo (13etersburschia Viedomosti). A. Kuropatkin in cartea lui Problernele armatei ruse",
p. 492-494,
v 11, p. E0?, vorbind despre rasboaele ruso-turce, spune ca Rusia a ajuns la sud-est la frontierele ei naturale
chiar in anul 1792, dupa pacea dela Iasi, care i-a dat malul stang al Nistruiui. A. Kuropatkin, ministru de
rAsbol al Rusiei, socotea Nistrul ca frontiera naturala a Imperiului Tarilor,

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

167

Tarului, incheerea pactului ofensiv i defensiv cu Turcii, atunci Basarabia"

trebuid sd fie retrocedatd Turciei ca o recompensd 1).
ImpAratul Alexandru I a respins propunerea lui Ciciagov, ardtAnd cd asemenea cedare ar fi o inconvenienca, mai cu seamd avAnd in vedere cd Turcii
primesc totdeauna complezentele ca marca slbiciunii i a fricei" 2). Ideea nesocotitd a lui Ciciagov, spune Casso, despre retrocedarea Basarabiei s'a fAcut
cunoscutd la Constantinopol i ambasadorul Angliei de acolo Liston a propus
Rusiei in mod oficial sd renunte la Basarabia".
Casso spune (p. 152), cd in caz dacd Ciciagov ar fi gasit negocierile intre
Rusi i Turci neisprvite la venirea Iui in Bucureti, Basarabia in ziva de azi
(1913) n'ar fi fost in hotarele Imperiului rusesc i mai departe : Dacd Ciciagov

n'ar fi fost rechemat la vreme, Rusia ar fi fost nevoit sd dea inapoi Basarabia" anexatd. Rechemarea lui Ciciagov a garantat Ruilor stdpanirea asupra
Basarabiei". Soarta Basarabiei a lost strans legata cu invazia in Rusia a lui
Napoleon. Vestea despre intrarea lui in Moscova deteptase sperantele boierilor
moldoveni i prin mijlocirea lor i cele ale tdranilor din Basarabia (Casso).
Ciciagov a fost de pdrere, el care pute sd se convingd la fata locului,
Ca nici Moldova nici Muntenia n'au fost turceti, dar in acela timp el a fost
cel mai infocat admirator al ideei cuceririi Constantinopolului. AvAnd in vedere
cd imprejurdrile n'au fost tocmai favorabile pentru realizarea acestui plan
indfaznet, Impdratul Alexandru I scria lui Ciciagov : Chestia Constantinopolului
poate sd fie amAnatd pentru viitor. Odatd ce trebile noastre cu Napoleon vor
merge bine, vom reveni imediat la planurile Dvs. Impotriva Turcilor i vom
declara atuncea infiintarea Imperhilui slay sau grec 3).
Poarta Otomand nu puteA s uite nici ea pierderea teritoriului strAvechiu
moldovenesc, care a fost aa de uor i aa de pe neateptate dobAndit de Rui.
Sub influenta victoriilor francezilor la Lutzen i Bautzen, Poarta a inceput sa
nddAjduiascd cd Europa are sd revizuiascd tratatul din Bucureti, iar Incheerea
armistitiului intre aliati i Napoleon la Pleisvitz, in 4 Iunie 1813, i deschiderea
congresului la Praga, a impins pe sultan sd trirnitd acolo un reprezentant, care
trebui sd prezinte pe loc cererea revizuirei. Poarta Otomand i-a adus din nou
aminte cd ea n'aveA nici un drept sd cedeze teritoriul Moldovei, care nu-i apar-

ln privinta aceasta, ea a fost admonestatA nu numai de ambasadorul

Frantei, dar i de cel al Angliei i de internuntiul Austriei Stiiermer 4).
Insd norocul lui Napoleon intrA intr'o eclipsd, iar Imperiul rusesc nu a
fost dispus de a tratA chestia Basarabiei", care a fost pentru el prima treaptd
tined.

pretioasd din aceastd scard, care duceA la portile Constantinopolului. Andreossy,

Iat cc scrise Scalcovski. Revista clzronologlcd a Regiunei Novorustet, Odessa 1838, p. 148.
Cu prilejul rAsboiului cu Turcia, Rus;a administra principatele ocupate Valahia 1 Moldova si chiar
credem posibil anexarea ambelor principate cu Basarabia la Imperlu pentru salvarea acestor provincli dela
o devastare complecte. Ce cinizm neintrecut 'I Dar eine a devastat Moldova si Valahia dna nu acelasl Rust?
1)

2) Casso, p. 161.
n V. Casso, p. 158.
4) V. Casso, p. 166.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

168

ambasadorul francez, raporta guvernului sdu : Inconvenientele ceddrii Basardbiei" sunt deja simtite i comandantul acestei regiuni, inchizncl sau deschizand
frontiera la Prut, dispune dupd dorinta lui de principatul Moldovei. Frontiera

la Prut oferd Rusilor un avantagiu aa de mare, incat Moldova poate sd fie

vdzutd astdzi ca fiind dependentd in mod absolut de bundvointa Comandantului Rus" I).

La 22 Fevruarie acela Andreossy scria : Malul stang al Prutului se inchide din ce in ce mai ermetic sub pretextul ciumei care ar fi izbucnit la Braila
i care nu existd decdt in irnaginatia guvernatorului din Chiindu" 2).
Guvernul Imperial Rusesc simte mereu posibilitatea unui nou rdsboi cu
Turcia i din cauza aceasta indrept toatd atentia spre noua frontierd cu Moldova. Contele Kiselev, intorcdndu-se la inceputul anului 1816, dupd revizia milliard a guberniilor sudice, raporta Impdratului Alexandru I despre necesitatea
imperioasd de a trage frontiera ruseascd peste Prut, in Moldova, ardtand toate
inconvenientele din punct de vedere strategic i administrativ militar ale frontierei existente, adica. a Prutului 3).
Imparatul a rdspuns c Rusia, deocamdat are nevoie de repaos. In mod
involuntar ne yin aminte cuvintele lui Pradt : 4) ImpAratul Alexandru a fost
moderat, el a fost acela care a refuzat Finlanda. El a fost moderat, oare nu el
a luat Basarabia ? El a fos moderat i oare nu el a refuzat Regatul Poloniei ?".
Vestea ratificarii pdcii cu Turcia a ajuns la Smolensk, pe uncle se gsed
atuncea Alexandru, in ziva de 10 lulie, la 12 lulie a ajuns la Moscova i la
14 la Petersburg. Era o bucurie de nedescris, cii atdt mai mult c populatia
afla c Rusia a dobandit o tara fertild i bogatd.
lat ce spunea manifestul Tarului din 6 August 1812 : 3).
Aceastd pace care ne-a fost data de Dumnezeu, a adus foloase strdlucite
Imperiului Rusesc, cuprinzand in hotarele lui suprafata pdmantului bine populat i fertild, care are intinderea ei dele Ackerman pand la gurile rdului Prut,
care se and la o distantd de 9 verste dela Iai, (sic!) i dela gurile acestea pad
la frontiera Cezariand i de acolo spre jos de Nistru, in total aproape 1.000
verste, cuprinzand in ea cele mai vestite celati : Hotin, Bender, Chilia, Ismail,
Ackerman i multe alte orase comerciale". (E interesant cd, conform tratatului din
Bucureti, Turcia a cedat Basarabia" nu Imperiului Rusesc, ci Curtii Imperiale Ruseti" (v. art. V).
Basarabia este o tara frumoasd, Sire" scria Ciciagov lui Alexandra I la
18 August 1812. Ciciagov avea dreptate. Cea mai bund, cea mai bogata 1 mai
fertild parte a Moldovei, a fost rupt din trupul ei de cdtre un vecin de aceea
lege, care pretindea a fi ocrotitorul ei impotriva pAgnului brutal numai din
1) UllanItzkl. Materiaux pour servir, etc.
9 V. Casso, p. 97.

3) V. Zablotzki.Desiatovski, Contete Kisselev, v. 1, p. 35.

Pradt. Du sisteme permanent de l'Europe a regard de la Russie, p. 26.
Co1ectia complecti de legi rusesti 1812, No. 25.199.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

169

cauza, cA soarta istoricA a pus-o in imposibilitate de a-i apAra pAmAntul stramoesc de poftele unui tutor nepoftit i lacom.

Dupa iscAlirea tratatului dela Bucureti, amiralul Ciciagov, care a fost

insarcinat de ImpAratul Alexandru I cu introducerea administratiei ruseti In
noua provincie anexat, a incredintat lui Capo d'Istria, agent diplomatic pe
langa Comandamentul su, alcAtuirea regulamentului provizoriu pentru administrarea Basarabiei". Atunci Rusia nu a avut posibilitatea sd-i batd capul cu
organizarea unui petec de pAmant, de curand dobandit" 1).
Guvernul central din Petersburg nici nu-i dAdea seamA ce reprezintd
Basarabia". Unii chiar credea u ca ea se afld in Caucaz, alauri cu Gruzia 2).
Sviniin, care a fost trimis in Basarabia, a primit, intre altele i insArcinarea de
a Idmuri de ce anume confesiune este populatia Basarabiei 2). El spune c
guvernul rusesc a uitat 4) sa dispuna ca populatia Basarabiei sa depund juramantul de credinta Tarului Rusiei, ceeace s'a facut numai la 1816.
Dorinta mea adevarata este, scrie Alexandru I cdtre Ciciagov", ca sit dau
Basarabiei o administrare, care ar corespunde cu moravurile, obiceiurile i
legile ei : toate clasele locuitorilor trebue s aiba drepturi egale itt ceeace privete motenirea stramoilor". In aceste cuvinte, spune profesorul Casso, cari
confirmau ideia Mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni, se cuprinded recunoaterea unei natiuni deosebite in Basarabia cu toate drepturile ei istorice p
asemenea, mentionarea despre legatura ei de sange cu Roma departatd" 9.
In rescriptul sau din 1818, Imparatul Alexandru I scrie :
Oblastia Basarabiei pastreaza compozitia ei nationala i, prin urmare,
primete i o forma speciala a administrarii... Am vAzut aceasta arit i dacd
Atotputernicul va binevoi, am s'o mai vdcl. Cred cd am sa gasesc In ea, la
fiecare pas roadele institutiunilor mete i impreuna cu aceasta probele zelului
i sarguintei functionarilor, cari vor fi insdrcinati cu conducerea acestor
institutiuni".

Dar Alexandru I n'a mai vazut Basarabia", iar vetile cari ajungeau la
dansul, ii ingrozeau. Abuzurile i administrarea arbitrard, i, mai cu seama,
venalitatea i jaful functionarilor rui, intre cari erau i administratorii cei mai
inalti, ca guvernatorul, toate acestea sileau pe locuitorii Basarabiei, boeri i
tarani, a emigra. peste Prut ; taranii chiar fugeau acolo in masse.
Pentru ocrotitoarea oficiald a cretinilor, cum pretindea a fi Rusia, toate
faptele acestea au fost foarte compromitatoare.
1) Memoriul lui Vieghel, p. 5.
2) V. Vieghel, Memorial, p. 35 ; Casso. Rusia la Dundre, p. 2281 aratii ca Ministerul de Ezierne din

Petersburg la 1840 n'a putut sA gaseasca ChitInAul pe harta Imper'ului Rusesc, iar la 1909 Senatul Rusesc
(Inalta Curte de Casalie) a recunoscut infr'una din deciziile lui ca Basarabia impreunA cu Moldova fAceau
parte din Imperlul Bizantin".
Memoriile Ini Sviniin. Batiuscov in cartea lui Basarabia" scrie (p.p. 103 104): Basarabi4 Inca
inainte de realipirea" (sic!) el la Rusia, din 1812, a fost stains legata cu ea nu numal prin aceeaa lege, ci
si prin rudenia de neant a 'AJAR importante din populatia ei. Aceasta legAturA dubla. cu Rusia gi a gervit cs
cauzA ca Rusia, apArAnd Principatele romne, Moldova i Valahia, si Basarabia, in fine a alipit cea din urma,
ca, cea mai putin legata cu Principatele romane si mai mult legata si inruditi cu Rusia".
4) DupA parerea lui Casso n'a indrAznit" avAnd in vedere starea splritelor populallei
5) V. Casso. Dreptul bizantin in Basarabia, p. 8.

www.dacoromanica.ro

BAS ARABIA

170

Conte le Kiselev raporta Imparatului in mod verbal :

Scriam, Majestate i confirm acuma : Guvernatorul H. nu numai prada

averea, ci suge sangele nefericitilor locuitori din Basarabia. Se vinde orice
functiune, totul are pret i ispravnicii sunt nevoiti s fie nite hoti mai mult
decat altii, de oarece platesc pentru posturile lor dela 20 i pand la 30 de mii
ruble. Ca s va dovedesc cat de nefast este administrarea de azi din Basarabia, ai dori sa porunciti, Majestate, de a va prezint o notita de cati locuitori
au fost in Basarabia la 1812, la incheerea pcei, cati coloniti bulgari au venit
la noi 1 pe urma, cati locuitori au emigrat, preferand jugul turcesc ad de
greu pentru danii, administrarii noastre.
Afara de aceasta, trebuesc cercetate i achizitiunile facute de domnii func-

tionari i imbogatirea lor neproportionald ; din numarul acesta nu exclud pe

guvernatorul Basarabiei" 1). Principele Kurakin scria Ministrului de Politie
Viazmitinov, la Petersburg : Inteadevar, va ti un lucru foarte regretabil daca
aceastd regiune, Basarabia , care pan acum a fost aa de populata i fertila
i a careia achizatiune a costat atat de scump Statul, va fi, in fine, pustiit 2).
A. Storojenco, Inspector Sanitar, trimis in Basarabia la 1829, scrie : Nu
se observa c buna stare a locuitorilor din Basarabia ar progresa, din contra,
cand armatele noastre au ocupat Basarabia, ea se MIA inteo stare mull mai
infloritoare" 3).

Starea taranilor notri in Basarabia" anexata, a fost inteadevar foarte

grea. Ruii, cari priveau cu mirare tin fenomen ne-obicinuit pentru danii,
libertatea tranilor notri, pe cand ai lor erau robi, aruncau pe spinarea bietilor Moldoveni toate sarcinele cele mai grele. Aa de pilda, dupa Sviniin 4),
aceste sarcini se imparteau in doua categorii : cele obicinuite i cele extraordinare. Cele obicinuite au fost : 1) birul care a fost destul de greu ; 2) impozitul
pentru intretinerea potelor cu obligatia de a cladi i de a repara aceste cladiri ; 3) furnizarea fanului i furajului pentru pote ; 4) obligatia de a intretine
podurile i digurile i de a repara drumurile ; 5) furnizarea lemnelor pentru
carantine, institutiunile Statului i functionari ; 6) plata vieritului, stuparitului
i vinritului. Aceste obligatiuni grele", spune Sviniin, nu stint nimica pe langa
altele, ca de pildd : la 1812, taranii au fost siliti s transporte toata painea,
ramasa dela armata ruseasca (peste 15 milioane kilograme) i au cladit pentru
aceasta cantitate magazii ; tot ei au transportat pentru nevoile spitalelor circa
78.000 metri cubi de lemne, au cldit carantine pentru granicerii dela Prut, au
intretinut i intretin i acuma pe socoteala lor pe colonitii veniti in Basarabia,
pentru cari au carat materiale de constructia caselor i munceau la cladirea lor".
Prin casele taranilor se incuartirueazd armata, tranii intretin pichett-le la
granita. Mazilii 1 razeii sunt intrebuintati ca calareti i se AA oricAnd la dispozitia ispravnicilor, neavand timpul necesar de a-i vedea de gospodariile lor.
.1

V. Zablotzki-Desiatovskl. Contele P. D. Kisselev f t epoca lui. Vol I, p. 33.

e)

Memoriile Societa(11 Imperiale de lstorie f ( Antichitafi din Odesa. XXII, 118.

a) Storojenco. Dotal luni de calefforie". Lecturile societalii Imperiale de Istorie 1 Arheologie., 1871,
cartes IV, pp. 41-83.
4) SvInlin. DescrIerea" p. 25.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

171

Garda civild, recrutatd printre tdrani, pdzete impreund cu soldatii grdniceri Prutul, i se chiamd in fiecare sAptArnan. Fiecare pichet se gsete la distantd de 200 pai i se pAzete afarA de grAniceri inn de trei oameni, cari
sunt sub comanda unui mazil. Acest serviciu era foarte greu pentru tArani, cari
sufereau mult 1 de revizori ofiteri rui grAniceri. Pana la 1826 mai exista linia,
vamald la Nistru i carantinele in anumite puncte. Aa dar Basarabia" a fost
stransd intre cloud linii de vdmi i de carantine : cea dela Prut i cea dela
Nistru. Vieghel (amintiri, VI, p.p. 128. 136, VII p.p. 65, 66) spune ca carantinele
din partea Podoliei au fost foarte severe, iar din partea guberniei Herson mult
mai indulgente".
Inca dela sfaritul anului 1812 tdranii moldoveni din Basarabia au inceput
sd fugd in masse peste Prut. Consilierul de Stat A. Baicov, care a fost in Basarabia la inceputul anului 1813, scria in memoriul lui, adresat Ministrului
Politiei din St. Petersburg, Viazmitinov : i) Tdranii ne mai fiind in stare a
suporta birurile grele i taxele ilegale la cari sunt supui, sunt siliti sd-i pardseascd vetrele i s fugd peste Prut pentru a se aeza in pArtile Imperiului
Turcesc (adicd in Moldova rdmasA). Inteadevdr, ar fi pAcat dacd aceastd lard,

pand acum atat de populatd i atat de bogatd in produse, va fi condamnatd

pustiirei".
Sviniin 2), mentionand fuga locuitorilor din Basarabia, povestete un fapt

foarte caracteristic, cum locuitorii din Moldova au trecut Prutul cu luntre, au

legat pichetul de cazaci i au transportat pe partea cealaltd a Prutului pe toti
taranii din satul Koniscari" (?), impreund cu toatd averea lor i chiar cu vitele lor. Mai departe el spune c aproape 3.000 de familii de moldoveni, ne
mai putand rAbd birurile, samavolniciile, i persecutiile din partea administratiei

ruseti, au fugit peste Prut ; cd la inceputul anului 1814, tot din cauza acestor
imprejurdri, majoritatea locuitorilor era gata sd fugd in Moldova, sau cum
spunea Sviniin pe partea turceascd de peste Prut", i cd Mitropolitul Gavriil,
i-a dat toatd osteneala ca sd retie turma lui dela fuga generald.
Nu se tie, dacd linia de pAzitori la frontiera Prutului cazacii i grAnicerii, n'a jucat in chestia aceasta un rol mai efectiv, decat predicile i chemdrile prelatului roman.
Episcopul Dimitrie al Benderului i Akermanului comunicd Mitropolitului
Gavriil 3) cd in jud. Akerman locuitorii pArdsesc satele lor i cd in unele sate
au rdmas numai preoti.
Crasno-Miloevici ordond Locot.-Colonel Arkudinski sd piece imediat in
judetul Orhei, de oarece este informat c unii din boieri, rdu vazuti de administratia ruseascd, cautd s turbure poporul in Basarabia 1 s-1 sileascd s
treacd peste Prut in Moldova, in care scop intrebuinteazd diferite motive fale
tt Memoriile lui Baicov (functionar al Ministerulul de externe din Petersburg), trimls de guvernul din
Petersburg pentru controlarea inforrnatiunilor defavorabile administratiei din Basarabia (tiparit in Buletinut
Societafii de Istorie fl Arheologie" din Odesa, vol. XXII.
2) Descrierea Basarabiei, p. 210, etc.
Arhiva Consistoriulai din Chifinau, 1812, No. 32.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

172

i interpretdri rAuvoitoare despre paguba mare pentru ddnsul de a mai trAi

sub auspiciile guvernului rusesc, povestind in acela timp despre starea de

robie in care se and poporul din Rusia i despre birurile i impozitele extraordinar de grele cari cad in sarcina taranilor rui i altele multe".
Vd recomand", scrid Miloevici de a vizit tdrgurile 1 satele i unde,
dacd veti and orice mdhnire sau nelinite din partea poporului din cauza anexdrii tarii cdtre Rusia, 1) luati toate mdsurile posibile spre a convinge poporul
sd nu creadd provocatiunilor boierilor, cari le fac numai avnd in vedere interesele lor proprii... Explicati c poporul se va bucurd de aceea libertate i independentd de care se bucurd in Moldova i ea' a-tot milostivul Domnul
nostru, Impdratul, nu va suferi niciociatA ca supuii lui de curand dobainditi"
sd poatd spune cd au fost mai fericiti sub ocarmuirea turceascd sau moldoveneascd, decat sub sceptrul Majestatii Sale.. Dacd se va observd ori unde emigrarea populatiei peste Prut, aveti datoria sd-i opriti imediat i sa-i arestati
cu sprijinul politiei, iar pe cei vinovati de instigatii aveti sa mi-i aduceti sub
excortd" 2).

Chiar la 1817 (v. scrisoarea Contelui Capo d'Istria cdtre general guvernatorul Basarabiei Bahmetiev din 30 Aprilie 1817, publicatd de Casso, Rusia

la Dundre, p. 216 1 4) emigrdrile populatiei autochtone din Basarabia continuau.

IatA ce scrid Capo d'Istria : tout ce que nous revient de vos environs,
c'est a dire de provinces russes et de Principauts ne dispose pas favorablement pour l'administration actuelle de la Bessarabie. Les emigrations continuent, les paysans sont vexes et le desordre qui avait signal d'une maniere
aussi affligeante le gouvernement du general Hartingh parait encore subsister".
Dar, cu toate aceste mAsuri, boerii pardseau moiile lor i plecau la Iai,
iar taranii ii incArcau tot avutul lor in care i se indreptau spre Prut 3).
Simtimantul desnAddjduirii a cuprins mii de locuitori panici.
De obiceiu fuga aceasta, zice prof. Casso, se explicd prin aparitia ciumei,
care bantuid atunci in Basarabia i prin svonurile despre introducerea iobdgiei

pentru tdrani. Prof. Casso insd nu dd insemndtate acestor explicatii, dei reeunoate Ca inteadevr din Rusia se cered informatii despre posibilitatea aezArii iii Basarabia a taranilor rui robi. El gdsete o altd explicatie mai yerosimild, ardtand starea spiritelor a populatiei RomAneti, decAderea economicd
a taranilor, ca consecinta a taxelor abuzive 1 W de sfdrit, i deziluzia populatiei intregi, care nu mai aved incredere in administratia ruseascd 4), fiind
terorizat de ea.
11) AceastA ordonanja oficiala tocmai corespunde cu opinid bine stabilitA in literature ruseascA, cA
populajia Basarablei a fost salvatA prin anexarea acestei regiuni a Moldovei de sub jugul turcesc. V. Datillevski Rasta .1i Europa" SPB. 1871, p. 35, care spune: Basarabla este achizijie dobAnditA nu de mult. Aid
populajia crestinA a fost smulsa din milinile Turcilor, cuceritorilor sAlbatici si aspri, cari o suprimau. Populajia Lasarabief sarbatorea acest fapt ca scAparea din jugul greu. Anexarea Basarabiei n'a fost o cucerire, ci
o liberare.
21 Sceglov. Din trecutul Basarabiei. LucrArile Comisiunii $tiintifice a Arhivelor din Basarabia,vol.
p. 226

230.

8) Casso, p. 202, 203

4) V. Casso. p. 203.

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

173

Cred cd ar fi absolut la locul sdu, sA amintesc aici pe scurt despre- rolul

pe care 1-au jucat boerii moldoveni din Basarabia ca a prAtorii neamului lor,
limbei lor, obiceiurilor lor i drepturilor poporu:ui. Despre aceasta existA destule documente oficiale ruseti, cari mArturisesc cd cea mai mare grijd a bolerilor era ca sd pdstreze limba moldoveneascA 1) in toate institutiunile din Barapoartele guvernatorului Harting, ale Gesarabia ; tot aceleai documente
neral-Guvernatorilor Bahmetiev, Inzov i Vorontzov, povestesc cu indignare despre

lupta, sustinutA cu indkjire i intr'un mod sistematic de boieri impotriva reprezentantilor ocarmuirei ruseti din Basarabia", pentru pdstrarea legilor i obiceiurilor moldoveneti, dar, mai presus de toate, a limbei moldoveneti. Aceti
administratori subliniau, in acelai timp, c boerii nu aveau grijd de privilegii
personale.
Vieghel, vice-guvernatorul Basarabiei, povestete in memoriile" sale 2),

cd din cauza politicei lui rusificdtoare, boierii I-au declarat dumanul neamului
moldovenesc i au cerut dela General-Guvernatorul Basarabiei destituirea lui,
in acelai timp hotdrind sa nu-i mai intindA man 1 sd nu-1 salute In edintele Consiliului Inalt. Boierii Racanu, Baota, Donici, Vasile Roset i altii
apArd 3) pe tdrani de abuzurile i vexatiunile functionarilor rui 4), scriu jalbe
in contra functionarilor prAdalnici i bdtdui, adresate Consiliului Inalt i Locotenentului Imper al al Basarabiei (General-Guvernatorului Novorusiei), arAtAnd
cd tdranii moldoveni din Basarabia sunt oameni liberi i nici decum robi, i
deci nu pot fi tratati in a a fel cum Ii trateazd functionarii rui.
Boierii, membrii Consiliului Inalt se luptau cu administratorii superiori,
cari voiau sd aplice in Basarabia legile ruseti. Boierii, preedintele i membrii
Tribunalului Penal din Ackerman, refuzd in mod categoric orice procedurd in limba
ruseascd (v. Vieghel, amintiri). Tot acela Vieghel, vice-guvernator al Basarabiei
povestete (Amintiri VI, 98) cA boerii moldoveni, numindu-se Romani", se ldudau
de originea lor Romand, crezand [ea ea este mai superioard decat cea slavd.
Dela 1812, clasa proprietarilor mari, a boerilor, se imparte in cloud tabere
rusofild putin numeroasd, dar puternicd prin sprijinul administratiei ruseti, i
cea conservatoare nationald moldoveneascd, care nu invata limba ruseascA i
se tined de obiceiurile pAmAntului i legile vechi ale Orli 9.
1) V. Nacu. Schtta organizarii civile a oblastiet Basarablei. p. 19; Vieghel: Amintirl; Vieghel: Memo; Casso, p. 216, n. 7, etc
riul ; Zascluc : Memorille Comitetului statistic al Basarabiei, Chisinau, 1868, v.
2) V. Arhiva ruseasca 1892, No. 12. Amintirile lui Vieg1zel, p. 175.
3) Nacu 123, 127 etc. Arhivele Statulul qi arhiva nobilimel din Basarabia.
4) V. Nacu. 56. Desi i generalul Harting si Namiestnicul general Bahmetiev In rapoartele lor catre
guvernul din Petersburg, invinuiau numai pe functionarii moldoveni de diferite abuzuri si vezatiuni, totusi
documentele rusesti n'au pastrat nici un nume moldovenesc al functionarilor scosi din slujba i condamnati.
Din contra, cunoastem numai nume rusesti, ca de pilda: Nepeico, Tumanov, Tisski, Radici, Miatovskl, Osmolovski, Jelihov, etc. V. Nacu, p. 124.
5) Vieghel (v. Amtntirile lui, Arhiva ruseascd 1892. No 12, p. 109), spune cA aproape toti boierii din Basarabia vorbeau frantuzeste, iar unii i nemteste, dar nimeni dintr'insii nu Oita, nici nu dorea sa invete ruseste (18231 si n'a avut nici o dorinta sa vada Petersburgul sau Moscova. DAnsii nu ascuncleau parerea lor ca

nordul Rusiel este o tart salbatica, Inst multi boieri se duceau la Viena.
Nadeirlin. (Calatoria in Basarabia, V. Almanahul jubilar al Chisinaului 1812-1912, p. 55) reproseaza
boierilor romard din I3asarabla slAbiciunea bOr catre educatia vieneza ci nu cea Ruseasca. Boleril moldoven1
din Basarabia trimiteau pe copii lor la Viena, ci nu la Odessa, Moscova sau Petersburg.ColoneluiComilovicI
(Descrierea bugeacului, p. 77) constata acelas lucru.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

174

Administratorii rui se rAsbund in contra taberei celei din urml. In 1814

boierii : Postelnicul Iordache Bucenescu, Banul Dimitrie Racanu i Sptarul Ionitd

Sturdza au fost acuzati de cAtre guvernatorul Harting cd ar fi cumpArat marfA

de contrabandd de peste Prut i cd au comandat pecetea Nobilirnei din Basarabia cu sterna Moldovei i inscriptia moldoveneascA, dar nu cu cea ruseascd.
SpAtarul loan Baota a fost Invinuit cA ar fi luat mild, $endrea cd ar fi trecut
mArfuri de contrabanclA din Moldova, etc. Toti acetia au fost in fine achitati,
delictele lor nefiind de loc dovedite, dar au suferit multe neplAceri in situatia lor de acuzati i nu puteau A piece la Petersburg ca delegatii nobilimei, ca sd se plangd ImpAratului i guvernului in privinta abuzurilor administratiei locale.
Vasile Roset-BAldnescu, spdtar, deputatul nobilimei, a fost expulzat din
Basarabia in interiorul Russiei, Catargi asemenea etc.
De sigur cd Alexandru I nu cu inimd uoard scria in rescriptul lui din
1 Aprilie 1816 0 : Spre cea mai extrema durere sunt informat In mod absolut
sigur cd toate nazuintele mele nu sunt realizate 1 cA desordinea, mai cu seamA
pornind dintr,un timp Incoace, a ajuns pand la ultimul grad, din care cauzA
multe familii nevinovate ale celor mai supui sAteni, pArdsincl vetrele lor, cautA
adapost peste frontiera noastrd"...
$i totui, dei Alexandru I trimite General-Guvernatorului cela mai severe

ordine, dei Capo d'Istria, mare amic al neamului nostru in Basarabia", InsArcinat atuncea cu conducerea politicei ruseti In orientul Europei, se silea,
cat putea, de a explica guvernatorilor toate consecintele triste ale adrninistratiei lor, situatia nu se imbunatatea. Este necesar", scria Capo d'Istria, de a
asigura prosperitatea acestei provincii, din nou dobanditA, e necesar de a ardta
prin fapte cd, pdstrand in aceastd provincie caracterul ei distinctly qi national, se
poate ajunge a se face utild pentru lmperiu".
Se schimbau guvernatorii, dar situatia tristA i haoticA rAmanea aceea.
Emigratiunile continuA", scrie Capo d'Istria la data de 17 Aprilie 1817, lui
Bahmetiev, vice-Regele (Locotenent Imperial, Namiestnic") al Basarabiei 2) TAranii sunt jdfuiti i desordinele, cari se manifestau in mod aa de intristtor
sub guvernarea generalulul Harting, par a mai Minui".
Basarabia", scria Longhinov Contelui Vorontzov in 7 lunie 1823 3) a fost
o provincie nenorocitk lAsatd pradd la jaful intregei bande oribile aduse de Bahrnetiev (General-Guvernator) din Camenita, adevAratele lepAdAturi din Podolia.
Un om aa de slab ca Bahmetiev a devenit aproape un complice criminal al nevestei lui i al tuturor acestor poloni, greci, armeni 1 evrei, cu cari dansul a
populat oraqul Ch4inciu i tribunalele guvernArnantului sAu".
1) V. Stadnitchi, Mitropolltul Gavriil Bhnulescu, p. 289.
11 V. Casso, Arhiva Ministerulai de Interne. No. 1.175.
3) Arhtva famillei Vorontzov, vol. XXII, p. 497. La Hessarabie a t une province infortunee, abandonnee
au pillage de toute une horrible sequelle amenee par Bakhmelief de Kamienetz le rebut dela Podolie... Un
homme aussii falble comtne Bakhmtief italt devenu prisque criminel complice de sa femme et de tous Les
polonals, grecs, armniens et juifs, dont II a peuple la ville (Kischineff) et les tribunaux de Son gouvernement"

www.dacoromanica.ro

ANEXAREA

175

Basarabiei nu-i place deloc jugul moscovit". raporta vice-consulul Prusian

din Iai din 10 Octomvrie 1815 1). Nobilimea se simte dispretuit, maltratatd
i treptat, treptat lipsitd de privilegiile ei. Ea este indeprtatd din toate functiunile tarii, cari se incredinteazd Ruilor".
In problema mea nu intrd demonstrarea tuturor defectelor administratiei
ruseti in Basarabia. Aceasta voi face-o aiurea i cu alt prilej. A-i dori numai sd arAt aci, in trAsAturi generale, cd cu anexarea Basarabiei de cAtre Rui
i cu evacuarea Principatelor, micorate in intinderea teritoriului lor, n'a Incetat pentru neamul Romanesc epoca suferintelor i a umilintelor. Jignit adanc
in amorul sAu propriu national, adus pand la ultima disperare, gratie pustiirei
Orli, jefuit pand la piele de vecinul puternic i asupritor, 'el trebuia sd van
cu sutletul amdrit pe vecinul sdu strain dupd sange, limbd i obiceiuri, care
dispunea atAt de puternic de pAmantul lui strAvechiu.
Treceau anii. si Romania i Basarabia" iarAi, au vdzut armatele ruseti
(1828-1834, 1848-1851, 1853-1854), iardi plangeau locuitorii i gemea Tara
i pAmantul se cutremura sub tropotul cAlcailor grele ale strAinilor. Suferintele populatiei, scria St. Marc Girardin (Souvenir de voyage, I, 225), intreceau
orice descriere. NiciodatA nu s'a vAzut o asemenea nimicire a fiintelor vii.' 2).
Ocupatia dela 1848-1851", cum spune prof. Boretchi (Istoria RomAniei",
In limba rusk p. 211), a avut consecinte grozave pentru Romni".
La 1877, Ruii atuncea aliatii Romanilor, au trecut prin tard, iar Basarabia
a jucat un rol important, mai cu Seamd la inceputul rdsboiului, ca centru militar in spatele armatelor moscovite. Ruii, in fine, aproape au ajuns la
Constantinopol, aceastd tintd aa de fermecdtoare a politicei lor seculare.
Norocul a fost aa de aproape i era aa de realizabil. Insd soarta a hotdrit
altmintrelea, i frumosul vis a trecut ca un vis.
S'a isprAvit rdsboiul i s'a intamplat ceeace nu are precedent in intreaga
istorie universald. Aliatul credincios i loial a fost fortat pentru toate sacrificiile grele, pentru tot concursul sincer i efectiv dat altui aliat, s-i cedeze o
parte din teritoriul sdu propriu 3) 0 parte din Basarabia, care a fost inapoiatd
dupd tratatul din Paris dela 1856 RomAniei, ca pAmAntul drept istoric al ei,
anexat in mod arbitrar de Rusia, a fost luatd iardi dela Romania. Gurile Dunrii, acestui fluviu, dupd pdrerea i convingerea Ruilor, pur slay, nu puteau
sd nu fie in mdinele Ruilor. Mai cinick mai strigAtoare nedreptate nu putea.
i nici nu poate sd fie.
Romanii n'au uitat insd Basarabia i la 1912, cAnd Rusia sArbdtorea centenarul rdpirei acestei Orli a Moldovei, toatA presa romftneascd, fArd nici o
deosebire de nuantd politick a subliniat doliul national al acestei zile memora1) Casso. Russia la Dundre, p. 225.
n V. Pompiliu Eliade. La Roumanie au XIX sitcle, II, Paris Hachette, 1914, una ain cele mai bune
lucr5ri, foarte bine documentat, despre ocupatiunea ruseascd 1828-1834.
3) V. General Niox. Geographie Militaire, Paris, 1915. Le Pays Balcaniques, p. 54 ; Paul Gaultier.
La Roumanie (Bibliothique de l'union Francaise), p. 52, etc.

www.dacoromanica.ro

176

BASARABIA

___

bile i fatale, iar d-1 profesor Iorga a scos lucrArile lui despre Basarabia, cari
aminteau opiniei publice trecutul i caracterul national adevArat al populatiel
acestei gubernii" 1) ruseti.
Neamul Romnesc n'a incetat a crede, sub toate loviturile cele mai crude
ale soartei, cA ceasul de rsplatA i de dreptate va veni i pentru Statul lui
mic, Inconjurat din toate partile de dumani seculari neimpAcati. Ceasul acesta
a sunat i dacA noi vom pricepe cum trebue sA evitAm toate defectele caracterului nostru national actual, consecinte!e triste, ale trecutului nostru intunecat
de stApAnirea pagAnilor, ale tiraniei fanariotilor, ale asupririi Ruilor 2) i ale
inrAuririi prea mari i nefaste straine, atunci viitorul senin 1 frumos este asigurat. Trebue sA lucrAm insd din rAsputeri pentru a zid o nouA bazA a vietii
noastre asemAnAtoare cu baza adevAratA a spiritului nostru national de odinioar, dar trecutA prin prizma suferintelor noastre seculare i deci purificatA,
inobilatA i coordonatA cu curentele sAnAtoase ale culturei moderne i ale mo.

ralei cretineti.

Prima conditie pentru aceasta este dragostea i solidaritatea ; aceastd dragoste, care precum tim din istoria universalA, a fost 1 este singurul mijloc
pentru zidirea Statelor nationale i tad ; aceast dragoste, care este singurul
ciment creator 1 care se incepe 1 se incoroneazd prin solidaritate binefAcAtoare.
IsprAvind aceastA parte a lucarii mele, citez cuvintele savantului francezi,
general Niox, care spune in cartea lui : Geographie Militaire des pays Balcaniques" : Rassa romAnA individualizatai in mod 'remarcabil i servitA de unitatea
limbei i religiei, se revarsA peste alte popoare. Romftnii au dat dovezi de cea
mai mare vitalitate i in zilele cele mai negre ale istoriei lor, n'au incetat de
a sustine credinta lor in viitor i de a repet vechiul adagiu popular : RomAnul nu piere".
Existenta acestui grup latin, pierdut in orientul Europei i plin de vieata,
dupA ce a fost de atAtea ori inecat de invaziunile asiatice, este un fapt istoric
din cele mai Insemnate 3).

I) Prof. I. Nistor (Istoria Basarabiei, p, 272), spune cA Basarabia a devenit gubernie in 1871. (blastia"
Basarablei a fast denumit4 Gubernia" la 1873.
2) De cand Resit, sub masca de allati si liberatori, s'au deprins a veni inarmati la Moldoveni, de
atuncea numai a luat inceputul adevrata conruplie a moravurilor moldovenesti" (v. Vieghel. Arhiva Ruseasch", 1893, I, p. 58.

3) Leur race, remarquablement inclivIdualise, servie par PUnit de langue et de religion, deborde sur
les autres peuples. Ils ont donne les preuves de la plus grande vitalit e. et aux jours les plus sombres de leur
histoire ils n'ont cease d'affirmer leur fot dans l'avenir et de se rpter le vieil adage populaire: Rom'anul,
flu plere"Le Roumain ne perira pas.

L'existence de ce groupe latin, perdu a l'orient de l'Europe et plein de vie aprs avoir t taut de fois
submerger par les Inv.-sions astatiques, est un fait historique des plus remarquables". Paris 1915, p. 9.

www.dacoromanica.ro

MO\ UMENTELE ISTORICE

DC *TEFAN CIOBANLT.

Moldova rsdriteand, cuprinsd intre a pele Prutului i ale Nistrului, este

plitid de amintiri vizibile ale trecutului ei multicolor. Id, colo, se *Malta cdte
o movild, depe vdrful cdreia adeseori se deschid orizonturi nemdrginite in stepa
de dincolo de Nistru ; pe malul Dundrii zac in ruine urmele a cloud cetati marl,
cari odinioard strdjuiau bratele rdsdritene ale gurilor Dundrii ; in a pele Nistrului
1 astzi ii oglindesc cu tristetA zidurile puternice cele patru cetati vechi, cari
fixau granita Intre hoardele nomade de dincolo de Nistru i inceputurile de civilizatie de dincoace ; partea de miazdzi a Basarabiei este tdiatd de cloud valuri atribuite lui Traian, a cdror urme nu s'au putut terge de brazda trasd
veacuri dearndul de cdtre muncitorul pdmntului ; in preajma drumurilor vechi,
cari legau Moldova de sus cu celtile de pe Nistru 1 Dundre, cu vadurile de pe

iceste rduri, ce duceau spre Crimeia i Constantinopol, poti d peste urme

de aezdri omeneti, peste cimitire vechi, peste mici fortificatii de pdmnt ; iar
in satele linitite ale rdzeilor din Basarabia se ascund, intre arbori, bisericuti
vechi in care strmoii notri ii puneau tot gustul i toate cunotintele arhitectorale pentru infrumusetarea l'acaului sfnt.
Dacd partea Moldovei de miazd-noapte, Bucovina, este considerat ca un
muzeu national, care pdstreazd cele mai sfinte relieve ale trecutului neamului
romnesc, dacd Dobrogea a conservat mai multe amintiri din trecutul glorios
al Romanilor, iar in Muntenia i Ardeal se incrucipazd inceputurile puternice
ale culturii noastre nationale cu civilizatia Apusului din Evul mediu, Basarabia
pdstreazd un amestec de urme al culturilor, cari s'au perindat in aceastd provincie : aici se gdsesc ramditi ale culturii vechi greceti i celei romane, aici se
pot vede urmele prddalnicului nomad i ale civilizatiei italo-latine din Evul mediu ; iar peste toate doming trds'aturile culturii neamului romnesc, cel mai statornic oblduitor al acestei provincii.
Basarabia n'a fost exploratd sistematic din punct de vedere arheologic ;

cercetdrile cari s'au fcut in aceastd provincie au avut un caracter mai mult
sau mai putin ocazional i urmreau anumite scopuri. Ceiace s'a gdsit ins in
Basarabia, ceiace se poate veded i astdzi in ruinele cetatilor ei, in bisericile
ei, in valurile i movilele ei, este o dovadd cd Basarabia, in ce privete insemndtatea ramditelor ei istorice, ocupd nu cel din urm loc intre celelalte provincii romneti.
B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

178

Monumentele istorice din Basarabia, dupd vechimea i insemndtatea lor

istorick ar pute fi clasate in urmatoarele categorii : 1) movile i valuri, 2) urme
de orae i cetati vechi i 3) biserici i mnstiri.
Pe intreg teritoriul provinciei dintre Prut i Nistru se Malta, cum am notat
mai sus, movile, dintre cari unele sunt de o mrime considerabil. Cele mai multe
din aceste movile sunt situate pe malul inalt al Nistrului, care domind stepa de
dincolo de Nistru ; iar cele din interiorul provinciei sunt aezate pe culmile
dealurilor cari despart rauletele din. B asarabia. Ceva cu totul deosebit prezint
localitatea nu departe de revrsarea rauletului Ciuhur in Prut, intre satele Avr-

*IV

ItIAR.VA4: p

Suta de movile.

meni i BrAneti, localitate cunoscut sub denumirea de Suta de Movile" 1).

IntradevAr, pe valea Prutului, pe alocurea m1tinoas5, una lang alta se ridicd

ca nite furnicare uriae, un numr mare de movile, a cdror provenienta a dat
natere la diferite ipoteze. Aceste movile au form lungreat i sunt aezate
in dezordine, avand directia ost-vest. Dkamate de vremuri i de om, unele din
ele par ridicAturi naturale. Dar faptul c asemenea movile se gsesc i pe alte
rand, in special pe Raid, in regiunea comunei SdrAteni, unde pe vale sunt aezate vre-o treisprezece movile, ne face s presupunem, c aceste movile au fost
create cu alte scopuri, deck cele de pe dealuri.
Din movilele din Basarabia cari au atras atentia arheologilor rui, merit
I) A. ZwInc. Regiunea Basarabiei, vol. II, p. 245. C. Stamati. Despre Basarabia si cettile vechi. ,Buletinul soctetatil de istorie l antichitati din Odessa.. Vol. II, p. 814. Zamfir Arbore. Basarabia in secolul al
XIX-lea, p. 382.

www.dacoromanica.ro

VI ON nMEN TELE

179

sal fie notate urrnAtoarele trei movile din jurul comunei Bulboaca (jud. Tighina),

din cari una poarta nurnele 114ovita cu stdlp", Movila turceascd", Movila de
deasupra dealutui" i Movita qvezilor" de Idngd Tighina. Mai sunt cunoscute
Movila dragaiselor" de langd comuna Chircdeti (jud. Tighina), o movild veche
dintre Tighina j Cduseni, botezatd de cdtre rui Movita lui Suvorov" ; Movita hanului", asezatd land valul lui Traian, in apropiere de corn. Copanca (jud.
Tighina) ; Movila latd" din aceia localitate, etc. 1).
La acestea s'ar putea addogd Movila mare" de langa corn. Talmaz (jud.
Cetatea Alba), un rand de movile pe drumul ce leagd Cdusenii cu Cetatea Alba
i movilele depe indltimile din preajma rauletelor Botna, Cogalnic, Hadjider,
lar in partea de mijloc i in nordul Basarabiei, movilele sunt asezate
pe culmile dealurilor de langd rduletele Bc, Ichel, Rdut, Cula, Ciugur, etc. Mai
rar se gasesc movile pe vdi. In drumul dela Soroca spre Atachi se gdsete
Movila uriaplui" o movila in lungime de 21 metri si de 7 metri lAtime 2).
Unele din aceste movile, cum este Movila cu stdlp", aveau in trecut deasupra
Cate un stalp de piatrA. Desigur cd cele mai multe din aceste movile serveau
in trecut ca puncte de observatie, in speciar cele depe dealurile de deasupra
Nistrului. Este de notat cd movilele depe inltimele din Basarabia au legAturd
intre ele in asa fel, cal de pe varful uneia se vdd movilele din vecindtate. Aceasta

ne face sa credem in legenda, ca ele serveau si ca puncte pentru signalizare ;

cand de exemplu nAvAleau Tdtarii, noaptea prin focuri de pe varful movilelor
se aduced la cunostinta capitalei Moldovei.
Nu incape nici o indoiald, c aceste movile provin din diferite epoci, cd
poate unele din ele au fost fAcute de cdtre Sciti, cari au lsat mai multe movile in stepa dela nord de Marea NeagrA ; iar in special movilele de pe vdi
dau de bdnuit, c ele au fost ridicate pe morminte, asa cum se obisnuia la
popoarele vechi. In regiunea Bugeacului, cele mai multe din movile au fost
fdcute de cdtre Ttari i poate 1 de cdtre alte popoare nomade, cari au cAlcat
prin Basarabia ; i nu este exclus c i domnitorii Moldovei, pundnd stApAnire
pe malurile Nistrului, au ridicat si ei puncte de observatie la granita rdsdriteand a ,Moldovei.

Pentru istorici si arheologi prezinta un mare interes i valurile lui Traian

din Basarabia, acele constructii de pamnt uriae, cari au creat in jurul lor
o serie de legende i in lumea stlintifica i in populatie.
Valul lui Traian de sus, cu o lungime de 130 140 de kilometri se incepe
la Prut mai jos de Leova, langd satul Tigheceanca, si fAcAnd putin spre nordest taie rauletul Sdrata, merge mai departe pe land satul lalpujel, Mind CogAlnicul in apropiere de satul (1rAdiste ; de aici valul lui Traian ii schimbd ceva
directia mergand spre sud-est pe langd corn. Satul-Nou si tdind Botna nu
1) Ion Halippa. Date istorice principale asupra Basarabiei. Operele comisiunii Itiintifice ale arhivelor
din Basarabia. Vol. II, pp. 100-105. A. Zacluc. Ibidem, p. 244.
2) I. Sorochin. MovIla uriafulut. A. Egunov. Descrterea statisticd a Basarablei, vol. I, p. 131.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

180

departe de satul Sale* ; de aici, pe o distanta oarecare, valul merge pe coama

dealului din stanga Botnei pa ralel cu rauletul panA la satul ChircAeti. Dupd
ce treci valea bAltoas a Botnei de lngA ChircAeti, dai din nou peste val care
taie coama dealului dintre gurile Botnei i Nistru i se coboarA in bltile stufoase

ale Nistrului intre satele Copanca i Chitcani. Pe culmea acestui deal, de unde
se deschide o privelite larga asupra Nistrului i locurilor de dincolo de acest
rAu se Malta la o distanta de vreo 200 de metri dela val, Movila Hanului",
despre care am vorbit mai sus, o movild cu o circomferinta de vreo 170 de
metri i cu o inaltime de vreo 5 metri.
Valul lui Traian de jos are cam aceia lungime, ca i valul de sus, i se
incepe la Prut ceva mai jos de com. Vadul-lui-Isac. LuAnd directia pe o linie nu
tocmai dreapt spre sud-est, trece valea rauletului Ialpuh la revArsarea lui in
lacul cu acela nume, langA satul Tabac i se coboar pe 1AngA satul Vaisal
pand la rvrsarea Catlabuhului in lacul Catlabuh ; de aici valul ii schimbA
putin directia, mergAnd spre nord-est, tAind gurile rauletelor Chirghiz-Chitai
i Ali-Aga i oprindu-se in lacul Sasac (Cunduc) ceva mai sus de satul Eschipolos.
Si valul lui Traian de sus i cel de jos au antul dinspre miazA-noapte,

iar valul propriu zisdinspre miazA-zi. In legatura cu aceste valuri pe alocurea

sunt movile, cum este de exemplu movila Hanului despre care am amintit mai
sus, movila de pe dealul de lAngA Ialpuh ; iar in unele locuri pe valuri se
observA urme de intrituri de pdmAnt, un fel de noduri" mici. Pe vaile rAuletelor pe unde trec valurile, ele abia se pot vedeA, pe locurile insA mai inalte,
p'e podiuri 1 dealuri, valurile sunt de mrime considerabil5, avAnd o inltime
de 3 4 metri, iar in lat de 10-15 metri, cu un ant de o adAncime de 2-3
metri, a cum se prezintA valul i antul de lAngA dealul opus comunei Tabac
din preajma rauletului Ialpuh i portiunea de val de langA satul Copanca.
Valurile lui Traian sunt cunoscute din vremea veche. Miron Costin, analizand pArerile contimporanilor sAi, cu privire la valul lui Traian, vine la convingerea, cA mai de crezut sunt aceia cad zic c Traian Impdrat au sdpat acest
qant in vecinica pomenire qi veste, sd se .tie qleavul oplii de cei care se trag dupd
olti marl, negulitori i qteni" 1).
Dimitrie Cantemir ii intemeiazd argumentatia pe faptul cA impAratul Traian a
adus in aceste locuri mall colonii de cetateni romani" 1 pe existenta valului

lui Traian. Ca o mrturie vepicd", spune el, a acestui lucru vine pupil impdratului Traian, care qi azi piistreazd numele fdcdtorului lui, qi de care ma mir c
nici un istoric din cei vechi ori din cei mai noui n'au pomenit nimic" 2).
Cu privire la originea acestor mari constructii de pAmAnt, dArAmate astAzi
de vreme, dar Inca mArete (pe la anul 1890 i ceva, dup afirmatiunea izvoarelor ruseti, valul pe alocurea aveA o inaltime de 5 metri) parerile se impart;
mu cred ca valurile sunt fAcute in timpurile antice de catre Traian, altii socot
I) M. CogMniceanu. Cronicele Romdniei. Bucureqti. 1872, V. I, p. 22.
Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu. Bucurest1. 1923, p. 40.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

181

ca valurile sunt opera popoarelor barbare, cari au trait in aceste locuri (Bastarnii, Dacii) ; in ultimul timp profesorul I. Nistor a reinviat teoria generalului
rus Cornilovici, care a descris Bugeacul, la anul 1819, cd valurile ,,din Basarabia sudica au fost ridicate de Mari pentru a stabil! lzotarul Tatarlacului lor
Ma de raialele turceqti i Mei de Moldova libere1). Aceastd teorie, pe langd
faptul c valurile coincid cu granita stapanirilor tataresti, s'ar pute sprijini
pe modul cum este construit valul, care are antul in exteriorul posesiunilor
tatareti, i ar gasi o confirmare in valurile de dincolo de Nistru, din fosta
regiune a Ociacovului, dacd s'ar stabili c aceste valuri coincid cu granitele
regiunilor tdtdreti de dincolo de Nistru. Insd un rand de hrisoave domnesti

LI

r.

s.
-,

Vedere generala asupra cetatii de pArnant de langa cat. Gorodca.

din veacul al XV-lea si al XVI-lea vorbesc despre existenta valului lui Traian
in acele vremuri. Aa Alexandru-cel-Bun confirm o donatie a logafatului ToaJer
de langd gura Bacului pe malul Nistrului facutd mnstirii Gumora i fixand
granitele, spune : si alt sat Boboij mai la vale de asa numitul Traian" 2).
Intr'un 'document din anul 1489 (13 Martie), Stefan-cel-Mare confirm cum-

pararea de catre armasul Lupu a unei moii depe rauletul Sdrata, ce se vars
in Prut; hotarul acestei moii mergea pe vale in .sus panel in Traian la stalp,
apoi pe Traian in sus panel unde se intalneste Traianul cu Sarata"3). Este clar
ca aici este vorba de valul lui Traian care taie rauletul Sdrata la revarsarea
1) I. Nistor. Istoria Basarabiei, Cernauti. 1923, p. 142.
2) A. Egunov. Op. cit. V. III, p. 15.
11) I. Bogdan. Dacunzentele la
$tejan-cel-Mare. Bucureati. 1913. V. 1, p 371.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

182

Saraticdi in acest rftu. Despre acela val in Idgdturd cu Sdrata se vorbete i

in alt document a lui *tefan-cel-Mare din 13 Septemvrie 1503 1) i intr'un act
al lui Stefdnitd din anul 1518 2). Aceste acte dovedesc cd valul lui Traian a
existat inainte de stabilirea Tdtarilor in Bugeac in sudul Basarabiei. In tot
cazul, chestiunea originei valurilor lui Traian din Basarabia rdmAne deschisd
pand cAnd nu se vor face cercetdri speciale.
lzvoarele istorice mrturisesc cd in vechime, pe teritoriul Basarabiei, se
gaseau o multime de orae cari au dispdrut i cari au a partinut diferitelor
popoare. Poporul grecesc, punAnd stapanire pe comertul lumii antice, infiin-

74g,

7 b.,

14

o
o

;,....rd

7.,

or

;174.A.'114XA
-

31:. .

..

CPI

xl.;
A

14'

ris

.f.

zmi

;14

.;

AZ.:1
di{
1111,!'s
'111,Arl

TIZ-

tge

kr, r:'`Virrr,,.7.

Valul i antul cetAlii de lAnga Gotodca.

teazd factorii in unele localitati de pe litoralul Mdrii Negre i pe raurile mai

principale cari se vars in aceastd mare. Astfel se explicd originea unor orae
greceti, cum a fost Tirasul, pe locul unde astdzi este Cetatea-AlbA, Licostomo
in locul Chiliei, etc. Hartile vechi ne indica cd in Basarabia au fost i orae
dace, cum a fost Carsidava, Arcobadava, Petrodava i altel ; iar cAnd Basarabia trece sub stpAnirea rom ink aci se infiinteazd o serie de cetati, cum au
lost cettile Sf. Ciril, Egista, Almirina, Literata, Cantalozatio, Smornes i altele.
Din toate aceste orae vechi nu se poate preciza locul unde ele au fost situate
decAt pentru vre-o doud-trei din ele. In unele parti ale Basarabiei se mai pot
I)

Ibidem. V. 11, p. 228.

1) A. Egunov. Op. cit., pp. 21-24.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

183

vedea i astazi urme de aezdri omeneti, cari in vechime se gAseau in numar mult
mai mare. Dimitrie Cantemir, vorbind despre Bugeac, relevA faptul cd acest

tinut a fost aqezat cu cetati destul de frumoase", ceiace se poate dovedi prin
ruinele vechilor zidiri cari se vdd incoace i Incolo" 1). Din aceste urme de cetti Cantemir se oprete asupra vechei cetAti Tintu, care fiind ddreunatd la
anul . . ., a zidit-o din nou tefan-Cel-Mare. Dupd aceia ins& Turcii au facut-o
una cu pdmilntul, -MC& astdzi, cu greu s'ar putecl ardta locul ei. Din dlirdmiiturile ei zidird un alt trg In (ocul celui vechiu, care qi azi este in floare fi se

cheamd de obiceiu Tobac" 2). Este vorba de localitatea din dreptul satului Tobac, la gurile rauletului lalpuh, langa valul lui Traian, unde se pot distinge
urmele fostului ora, aezat pe drumul mare ce lega Vadul Dunkii dela Isaccea
cu Cetatea-Alba i Tighina, i unde, dupd presupunerea unor arheologi rui, ar
fi fost vechea Tanata 3).
La o distanta de vre-o 18 kl. dela Orheiul de astAzi, spre sud-est, in localitatea Petera", langa comuna Trebujeni, se vad 1 acum urmele unei cetAti
mari. Malul Rautului, stancos in general, pe masurd ce se apropie de Nistru
devine atat de inalt i abrupt, fuck pe distante mari este imposibil de a-1 cobori sau urea. In apropiere de Trebujeni, cursul raului se incolacete in aa fel,
cA formeazd o peninsula rotunda, prinsa numai cu o faie ingusta de pAmant
cu restul terenului. Malul acestei peninsule este lin, cu o uoara urcare spre
limba de pamant, care o leaga cu imprejurimile ; in general, nivelul acestei
portiuni de pAmant este mai jos deck nivelul terenului din jurul raului. Malul

stang al Rautului, adica malul opus, este atat de stancos i abrupt, Ink formeaza un zid de aparare natural, in forma de semicerc. Pe aceasta peninsula
atat de bine aparatA, se vad urmele unui ora. Valuri, resturi de caramida,
piatra 1 moloz, arata ca aici a fost un ora mare. Se distinge i locul unde a
fost biserica, cu cimitir in jur 4). Cateva pietre dela cimitir au gravata pe ele
crucea in forma ei moldoveneasca. Iar pe malul Rautului, la capatul valului al
treilea se vAd urmele unei bAi, cu galerii pentru scurgerea apei i cu tevi de
olane. Cat privete presupunerea ca aici ar fi fost Orheiul vechi, ea cade dacA
luam in seamA, cd intr'un act dat de catre Stefan-cel-Mare la 20 Ianuarie 1497
se pomenete, in legAtura cu Orheiul, un sat Mole#i langa Orhei" 5), care nu
este altul deck satul Maideti, situat la cativa kilometri mai sus de Orheiul de
astAzi, pe Raut, fapt care dovedete CA in vremurile lui Stefan-cel-Mare, Orheiul
era aezat pe locul unde se gsete 1 astdzi. Aceasta ne face sa credem, cA
langa. Trebujeni a fost un alt ora moldovenesc. In legatura cu acest ora au fast
i doua manAstiri vechi de pe malul opus cetatii, sapate in piatra 6).
I) DImItrIe Cantemir. Op. cit. p. 36.
Ibidem.
3) I. lialippa. Op. cit., p. 15.
4) Vezi General Scarlat Panaitescu. Cettl(ile-ruini din Basarabia. Anunrul Com. Manua,. istorice, Sec(iu din Basarabia. Chisinau 1924, pp. 96-99.
s) I. Bogdan. Op. cit., V. II, p. 97.
nt. Ciobanu. Biserici vechi din Basarabio. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Chilli-1AI'. 1924

pag. 39-46.

www.dacoromanica.ro

BASARAMA

184

La revarsarea Rautului in Nistru, pe harta lui Dimitrie Cantemir, anexata

la Descrierea Moldovei, este pus un oarecare ora Oriow. Poate urmele acestui
ora se vad astazi pe malul Rautului, la o distanta de vre-o trei kilometri dela
Nistru. Pe povarniul ce coboara spre Raut, pe malul drept al raului, se grasesc urmele unui cimitir vechi, din care s'au pastrat vre-o zece pietre mormantale cu inscriptii indescifrabile, dar fAr indoialA moldoveneti. La stanga dela
acest cimitir, la o distanta de vre-o 700-800 metri se gasesc alte doua. pietre,
In jurul carora se vede un val cu urme de ant i cu lespezi mari de piatr
aezate in ir I).
Nu se pot distinge astazi urmele vechei capitate de tinut a targului LApupa, care era situat pe locul unde acuma este aezat satul cu acela nume.
In hrisovul lui *tefan-cel-Mare din 13 Martie 1489 se vorbete despre un
targ Sarata, atunci disparut, aezat la revrsarea Saratei in Prut 2).
Pe raul Botna s'au pastrat valurile a doug mici cetati. Una din ele era
aezata la o distanta de vreo patru kilometri dela catunul Gorodca. Povarniul dela malul drept al raului, acoperit cu livezi i vii, la un moment dat devine mai inalt i mai abrupt. Doua vAlcele, cari intretaie pova.rniul, formeaza
un con natural, legat cu masivul dealurilor numai printr'o faie de pamant. Pe

varful acestui con, de unde se deschide un orizont larg, se vad urmele unui
val puternic i a unui ant din partea de dinafara. *antul 1 valul taie i faia
de pamant, ce leaga conul cu masivul dealului. Suprafata cercului format de val
este cam de 6-8 ha. Pe val, cum se vede, a fost zid de piatra i de caramidA
a caror resturi se gasesc in abundenta i in interiorul cetatii. Cetatea este aezeta ca pozitie la fel cu cettuia dela Iai, i din punct de vedere strategic era
foarte uor de aparat. Locuitorii din imprejurimi i astazi numesc aceasta localitate Cetatea" 3).
Pe acela rau, langa satul Garle le, pe o sprinceana de deal din dreapta
raului taiata de o valcicA, care da in rau, s'a pastrat valul 1 urmele antului
unei cetati de pAmant ; valul are forma unui trapez i cuprinde o suprafata de

7-10 ha. In vale, in imecliata apropiere de raulet, pe malul stang al lui, se

vad urmele fostelor cladiri i ale unui iaz mare 4). 0 plata mormantald gasita
in valul cetatii, cu o inscriptie turceascd, ne-ar indica ca aici a fost o cetate turceasca sau tatArascA, poate vechea Hansca.
In satul Palanca de pe malul Nistrului (jud. Cetatea-Alba), 'Ana la anul
1858 au existat ruinele unei citadele, ca i in satul Tatar-Bunar din acela judet 5).

DupA unele marturii i in targul Leova era un fel de cetate, cu Ufl caste]
de piatrA 6).

.9

t. Clobanu. Op. cit., pag. ti5.

L Bogdan. Op. cit., v. I, p. 373.
t. Clobanu. Op. eit., p. Si.

4)

Ibidem, p. 49.

i)
41

1 A. Za$Cille. Op cif , v, 11, p. 241.

61 A. Egunov. Op, eit., v. II', p, 2g?..

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELt

185

Mandria Basarabiei insa, din punct de vedere istorico-arheologic i national sunt cetatile ei, ce s'au pastrat dealungul Nistrului. Ruinele cetatilor
vechi de pe apele Rinului, castelele medievale, pe cari le-a pastrat Europa, for-

Planul Cetatii Albe.

Coleqiunea Comisitmil Monumentelor Istorice. Sectia Basarabia,

taretele mici din Apus, mezate pe cate o muchie de deal, deasupra prApAstiilor
invoad trecutul plin de poezie al Europei apusene, au ceva din farmecul rowww.dacoromanica.ro

BASARABIA

186

mantic al veacurilor dispdrute. Conceptia grandioasd a apArdrii Nistrului pe langd

cl are i ea farmecul ei, contine i ideia, cd Nistrul, in trecut, a fost granita

unde se terminh Europa civilizatA i se incepea viata nomadd a popoarelor
asiatice, ce se perindau in stepele din sudul Rusiei de astAzi. Prin aceasta se
explied faptul, cd pe cand celelalte rtturi, care taie stepa Rusiei meridionale i
se revarsA in Marea Neagrd, Bugul, Niprul i Donul, n'au urme de cetati, pe
malul drept al Nistrului se ridicd patru cetati mari. i pdrerea prof. N. Iorga,
c istoria Chiliei i CetAtii-Albe ar fi o istorie de hotare" 9, se poate extinde
i asupra celorlalte cetati de pe malul Nistrului.

Pe malul drept al limanului Nistrului, in care se revarsd rAul cu acela

nume, la o distanta de vre-o 18 km. dela Marea Neagrd, se ridied ruinele vechei Cetati-Albe. Putine din oraele Europei au o vechime atAt de mare i atat
de bine stabilia ca Cetatea-Albd. Insdi denumirea oraplui are o istorie lungd :
Tyras, Turris Neoptolemi, Niconia, Alba Julia, Akliba, Asprokastron, Maurokastron, Monkastro, Leukopolis, Cetatea-Albd, Belgorod, Akkerman,
toate aceste

denumiri, din cari unele au fost contestate ca identice cu vechea Cetate-Albd,

au fost puse in legAturd cu vechea cetate. Limanul Nistrului in vechime era fdrA
indoiald mai addne i mai potrivit pentru navigatie, fdednd impresia unui golf
al Mdrii Negre bine apdrat de vanturi.
Litoralul Mdrii Negre din regiunea Nistrului, intotdeauna bogat Itt vite i
uneori, cand populatia se ocupa de agrieulturd, 1 in game, din vretnurile vechi,
atrage lumea mAnat de interese comerciale, i nu este exclus, cd, dupd cum
presupun unii istorici, primii can an desedrcat in aceastA localitate au fost
fenicienii, care infiinteazd o colonie. Geografii vechi con fundAnd locul unde a fost

aezat vechiul Tyras, dupd unii, colonie feniciand, dupd altii, greacd, identified
acest ora cu cetatea Maurokastron i Cetatea-Albd de pe urmd. Cu toate cd
unii istorici presupun c oraul Tyras era aezat iii altd parte pe malul Nistrului, sdpdturile din ultimul timp dovedesc cd aici, in locul unde se gsete
astAzi Cetatea-Albd, a lost o colonie milesiand greceascd, o factorie i un castel
pentru adApostirea mArfurilor. Inca in veacul al V-lea, inainte de Hristos, Herodot vorbete despre ',gran dela gura Tyras'ului (Nistrului) cari se chiamd Tiriti 2).
In veacul intdi dupd Hristos, Romanii, dupd ce pun stApanire pe Mesia inferioard, ocupd Tyras'ul, pe care il detin pAnd in veacul al III-lea. Ndvdlirile barbarilor acopAr cu negure istoria oraplui, care abia in veacul al X-lea apare in
acte ca cetate bizantind, sub numele de Asprokastron i Maurokastron. Nu se tie
dad imperiul bizantin, care dupd cum se vede, pune stApdnire pe ora in yeacul al VI-lea, i poate reface cetatea veche, stdpftnete acest ora frA intrerupere. Pe la jumdtatea veacului al XIII-lea, Cetatea-Albd f u ocupatd de cdtre
Mari. Sub acetia din urrnd, pe la anul 1330, in Cetatea-AlbA gdsi moartea de
martir un negustor din Trapezunt, Sf. Ioan-cel-nou. In a doua jumdtate a yea1) N. lorga. Studii istorice asupra Chiliei i Cettlj(i Albe. Bucure0 1899, p. 7.
'1) N. lorga. Op. cit., p. 15.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

187

cului XIV-lea Cetatea-Albd nu se tie prin ce imprejurdri trece sub stpanirea

genovezilor cu numele Moncastro. Genovezii infiinteaza aici i o episcopie
greacd 1).

La inceputul domniei lui Alexandru-cel-Bun, Cetatea-Albd intr in stdpanirea Moldovei ; intr'un privilegiu comercial dat de cdtre Alexandru-cel-Bun
negustorilor din Lemberg la anul 1408, Cetatea-AlbA este trecutd ca ora moldovenesc in rand cu alte orae din Moldova 2). Aceastd schimbare atat de logicd
in imprejurdrile noui istorice, cand expansiunea poporului romanesc ajunge la
apele Nistrului, deschide perspective noui pentru dezvoltarea oraului ; Cetatea-

L.

-ea

.
1

't

of,

'

""

sr-

El

Cetatea de pieta (a cloua) Cetatea-Albt.

Colectiunca Comislunil Monumentelor Istorice. Seel, Basarabia.

Alba' devine nu numai o bazd de apdrare a Moldovei, ci i un punct important

comercial, care facea legAturi intre Moldova i porturile de pe Marea-Neagra i
Mediterana i cafi fAcea un comert intins i cu Polonia i cu regiunile tAtAreti
de dincolo de Nistru. Dupd cum mrturisete cdldtorul francez Guillebert de
Lannoy, care a trecut prin Cetatea-Albd in anul 1421, Moncastro. . . este un
ora Inchis qi un port la Marea-Neagra, unde locuesc Genovezi, Romani i Armeni" 3).

Cu un an inainte, Cetatea-Alba, pentru prima data, fu atacatd de cdtre Turci.

Alexandru-cel-Bun ia msuri pentru repararea cetatii in anul 1421, reparare care
I) N. lorga. Op. cit., p.p. 39-59
/) I. Bogdan. Inscriptiile dela Cetatea-Albd. Analele Acad. Rorridne. Salk ist., vol XXX, p. 340,
3) N.:Jorga. Op, cit., p. 82.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

188

se face sub supravegherea voevodului Podoliei Ghedigold, vasalul principelui

litvan Vito Id, aliatul lui Alexandru-cel-Bun ; 12.000 de oameni i 4.000 de amp lucreaza la fortificarea cetatii 1). Neintelegerile intre llia-Vodd 1 fratele
salt Stefan duc la inflorirea 1 mai mare a Cetatii-Albe, cand intre anii 1435 i
1440 acest ora devine cetatea principald a domnitorului Stefan, care ii d
toate silintile sa refaca Cetatea 2) Din vremurile acestui domnitor s'a pdstrat o
placd de marmora alb cu o inscriptie greceascd care in romdnete sund astfel :
Raga robului lui Dumnezeu, Fedorca, fcutu - na aceastd cetate pe vremea
preacuviosului domn gospodar lo
tdtii pfircdlab, in anul 6948.

tefan voevod, si prin boerul domniei-sale si al ce-

f Mdntueste de primejdii p robul tu, neiscdtoare de Dumnezeu j tefan.

Noemvrie in 10" 3).
Din aceastd inscriptie se vede, cd in anul 1440, un oare care Fedorca, arhitect

dupa unii, i parcdlab al Cettii dupd altii, Intdrete cetatea ldrgind-o poate i
roaga pe Maica Dumnului sd-1 fereascd de primejdie pe domnitorul sdu Stefan.
In anul 1454 Cetatea-Albd fu inzestrat cu fortificatii noui de cdtre parcalabul Stanciul, cum se vede din altd inscriptie slavoneascd de pe o placd de
marmord gasita in unul din cele patru turnuri ale cetatii 4). Cu un an mai tarziu domnitorul Moldovei Alexandre] se refugiaza in Cetatea-Albd, unde gas]
moartea, fiind otravit de boerii sdi 5). Turcii, care cucerisera Constantinopolul
incearcd din nou sd pund stapanire pe Cetatea-Albd, trimitand in anul 1454 o
flot puternica care atdcd fr succes cetatea. Stefan-cel-Mare intelege mai bine
ca oricare alt domnitor insemnatatea Cetatii-Albe i in anul 1476 construete
poarta cea mare a cetatii, cu ambrazuri i ocnite, cum se vede dintr'o inscriptie
slavoneacd care in romanete se traduce astfel :
In anii dela intruparea Domnului 6984 s'au savarit marea poartd, in zilele Cuviosului lo Stefan voevod si in zilele panului Luca si Herman" 6).
In ateptarea unui atac din partea Turcilor, Stef; n-cel-Mare, cum se vale
dintr'o altd inscriptie din anul 1479 7), rezidete cetatea, care cu toate acestea
in August 1484 cade in mainile Turcilor.
Sub stapanirea moldoveneascd Cetatea-Albd din punct de veders administrativ se bucurd de oarecare privilegii : Cetatea are in frunte un laarcalab
domnesc, are pecetea ei, are i jupanii ei; In general are o organizatie municipaid, care se deosebea putin de cea a targurilor din Moldova. Comertul intens
pe care-1 face Cetatea-Alba duce la o Inflorire a oraului, care devine unul
din cele mai bogate orae ale Moldovei.
I) N. lorga. Op. cit., p. 83. I. Bogdan. Op. cit., p. 341.
N lorga. Op cit., p. 93. I. Bogdan. Op. cit., p. 344.
I. Bogdan. Op. cit., p. 319.
A) Ibidem, p.p. M6-327.
1')

s) N. lorga. Op. cit.,

is)

p. IOU.
p. 334.

I. Bogdan. Op. cit.,

.) Ibidem, P. 337.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

1S9

Sub stdpAnirea turcA Cetatea-Albd pierde din insemndtatea ei comerciald ;

ea devine mai mult o bazd militard a imperiului Otoman, impotriva cdreia se

indreaptd privirile dumanilor Turcilor in special ale Cazacilor. Din timpurile
stdpAnirii turceti asupra CetAtii-Albe s'au pdstrat cAteva descrieri a cefatii.
aldtorul francez Francois de Pavie, care a vizitat ,cetatea-Albd Iii anul 1585
scrie cd cetatea este un ora; in Moldova, pe care sultanul l'a supus acum b5
de ant.. Este qezat, cum am spus, pe malul rdului Turla qi are la un capdt o
fortarcatii, cu multe tunuri, ziduri indoite i an(uri ark-Mei. Este Mudd dupd obiceiul vechi, dar bine Intocmitd" 1).

Cdteva date asupra CetAtii Albe ne-a lsat 1 episcopul de Nicopole, Filip Stanislavov, care viziteazd Cetatea-Alb in anul 1659. Dupd afirmatia lui
Cetatea-Albd, cu cloud porti de fier, are 4anturile a.Fa de inalte si addrri, incdt
abia poate trece peste ziduri sdgeata". Cetatea este pdzitd de 1.700 de ostai

turd, cari au o moschee. In suburbiile cetatii locuiau Turd, Mari i crestini,

cari aveau o bisericd ortodoxd 2).
Un functionar superior turc, care a stat in Basarabia intre anii 1720 i 1742,
i care a Idsat descrierea cetatilor din Basarabia, fr ca sd-si lase numele,

dupd ce aratd imprejurdrile in care a fost cuceritd Cetatea-Albd de cdtre

Turci, mentioneazA, c cetatea are niqte qanjuri foarte adOnci qi late. IVecredincioqii core cad in ele, pier, musulmanii 'inset riimdn neatinqi" 3). Aceasta in-

truck antul a fost sapat de cdtre 60 de sfinti musulmani.

Un alt cdlAtor francez, Peyssonel, aratd, cd pelangd portul Cetdtii Albe
pela 1762 existau i antiere 4), iar negustorul german Kleeman in anul 1768
scrie Eapzatei pe o stancei foarte Malta ; a fast ziditd de cdtre (lenovezi... Fortificatiile ei sunt gotice. Genovezii au grOmddit aici zid peste zid, toate strasnic
de Incite. antul tdiat In started, are noud coli de addnclme qi e foarte ingust...
Cetatea e mai tare dinspre liman dect dinspre apus" 5).
Cetatea-Albd in timpul stdpAnirii turceti a fost ocupatd in trei rdnduri
de cdtre Rui 1 anume in anii 1770, 1789 si 1806, cAnd Ruii rdmdn in ea
pentru mai mult timp. Dupd pdrerile unui cdldtor (Karaczay), Cetatea-Albh
avea in aceste timpuri peste 15.000 de locuitori 6). Dupd generalul rus Cornilo
vici, care a descris cetatea intre anii 1822 1 1828 cetatea are forma unui pentagon, din ziduri inalte cu metereze, are 26 de turnuri de diferite mdrimi. Santul are o adncime de 7 stdnjeni, Ititimea este aceeas Pe malul abrupt al limanului zidul cetatii are o lungime de 200 stnjeni, iar dinspre uscat 350.
Cetatea are trei porti, din care una cu o punte mobil. In interiorul ce-

tatii se gaseste o citadeld cu patru turnuri rotunde si cu un castel pe o teI) N. lorga. Op. cit., p. 205.
2) Ibidem, p. 233; N. lorga. Istoria Romdnilor prin calatori. Bucure0. 1(J11, v. II, P. 30.
a) F. Brun. Principatele romiine qi Basarabia pe la jumatatea veacului al XVIII-lea. A. Egunov. Op cit.,
vol. III, p. 298.

2) N. lorga. Chilia i Cetatea-Alba. p 257.

Ibidem, p.p. 258-259.
5) N. lorga. Istoria Pomanilor prin cdlitiori. Vol. II, p. 214.
'1

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

190

melie de piatrd naturald ; in castel sunt (iota pulberdrii i magazii mascate.

Din clAdirile din interiorul cetatii autorul noteaza o gearnie, o haubtvahtd, cloud

cazarme, o magazie, un sarai i cinci case de nuele I).

Rand la anul 1832 Ruii se servesc de cetate, ca de bazA militard 2). La
1856 guvernatorul Basarabiei permite unei societati ruseti de navigatie, s i
piatr pentru pavajul debarcaderului portului, care s'a folosit insd de acest
privilegiu numai in parte. Ceva mai tdrziu administratia guberniald rusd pune
zidurile cetAtii la vAnzare prin licitatie publicd, insd, din fericire, nu s'au gdsit
cumprdtori 3). Cu incetul insd cetatea se ruineazd. Zidul exterior de acoperire
din partea de vest a cetatii s'a drdmat aproape complect. Apele limaiiului
spald argila de sub blocurile naturale de piatrd pe care este aezatd cetatea,
i stanca naturaid se lasd pe alocurea in jos, provocand crdpAturi in ziduri.
Unul din cele patru turnuri a castelului in forma de patrat s'a ddrAmat din
aceastd cauzd. Zidul celatii a doua, care taie interiorul cetatii pe la mijloc i
un foior din acest zid, a devenit prada locuitorilor i a neglijentei autoritAtilor comunale 4). Din vechea geamie se !mita Inca rninaretul dArdmat.
51 totu zidurile posomorite ale acestei cetati, pe care n'o crutd vreMea
i oamenii, se ridicd cu atftta semetie, sunt atdt de tari, incdt vor invinge i
nepdsarea omeneascA 1 puterea timpului i vor stA Inca multi ani ca mArturie
a trecutului romAnesc a provinciei dintre Prut i Nistru 5).
La o distanta de vreo sutd de kilometri dela Cetatea-Albd pe malul drept
al Nistrului este aezatd o altd cetate moldoveneascd Tighina. Nistrul, vechiul
Tyras, cu toate cd nu face parte din rdurile mari, este greu de trecut din cauza
malurilor stAncoase in partea de sus 1 mlAtinoase in partea de jos. Langd
Tighina insd el are unul din cele mai bune vaduri, cunoscut fr indoiald vechimei, fapt care a contribuit la infiintarea cetatii in acest loc. Pe aici trecea
in vechime drumul pe uscat ce legA prin vadul Dundrii dela Isaccea peninsula
balcanicd cu stepa de astAzi a Rusiei meridionale, drumul mare tdaresc" de
mai pe urmA al Moldovenilor, care ducea spre Caffa genovezilor din Crimeia.
Cu acest drum mare se incruciA drumul fluvial, ce legA gurile Nistrului i
Cetatea-Albd cu Hotinul 1 Soroca.
Data infiintarii cetatii nu se cunoate ; dupd presupunerea unora, genovezii

care au pus mAna pe comertul de pe Marea Neagra dupd a patra cruciadd, au

pus stApdnire 1 pe Tighina, construind aici un caste! sau lArgind, dupd parerea unor cercetAtori rui, castelul roman, care a fost acolo 6). and Moldova
se intinde pand la Nistru, in veacul al XIV-lea, Tighina devine ora moldovenesc. Aici se infiinteaza o vamd, cum se vede dintr'un privilegiu comercial
l) Descrierea statistic& a Basarabiei propriu zise sau a Bugeacului. Fag. 109-111.

2) A. Zacinc. Op. cit., v. II, p. 131.

3) V. P. Semenov-Teananschi. Rusia. V ol. XIV, p. 484.
4) Gr. Avachian. Cetatea-Albd. Cam se distrage un monument istoric. Bucuresti, 1924.
,) V. Al. Lapedatu. Gravart qi vederi dela Cetatea-Albd. Buletinut Comisiunii Monumentelor istorice.
Anul VI, p.p. 57-60.
1.) A. ZEICIUC. Op. cit., vol. 11, p. 145. Descrierea statistica a Basarabiei, etc., pag 291.

www.dacoromanica.ro

MON UNIENTELE

191

acordat de cAtre Alexandru-cel-Bun la 8 Octomvrie 1408 comerciantilor din

Lemberg, in care Tighina este trecut ca ora moldovenesc cu vamd 1). CA in
Tighina era vamd domneascd se vede i din alt act dela anul 1452 2) i din
confirmarea privilegiului de cdtre Stefan-eel-Mare comerciantilor din Lemberg
la 3 Julie 1460, in care se spune Ca negustorii la Tighina vor plan vama ce
s'a plata' qi mai Inainte, dupei acelaq obicei vor plat qi acuma" 3).
Tighina era bine cunoscutd i strdinilor. Intr'un tratat de geografie rusesc
din veacul al XVI-lea se vorbete despre orapl Teghinea" 4), iar polonezul
Waclaw Grodecky in acela veac il introduce in harta sa georgaficd. Aezat la
granita cea mai periclitatd, domnitorii Moldoveni desigur cd au avut aici i o
-

learlinrwr-,01:

Liti,n_ru.

'

.
I:::

1.Arkz,.

:A..
.

".,

Citadela cetatil Tighina.

bald militard. Cetatea de piatrd din interiorul cetAtii de astAzi, care dupd pdrerea specialitilor dateazd dela epoca armelor albe, poate a fost f della de
cdtre Moldoveni i poate c ei au pus i bazele cetatii de pdmAnt. Miron Costin afirmd in descrierea Moldovei in limba polond, cd zidurile cetdtilor Hotin,
Suceava, Tighina i Cetatea-Albd, au fost fcute de cdtre domnitorii Moldovei.
Dupd pierderea Cetdtii-Albe Stefan-eel-Mare i urmaii lui trebuid s i atinteased privirile asupra Tighinei, inzestrdnd-o cu fortificatii noui.
In anul 1538 in urma expeditiunii militare in Moldova a sultanului Soliman,
Tighina trecu in mAinile Turcilor. Ei transform imprejurimile Tighinei cu 12
l) I. Bogdan. Inscriptiunile dela Cetatea-Alba. Analele Academia Romane. Sectia istoric6. V. X X X, p. 341.
2) N. lorga. China i Cetatea-Alba. Pag. 106.
3) I. Bogdan. Documentele lui qtefan-cel-Mare. Vol. II, p. 273
4) Dtctionarul enciclopedic non. Vol. V, p.855.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

192

sate in raia turceascd i aseazd o goarnizoand de ieniceri in cetate, pe care o

refac desigur cu bratele Moldovenilor. La intrare in cetate Turcii aseazd o placd
de marmord pe care se vesteste despre marea izbilndil a sultanului asupra dontnulni Moldovei qi calearea invinsului sub potcoavele cailor turceqti" 1).

S'a intunecat qi cetatea Tighinei", face aluzie la pierderea Tighinei Miron

Costin in poemul sdu in limba polonezd 2).
.
Sub stpanirea Turd, Tighina fu de mai multe ori atacatd de cdtre Cazaci
si Moldoveni, care nu puteau uit de vechea lor cetate. La anul 1707 cetatea
fu refdcut de catre Turci, cum afirma functionarul superior turc care ne-a
Idsat descrierea cetatilor din Basarabia din prima jumdtate a veacului al XVIII-lea.
Tighina este", scrie functionarul turc, o cetate puternicd, care s'a conservat
bine... qi totodatei qi scutul tare al islamismului in contra Rusiei... Ea are un zid
dublu qi qanf addric" 3).

La refacerea cetatii au lucrat Muntenii si Moldovenii in frunte cu domnitorul Antioh Cantemir, iar materialul de constructie fu adus din Moldova, in
special din judetele Ldpusna i Orhei.
De numele cetatii Tighina este legat i epizodul dramatic din viata regelui Suediei Carol al XII-lea, care dupd infrngerea dela Poltava la 1709 se refugiazd cu resturile armatei sale si a aliatului sdu, a hatmanului Ucrainei
Mazepa, la Tighina, unde intre Varnita si cetate se aseazd inteun lagdr fortificat, pe care-1 numeste Noul Stokholm" i st aproape patru ani in asteptarea
revansei.

Cetatea Tighina a fost asediat i ocupat de cdtre Rusi in trei rdnduri :

la anul 1770, 1789 si 1806. Dupd anexarea Basarabiei de cdtre Rusia, Tighina
devine cetate de rangul tntiu, pastrAndu-si caracterul sdu vechiu. Rusii ridic in
ea cdteva clAdiri noui, cazarme si case pentru ofiteri, astzi ruinate.
Cea mai veche parte a ceatii, citadela din interiorul cettii de Omani-,
este construitd din ziduri groase de piatrd care pe vretnuri erau incinse cu
un sant si are forma de patrat cu o singurd intrare dinspre miazd-zi. Cetatea
interioard cu o suprafath pe peste cloud ha are opt turnuri, patru la colturi ci
patru la mijlocul zidului lateral. Zidul dinspre rdsdrit este asezat pe malul limIt
al Nistrului. In interiorul cetatii de piatrd este o pulberdrie i cdteva cazemate de provenientd mai nou 4).
Cetatea din pdmant are forma unui pentagon neregulat si este formatd
dintr'un sant adanc in laturile dinspre uscat, a cdrui pereti sunt imbracati in
piatra. Valul lngd sant are zece bastioane. In cetate se poate intra prin sase
porti. Interiorul cetdtii pe circa 60 de ha. gdsesc mai multe cldiri, intre care o
bisericd i ruinele unei geamii, din cele trei, ce se gseau la 1812 in interiorul
acestei cetati
11 I. Nistor. Istoria Basarabiei. Pag. 105.
2) M. Kogalniceanu. Cronicele Rontniei. Vol. II, p. 495.
3) A. Egunov. Op. cit., p. 299.
4; u descriere amanuntita a cetfitli ne-o face generalul Cornilovici. Op. cit., p. 291.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

193

Cea Mai mica din cetdjile de pe Nistru este cetatea din Soroca. Ea nu are
nici vechimea celorlalte cetati de pe Nistru, nici importanta ei strategicd pentru
Moldova. Unii din istoricii rui cred, cd aici a fost vechea cetate genovezd 01lzionia. Aceasta insd nu se poate dovedi prin nici o mrturie istoricd. Desigur
cd in veacul al XIV-lea Moldovenii pun stdpftnire pe vadul dela Soroca, dar
oraul nu apare ca cetate i ca pdrcAldbie decal mai tdrziu. In tratatul de pace
incheiat intre Stefan-cel-Mare i regele Poloniei la 12 lulie 1499, se amintete
pentru prima data i despreparcalabul de Soroca Coste" 1). Se crede cd. Stefancel-Mare zidete aici 1 o mica cetate de lemn i de pmdnt, care avea menirea

DA,

4.4

$an(ul cetatil Tighina.

Colecfiunea Comislunii Monumentelor istorice. Sectia Basarablei.

sd apere tara de incursiunea Tatarilor, fapt care se confirm intr'o scrisoare a

lui Bogdan-Vodd cdtre regele Poloniei trimis la anul 15122) Domnitorul Moldo-

vei Petru Rare in anul 1543 reface cetatea Soroca in piatr, ddndu-i forma pe
care o are astzi. In prima jumatate a veacului al XVI-lea Soroca nu odata fu
obiectul atacurilor bandelor azdceti, cdrora cetatea le stdtea in cale in incercd
rile lor de a prdd Moldova de sus. Astfel Cazacii zaporojeni devasteazd ormul
i tinutul Sorocei in anul 1600, devastare care pare a fi o rdzbunare impotriva
Sorocenilor, cari in cap cu parcAlabul lor Parvul in anul 1587 in urmdrirea
Cazacilor ajung pand la Pereiaslavli 3). Cu toatd situatia lui de ora de graI) I. Bogdan. Documentele lui Stefun-cel-Mare. Vol. II, p. 425.
2) A. Lapedatu. Cetatea Sorocii. Buletinul Comislunil Monumentelor lstorice. Anul VII. Bucuretti
1914, pag. 85.

3) Ibidem, pag.87.
13

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

194

nita, Soroca se ridica ca ora cum se vede dintr'un act din anul 1619, prin care
se constata ca. in Soroca era un iarmaroc mare, cu negustori Romani, Armeni
i Tatari 1).
In veacul al XVII-lea Soroca ii indeplinete rolul sau de mica cetate de
granita pentru Moldova, in mai multe randuri opunand rezistenta incercarilor

Tatarilor, Cazacilor i Polonejilor de a intra in Moldova, de cateva ori cazand

in mainele acestor popoare. Brigadierul francez Moro de Braze, care-1 insotea pe
Petru-cel-Mare in catnpania dela 1711, scrie despre Soroca : Patruzeci qi cinci
de ani inainte de aeeasta (de anul 1711), aceastd cetate a suportat un asediu
glorios : 40.000 de Turci qi 40.000 de Tatari sub conducerea unui seraschier au
fost nevoiti dupd eforturi inutile limp de ase luni sd se retragd cu ruqine, hi-

'

II

114;r11

r::r"f"

n4-kVi"

-,

14,

r*

'r.ens,. 7

tk,

...

(1

t" s
.

,,

J
c44.1.

Vederea generale asupra cetAtii Soroca.

sand lagdrul qi toed artileria, pentru care fapt seraschierul a pldtit cu capul sau.
Generalul Allart (generalul lui Petru-cel-Mare) a gdsit beciuri subterane bune, cdteva sdbii, cdteva butoaie cu praf, dar putine alimente" 2).
Si Dimitrie Cantemir, care a vazut Soroca, afirma Ca cetatea este mica, dar
in raport cu vremea, cond a jost zidit, foarte Midrib). Are un zid drept-unghiular, dar foarte tare qi aparat de turnuri foarte incite i zidit din piatrd, in care
abundli dealurile dimprejur.... 3) Autorul anonim turc din prima jumatate a veacului al XVIII-lea noteaza, cd cetatea Soroca este mica, dar foarte puternica 4). Cala-

torul englez Ioh Bell d'Antermony viziteaza Soroca in prima jumatate a veacului al XVIII-lea noteaza ca Soroca este un orac placid" cu locuitori Moldoveni, cu
un turn vechiu, avand cateva tunuri neintrebuintate" 5).
/) N. lorga. Istoria cornerfului romanesc. Valenii-de-Munte, 1915. V. I, p. 310.
2) A. Puchin. Notitele Int Moro de Braze. Ed. P. Morozov, vol VI, p. 201.
3) Dimitrle Cantemir. Op. cit., p. 31.
4) A. Egunov. Op. cit., vol. III, p. 292.
1) N. lorga. Istorla Romanilor prin cdldtori. Vol. 11, p. 129.

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELE

195

Ruinele castelului dela Soroca cuprind o suprafata de aproximativ o jumdtate de ha. Forma cetatii este circular. In jurul zidurilor se vdd urme de
ant, care pe vremuri se umpleau cu apa. Intrarea se face printr'un turn dreptunghiular. Celelalte turnuri au forma circulara. In intreaga constructie se resimte influenta artei de fortificatie genovezd 1).
Daca Cetatea-Alb joaca un rol atat de Insemnat in viata Moldovei ca
ora de granit, care deschidea drumul spre mare, in nordul Moldovei cam acela rol 11 joac Hotinul. Aezat langa un vad al Nistrului, care facea legatura
intre Moldova i Apus, in special Polonia, Hotinul a trebuit sa ia fiinta, Inca in
vremurile cele mai Inclepartate ; i legenda ea acest ora ar ti fost creat de catre

.T..4,-.; IrM

..?

'1,%n

IT.,7.!

S'

Cetk
-

=1=,..

I"'

t2. ,

"f4S-irikabl

12,

Zcz.

Cetatea Soroca.
Colectiunea Comisiunii Monumentelor Istorice. Seep Basarabiei.

Cotizon, Imparatul Dacilor, al cdrui nume modificat 1-ar purta, daca nu gasete
confirmare In marturiile istorice, contine i un sambure de adevar. Este stabilit,
cd la Inceputul veacului al XIV-lea, cand in nordul Moldovei exista voevodatul
roman in tara sipenitului, Hotinul facea parte din cele trei orae. pe care le
stpanea acel voevodat 2).
Voevodul Stefan care era In capul tinutului, ajutat de regele Poloniei Cazimir-cel-Mare, al carui vasal era, fortified vadul de langa Hotin. Fiul lui Stefan,
Petru Muat, prin casMorie cu fiica domnitorului Moldovei Latcu, unete Moldova cu tara Sipenitului 3). In a doua jumatate a veacului al XIV-Iea cetatea
1) Vezi descrierea cetatii de d-1 general Sc.Panaltescu. Cetatile ruini din Basarabia. Anuarul Comisiunii
Monumentelor Istorice, seclia din Basarabia. Chitinau, 1924 pag. 93-95.
1) I. Nistor. lstoria Basarabiei, pag. 32.
') Ibidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

126

Hotinului avea in cap un parcalab. Alexandru-cel-Bun repard cetatea, in jurul

cdreia se dezvoltd o viatA comerciald i economicd destul de puternicd. In privilegiul, despre care am amintit mai sus, dat de cdtre Alexandru-cel-Bun negustorilor din Lemberg la 1408 se pomenete despre vama i tdrgul din Hotin,
care fdcea comert i cu strinAtatea. In luptele dintre fiii lui Alexandru-cel-Bun,
Ilia i Stefan, acest din urm in schimbul unui ajutor al Polonejilor in contra
fratelui sdu cedeazd Hotinul Poloniei. Stefan-cel-Mare, care mai bine ca oricine
intelege rostul cetatii Hotinului in viata Moldovei, asediazd timp de aproape doi
a ni cetatea, pe care o ia dela Poloneji prin tratatul dela 1459 1), punnd in
C73

,
.ter:75-"ICts---44.j
.
7

lc

ri
A

PI

ACW

i 7.

S...

ct

'
1

.`,1441 -1;;*.L.41%2 -'-reAde

-17

Cetatea Hotin.

pe unchiul stt Vlaicu. La anul 1476 cetatea fu asediatd

capul ei pArcalab
de cdtre Turci, cari insd n'au putut-o lua. Petru Rare reface cetatea. In aceste
vremuri 1 oraul ajunge la o dezvoltare destul de inaintatd. Incd din tratatul
dela 1459 intre Stefan-cel-Mare i regele Cazimir se vede, a Hotinul era un punct
comercial foarte important. 0 mrturie din anul 1592 constatd, cd la Hotin veniturile erau cele mai Pnbelmate" 2). Calatorul francez Frangois de Pavie, baron
de Fourqueveaux, care a trecut prin Hotin la anul 1585, scrie cd Hotinul era
un Virg mare imprejurul cdruia curge apa Nistrului. Pe malul acestei ape se gdseqte o cetate mica, incinsd cu ziduri 'Matte de cdaimidd, cldditd de mult # strdjuitd
1) I. Nistor. Op. cit., p. 70.
2) N. lorga. Istorla comerfului romcinesc. Vol. I, pag. 213.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

197

din toute pdrtile" 1). Styjkowski, cronicarul polonez din veacul al XVI-lea, afirmA
acela lucru. ,Hotinulu spune el: este o frumoasd qi puternicd cetate gezatd
pe o shined, avdnd aspectul fortaretii Kockenhausen din Liflanda.2).
Cetatea Hotinului vzu sub zidurile ei in anul 1600 i otirile marelui voevod Mihai Viteazul, care urmArea pe Eremeia MovilA, inchis in acea cetate.
In veacul al XVII-lea Hotinul in cAteva randuri trecu la Poloneji. La 1621
in jurul Hotinului se desfdoarA una din cele mai crAncene lupte Intre Turci i
Poloneji. lacob Sobieski tatAl regelui polonez Ian Sobieski, a lAsat despre
aceastA lupt nite notite intitulate :
,,Commentariorum beld Clzotinensis libri tres". Pe baza acestor notite i
folosindu-se de amintirile din acea vreme, scriitorul polonez din veacul al XVII-lea
Waclaw Potocki scrie renumitul poem ,, Woina Chocimska", campania dela Hotin. In altA luptA dintre Poloneji i Turci in anul 1673, Turcii au fost infranti
langA Hotin, luptA la care iau parte ca alia hi ai Polonejilor 1 Muntenii i Moldovenii. La anul 1712 in urma rAsboiului ruso-turc, la care au luat parte i Moldovenii, Turcii, ca sA izoleze Moldova de Polonia, ocupA cetatea Hotinului, Iran-

sformand intregul tinut in raia turceascA. i s'au pdgubit", deplAnge acest eveniment cronicarul Axentie Uricarul: dintr'acel an tara Moldovei de acel minunat
tinut al Hotinului i au lipsit i pdralabi i cdpitani de acolo. lar luarea Hotinului,
ca o rand, tdrii multd sldbeiciune .i Were i-azi feicut" 3).
Prin ajutorul inginerilor francezi Turcii lArgesc cetatea, fapt pe care il
confirmA i Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei", socotind cA, cetatea Hotinului trebue numdtatii printre cele mai mari cetati ale Moldovei. Odinioard"

adaogA el: era intdritd despre apus cu ziduri qi qanturi foarte Matte, iar despre
rdsdrit in chip natural de main! reipcdelui Tyras fi de stand colturoase, dar in
rdzboiul din urmel pe care I-au avut cu Rgii, Turcii, flictindu-se stdpani pe cetate in anul 1712, pe de o parte diirdmard zidurile vechi, iar pe de Oa o incinsera cu intdriturl destul de bune in fehd a celor de acuma, ldrgind-o cu mai mult
de jumdtate, ga cd azi nu fdrei drept poate sli se cheme cd este cea mai frumoasd
qi mai inteiritd dintre cettile Moldovei" 4).

0 foarte amnuntit descriere a cetAtii Hotinului ne-a lsat functionarul

anonim turc, Secretarul departamentului de aprovizionare" al Hotinului, care a
stat mai multi ani in Basarabia, In prima jumAtate a veacului al XVIII-lea.
Mai jos de cetatea veche,a scrie el: ziditd pe skincii,in vale, sunt gezate fortificatide
noui, aruncate in forma de saci. In interiorul ceteitii vechi se gdseqte : o geamie,
transformatd din fosta bisericd, locuinta inspectorului de comunicatie, locuinta qefului
grdnicerilor, cazarmile artileriitilor si casele imamului qi a celui ce cheamd la rugddune. Aceastd cetate veche este fdcutii foarte solid qi cu multd iscusintd. In subsol

sunt magazii, din care duc galerii qi sail in afard. Pe scari te urci spre locuin(ele
'I I. Nistor. Op cit., pag 113-114.
2) B. P. Hasdeu. Arhiva istorich a Romaniel. Vol. II, pag. 8.
a) M. Kogalniceanu. Cronicile Romaniei. Vol. II, pag. 170.
4) DImItrie Cantemir. Op. cit., p. 32

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

198

garnizoanei, cari sant foarte frumoase. Ele, cum spune traditia, au aparjinut odatei
fetelor lui Sera li (?). In mijlocul acestei cetelji vechi se gaselte o lantana, seipatel in
stance', care are o adancime de 570 m. (?), care se aprovizioneaza cu cilia din Nistru..
Cetatea noua ridicatei de curand i a$ezata langa (in afard) cea veche are patru
por(i: a Constantinopolului, a Timi$oarei, dinspre apel qi cea secrete. In aceasta cetate exterioara sunt cloud' bai, cloud' geamii, iar lager' partite Constantinopolului multe

pravalii ; mai departe, in vagauncl, vis-a-vis de citadela interioarei, o baie, poarta

$efului ienicerilor qi nu departe de ele geamia $efului ienicerilor $i cazarmile acestor
din urmd... Vis-a-vis de u$ile geamiei se geisea locuinja autorului, care in anul 1136
(1723-1724) qi-a pierdut un fiu, la moartea caruia el a alcatuit o cronograma qi
personal a gravat-o pe piatra funerara" 1).

,
2

Cetatea Hotinul. Vedere generala.

In anul 1763 Hotinul fu vizitat de cdtre ministrul turc Resmi-Ahmed-Efendi,

asupra cruia cetatea a lsat urmtoarele impresii : pozipunea e solidel, iar fortareaja se poate asemeina cu Rumili-hysary de lava Constantinopole... Un castel
fu ridicat in partea sudica a cetajii, castelul cel vechiu deveni arsenal, avand un numar indestulator de tunuri qi alte munijiuni ; iar judejul dimprejur qi targu$oarele $i
satele fura prefacute in sangeac, din ale cdrui venituri se intre(ine garnizoana forta-

rejii sub comanda unui vizir qi cate odatei a unui pa$a mai de jos.
Asteizi Hotinul este un ora$ populat qi bine edificat, in mijlocul gradinilor
qi planta(iunilor" 2).
1) A. Egunov. Op. cit., vol III, pag.287-288.
I) B. P. HAjdau. Achim Istoricd a Romantei. Vol I, p. I, pag. 182.

www.dacoromanica.ro

MONTIMENTELE

199

Sub stdpanirea tura Hotinul a fost asediat in cateva randuri, i anume :

in anul 1739 de cdtre Rui i in anii 1769 1 1787 de atre Rui 1 Austrieci.
Pentru locuitorii cretini din raia, Turcii, in anul 1765, IngAduird infiintarea unei

episcopii, a arei catedrd a fost ocupatd i de atre cunoscutul arturar Amfilohie.

Anexarea Basarabiei de cdtre Rusia aduce dupd sine i ocuparea cetdtii

Hotinului. Ruii transformard Hotinul in cetate de rangul al doilea", iar la anul
1856 o desfiinteaza ca cetate, lsdnd- o pradd vremii i administratiei nepasd-

toare a oraplui 1).

Astdzi 1 aceastd cetate zace In ruini. Din clddirile frumoase, descrise de
atre functionarul turc, nu s'a pdstrat cleat atevA ddramdturi. Se distinge ce-.
tatea veche zidit de Moldoveni pe la sfdritul veacului al XIV-Iea, cetate in
form de segment dinspre uscat i in linie dreaptd dinspre Nistru, din ziduri
puternice de piatr cu apte turnuri i cu urme de cazernate in interior. In jurul acestei cetati Turcii au ridicat in anul 1713 cetatea bastionatd de pmnt,
cu ant, imprejur, cu cazdrmi pentru ieniceri etc., clthri astdzi in ruind, la
cari Ruii au addogat o bisericd. In ciuda vremurilor cetatea ridicatd de Turci
a suferit mai mult cleat acea veche moldoveneascd.
Din mdreata cetate moldoveneasa de pe malul Dundrii, Chilia, astdzi n'a
amas cleat un ant, urnie de valuri i ramdite de temelie a fostelor clddiri. S'a
stabilit aproape cu preciziune cA anticul ora dela gurile Dundrii Lykostomo n'a
fost pe locul unde este astdzi Chilia Noud, ci Lykostomo, cum presupune d-1
N. lorga, a fost o cetate insulard in locul Chiliei Vechi de pe malul drept al
bratului Dundrii in dreptul Chiliei Noui de astdzi 2). Este dovedit cd in antichitate Grecii stdpAneau gurile Dundrii, avnd aici i un castel, care poate fi pus
in legtura cu Chilia Noud sau Veche de a stdzi. Pe la sfdritul evului mediu, in
veacul al XII-lea, Chilia apare cu numele ei de acuma, ca cetate bizantind.
In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea Chilia cade sub stpanirea Genovezilor. In tendinta de a ave acces spre Mare, Principatele Romdneti dela
inceputul existentii lor nAzuesc spre a pune stdpanire pe gurile Dundrii, care
spald coastele tarilor romneti, in special Muntenia. Prin aceasta se explia faptul, c Chilia la inceputul veacului al XV-Iea trece dela Genovezi in stdpnirea
Munteniei, uncle domnea dinastia Basarabilor. De aici 1 denumirea Basarabiei,
care se extinde dela tinutul Chiliei asupra Bugeacului, iar sub Rui asupra Moldovei dintre Prut i Nistru. Dar stdpanirea Munteniei asupra Chiliei n'a durat mult:
principatul Moldovei avea aceleai interese militare i economice de a fi stdpan
pe Chilia. lath' de ce, dupd expresiunea unui istoric, Chilia devine mdrul de discordie intre Moldova 1 Muntenia. Alexandru cel Bun, care consolideazd granitele
Moldovei, ia Chilia dela Muntenia. Intr'un act dela 1412 Chilia este consideratd
ca ora moldovenesc 3). Dupd catva timp Chilia trece din nou la Muntenia, dela
1) A. Zaciuc. Op. cit. vol. II, pag , 182.
/) N. lorga. Studii istorice asupra Chillei i Cetcitti Albe, p. 31.
3) N. lorga. Op. cit., p. 77.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

20.0

care o ia Stefan-eel-Mare in anul 1465 in urma unui atac sdngeros. Moldova

fiind amenintata de Turci, cari ii intind stdpanirea asupra peninsulei balcanice,
Stefan-eel Mare reface cetatea in anul 1479 ; dupd cinci ani cetatea fu asediatd de
Turci i luatd in anul 1484 cu toatd rezistenta otirii lui Stefan-cel-Mare. Astfel
i cetatea Chiliei se transformd iii cetate turceascd, ca i Cetatea-Albd. Din epoca
dominatiei turceti s'a pAstrat descrierea unui cAlAtor, a lui Pavel de Alepo, care
scrie la anul 1658, cd Chilia era o vestitd cetate cu un castel larg qi maret, vechi qi
foarte puternic, cu constructia cea mai solidd qi bine inzestrald cu tunuri" 1). Episcopul catolic Filip Stanislavov, vorbind despre Chilia pe care a vAzut-o in anul
1659, afirmd cd Chilia axed atunci 1600 de locuitori cretini 1 cloud biserici 2). La
anul 1678 cglAtorul Cornelio Magni tipdrete o carte in care descrie i Chilia, care

1; N

'

'k
,

E34

'

$antul cetatei ChIlla.

dupd afirmatia lui are un castel frumos, cu turnuri multe i cu artilerie, cu

flotd turceascd in fata Chiliei 9. Castelul Chiliei este admirat 1 de cdtre cdlAtorul la Motraye, care a trecut prin Chilia pe la anul 1711 4).
In timpul rdzboaelor ruso-turceti Chilia in tret randuri fu luatd de cAtre
Rui i anume in anii 1769, 1791 i 1806. Ruii desfiinteazd cetatea inainte de
anul 1856, cAnd Chilia din nou trece sub stApAnirea Romanilor, cdrora le-a apartinut pAnd la anul 1878.

S'a pdstrat o descriere a cetAtii fAcutd intre anii 1822-1828 de cdtre generalul rus Cornilovici, care ne infAtieazd cetatea moldoveneascd in urmdtoarele
1)

N. lorga. Op. cit., p. 232.

91 N. lorga. Istoria Romanilor prin catiltori.

.1) Ibidem,,pag. 249.
4) Ibiclem. Vol. 11, p.

Vol. II, p. 30.

97.

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE

201

cuvinte: Are forma unui patrat, este aqezatei pe malul stag al vii Duncirii ; in
perimetru are vre-o 800 de stajeni (suprafata de 17 18 ha.), dinspre uscat este
inconjuratei cu glacis qi trei platclarmuri, are patru bastioane si cinci turnuri de
piatrd, din care cloud octagonale, iar trei patrunghiulare; qantul care o inconjurd
are 7 stimjeni (15 metri) in !Mime qi se umple cu apd din Dundre; din partea
rdului cetatea este cicidit din piatrd cioplitd; are cloud porti si peste qant cloud
punti mobile... In interiorul cetalii sunt urmiitoarele cleidiri: o geamie de piatrei,
transformatei in bisericei crestinei a Adormirii Maicii Domnului, o cicidire pentru
corpul de garcia, 8 case cu dependinte pentru statul major si ober ofiteri, 5 cazeirmi pentru soldati, o magazie de piatrei pentru intendenta, o pulberdrie de piatrei
cu trei despdr(ituri si cloud depozite militare"1).

Cl

;JAI

'

1,

Cetatea Ismail.

A doua cetate de pe Dundre, Ismailul, pe ruinele cdreia astzi se gdscte

o mnstire i o pepinierd viticold, rva pdstrat nimic din ceeace a fost pe vremuri. Si Ismailul are legenda originei lui. Unii din scriitorii rui cred, Ca in
vechime aici a fost o colonie romand Smornis, infiintata de cdtre impdratul
Traian. Mai tdrziu aceastd colonie cade in rndinile Genovezilor, iar pe urmd
intrd in stpdnirea Moldovei. Istoria precizeazd insd, cd aici a fost un sat moldovencsc Smil, care in a doua jumtate a veacului al XVI-lea este fortificat de
cdtre Turci. Romdnii insd, cum se vede din mArturia cldtorului dela inceputul
veacului al XVIII-lea, la Motraye, formau majoritatea populatiei Ismailului (ca
mai mare parte din locuitori sunt Valalzi si Moldoveni)" 2), fapt pe care il confirm
I) Descrierea statistial a Basarabiel, pag. 117.
I) N. lorga. Istorta Romanilor prin caltori. Vol. II, p. 69

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

202

in anul 1659 i episcopul Filip Stanislavov 4). Dimitrie Cantemir spune, cd

Ismailul cdruia Moldovenii Ii ziceau alta data Smil, este o cetate nu de nesocotit,
tinuta de oaste turceasca peste care se afla un munteveli" "2).
Dupd primele rdzboaie cu Ruii, Turcii refac cetatea, transformAnd-o, cu
atutorul inginerilor apuseni, in una din cele mai puternice i mai mari cetati.
Cetatea avea un perimetru de vre-o 12 kilometri i putea sd adAposteascd o
armatd intreaga. Dupd pacea cu Ruii dela anul 1791, Turcii incredinteaza refacerea cetatii inginerului Kaufert, care reduce suprafata ei la o jumdtate din
ceiace a fost inainte. Cetatea a fost asediatA de mai multe ori de cdtre Rui i
luatA de ei la 1809.

.":'

11/4

p1

.1

sig

rw-fi

Biserica Inaltaril SI. Cruci din cetatea Ismail, transformata dinti'o geamie.

Generalul Cornilovici descrie astfel Ismailul : Cetatea Ismail este situotd

pe malul stdng al Dundrii ; perimetru ei de ostdzi are peste 2.500 shinjent

(5112 kitometri) ; are 14 bastioane din care numai unul, dinspre Dundre eqe acoperit cu imbracdminte de piatrd, celelalte toate-s de pcimant, are cloud bateril pe malul

Dundrii pentru bdtaie orizontald ; dinspre uscat este inconjurata cu glacis, are
patru ziduri cu cazemate (porti ?) de piatra ; din acestea, cele dinspre nord se numese una a Hotinulul, alta a Tighinei, a treia dinspre miazd-zia Chiliei, i a
patra dinspre Dundre a Stambulului ; are zece sortii de lemn in qant, trel punti
mobile, cinci porti de barierd in calea deschisd qi zece platdarme. In interiorul cetei(ii sunt urmdtoarele clddiri ale Statului : un arsenal de piatrd, 2 depozite militare,
o casa pentru corpul de gardd, 4 inchisori, 3 cazeirmi, 2 spitale principale militare,
un spital de marina, 13 pulberdrii, tura baie turceascd de piatrd, ocupatd cu material
de artilerie, 40 de case vechi rdmase dela Turd in care st personalul militar, 2 ma1)

2)

N. lorga. Ibidem, p.30.

Dimitrie Cantemir. Op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

MON UMENTELE

203

ndstiri greceqti, din care una de lemn a Adormirii Maicii Domnului, iar alta a Sfdn-

tului Nicolae, 2 biserici, una principald in numele Inaltarii Sf. Cruci, transformatd
dintro geamie turceascd de piatrd, alta de lemn armeneascd in numele Sf. Gheorghe. Clddiri particulare : 5 case de piatrd, 40 de lemn, 20 de nuele. 59 prdwilii,
6 mori de pdmant, 12 pivnite, 9 crdpne, 3 restaurante, una bale, una fierdrie" I).
Din cele semnalate de cdtre generalul Cornilovici, s'a pstrat pand in zilele noastre fosta geamie transformatd in bisericd cu hramul InAltarii Sf. Cruci,
o podoabd a artei musulmane, de o frumusete incomparabild.

,
,

V/

"Ie

;
MAR Vfl

Biserica Mazarachi din Chii}in5u.

Colectiunea Comisiunti Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

De un interes deosebit pentru trecutul nostru cultural i istoric sunt i

putinele biserici vechi din Basarabia. In Basarabia, astdzi se gasesc mai bine
de o sutd de biserici ridicate inainte de anul 1812. Cele mai vechi din bisericile din Basarabia, fart Indoial, sunt cele sdpate in piatrd. In malurile stancoase
ale Nisfrului i Rdutului sunt cAteva peteri, cari au servit ca biserici, poate
chiar in primele veacuri ale cretinismului, servind totodatd i ca addposturi in
timpurile grele de mai pe urmd. MA este biserica din Saharna (jud. Soroca),
biserica din Neporotova (jud. Hotin), biserica din Tipova (jud. Orhei) i doud
biserici din Butuceni (jud. Orhei). Una din aceste din urmd biserici, cum se
vede dintr'o inscriptie, a fost fdcutd la anul 1675 de cdtre robul lui Dumnezeu
Basil pdrccilabul Orheiului, cu sofia qi cu copii sal, in cinstea Domnului Dumnezeu
i) Descrierea statistica a Basarabiei, p.p.

373-374.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

204

1 pentru iertarea pcicatelor" 1). Aceste biserici, care au pe langd ele i peVeri,
chilii pentru calugdri, ca forma se apropiau de bisericile obipuite : aveau forma

unei nave cu altarul spre rdsdrit i cu tavanul tdiat in forma d boltd.

Sunt foarte interesante bisericile de lemn din Basarabia, cari s'au pstrat
intr'un numr destul de mare in regiunile paduroase ale Basarabiei, in codrul
din jud. Chiinu, Orhei i Balti i in codrul Tigheciului din jud. Cahul. Aceste
bisericute, uneori minunat de bine construite ca proportie, sunt facute din stalpi

'''',"''''..,,
.Y.1

Ler .

lo

V 1 4.,

ir..,.--is,-..,..

(7 I

111.1,1

411

Itc

- tAtittr -;"

7.1Yr.,

ett1154
.
-

Poarta la intrare in biserica lui Rilscanu. (Chisiniu).

Colegiunea Comisianil Monumentelor Istorice. Seccia Basarabiei.

de stejar, legati prin trei patru grinzi orizontale, care se ingrddeau cu nuele i
se tencuiau cu argild frAmantat cu paie.
Pe dinafard peretii se imbrdcau in scAndurd, iar acoperiul de indrild cu
strdini mici, se apropie de acoperiprile caselor tardneti. Forma acestor biserici era forma unei nave, a cdror pereti laterali uneori aveau sanuri in colturi, i se terminau spre rdsdrit cu un semiexagon, care, impreund cu catapeteazma, formau altarul. Clopotnita se fcea sau aparte, sau fdcea parte din corpul bisericii. Din aceste biserici, cele mai interesante sunt bisericile din Nimoreni (jud. Chiindu), Garlele (jud. Chiindu), Danceni (jud. Chiindu), DrAgu1) t. Clobanu. Biserici pechi in Basarabia. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, seclia din Basarabla. Chiqinfm, 1924, p. 43.

www.dacoromanica.ro

MONIIMENTELE

205

enii vechi (jud. Chiinau), Sarata Galbenei (jud. Tighina), Copcui (jud. Cahul),
Leova (jud. Cahul), Turtaul de Larga (jud. Cahul), Vadul lui Isac (jud. Cahul),
Ohrincea (jud. Orhei), Inovat (jud. Orhei), Tecureni (jud. BA lti) i Cornova
de Barne, (jud. BMW.
Bisericile vechi de piatrd s'au pastrat in regiunile bogate in cariere de
piatrA, cum este regiunea Ichelului i a Rautului. In forma acestor biserici, cari
se apropie de forma bise-

ricilor de lemn, se deosebesc trei tipuri i anume :

I

biserica fdra clopotnita, cu

acoperi simplu, cu cloud

turnulete mici, pe care se

apazd crucile. Aa este biserica din Hrueva a cdrei
clopotnita interesanta este
aezat la intrare in curte.
Peretii laterali sunt ziditi

in linie

ae

bUil
"

Z,,,s

1-

11;,1.(0;f4OKY44-17% Li
titC SA
tic 4

;:r
.

r
1

iti I

ti

mai rar dinspre apus. Al

doilea tip este tipul bisericilor cu clopotnita dea-

cu o absidd inspre ra-

sdrit, care formeazkaltarul.

Intrarea se facea de obiceiu
in peretele dinspre miaza-zi,

dreaptd cu mici

sanuri in forma de segment, inaintea catapetezmei

i;"?';F

supra intrArii, sau mai bine

zis a pridvorului, care, une-

le
c-

r'
0 piatra mortniintalA, Biserica Si. Die din Chisinu.
Colectiune Comtsiunii Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

on, dupd cum se facea intrarea este aezat in corpul

bisericii dinspre apus, sau
dinspre rasArit. Acoperiul
clopotnitei, la cele mai multe

biserici de piatrd, are forma frumoasa a unui clopot. Sunt i biserici cari au
forma unei trefle bine pronuntate. Bisericile de piatrd au o cupola, in unele
cazuri cloud, care insA nu strapung acoperipl. Al treilea tip al bisericilor de
piatrd este tipul bisericilor in forma unei nave bazilicale, cu o singura nava, cu
peretii laterali in linie dreaptd, cum sunt bisericile din Caueni i Chilia Noud.
Bisericile din Basarabia, in afard de biserica din Caueni, n'au fresce pe ziduri ;
in schimb, in ele se gAsesc mai multe icoane din veacul al XVII-lea i XVIII-lea,

in cari se resfrange influenta artei de pictura italiana. Uile imparateti dela

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

206

altare, adeseaori sunt lucrate In lemn ajurat, far catapetezmele sunt infrumusetate cu chenare de lemn sculptat. Cate o cadelnitd lucratd artistic, Cate un
potir cu inscriptie, cate o cruce veche, Cate o scoartd de pe Evanghelii, cu chipurl In argint, formeazd partea interesantd a obiectelor bisericeti.
Din bisericile de piatrd din Basarabia, meritd sd fie puse in primul rand
cele cloud biserici ale lui Vasile Lupu : una, biserica Sf. Dimitrie din Orhei, care,
in ce privete torma, n'a suferit aproape nici o schimbare, cu toate reparatiile

prin care a trecut. 0 inscriptie frumoasd deasupra intrdrii vorbete despre ziditorul bisericii ; desigur cd biserica a fost pictatd, dar nu s'a pAstrat nimic
din fresce, cum nu s'a pdstrat nimic din obiectele bisericeti mai vechi. Biserica
Sf. Nicolae din Chilia Noud, ridicatd de acela domnitor, are forma unei nave
bazilicale, zidite in pdmant. Biserica a fost relacutd, i numai inscriptia de
deasupra intrArii amintete despre anul ziclirii bisericii, care a fost ridicatd de
cAtre Vasile Lupu, in locul unei alte biserici a lui Stefan-cel-Mare. Aceia
forma are i interesanta bisericd din CAueni (jud. Tighina), sdpatd i ea in
pdmant, cu peretii laterali in linie dreaptd, cu bond in forma unei pivnite in
interior, cu o arcadd in mijlocul bisericii. Ziditd pe la anul 1760 i ceva, de
cAtre mitropolitul Proilaviei Daniil, cu banii adunati de cAtre mama mitropolitului dela Domnitorii tdrilor romaneti; biserica a fost frumos pictatd. Frescele,
cari au suferit putin din cauza umezelei, frau fost renovate sau schimbate i
sunt interesante prin fartul cA ele reprezintd coala de picturd din Tarile Rornaneti din epoca brancoveneascA, cu motive din arta bizantind.
Din bisericile din alle Orli ale Basarabiei sunt interesante biserica din
Hrueva (jud. Orhei), din Vadul-lui-Vocld (jud. Chiindu), din Izbeti (jud. Orhei
din Criuleni (jud. Orhei), etc. 1).
CAteva biserici din Chiindu din-yeacul al XVIII-lea sunt tipice pentru bisericite moldoveneti din acea epocd, ca stil, ca constructie arhitectonicd elegantA, proportionald i frumoasd. Din acestea, biserica Mazarache aezatA pe o
sprinceand de deal, in partea veche a oraplui, este cea mai frumoasd avAnd 1
cAteva icoane vechi de un interes deosebit. Biserica Rdcanu din Visterniceni,
biserica Sf. Ilie, biserica Soborul" vechi, biserica Bunavestire cu inscriptii, cu
icoane din veacul al XVIII-lea, cu pietre mormantale In jurul lor, au i ele farmecul
lor i nu sunt lipsite de interes din punct de vedere artistic i national 2).

I) lbidem, pag. 1-70.

Despre bisericile din Chisinau. Vezi t. Berechet, .Cinci biserici vain din Chitindu.. Anuarul Comisiunel Monumentelor Istorice, sectia din Basarabia. 1924, pag. 112-148.

www.dacoromanica.ro

MA NA S TIR IL E
DE c; TE F AN GR. BERECHET.

Daca manAstirile din Moldova veche sunt aezate In pozitii mai mult mun-

toase, putnd sluji la vreme de rAsboaie i ca puncte strategice ; in Moldova

dintre Prut 1 Nistru, niciuna din mnAstiri nu este aezat prin locuri tnuntoase, pentru c lipsesc asemenea munti, i nici constructia lor nu este adap,
tatA nevoilor de apArare In vremuri de luptA.
.Mnstirile basarabene sunt cuibArite prin funduri de vai, inconjurate de

pduri, astzi mult mai mici ca odinioar; agAtate pe culmi de dealuri, ale
cAror margini sunt tivite de codrii, ascunzatori de ochii dumanilor, sau infipte,
dacA nu sApate, in malul stancos al Nistrului de unde ochiul omenesc poate
surprinde orice micare de pe stepa de dincolo de Nistru.
Acestea din tirmA, ca i cele de pe RAut, puteau servi i nevoilor de apArare
personalg.
Mai toate manAstirile basarabene stint ctitorii de boeri i cretini evlavioi, cu exceptia a cloud domneti. Par'cA s'au temut sA-i arate mrinimia
sufletului lor i ssa-i veniceascA evlavia prin clAdiri, cari sA dureze veacuri
intregi, fiindu-le teamd de jafurile 1 prdAciunile Ttarilor, Cazacilor i altor
neamuri de dincolo de Nistru.
Fiind continuu supuse nestatorniciei vremurilor, ele nu mai poara in stilul
lor pecetea frumosului stil moldovenesc al celor de peste Prut. Prefacerile dese,
i la depArtAri mici de timp, le-au sArAcit regularitatea stilului i le-au mutilat
forma, punndu-le intr'o inferioritate vdditA fata de secularele aezAminte dom-

neti din Moldova veche. Nu exist, se vede, tragere de inim pentru a se

clAdi mandstiri la marginea Orli din cauza cA era bAtutd de valurile vremei
i rAutatea neamurilor streine.
Nici una din manAstirile basarabene nu mai posen inscriptia de Intemeiere i nici bogatele colectii de hrisoave cu privire la diferitele dAruiri din

partea domnilor i boerilor tril. Aici nu curg daniile una dup alta, cum se
Intampl la cele din Moldova veche, ci dinpotrivA, Intinderile de pAmant din
Basarabia slujesc ca danii fafa de celelalte mnstiri din fundul Carpatilor.
Nu gAsim, deci, la nicio bisericA din mAnAstirile acestea frumoasele inscriptii
cu minunata caligrafiere, prin care se atrgea atentiunea tuturor streinilor. Ele,
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

208

poate, vor fi existat, dar din cauza prefacerilor silite de intAmplrile vremurilor au dispArut.
o altA pricinA a disparitiei acestor inscriptii este i faptul cA sthpAnirea
greacd 1 rush, dei cretine amAndou, au putut inlhtura glasul romnesc al
trecutuiui bor. Sunt cunoscute numai inscriptiile slave dela biserica Sf. Dumitru
din Orhei 1) (1634-1640) 2), cea dela biserica Sf. Nicolae din Chilia 3) (1640),
precum i inscriptiile romAneti dela biserica Rhcanului, Sf. Mihail (Vechiul
Sobor) i Buna-Vestire 4) din Chiinhu, dei sub raportul caligrafierei sunt cu
totul inferioare celor dela bisericele mAndstirilor din vechea Moldovh. Acestea
sunt biserici de mir, ci nu de manAstiri.
.MAnAstirile din Basarabia sunt cu totul shrace in manuscrise cu cuprins
istoric sau didactic : fie pentru CA, i ceeace a fost odinioark au fost transportate 4e amatori rui pe la diferitele biblioteci din marile centre tiintifice ruse, in
vremea cAnd la noi nu se cunotea gustul 1 importanta acestor izvoare de serioasd informatie istoricA, fie din alte pricini. CercetAnd aceastd chestiune mai
adAnc, aflam ch nici nu s'au ocupat cAlugrli de prin aceste locapri sfinte cu
copierea de manuscrise, deoarece ei insui nu erau statornici, ci continuu izgoniti din loc in loc, ca s nu se prind dragostea de culturd nationalA, i aceasta
mai cu seamh in ultimul veac de apAsare. Sunt cunoscute colectiile *ciuchin"
i Iatimirschi" din Moscova alcatuite din manuscrise slavo-romAne, cari erau
cumpArate sau furate din bibliotecile mAnAstirilor din Moldova veche.
Este de asemenea cunoscut, cA toate aceste locapri sfinte nu au moate
sfinte i nici icoane fAcAtoare de minuni, Mara de HArbovat, care dela sfAritul
secolului al XVIII-Iea posedh icoana maicei Domnului fachtoare de minuni.
Documente deasemenea sunt foarte rari. Chpriana ii are documentele sale
la mftnstirea Zografului din Sf. Munte Atos. Noi cunoatem numai trei din ele.
Restul sunt carti dela diferiti domnii, boeri i persoane evlavioase, cari abia
acum incep s se publice prin diferite publicatiuni, trebuind sh fie adunate in
anumite colectii. Publicarea trebuie s se facA cu toath atentiunea cu privire
la corectitudinea limbei lor pentru a fi folosite de istorici 1 filologi 5).
1) Zapiski Odesseago obqcestva istorii i drevnostei= Mernoriile societeitei de istorle, i antic/1114i din
Odessa" vol. VI, 1867, Odesa, p.p. 514-15 faximilele IV, Cf. St. Ciobanu in Anuarul Cornisiei Monurnentelor
Istorice, sect-to din Basarabia, 1924, p. 46.
2) St. Berechet in Revista Arhivelor", Anul I, No. 3, 1926.
3) Zapiski", vol. I, 1844, Odesa, p p. 292-300; cf. St. Ciobanu iu Armand Corn. Mon. 1st.. sectia din
Basarabia" 1924, Chisinau, p. 48.
4) st. Berechet in art. Cinci biserici vechi din Chigindu" din Anuarul Corn. Mort. 1st , sectia din Basarabia", p.p. 117-18; 128 si 132 i in fascicol aparte, p.p. 8-9; 19 si 23.
5) C. Tomescu a publicat un numar de noua carli domnesti si particulare privitoare la viata manlstirilor din Basarabia, in Calendarul bisericesc pe 1926", care sunt un pretios material pentru istoria bisericeasca
a acestei la turi romanesti, veal: pp, 58, 63, 67, 68, 73, 74, 76, 77, 79.

St. Berechet: Cinci docurnente basarabene privitoare la rnofiile episcopiei Hugilor, Chisinau 1925, pp.
12, publIcate si in Revista societatei istorico-arheologice bisericesti din Chisingu, vol. XVI, 1925, pp. 121 132'
Episcopul de Hotin, Visarion, public& un sir intreg de documente privitoare la tnanastirea Dobrusa, in
,,Anuarul Corn. Mon. 1st., sectia din Basarabia.` pe 1925, cari vor largi cu mult cunostintele despre activitatea
monahilor acelui locas.
1

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

209

Numai intr'o parte din manstirile basarabene au fost mici focare de pastrare a culturii romaneti, prin aceea cd in ele se deschiseserd oarecari coli
pentru cartea nationala, respingand cu o cunoscutd incdptanare pe cea slavorusd. Date avem in aceastd privinta numai despre colile primitive din, mand stirile Dobrua i Harjauca.
Pavel arhiepiscopul Chiindului I) in anul 1872 scria ,,Deschiderea qcoalelor ruseqti, pe ldngd toate mdndstirile a fost Inttimpinatii cu foarte multd rea
voint din partea fratilor celor mai mari, cari sunt inculti, grosolani, necunoscdtori
ai limbei ruseqti qi dumani ai inviitdmntului rusesc. Invotatorii qi tnalteitoarele

rr.

-r;

ett'iWt;c:iti

,1*
Ofti

,
_!

-ArA

1.

fAir."''
,

)
%.

.
k

'or

',a'

uc-h';.L'i

_
.1

,y4

V4?"

. .

,,,"

:I "We.
:

i.s

'

'

1.7

.7.1?

'

Poarta manAstirli Rugi (jud. Soroca).

din unele mcindstiri, mai cu second la (-larjauca qi Dobruqa la "inceput au fost insulta(i In chip grosolan de cdtre callgri2).
Mai toate mandstirile din Basarabia sunt creatiuni ale secolului al XVIII-lea,
i al XIX-lea, afard de Vdrzreti i Capriana, cari sunt din al. XV-lea, iar cea

din cetatea Ismail din al XVII-lea.

Dupa 1818 Basarabia avea 20 manastiri i 5 schituri, multe dispArand
inainte de aceast data. In prezent avem 20 mandstiri.
Astazi aceste mandstiri au o gospoddrie cu colorit rusesc. Cu toat reducerea de venituri, totui monahii basarabeni gospoddresc aa de bine in cat
1) Pavel Lebedev, arhiepiscopul ChisinAului dela 13 lunie 1871-16 lulie 1882.
2) Dielo No. 360" din Arhiva Conslstorului din Chilnati.
11

11. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

210

prin unele mAnAstiri i-au instalat luminA electricA, au mori de foc, iazuri cu
pete, vii i altele.
MAnAstirile basarabene sunt aezate in trei grupe bine distincte :
1) Grupa din jud. LApuna, formatA din mAnAstirile Capriana, Condrita,
HAncul, Suruceni i VArzAreti.
2) Grupa a doua formatA din mAnAstirile HArbovAtul, HArjauca, TigAneti,

RAciula, TabAra, Curchi, Hirova 1 Frumoasa.

3) Grupa a treia este alcAtuit din mAnAstirile depe linia Nistrului, aezate
la mari distante una de alta, ca : Saharna, CAlArAauca, Rugi, Japca 1 Noul-Neamt.
II

MAtffistirea Vrzreti. Cea mai veche dintre manAstirile basarabene este,

dupA datele documentare, i acestea fragmentare, mAnAstirea VArzAreti. La ea

se poate ajunge dupd o calAtorie de aproape 30 km. dela statia Bucovat, mergand pe valea satelor Vorniceni i Lozova, suind inaltul deal depe care te pogori pe coama altuia, rApos, aezat cu fata spre vest la poalele cAruia este
aezat satul VArzAreti, prin care trece pardul Sineti. Deasupra acestui deal
format dinteun teren fugar, care primejduete existenta mAnAstirii, cu toat intArirea, ce i s'a fAcut in ultimul timp,i cu ajutorul Comisiei Monumentelor
istorice din Basarabia, sunt infipte chiliile. Ele sunt inconjurate de un zid de
piatrd numai prin partea de jos, in mijlocul cArora sunt durate biserici le.
Despre aceastA mAnAstire, pare-se, cA se vorbete pentru prima data' in 25 Aprilie 1420 de cAtre Alexandru-cel-Bun in hrisovul, pe care-1 dA boerului sAu Venea 1),

prin care-i intArete nite moii fixAndu-le i hotarele. In acest document se vorbete i despre Kino VArzareva monastArea" ca fiind un hotar al moiei, ce se dA

acestui boer. AceastA mAriAstire a fost reinoit la 1770 de cAtre proin-protopopul Constantin MAcarAscu 2) cu tatal sAu, preotul Vlasie, care mai tArziu s'a
numit in cAlugArie Varlaam. DupA traditie, a fost prAdat de TAtarii din Basarabia de douA ori panA in anul 1796. PAnA la 1862 exista numai o singura biserica cu hramul SfAntului Dumitru, de lemn, pe temelie de piatrA, acoperitA
cu indrilA, clAditA in 1796 de protoereul Macarevici, avAnd i o clopotnitA ridicatA din 1835. In locul unei alte biserici de lemn se clAdea prin vremea
aceasta o alta de piatrA. AstAzi are doua biserici : cea din 1796 1 1863. Corpul
de chilii era de lemn prin jumAtatea veacului trecut 3), iar astAzi sunt dintr'un
material mai solid 4). PAnd la 1815 era mAnAstire de cAlugAri, dupA care datA
s'au adus calugaritele din desfiintatul schit Cosauti 5), 6), 7).
1) lurie Venelin:

Vlallo-Bolgarskiea ill Daco-Slavianskiea gramatd= Gramate Vlalto-Bulgare sau

Daco-Slave" S.-Peterburg. 1840, p. 61.

1) A. Zaciuc: Materiald dlea geografii i statistiki Rossii; Bessarabskaea oblasti=Materiale pentru

geografia i statistica Ruslei: finutut Basarabiei". S -Peterburg, 186?, p 11, pag. 201
a) A. Zaduc: Op. cit., p. 209.

4) Arhim. V. Puiu: Mandstirile din Basarabia" in Revista socientii istorico-arhiologice biseric ti

din Chilntt. Chisirau, 1919, peg. 81.

6) Z. Arbore: Basarabia in sec. XlX-lea", pag. 324.

6) t. Clobanu: Biserici vechl din Basarabia" in Anuarul comisiunii Monumentelor istorice, sectia din
Basarabia, ChiOnAu 1924, pag. 53.

7) N. lorga Basarabia noastrcl". Vlenil de Munte, 1912, pag. 33.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

211

Mnfistirea Capriana. A doua mandstire dupd vechime este mandstirea

Cdpriana. Pomelnieul in lipsa inscriptiei ne dovedete, cd primul ei Intemeletor este Stefan-eel Mare. N. lorga 1) i I. Ursu 2) ne confirm acela lucru,
fait Ins a se puled sfirijiM pe vre o informatie din cronica contimporand. Cronicarul Miron Costin ne spune, cd Petru Rare V la monastirea Chipriana au lucrat" 3).

Aceasta a avut loc In preajma anului 1541. Tot acela domn a afierosit manstirei o evanghelie, manuscris pe pergament, imbrdcatd in scoarte de lemn

cu argint aurit, din Octomvrie 1545, cu urmdtoarea inscriptiune,

sdpatd in metalul pretios de jur imprejurul marginilor ultimei scoarte 4).
InvAlite

Iat-o

Binecredinciosul qi iubitorul de Hristos, lo Petru Voevod, cu mita lui

7

7-

1j.
,dra.

Mandstirea Capriana.
Coleeflunea Comisiunii Monumentelor Istortce. Secfia Basarabiel.

Dumnezeu domn al intregului pdmiint moldovenesc qi doamna lui Ileana i fii

lor Iliaq Voevod, 5tefan qi Constantin flicut-au qi infrumusefat-au acest

tetraevangherV datu-l-au intru ruga lor in mdastirea din nou ridicatd a Adormirei Prea curatei Misciitoarei de Dumnezeu ce se numeqte Cdpriana, in anal
7053 (1545) luna Octomvrie". Expresiunea nou ridicat = novosAzdanoe" are
ambele intelesuri de: a) reparatd i b) clddit din nou. Cu privire la aceast manstire nu poseddm de cat trei documente :
1) Din Aprilie 1559, prin care Alexandru Lpuneanu ddruete acestui lo21 N. lorga: Basarabia noastrd". Vlenii de Munte, 1912, pag. 33.
2) 1. Ursu: qtefan-cel-Mare" in Biblioteca Wort. No. 2, Bucuresti, 1925, pag. 416.
3) Cronicele Romania de M. Cogalniceanu, Bucuresti, 1872, tom I, p. 205.
4) Zapiski Odesskago obfcestva Istoril i drevnostei=Memorlile societatii de istorie

fi

antichitd(i din

Odesa", Odesa, 1844, tom 1, p.p. 292-293 i Ktfinevskiea eparhialndea viedomosti", 1880, No. 24, p p. 1119-1122.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

212

ca 12 moii : Lozova, Parjolteni, Oneti, Sadova, Balaccni, Luceni, Vorniceni,

Dumeni, Glavaeni, Bisericani, Parcani de jos, viile dela Cotnari 1).
2) Din lanuarie 1662, prin care Istratie Dabija Voda ii daruete moia
Popauti din jud. Orhei, 2) i
3) Din 1698, prin care Antioh Cantemir din cauza leneviei calugarilor,
cari o adusesera la complect mink o inchin manastirei Zografului din
Sfantul Munte 3).
Comparand toate aceste materiale intre ele i avand 1 expresiunea din
documentul lui Antioh Cantemir din 1698, unie se spune : , Pentru aceia, acest
rdposat intru sfinti damn, mai sus amintitul tefan Voevod, a fost ctitor al sfdntului loc4 al Zografului dela Sf. Munte qi deasemenea ctitor qi fundator al ambelor acestor mandstiri, Cdpriana qi Dobrovalul, cari sunt zidite de ddnsul, de
aceia, dupd o bund judecatd se cuvine ale sale cdtre ale sale, ca de acum Inainte
sfdnta mdmistire Cdpriana sd fie veqnic metoh al sfiintului locaq al Zografului
din Sf. Munte..." suntem pe deplin convini ea acest loca a fost cladit de
*tefan-cel-Mare i este singura lui ctitorie aid in Basarabia 4). Aceste cuvinte
ale documentului, puse fata in fatal cu pomelnicul mandstirei, care se incepe cu
pomenirea lui *tefan-cel-Mare, apoi ideia ca. Petru Rare o repara i-i daruete
i o evanghelie din partea sa 1 a sotiei sale, precum i legMura cu Dobrovatul,
deasemenea ctitorie a lui, inchinata de Vasile Lupu aceluiai loca din Sf. Munte,
ne intaresc in convingerea de mai sus 5).

Aceasta manstire este apzata la o margine a marei paduri, care se intinde intre satul Straeni 1 Cdpriana. Pe lang ea curge raul Inovat Acolo
se poate ajunge pe un drum de tara, taind aceasta padure prin mijloc. Distanta dintre statia Straeni i manastire este numai de 10 km.
Dela 1698 pana la 1813, ea a fost carmuit de cdtre monahi trimii dela
Zograful, in ultimul an aratat mai sus, Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a
luat-o sub conducerea casei mitropolitane, sub care a stat pana la 1857 6) pana
cand, prin staruintele celor din Sf. Munte, a trecut iarai sub conducerea lor
neomeneasca, arhiepiscopul primind manastirea Harjauca. Dui:id 9 Martie 1873,
toate averile manastirilor romaneti din stanga Prutului trec sub supravegherea
ministerului de externe rus i atonitii pierd marile lor venituri. In 1915, cand
Bulgarii au declarat rasboi Ruilor, monahii bulgari de acolo au fost pui sub
conducerea unui egumen rus, care i acela, dupd 1918, dispare, manastirea eaptand vechiul ei rost romanesc.
1) tilde Venclin: Op. cit., p.p. 171-74, sl t. Berechet in Revista Luminittorul", Chisinau, anul 58
No. 21, 1 Noemvrie 1925, p.p. 14-17.
2)

An tit

Zapiski", tom II, Odesa, 1863, p.p. 40-41; si

t. Berechet in Revista Luminatorul", Chisindu.

58, No. 21, 1 Noemvrie 1925, p.p. 17-19.

a) Zapiski", tom I, Odesa, 1844, p.p. 349-51 ; si t. Berechet in Revista Luminatorul". Anul 58,
No. 23, Chisinau, p.p. 47-54; si traducerea romneascA de Arhim. Melhisedec in Uricarul", vol. III, Iasi, 1853,
p p. 270-74.

4) Achim. V. Puiu: Op. cit., pp 18-21.

5) t. Ciobanu : Op. cit., pp. 53-55.
6 1 A. Zasciuc: Op. cit., pag. 201.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

213

AstAzi aceastA mandstire are trei biserici :

1. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, clAditd de Mitropolitul
Gavriil BAnulescu-Bodoni in 1820, in locul celei vechi, clAditd in 1545 de Petru
Rare i distrusd de cutremur, cum spune Zaciuc 1). Stilul acestei biserici principale se mentine in parte cel moldovenesc, cdruia reparatiile de mai tdrziu au
inceput sd-i tirbeascd din liniile caracteristice. Se cunoate adaosul lui Bodoni
dela naos spre ieire. Are i o clopotnitd de piatrA fdcutd tot cu cheltuiala
acestui mitropolit, in care sunt atArnate, in momentul de fatd, noud clopote de
facturd rusk afard de unul din 1786, care are inscriptia urmdtnare : "Acest
clopot lau flicut pdrintele arhimandrit Ignatie dela sfanta mndstire Chipriana cu
loofa chatuiala sa, aice este hramul Adormirei Maicei Domnalui, let 1786.2). Pictura veche s'a ters, inlocuindu-se cu alta noud a unui penel rus, nu tocmai fe-

ricit reuit. Era mult mai bine sa se spele cea veche.

2. A doua bisericd, zisd de iarn5,clAditd in 1840, de egumenul Ilarion
cu hramul Sf. Gheorghe. Este lipit cu chiliile, avdnd, in vremea veche, un izvor
chiar la intrare 3).
3. A treia, noud, din 1903, tot cu hramul SfAntului Gheorghe, ziditd prin
truda egumenului Teofilact. Este in stil rusesc, fdrd gust, cu toate cd este destul
de impunAtoare ca addire.
Dintre mormintele cele mai de seamsa, avem pe al Mitropolitului Gavriil
BAnulescu-Bodoni, ingropat in dreapta zidului bisericii, atrnd o inscriptie in
limba rusA, sdpatd caligrafic in marmurd 4). Putin mai la dreapta, in pdmant, se
gasete mormAntul arhimandritului Chiril, cu inscriptia romaneascA, care este
vrednicd de amintit : ,,Supt aceastd marmord odihnqte trupul rdposatului arhimandritului Chiril Andrianopolitis, carele au fost namestnic Mitropoliei Moldaviei qi

cavater qi la anii 1819 qi 1820 pentru a sa pomenire sau ostenit ci au fost ca

un arhitector la prefacerea ca din nou a bisericei marl din Mdastirea Chipriana. lard la anul 1921, Noemvrie 5 zile, au Implinit o4teasca datorie. 5). Din
cuprinsul acestei inscriptii reese, c acest arhimandrit a fost intrebuintat de Mitropolitul Bodoni ca arhitect al reparatiei bisericei celei mari despre care am
vorbit mai sus. In Iduntrul bisericei, Idngd peretele din dreapta, in spatiul dintre
naos 1 pronaos este piatra mormntald a unui egumen din jumatatea veacului
al XVIII-lea sci isa. in limba greacd. Caligrafierea este fdcutd cu greutate in inddrAtnica marmurd, astfel cd astdzi nu se mai poate descifra. Tot pe la 1862
se mai puteau veded 1 mormintele boerului din lai, vistiernicul Grigorie Constantinov (?) i Mitropolitului grec de lerapole, Grigorie 6). Celelalte morminte
nu mai au nici o InsemnAtate pentru istoria romAneascd.
1) Op. cit., I). 201.

2) St. Berechet: Mandstirea Ciipriann" in Annatul Cornisiei Monumuntelor istorice, sectia din Bosurnbia" pe 1925, Chisinau.

A. Zascluc : Op. cit., p. 202.

4) St. Berechet: Op. cit. Atolo este si cliseul inscripliei.
0) St. Berechet : Op. Cit., Vezi si clisepl inscriptiel.
:9

6) A. Zasciuc. Op. cit, p. 203.

www.dacoromanica.ro

ASARAnIA

214

Chiliile stint bine oranduite, gospoddria mandstirei este in dezvoltare. Astdzi noul staret a instalat i lumina ejectricd.
Biblioteca mandstireascd contine cArti vechi bisericeti scrise in limba romdrid i slavd. Aceastd bibliotecd 'Astra pand la inceputul rdsboiului mondial
pretioasa evanghelie despre care am vorbit, ddruitd de Petru Rare, imbrdcatd
cu scoarte invelite cu un strat de argint aurit, care, pe la 1862, aved i pietre
de diferite colori i). Astdzi a dispdrut din bibliotecd, fiind dusd in interiorul
Rusiei.

Mandstirea Noului Neamt (Chitcani). Cldtorul, privind dela Tighina

spre stub zrete Inaltul turn al mndstirei Noului Neamt, care-i fiica Neamtului

.1

.ttit

"

wouvidiatimik

t
.

r:.

Manastlrea Noul Neamt.

din Carpatii Moldovei vechi. Urmnd linia Nistrului printre copacii zdvoiului
raului, ldsdnd in dreapta lunca prea adesea inundatd de vrsarea Botnei, se

ajunge dupd un drum, greoi toamna i pldcut pe timp de yard, la cea mai bine
organizat i cea mai bogatd dintre mandstirile Basarabiei, care este mandstirea
Noului Neamt. Pentru a pdtrunde la ea trebue sd treci prin satul Chitcani.
Aceast mndstire este una din cele mai tinere. Temelia ei s'au pus In 1863, pe
moia, fdcutd Ins danie mAndstirei Vechiului Neamt de cdtre domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun 2) in 31 August 1429, numit Zagorna, care aved o
balt i iezerul dela Nistru cu tot venitul. Prin alte doud hrisoave, din 1 Septemvrie 1429 i 23 Decemvrie 1430, acela domn cu sotia sa Maria, a intdrit
1)

,<Zapiski , tom. I, Odesa 1844, pp. 292-293

i A. Zasciue, Op. cit., p. 202.

2) leromonahul I. leront n: ,Istorlcul Sfintei monastiri Noul Neamt, din judeful Tighina", Chi OnOu
1926, pp. 7

12.

www.dacoromanica.ro

--

MANASTIRILE

215

aceastd danie la care mai adaogd Inca trei mori. Mai tarziu, Petra Rarev, in
1 Martie 1456, intdrevte aceste danii, ldmurind mai bine hotarele moviei vi ale
bAltilor in jos de Nistru pe la gura Zagornei cu toate gArlele, ce cad in Zagorna vi iezerul Voevodina, Prisaca Ivancova vi a Zagornei, 3 vaduri de moard
la Nistru : Hovorane, Icorobsca vi gura Zagornei. Stefan-cel-Mare, prin actele
din 13 Julie 1463 1) vi 17 Martie 1500 2), intdrevte vi el aceste danii, adAogand
baltile Strmba i Dubrovca, oprind, sub pedeapsd pe cei ce vor face turburare hotarelor pdindntului mndstiresc, ca apoi Petru Rare in 15 Martie 1527,
sd confirme vechile danii, addogandu-i satul Copanca. Din cauza deselor turburdri pe care le faced un oarecare Malec din Copanca, chlugArilor ingrijitori ai
moviei, Aron Vodd, fn 1581, hotArAvte ca pedeapsd s i se id 6 boi vi mai apoi 12.
In 1592, pdralabul de Ceobruci primevte porunca din partea aceluiav Aron
Von, ca, pentru neastdmpArul fiilor lui Malec, sA-i spanzure chiar acolo.
In 1593 insd venind Turcii i ocupnd cetatea Tighina, alugArii sunt goniti depe movia mdnAstirei, nerecunosandu-li-se drepturile date de vechii voevozi romdni. AceaSta a durat pand la 1771 and oastea ruseasa a Ecaterinei II-a
a ocupat Moldova. Egumenul mandstirei Vechiului Neamt a inceput sA intervind pe langd Rumeantev pentru reapdtarea moviilor i bMtilor acestei mdriAslid. Dupd multd muncd i dupd ce divanul moldovenesc a prezentat un certificat semnat de multi boeri i dupd ce s'a cApdtat declaratia locuitoriloc din
satul Copanca, precum cd dupd tnArturiile bdtrdnilor se vtie cA acest sat Copanca a fost sat mAndstiresc i dupd ce a fost intrebat chiar i mitropolitul
Moldovei, Gavriil Calimah, asupra stdpAnirei mandstirei Neamtului din Moldova
veche asupra acestor movii vi iazuri, cercetarea s'a suspendat prin inchierea

pacei dela Cuciuc-Cainargi, and Turcii se intorc iari ca stapani in Tighina.

In 1806, in timpul celui de al treilea rdsboi ruso turc,
and trupele
ruse cuprind Moldova, egumenia mAnAstirei Neamtului din Moldova veche, reincepe sd-vi dobAncleasa drepturile asupra moviei Copanca. Lucrul a ramas in acelav
stadiu i dupd 1812, dupd pacea dela Bucurevti, and Moldova rAsAriteand, nu-

mitd acum Basarabia, fu smulsd de imperial rus. In 26 Octomvrie 1845 se hotart ca veniturile mdnstirei Neamtului vechi dela movia Copanca, a bAltilor 81
iazurilor s fie trimise acestei mandstiri, ea insd devenind proprietate a haznalei imperiului. La 10 lunie 1852, acest domeniu a fost evaluat la 224.183
ruble vi 62 capeici, hotarindu-se ca cu acevti bani mdnAstirea sd-vi cumpere
altd movie peste Prut, ceiace Ins nu s'a realizat.
In 1858, Teofan Cristea, administratorul averilor mAndstirei Neamtului din
Basarabia, a refuzat sd primeascd venitul tuturor averilor dela 1821 pftn la
1859 care se ridicase la suma de 112.223 ruble vi 243/4 copeici, cerdnd ca movia
sd fie redatd mdnAstirei, dupd cum hotdrise armuirea dela 1845. La 28 NoemI) 1. Bogdan: Documentele lui .F.efan-cel-Mare", vol. 1, Bucuretl, 1913, p.p. 75-7.
2) I. Bogdan : Op. cit., vol. II, p p. IG9-72.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

216

vrie

1860

manastirei

prin hotarirea Consiliului de minitri rus s'au cedat aceste moii

1).

Din cauza luptei guvernului lui Alexandru loan Cuza pentru secularizarea
averilor manstireti din Moldova i Muntenia, multi calugari din manstirea

Vechiului Neatnt au fugit in Basarabia unde-i chema Teofan Cristea. Acetia

prin ingaduirea sinodului rus i a arhiepiscopului de Chiindu, au trait 2-3
ani in satul Nemteni din judetul Chiinau. In Noemvrie 1862 aceti calugari cu
toata averea lor incarcata in patru care cu boi au ajuns in satul Copanca-Chitcani, savarind slujba dumnezeiasca dupa tipicul lui Paisie Velicicovschi, condui

fiind de ieromonahul Andronic. La 13 lanuarie 1864 li s'a aprobat sa-i faca

un nou loca, deoarece biserica Chitcanilor cu hramul Sf. Nicolae era neincapatoare pentru nurndrul fratilor ce cretea din ce in ce. Biserica principala
s'a ridicat cu multe greutati, lipsind banii necesari. In sfarit, ea fu terminatd
de istov abia in 5 Noemvrie 1878 cand fu sfintita d.e Pavel arhiepiscopul Chiinaului, afierosindu-se hramului Inaltarei Domnului. Alegerea egumenilor se
facea de catre calugarii din aceastd manstire cu aprobarea mitropolitului Moldovei, iar In toate chestiunile administrative ca: tunderi noui in monahism, antimise, hirotonii, apartin arhiepiscopului de Chiinau. Tipicul de care se conduc
este cel al lui Paisie Velicicovschi. Se primesc mai mult monahi din Moldova
veche la care se pot adaoga 1 altii din Basarabia. Averea ei s'a inmultit treptat.
Astzi are trei biserici cladite intr'un stil, care nu este cel bizantin. Imprejurul
acestor biserici stint corpuri de chilii la cari s'au adaogat cu vremea, trapezd
i o foarte bogata bibliotec aezata intr'un local anumit. Ea cuprinde foarte
multe scrieri in limba romand, rusd i slava. Cele mai multe sunt aduse de ca.lugarii incepatori ai acestei manstiri din vechea manastire a Neamtului. Are
i cateva manuscrise intre care 1 manuscrisul staretului Andronic despre vieata
sa i monografia manastirei scrise in limba romaneasca. Cldirea bisericei celei
mari i a turnului din fata portei au suferit mult din cauza bombardamentului
din timpul ultimului rasboi, cari stricaciuni s'au reparat in parte. Rand astazi
gospodaria acestei mandstiri face admiratia tuturor calatorilor straini 2).

Pana acum am vorbit despre cele trei manastiri, cari au danii domneti.
Cele ce vor urma se vor referi la mandstirile, din veacurile X VII-Iea, XVIII-Iea
i XIX-lea cari au existat prin grija i daniile boerilor sau mai de gran al
simplilor evlavioi cretini. Daca pana acum am putut stabili and, mai mult
sau mai putin exact, al intemeerei acestor putine manstiri pe baza unor documente neindoelnice, apoi tie acum inainte vor stapani presupunerile bazate pe
traditia pastratd in fiecare din acest loca, ne existand nici acele tiri fragmentare eite din documente sau macar din inscriptia vreunui mormant.
9 Arhttn. V. Puiu: Op. cit., pag. 51.
Arhimandrit Gurie ; Istoria Novo-Nearnefrago sveato-Voznesenseago monastiirea. Istoria mandstirei
Noului Neanzt a Sfintei IniIPri. Chiiinau, 1911.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

217

Mnstirea Hancu. VArdtd, pe la sfaritul sec. XVII-lea, intr'un fund de

vlcea, 1) ascunsd de vederea Caltorului ce se afund in valea Cogalnicului,
cel cu multe iazuri, mandstirea Hancu este fixatd, in stnga, pe o costis marginita de pddure cu feluriti copaci. Intemeiat in 1678 de stolnicul Mihail Hancu, 2)
care i-a 1 druit mola Scdreni. La inceput de cAlugdrite, prin jumdtatea veacului al XVIII-lea din pricina jafului tdardsc, ea s'a populat cu monahi din

Vrzdreti. Pand la 1836 a fost socotitd schit. Egumenul Dosoftei, bulgar de

neam, zidete in locul bisericei Sf. Paraschiva de lemn alta de zid, iar pentru
buna rAnduiald calugdreascd alcdtuete nite instructiuni Inca din 1823. A doua
bisericd cu hramul Adormirea Maicei Domnului este ridicatd tot de zid in 1841.
In dreapta bisericei celei mari, in curte gsim un mormnt cu inscriptia : 4 Supt
aceastd piatrd odihneqte robil lvi Dumnezeu stolnicul Ion Cheqcu care au ltisat
moqia Dumisale la satul Boltun pe apa Ltipunei la anul 1817 Aug. 12 zile qi s'au
ingropat la Sfdnta mdndstire Htmcul pentru care rugdm pre milostivul Dumnezeu
sd-I odihneascd in soarta dreptilor, amin.. 3) In biblioteca mandstirei gdsim manuscrisele un pateric cu 2 + 250 file, Istoria lvi Carol al XII lea cu 128 file,
Cuvdnrdrile lui Isac Sirinul cu 321 file, aceasta din urmd cu multe note informative istorice. Ar fi de cdutat, oranduit, colectionat, i' tiprit documentele
mandstiri, cari zac pand astzi intr'un turn, WA ornduiald.
Dintre ma.ndstirile, infiintate in decursul secolului al XVIII lea avem:
1) Hdrbovatul in 1730 ; 4)
2) Hdrjauca in 1750 ; 5)
3) Tiganeti in 1760 ; 8)
4) Dobrua in 1772 ; 7)
5) Saharna in 1776 ; 8)
6) Rugi in 1777 ; 9)
7) Condrita in 1783 ; 10)
113, col

1) A. Zascluc : Op. cit. pp. 204 7; P. A. Cruqevan: Op. cit. pp. 148 151; Dict. geogr. al. Rorn: p.
111-a ; Z. Arbore : Op. cit. pp. 321-23;

a) De la 1862 intre documentele manAstirel se afla zapisul fondatorului din 9.X11, 1678 cu altele hrisovul lui f1ia VocIA din 8 X( 1667; al lui Grigore Ghica din 1769 si zapisul famillel Iiiincu, vezi A. Zascluc, Op.
cit. pag. 206.
8)

t Clobanu : Op. cit. pp.

51

3.

4) A. Zasciuc ? Op. cit. pp. 219 22 ; Z. Arbore: Op. cit pp. 329 30; P. A. Crusevan: Op. cit. pp.
157 59 ; Dict geogr. Rom., p. 114. V. Pulu: Op. cit. pp. 42 44
6) A. Zascluc: Op. cit. pp 222-25 ; Z. Arbore : Op. cit. pp. 330 32 ; P. A. Crusevan: Op. cit. pp.
159 61; DiCt. geogr. Rom., p. 114 ; V. Putu: Op. cit. pp. 49 50.
6) A. Zasciuc: Op. cit. pp. 215 16; Z. Arbore : Op, cit. pp 327 28 ; P. A. Crusevan : Op. cit. p 155;
Dict geogr. Porn. p. 218 ; V. Puiu : Op. cit. p. p. 59 62.

1) A. Zasciuc: Op. cit. pp 225-28; Z. Arbore: Op. cit. pp. 332-34 ; P. A. Crusevan: Op. cit. pp.
161 63; Dict. geogr Rom. p. 88; V. Puiu : Op. cit. pp. 37-8; Melhiseclec Dumitriu : Op. cit. pp.3 8
8) A. Zasciuc Op. cit. pp. 229 31 ; Z. Arbore: Op. cit,, p. 334; P. A. Crusevan: Op. cit., pp. 165
67; Dict. geogr. Rotn. p. 181; V. Puiu : Op. cit. pp. 53 6.
9) Arh Melhisedec Dumitrin .Monastirile din eparhia Hotinului. art. in mAnuarul Eparhiei llotinulai
pe anul 1925. pp. 9 13, materialul istoric scos din Pr. Al. Protenco: .1storta schitului Ragi. Chisinfiu, 1925.
Diet. geogr. Rom. p. 179.

19 A. Zasciuc: Op. cit. pp. 20-34; Z. Arbore: Op. cit. pp. 321-23; P. A. Crusevan . Op. cit. pp. 147-8; Dict. geogr. Rom. p. 116; V. Pulu: Op. cit. pp. 29 30.

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

218

8) Suruceni in 1785; 1)
9) Curchi in 1773 1792 ; 2)
vom vorbi numai despre cAteva din ele peste celelalte vom trece mai repede,
neavAnd ceva deosebit de semnalat.
Mandstirea Dobrua. Ridicatd in 1772 de cdtre ieromonahul losafat, vechilul mandstirei Pobrata, trimis sd administreze moiile acestei ctitorii domneti din Moldova Veche. La osArdia acestuia s,a mai adaos i truda cdlugdrului Efraim de la mAndstirea Curchi 3). Locul aezdrei ei este pitoresc, pe
unthrul unui deal tivit cu codrii vechi. Dupd ce Pobrata s'a inchinat Patriarhiei
de lerusalim, Dobrup s'a indatorat a plAti acestei patriarhii o dare anuald. Lipsa

de apd pentru rugdtorii mandstirei i-a silit sd se pogoare cu chiliile lor de pe

vArful dealului la poala lui, unde au dat de izvoare de apd atht de trebuitoare
pentru nevoile lor.
Bisericuta de lemn inceputd de vechilul Pobratei nu a putut fi terminath
la plecarea lui in Moldova. Ea se termind in 1785 de cdtre Efraim de la
Curchi cu alti monahi tot de acolo, dAndu-i ca hram pe Sf. Nicolae. Biserica
aceasta a rdmas in deal, servind de slujbd pentru schimnicii mAndstirei. In
1822 s'a ridicat cu ajutorul boerului Toma Cosma o mare bisericd inchinath
aceluiai slant. AstAzi are trei biserici : a) cea din deal, unde a fost vechiul
schit ; jos in vale : 0) bis. Sf. Nicolae i c) biserica din corpul staretiei din 1847
cu hramul Schimbarea la Fatd. AstAzi este metohul episcopiei de Hotin, odinioard foarte bogath. Nu ar fi rdu ca acele documente, cari au inceput sd se
publice in "Lumingtorulu sd se continue, cdci ele aduc lumini noui asupra trecutului acestui loca ds inchinare.
MitnAstirea HarbovAtul. Pe valea Ichelului. Apare din mijlocul verdetei
gradinelor bogate. Nu este precizat data intemeierei ei, fiindcd unii socotesc
ca intemeietor al ei pe armaul moldovean Constantin Carpuz, in 1730, altii
Ins spun cd ar fi lost Infiintata la finele socolului al XVII-lea de cdtre cAluOrli fugari din mAndstirea Berad din Podolia, izgoniti de persecutiile unirei
cu Roma. Pdra la smulgerea Basarabiei a fost arsd de Turd 1 TAtari de trei
ori, dispArAndu-i 1 arhiva. Inalta bisericd de zid cu hramul Adormirea Maicei
Domnului este clAclitd de Stefan Lupu, politaiul Chiindului cu sotia sa Elena,
cari, amandoi, au imbrdcat haina cAlugdriei mai . tArziu 1 de arhimandritul
Serapion. In aceastd mandstire se pdstreazd icoana fdcdtoare de minuni a Maicei Domnului, ddruitd in 1790 de sotia colonelului rus, Nicolae Albaduev, ucis
de cal In curtea mAndstirei. Ea, in fiecare an, la 23 Aprilie, este dusd cu mare
cinste de la biserica Arhiepiscopiei Chiindului, unde std ase luni, de la fiecare 1 Octomvrie a fiecdruia an pAnd la data de mai sus, pentru a i se inchina
I) A. Zacluc: Op, cit. pp. 203 9 ; Z. Arbore: Op. .cit. pp. 323 324; P. A. Cruevan: Op. cit. p. 151
Diet. geogr Rom. pp. 168 196; V. Putty. Op. cit. PP. 8.1 8.
2) A. Zwluc: Op. cit. pp. 211 14; P. A. Cru*evan: Op. cit. pp. 153 55; Dict. geogr. Rom. pp. 82
83; V. Pulu: Op. cit. pp. 31 6

;,) Z. Arbore: Op. cit. p.

325.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

219

lumea credincioilor. Acest obiecei ii are inceputul sail din 1859. Nu cunoatem

locul unde se vor fi ascuns cele 7 gramate domneti, dintre care a lui Duca
Vodd din 1671, privitoare la daniile fdcute mdndstirei !
Mnstirea Harjauca. Este aezatd, (WO aceleai norme de adunare a
rugdtorilor cAtre Dumnezeu, intr'un san de padure seculard 1 nu departe de
mndstirea Harbovt, Frumoasa i Raciula. Se poate ajunge la ea suind dealul
cel mare dela calea feratd, din dreptul statiei Sipoteni. Nu existd precizie asupra
ctitorului i anului intemeierei ei. Tot materialul ce ni-1 d diferitele lucrdri nu
este sustinut de documente istorice. In orice caz aceasta mdndstire a trecut in
secolul al XVIII-lea prin foarte multe necazuri.
"y

'

2r, g

'

9.

I. -

4- :.

...

.4

.1"

-41,?

o,

h
:

-44

,-

.......

:47 ;1.10-

47_1A5

43:4

11

" ti.
-44....;11--41,
,

IrItY ---t;
k .-'

=",.11E

. .,

'...1":.

".

-' --'-'
..,,F,,,,.,..__,,,,,,,,,...

1-7;!li r.

'' .'..._.

t---kzo.,,41/4.,.

..411"'"*.

,-

.....c-f- -...
...-,

Man5stirea Harjauca.
Colectiunca Comisivaii Monumentelor Istorice. Secfia Dasarabiel.

Staretul care i-a pus toatd dragostea cretineascd fata de acest loca este
cunoscutul Spiridon Filipovici, sdrb de neam, dar om culti vat prin insdi vieata sa
pribeagd. Lui i se datorete toatd starea de inflorire dintre 1818 1846 pe care
o descrie i un literat sdrb rdtAcitor din vremurile acestea, Joachim Vuici, care

in lucrarea sa a Meat mai mult deck o monogratie documentatd asupra mdndstirei acesteia. Tot lui Spiridon i se atribuie claidirea bisericei celei mari cu
hramul InAltarei Domnului din 1836. Dela 1845 devine mdndstire arhiereasca
pentru pastoral din Chiindu, dupd trecerea Cdprienei iarAi la Sf. Munte. Sta.
retul ei de drept este arhiepiscopul Chiindului, inlocuit de un om al sail. Este
cea mai cuprinsd i chibzuitd mdndstire dupd a Noului-Neamt. Nu-i lipsete nimic din cele de nevoie pentru vieata fratilor. Totui ar trebui sd lipsiascd coopera1) A. Zacitic : Op. cit.,

p p. 219 20.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

220

tiva, care vinde printrun calugAr stAmburi femeilor din satele vecine, fiindcd

nu este bine sd se pogoare ideia de ajutorare" pAnd la acest inteles. Nu a

fdcut impresie bunA nici unui preot, profesor englez din Oxford ! Tot astfel pot
lipsi i bile pentru evrei, dela Curchi !
Posedd una din cele mai bogate i mai bine orAnduite biblioteci cu multe
lucrdri, cari ar face cinste celui mai bun cArturar, i in deosebi unui teolog 1).

Matastirea Saharna.St pe malul Nistrului intre trei vi inguste la o

depArtare de 45 km. de Orhei. Inconjuratd de dealuri slAncoase de pe care
Ucraina se desluete ca in palma. Spre apus de mndstire a fost un schit
Horodite, care avea o bisericutd sdpatd iii stand' cu hramul Buna Vestire.

MAnastirea Saharna.

Prin 1776 un shimonah Vartolomei venind din Rusia cu o ceatA de frati i gdsindu-1 parAginit, reparand chiliile i bisericuta a intrat in ele. Mai tArziu proprietarul locului Enache Hrisoverghi-Lazu inzestrA schitul lor cu pAmAnt. Intre
1818 1821 s'a clAdit biserica cea mai mare de piatrd i s'a sfintit, pare-se, de
mitropolitul Veniamin Costache, dandu-i hramul SfAnta Treime, sub egumenul
I) loachim Vuici: harvest. po Ungarii, Valahli, Moldavii, Bessarabii, Hersonu i Cram vo crafie
s3hstvennom rucom niegovom spisano u sveato-voznesenscom monastdru Ghirjavki vo bogohranimoi Eparhii
Ki$inevskoi I Hotinskol i Bessarabii=
prin Ungarla, Valahia, Moldova, Basarabia, Herson ft Crimea,
scrisd pe scurf cu mdna lui proprie la Meindstirea Sf. Indl(dri Thrjauca" din de Dumnezeu pdzita eparhie a
Chifindului i Hahn., in Basarabia", Belgrad, 1845, p.p. 89-136, scris5 intr'o foarte ciudat s5rb5, exem-

plarul este al bibliotecei noastre; vezi i t. Berechet: Un cOldtor sOrb necanoscut pe la noi: loachim Vuici
(1840), p.p. 319-346, in Lni Nicolae Ionia Omagiu 1871-5118 Butte 1921". Lucrarea lui Vuici nu trebuie uitatit
la alchtulrea unei monograhl pe care o ineril manastirea Hitrjauca, der nu ruin s'd WO de autorul unei brosurf absolut slabfi.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

221

Tarasie. In 1833 sub staretul Serafim s'a mai zidit incA o bisericA care slujete
pentru nevoile serviciului divin numai iarna. De aceastd mAndstire atArnA schitul Tipova, la 10 km. tot pe malul Nistrului.
IV.

In prezent avem numai apte mandstiri de cAlugArite in toatA Basarabia :

1. Vdrzreti, in 1420, despre care am yorbit la ctitoriile domneti.
2. Japca, in 1770 8).
3. CAlArdauca, in 1780 2).

4. TabAra, in 1784 3).

5. Rdciula, in 1797 4).
6. Hirova, in 1803 5).
7. Coeleuca, in 1855 0).
Dintre acestea, prima dateazA din secolul al XV-lea, patru din cel al
XVIII-lea i ultimele cloud din secolul al XIX-Iea. Dintre toate vom descrie numai una din ele, deoarece gospoddria tuturor acestor mAnAstiri este la fel. MA-

nAstirile de maid fiind mult mai curate, sub raportul gospodAresc, dar nu i
cele mai bogate din punct de vedere al averilor i al extinderii in afard, deoarece actiunea celor de cdlugAri permite tot felul de intreprinderi, potrivite cu
InvAtAtura cretin, pentru a lArgi ramele vietii mAndstireti. Ceva deosebit nu
avem de semnalat. Sunt cazuri cAnd unele mAnAstiri din mAndstiri de cAlugAri
s'au transformat dupd imprejurAri in mAnAstiri de cAlugdrite i din potrivA, dupd
cum am arAtat deja.

Mnfistirea Japca. Este agAtatd de malul Nistrului la o depArtare de

Soroca de 45 km. GrAdinile 1 viile, in afard de pdure, formeazd decorul
acestei mAndstiri de femei. De aici ochiul sboarA spre privelitile din Ucraina,
urmdrind erpuirile Nistrului pand departe, in toate directiunile. Este, desigur, un minunat punct strategic al timpurilor vechi. Doud lacuri, pddurea,
grAdinile, Nistru i stepa de dincolo de el, alcAtuesc un ne mai vAzut peisaj.
La inceput a fost locuitd de cAlugdri. Timpul cand s'ar fi zidit ar fi jumAtatea
veacului al XVII-lea, cAnd ieromonahul lezechil ar fi venit din MAndstirea Deleni din Moldova i impreunA cu cativa frati i-au durat o bisericd de lemn.
Pe la finele secolului urmdtor, nu mai rAmAsese urme din mAndstire i un alt
monah Teodosie, tot din acela schit Deleni, repard chiliile 1 biserica jefuitd i
1) A. Zwiue: Op. cit., p.p. 233-37; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 337- 39 ; P. A. Cruevan: Op. cit., Diet.
geogr. Rom. p 132; V. Pulu: Op. cit., p p. 72-8.
2) A. Za8clue: Op, cit., p.p 231-33; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 336-37; P. A. Crugevan: Op. cit., p.p.
169-71; Diet. geogr. Rom. p. 49; V. Puiu: Op. cit., p.p. 61-5.
3) A. Zaciue: Op. cit., p.p. 214-15 ; Z. Arbore: Op. cit., p.p. 326-27; P. A. Cruevan: Op. cit , p. 155;
Diet. geogr. Rom., p. 207; V. Pulu: Op. cit., p,p, 79-80.
4) A. Zaciue: Op. cit., 218-19; Z. Arbore: Op. cit., p 329 ; P. A. Cruevan : Op cit., p. 157; Diet.
geogr. Rom. p. 173; V. PuIu: Op. cit., p.p. 70-1.
5) A. Zaciue: Op. cit , p.p. 210-11; Z. Arbore: Op. cit , p. 329; P. A. Crwvan: Op. cit , p p 151-53;
Diet. geogr. Born., p. 113; V. Puiu : Op. cit., p.p. 68- 9.
6) A. Zaciue: Op. cit., p p. 22k-29 ; Z. Arbore: Op. cit., p. 334 ; P. A. Cru*evan : Op. cit. p. 163 ; Diet
geogr. Rom., p. 76; V. Puiu: Op. cit., p.p. 66-7.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

222

arsa de Mari. Bisericii ii dete hramul Inaltdrii. Dela 1818 Mitropolitul Gavriil
Banulescu o ridicA la rangul de manastire, (land vrednicului muncitor dreptul de
a pastori. AstAzi manastirea are trei biserici : a) cea mare cu hramul lndltArii
zidit de boerul Constantin Androne in 1825, fu apoi rezidit in 1912 cu trei
altare ; b) biserica de iarna cu hramul Sf. Mihail, zidit de Mihail Lobov din
Chiinau in 1849, 1 c) bisericuta din stanca cu hramul Inaltarea Sf. Cruci, restaurata in 1852. Din 20 Aprilie 1916, este locuitd de cAlugArite ruse, fugite din
manastirea Lesna din guvernamantul Holmului, de cand Germanii ocupasera aceastd

regiune. Vieata acestor fiinte femenine este deosebita de a celorlalte manastiri

de calugarite, prin aceea cd duc o vieata de obte, au cor bun, coala pentru

r.

'

..

.0

-."

1,01je,1

E.

Ll

C.:.
0

gr;

.,;c4:t7....1.
,

e.

MitnAstirea Japca.

copile orfane, o coald medie cu 4 ani de invatamant, coald de gospoddrie

sateasca de trei ani i o coald de invatatoare cu doi ani de studiu. Se vede
cat de colo ca directiunea de muncd a lor este trecutd prin felul de a vedea
vieata calugareasca mult mai inalt i mai folositor pentru societatea, in mijlocul
careia se trudesc cu munca i rugaciunea.
V.

Din vechiul trecut al acestor manastiri i schituri cunoatem cele ce arAtam mai la vale.
Cunoatem, dupa datele informative, vreo 21 schituri, cari parte au fost
desfiintate pand la rapirea Basarabiei, parte dupa aceasta. latd-le :
1. Borzeqti, judetul Orhei, biserica cu hramul .Adormirea", cladit de doi
monahi din Curchi in 1770 1).
I) Truck) bessarabscago tercovnago istorico-arheologhicescago ob.ycestva.= Lucrdrile_societbfii istoricoarheologica bisericeascil din Basarabia", vol. I, pag. 148.

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE

223

2. Butuceni, judetul Orhei, sapat in stancile din malul Rautului, ar fi fost

intemeiat la 1690 (?) 1).

3. Cdrtura, judetul Hotin, de calugrite, inchis in 1821, calugarite trecute

la Rugi 2).

4. Cosdu(i, judetul Soroca, in malul Nistrului, desfiintat in 1815.

5. Cucurezeni, judetul Orhei, biserica Buna Vestire", are o icoana a Sf.
Nicolae din 1795 3).

6. Fatdna-Doomnei, judetul Orhei, de calugarite, in 1805, prin voia mitropolitului Veniamin Costache cele dela Coeleuca au cerut s se mute aiurea, fiind
multe4). Ele se mutara aici, dar fiind suparate de un proprietar in 1815, se desfiinteazd i maicele se duc la Tabara.
7. Gallo, de monahi, judetul Balti, desfiintat in 1809 3).
8. Glzitici, de "nipnahi, in Orhei 8).

9. Hdrtop, de calugarite, judetul Orhei, desfiintat in 1812, calugaritele s'au

dus la Hirova 7).
10. Horodige, judetul Orhei, desfiintat in 1821.
11. Igatei, judetul Orhei, de monahi, cu o biserica din 1793 8).
12. Lomanova, de monahi, inchis in 1821 0).
13. Mana, de calugarite, judetul Orhei, desfiintat in 1811, maicile trimise
la Rciula 10).

14) Pqtera, nu departe de Butuceni, in malul Rautului se gasete o petell in c.lre odinioara a fost o biserica cu inscriptia slava : Aceastd mdastire a
sdvdgit-o robul lui Dumnezeu, Bosie pdrciilab de Orlzei, cu solid i fii si in cinstea

lui D-zeu, pentru ertarea pdcatelor sale, Silvestri', leat 7183 (1675).11) Silvestru
este numele staretului sau ctitorului ?
15) Poiana, de monahi, jud. Soroca, desfiintat in 1816. 12)
16) Popciuti, de calugarite, jud. Orhei, desfiintat in 1816 i calugaritele, o
parte, au plecat la Varzreti.13)
17) Rdqca, de monahi, jud. Orhei, intre satele Ivancei i Inovat. Acolo

acum este o bisericd a paharnicului Darie Donici din 1776. Inscriptia de pe

mormanttll ficei lui, Ralita este din 1780 i un clopot din 1785. ")
9 Ibidem, p. 134.
9) In Chiqinevschia eparhialndia viedomosti" 1883, No. 16, p.p. 530-551.
3) Localitatea se mai chiama Cacarezeni, dup8 numele unui arenda grec, numit Cacarazas In hartiile
ruse este trecuta. Cocorezeni".
4) D. Sceglov: Ob uprazdOndli monastdreall Bessarabil= Despre mdmistirile basarabene desfiinfate`
in revista 'eparhiala rusA Chis. eparh. viedomosti" No. 16 i 17 din 1898.
5) Chis. ep. viedomosti", No. 1 din 1881, p. 11 i urm.
8)

Idem, 1898, No. 24 p 812.

1) Artziva Consistorului din Chifindu", Dielo No. 284 din 1812 i dielo No. 161 din 1817.

8) Trudd ist. arh. obfcestva", vol 1, p 148.

9) Chiq. eparh. viedotnosti", 1883, No. 16,'p.p. 530-551.
19) D. ceg1ov: Op. cit., in rev. ep. Chiinaului, No. 16 1 17 din I8j8.
IL) V. Curdioovschi: .Pecernde hramd Bessarabii.---Bisericele-peqteri din Basarabia. in Truth!. %Ll. X p
12) Chiq, eparh. viedotnosti. No. 17 din 1893.

.2

) D. $ceglov: Op. cit. p. 517, Arh. consist. ChilinAu, dielo No 403 din IS6I i Ch4.epartt. eutiont tsti"
No. 17 din 1898.

14) Trudd istorico-artzeol. ollestva. vol. I, p. 141; i

Basarabia", 1929, p 67.

t. Clobanu: Anuaral Com. Mon. 1st. secfia din

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

224

18) Recea, In jud. Orhei, biserica ridicata In 1804 cu binecuventarea episcopului Inochentie de Hui i desfiintat In 1825. 1)
19) Rezina, de calugrite, jud. Soroca, Intemeiat de un preot ucrain in 1770
20) Soroca, de monahi, jud. Blti ? intemeiat de Diamandache Rosset In 1752

2).

3).

21) Verejeni sau Cdrdtura, pe malul Nistrului, jud. Soroca.

* * *

Moviile manastirilor din Basarabia inchinate la locavurile grecevti din

rasarit erau in numar de 138 movii cu un total de intindere de pamant de

229202,80 deseatine, distribuite astfel :
1) Manstirilor greceti din Sf. Munte, In deosebi Zografului, 23 movii cu
49.895,50 deseatine ; 4)
2) Vatopedului, 48 de movii cu 64.181,72 deseatine ;
3) Sfantului Mormant, 35 moii cu 73.958,04 deseatine ;
4) Muntelui Sinai, 13 movii cu 15.049,15 deseatine ;
5) Sf. Pavel, 6 movii cu 12.903,86 deseatine ;
6) Xiropotamului, 2 movii cu 3.474,30 deseatine ;
7) lvirului 1 movie cu 1.658,98 deseatine ;
8) Comunitatilor celor 20 manstiri din Sf. Munte, 3 movii cu 2.541,45
dc sea tine ;

9) Patriarhiei de Antiohia, 1 movie cu 1.732,83 deseatine ;

10) Scoalei nationale din Constatinopole cu 5 movii de 3.798,30 deseatine.
Manastirile din Moldova-Veche aveau :
1) Neamtul Vechi avea 13 moii cu 27.775,22 deseatine ;
2) Mitropolia din lavi, 4 movii cu 6.887,84 deseatine ;
3) Eparhia Huvului 12 movii cu 12.740,20 deseatine ;
4) Manastirea Pangarati, 1 movie cu 1.418,65 deseatine ;
5) Manstirea Slatina, 3 movii Cu 6.864,72 deseatine ;
6) Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi din lavi cu 1 movie de 388 deseatine. 5)
Pamantul Moldovei dintre Prut 1 Nistru, care a fost daruit atator mama-

stiri vi institutii din Rasarit, dupa o stranie conceptie a trecutului, a Val-sat

atata aur pentru interese straine mai degraba decat pentru ajutarea acelor biserici ortodoxe.
Dup aceasta, trecand sub stapanire ruseasca, veniturile lui au avut o
soarta tot ava de vitrega, caci ele au servit intereselor politicei ruse vi nu
neamului nostru, care un veac intreg a purtat pe grumazul lui un jug apasator,
iar asupra convtiintei lui pcatele intunerecului, prin lipsa de vcoala nationala

vi printr'o biserica robita slujbei unei patrii ce nu a fost a ei.

1) .Trudd bessar. ucennoi arhivnoi com(ssii--=Lucrarile cornisiel arhivalice savante din Basarabiru, vol. II
p. 248 sl .Trudd istorico-arheol. obfcestva. vol. I, p. 100.

2)

3)

Xhif. eparh. Viedomosti. No. 8, din 1881, p. 118.

Bogoslovscaia enyc(opediea..Enciclopedia teologicd. X.1909, p.542.

4) Deseatina, inasura rusa de suprafata-1,092 hectar.

t9 Materiala:=Materlale adunate de reprezentantul zemstvel basarabene. Mitrofan Purischevici Despre mosiiie din gaverniimantui Basarablei,inchinate sfintelor locuri din RdsArit", p. II, Chisinau, 1910, p.p. 388-419.

www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA
DE C. GEORGESCU-VRANCEA.

Organizarea judecatoreasca a Moldovei, la epoca rand incepe ocupatiunea ruseasca a Principatelor, care se termina prin tractatul dela Bucureti
din 16/28 Mai 1812 i rapirea Basarabiei, este urmatoarea
In fiecare tinut era Cate o judecdtorie de tinut, infiintata de Moruzi, con-.
dus de catre un judecator de tinut, recrutati din boierimea scapatat.
Din documentele timpului se vede, cA aceti judecatori obinuiau s traiasca mai mult la Iai, ramanand in sarcina slujbailor administrativi, ispravnicilor i pomojnicilor lor, ca sa cerceteze pricinile civile marunte din judete.
In materie penal, urmarirea delictelor i crimelor era incredintata ispravnicilor de tinuturi, cari lucran impreuna cu cdpitanul de potercl. Acetia insd depindeau de Hatmania din Iai.
Indivizii arestati prin tinuturi, vinovati de fapte mai grave, erau inaintati
Hiltrndniei din Iaqi, can ii punea la popreald la grosul Hatmaniei.
Hatmanul lua interogatorul celor arestati, i, dacd erau nevinovati, ii punea
in libertate.
In caz contrar, cei arestati erau inaintati cu actele incheiate Marelui Arma.F,

care ii baga la inchisoarea Armaiei, uncle ramaneau pana erau judecati de

Divan, departamentul criminalicesc.

De asupra acestei prime instante judecatoreti, amestec hibrid de puteri

administrative 1 judecatoreti, venea Divanul din Iai, denumire generica, cuprinzand urmtoarele diviziuni :

a) Divanul judeditoresc, care avea in cadere judecarea afacerilor civile 1

baneti de o mare insemndtate, precum i a afacerilor cu caracter administrativ ;
b) Al doilea-departarnent al Divanului avea in cadere judecarea afacerilor
civile i baneti de o insemndtate mai redusa ca cele de mai sus;
c) Departamenful afacerilar criminate, care judeca afacerile criminale.

Pe langa acestea, Divanul mai avea un department al trebilor strdine,

care judeca neintelegerile dintre suditii straini i locuitorii din Moldova.
Cu venirea ocupatiunii ruseti, judecatoriile tinutale sunt desfiintate, rmnnd in caderea ispravnicilor i judecarea micilor pricini civile.
Se pastreaza organizatia Divanului, cu diviziunile aratate mai sus, dar
se creiazd o instant de apel pentru acei nemultumiti cu judecatile Divanului,
15

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

226

numit Ina ltul Divan, prezidat la inceput de Mitropolit, iar in urma de guvernatorul civil rus al Principatelor, care se intituleaza : Rezidentul Divanurilor din
ambele Principate.

Din Basarabia cadeau sub organisarea judecatoreasca de mai sus nu mai

tinuturile : Grecenii, Codru, Hotdrnicenii, Orhei, Soroca pi Epii.

NIA In anul 1807, olaturile Benderului, Achermanului, Chiliei 1 Ismailului precum i raiaua Hotinului erau sub administratia 1 . . . justitia turceasca.
De la 1807 se formeaza din acestea, tinuturile Hotinului, Tomarova (Reni), Ismail 1 Bender.

Cari legi erau aplicate in Basarabia la data rapirei ei ?

Divanul Moldovei nu mai consult Pravila lui Vasile Lupu, fie din cauza
rarittii exemplarelor din aceasta Pravila, fie ca nu mai corespundea timpului,
fie ca parte dintre boerii divanului nu cunoteau limba pamanteana.
Divanul Ii bazeaza hotartrile pe Novelele lui Justinian, ale lui Leon VI
i a altor imparati, pe Parafraza Institutelor lui Justinian de Teofil, pe Bazilicale i mai ales pe Manualul legilor sau Hexabiblonul lui Harmenopol.
De asemenea se recurge la un numar de hrisoave domneVi din trecut, mai
ales la acel cunoscut sub numele de Sobornicescul hrisov al lui Mavrocordat
din 1785.
Insfarit alaturi de aceste legiuiri scrise, i uneori mai presus de ele,
Divanul recurge la obiceiul primtintului.

Care era starea de spirit a timpului cu privire la increderea de care se

bucura justilia la acea epoca ?
0 spune cu atata adevar Costache Negruzzi in prefata Colectiei de legi
a Logolatului A. Donici :
Logofatul cel mare hotara cum vroia, i cum era disposat, i daca jluitorul apela la Divan, Divanul sub preedinta Domnului, ce nu intelegea nici
limba nici ohiceiul Ord, hotara ca 1 Logofatul, i jluitorul nu catiga alta de
cat un adaos de cheltueli i pierdere de vreme. El se inturna acasd cu lacedmile in ochi 1 cu tdrfdloagele in san, ramanandu-i speranta ca la Domnul viitor ii va capat dreptate".
* * *

Prima organizare judecatoreasca a Basarabiei, sub Rui, se face in anul

1818. Proectul de organizare este prezentat de catre guvernatorul de atunci
al Basarabiei, generalul Bahmeteev, impratului Alexandru Pavlovici, care II
intarete sub denumirea de ,Asezeimtintul obrazovaniei oblastiei Basarabiek

In linii generale, aezamantul acesta este un progres vadit fata de starea

de lucruri de pand atunci, alcatuindu-se instante de judecat cu caderi determinate, statornicindu-se modul de numire al judecatorilor- i oarecare stabilitate a lor, precum i procedura de urmat in judecarea proceselor.
Se introduce In recrutarea judecatorilor, pe lang sistemul batina al trii,
de numirea lor de catre puterea centrala, sistemul alegerii lor din anumite
clase sociale.
www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

227

Sistemul acesta caracteristic, i de provenientd ruseascd, care s'ar trage

din vremurile tarului Ivan III (1497), care a impus boerilor i ofiterilor sdi salt
exercite jurisdictia aldturi de mddularele alese din popor, figureazd pentru prima
oard In tarile noastre in aezdmntul din 1818, acordat Basarabiei.
El va figura de asemenea i in Regulamentul organic, cu care Kiseleff peste
20 ani va inzestra Principatele roma.ne.
Sistemul acesta al alegerii judecdtorilor cel putin pentru parte din instantele judecdtoreti, va subsista ca un fir rou dealungul intregei organizatiuni
judecdtoreti existente in Basarabia sub Rusi, culmindnd in institutia ofenilor,
cu cari Guvernul provizoriu al lui Kerenschi cautd sd contrabalanseze influenta
judecdtorului profesionist, cel putin pentru judecdtoriile de pace.

Priinria Municipiului ChWnCtu.

Colegiunea Comisiunii Monurnentelor Istorice. Sectia Basurubici.

Prin aezdmantul din 1818 justitia din Basarabia se imparte de :

I. Judeatoriile tinutului (un fel de Tribunate).
II.

Judeatoriile criminalice.Fti politiceqti ale Oblastiei (un fel de Curti de A pet).

Verhovned Sfat al Oblastiei, cu caracter mixt administrativo-judiciar,

avdnd cdderea de suprem instantd.
Pe langd acestea, mai functiona o jurisdictie speciald pentru hotrnicii, numita' Contora hotdrnicillor".
Judecdtoriile tinutale erau Cate una de tinut. $i cum la acea epocd Basarabia era imprtita in 6 tinuturi : al Hotinului, Esului, Orheiului, Benderului,
Akermanului i Ismailului, erau prin urmare de toate, ase judecdtorii tinutale.
Ele se compuneau din un preqedinte i doi citeni (membri). Preedintele era
numit de stdpanire, iar cilenii erau alei de boierimea tinutului i intriti de
General Guvernatorul Podoliei.
III.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

228

La judecdtoriile tinutale se judecau de 3 ori pe an : dela 20 Fevruarie20 Martie, dela 15 Mai 1 lulie i dela 1 Noemvrie 20 Decemvrie.
Este interesant de retinut pentru cei cari se ocupd cu trecutul nostru juridic,
ca procedura de judecare inaintea acestor instante, urtnrea solutionarea cat
mai grabnicd a pricinilor.
PlAngerile urmau sd fie adresate in primele 4 zile ale celor trei vadele,
i trebuia sd cuprind ca i a zi lmuriri asupra fiintei pricinei", at-Aland i
averea paritului, din care se va implini datoria.
Ea se faceau in cloud' exemplare : unul rdmnea la judecdtorie, trecndu-se
in rezumat intr'un izvod, iar celalt exemplar impreund cu o povestcd (citatie),
semnat de cilen, se trirnetea pAritului, printeun mazil, din cei patru insarcinati cu aceasta.
Primind povestca, pdritul in soroc de 15 zile, trebuia s rdspund personal sau prin vechil (procurator), expunnd opunerile sale la reclamatie, alturand i documenturile de cari se servete.
Cnd paritul nu venea la termen, era amendat in folosul reclamantului,
iar dacd lipsea 1 adoua oard, atunci reclamantul era obligat s-i depund documenturile cu izvocl, 1 sd jure cd nu mai are alte acte. A poi incepea cercetarea pricinei i in urm se clddea hotdrirea.
Dacd pdritul se prezintd, atunci judecdtoria obligd pe ambele pri s depund toate actele de cari se servesc i apoi sd jure cd altele nu mai au.
Apoi le (Med un termen ca sd id cunotintd de actele produse 1 apoi s
rdspund in replica.
Dupd aceea judecata intr in chibzuire i lidded hotarirea potrivit pravilelor Moldovei.

Din expunerea de mai sus se vede c ceeace a cdutat legiuitorul nostru

din 1925 s solutioneze prin legiuirea sa asupra rezolvdrii urgente a proceselor,
preocupase pe legiuitorul din 1818, care cautase sd-i dee o deslegare in
multe puncte asemndtoare cu acele cuprinse in legiuirea din 1925.
Limba intrebuintaa in edinta, este acea moldoveneascd.
Iat ce se recomandd prin aezdmant, judecdtorilor : cilenurile juiecdtoriilor tinutale, multumindu-se cu leafa ce Ii s'a hotdrit dela haznaoa Imprdteascd, nu au dreptate a cere dela acei ce se judecd, niscaiva rdsplAtiri in
bani sau daruri de lucruri pentru pricinele ce se vor Out& cad ei se vor supune rdspunderei, ca i pentru jdfuiri.
Este, prin urmare, o dispozitiune ceva mai drasticd decdt acea cuprins
iu pravilele boierului moldovean Donici, care in un caz similar se exprim astfel :
Judecdtorul sd nu primeascd peche, decat putin lucru, care este spre man-

care sau spre buturd.

judecdtoria Oblastiei, se compunea din cloud sectii :
a) Judecdtoria criminaliceascd, cu un preedinte, trei sovietnici (consilieri) i un asesor, avnd cdderea sa judece afacerile criminale venite in apel
dela judecdtoriile tinutale.
www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

229

b) JudecAtoria politiceascd, compusd din un prevedinte i patru sovietnici,

se ocupa cu afacerile civile venite lii apel dela judecdtoriile tinutale, precum xi
cu cele financiare.
Prevedintele i cAte un consilier, era numit de stdpAnire, iar ceilalti consilieri erau ale# pe Cate 3 ani, de boerime, i intariti de Guvernatorul Podoliei,
de care atarna atunci oblastia Basarabiei.
Pe langa aceste instante juclecAtorevti, figura cate un procurator, numit de
carmuire, avAnd rolul de minister public.
Verhovidi Sfat al Oblastei, era compus din un prevedinte, patru cileni vi vase
deputati.
Prevedintele era generalul-Ouvernator al Podoliei.
Cilenii (membrii) erau guvernatorul civil al Basarabiei, vice-guvernatorul
vi cei doi prevedinti ai judecdtoriilor.

Deputath erau alevi din sAnul boierimei pe termen de 3 ani vi intariti de

General-Guvernatorul Podoliei.
Limba intrebuintata in Supremul Sfat, era cea ruseascd i moldoveneascd
pentru afacerile financiare i criminale, pAzindu-se legiuirile Rusiei, cu observarea dreptatilor i obiceiurilor pdmAntului.
Pentru pricinele de judecdti politiceA (civile) vi de hotdrnicii, se intrebuinteazd limba moldoveneascd, iar judecAtile se fceau pe temeiul legilor i obiceiuritor Moldovei.
*

Cum se vede, in prima fazd a stApAnirei rusevti in Basarabia, limba moldoveneascd intrd in pertractarea majoritAtei pioceselor, ca limbd de judecatd,

iar legiuirile dupd cari se cAlAuzesc judecdtorii sunt legiuirile i obiceiurile moldovenevti, afard de procesele penale i fiscale.
DesfiintAndu-se in anul 1825, Sfatul Suprem al Oblastiei i atributiile lui trecAnd asupra Departamentului al doilea al Senatului din Petersburg, toate dosarele
trimise in recurs, urmau a fi judecate tot conform legilor qi obiceiuritor basarabene.

Pentru aceasta, Tribunalul politic din Chivindu, era obligat ca odatd cu

dosarul sa inainteze Senatului extrase in traducere ruseascd dup legile
obiceiurile locale, dupd cari se cAlduziserd judecdtorii la pronuntarea hotdririlor.

La aceeav epoch', guvernatorul depe atunci al Basarabiei, Bachmetiev, in

stitui o comisiune de jurivti moldoveni, care dupd mai multi ani de lucru, elaboreazd un proect de legiuire civil redactat in limba franceff sub titlul Projet
du code civile pour la Bessarabie".
Asupra acestui proect de codificare, unul dintre colaboratori, Manega, hasarabean i titrat din Paris, publicd cdteva lucrdri, in cari aratd spiritul modern, in care se concepuse acel proect de codificare.
Basarabia era sd aibA cinstea sd se prezinte cu o codificare civild, care
sa anticipeze cu 40 ani intro lucerea Codului Napoleon, dar nu o traducere servild, ci o contopire rationald a principiilor din dreptul roman cu acelea ale
Codului Napoleon.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

230

Aceastd bunA pornealA, pe tramul legislativ, care ne-ar fi ingAduit in present sA reinodAm cu uurinta firul rupt in 1812, din nefericire este brusc intrerupta prin regimul centralist i autocrat, inaugurat in Rusia, prin suirea pe
tronul imparAtiei a lui Nicolae Pavlovici.

Prin aezAmantul sau din 29 Fevruarie 1828 se arunca un giulgiu asupra

inceputului de organizatie judecAtoreascA localA i nationala, care reuise sa se
infiripeze in Basarabia.
Litnba moldoveneascd este exclusd cu desciviirqire dela orice autoritate public(' din Basarabia.
Mamma noului ImpArat, luata sub impulsiunea spiritului sail autocrat, se
mentine !And la alipirea Basarabiei la Patria-MumA, dei in acest interval
4

71:

rot

r14

Inchisoarea din Chiindu.

Colectiunea COMM,' Mon. Istorice. Sectia Basarabiei.

s'au succedat i impArati insufletiti de un spirit larg i conciliant ca impAratul

Alexandru al II-lea.
Se mentin, ce e drept, legiuirile locale ale Basarabiei, dar traduse in rusete.
lar dintre aceste legiuiri, se retin ca legiuiri locale : Cartea lui Arnzenopal, o compilatie dupA legiferarile romane i bizantine, Prescurtarea dupd legiuirile imprciteA ale logofatului Andronache Donici, despre a cArui eruditie in ale
legilor, se dusese vestea, spunAndu. s chiar in gluma ch. :
Dada ai vre-o judecatA
Mergi la Donici de te-aratA,
Caci el pana i In pilaf
Iti gAsete un paragraf.

*i in fine Sobot nicescul hrisov al lui Mavrocordat din anal 1785.

www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

231

In loc ca sa se continue initiativa luatd de Bahmetiev, de a se Inzestra

Basarabia cu o legislatie proprie, guvernul rus se margi nete sd traducd in
rusete manualele i hrisovul de mai sus, sd le boteze cu titulatura legiuiri
locale, i sd oblige pe judecAtorii rui cari vor incepe sd acapareze justitia
basarabeand, ca sa le aplice in practica vietei juridice basarabene.
Majoritatea judecAtorilor rui, ne avAnd cultura clasicd trebuitoare, pentru
a aprofunda tiinta dreptului roman 1 bizantin, al cdrei exponent erau cele cloud

manuale pomenite mai sus, incep sd le ocoleascd, sd le boicoteze, i sd aplice

tot mai temeinic codul civil rus, in locul unor legiuiri pe cari le considerau
drept incoherente 1 confuzeu.
In potriva acestei proceddri, Casatia rusd reactioneazd in ultirnele vremud, cdutAnd se restabileascd cmpul de aplicare al ziselor legiuiri locale,
cu toatd incdpatanarea instantelor de fond.
In ceeace privete obiceiul pmdtituluk, care in Moldova avea aceea putere ca i legea.scrisd, ba chiar avAnd preadere and se intamplA sd vie in
conflict, nici nu este pomenit in aezdtnAntul lui Nicolae Pavlovici. Ba Casatia rusd afirmd, c prin suszisul Aezamant s'a abrogat aplicarea obiceiului
pmdtitului ca norma obligatorie pentru judecAtorii din Basarabia.
Se temeau oare stApAnitorii Basarabiei, c subsistarea obiceiului Omantului,, in care se inchegA adevrati vieata juridicd a norodului basarabean, va
fi mArturia cea mai vie a nedreptatei actului sdvdrit de ei in 1812 ?
Nu fAcea parte, expulsarea, din vieata juridicd a moldovenilor, a ace?tei
norme de orientare juridicd, din o sumd de mdsuri, prin cari Ruii cdutau,
cu prilejul ori cdrei ocupatii in Principate, sa indeparteze tot ce era specific na
florid, intronnd principii de organizare 1 distribuirea justitiei specific ruseti ?
Aa au incercat sa facd sub ocupatia lui Rumiantof in timpul oblkluirei
Ecaterina H, a p. au procedat in Basarabia, aa a incercat s facd Kiseleff
prin Regulamentul organic cu care inzestrase amAndoud Principatele.
Un cercetdtor atent, va putea descoperi cu uurintd, cu prilejul tuturor
acelor ocupatiuni ruseti, sistemul de desrAddcinare a normelor de organizare a
justitiei bdtinae i inlocuirea lor, cu norme specific ruseti.
Retin in treacdt, principiul recrutdrei judecatorilor, care in pile noastre, In
totdeauna au fost numiti de Domnitor, sistem inlocuit in Basarabia in parte prin
acel al alegerei, i care a trecut i in Regulamentul organic.
Sistemul acesta, care cum am vdzut sub Aezdmantul din 1818 era mixt,
sub obldduirea lui Nicolae Pavlovici, tinde sa se transforme in tribunale pentru
principalele clase sociale din Basarabia, cu membrii alei din clasa sociald
respectivd.

In acela timp, prin acest mod de selectionare a judecdtorilor, se nazuete

la crearea unei preponderente a elementului neprofesional judecAtoresc, asupra
aceluia de carierd.
*

La alipirea celor trei judele din sudul Basarabiei, de Moliova, in urma

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

239

organizatia lor judectoreascd, fu astfel randuit de

tratatului dela Paris,
Cdirmicdnia de atunci :
In tdrgurile din Reni, Chilia i,Valcov, se infiinteaza cate un judet, in locul
fostelor ratug ruseti. Judetul judec afaceri bAneti, pa.nd la 240 lei vechi.
In coloniile bulgAreti, la sate se instituesc aa numitele judete coloniale
compus din vornicul satului i din doi asesori.
Peste mai multe sate, se randuesc ocolaV cari judecd iar6 cu doi asesori.
Toti aceti magistrati de tail, sunt aleqi de obtea satului dintre gospodarii cu bune purtdri, i cari servesc de pild in gospoddrie, agriculturd, grddindrie, i in tiinta tinerei tamazIdcurilor".
Peste cdderea acestor judete targovete i sateti, s'a instituit un Tribunal
la Ismail numit Tribunalul tudetean al Basarablei Moldovene, compus din un preedinte i doi membri numiti de Guvern, i din 3 asesori alei de obtia ordenilor.
De asemenea la Cahul, se infiinteaza o judecdtorie cu competenta tribunalelor tinutale din Moldova. Cdimdcdnia din Iasi, hotrdte ca judecdtile s se
facd in limba moldoveneascd, iar hotririle vor fi bazate pe legile Ord, respectandu-se numai drepturile castigate sub guvernul precedent dupd legile domnitoare in Rusia.
*

Sub domnia tarului Alexandru II Liberatorul", se incep in Rusia o serie

de reforme, cari dacd ar fi fost continuate i aplicate in mod cinstit, ar fi ferit-o
de stranicele convulsiuni sociale in cari se sbate i astdzi.
Prin legea din Noemvrie 1864, se stabilete organizarea judecdtoreascd
care a functionat i in Basarabia cu oarecari modificdri, pand la alipire.
Instante speciale pentru sate numite judecdtorii de pace, cu drept de apel
la congresul judeccitoriilor de pace, 1 instante speciale de orae, judeceitorii ordqenqti,apoi Tribunate regionale, cu o competenla proprie cu instanta special
de apel la Palat i in fine Senatul din Petrograd, instanta de casare pentru
intreaga Rusie.
Noua lege de organizare judecdtoreascd, alcdtuia un progres vdit fata de
justitia pe clase a lui Nicolae Pavlovici, intrucdt pe de o parte mentinand
pentru instantele judiciare deja sate i pentru judecdtoriile ordeneti, sistemul
electiv, pe langd censul, care se cerea candidatilor, d precddere acelora cari
aveau anumite studii, sau practica justitiei, timp de cel putin cinci ani.
Inceputul inaugurat in anul 1864, ar fi condus, cu multd probabilitate la
o justitie uniform pentru toate clasele sociale, i la treptata restrangere a sistemului electiv, i inlocuirea lui prin sistemul numirilor din elementele profesioniste i spnializate in judecarea proceselor.
Din nefericire, reactiunea ce se produce sub urmaul Liberatorului", sub
tarul Alexandru III, oprete procesul de evolutie al justitiei ruseti.
Printr'un ucaz dat in anul 1889, se restabilete justitia elementelor neprofesionale, i pe clase sociale.
www.dacoromanica.ro

LEGISLATIA

233

La tail se organizeazd aa numitele judecgtorii de voloste, alcAtuite din

un preedinte, asistat de trei asesori numiti sudieci sau zasidateli, avand ca
secretar pe piserul volostei.
Aceastd jurisdictie sAteascd, cu o competentd bAneascd destul de mare, se
recruteazd prin alegere dintre stenii din voloste.
Afacerile judecate in primd instantd de judecdtoriile de voloste, merg in
apel la congresul zemschi nacialnicilor, cari inlocuesc fostul congres al judecdtorilor de pace.
A ceti judecAtori administrativi, creatiune a timpurilor reactionare de sub
tarul Alexandru III, represintd amestecul disolvant al puterei executive, in impArtirea justitiei. Pe de altd parte, recrutati prin alegere din clasa dvorenilor
(boierimei), infatieazd icoana timpurilor blagoslovite ale tarului Nicolae Pavlovici.

Sub rdposatul tar Nicolae II, se incepuse in anul 1912, sa se reorganizeze

justitia de pace pe not baze, clAndu-se preadere elementului profesional, - reorganizare care urmd sd se aplice in Basarabia in anul 1915.
Rdsboiul mondial, a impiedecat aceastd extindere 1 in Basarabia, aa cd
pand in Aprilie 1917, se mentine in Basarabia institutia judecdtoriilor de voloste
i a zemschi nacialnicilor.
Revolutia i Guvernul provisoriu, desfiinteazd aceste institutiuni zdmislite
in dreptul reactionor al vremurilor lui Alexandru III.
In locul lor, Guvernul provisoriu, revine la organizarea judecAtoreascd
de sub Alexandru II, organizAnd judecatorii, avAnd in capul lor cdte un judecdtor ales de zemstve, necerndu-se nici un cens, ci numai anumite studii sau prac-

flea de cinci ani in ale dreptului.

In apel, afacerile dela judecAtorii mergeau la congresul judecAtoriilor, prezidat de un judecAtor al tribunalul regional din ChiinAti.
Organizatia tribunalului regional din Chiindu i a celorlalte instante superioare, rdmAsese cu putine schimbdri, aceea cu a cea instituitd in 1864.
Aceasta, este starea de lucruri in care se gdsete Basarabia din punct de
vedere al organizArii justitiei, in anul 1918, la alipirea ei de Pa tria -Mamd.
In privinta dreptului in vigoare, in materie civild se aplicau aa zisele
legiuiri locale basarabene,

ardtate mai sus, irnpreund cu obiceiul pcimintului atunci

cand un text expres din legiuirile locale sau cAnd pArtile intelegeau s se refere la el.
In caz de insuficienta a legiuirilor locale instantele judecdtoreti recurgeau la dreptul civil rusesc. In ceea ce privtte dreptul i procedura penald,
i cel comercial,

se a plica cele ruseti.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA PRIVITi DE STRkINI

DE IOAN I. MACOVEI.

Natiunea este ceva subiectiv in esenta,

adicA ea este o insusire a constlintei, bine
determinatA",

Ellinec.
I.

Nationalitatea, ca factor social, are rddacini in timpurile vechi, dar formarea nationalitatilor este un fenomen al timpurilor moderne, este un factor
de o mare importantd in vieata politic i sociald a omenirii. 0 singurd intrebare
se nate, dacd ne gandim la problema nationalittii ce e natiunea ? Mai multi
oameni de tiintA istorici, sociologi, filosofi i scriitori
au rdspuns la aceastd

intrebare, cautani sa dea conceptiei de natiune o definitie cat se poate de explicativA i adevAratd. Unii din ei cAutau, in primul rand, sa evidentieze in
aceastd conceptie mai multe insuiri de naturd externa, obiectiva i anume :
rasa, ca unitate antropologica, teritoriul geografic, ca o conditiune externd a
formArii nationalitatii, ca factor obiectiv care imprimA caracterului colectiv al
unti natiuni trAsAturi proprii ; altii insistau mult asupra religiei i a limbii.
Religia, caci este prea cunoscut faptul, cd in vieata mud popor, in anumite
momente din evolutia lui sufleteasca, traditiile religioase, unitatea cultului i a
conceptiei religioase constituesc poate fermentul cel mai puternic al unitatii
nationale : se crede pe drept cuvant cd Evreii 1 Armenii cu greu i-ar fi pastrat unitatea lor nationala, daca nu s'ar fi deosebit din punct de vedere religios de celelalte popoare, cu cari au conlocuit in decursul veacurilor.
Limba, caci ea, servindu-ne ca mijloc de comunicare, este in acela timp
i forma exterioard cea mai fideld a continutului sufletesc a cugetdrii, a. afectivitatii i, ca atare, ea este expresiunea cea mai evidentd a nationalitatii : iatA
de ce se pune atata pret pe limbd atunci, cand se vorbete de nationalitate.
Dar toate aceste insuiri ale nationalitAtii, ca note externe 1 obiective, nu
sunt indispensabile i nu constituesc ceva esential i absolut propriu acelui
complex de oameni, care se numete natiune.
Rasa, ca unitate antropologicA, nu este o insuire indispensabild a nationalitatii, cad unele natiuni mari ale timpurilor noastre nu prezintd acea unitate
antropologicd de rasd : natiunea germana, s. ex., s,a format din elementele gerwww.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINIL OR

233

mane propriu zise, chelte i slavone ; poporul rus din elementele slave, finice
i turco-tatare ; poporul italian reprezintd un fenomen i mai complicat din
punct de vedere al elementelor antropologice componente ; poporul ebraic, care
se crede, este cel mai curat ca rasd, in realitate i el este compus din diferite
elemente antropologice.
Teritoriul comun constitue numai una din conditiile formdrii nationalitatii,

dar nu i a existentei ei. Este adevdrat, cd toate nationalitdtile de astzi s'au

format pe anumite teritorii ; dar odatd formandu-se, legAtura lor cu teritoriul
nu mai rAmne indisolubild : istoria ne aratd, cd unele popoare, formate ca nationalitate, veacuri intregi locuesc i
se desvoltd pe teritorii strdine, MCA
a-i pierde individualitatea lor ca natiune aa sunt, de ex., colonitii germani i polonezii in fostul imperiu ru-

.;

sesc, nemtii in partea de est a Austriei ; unele natiuni sunt pe cale

sd-i piardd teritoriul

Armenii, iar

Evreii, de ex., natiunea cea mai rezistent i expresiv, i-a pierdut cu

desdvdrire orice legaturd cu vechiul
stir teritoriu, devenind un popor fdrd

.-

patrie, MCA lard.

Deasemenea i religiunea este tot o
conditie pentru formarea nationalitatii,

1.
k

dar nu un factor es-ntial al ei ; cnd

poporul inainteazd pe calea progresului

i a culturii, cnd rolul ideilor devine

din ce in ce mai insemnat in vieata

sociald

culturald a natiunii, in-

fluenta religiei asupra contiintei nationale a maselor scade.

Factorul esential al nationalitatii,

"

Un boer moidovean din Basarabia din primele

decenil a veacului al XIX-lea (Ion Chiru).

adevdrata ei insuire este contiinta de

neam, de rasd, acea unitate de conceptie, de inclindri i de aspfratiuni, care izvordte dintr'o structurd sufleteascd comund i unifor.md la oameni de acela

neam. *Uinta psihologiei ne explicd, cd aceast structurd sufleteascd are la bazd

anumite determindri morfologice comune ale sistemului nervos produse de hereditate, tenclinte sistematizate, corelatiuni dinamice, atitudini, micdri de adaptare, etc., cu sediul lor in materia sistemului nervos. Aceste elemente incontiente
constituesc determinismul static 1 dinamic al fiintei omului 1 numai ele ne pot
explic mersul contiintei I). Vedem un munte i admirdm frumusetea liniilor culI)

Ridulescu-Motru, Curs de psihologle", cap. VI

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

236

minante, bogdtia i varietatea vegetatiei depe coastele lui, privim cu curiozitate

mai multe formatiuni geologice, cari se prezintd ochiului nostru la prima vedere.
Explicarea i unora, i altora ne-o d stratificarea geologica a solului produsd
de treptata rcire a scoartei globului. Pentru vieata psiho-fizicd a ornului stratificarea geologicd a solului" este acea forta dinamicd i staticd, care determind
1 explica mersul contiintei nu numai a unui Um, ci 1 a poporului intreg,
adic mersul contiintei natiunii, care, cum am spus mai sus, este singura insuire esentiald a natiunii. Contiinta nationald aplicatd in anumite atitudini
devine caracter national.
In formarea caracterului national forta dinamicd constitue factorul principal, care nu trebue confundat nicidecum cu alti factori, precum este comunitatea
de idei, de traditii istorice i credinti religioase, literatura comund, etc.: aceti factori
nu formeazd caractere, ci creiazd o apropiere sufleteased intre oameni i atata tot.

Moldovenii din Basarabia, fcndu-i studiile secundare i universitare In

Rusia, trind o vieatd intreagd sub influent -t culturii ruseti in ceeace privete
istoria, literatura, arta, etc., s'au apropiat sufletete de pMura intelectuald rusd,
dar cat privete caracterul i-au pdstrat toate insuirile 1 particularitAtile sufleteti proprii natiunii romne ; acela lucru se poate spune i despre RomAnii
ardeleni i bucovineni.
Caracterul national desvoltat in conditiuni normale se afirmd intr'o activitate vie in domeniul vietii practice, intelectuale, in art. Intreaga sumd a creatiunilor constitue continutul culturii nationale. Atdt cultura national& ca creatiune, cat i caracterul national, ca putere creatoare, nu reprezintd ceva absolut
constant, neschimbtor : i una, i altul evolutioneazd, alimentndu-se in procesul de cretere i desvoltare cu elemente strdine.
Mai multe popoare vechi in creterea i desvoltarea lor ca nationalitAti
s'au alimentat cu elementele altor culturi strAine : poporul grec i cultura nationald elind s'a format sub influenta puternicd a elementelor feniciene i egiptene ; cultura romand i-a insuit in cea mai mare rndsurd elementele culturii
greceti ; culturile nationale ale popoarelor Europei de astdzi i-au asimilat cele
mai pretioase elemente elaborate de geniul aldtor i atdtor natiuni ale timpurilor
vechi i ale timpurilor noui. Elementele strdine, combindnclu-se cu elementele proprii

ale culturii nationale respective, acomoddndu-se imprejurdrilor i conditiunilor

vietii unui popor, iau o culoare originald 1 specified i devin astfel un element
nou al culturii natiunii i o trdsturd proprie caracterului national.
In evolutia unei nationalitdti se observd un fenomen foarte interesant 1
in acela timp i eloquent, dici el ne explicd in mod netAgAduit care este puratorul adevdrat al unei nationalitati : este acea legAturd intre directia de desvoltare a ei i clasa sociald, care expriml fiinta etnicd a natiunii. Aceastd legAturd ne-o ilustreazd istoria omenirii. Cunoatem din aceastd istorie, cd forma
sociald primitivd a nationalittii a fost tribul ; aceastd unitate etnicd primitivd
se caracterizeazd prin legAturile de sdnge ale oamenilor i prin teritoriul comun. Dar nationalitatea in aceastA forma sociald primitivd Inca nu este fungi"
www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

237

etnicd: ne fiind consolidatd prin legAturi i interese culturale, economice, ci

uniti numai prin obaria i teritoriul comun, ea la prima incercare ii pierde
contiinta de unitate etnicd i se asimileazd cu popoarele cotropitoare. Istoria

ne d destule exemple de aceastd naturd.

Nationalitatile ii intelesul adevdrat al cuvantului, adicd acele mase mari
de oameni, cari locuesc pe teritorii imense 1 au o fiinta etnicd pronuntatd, s'au
format tarziu 1 acest moment coincide cu difereetierea acelei mase dup clase
sociale, adicd cu aparitia in Europa a acelei organizAri politice, care se numete Sta.t. Clasa sociald privilegiat in aceastd noud organizare politicd devine
singura expresiune a nationalitAtii. Lipsitd de griji, necunoscand munca zilnicA
istovitoare pentru existentd, trdind sub scutul ocrotitor al puterii Statului, ea,
acea clasd privilegiatd, i-a intrebuintat energia pentru asimilarea elementelor
culturii generale (universale), cari corespundeau i spiritului epocei i intereselor
ei de clasd i, intrucat asimilarea acestor elemente era in vederile i interesele
clasei privilegiate, ea cautd sd le rdspandeascd I in masele largi ale poporului
de jos. Astfel traditiile primitive 1 credintele naive ale vechilor triburi au fost
inlocuite cu religiunile universale i in felul acesta s'a pus capt diferentierii
popoarelor i s'a inceput inchegarea acelor mase mari, cari astdzi se numesc
natiuni sau nationalitati. Cu cat societatea era mai democratizatA, adicd poporul
era mai activ, productia muncii lui mai intensA i mijloacele de comunicare mai
efective, cu atat i asimilarea culturii venite de sus era mai temeinicd, punandu-se astfel bazele contiintei nationale.
Acolo unde masele rdmaneau inerte i pasive, contiinta de m am i de
rasd era foarte slabd, iar natiunea fr putere de rezistentd.
Cand cultura anticd s'a concentrat numai in ffinta, filosofia, literatura,
arta i vieata unei singure clase sociale, celei privilegiate i suprapuse, devenind astfel expresiunea fiintei etnice a acelei clase, fail a pMrunde in masele
largi de jos, ea se prdbuete cand dispare purtAtorul ei clasa sociald privilegiatA, iar poporul de jos rdmane pur i simplu ca material brut pentru
formarea altor nationalitati cu o fiintd etnicd mai pronunlatA.
In Europa din evul mediu promotorii culturii nationale au fost feodalii,
cavalerii. In cantecele menestrelor, in romantele poefilor provansali se creau germenii literaturitor nationale, vibra contiinta de neatn i de rasd. Dar trece
evul mediu, dispar feodalii 1 cavalerii i cu ei intreaga epoca ; vin timpurile
moderne cu semnul lor caracteristic deferentierea claselor sociale ; apare o
noua clasa clasa mijlocie burghezia, functionsarimea, care deodata se afirma
ca fiinta etnica, luand parte activ la crearea culturii nationale. Dar poporul ?
Ca i lii timpurile vechi, el traia izolat, pastranduli obiceiurile rasei ; nationalizarea acestei mase in sensul imprtairei ei la cultura claselor suprapuse se
facea cu greu, cdci lipsea promotorul cel mai puternic al culturii coala primatt 1 istoria s'a repetat : soarta nationalitatii devine legatd strans de exponentul sAu
de clasa sociald care o reprezintd prin cultura sa i adesea ori
o catastrofd sociald, un rsboi sau alte fenomene, avancl ca rezultat cdderea
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

23S

clasei sociale, aduceau dupd sine sau o stagnare in desvoltarea fireascd a nationalittii, sau desnationalizarea completd i instrdinarea masei de jos. Istoria
ne dd mai multe exemple de aceastd naturd. In veacul al XVI desvoltarea nationald a popoarelor ucrainean 1 lituan se oprete din cauza ca clasele conducatoare ale acestor popoare, nobilimea i burghezimea, Ii pierduserd fiinta
lor etnica, asimilandu-se cu Polonezii ; acela lucru s'a intamplat 1 cu poporul ceh : dup lupta sangeroasd dela Muntele Alb clasa ceh-conducatoarearistocratia i burghezia pardsind tara, a fost inlocuit cu Invingatorii nemtii ;
rezultatul a fost ca natiunea cella dispare de pe scena Europei pentru cdteva
veacuri ; chiar in veacul al XVIII-a ea este Inca considerata ca o natiune
moartd, fr viitor (,,eine geschechtslose Nation", cum spuneau nemtii).

.1

Manstirea Condrita.

Dar iatd cd pe la sfaritul veacului al XIX se observa in vieata statelor

europene un nou fenomen : ranvieaza nationalitatile degradate i asuprite ; mai
multe popoare se unesc 1 formeaza o nationalitate cu aceea limba i trecut ;
ele opun o rezistenta eroica tendintelor de deznationalizare i asimilare chiar

dacd aceste tendinte yin dela o nationalitate mai puternicd ca culturd i organizare de stat ; apar eroii neamului, apostolii icleii nationale. Aa, spre exemplu,
in Austria Cehii, Slovacii, Ucrainenii, Croatii i Romnii-Ardeleni ii manifesta
hotdrit fiinta lor etnica, opundndu-se cu inddrjire tendintelor Nemtilor i Ungurilor de deznationalizare i asimilare. In Rusia acela lucru 11 fac Lituanii,
Latdii, Estonii, Finezii i Moldovenii-basarabeni. Aceast trezire a contiintei nationale in veacul al XIX se datorete faptului, cd purfatorul ei, poporul,
s'a redeteptat, a devenit un factor contient in vieata nationalitatii ; democra-

www.dacoromanica.ro

PARER= STRAINILOR

239

tizarea vietii i nationalizarea ei sunt cloud procese paralele 1 idea nationalitatii este strgns legat cu democratizmul veacului al XIX prin origina sa 1
prin soarta comund.
Astfel se prezintA problema nationalitgtii in lumina istoriel. Am tinut ca
inainte de a trece la subiectul anuntat sa ogm definitia tiintifica a nationalitatii i sd expunem evolutia ei pentru urmAtorul motiv. Este i acum multg
lume dispusg a privi aceastg problemd ca un anacronizm al timpurilor moderne;
ea crede cA astAzi alte probleme trebue sd preocupe omenirea fdrd deosebire
de neam qi de rasli problemele culturale, sociale, economice i politice. Privita deci sub prisma acestor probleme, chestiunea Basarabiei" s'ar reduce la
cgteva solutii imediate dati-i provinciei mai mult cultui indiferent de provenienta ei, o organizare socialg moderng, puneti in valoare boggtiile ei naturale i dati-i forma politicd dictat de interesele ei culturale, sociale 1 economice, fie republicg independentg, fie autonomie provincialg sau confederatie, i

intreaga chestiune" este pe deplin rezolvatg.

Noi credem insg cA o asemenea solutionare a problemei Basarabiei este
greit in fond, pentru cg toate solutiile de mai sus au la bazg completa ignorare a sufletului poporului Moldovenesc, a acelei contiinti, care, redeteptata
1 indrumatd, singurd ii va croi soarta sa in toate domeniile vietii. Prin urmare
o deosebit atentiune fat de aceast contiintg, de aceast nationalitate" se
impune i atuncea oriice minte obiectiv trebue s-i dea seama, dacg populatia basarabeang este o nationalitate, sau, cum am vgzut in motto, o insuire a contiintei bine determinat" 1 dacg ea a trecut prin fazele evolutive
stabilite de istoria
In rndurile ce urmeazg vom argta mgrturisirile strinilor algtorilor, functionarilor cari dela sfaritul veacului al XIV au trecut prin Basarabia, au stat
acolo i s'au pronuntat asupra caracterului etnic al populatiei ei bgtinae,
asupra stgrii ei sufleteti, sociale, culturale etc.
Potrivit definitiei nationalitatii, vom cgut sa relevgm din materialul vast
acela, care se referg la acea definitie.
algtorii strgini apar pentru prima data pe pgmAntul romgnesc deabia pe
la sfaritul veacului al XIV ; inainte de aceastg epoca nu avem nici un strAin,
care sd fi trecut prin tara noastr i sA fi Igsat o descriere. Domnul profesor
N. lorga l) astfel explicA acest fapt. Inainte de veacul al XIV erau doug mari
drumuri, cari legau Apusul Europei cu RAsaritul eicu stepa ruseascg pe de-o
parte, i cu Adrianopolul i Constantinopolul pe de alt parte. Unul din aceste
doug drumuri, pornind din pArtile germanice ale Europei apusene, dela cunoscuta Asociatie Hansa" trecea prin Galitia spre regiunile sudice ale Rusiei :
era cea mai insemnat arterd, prin care se fgceau mari transactii comerciale
intre capitalul Asociatiei" i piata stepei ruseti.
1) Istorla Ronuinilor prin caldfori", vol. 1, pag. 2-5.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

240

Alt drum, obinuit pe vremea Bizantinilor, strbdtea peninsula Balcanick

trecAncl din Europa centrald prin Ungaria, regiunea Niului i a Vidinului, spre
Adrianopol i Constantinopol.
Aceste cloud drumuri, ca doud linii cu punctul de intretdiere la rdsdrit,
formau un triunghiu i pdmntul romftnesc era cuprins ca o regiune fr rost
in culturd" 1) in acel triunghiu. Pe la sfdritul veacului al XIV-lea i mai tdrziu
legaturile intre popoare devin din ce in ce mai strAnse ; se creiazA alte cal de
comunicatie intre Apusul i Rdsdritul Europei, mai scurte, cari treceau prin thrile romAneti; dela aceast epocA mai multi cAlAtori strAini cu diferite misiuni:
comerciale, politice 1 culturale calcd pe pdmAntul romAnesc, unii dintre ei trec
1 prin Basarabia de astAzi i In memoriile" lor, in descriptiile cAlAtoriei fac
unele constatdri 1 aprecieri pretioase asupra acestui colt rdsdritean al vechei
Moldove.

Cei dinidi ealdtori, cari au strAbdtut pdmAntul Basarabiei, sunt : francezul

Fourqueveaux, italianul Botero i olandezul Dousa ; toll trei sunt aproape contimporani.
Fourqueveaux, diplomat francez, dup o cdltorie in orient, se intoarce
prin Moldova, trecand pe la gurile Dundrii, Chilia, Cetatea-Albd, pe atunci in
posesiunea Turcilor, Bugeac, pdrtile dinspre Orhei i Soroca, 1 se indreaptd
spre Iai. La gurile Dun5rii adtorul admird pescdriile mari turceti ; in Bugeac
intdInete cete de cazaci nomazi, cari fdceau drumurile nesigure ; la Cetatea-Albd
viziteazd cetatea, mahalalele dimprejur pline de tintari, pe cari, cum se vede,
i-a simtit ; in pdrtile orheiene i sorocene se distreazd i cu vAnatul. La Iai
diplomatul francez rezumeazd tot ce-a observat i deduce, cd tara e foarte
bogatd, pmAnt negru ; heleteie sunt pretutindeni" 2), iar cu privire la populatie recunoate originea ei romand i latinitatea limbii cu toate elementele ei

strAineitaliene, slave, greceti, turceti i mai multe altele" 3).

Italianul Botero a trecut prin Moldova in anii 1580 1590 ; el definete
Basarabia in sensul ei adevArat istoric Basarabia este deasupra mad], unde
e Cetatea-AlbA" 1 apoi descrie Moldova intreaga, relevAnd cd locuitorii nu
prea lucreaza, sunt lenei i betivi i cd lenea lor se explicd prin multimea terenurilor i rdrimea populatiei 4).
Olandezul Dousa, al treilea cAlAtor strdin din acea epocd, a trecut prin
Moldova in anii 1597-98. Descrierea cAlAtoriei lui este mai mult o insemnare
a localitAtilor, cdci autorul e rezervat in ceeace privete explicatiile i aprecierile asupra acelor localitdti i a populatiei. El a vazut Hotinul, Ismailul 1 Bolgradul (Belgorodul Cetatea-Albd ?), ceeace e important, c5ci ne cid indicii sigure,

cal cele doud localitati din urm5 nu sunt atat de noui, cum se crede 5).
Ij Istoria Rorminilor prin caldtori, pag. 5.
2) Ibldcm, pag. 161.
5) Ibidem, pag. 161.
4 ) Ibidem, 174.
01 Ibidem, 210.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

241

In Julie al anului 1766 baronul de Tott, agent diplomatic al Frantei, pleacd

din Paris spre Mari, avAnd misiunea speciald de a incheia un tratat de comert cu hanul taldrdsc. IntrucAt drumul baronului trecea prin Moldovape la
Hotin, Iai, Chiindu i Bugeac, sau Basarabia propriu zisd, el descrie in Memoriile" sale (Memoriile Baronului de Tott", rev. Arhiva, lulie 1922, pag.
354-371) acea cldtorie, fdcAnd unele aprecieri foarte interesante asupra populatiei, locurilor prin cari trecea, precum i asupra trecutului i situatiei po litice a Moldovei i Valahiei de pe atunci.
TrecAnd Nistrul, venind din Polonia, i ajuns la Hotin, cdlatorul dd peste
anumite moravuri 1 lucruri, cari-1 impresioneazd profund : peste vexatiunile nemiloase exercitate asupra populatiei moldoveneti din Moldova de cdtre functionarii Turci cu scopul de a procur merinde de drum, de exploatarea crudd
a acelei popuIatiuni de cdtre boerii Moldovei i slugile lor, de cdtre Printii"
(domnitorii) strdini cu scopul de a se imbogati ; aceastd tristd situatiune II face
pe diplomatul francez sa constate cu durere in suflet, cd acele cheltueli, pe
cari boerii i le scot prin vexatiuni extraordinare, addogate taxelor pe cari
Printul le impune locuitorilor pentru plata tributului 1 celelalte plAti, ce se mai
fac, incarcd aa fel Moldova, IncAt bogtia sa de abia poate ajunge la satisfacerea lor" 1). Cu privire la obAria poporului romAnesc baronul de Tott afirmd,
cd Moldova i Valahia fuseserd In vechime o colonie romand. i azi se vorbete ihcd aici o latind coruptd, care se numete Rumie, limba romand" 2), iar mai

departe, trecAnd la analiza stdrii politice a poporului foinnesc depe atunci, el

face urmtoarea constatare : Aceste nenorocite provincii (Moldova i Valahia)
odatd sub mAndrul jug al Romanilor, gem azi sub greutatea unei opresiuni mult
mai crude i cu mult mai umilitoare, deoarece sunt pustiite de subalterni, ce
au o autoritate precard 1 momentand" 3).
* * *

La inceputul veacului al XIX-lea, trei boeri moldoveniBal, Cdridndu i

incd unul necunoscut, plecard in numele Divanului spre Odesa pentru a invita
la Iai pe intemeitorul Odesei, ducele de-Richelieu. Acesta cu o sun intreagd,
in care era i nepotul sau contele de Roshecheuart, emigrant francez, se indreapt
spre Iai prin Basarabia de astdzi 1 se oprete la Chiindu, unde se aflau 1
trimiii Divanului. Provincia intre Prut i Nistru atrase atentiunea contelui 1
privind lumea dimprejur umilitd 1 sdrAcit de rdsboaiele, cari se tineau lant,
ascultAnd graiul viu al populatiei, el recunoate in memoriile sale 4) originea
romand dupd frumuseta, regularitatea de trsAturi i puternica alcdtuire a populatiei, mai ales a taranilor".
*

I) Istoria Ronzanilor prin caltori, pag. 365.

2) Ibidem, pag. 365.
2) Ibidem, pag. 365.
4) Revista tevana loan Neculce", 1,2 an 1912.
16

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

242

Una din cele mai vechi hicrari ruseti referitoare la Basarabia este Caltoria in Moldovia, Valahia i Serbia" de D. Bant4-Camenschi, an. 1810 1).
Aceast carte e descrierea calatoriei facuta de catre D. Bant4-Camenschi, agent
diplomatic rus, in an. 1808, prin Basarabia de astazi, Moldova i Valahia.
Trecand prin aceste regiuni, autorul in patru scrisori consecutive (a XV, XVI,
XVII, XVIII) cu o simplicitate i naivitate de stil, care tradeaza o stare sufleteasc de admiratie i in acela timp i de nedumerire in fata unei lumi noui
i straine, cu obiceiurile, moravurile i ocupatiile locuitorilor, cu clima, oraele
i monumentele ei istorice ne reda mai multe observatiuni i reflexiuni ; cardtorul se simte strain in acea lume noua din momentul cam! la Dubosar (depe
malul rusesc) a trecut Nistrul, calcand pe pamantul Moldovei lui *tefan-celMare, 1 in urmatoarele cuvinte ii exprima starea sufleteasca : Cat de ciudat
i cat de neobinuit mi-se prea la inceput tot ; dar mai arziu am inceput 1
eu pe nesimtite sa ma deprind 1 ceeace mai inainte ma izbea, astazi gsesc c
e ceva cu totul obinuit. Aa sunt oamenii" 2).
* * *

0 alt lucrare ruseasca, dui:A an. 1812, referitoare la Basarabia este acea
a lui Pavel Sviniin intitulat : Descrierea oblastiei Basarabiei" i tiparita in
Buletinul societatii istorico-arheologice din Odessa", vol. VI, an. 1867, cu data
1 Julie 1816 3). Autorul clescrierii, incercnd s edifice publicul cititor asupra
trecutului provinciei decurand alipite, afirma cu tria unui om convins de un
adevr tiintific, ca istoria Basarabiei pana la 1812 se afla in cea rnai strans
legaturd cu vechea Moldova 1 e cu neputinta s vorbeti de Basarabia lard
a a minti in trasaturi generale de trecutul Moldovei intregi 4) ; trecand mai departe la locuitori, calatorul rus cu aceea trie afirm latinitatea originei Moldovenilor din Basarabia, spunand Ca locuitorii-batinai ai acestei provincii
(ai Basarabiei) sunt Moldoveni sau Valahi, cari, cum am vorbit mai sus, sunt
urmaii colonitilor Romani 5) ; ei vorbesc", continua Sviniin, limba moldoveneasca, care este de origind Iatin, avand la bald mai multe nuante originale
ale limbilor neo-latine, cum e cea italiand
" 6). Caltorul rus mai vorbete mult de inceputurile culturale in Basarabia inainte de 1812 i, ceeace
este foarte interesant, analizeaza problema in cadrele trecutului cultural al
intregului popor romanesc, insistand foarte mult asupra multiplelor greutti i
imprejurari grele, ca luptele nenumarate, desidenta religioas i, in fine, jugul
Turcilor, cari au impiedecat secole intregi desvoltarea culturald a poporului
romanesc 7).
*

1) CAliitoria prin Moldova, Muntenia i Sdrbia.

2) Scrisoarea a XVI-a din 23 Mai 1808, pag. 69.
3) Descrierea regiunii Basarabiei. Buteinut Socictalii de istorie gi antic/Wily din Odesa. Vol. VI. 1867.
4) Ibidem, pag. 199.
-0) Ibidem, pag. 220.
b) Ibidem, pag. 204.
Ibidern, pag. 223.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

243

Capitanul Marelui Stat Major rus Veltman, cu ocazia rsboiului ruso-turc

din

1828-29,

a scris Istoria veche a Basarabiei" 1) in care, Wand istoria

Basarabiei, foarte documentat pentru acele timpuri, conchide astfel expunerea

sa asupra trecutului provinciei dintre Prut i Nistru : Istoria Basarabiei nu
mai are nevoe de cercetari ; ea este legata cu istoria Valahiei i Moldovei i
cu soarta domnitorilor, cari se alegeau din boerii fanarului prin vointa sultanului i puterea aurului".2)
*

Doi calatori germani din veacul al XIX, cari au trecut 1 prin Basarabia,
in descrierea calatoriei lor infatieaza vieata romaneasca din aceast provincie
V

ejtr.;,-

. 04.

s
"al

cp'.4

-,

mitr7770. .F" *."-'.-

P.C.,ri;.=

&

.;
km.,,,
-Nss
e

?k Ii4

L,,yezAt
-74111.
Vif-{:-

4.4L'77'

P.;,d ;
I

, -."111:7P

4.Sd.f.,6..

.%

Man'astirea CathrsAuca.

cu nepartinire i deplin intelegere i cu o vadit simpatie pentru populatia ei

bdtinaq.

Unul din ei este doctorul I. H. Zucker, care in anii 1829 1831 a stat
in mai multe orae 1 comune din Basarabia, cum e Chiinaul, Sculenii, avand,
cum s'ar putea deduce indirect din descrierea calatoriei, calitatea de medic in
echipele sanitare, ce se luptau cu ciuma i holera din 1829-31 in acele localitati. Bun observator, spirit cumpanit i drept, un strain nepartinitor i fr
trufie N de noi, un medice milos, o inteligenta in stare s gaseasca totdeauna legaturile i sa traga concluziile" aa il caracterizeazd domnul prOfesor
1) Schitarea istoriei vechi a Basarabiel, Moscova, 1828.
!!) Ibidem, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

244

N. lorga 1), doctorul Zucker in anul 1831 a scris in Basarabia o carte in nemtete, nu prea mare, cu titlul Bassarabien, Benierkungen und Gedanken, bei
Gelegenheit eines mehrjahrigen Aufenthaltes in diesem Lande", in care ne aratd
,,observatiile i cugetArile" lui cu prilejul cdlAtoriei prin satele i oraele nouei
provincii a imperiului rusesc. Cea dintai constatare pe care o face doctorul
Zucker este aceea, care se referd la numdrul populatiei romAneti din Basarabia.
Cu ei" (Romftnii), scrie autoruli 2), sunt impoporate toate satele, cari cuprind
mijlocul i partea cea cu mult mai mare a tarii". TrecAnd la descrierca caracterului Moldoveanului-basarabean, cd15 torul german relevd ospitalitatea lui ca
una din cele mai caracteristice trdsdturi ale sufletului romftnesc
. . . Bucuria
de oaspeti e o deosebitd insuire a Moldoveanului de orice stare" 3). El combate
cu energie pArerea opusd, raspanditd de unii cAldtori strAini, intre cari ar fi i
baronul de Tott, cum cd Moldoveanul are o fire inchisd i rezervatd, cd numai cu biciul in mAnd 11 poti face mai ospitalier 1 binevoitor. Doctorul Zucker
afirmd cd, dacd intr'adevAr tdranul moldovean are unele rezerve fatA de strdini,
vina este a lui, a strainului, care aplicd acestui biet taran un tratament neomenos. Tu, Moldovene, ai ajuns", scrie autorul, 4) in gura Rusului de rand aproape
un fel de batjocurd. Neapdrat cd i Mokloveanul rdsplAtete strAinului dupd
cuviintA".

ContinuAnd mai departe caracteristica tdranului Moldovean din Basarabia,

autorul aratd cd el este viteaz in rAsboiu, neinfricoat pAnd la nepAsare fatd de
moarte, iar in vieata de toate zilele muncitor, de o curAtenie exemplard in
casd i in gospoddrie, indemAnatec, foarte increzdtor i nepretentios. Oalele,
sipetul, icoana mAntuie podoaba casei. PAnza o tese femeile ; oile dau lAna i
pielea imbrdcdmintea. Carul i-1 face tdranul singur numai din lemn. Pentru
hrand ajunge mdmAliga cu brAnzd. Pentru banii de bir i de cArciumd e cAtigul
dela vite, dela un petec semAnat cu grAu, dela vie i dela prisacd. Cu aceasta
omul e bucuros" 5). Autorul respinge ca neintemeiatd invinuirea adusd de unii
cAlAtori Moldovenilor-basarabeni, cum cd mai multi din ei ar fi hoti de cai ; el

recunoate cd se furd multi cal, dar in stepa nepzia s'ar puted furd de o
mie de ori mai mult" 6).
Casa taranului-Moldovean nu se incuie nici noaptea i nicdiri nu e mai
sigur drumetul de furt, decAt iii bordeiul taranului. Furt cu spargere nu sAvArete decat rareori Moldoveanul : mai mult obinuesc evreii, ruii i neapdrat
grecii" 7).

Sub raportul economic acest tdran basarabean inzestrat cu atAtea insuiri

admirabile, relevA autorul cdlAtoriei, duce o vieatd grea ; exploatat de numeroi
9 Istoria Romanilor prin cltorf, vol III, pag. 129.

15 Ibidem, pag. 132.

3) lbldem, pag. 133.
4) 1bidem, pag. 134.
5) 1131clem, pag. 135.

9 Ibldem, pag. 135.

7) Ibldem, pag. 135.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

245

boieri 1 arenclai in majoritate strdini sau greciti, frantuziti i rusificati, impieclicat de nenorociri destul de dese, ca : lacustele, boalele de vite, seceta, ciuma,

lipsa de credit, vanzarea produsului muncii dinainte cu preturi mid, crciuma

cu adalmaurile ei, el trdete in neagra sdrAcie ; dacd mai addogdm la acestea
1 lipsa lui de culturd, vom vedea cAt de grea era soarta lui. Ceva mai bine
trdiau rdzeii-Moldoveni ; stdpani pe ogorul lor, cu simtul de demnitate mai
desvoltat, cu traditiile trecutului ce nutreau acel simt de demnitate i mandrie
nationald, aceti urmai ai vechei boerimi moldoveneti erau buni gospodari,
viteji ostai, ei intrupau in chipul cel mai frumos contiinta de neam i de rasd
in provincia instrAinatd.
* * *

Un alt cAlAtor german care a trecut prin Basarabia in anul 1838, a fost
I. G. Kohl, un om de tiintd i autor de cAldtorii, arzat in Rusia. In descrierea
caldtoriei facute in Rusia de sud i intitulata Reisen in Sildrussland", an. 1847,
gasim capitole intregi consacrate provinciei dintre Prut i Nistru, decurdnd
anexatd la imperiul rusesc. Autorul descrie mai multe orae 1 sate din Basarabia, cum este Cetatea-Albd, cetatea Benclerului (Tighina), Chiindul, Orheiul,
BAWL Lipcanii i altele ; el ne infatieazd vieata econo micA a Basarabiei and
material statistic destul de pretios. Ceeace ne intereseazd insd sunt reflexiile
autorului cu privire la manifestdrile romAneti ale vietii din provincia anexatd.
CAlAtorul german constatA cA boerii moldoveni din Basarabia un Bal, un
Sturza 1 altii
primesc gazete din Iai, dispretuesc Chiindul pentru lai i
Odesa ; ordenii moldoveni trdesc in casute cu cerdace de lemn i ferestre
impietrite 1). Cu privire la starea spiritelor din Basarabia Kohl observA cd JArdnimea e adAnc nemultumitd fata de noua situatiune creatd de administratia ruseascd : de birurile apdsdtoare, de apucAturile nouilor proprietari de moii, veniti
de peste Nistru cu mentalitatea de stApan asupra erbului i cu cele 12 zile
de lucru pe an, cari trebuia sd le facd proprietarului taranul. Toate aceste
lucruri, afirmd autorul cdlAtoriei, ii fac pe Moldovean sd fie nemultumit de noua
orAnduire ruseascd i sd nutreascd In sufletul sdu sentimente de simpatie pentru vechea cArmuire turceascd. 2)
* * *

In anul 1862 cdpitanul Marelui stat-major rus A. Zaciuc scoate de sub

tipar monografia sa Oblastea Basarabiei" 3), care este prima lucrare ruseascd,
cu caracter tiintific, referitoare la Basarabia. Autorul trateazd problema provinciei alipite la Imperiul rusesc cu o jumdtate de veac inainte foarte
larg vorbete de trecutul ei, face o completa descriere geograficd, aratd in
date statistice precise economia i, ceeace este i mai important, insistd mult
l) lstorla Roindnilor prin cell6tori, vol. Ill, pag. 144.
2) Ibidem, pag. 144-145.
3) Regiunea Basarablel. S.-Petersburg, 1862

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

246

asupra etnografiei provinciei noastre. Vorbind de trecutul indepttat al Basarabiei, Zaciuc recunoate, cd atat partea de nord, cat i cea de mijloc, pand la
Valul lui Traian, pe vremuri Weak; parte din principatul Moldovei de dincolo
de Prut i numai partea de sud Bugeacul era locuit de Ttarii Nogai
supui Hanului din Crimea i Imperiului Otoman I).
Populatiunea majoritard a Basarabiei, afirmd cap. Zaciuc, aproape 3/4 din
totalul general", o formeazd Moldovenii ; ei demult locuesc in partea de sud i
in centrul Basarabiei i pot fi considerati aproape ca aborigeni ai acestor locuri 2).
Vorbind mai departe despre originea poporului moldovenesc din Basarabia, au-

torul, relevand .faptul cd aceastd problemd nu e pe deplin rezolvatd" in cer-17

111,111111h.

dor

"

...

474

Mdastirea Dobrua.

cetdrile istorice, totu inclind spre recunoaterea latinitatii acestei origini. Pe

deoparte", scrie el, inrudirea apropiatd cu limbile romanice, prezenta indelungat
a legioanelor romane in raffle dundrene, tendinta bine cunoscutd a Romanilor
spre colonizarea mai cu seamd a regiunilor impoitante din punct de vedere
strategic, insi denumirea de Romani, ce o poarta Moldovenii, ne dau destule
motive sd-i considerdm ca fiind de origine apuseand" 3). Mai departe autorul

constatd cd aceastd populatie, avand la bazd unitatea de sange, reprezintd o

nationalitate determinatd atat prin anumite trdsturi sufleteti, cat i prin trecutul lor, care a imprimat mai multe din acele trdsdturi. Fdcand descrierea foarte
amanuntitd i documentatd a moravurilor i obiceiurilor 4), precum i a caracterului
I) Regianea Basarabiei, S.-Pelerburg, 1862, pag. 146.
4) Pag. 151.

) Pag. 450.
4) Pag. 450,

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

247

taranului Moldovean 1), cercetand credintele, cantecele, legendele i basmele lui,

c-

pitanul Zaciuc, cu o deosebitd cdldurd i simpatie releveazd fiinta etnicd a acestei franturi rdsdritene a poporului romanesc 1 scoate in evidental anumite insuiri i calitAti caracteristice, ca blandeta firii, sentimentul de compatimire i
bundtatea taranului moldovean, pe deoparte, pe de alta acele trdsturi, cari
au intunecat sufletul lui trecut prin veacuri de suferinta : slugarnicia, indolenta,
lipsa de curaj i discretiunea 3). In urmtoarele cuvinte pline de simpatie pentru
poporul oropsit de vitregia soartei, autorul rus caracterizeazd poezia lui populard

1 sufletul, care vibreazd ca o coardd sonora in acea poezie : Moldovenii sunt

un popor panic i linitit, care pand astdzi nu poate uita anii indelungati de
robie ; trecutul lui trist deopotrivd se reflecteazd in legendele populare, in credintele lui i vibreazd in cantecele pline de durere i fail de sfarit, ca i yeacurile fungi de suferinta" 4). Scrie cdpitanul Zaciuc 1 despre limba din Basarabia ; el recunoate, cd ea este de origine latini, cd la bazd are mai multd
originalitate chiar ca limba italiand ; constata faptul, cd Ifl procesul de formare
i desvoltare s'a alimentat i cu elemente slave, ceeace se explic prin faptul,
c Moldovenii veacuri intregi au avut contact cu poporul slay, fie prin legaturi
diplomatice, fie prin lupte, fie, in fine, prin legaturi i fapte culturale, cum a
fost pe vremea lui Alexandru-cel-Bun i a Mitropolitului Moldovei Teoctist,
canci limba slavd devenise limba oficiald a bisericii i a inceputurilor litcrare.
*

0 lucrare de o deosebitd insemndtate este descrierea cdratoriei in Rusia

de sud 5), facutd de catre cunoscutul publicist rus Afanasiev-Ciujbinschi. Valoarea lucrdrii intregi i in deosebi a acelor capitole, cari se referd la Basa rabia i Moldoveni, este cu atat mai mare, cu cat in persoana autorului avem o
minte analiticd dotatd cu un. dar de observatie extraordinar i cu o obiectivitate
desvaritd, care face cinste unui etnograf i publicist.
Cdlcand pe pdmantul Basarabiei, Afanasiev-Ciujbinschi face o constatare
pentru el noua i surprinzdtoare ca intreaga provincie, in afard de coltul de
nord, este locuit numai de Moldoveni, cari nu cunoteau de loc limba rus,
iar reflectand asupra limbii moldoveneti, incercand chiar sd invete cateva vorbe
pentru uzul zilnic, caTatorul rus se convinge, c ea deriv din limba latind i
este foarte apropiatd de limba italiand 6). Mai departe, in cursul caldtoriei sale,
el face cunotintd de aproape cu populatia molcioveneascd i-i consacrd capitole intregi, infdtiind acea populatie in lumina calda a unui suflet, dei strain,
dar binevoitor i obiectiv, i ardtand toate insuirile ei sub raportul fizic, sufle1) Regiunea Basarabiei S.-Peterburg, 1862, pag. 453.
2) Pag. 453.
:I)

Pag. 453.

4) Pag. 153.

Afanasiev-Ciujbinschi. 0 clilatorie in sada( Rusiei, partea 11. Ed.

6) Pag. 266.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

248

tesc, social etc. Autorul constatd cd sub raportul exterior Moldovenii se remarcd prin statura lor inaltd 1 frumoasd, prin pdrul castaniu 1 negru, prin
trdsturile armonioase ale fetei, cari trAdeazd sinceritatea, simplicitatea si naivitatea sufletului lor ]). Moldovencele se disting prin frumuseta corpului si a fetei,
prin ochii frumosi si fermecdtori ; nu e sat unde sd nu se gseasc una-doud
femei de o frumuseta rard 1 mai multe frumoase, iar fete femeesti urite, ca la
alte popoare, intre Moldoveni nu se gsesc. Pe lAngd infatisarea frumoasd Moldovencele, afirma cAldtorul rus, mai cu seamd cele tinere, au in privire un
farmec deosebit, care face ca chiar barbatii cei mai tdcuti si timizi sd fie rdpiti 2).
TrecAnd mai departe la descrierea caracterului Moldovenilor, AfanasievCiujbinschi in primul rand rernarcd indolenta lor, apatia
trsAturi cari i-au
gsit un minunat rdsunet in cAntecele monotone, in dansuri, ba chiar i iii mersul
Moldoveanului, legAnat 1 incet 3); el este neincrezdtor, face cunostinti noui cu
greu, dar, odatd fdcAnd acea cunostintd, el devine foarte sincer si increzdtor 4).
In casa si gospoddria sa Moldoveanul este curat, foarte ordonat 8) si nu e lenes,
cum afirmd multi ; el munceste din rdsputeri pe camp, in vii, in plantatiile de
tutun 1 munceste mai mult pentru proprietar, decal pentru sine ; apatia lui este
rezultatul fatal al unor conditiuni, in care el trAeste : a cruzimei proprietarilor
strdini
greci, armeni, rusi i evrei
a administratiei abuzive i hraparete,
care exploateazd fard mild acest popor pasnic si rAbdAtor, raportAnd centrului
(la Petersburg) cd provincia infloreste sub a ei ocrotire ; Moldovenii astAzi
sunt indolenti, dar lucrul acesta nu inseam* c ei sunt lipsiti de energie : trebuesc examinate mai de aproape si mai arnanuntit conditiile de administrare" 6).
Cu privire la starea economicd si culturald a provinciei dintre Prut si Nistru,
Afanasiev-Ciujbinschi face unele constatdri grave : populatia moldoveneascA,
acest popor bland i muncitor, exploatat de proprietar, nedreptAtit de administratia strind si abuzivd, zace in cea mai neagrd sdrAcie ; pe de and parte incult,
superstitios, lipsit de simtul elementar de pudoare (Moldoveanul injurd cum nu
injurd nici un popor in lume") 7), el inspira cea mai legitima ingrijorare si au-

torul isi pune intrebarea : oare cand sdteanul nostru va iesi din aceastd stare
copildreascd i de robie, cancl va introduce in vieata sa moravuri mai blAnde si
obiceiuri mai umane i cand oare se va trezi contiinta lui de cetAtean ? Durerea pdtrunde in suflet si imi vine sd cred, cd mai bine ar fi, dacd asemenea Intre
bn n'ar mai strAbate mintea omeneascd" 8). ReflectAnd mai departe asupra acestei
stari de lucruri, autorul gdseste i rdspunsul la aceastd intrebare : atunci, cdnd
in Basarabia se vor infiint scoli pentru popor si cand invatatura in aceste scoli
1) Afanasiev-Ciujbinschl. 0 calatorie in sudul Rusiel, pag. 267.
0 Pag. 268-2611.
) Pag. 315.
4) Pag. 267.

pag. 272.
1.1 Peg. 20 i 266.
t.)

Ibide m.
8) Peg. 286.
a)

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

299

se va face in limba vie a poporului, adicd in cea Moldoveneascd. Si AfanasievCiujbinschi analizeazd cu aceast ocazie problema invtamantului in provincia
transnistriand a Imperiului Rusesc, fAcnd dovadd de un spirit larg i uman, de
o minte luminat, care in anul 1862 ddduse acestei probleme de vieata pentru
Moldovenii din Basarabia acea solutie largd, la care n'a ajuns in anul 1910 nici
Parlamentul rus, votand legea reorganizrii invtmntului primar cu limba de
predare rusd pentru intreg teritoriul imperiului i pentru toate nationalitatile.
D-sa constatd, c Basarabia aproape de loc nu are coli primare i crede,
c preocuparea de cdpetenie a fruntailor basarabeni, dacd ei ii iubesc pe fratii
lor cei mai mici i umiliti, este de a organiza coala in Basarabia singurul

.rmaw'
.,.

.r.-

'

=;; p."1.

- --

,rr:
'.3

o- '''''
..

I...

....j,

,t .

;-. ,.... 4 -4-

v,

.r'r

.'-icn.-._

r1' ;:

Mflastirea Suruceni.
Colectiunea Comisiunii Monumentelor Istorice. Sec(ia Basarablei.

mijloc de a imbundtAti soarta taranului moldovean. Acelora cari incercau s

invoace fel de fel de argumente i intre ele i lipsa de mijloace bneti, cAldtorul rus le repro cu legitima inclignare : Oare provincia rare a fixat din
fondurile ei proprii Marealului nobilimii sale leafa de 10.000 ruble, nu poate
jertfi o sumd necesard pentru organizarea coalelor primare, cari au devenit o
necesitate imperioasd a oricdrei sociefati omeneti ?" I). Trecand apoi la organizarea invdtdmantului din Basarabia, el exprimd credinta cd coala primar5, ca

s aducd roadele ateptate, trebue s fie nationald, adicd predarea s se facd

in 1. poporului. ,,La noi (in Rusia), scrie Afanasiev-Ciujbinschi, autoriatile administrative nu privesc cu ochi buni nici o nationalitate i pretind I. rus de la
toti localnicii, indiferent de nationalitate. Mi se pare, cd in colile moldovc neti
Afanasiev-Ciujbinschi. 0 cdldtorie in sudul Rusiei, pag. 282.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

250

nici nu poate fi vorba de aa ceva : Moldoveanul ascult cuvantul lui Dumnezeu in limba sa, prin urmare i cartea trebue s'o invete tot in aceea limbd,
iar limba rusa, nefiind obligatorie, ar putea fi introdusa in coa1a ca obiect facultativ... A introduce in coalele moldoveneti 1. rush insemneaza a distruge
un inceput bun, fr a atinge scopul propus. La noi aa ziii patrioti-polititi in regiunile cu populatie minoritara propaga 1. rusa cu cnutul (nagaica) i
cU pumnul" 1).
*

In

anul 1865 in Moscova au aparut Memoriile" lui F. Vighel, 2) fost

vite-guvernator al Basarabiei pe timpul 1 Decemvrie 1824 25 lunie 1826.

In persoana autorului avem un reprezentant tipic al acelei doctrine oficiale a
Statului rus din epoca imperializmului, care sub forma politicei protectoare
ascundea tendintele prea cunoscute de acaparare i rusificare a tarilor i popoarelor vecine.
Sosind in Basarabia in Septemvrie 1825, acest functionar rus, neamt de
origine, examineaza situatia in provincia nu de mult alipit i constata, ea nu
numai Basarabia, dar 4 Principatele Dunrene cu tirnpul sau se vor incorpora
in Statul rusesc, sau ii vor lega soarta lor de soarta imperiului, traind

sub al

lui

scut ocrotitor" 3). Acea umbra de autonomie in ocarmuirea pro-

vinciei i de catre elementele locale prin alegere, aplicarea legiuirilor vechi moldoveneti, respectarea unor datini i obiceiuri vechi stramoeti, precum i recunoaterea limbii moldoveneti ca limbd oficiald in institutiile Statului pe laug cea rus,
aceasta autoadministrare relativa, pe care o ingdduise tarul Alexandru in Basarabia
dupa anul 1812, i-se pare autorului Memoriilor" un adevrat stat iii stat, o republica

in frunte cu abilul general Inzov", iar dorinta populatiei de a mentine aceasta

situatie o considerd drept rebeliune, scriind ca Moldovenii nemultumiti i-au
luat in cap ea pot face tot ce doresc" 4). Acestor aspiratiuni legitime ale Moldovenilor, sustinute la curtea imperiald din Petersburg de catre Marealul boerimei moldoveneti din Basarabia Alexandru Sturdza, Vighel opune planul sau
de rusificare a provinciei expus in cunoscutul Memoriu despre Basarabia",
care in cea mai mare parte a determinat Regulamentul din 29 Fevruarie 1828,
acel act politic al cabinetului din Petersburg, care a ters definitiv orice urma
de autonomie in Basarabia. Autorul Memoriului" explica planul de zugrumare

a unui popor intreg din dorinta sa de a face din provincia anexata pur i
simplu un guvernamant rusesc". Am ferma convingere, scrie el in Memoriile"
sale, ca pentru a carmui in linite provinciile cucerite, trebue s le icientifici
cu Statul cuceritor, caci altfel ele Ii vor slabi puterea. Aci nu mai am nevoe
de argumente. Marii cuceritori

Fridrih, Ecaterina, Napoleon procedau la fel" 5).

Afanaslev-Citdbinschi. 0 cantorie trz sudul Ritsici, pag. 283.

Amintlrile Jul F. F. Vighel. Moscova 1865.
9 Ibldem, pag. 99, p. a VI-a
6)

4) Ibidem pag. 99. p. VI-a.

b) Ibidem, pag. I 2.

www.dacoromanica.ro

PARERILE STRAINILOR

251

Dar ceeace ne intereseazd, este faptul c Vighel, acest ideolog al politicei traditionale ruseti de agresiune i degradare a nationalitdtilor, concepe
problema Basarabiei in adevdrata ei lumind a realitAtii istorice i etnice : el
recunoate c aceastd provincie este o parte din trupul vechei Moldove 5), cd
ea, cu exceptia stepei Bugeacului, este locuitA de Moldoveni 6), c ei sunt unnaii

vechilor coloniti romani asimilati cu vechii Daci in urma cucerirei Daciei de

Traian ; deasemenea recunoate c limba moldoveneascd are la bazd I. latind,
cci caracterut acestui popor s'a schimbat in urma tuturor peripetiilor, prin cari
el a trecut, apropiindu-se mai mult de poporul rus". La tdrani, scrie autorul
Memoriului", se observd aceea nepdsare i mai mult tendinta spre conservarea
avutului, decat spre inmultirea lui. La pAtura de sus se observd mai multd vanitate. Pentru satisfacerea ei se cere lux, pentru mentinerea luxuluiaur ; de
lAcomia aurului boerii moldoveni nu pot fi acuzati, cdci ei nu-1 conservA, ci-1
risipesc. Trsurile luxoase, toaletele intrucAtva impodobesc vieata lor trdndavd
i monotond, ca somnul noptii" 1).
*

Un cunoscut statistician i publicist rus A. N. Egunov, membru in comitetul statisticei i un foarte bun cunoscAtor al Basarabiei, in Memoriile" acelui
comitet scrie, in anul 1868, urmtoarele despre provincia dintre Prut i Nistru
i trecutul ei : Pand la anexarea sa la Imperiul Rus in 1812, Basarabia era supusd aceluia regim de guvernAmAnt ca i Moldova din care fAcea parte integrantd. Prin urmare i istoria, 1 documentele istorice asupra Basarabiei la fiecare pas vorbesc de Moldova. Astfel este imposibil s vorbeti de administratia
Basarabiei pdnd la anexarea la Rusia, frd s vorbeti de Divanul Moldovei,
cdruia ii era supusd Basarabia. In Basarabia nu existd proprietate, care sd nu
aibd documente date de cdtre Divanul Moldovei" 4).
*

Cel mai recent material referitor la problema Basarabiei ni-1 dd legea pentru
secularizarea veniturilor mAndstirilor inchinate din Basarabia, votatd in edinta
Dumei Imperiale din 12 lunie 1912. E lucru cunoscut, c chestiunea acelor
mAnAstiri are un caracter specific i local i poate fi conceputd numai in cadrele istoriei Moldovei intregi. Si Duma prin faptul admiterii proectului de lege
a fa.cut dovada cd bine a inteles acea problemd locald a Basarabiei, foarte
pe larg i documentat expusd de cdtre raportorul ei, deputatul-basarabean
P. V. Sinadino, care a afirmat depe tribuna parlamentului rus, c ea are rcracini in acele timpuri, cand Basarabia facea parte din principatul Moldovei"

Amintlrile lui F. F. Vighel. Moscova 1865.

2) Ibidem, pag. 92.
1)

) Ibidem,

pag. 98.

4) Memorzile Comitetului statisticei Basarabiei", vol. 111, anului 1868, pag. 34.
5) Stenogramele Dumei Imperiale. Sesiunea 1911-12, vol. IV, No. 575.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI KOALA
DE

LIVIU MARIAN.

La 1812, cdnd a fost anexatA Basarabia de cdtre Rusia, pdmAntul dintre

Prut i Nistru ave, ca i restul Moldovei de dincolo de Prut, cultura sa proprie moldoveneascd. Cetatile de-a lungul Nistrului, targurile, satele, mAndstirile
1 conacele boereti, imprAtiate pe intreg cuprinsul ei, addposteau, pe Idngd
numeroi plugari moldoveni, a pArdtori ai hotarelor de rdsdrit ale Moldovei, incA
o mare multime de preoti, cAlugdri, dascAli, negustori i boeri cArturari, cari
adAugau la limba i obiceiurile vechi moldoveneti ale pdmantului, ce deosebeau fundamental pe moldovenii Omni de strdinii veniti din rdsdrit, Inca acea
contiinta romneascA vie, treazd, care nu putea izvori decdt din pAstrarea traditiei nationale cu ajutorul cuvdntului scris sau tipArit.
Mai expusd decAt apusul Moldovei, Basarabia dela hotarul rdsdritului a
apdrat, pdstrat i continuat nu numai bogata culturd materiald, motenitd din
timpul vechilor voevozi moldoveni, dar 1 pe cea intelectuald, mai greu de apdrat, intrucdt numArul reprezentantilor ei era in mod firesc mult mai redus decat cel al plugarilor, pAstrAtori de legi 1 datini.
Contiinta nationala treazd, un produs viu al culturii moldoveneti, s'a
manifestat puternic, chiar indatd dupd anexare, prin reactiunea populatiei bAstinae. PlAngerile mune i hotArite inpotriva asupririi armatelor de ocupatie, in
potriva inchiderii granitei, in potriva rdpirii drepturilor pdmAntului, in potriva
nesocotirii limbii i obiceiurilor strAmoeti, 9 dovedete CA populatia moldoveneascd a Basarabiei ii dadea foarte bine seama, indatd dupd 1812, cd a fost
rupt dintr'un organizm national viu, cd i s'au tdiat vinele, prin cari sd se poatd
nutri 1 pe viitor cu sAngele romdnesc din trupul mamei sale Moldova.
0 altd dovadd a aceleea contiinti este hotArirea boerimii i preotimii de
a apdra limba, obiceiurile i drepturile popula tiei sAteti 1 sub noua obldcluire
strAind.

Dacd leglturile cu restul Moldovei au fost rupte, s'a incercat totu in Basarabia de a se pdstra vie vechea vieata moldoveneascd, de a tine treazd contiinta nationald, singurile mijloace morale de sprijin ale 'Moldovenilor instrdinati de patria lor strAveche 2)
1)

tefan Ciobanu : Cultura ronuineasca in Basarabia sub stiipanirea ruseased. Clziqinifu, 1923, pag. 3

gI urmMoarele.

2) N. lorga: Basarabla noastril (nlenii-de-Munte,1912), cap. VI: Ri/pirea Basarubiei".

www.dacoromanica.ro

CULTURA

253

Ruii au inteles aceste sentimente, aceste ganduri i ingrijordri ale nouilor

sai cetateni, i i-au dat bine seama, cd din ele pot nate nemultumiri mari, revolte sufleteti adanci, cari ar fi putut duce la tulburari. Si cum anexarea Basarabiei a fost primul pas pe calea visata, ce trebuia sa-i ducd la cucerirea
Constantinopolului, cale ce trecea peste Odle pravoslavnice din Balcani, Ruii
au cdutat pe de o parte s se apropie de Moldoveni cu duhul blandetii
cretinelucru de altfel uor, data fiind religia comundpe de alta, s exploateze ura linpotriva Turcilor pagani, pe urma cdrora suferiserd aa de mull
principatele dundrene 1).

Dac ura impotriva Turcilor n'a putut fi lunga vreme exploatat nici In
Basarabia, nici in principatele ocupate vremelnic, in schimb a fost exploatata
din belug idea ortodoxiei.
Si dacd vom adauga la aceasta Inca i atitudinea a parent binevoitoare a
administratiei ruseti dela inceput 2) (pana la unirea principatelor, cand in basarabeni se putea trezi gandul de gravitare in afard, spre noul Stat national),
vom Intelege, a era data posibilitatea de a adormi cu incetul 1 definitiv conffinta national a Moldovenilor.
Totu ea n'a adormit, ci s'a trezit Inca mai puternic odata cu inaugurarea
sistemului rusesc de persecutie i apasare de dupd 1860.
Cultura romaneascd din Basarabia, urmand vechea traditie moldoveneasA,
s'a pdstrat i s'a dezvoltat totu, oricat de incet i saracacios, in diferite directiuni : prin biseric5, coal, tipografii bisericeti, la inceput ; prin literaturd,
teatru i ziaristica mai in urma.
Institutia culturald cea mai puternica a rdmas biserica, prin faptul ca intreg clerul mirean i monahal era moldovean, Ca acesta _reprezinta patura intelectuald cea mai puternica i cd se folose de cuvantul moldovenesc atat in
vorba, cat i in scris. La anexare erau in Basarabia 12 manstiri, 13 schituri i
749 biserici in 755 localifati.
Mitropolitul Gavriil Bnulescu 3) (1- 1821) are meritul de a fi pastrat, aprat
i dezvoltat caracterul moldovenesc al acestei biserici ortodoxe pe care 1-au
continuat mult-putin i unii din urmaii sai pana la 1871, cand arhiepiscopul
Pavel, un mare duman al Romanilor, a suprimat limba moldoveneascd, care stpanise inainte toatd corespondenta i actele bisericeti, ce se pAstreaza in arhivele bisericeti i cea a eparhiei din Chiinau.
Dupd ce organizeazd eparhia, Gavriil, cu aprobarea sinodului, Infiinteazd
la 31 Ianuarie 1813 seminarul duhovnicesc, iar la 31 Mai 1814 deschide la Chiindu tipografia eparhial.
Aceste cloud institutii erau menite sd continue traditia moldoveneasca in
I) P. V. Hane: Scriitorii basarabeni, 1920, cap. 1 Riipirea Basarabiei".
'1) N. lorga : Basarabia noastra, Vb(enti-de-Munte, 1912, pag, 162 1 urmfttoarele.
3) Despre personalitatea i activitatea acestuia cf. t. Ciobanu, Op. cit., pag. 36 i urmatoarele ; apol
Petre V. Haneg: Scriitorii basarabeni, Bucurettl, 1920, pg. 5&-94.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

254

bisericd, dupd ce basarabenii nu mai puturd invdta teologia la Iasi, de unde ii

aduseserd inainte vreme i toate cdrtile bisericesti.
Dela 1815 la 1841 tipografia eparhiald a tipdrit o multime de carti 4), fie
moldovenesti, fie moldovenesti-ruseti. Intre 1841-1852 nu se mai tipdresc cdrti
bisericesti, probabil fiindcd nu mai era nevoe de ele, fiind suficient numArul
celor tipArite. Este interesant de constatat, cd primele earti bisericesti sunt retipdrite exact dupd cele vechi romanesti, cunoscute in Basarabia inainte de 1812.
Abia mai tarziu se recurge la prelucrdri sau traduceri din ruseste.
Pentru a se putea pune capdt tipririi cartilor romanesti, se inchide aceastd
tipografie la 1883, in urrna unui raport cdtre sinod l arhiepiscopului Serghie.
Sinodul a dat aceastd aprobare : ,,intrucat in toate bisericile din acea eparhie,
un pretext inIn slujba bisericeascd a fost introdusd limba slavoneascd" 2)
ventat, de oarece de fapt in marea majoritate a bisericilor stesti se continua
cu slujba in limba romand, cel putin in parte, iar preotirnea era recrutatd din
bstinasi, cari fcuserd coala veche si pdstrau deci traditia moldoveneascd.
Abia dupd revolutia din 1905, la 26 Octomvrie 1906, aprobd sinodul redeschiderea tipografiei.
Se tipdresc acum pe langd cat-0 rusesli si cateva romanesti. In curand dup
aceasta sinodul aprobd editarea unei reviste bisericesti : Lumindtorul", al cdrei
prim numr apdru in lanuarie 1908. Primul redactor al revistei a fost protoiereul (actualul rector al seminarului din Chisindu) Constantin Popovici 3).
Cercetand activitatea mitropolitului Gavriil i a celor dintai urmasi ai
sal, apoi pe cea a preotilor i cdlugdrilor vechi rAmasi in Basarabia dupd 1812,
si nu mui putin pe cea a primelor generatii de absolventi ai seminarului din
din care a esit i generatia dela 1905, care reia firul traditiei miChisindu
tropolitului Gavriil constatam, cd vieata religioasd a Moldovenilor dinte Prut
i Nistru, cu toatd suprimarea limbii si cArtilor romaneti in slujbd si corespondentd, cu tot importul de preoti rush cu toat incercarea de rusificare a seminaristilor ; 4) s'a conservat in spiritul vechei traditii moldovenesti din biserica
basarabeand 1 odatA cu ea s'a pdstrat limba si constiinta romaneascd a satelor, aflAtoare sub pstorirea acestor preoli.
Era firesc ca prin ajutorul bisericii sa se caute, cel putin la inceput, a
se conserva si intdri inceputurile de coli moldovenesti, de altfel putine i slabe,
pe deoparte din cauza influentei fanariote, care inceteazd abia la 1821, pe de
alta din cea a rdsboaelor, cari nelinitiserd pand la 1812 hotarul de rdsdrit
al Moldovei.
1) Despre tiparituriie bisericesti in Basarabia vezi
t. Ciobanu, Op. cit., pag. 36-76, precum i contributiile d-lui Dr. Onisifor Ghibu in revista Societatea de maine" (Cluj, 19?5).
2)
t. Ciobanu, Op. cit., pag. O.
3) Despre vieaja I activitatea cAlugAreased, vezi OfIdniistirile din Basarabia" de arhi nandritul Visarion Pula, actualul episcop de balti (Chisinilu, 1919).
4) Dr. P. Cazacu : Moldova dintre Prut:si Nistru, IaI, pag. 124 119 (Biserica).

www.dacoromanica.ro

C UL T UR A

255

Cele dintai coli din Basarabia au fost bisericeti, 1) i au fiintat pe langa

mandstiri i parohii, ca 1 in restul Moldovei. Se cunosc localitati, in cari functionau astfel de coli, in cari se preda scrisul, cititul 1 tipicul bisericesc ; se
cunosc i nume de dascAli pentru invatat copii. Intre cei mai vechi aflm, in
1790 la Chisindu, pe unul *tefan dela Putna 2), probabil un ucenic al invatatului arhimandrit Vartolomei Mdzreanul, care nu putea s fi rdmas far/ ucenici i continuatori.
Dar pe langd aceti daseali particulari i vrernelnici, fiintau 1 coli regu-

late ca acea intemeiat la 1811 la manastirea Curchi pentru copii de preoti.

Totus cei mai multi din aceti copii cat i preotii basarabeni din 1812, 1i
urmaserd invdtdtura la seminarul din Socola, pe care dupd 1812 nu-1 mai putea cerceta aa lesne un moldovean basarabean.
Pentru formarea de clerici chiar in Basarabia sinodul rus a ingrijit prin
infintarea mai multor coale duhovniceti. (spirituale).
In frunte std seminarul din Chiindu, cu 6 ani de invAldturd si un program bisericesc-laic, care dddea absolventilor dreptul de a urma orice facultate (de teologie, drept, litere-stiinte) in afard de cursurile coalei superioare
de specialitate, unde se cerea un examen special de admitere.
Profesorii seminarului erau absolventi ai unei ,,Academii de teologie,,, cu
titlul de licentiat, magistru sau doctor, intru cat in ele se predau, pe langd materii de teologie, si materii laice. (istoria, literatura, limbile clasice i moderne,
filosofia etc.). Ca profesori la seminar ei aveau aceleai drepturi, ca 1 profesorii liceelor de Stat, proveniti dela celelalte universitati.
Elevii seminarului se recrutau din absolventii aa numitelor coale duhovniceti (spirituale) cu 4 clase. De aceste existau in Basarabia 3 : la Chiindu (1868), la Edineti (1868) i la Ismail (1903).
Toate aceste coale erau intrelinute de Sinod, care fdcea si numirile profesorilor i controlul invatdmantului in ele. In prezent aceste coale sunt supuse ministerului cultelor, care pldtete corpul didactic i ajutd eparhiile Basarabiei la intretinerea lor cu subventii speciale.
Dragostea de carte moldoveneascd se constatd printre altele i din acea
plecatd jalobd" din 1815 a negustorilor i locuitorilor" Chiindului cdtre mitropolitul Gavriil, jalobd, in care ei spun cu totul impotriv ne iaste a vedea
pe fii nostri lipsiti de hrana invdtaturii limbii noastre" 3). Din aceastd jalobai
mai cunoatem, cd inainte de 1815 fiinta la Chiindu o coald domnneasca.".
Cu aceste coli dela targuri, sate i mandstiri, cu aceti preoti absolventi
ai seminarului din Socola nu se putea ca inceputurile de coald moldoveneascd
sd poatd fi imediat indbuite de noua administratie, mai cu seamd cd noul stpanitor, oricat de pravoslavnic" ar fi fost, nu cunotea limba Moldovenilor, o
I) Dr. P. Cazacu : Ibidem pag. 139 152 (.1nvatamantula).
2) cf. t. Ciobanu, Op. cit, pag. 29.
3) La t. Ciobanu, Op. cit., pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro

BASARABI A

256

dispretui i o ur chiar in biserici!e vechi, zidite de voevozii i boerii vechei

Moldove.

Dacd invatamantul moldovenesc din Basarabia ar fi avut la 1812 aceea

rdspandire i putere ca i biserica romaneasca, acela numar de coale i dascall, i daca ar fi limas sub influenta aceleea preotimi batinae, desigur,
ca ea n'ar fi putut fi desfiintata aa de lesne.
Dar aici intervine Statul rus i incepe a-i infptui metodic i staruitor
planurile sale politice de desfiintare a limbii i contiintii romaneti, lucrand
in aceast directie paralel cu functionarii sal de administratie 1), la inceput localnici, apoi Rui, importati din centrul Rusiei cu scopul evident de desnationalizare a Moldovenilor.
Ca inaintea organizarii invatamantului laic de catre Rui in Basarabia
exista unul clerical, rezulta dintr'un extras din informatiile eparhiei Chiingului
din 1815, privitor la tiinta de carte a fiilor de preoti 2).
Dupd aceasta erau din':
2.650 fii de preoti intre 1-15 ani 886 tiutori, 1.764 netiutori
298
179

20

244

20-30

101

15

54
78

17

fii de preoti intre 1-30 ani 1.231 tiutori, 1.896 netiutori.

Cu ajutorul acestor date ne putem imagina, care va fi fost situatia sub
acest raport a copiilor celorlalte pdturi sociale, in special cea a plugarilor.
De altfel i administratia colara se constituise in Rusia numai cu putin
in urma, la 1803, in forma' de Minister de instructie public.
Pana la aceastd data putinul invatamant se Me fie in coli primare pe
langd biserici, fie In cateva licee-pensioane particulare, cari existau numai in
centrele mari i erau intretinute de nobilime.
In Rusia s'a procedat intai la organizarea in comune urbane de coale
primare parohiale (prihodscoe), a caror functionare s'a reglementat prin legea
din 8 Decemvrie 1828, deci 16 ani dupd anexarea Basarabiei, in care timp prin
urmare invatamantul aflator in aceasta provincie era moldovenesc atat ca creatie, cat i conducere didactica.
In aceste coli primare parohiale cu caracter mai mult bisericesc se predau
la inceput materiile intr'un singur an, apoi in patru. Obiectele de predare erau:
religia, limba rus i slavon, scrisul, cititul 1 aritmetica. Activitatea colard
era supraveghiatd de cdtre directorul liceului din guvernmantul respectiv, iar
invatatorii erau platiti de Stat.
Astfel de coli fiintau in comune urbane (in Basarabia am vazut ca de
aceste erau i pe la sate 1 manstiri !), iar invatatorii aveau dreptul la grade
i la pensie.
Abia dupd aproape 50 de ani, prin legea din 25 Mai 1874, se Infiinleaza
tipuri noui de coli primare, aa numite incepatoare (nacialinoe ucilice).
3.127

I) Dr. P. Cazacu, Op. cit., pag. 9C-102 (Administratia").

2) P. A. Lototchil: Istoria scminarului dirt Chiqindu (in rusete), 1913, pag. 12.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

257

Aceste puteau fi infiintate i intretinute de :

1. Ministerul instructiei publice,
2. Sf. Sinod (p'and la 1884),
3. Zemstve, comune urbane i rurale,
4. Particulari (coli duminicale pentru adulti).

EWISIIIITIf

IV 3 4.

TAui 2.

Kiiicri VI.

At TIN CAOrWf rl

flfl

llit1111 1.61 oon

witi

KgWA;At /4.1CA4rgAL i

ACIIIA4*

lor_16-u

TI-t11-1'0

kli-lo

110-411-61

rf-TAC-14

hO-T -BX

11.-4-1.16

itl-ku_r1

61- Tg-fl

6 0-11i-111B

1114,1 II-4 1

11X-tti-T I,

A- Ill t: fl- T1

65" -If II- T.1.

GO_ t (1-T1

1.1-1,1Ac_11%

5E-tIE-h%

6 A -til'i- T1

'16_ Tri-TE

40-1/1- T1

111-ri-RS

11i-0 0

6g1-11ti-TY

1,11 -Ili- T1

11/1-Uli-H1

61.

iiii-rio

Go-ii.re

Yo-ri-tflI

1-511-111

511-Tli-4 1

01-Pg-T 1

fig-U.1,-6N

rl-ii - HI

f 1-111- 0 g

I'S-TA-%

6 0 -61-TIC

HO -4.1i- T I

T1-4 -i- T1

rl-si_ill

61-T11-0 6

(1)I-Ci.pe

11-r.ifyt

61-4ti-W4

Hl-rA-re

,lo-rii_oo

lo_riAle

TO-Rti.II

to-Eli-Os

,10-fli- T1

T1A-61

un_ig_41

T1-lit-011

All- 0 1:- 0 0

u_ri-os

ri, rh.vb

ei-nt-It

11(15-WILL' 1

1.11-0 g_ri

rn,-)oi.rx

cplIAILius

*.inti_in,

tn_44-GB

OH_TA J10

Tl-tni-ti I

no-nd.w

rrh_Ii_re

1.11-T A-01

Ho-sti_rh

01-nri-O

evni_ri,

CI-rig -CB

wh_ng-lii1

KE-r6-AB

TI-11/ii-G

61-/111-111

x_d_ca

.011-ui_n0

61-T fi-6X

in,

:t1.0t1-11

11*

0 labia 1anctliteriana pentru invalamantul reciproc, tiparita in anul 18 !2.

Programa acestor coli era impArtit la inceput in 3 divizii cu 3 ani

apoi in 4 divizii cu 4 ani. InvAtAtorii acestor coli erau retribuiti cu salarii,
uniforme 1 fixe din fondurile celor patru categorii de intemeetori susaratati ;
fr ins a ave dreptul la grade sau pensie dela Stat. Controlul in aceste
coli II exercita M. I. P. prin organele sale, aa numitii inspectori (adicA rewww.dacoromanica.ro

BASARABIA

258

vizori colari) i directori guberniali ai invdtdmantului. *coalele purtau denumirea de coli cu 1 clasa. (odnoclasnoe) i aveau dreptul s elibereze certificate.

La 4 lunie 1875 M. I. P. creiazd un nou tip de coald primard steascd

2 ani (dvuhclasnoe seliscoe ucilice), avand materiile icnprtite pe 6 ani :
primii 4 ani cuprindeau cursul primar propriu zis, iar ultimii 2 ani, curs de
completare, corespunzdtor intrucatva cu primele 2 clase de liceu.
Toate aceste 3 tipuri de coli primare, infiintate prin legile din 1828,
1874 i 1875, adica. : 1) prihodscoe po ustavu 1828 goda ; 2) nacialinoe ucilice
po polojeniiu 1874 goda 1 3) seliscoe dvuhclasnoe ucilice po instructii 1875
godaerau supuse unui Consiliu Scolar Gubernial", care avea in fruntea sa ca
preedinte pe marealul nobilimii basarabene, iar ca secretar pe directorul invdtmantului gubernial.
Astfel de consilii colare existau i in capitalele de judet, fiind supuse
cu

celui gubernial.

Dupd cum se vede, coalele primare trec de sub influenta bisericeascd a

preotimii sub cea laicd a nobilimii, o mAsurd dictata probabil dintr'o ratiune
superioard de Stat, cel putin in guberniile ruseti cu populatie nerusd i neo rtod oxd.

Din punct de vedere rusesc i rusificator er explicabild aceasta msurd,

dacd ne gandim, de ex., ea in Basarabia moldoveneascd preotii moldoveni ar fi
continuat cu siguranta s serveasca in coald interesele populatiunii moldoveneti, chiar in potriva legii, dacd ramanea. coala pe seama lor.
In 1884 Sinodul rus capata dreptul de a deschide coli primare parohiale bisericeti (tercovno-prihodscoe ucilice), independent de celelalte, laice.
La aceast data tarzie aceste coli primare bisericeti desigur cd nu puteau
constitui o primejdie pentru ideea de Stat ruseascd in regiuni neruse, ca, de ex.,
in Basarabia, i aceasta pentru motivul, cd Sinodul luase toate msurile ca aceste
coli bisericeti noui sa fie in adevar focare de culturd ruseascd i rusificare.
Deosebirea in programd intre aceste coli i celelalte laice era, Ca in cele
dintai invdtamantul religios era mult mai dezvoltat. Ele aveau aceleai drepturi ca i cele laice.
Mara de aceasta Sinodul mai creiazd i tipul de cola gramota", in care
se preda numai scrisul cititul i religia in curs de 2 ani.
Intretinerea acestor coli se Mud de Sinod, iar drepturile i functionarea
lor au fast reglementate prin legea dela 1 Aprilie 1902.
La 20 lunie 1917, dui:id ultima revolutie rusa, guvernul provizoriu trece
toate colile sub autoritatea M. I. P., care le dd in grija Zemstvelor i a comunelor urbane.
Sub aceastd ingrijire rdman dansele rand la 1 Septemvrie 1918, cand sunt

luate toate, Mil exceptie, sub administratia M. I. P. roman, care introduce in

ele imediat programa analiticd din vechiul regat, pltind pe ziva de 1 Ianuarie
1919 personalul didactic din bugetul su.
www.dacoromanica.ro

CTJLTURA

259

Pana la 1917 coala primara din Basarabia era ruseascd, adica se preda
in ea numai rusete i in primul rand pentru copii rui. Aceasta nu insemneaza
c era oprit accesul copiilor moldoveni in coala, dar laranii moldoveni o
ocoleau de obicei, intrucat
4111T3,31112
era foarte greu pentru co-

piii lor s poata invata. ru-

COUIEHEIIIII 11 IIEPEBOA0111,

sete.

Astfel se explic numrul

relativ mic de coli primare
in satele moldoveneti pang

937=

176POZS Z OTZZArb

la 1918 i populatia redus a

acestor coli, in cari intrau,

4.44 711PANI.HEHIII
de regul, copiii preotilor, dascalilor i functionarilor rui.
Scoli pentru minoritati nu Kb BAJAX0 MOJAABCROM13 113bIltI;
existau in Basarabia sub Rui.
0 exceptie formau coloniile c npncononynaenientr.: C....tonapa, 2) Co6pania Caanneentis nerto-

germane, cari i sub raportul

colar erau privilegiate de guvernul rus.
In aceste coli primare se
pred in nemtete religia i
limba germana, iar la celelalte
obiecte invatatorul se puted
servi la explicatii i de limba

o6paantava CA0131,, ynoTpe6aaemsum II% Ramat Baano-Mo.uasettons,

coancleAvuor.

Pl .

FSIIIRIVIOIIMCII.

germana.
Scolile primare evreeti 1)

',N....P.,

au functionat in mod particular, fail vreo organizatie

serioas, omogena, pand la
1844, cand se infiinteazd pen-

tru ei coli primare de Stat

pe la orae i targuri (cazionoe evreiscoe ucilice).
In ele

se pred totu in

CARKTHETEPBYPTI.
3l TIMOrPATIII tin REP A TO C KO

AL1SM111 11.A(KI,

1840.

rusete, dupa. programa colilor primare de 2 clase (dvuhCrestomatia moldoveneascii a lui lacob
tiparita la anul 1840.
clasnoe ucilice). In afard de
ele existau coli intretinute de comunitatea evreiasca, aa numitele Talmud-Tora",
avand statute speciale, aprobate de autoritatile colare.
Nu trebue confundate aceste coli cu cele strict confesionale, cu hederele'`,
I) Vezi articolul stibsemnatului qcoala evreiased to Basarabia" in revista qcoala Basarabiei", an. 1
(1919), No. 12.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

260

unde se predd numai religia mozaica. Hederul se puted infiinta de cdtre un

dascal evreu, aa numitul melamed", cu un termen redus de functionare i
baza unei autorizatii speciale, eliberate de autoritatile superioare.
Am vazut cd la 1875 invatamantul primar in Rusia (deci 1 in Basarabia)
era acum definitiv organizat, unificat i sub controlul Statului. Sa vedem acum
cum se prezinta la aceasta data coala primard basarabeana sub raportul po-

ill

pulatiei.

L. L. Soroca in cartea sa Geografia guberniei Basarabia" (Chiindm,

ne dd urmatoarele date : coIi primare, de baeti i de fete, urbane 1
rurale,. 355, cu 28.186 elevi, la o populatie de 1.052.013 suflete ; din cari Moldovenii formeaza massa principald a populatiei, aproximativ 3J4" Totu autorul
nu arata nationalitatea elevilor, ca sa putem veded, ce procent de elevi moldoveni au urmat in aceste coli. Suntem convini, c foarte putini, dovada nu1878),

mrul relativ redus al intelectualilor moldoveni din Basarabia fatd de cel al

celorlalte provincii romaneti, de sub fosta imparatie Austro-ungard, cari aveau
cel putin colile lor primare romneti, fie confesionale, fie de Stat.
Ceeace ne intereseaza, este sa constatam in ce grad i-a al-Mat Statul rus
in principiu interesul su pentru inmultirea acestor coli i deci pentru cornbaterea analfabetizmului.
Dupd aproape 20 ani dela aparitia Geografiei lui Soroca, ne d la 1897,
Zemstva Guberniald din Chiinau urmatoarele date statistice cu privire la invatamfIntul primar :

JUDETUL

7Fi

MO

Cetatea-AlbA

Chiinu

Hotin ......

Ismail
Orhei

Soroca .

Tighina

......
.....
.

In Basarabia .

Numarul

NumArui

eolilor

elevilor

Populalia dominant
din comnua
Illoldoveni

Nemo ld.

42

2.558

33

128

14.950

17

111

88

6.987

49

39

57

3.489

18

39

116

8.443

38

78

51

2.967

34

17

38

2.616

25

13

71

4 792

22

49

591

46.802

236

355

Datele acestea sunt importante i sub raportul nationalifatii dominante in

comuna unde se afla coala. Se arata in statistica numai 236 de comune mol-

www.dacoromanica.ro

CULTIIR A

261

doveneti din 591, cu toate c multe din celelalte (355) nu sunt amestecate,

dupd cum ar voi s ne facd a crede statistica.

Dar chiar dac5 am admite ca exacte aceste date, vedem din ele ce putin
au beneficiat de invtmantul primar satele moldoveneti i deci judetele cu
populatie aproape in intregime romneasca.
In frunte stan judetele Cetatea-Alba i Ismail, cele mai putin romaneti i
judetul Chiingu, in care . aproape jumatate din coli revin capitalei sale cosmopolite. WA' acest tablou elocvent

.:

,c,,

c..,

c..,

,,,,,
"

....

Amestecat6

,..

c_

..
..._

...,

re
i

.,,

-.

Tigneasc

JUDETUL

Franeez5

--,-.1

Ligar

Evrel3

COMUNELE CU POPULATIE

-4

Balti
. .
Cetatea-Alba

Chiinau

Hotin ......

Ismail
Orhei

Soroca

Tighina

25

12

10

In Basarabia .

45

17

43

49

16

42

13

128

37

88

27

11

57

14

31

116

34

15

51

25

38

12

71

67 133

591

38

22

30 236

60

15

16

18

33

Pentru a arata progresul lent (i poate intentionat lent) in aceasta directie,

nu este nevoe s prezentam date statistice pe intervale mici.
Ajunge sd consultam datele oficiale ale Zemstvei Guberniale din Chiinau
pe 1906, ca sa vedem c intr'un interval de 30 ani (dela 1878) mumarul colilor a sporit dela 355 la 1007, iar cel al elevilor dela 28.186 la 37.936, ceeace
insemneaza, c atat numarul colilor cat i al elevilor, n'a ajuns s se intreiasca, cu tot sporul populatiei in acest interval de timp. In medie se creiazd
deci anual iii acest rastimp cate 21 coli primare in toata Basarabia (deci
Cate 2 de judet!), iar numrul elevilor sporete cu cate 1476 in toata Basarabia (deci cu 184 elevi de judet !). Cif re destul de elocvente de altfel, a caror importanta insa se reduce la zero, clan ne gandim ca in totalul de coli
intra i cele particulare, cele minoritare (ale colonitilor nemti) i cele bisericeti.

www.dacoromanica.ro

COLILOR

www.dacoromanica.ro

8 tipurile

..

clas

56

49

--

--

174 20157

46

104 6509

32

-1

52

--

- - -

119 7028

46

36

NurnArul

8 coli de toate

8. Idem de

7.

Intr. de biserica
(parohiale) de 2 c1.

mane)

Minoritare (get-

6.

Particulare

Intretin te de societati

5.

4.

clasd

elevilor
NumArul

53

Ei

13

--

E.

114 8116

47

40

Ect.

t,

103 6542

41

--.

27

25

E-;.1..

Eg

s7.

,...,_

;7.

....,...

,,_

Orhei Judetul Soroca

-Z 1. - . - " =s
0
"=.

hdutui

Numnrol

d-

E"--

150 10199

--

86

--

--

.-

112 7043

42

-1

60

elevilor
Numnrul
oIiIor
Numarul
elevilor
Numarul

16

oIilor
Nurnarvi
6

E=
ZIt-;.

= t-

ducletui Ismail

Nurnarul
S.

_S.

.-

--

--

360

10

69

33

352

50

130

9737

404

2307

33483

7393b

! 20009

7996

z;ii. ;ZT

gi-;

In toata
Basarabia

131 8242 1007

50

10

49

15

,,..

i =,
gi ET,
mg. ET

lighina

JLdetul

eoIior

- -

Judetul 113tin

volilor

de

Eg EE

i-

Chisin'au

Judetu)

elevilor
Nurnrul

3. Idem

Intretinute de minister de 2 clase .

volitor

2.

:trot Num

16

elevilor

colilor
Arul Num

Intretinute de
zemstva . .

Sr

Judatul
Cetatea-Alba

Numarol
elevilor
Numarul

1.

PRIME

TIPDL

Judetul Bi'S'

Is>

VIEFV2IVSVS

tuvsvi vs azawin inonel :

CULTURA

263

S'ar crede c revolutia rush' din 1905 ar fi trebuit sa sileasca Statul rus
s de mai multa atentie dezvoltrii invtamantului primar, pentru a combate
astfel mai cu folos analfabetismul la sate si prin urmare posibilitatea unei repetali a revolutiondrii masselor populare inculte, agitate de anarhiti.
Totu nu se poate constata nici acurn un progres simlitor, caci dupd
Informatiile statistice" oficiale din 1916 ale aceleea Zemstve guberniale, ')
afltn Ira intreaga Basarabie 1384 coli cu 80.991 elevi, ceeace insemneaza
pentru un interval de 10 ani un spor de 375 coli si 7055 elevi pentru intreaga Basarabie, iar in medie anuald de fiecare judet un spor de 4 scoli i
88 elevi. Aceasta noud statistica, alcatuita in anul ultimei revolutiuni rusesti
(1917) ne da totu date noui, interesante sub raportul nationalitatii elevilor.
Vedem din ele Ca' numrul colilor primare ruse din satele moldoveneti

(839) intrece cu mull pe cel din satele nemoldoveneti (544) i tot aa numarul
elevilor moldoveni (43.308) pe cel al nemoldovenilor (37.683)desigur o primejdie pentru deznationalizarea Moldovenilor din Basarabia, daca n'ar fi urmat
la timp (1918) 2) oprirea acestei desnationalizari fortate i mai repezi acum de
cat la 1906.
WA' i tabloul intocmit dupd datele amintite:
n.,

Nurnarul
total
de scull

JUDETUL

BA Iti

Cetatea-Alba ..

Chisinau

Hotin

Ismail .
Orhei

Soroca ..

Tighina

In toati Basarabia .

Numrul Numarul
de seoli de seoli

in sate
moldot
yenesti

Num Aral

"Lai

in sate
rusr.sti s i

mate

de

elevi

de ele.vi
in ssolile
saletor

inoldovenesti

Numarul
de elevi

in satele ruseSti
si rnixte

206

189

17

8.030

7.066

1.564

179

27

152

13.813

1.766

12.047

171

163

8.938

8.368

570

176

46

130

9.356

2.276

7.080

234

92

142

11.029

4.324

6.705

150

144

9.958

9.515

443

136

106

30

8.220

6.411

1.809

131

72

59

11.047

3.582

7.465

1.383

839

544

80.991

43 308

37.683

Datele acestea, culese sub Rusi in preajtna revolutiei din 1917, ne arata
destul de limpede, ca Statul rus n'a facut nimic in scoala primara. din Basarabia pentru copiii Moldovenilor si foarte putin pentru luminarea in general a
masselor mari populare din aceast provincie.
I)

Publicata in 1911 la Chisinau de profesorul N. Popovsehi.

Pentru ilustrarea situaliel invatamantului primar din Basarabia in 1918 vezi articolul nostril

coala primarei din jnactul Balip. in coala BasaraVei", anal I, No. 2.

www.dacoromanica.ro

BASARASIA

264

Ceeace ne va interesa insa mai mult va fi cutn s'a inodat, dupd 1917,
firul rupt in 1812 al invatamantului moldovenesc din Basarabia, reinfiintanduse coala moldoveneasca de catre inii patriotii romani din Basarabia ; apoi
ce progrese s'au realizat pe acest teren in scurtul interval de 7 ani (1918
1925) de administratie rornaneasca. Progresele se pot constata chiar la finde
anului urmator Unirii : 495 de coli primare in plus, intre ele 1 92 grdini
de copii, cari nu existau sub Rui 1).
Lasam s urmeze tabloul respectiv cu datele statistice pe judete :
Invliimantul
primar-Lrban

InvIt1mAntuI

Grtdinile de

<-..

cod

.7.

199

330

106

164

119

183

Cetatea-Allaa .

15

35

293

502

10

10

327

556

ChisinAu

Hotin

Ismail

Orhel

Soroca .

Tighina ..

21

51

In toara Basarabia .

160

420

Cahul

. .

.
.

. .

=.

,,oli

do

colilor

Nurarol

300

13A1ti .

= ._=

Nurn'arul

186

z .,-,

inAltor.

24

E ,s
z .,, .

Nt.marul

oolilor

J(JDETUL

hmaril

Numarul total

InvilImantul
particutar

inAttor.

primar-rural

46

159

180

2'd3

10

10

13

14

249

406

27

175

254

11

11

201

298

91

b8

175

35

35

154

301

196

242

204

253

19

191

357

12

12

209

389

193

272

216

325

1.588

2.489

92

1.878

3.041

51

39

40

91

5i s se noteze, ca aceste progrese au fost realizate in pr'mul an dui:A

revolutia ruseasca i incheerea rasboiului, cand in Basarabia era o mare criza
de localuri proprii pentru coal, cand multe din cele existente erau inchiriate,
neincapatoare, cand, in fine, nu exista Inca obligativitatea invataniantului primar, cunoscuta numai in Vechiul Regat.
Pentru continuarea studiilor, absolventii diferitelor tipuri de coli primare
din Basarabia aveau sub Rui la dispozitie coli medii i licee (aa numitele
Ohimnazii" pentru cursul superior si proghimnazii" penfru cursul inferior).
Numrul -tor insa a fost lunga vreme foarte redus, asa ca accesul elevilor absolventi de scoli primare (in special al Moldovenilor) in aceste scoli era foarte
anevoios : atat din cauza locurilor reduse in clase, cat mai cu sea ma din cauza
limbii de predare rusesti.
Intrucat Statul rus nu putea sau nu voia sa inmulteasca i sa intrelie coli
suficiente pentru raspandirea culturii in massele poporului basarabean, a intervenit chiar dela inceput initiativa particulara.
II

Dupa datele oficiale ale Inspectoratulni regiunii XV coalare" din Chlinan.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

265

Functionarea acestor coll particulare se reglementeaza prin legea din

8 Decemvrie 1828. Prin legea din 19 Fevruarie 1868 aceste coli (externate sau
internate) se impart in urmtoarele categorii :
I) 5 coli secundare cu 6 clase.
II)
III)

primare

Ele se puteau infiinta,

inferioare.

4 i 6 clase (odnoclasnoe i dvuhclasnoe ucilice).

in

PRI1111111
baza unei autorizatii speciale
a M. I. P., de catre cetatenii
DE
rui cu certificate de bund
purtare.
Pentru a pute infiinta o
coal de categoria I, solicicompustfr
tatorul trebui s. ailod studii
superioare, iar pentru catego- pentru shade eletnentare i IV classe gininasiale
ria II i HI titlul de profesor
be

LIMBA RUMINA,

sau profesoard casnica (domanii uciteli, domaneaia ucitelinita).

Pentru infiintarea de coli

primare particulare, solicitatorul trebuia saib titlul de
invatator.
Programa acestor coli trebuid sa fie aprobat de M. I. P.,
iar manualele folosite in ele

din cele aprobate de M. I. P.

In colile de categoria

Ioannui Doncevii.

HAULllU INYPC1)

MEllillIllliarl) 28111lia,
COCTAHAEHHEJII

Dm mama ylawanis u IV maccoez 211x11a31a

Xf1

(clasele IVVI) profesorii tre-

buiau sa aib studii superioare ; in clasele I III din

categoria I i in colile de categoria H puteau fi admii profesori cu titlul de profesor sau

profesoara casnica.
In

colile primare puteau

pred numai invatatori.

KIS I NE rr
Controlul ii exercit M. I. P.
Tipografie lui Akimil Popov 0
prin organele sale speciale.
1865.
Scolilor particulare de categoria I li se putea. acordA
Mannalal de limba romanA a lui 1. Doncev,
tipArit fn ChiinSu in anul 1865.
denumirea de licee particulare (in baza legii din 19 Fevruarie i 19 lunie 1871), iar in baza unei deciziuni speciale a M. I. P. i drepturile liceelor de Stat.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

266

Absolventii acestor licee puteau s urmeze la universitti, dacd examenul

de absolvire se fAced in fata unei comisiuni de profesori prezidatd de un delegat

al M. I. P.
Invdtdmantul particular se puted face i in familii (de reguld aristocratice)
de cdtre aa numitii profesori i profesoare casnice, cari puteau functiond in
calitate de profesori la colile medii 1 in cursul inferior al liceelor.
Sco lile particulare 1) au fost reglementate definitiv prin legea din 1
lunie 1914.
Aceastd lege acordd dreptul de a deschide coli, clase i cursuri : zemstvelor, oraelor, comunitatilor religioase, societdtilor i persoanelor particulare.
Se pute pred in aceste coli 1 in alte limbi decdt cea a Statului, in
afard de urmtoarele obiecte : limba rusk istoria i geografia.
In liceele zemstvelor i oraelor (comunelor) trebuiau sa se prede toate
materiile in rusete.
Aceste coli puteau avea un caracter general, special i profesional.
Scolile secundare din Basarabia ale Ministerului instuctiunii publice 2)
erau de categoriile urmAtoare :
1. Licee de bdeti (clasice i reale).
2. Licee de fete (subventionate de Stat).
3. 5coli reale.
4. 5coli tehnice.
5. Institutul pedagogic.
6. 5coli normale.
7. Gimnazii.
Legea din 19 Noemvrie 1864 imparte liceele de bdeti in clasice i reale
cu Cate 7 clase, iar legea din 19 Iunie 1871 desparte definitiv liceele clasice de

cele reale. Celor dintdi li se adaoga incd o clasd a VIII-a.

Legea din urmd, din 10 Mai 1912, reglementeazd normele de retributie ale
corpului didactic i administrativ precum i drepturile la gradatii i pensie ale
profesorilor secundari 3).
Liceele de fete au fost reglementate prin legea din 24 Mai 1870, dan-

duli-se pe ldngd 7 clase de curs general Inca o clasa in plus, a VIII-a complimentard, pedagogica.
Absolventele clasei VIII primeau titlul de invdttoare casnicd".
Legea din 3 lulie 1916 stabilete normele de recrutare i salarizare, pensie
i drepturile la grade ale corpului didactic din liceele de fete.
1) Despre aceste sco11 vezi pe larg studiul meu : .5'coa1e1e particulare din Basarabia" in revista $coala
Ilasarabiei" din Chisindu, anul I, 1919, No. No. 4, 5 51 7).
2) Asupra acestor 5coli vezi 51 documentata Introducere" la Armand inviltdmOntului secundar din
Romdnia" pe anul 1924-1925 de Const. Chiritescu, pag. XII. XXV 5i urtntoarele.
3) Despre categorille, titlurile i drepturile profesorilor din Basarabia inainte de 1918 vezi articolul
subsemnatului : Profesorii secundari in Rusia" in revista Tribuna $coalei" (Chi5inau, 1921, No. 2), iar dupft

1918 Anuarul" d. Const. Chiriteseu, pag. 35 51 urmatoarele din Introducere".

www.dacoromanica.ro

CIILTURA

267

Itt Basarabia a functionat o singurd coald tehnica cu 7 clase (in Soroca),

infiintatd prin legea din 3 Iu lie 1908 i reglementatd prin legea invatamantului
tehnic din 2 lunie 1917.
Institutul Pedagogic din Chiindu a fost infiintat pe baza legii din 31 Mai
1872 i pregdtea corpul didactic pentru scoli medii. Astdzi acest Institut nu
mai existd, nefiind nevoe de el.
Scolile normale s'au infiintat in baza legii din 1870. Aveau la inceput 3
ani, apoi 4 ani. Prin legea din 14 lunie 1917 a guvernului provizoriu rus ele
au fost unificate ca program cu clasele cursului superior al liceelor de Heti,
pdstrAnd un caracter special pedagogic si fdrA limbi strdine.
La Unire existau in Basarabia numai 3 coli normale. AstAzi avem 10
coli normale, din cari '3 la Chiindu (1 de bdeti 1 2 de fete) i Cate 1 de
bdeti la Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Tighina, Ismail i Cetatea-Albd.
Scolile medii 1) s'au infiintat in baza legii din 8 Decemvrie 1828 sub denumirea de judetene (uezdnoe ucilice) cu un curs de 3 ani. In baza legii din
31 Mai 1872 se transformd in coli orAeneti (gorodscoie ucilice) cu 4 si 6
ani de invatamant. Prin legea din 25 lunie 1912 se reorganizeazd ca program,
ca norme de recrutare a corpului didactic i ca drepturi a absolventilor, primind denumirea de coli primare superioare".
Sub regimul romdnesc programa colilor medii a fost prefAcutd i echivalatd cu cea a cursului inferior de liceu, dndu-li-se elevilor drepturile
respective.

Soroca in cartea sa amintit constatd in Basarabia pe la 1875 :

5 coli secundare de bdeti cu 1.081 elevi ;
3 coli secundare de fete cu 779 eleve,
deci in total 8 coli secundare cu o populatie totald de 1.860 elevi. In acest
numar, dupd cat am putut constat, nu par sd intre i colile medii.
De retinut este cd, in Basarabia au mai fost intemeiate intre 1856-1877
i licee romneti i anume : liceul din Ismail la 1873 1 cel din Bolgrad, intemeiat de caimacanul Principatului Moldovei Nicolae Conache Vogoride la 1858.
Ambele au fost romAneti pAnd la retrocedarea Basarabiei in 1878. Oricum,
putem constat sigar, cd primele coli secundare de Stat se intemeiazd la 1828
(5coalele tinutale", astAzi medii de bdeti" din Chiindu i Tighina) respective
la 1833 (liceul No. 1 de Heti azi B. P. Hadeu" din Chiindu 2).
Mai multe coli secundare se intemeiazd in intervalul celor cloud revolutii (1905
1917) : 19 coli, deci cdte o coald noud in interval de 11/2 ani.
Cele mai multe coli secundare s'au intemeiat insd in scurtul interval
dela Unire (1918) pAnd azi : 17 coli, deci in medie cdte 3 coli la an.
La sfdritul lai 1924 erau in Basarabia 67 de coli secunclare de Stat 3)
t) Const. Chiritescu, Op. cit. Intro ducere", pag. XII.

Vezi Din istoria liceului de Heti No. I din Chiiindu", articol publicat de subsemnatul in 4coa1a
Basarabiei", an. 11 (1920), No. 7.

3) Dupa datele statistice ale Inspectoratului Regiunii icolare XV" Chiginitu I ale Anuarului" d. Const.
Chiritescu.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

268

(in afard de cele normale, profesionale, comerciale, tehnice, industriale, agricole

etc.), cari se repartizau pe judete dup cum urmeazd :

.
..7.

...

=
.-...

LICEE DE:

JUDETUL

Fete

Baieti

Nurn gni

SCOLI MEDD DE:

,..,

=
=

total de
coli

Bilieti

.(34

Mixte

Fete

BMti

Cahul . . .
Cetaiea-Alba
Chiinau .. .

Hotin

Ismail .

Orhei

Soroca

Tighina

17

14

In Basarabia .

--

14

8
5

10

22

67

Aceste 67 coli aveau 434 clase, 716 profesori i 15.337 elevi.

Progresul colilor secundare din Basarabia sub administratia romneascd
flU sfal numai Itt sporul lor numeric.
El sta. i in faptul Ca' toate colile medii au fost transformate de fapt
in gimnazii, pastrndu-i numai numele de coli, medii" ; iar pe de alta
in transformarea mai multor coli primare superioare in scoli medii.

Alt progres este infiintarea i mutarea aproape a tuturor colilor medii

din oraele capitale de judet in comunele urbane 1 rurale. Aceste din urni
erau parld nu de mult nedrepttite tat de orae, in cari se concentraserd toate
categoriile de Foil secundare, ingreuind astfel foarte mull accesul copiilor
de plugari in colile secundare. In sfarit, cel mai mare progres al invAt'amantului secundar din Basarabia, din punctul de vedere al ratiunii noastre de Stat
national, este romnizarea lui complet (inceput la 1918 i terminata la 1922),
precurn i sporul procentului de elevi i profesori romAni in ele.
Pe langA colile secundare s'au mai infiintat in Basarabia indat dup
unire i cateva Universitati populare, din cad supravietuete azi una singur,
cea din ChiinAu.
Infiintat la 1918, ea a dezvoltat pand astzi o activitate foarte roclnicd,

justificanduli pe deplin dreptul la existenta in aceast parte a trii, care, sub

raportul invafamantului superior, a fost cu intentie neglijat de Rui, pentru
a nu se forma in jurul unei institutii mai inalte de tiinta i culturd in Basarabia moldoveneasc un curent national primejdios ideei de Stat ruse.

www.dacoromanica.ro

CUL TURA

261

Universitatea populard are trei sectii : literard, juridicd si

Au predat i predau la aceastd Universitate profesorii cei mai distini din

localitate 1 ocazional,

la matineurile Duminicale, profesori dela

t o ate UniversitAtile
noastre de peste Prut.
Acestei Universitati
i se datorete i in-

fiintarea primei mari

biblioteci publice romAneti din Chiindu,
care este astdzi printre
cele dintai din intreaga
tard.

Buletinul Universittii populare din Chiinau, tiprit la 1922,

amid pe larg istoricul
i activitatea acestei
scoli inalte, care se
bucurd de o subventie
speciald din partea
Statului, ca dovadd c
necesitatea i munca
ei culturald au fost pa
deplin recunoscute de
cei in drept.
Sub stdpanirea ruseascd nu existau in
restulimpArAtieicoale
superioare decdt in
centre curat rusesti:
ca, Odessa, Kiev i
Harcov, asa cA peri-

fl

liYBbIHT
MOALLOBEHECK
PEDVICT61 AE rn4TEPTYPb WM WT111111161 11PRISTIltibl..

yi 14

fiyzycm
aHyn

1 9 1 4.
.

r-..11V.

4,1%

,,

(Y11[11/ME111

1PATYVIT

''.44v...s 4,"
-

ca-son-ea--,ceos.-,-Pep,aKain ui

unininforpaqui: Rummy, HemeRicasi p., X 16.

feria era complet ne-

glijatd sub acest raport. Astzi au si Mol-

dovenii basarabeni o

Tonorpa (Pia nyii B. B. SIKy6osm4

Revista Cuvant Moldovenesc".

coald superioard, care cu timpul va putt A deveni o fortareata culturald important,

care sA contrabalanseze cu succes incercdrile dumnoase noud din invecinata

republicd moldoveneascd transnistriand, de unde tinerimea moldoveneascd, lipwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

270

sita i de cele mai elementare coli moldoveneti, ar putea H uor atras i

cultivat de noul focar de culturd nationala.
Neexistand in Basarabia sub Rui o coala nationald moldoveneasck ar fi
fost firesc, sa nu existe nici o literatur didacticd I) in aceast linib. Totu o
astfel de literatura a existat la inceput, dupa 1812.
Avem din acel timp bucoavne, gramatici, dictionare, crestomatii i scriitori
didactici reputati, ca : Stefan Margell, lacob Hancu, loan Doncev i altii, cari
s'au gandit s inlesneasca copiilor moldoveni, invtarea limbii ruseti, dandu-le
manuale in limba lor materna. Pentru licee i seminare, in timpul cand mai era
tolerata limba moldoveneasca in ele, s,au alcatuit i cateva gramatici, carti de
citire i crestomatii, cari suport cu succes orice comparatie cu manualele similare romaneti de peste Prut din aceea vreme.
Dela 1905 aceste carti reapar in Basarabia, iar in 1918 basarabenii au
putut sa-i Intocmeasca chiar ei singuri primele manuale pentru cursul primar.
Cum se explica totu intr'o provincie lipsit de coald moldoveneasca, i
prin urmare de intelectuali moldoveni formati in spiritul national, multimea de
barbati de coala, cari la 1917 1918 au putut infiripa o coala nationala ?
Se explica: Intai prin obaria taraneasca a acestor invatatori i preoti,
cari, dei eiti din coald ruseasca, totu nu i-au uitat 1 neglijat limba stramoeasca. ; apoi i prin manifestrile culturale-politice moldoveneti, cari se accen-

tuiaza dela 1905 Incoace.

Aceste micari se datoresc tinerilor studenti Moldoveni dela Kiev, grupati
in societati nationale i avand printre ei i cativa colegi regateni, i celor trecuti la universitatea din lai.
Aceti tineri patrioti i luminati au tinut sa detepte 1 pe fratii lor de
acas.

Si aceasta au facut'o prin diferite ziare i reviste populare 2) ca : Basarabia" (1900) Vieata Basarabiei" (1907), Moldovanul" (1909), Basarabia reinoitd" (1907), Lumindtorul" (1908), Fciclia Tarii" (1912), Glasul Basarabiei"
cari
(1913), Cuviintul Moldovenesc" (1910), 4'coa1a Moldoveneascd" (1917),
cu toata asprimea cenzurii i politiei tariste, cari nu le-a ingaduit decat un
trai scurt i plin de mizerii, au tiut sa aprinda Inca i mai vie contiinta satelor moldoveneti, pregatind spiritul satenilor pentru o vieata politica nationala
i libera.
Dei mai rar i in mai putind masur, micarea culturala-nationala dintre

Prut 1 Nistru a fost totu promovat i prin reprezentatii teatrale romaneti.

Era firesc ca aceste reprezentantii sa se ded de artiti de peste Prut, ieeni
mai cu seama, dar n'au lipsit nici incercari locale cu actori diletanti.
1) Despre cartile didactice romanesti in Basarabia vezi t. Ciobanu, Op. cit , pag. 77-143.
2) Despre pubhcatille periodice romiinesti in Basarabia vezi i t. Clobaun, Op. cit., pag. 285-313.

www.dacoromanica.ro

CULTURA

271

Prin Basarabia au fost cu trupele lor un Matei Mil lo, Theodorini, Petre
S. Alexandrescu, Nicolae Luchian, Bobescu, Costache Balanescu, fratii Vldiceti, Gr. Manolescu, Aristita Romanescu, etc. i au incantat pe Moldoveni in
primul rand cu piese nationale ca cele ale lui V. Alecsandri, C. Negruzzi . a.
Odata gustul pentru teatru deteptat, s'au format i trupe de amatori diletanti, ca cele ale lui V. Hartia, Gh. Madan, . a. I).

1)

tefan Ciobanu, OP. cit., cap. VI, pag. 184-193.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

1)1N T ECUT UL I3ASARA I31

DE ION NEGRESCU.
Conservons jalousement les nations, meres

et gardiennes de Part, de la littrature, de

la culture, c'est--dire de la varite, de

l'intret, de la beaute, de l'humanit, de la

vie lzumaine".

E. Boutroux.

Intelegerea culturii unui popor nu se poate face fArA considerarea realittilor nationale i a imprejurArilor istorice, cari au determinat evolutia acestor
realitati, stAnjenind sau inlesnind manifestarea lor.
Cu atat mai mult pentru un popor pe care destinele I-au condamnat sA-i
trAiascA cele dintAi zeci de veacuri ale istoriei lui desmembrat, nedreptAtit,
asuprit. Istoria culturii unui atare popor dela origini i pAnA la infAptuirea unitAtii lui etnice i teritoriale, care singurA-I aduce la limanul indeplinirii rostului
sAu specific in inlAntuirea creatiunilor umanitAtii, nu este decAt, doar, inregistrarea aspiratiunilor i a fortei, cu care geniul sAu national se pune in serviciul
descAtuArii i al libertAtii.

Cu atAt mai mult pentru o provincie, in care natiunea frAnt a trAit veacuri

de oprimare cu tot cortegiul lor dramatic de masacre, de prAbuiri, de ruine,

de doliu, de sclavie. Nu este, desigur, un incident faptul cA dupd cum in Apus,
din provincia cea mai rApitd de libertAti nationale, din Alsacia, au pornit rAsvrAtitoarele indemnuri ale marseliezei franceze a lui Rouget de L'Isle, tot aa
din o provincie subjugatA mai mult de un mileniu in Reiscirit au pornit caldele
cuvinte ale imnului de redeteptare nationala romnea'scd, in Rsunetul lui Andrei
Mureganu din Ardeal.

In acest sens in orice capitol din istoria culturii unei provincii subjugate,
precum a fost Basarabia, vom IntrezAri, la fiecare pas, aceleai aspiratiuni spre
unitatea etnicA organick dela care ea a fost desprins prin biruinta provizorie
a fortelor brute, impotriva cArora insA sfAresc totdeauna invingAtoare eternele
legi ale justitiei imanente ale timpului. Mai mult IncA, in IncercArile i in operele oricArui scriitor, care a vAzut lumina zilei pe plaiurile Basarabiei libere
sau pe plaiurile Basarabiei cAzute apoi in robie, vom Intrezdri, la fiecare pas,
ori suspinul dupA trecutele vremuri de libertate, ori aspiratiunile unei renateri
viitoare a libertatilor.
www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

273

Dar sunt scriitori originari din Basarabia, pe cari soarta i-a silit s prdseascd de timpuriu pamantul lor de natere, Vara' ca apoi, in intreaga lor vieata,
sd-1 mai poata revedea, pierzand astfel orice legdturd cu mediul basarabean i
identificandu-se cu indrumatorii s .fleteti ai Romanilor din Principate, precum
este Alexandra Russo sau Bogdan Petriceico Hasdeu.
*

Plecat de timpuriu din Basarabia, la x rasta de noud ani, i alti noud ani
petrecandu-i in strainAtate la studii, Alexandru Russo, cand se intoarce in Moldova, in preajma anului 1837, in afard de razletele amintiri ale celor dintai ani
ai copilriei, petrecute pe tArmurile Bacului din Basarabia, poartd totu Inca o puternica reminiscent a originei lui basaran
bene ; este atitudinea i lupta lui hotdritd
pentru ideile de democratie i libertate, de
-0
toleranta, bazate pe cele mai profunde sentimente ale iubirii de patrie, care svacnesc
din ansamblul studiilor i operei sale teoretice, de critica sociald, atitudine i lupta
pe care democratica Elvetie, unde i-a fa-

cut studiile, nu a avut decat doar a i le

cultiva, intru cat el le purta in suflet inspirate de starea de robie a patriei lui
parasite.
Semnarea proclamatiei pentru revolutiunea din 1848, dacd nu i colaborarea lui
la redactiunea acestei proclamatii, dupd

cum sustin unii, participarea lui la adunarea Romanilor ardeleni din 3 Mai 1848 pe

Alexandru Russo.

Ctimpia Iiberta7ii, inchisorile ungureti, pe cari le-a cunoscut i din cari era s fie
dus la spanzuratoare pentru ea a fost prins raspandind intre Romanii din Transilvania Deqteptarea Romniei" lui V. Alexandri, exilul in strainatate in urma anului
1848 i inchisorile romaneti, Soveja, pe cari le-a cunoscut pentru ideile prea libe-

rale din operele sale, sunt atatea dovezi elocuente despre valoarea, pe care o
avea notiunea cuvantului libertate" pentru scriitorul nostru Alexandru Russo.
Pe de altd parte traditionalismul care-I caracterizeaza fata de ceilalti
tineri bonjuri#i" atunci cand in critica sa sociala, admitand importarea noilor
forme politice i sociale din Apus, cere totodata pdstrarea neatins a sufletului
romanesc, pe care cata sd-1 desgroape din comorile literaturii populare necunoscute 1 neintelese pand atunci i din tot ceeace se cuprinde in traditiile
trecutului, acest traditionalism definete figura lupttorului pentru libertati
Alexandru Russo.
B. 215

18

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

274

Creer occidental V inimd moldoveneascd, aa caracterizeaza Russo generatia

tinerilor, din care el insui faced parte, in conflict cu societatea veche i egoista,
nscut din napdirile Fanarului i din corciturile sangelui roman... nici greaca,
nici romana.".

De aceea, atunci cand este vorba de literatur, Russo cere nationalizarea

ei ; ,,Ce e literatura de nu clziar expresia vietii unei natii? ' Si cu spiritul sail critic
de fin i clar discernamant el propune, pentru a o salva de fizionomia ei
straina i fal, s se inspire din izvoarele poeziei populare, a cronicelor, a
traditiilor, a vietii specifice romanetI de la tail 1).

Dar mai mult decat in cele mai frumoase bucati ale sale, ca Sonveja,
Steinca Corbului, Piatra Teiului, Alexandru Russo se caracterizeazd in poemul
sdu neintrecut Catarea Romdniei prin efuziunile de sentimentalism, in care notele revolutionare se imbina cu cele ale iubirii de patrie, alternand scepticismul
cu entuziasmul i resemnarea cu nadejdea, dupa. tablourile din trecutul istoric
al poporului roman, pe care le evoaca inaintea ochilor notri, intrebuintand cand

tonul popular, duios al doinelor, cand acel religios i gray al psalmelor, cand
graiul batranesc al cronicelor.
* * *

Celalalt scriitor originar din Basarabia, de care am pomenit in paginile

de mai inainte, Bogdan Petriceico Hasdeu a dominat prin vasta sa activitate
tiintifica i Jiterar intregul cuprins al culturii romaneti din epoca vietii sale.
Lida prin puterea sa de munca, prin intinsele sale cunotinti in domeniul
istoriei i filologiei, prin imaginatiunea i fantezia, care i-a permis sa se transpue in epocile cele mai indepartate i mai intunecate din trecutul neamului, in
operele sale el a creiat un ciclu, care constitue parte integranta din evolutia
cultural a acestui neam, care atrage i zabovete privirile oricarui cercettor.
Studii asupra documentelor cari poart in ele primele manifestari ale limbii

romane, in diferitele ei stadii de desvoltare, studii asupra cartilor poporane"

ale Romanilor in secolul al XVI-lea, elaborate cu compete* pe care i-o dadeau
vastele lui cunotinti in domeniul limbilor i literaturilor slave, indispensabile filologului roman intru cat acestea au fost adeseori campul de propagare al productiunilor

literaturii bizantine (529-1453) catre noi, alcatuesc materialul operei sale numite
cu arhaica expresie Cuvente den bdtrdni"; stint textele aa numitului Codex
Sturdzanus" cu caracter compilativ bisericesc- dogmatic, legendar, istoric 1 mai
rare-ori romantic. Alte studii filologice, urmarind dictionarul limbii istorice i
poporane, sunt cuprinse in Etymologicum Magnum Romaniae.
Studii istorice asupra elementelor constitutive ale nationalittii romane in
secolul al XIV, intinderea teritorialei, nomenclatura, actiunea naturii asupra omului,
prin care se explic vitalitatea i puterea de rezistenta a natiunii impotriva tu-

turor vicisitudinilor la care a fost expus, cuprinde lucrarea sa inovatoare ca

I) V. cursul d-lui G. lbrdileanu : Istoria literaturii romdne moderne 1840-1880 p. 438.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

275

sistem, numitd Istoria criticd, alturi ca valoare de monografia sa loan Vodd cel
cumplit. In sfdrit opere literare, ca Rdsvan Vodd qi Vidra", in care a prins momentul dramaticelor lupte pentru tron intre boerii moldoveni, complecteazd
cadrul bogatei activitnti a lui Bogdan Petriceico Hasdeu.
Venit din Basarabia subjugat, el nu i-a uitat niciodatn patria i in operele sale a sustinut cu caldurd ideia democratiei i a libertatii. Astfel, dupd cum
in Istoria Criticd el explia, bunnoarn, puterea i mrirea Venetienilor din evul
mediu, invingAtori ai lui Barbarossa i Mahomet II, in antiteld cu decdderea lor
din vremea noun, prin democratismul institutiilor lor vechi fatd de despotismul
modern, tot astfel in zorile unei democratii i a unor libertdti viitoare intrezrid
B. P. Hasdeu posibilitatile de renatere
a Moldovenilor dintre Prut i Nistru din
apdsarea i umilinta Muscalilor", impotriva cArora ura lui nu a avut margini.
Din acest punct de vedere autorul
.

unui studiu de data recent a observat

Ca intre cdrturarii moldoveni din Basarabia, refugiati peste Prut, Hasdeu formeazn in privinta atitudinei fain de Rusia o exceptie, intrucdt a cunoscut fath

de ea numai urd i o ur dusd la extrem prin cosecuenta i inddrjirea, cu

t..

care a manifestat-o nu numai in pa gini

literare, dar mai cu seamd in articole politice i conferinte publice 1), menite a
cred o atmosferd ostild Muscalilor".

:.

Rolul pe care ideia de libertate 1-a

avut in conceptia intregei sale opere,
din care el a vrut sh statorniceascd o
Bogdan Petriceico Hasdeu.

coaln de romnism", rees din propriile

sale cuvinte atunci cnd vorbete despre Provedinta in istorie: Istoria este studiul faptelor, care ne arat c Dumnezeu a urzit pe om in perspectiva civilizatiei. Dar individul nu ajunge oricum la civilizatie, ci prin natiuni. Totul este
predestinat. Si destinul nu distruge libertatea, caci aceasta este insi cunoa-terea lui pentru a-I realiza.".
Dar chiar in drama sa istoricd Rdsvan qi Vidra" II vedem simpatizand
totdeauna cu cei nedreptatiti i asupriti, i indeosebi, cu taranimea.
*

S prdsim insd aceastd categorie de scriitori, cari nu sunt numai reprezentantii Basarabiei, ci sunt in acela timp reprezentantii Moldovei i repre9 Vezi Anuarul Universitafil Populare din Chifindu, 11, 1922-1925, pag. 81, conferinta d-lul L.Marlan
B, P. Hasdeu f i Rusia.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

276

zentantii culturii romAneti in general, i sd revenim la acele figuri, cari in tot

trecutul lor au Minas strAns legati de soarta Basarabiei subjugate 1 cari alcAtuesc cu deosebire telul nostru.
Nu ne putem opri la acele figuri culturale contemporane de origind basarabeand, ale cdror nume dei au fost definitiv legate nu numai de soarta i stdrile
culturale ale Basarabiei, insd cari activeaza Inca 1 cArora perspectiva istoriei le
rezervd Inca roluri de implinit. tin alt cercetAtor, atunci cand i aceste nurne vor fi

devenit de domeniul trecutului, va avea, fr indoial, priPjul celor mai frumoase pagini intr'un asemenea studiu.
:14

Dar in fruntea Moldovenilor din Basarabia, luptAtori pentru libertAtile,

pentru drepturile, pentru obiceiurile, pentru legile i mai ales pentru cultura
lor deosebit de a stApAnitorilor, aflArn uneori Romani originari din alte provincii, din Bucovina sau Transilvania, i intre acetia cel dintAi este mitropolitul Gavriil Bdnulescu-Bodoni.

De timpuriu acesta pdrasi Ardealul, dup prirnele studii ce le fAcuse acolo,

la Bistrita sau *apte-sate, indreptandu-se spre coala lui Petru Movild dela
Chiev, spre Roma Noud. Dar nici aici energia 1 dorul lui de invatAturi nu-i
ingdclue un popas mai indelungat, caci curand dupa aceasta II afldm pornind
spre Grecia, spre SfAntul Munte, apoi inapoi in Ardeal, la Misdud, de uncle
trecu apoi profesor la Iai, ierodiacon, ieromonah i predicator la Mitropolie.
La mici intervale de vreme ii aflam de acurn inainte cAnd la kV, cand la
Poltava i Ecaterinoslav, ca profesor i rector al seminariilor. La Iai ajunge arhimanclrit iar in vremea lui Ambrosie ajunge episcop i curand dupa aceia mitropolit al Moldovei.

Nu aceasta este insa epoca pdstoriei lui, care ne intereseazA pe noi mai
de aproape. Toate aceste peregrinri ale lui Gavriil BAnulescu-Bodoni, intre
exarhatul principatelor, arhiepiscopia Ecaterinoslavului, Novgorodului i mitropolia Chievului etc., sunt numai date, cari ne ajutd intelegerea energiei, pe care
a trebuit el sa o desvolte ca conducAtor al bisericii din Basarabia, atunci cAnd
aceastA provincie a ajuns in rstimpul despdrtirii ei silnice de trupul Mold ovei.

Dacd valoarea vietii unui om trebue apreciatd dupd trAinicia operei, in

care s'a concretizat acea vieatd, i dupd rostul pe care aceastd opera 1-a avut
In evolutia sufleteasca a generatiilor urmAtoare, atunci mitropolitul Gavriil BAnulescu, intre cei dintAi, are dreptul la recunotinta noastrd. El nu face parte
din categoria acelora cari prin mari talente i daruri InAscute infruntd veacurile ca idoli ai popoarelor, ci prin energia, prin actiunea lui zi de zi, ajungand pastorul sufletesc al Moldovenilor, el s'a facut vrednic de aducerea aminte
a unui intreg popor.
Organizarea eparhiei Chiindului, deschiderea seminarului teologic din Chiindu, in care s'a continuat invdtdmantul limbii romane pand tarziu, la anul 1867,
www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

277

si deschiderea tipografiei eparhiale din Chisindu, in care dela 1814 pand la 1821,
cdnd moare Gavriil Bdnulescu-Bodoni, s'au tipdrit zeci de mii de exemplare de
carti romdnesti, incepand cu bucoavna moldoveneascd cu traducere in ruseste
i continuand apoi cdrti de rugdciuni, liturghii, catehizme, molebnice, ceasosloave,
mineie, gramatici, etc.,aceste sunt faptele neuitate din vieata mitropolitului
nostru.
CercetAtorii mai noi asupra operelor si vietii lui Gavriil Bnulescu-Bodoni

au adus multe dovezi despre osardia si ttuda cu care acesta a urmdrit impHnirea in fapte a hotdririlor lui nesdruncinate pnd la incheierea vietii. Noi vom
cita un singur fragment caracteristic pentru felul de a gandi si a lucra a mitropolitulu Eidnulescu.

"In ocarmuirea acestei eparhii"spune Gavriil adnulescu, adresandu-se comandantului armatelor rusesti amiralului P. V. Ciceagov sd mi se ingdclue sd
ma acomodez obiceiurilor de aici, cAnd aceasta nu este in contrazicere cu le-

gile, fiindcd aceasta cere linistea poporului acestuia.... si riindc si din punct
de vedere civil lor Ii s'au acordat drepturile lor vechi moldovenesti.... pentru
instruirea copiilor preotilor si slujitorilor bisericii trebueste infiintat un seminar,
in care sd se invele toate acele obiecte, cari se invatklin alte seminarii duhovnicesti. De a invata (in ea) cu preferintd si neaprat limbele : acea ruseascd ca
a stdpAnirii ; acea nationald moldoveneascei, ca acei ce invata s poat propovddui poporului cuvantul lui Dumnezeu ; acea latineascd, fiindcd din ea se trage
si se poate imbogati acea nationald". (V. St. Ciobanu. Cultura rorn. in Bas., pg 38).

Astfel apare figura mitropolitului Gavriil Bnulescu-Bodoni, in urma studiilor mai recente ale d-lor Petre V. Hanes (Sriitorii basarabeni) din 1920 si
St. Ciobanu (op. cit.) din 1923, mai senind, mai luminoasd, lipsita, de pata acuzatiilor de rusofilizm, pe care i le aruncase in studiile anterioare unii autori ca
Ghenadie al Rmnicului (Revista noud) si Moisitt (Stiri din Basarabia de astzi).
* * *

Teodor Vfirnav. 0 icoand a boierilor moldoveni din Basarabia din primele decenii ale veacului al 19-lea este Teodor Vdrnav, autorul care si-a povestit propria vieald dela nastere (1801) pdnd in 1845, in cadrul specific al
vietii si al mediului basarabean, care ne intereseazd cu deosebire.
Istoria vigil mele a lui Teodor Vasnav este totodatd istoria vremurilor
de restriste, cnd boierii moldoveni in drumurile ce le fceau la mosiile, pe cari
le stpdneau in baza mostenirilor i drepturilor lor strvechi, fr deosebire,
in Basarabia, la Soroca sau Atachi, ca si in Tara de jos, au fost la un moment
dat opriti si intrebati de pasapoarte la apele Prutului, statornicit ca hotar vremelnic intre frati.
Aici nu o singurd clatd, dupd cum insusi ne povesteste, a plans lacrmi
amare autorul nostru, Teodor Vdrnav, la despdrtirea de ai lui.
*In curgerea acei vremi au venit in cloud rdnduri la mine, dela Moldavia,
maicd-mea aducnd si pe cel mai mic frate al meu Vasile...
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

278

Dupd aceea s'au intors inapoi, fagdduindu-mi c dacd va cdstori pe sora

mea Sdftica, apoi va veni in Basarabia cu totul, ca s trdiascd la un loc cu
mine pand la sdvarirea ei din vieata. Dar pentrucd dragostea ce avem asupra
ei, era in mine inrdddcinatd peste mdsurd, in Cat nu puteam a ma* desparti de
dnsa, i din care pricind peste vointa ei am tinut-o la mine ca.teva luni, apoi
la cea depe urmd despartire a noastr, in carantina Lipcanilor, cddeam la pamnt i plangeam dupd dansa intocmai ca copiii cei mici dupd mamele lor, de
care scend se mira toti cinovnicii (functionarii) carantinei i a tamojnei (vdmei)".
Dar sd urmdrim mai deamnuntul firul vietii lui Teodor Varnav aa dupd
cum insui ne-o povestete in autobiografia sa.
Ndscut din insotirea Meirioarei Varnav, fiica dvoreaninului Dumitrache
Kiru, carele au trait in tinutul Sorocii i au avut i casd in targul Sorocii"
cu Costachi Vdrnav, care ,,avea aezarea lui in Tara de jos, la satul Floreti din
tinutul Tecuciului., autorul nostru a invatat .buchile moldoveneti. dela preotul
satului i aici i-a petrecut primii ani ai copilriei, sburdalnici, dei in sanul familiei nu era totdeauna bucurie din pricina stramtordrii materiale. Inca de mic
copil a lost luat apoi de moul maicei sale, slugeriul Fotachi Ciurea pentru a-1
crete, cu gandul de a-1 lsa apoi .clironom. (motenitor) averii lui. Primit
deocamdatd bine in casa acestuia, a cAzut in curnd in disgratie, indatd ce matua sa a aflat de intentiile slugeriului de a-1 ldsa motenitor. ,,Si aa cu unirea
amndurora am fost dat deodard in cuhne la bucdtdrie subt privigherea unei
tigdnci anume Safta.. Cu vremea a fost apoi trimis la un dascal moldovean
din satul Hreatca, unde invata a ,,ceti pe slove ohtoicul i vre-o trei cathizme
din psaltirea prorocului David., iar pe la anul 1811 a fost trimis inapoi la
casa pdrinteascd. De aici a colindat pe la diferiti alti moi i matue ale sale
pand ce in primvara anului 1812 a fost luat de fratele mamei sale Costachi
Kiruq i dus in tinutul Hotinului i apoi in targuorul Otacile Movileiului a boierilor Leonarzi, unde s'a bucurat de deosebita ingrijire a ndnaei sale ,,buna i
milostiva stolniceasa Safta Leonarda..
Aceasta II trimise la un filozof grec, la invdtaturk iii Movildu. Nici aici
nu zdbovi insd mult i fu trimis inapoi in Valahia, la un negotiant" anume
Constantin Lada, fratele stolnicesei, in Bucureti. Acesta 11 incredinta dascAlului Chir lanachi, dar ivindu-se ciuma din vremea lui Caragea, el intrerupse invatatura pand cand, peste cdtiva ani, Constantin Lada pornind spre Viena i
Lipsca II lud i pe dansul ca s-1 ,,dea la invataturd la vreun ora din aceste
cloud.. Din cauza sburddlniciei lui ii lds insa la un alt dascAl la Sibiu. Intors
i de aici, dupd moartea lui Lada, el fu trimis inapoi la parinti i apoi in Basarabia, unde intrd in slujbd la judecdtoria tinutului Hotin i-i incepu gospodaria la satul BurleineVii insotindu-se apoi cu Zoita, fiica paharnicului OhiViscu. Prin muncd, cinste i economie Teodor Varnav ajunse apoi insui proprietar de moii i om instarit. El ii incheie astfel povestea vietii : ,,In toatd

vremea am mare prere de ru c nu am avut norocirea a putea fi luminat

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

279

cu invAtaturk rAmAind Vaud la aceastA A/1.sta in intunericul cunotintei literaturei 1 blAstAm totdeauna copilAreasca mea lcomie, care m'au silit a dearta

cutiele cu cofeturi i cu rahat-locum ce le luase cu sine Constandin Lan, la

cAlAtoria lui din anul 1814 in Austria i Sacsonia, unde avea nimerenie (intentie) a ma lAsa la invAtaturA
Aceasta este istoria vietii, creterii, invAtAturii i a unora din cele mai
insmnate priclucenii (peripetii) ce s'au intamplat cu mine dela naterea mea
i panA acum. Cele ce se vor mai intampla cu mine, de astAzi inainte, nu-mi
sunt cunoscute ; rog insa de a pururea pe a tot puternicul Dumnezeu, ca s ma
pazeasca de nApastuiri, de juclectiti i de datorii i sfaritul meu sa se incheie
cu bine".
Astfel a fost Teodor VArnav ; povestitor simplu i realist, in graiul lui
format din elementele vii ale limbii populare, in care nu rare-ori insh pAtrund
elemente strAine ale limbii stApanitoare, el evoack intr'o sintezA de humor 1
duioie, anii copilAriei i tineretelor lui hoinare intre tinuturile TArii de jos i
Nordul Basarabiei. Din ceata acestor ani se desluesc figurile unor boieri moldoveni din Basarabia cu vieata lor rustick cu preocupdri ce nu se ridicA mai
presus de pAmantul bogAtiilor lor, cu dragostea lor ins pentru acest pAmant,
din a cArui mank precum a fost la 1828, ei trebuiau sa hrAneascA armatele
rosieneti", cari ,,trecuse cu rAsboi asupra Turcilor, in Moldavia".
* * *

loan Sirbu. 0 uitare mult mai desAvaritA decat meritatA a invAluit numele
acestui scriitor basarabean 'Dana in vremurile cu totul noi. Istoricii notri literari de
cele mai multe ori 1-au ignorat cu desAvarire i prea arareori au pomenit

doar in treacat de un I. Sarbu din Basarabia, care a publicat la 1851 o colectiune de 50 de fabule". 5i totu operele acestui scriitor au o importanta
incontestabilk nu ark prin valoarea lor intrinsecd, cat prin faptul CA ele constitue unicile carp de literaturA originalA romaneascd propriu-zisk care au
apArut in Basarabia sub dominatia ruseasA, dup cum spune d-1 5t. Ciobanu
in studiul special inchinat pentru intaia oarA lui loan Sirbu.
Fecior al dvoreaninului Gheorghe Chiriacov Sirbu, nAscut la 1830 Ianuarie 15, dupd cum arat inscriptia de pe mormantul din cimitirul MAcAutilor 4)
in tinutul Orheiului din Basarabia, pe care nu a pArAsit-o pentru a trAi macar
vremelnic in Moldova liberk dupd cum s'a intamplat, indeobte, cu scriitorii
basarabeni, i fall a fi invatat la vreo coal publicA i fArA a fi ocupat vre-o
funlie in administra tie, loan Sirbu, gospodarul din MAcAuti i Jvreni, rat/lane
ca un simbol al contiintei nationale romaneti in Basarabia dup 40 de am
de robie, atunci cand in nInainte cuvantarea artii sale de fabule, tipArita. la
ChiinAu in 1851, spune : Deci i eu, bunule cetitor.... pAtruns fiind de scanteia
dragostei, carele s'au atalat in sufletul meu cAtrA fiii Romaneti, mai vartos, v1)

V. Comisiunea Monumentelor istorice Secfia din Basarabia. Anuar ChiOnau 1924, pg.

www.dacoromanica.ro

68.

BASARABIA

280

zand cd limba aceasta, Hind mai Hie a slavitei i vechei mume Latine, a fi de
trebuinta a o mai inzastra, atunci cand asemenea lucru se all talmacit in multe

eu nu earn lenevit a le urma lor 1 a traduce aceste fabule in limba

Moldovineasca, care socot c iti vor fi de folos, i cred cd de ai ave cea mai

limbi ;

mica picatura de sange Roman, ai salta vazand in manile tale aceasta. carticica".
Astfel vorbete loan Sirbu inaintea volumului sau de Fabule alealuite in
limba molovineased", carora in anul 1852 le-a urmat un al H-lea volum de Al-.
cdtuiri". Toate bucatile din primul volum sunt traduceri, dui:4 cum Sirbu a
mrturisit in precuvantare, din Krylov, flemniter 1) i Dmitriev 2), traduceri adeseori

fr nici o tendinta de localizare la vieata specified a Basarabiei din preajma

anului 1851. Subiectele tuturor fabulelor se raporta la caractere i la invataturi
generale omeneti. Asemeni caltoarelor colectii de pilde populare, numeroaselor manuscrise i editii de isopii anonime, cari purtau cu ele hrana sufleteasca
a maselor populare, cu totul indiferente insa la nationalitatea acestor mase, fabulele lui Sirbu lipsite de pecetea caracteristica a mediului, in care s'au nscut,
i a personalitatii autorului lor, demonstreaza doar viile nazuinti spre ritm i
rime romaneti a unui versificator moldovan din satele Orheiului dupa patruzeci
de ani de stapanire ruseasca. Incolo el se tine aproape de textele originalelor
ruseti.

Schimbarile pe cari le face nu constau decat doar in rsturnarea titlurilor

atunci eand, buna-oara, intituleaza Omul i Umbra", fabula, care la Krylov era
Umbra i Omul", sau Cerboaica i Satirul", fabula care in original era numrta Cerboaica i Derviul" sau Giudecatorul", fabula care la Krylov este
Nobilul".
In textul fabulelor schimbarile pe cari le face Sirbu, fata de originalele
ruseti ale lui Krylov, Hemniter 1 Dmitriev, sunt de asemeni neinsemnate ; parafrazarea unor versuri ale originalelor ruseti sau omiterea catorva versuri.
Mai remarcabila este schimbarea pe care o face Sirbu in redarea fabulei Leul
i puii lui", intitulata in original Educatia Leului". Aceasta este una din cele
mai mari fabule ale lui Krylov, fiind compusa din 92 versuri cu masura variaNIA pana la 12 silabe ; totu schimbarea nu are caracterul vreunei adaptari la
mediul provincial, ci ea consta in omiterea primelor 51 de versuri din fabula
lui Krylov, in care acesta indraznise sa critice i s ironizeze vieata dela curtea
imparatului animalelor, se intelege.
Dacd in primul sau volum loan Sirbu, imprumutand totdeauna alegoria
adicd corpul fabulei dela Krylov, Dmitriev sau Hemniter, nu i-a putut lua libertatea de a o insufleti cu elemente din mediul romanesc, pentru a carui educatie
i invatatura se aratd, totu atat de preocupat in Inainte cuvantarea" sa, apoi
trebue sa observam, ca in al doilea volum, care cuprinde Alaituirile" tiparite tot
la Chiindu in 1852, el a rezistat mai mult originalelor sale ruseti. Patriotilor !
1)
11

st. Ciobanu: Cultura Ram in Basarabia, pag. 205.

I. Negrescu: Influentele slave asupra fab. ram., pag. 53.

www.dacoromanica.ro

FIGU'RI CULT URALE

281

primiti ale mele ostineli", spune el la inceputul volumului, care incepe cu poezia
Moldova, In care vorbete despre bogatiile i sterna Moldovei i canta frumusetea moldovencelor.
Si in acest volum ins se poate recunoate clar influenta scriitorului rus
Derjavin i chiar a romanticului Puqchin. Influenta ruseasca se resimte nu numai
in fondul operei Iui Sirbu, prin imprumutarea subiectelor Calre moarte" sau
Florile cele tdrzii", ci i in form atat sub raportul lexicului, prin adoptarea
unor termini ruseti romanizati, cat i sub raportul gramatical prin frecuenta
intrebuintare a unor expresiuni, cari oglindesc constructii gramaticale straine,
necorespunzand tiparelor fireti ale uzului limbii romane.
In general, mijloacele tehnice, cunotinta limbii literare, ritmul, limba, versul
nu i-au fost suficiente lui I. Sirbu pentru realizarea aspiratiunilor sale poetice.
Dar am fi nedrepti dac am starui sa apreciem operele lui I. Sirbu independent
de mediul, de circumstantele i de izolarea in care a fost el tinut sd le scrie,
atunci cand insui nu vede in ele de cat un mic grifunte" adus in jitni(a patriotismului". De altfel numai astfel vom putea intelege asonantele i disonantele,
cari abund in loc de rime, inelatoarea simetrie de vers i nenumaratele moldovenizme i caractere straine, de cari s'au patruns poeziile lui I. Sirbu.
Dacd alti versificatori, originari tot din Basarabia, ca i Sirbu, au lsat
literaturii romane opere mai trainice, nu trebue sa uitam c acetia au avut un
contact direct i adeseori indelungat cu productiunile literaturii romane din
Moldova libera i ca, astfel, operele lor, dei in acela timp, nu au fost produse
insd in acela mediu, stdpanit de cultul oficial al unei limbi i literaturi straine,
prin care I. Sirbu a nazuit, totu, s razbat, manifestanduli aspiratiunile sale
spre literaturd romaneascd in fabulele 1 in celelalte poezii ale sale 1).
*

Alexandru P. Hajdeu. In toamna anului 1825, cand moare tarul Rusiei

Alexandru, acela care izbutise .sa prindd Basarabia in mrejele protectiunil creqtine

ortodoxe", cu urcarea pe tron a celui mai autocrat dintre tari, Nicolae I, incepe
pentru Basarabia epoca celei mai intunecate politici de rusificare. .Vechile aezdminte moldoveneti i bruma acelei autonomii administrative, dreptul de folosire a
limbii romane in coal, in biserica. i in administratie, care fusesera ingaduite Inca

populatiunii basarabene de pravoslavnicul purtator al rsboaielor eliberatoare"

sunt puternic subminate de tendinta de rusificare centralistd petersburgiana.
Astfel, cand se implineau aproape zece ani dupa ucazul care distramase orice
urmd de autonomie provinciala, 1 care izgonise limba romand din administratia
Basarabiei, in nordul ei, in tinutul Hotinului, auzim un glas vorbind despre
patriotism ca despre cel mai puternic sentiment al unui cetatean, scotand
exemple din istoria Moldovei, cdci Moldovenii au avut totdeauna la temelia
1) Vezi mai desvoltat studiul nostru comparativ din lucrarea Influenfeleslave asupra jabulel romdnefti

in literatura cultd. II, Chiinu 1925.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

282

vietii lor cretinismul, monarhia 1 patriotismul", vorbind despre trecutul istoric

i despre voevozii Moldovenilor : Alexandru-cel-Bun, care a primit diademd
imparateasca dela Bizant, Vasile Lupu, care a continuat politica culturala a lui
Alexandru-cel-Bun, intemeietor de coli etc. vorbind despre vechea culturd a Romanilor, mai veche uneori decat a Ruilor, vorbind mai ales despre indatoririle,

pe cari le are Rusia de a apara Basarabia, cad 1 Moldova a contribuit cu

mult la dezvoltarea ei prin Moldovenii sai, ca Petra Movild, intemeietorul Academiei Duhovniceti din Chiev, prin spdtarul niculae Carnal Milescu, profesorul
lui Petre-cel-Mare, prin Dimitrie Cantemir, primul preedinte al Academiei ruse,
prin fiul acestuia Antiolz, inaintaul literaturii ruseti etc. Acesta era Cuvantul
nobilului roman din Basarabia Alexandra

Hajdeu, et or V madular a mai multor

r4-1
."

impdreite#i inviitaturi publice din Rusia,

care elevii goalei tinutului Hotinului rzqi
qi moldoveni, care sfariisera cursul invdteiturii randuite la acea qcoald qi avea sd
treacd la gimrzaziul din Chiqindu".
Acest cuvant a fost tiparit intai la
1838 in Foaia pentru minte a lui Barit

i reprodus apoi in Curierul Romanesc

a lui Eliade Radulescu, in

1839,

in brourd de C. Stamati in

scos apoi
1855. Cu-

vantul fusese tinut in rusete, iar redarea

lui in romanete pentru publicatiile romaneti facuta, dupd unii, de catre cami-

narul Malinescu, dupd altii de insui

Constantin Stamati 1).

Prin ideile cuvantului" sau Al. Hasdeu a trezit un interes deosebit intre
Romani, cari au adunat date asupra vietii lui 1 asupra altor opere ale sale.
Alexandru Haideu.

0 lista a , productiilor d. Hajdeu" dupd aratarile cavalerului C. Stamati, a dat-o

M. Kogalniceanu, iar un studiu special i-a inchinat d. Petre V. Hane in lucrarea sa Scriltorii Basarabeni, din 1920, urmdtor datelor pe care le adunase
Zamfir Arbore in monografia sa Basarabia.
Dupd acestea putem ti, ca Al. Hajdeu s'a nscut la 1811, fiind in vrasta
de 2-3 ani cand tatal sau s'a aezat la Cristineqti langa Hotin, venind din partea
austriacd a Poloniei, de unde era originar. A invatat sub ingrijirile tatalui salt
Tadeu 1 a profesorului Hancu dela Chiinau. A studiat apoi la Harcov, Lemberg i Miinchen, audiind pe renumitii filozofi germani Goerres i Schelling,
dupd care deveni apoi advocat la Ghisinau. Ca om invatat nu numai in tiinta
1)

Vezi: Petre V. Hane: Sriitorii dasarabeni. title.

1920,

pg 170.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

283

dreptului, ci i in tiintele istorice, filozofice i politice, el este totdeauna in

curent cu micdrile politice din Principate. La anul 1859, cnd se infdptucte
Unirea Principateior, el trimite Ur Ad de bine din partea Basarabiei, pentru
care sunt scumpe i pline de insemnare viitoarele destine ale Romniei unite,
patria mamd".
A murit la moia sa CristineA din Basarabia la anul 1874, lAsAnd fiului
sdu Bogdan misiunea glorioasd, de a duce, prin uriaa sa personalitate, cu un
pas mai departe, intreaga culturd romAneascd.
Dacd istoria literaturii romAne nu poate cuprinde in paginile ei pe Alexandru Hajdeu, din cauza. CA el a tipdrit cea mai mare parte din lucrArile sale
in limba rusd, in schimb, el poate oferi cercetAtorilor, cari urmresc desvoltarea i
evolutia sufletului i culturii romAneti In Basarabia sub stApdnirea rusd, prilejul celor mai frumoase pa gini.
In scrierile sale de naturd tiintificA, precum sunt Nutrifiunea plantelor, 0
ideie despre filozotie ca old* a viefii, Botanica Moldaviei, Un dicfionar romanesc-rusesc, Problema timpului nostru etc.; in studiiie publicate in paginile diferitelor reviste ruseti c Cantecele istorice ale Moldovei din Viestnic Evropi, Povestea lui Duca Vocla din Molva", Cugetari moldovenqti din Tdescop", Scrisoare
asupra importanfei limbei romanqti etc. el nu a uitat nici odatA cd, scriind rusete, scrie totu in serviciul poporului sdu moldovenesc. Biblioteca centralA
din Iai pdstreazd pAnd astazi manuscriptul unei culegeri de poezii ale lui Alexandru Hajdeu intitulat iu rusete : ,Momentele inspira(iunii de tinerefe ale lui
Alexandra Hajdeu. Anul 1850, August in 30 zile. I).
In o serie de sonete, in limba ruseascd, autorul ii exprimd admiratia pentru faptele vitejeti ale trecutului moldovenesc i pentru frumusetile naturale
ale Moldovei.. 0, tinut al patriei.spune Al. Hajdeu intr'un sonet ,fericit este
acela cdruia soarta i-a hArdzit sd vadd lumina dumnezeeascd in cuprinsul moldovenesc., sau 00! spune-mi Prutule, rdu venic, despre gloria anilor de demult
a Sfintei Moldove, cum viteazul nostru Stefan, apArdndu-i patria, pe malurile
tale a nimicit cetele necrediucioase.. In alt sonet intitulat Limba moldoveneasca
in Petersburg Al. Hajdeu vorbete despe mandriaa, pe care o are limba moldoveneass prin originea ei.
Aceste poezii ale lui Al. Hajdeu, cari se afld in manuscriptul rusesc din
biblioteca cetitrald din Iai, nu cuprind numai ,faptele mari ale RomAnilor expuse intr'o serie de sonete scrise cu multA elegantd., cum afirmd Vulcan in
studiul sdu (prefatd) la ,Domnia ArnAutultd. din 1872, ci manuscrisul cuprinde
pe lAngd sonetele cu diferite subiecte istorice i patriotice i alte diferite poezii.
1 apoi incercdrile de traduceri in limba francezA a unora din aceste sonete i
poezii, dupd cum insumi am avut ocazie a constata 12).
Un fapt vrednic de luat aminte in activitatea lui Al. Hajdeu este acela
1) Vezi In Arhiva XXX No. 3-- 4 o amanuntlta analizi a noastra asupra acestui manuscript.

2) V. Arhiva din Iai XXX No. 3-4.

www.dacoromanica.ro

284

BASARABIA

c el dintre Romani inainte chiar de Al. Russo vorbete despre insemnatatea literaturii populate in articolul sau Cantecele populare a Moldaviei in privire istoric& din 1833, publicat in paginile revistei ruse Telescop".
Ca i operele sale tiintifice, ca 1 renumitele discursuri tinute la Hotin,
i

nuvela istorica Domnia Arndutului- a fost scrisd, de la capul locului, in

limba ruseascd. Intampldri din istoria Moldovei, culese din graiul cronicarilor,
a lui Costin i a lui Neculcea, in pdrtile lor cele mai straits legate cu trecutul istoric propriu al Basarabiei, luptele dintre Duca-Vodd veneticul cel vrjma al
neamului romanesc", ajuns domn in locul lui Dabija-Vodd, dupd ce prin perfidie izbutise sd treacd drept mantuitorul domnitei Dafna cu sprincene negre
ca aripa corbului" i mai mandrd cleat brandua in zorile primdverii", rdzvrtirea luptdtorilor din Orhei i Soroca sub conducerea serdarului Hancu
impotriva incercdrilor nelegiuite ale lui Duca-Voda etc. formeazd cuprinsul narativ al nuvelei.
Dar s Idsdm ca ultimul contur al figurei culturale a lui Al. Hajdeu sd se
desprindd din propriile lui cuvinte, reproduse de d-1 Petre V. Hane, dupd al
doilea discurs tinut la Hotin in 1840, sub titlul de Suvenire de cele trecute, ideie
de cele de Ma i aratare de cele viitoare a Moldaviei. O ! natie romaneacd,
natie de pe acum slvitd intre toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirele istorice a vremii trecute i prin constitutia politica de astazi, aduti aminte
c soarta ta este ca sd le intreci pre toate odat, prin civilizatia i prineo
slavd, care nate din cultura tiintelor i a artelor, cum celelalte popoare te
intrecprin marea intindere a impdrAtillor lor i prin acea slava a rdsboaielor.
In adevdr, daca noi vom arunca o cdufaturd asupra acelor popoare, care i-au
catigat un nume faimos in analele istoriei, noi vedem cd cel mai slab din toate
prin intinderea pAmantului 1 prin numdrul cetatenilor au intrecut toate natiile
prin renurnele sau... Prin aceasta mica noastrd Moldova. poate 1 trebue sd
ajungd 1 ea la mrire" I).
*

Cavalerul Constantin Stamati. Un scriitor basarabean in intelesul plin

al cuvantului, care a lasat literaturii romane o opera mai cuprinzatoare, uneori
de o netagAduitd originalitate, un scriitor cu bogate cunotinti asupra literaturilor europene, care a pdtruns de timpuriu in revistele de dincoace de Prut,
in Albina" lui Asachi, in Almanach pentrn Romani", in Dacia Literard" a lui
Koaniceanu, reprezentand astfel legdtura organica cu intelectualitatea Basarabiei,
este Constantin Stamati.
lndelungata lui vieata (1777 ?-1868 ?) i-a ingaduit O. treaca de cateva
ori Prutul inapoi spre Moldova, in care se ndscuse 1 sa aiba astfel un contact
direct cu coaducatorii miVarilor 1 curentelor literare romaneti. Constantin
1) Op. cit., p. 176,

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

285

Stamati a scris i in prozd i in versuri, a scris bucati cu caracter liric, epic,

didactic i istoric.
Inspiratia lui este de natura foarte variata ; el imprumutd elemente din
literaturile europene i cu deosebire din romanticii francezi, din literatura ruseascd i din literatura basmelor i baladelor populare romdne. Astfel, istoricii
literari au stabilit legdturile dintre operele lui Constantin Stamati i poeziile
lui V. Hugo, Alfred de Vigny, Lama rtine, satirele lui Boileau, romanele lui
Chateaubriand, literatura italian a renaterii reprezentatd prin Ariosto, literatura ruseascd a lui Derjavin, KrAlov, Hemniter, Puohin i Lermontov, la care se
adaugd Inca motivele cantecelor de instrainare din poezia populard a Basarabiei.
Cuprinsul operelor lui Stamati nu
poate fi deci apreciat decat in stransa
legdturd cu izvoarele sale.

La lista de poezii traduse de Stamati din Hugo, Lamartine, Vigny, intocmitd de d. N. I. Apostolescu in lucrarea De l'influence des romantiques
francais sur la posie roumaine, d. Ch.
Drouhet propune Inca elegia Iubitei A.
dupd A El (vire) din Nouvelles Meditations ale lui Lamartine, precum i
poezia Inchisul cdtre un fluture ce in-

trase In castelul sem dupd o poezie

celebrd a lui Xavier de Maistre, in
studiul salt asupra Cavalerului Stamati, publicat in Weata Romemeascd
din Noemvrie 1921. Tot acolo autorul articolului analizeazd apropierile
dintre poemul lui Stamati Gafita blestematei de peirinti i versurile lui V. Hugo
din Les chants du Crpuscule, precum

Cavalerul Constantin Stamati.

i acele dintre poemul Roman din Vrancea i Atala, Ren sau les Natchez, dintre
Dialogul unui holtei cu un boermaq avut Thsotit cu o cucoand de Malt neam i
satirele lui Boileau (Satira X), dintre Eroul Ciubcir Vodei, sau Rolando furios
moldovenesc 1 Orlando al lui Ariosto etc.
In poeziile erotice ale lui Stamati predomind caracterele vechei i incepdtoarei poezii lirice din Moldova ; astfel este poezia Fericirea noptii, care incepe
ca i pastelul lui V. Alexandri Dimineata : Zori de ziuci se revarsd".

In traducerile din literatura francezd i rusd Stamati adeseori pdrdsete

textul original, intercaldnd fragmente datorite propriei sale imaginatiuni sou
diferite motive din literatura populard. El traduce frumoasele poezii ale lui Lamartine Le lac" i Le crucifix" intituldndu-le Timpul tre:ut" i Crucelifa
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

286

sofiel mele", din Vigny Le dialogue inconnu" sub titlul Eroice fapte ale lui
Napoleon". Din scriitorul rus Derjavin traduce renumita odd de preamrire a lui
Dumnezeu intituland-o Laudd lui Dumnezeu" ; din Sencovschi traduce Pompoasa
audienfd la satana", o opera tezistd prin care autorul cdutase sa sprijine, sa.
justifice i sd intdreascd politica reactionara a tarului Nicolae I. Aceast tradu-

cere a lui Stamati din scriitorul rus Sencovschi ar fi in msurd a ne ardta

firea conservatoare 1 opusd ideilor noi de democratie i libertate a insdi tra-

ductorului, ne asigurd d-1 Petre V. Hane, in studiul sdu asupra autorului

nostru din volumul Scriitorii basarabeni : Si traducerea din Sencovschi, i parerea lui personald despre ideile liberale i preferinta pentru Katargiu sunt
semne evidente, cli Stamati rdmAsese cu firea pdrintelui stt, a unchiului su,
cu educatiunea veacului al X VIII-lea, educatiune religioasa i conservatoare".
Din Lermontov traduce Hdulitulinchisului ; din Puchin Prizonierul la Cerchezi.

Incloiala plutete pand astzi asupra originalitAtii unor altor compuneri ale
lui Stamati, precum este Pdgdnul cu ficile sale, o baladd romantic& in care nu
lipsete elementul fantastic ; subiectul despre un pdgdn cretinizat, care, pentru
a-i asigura fericirea acestei vieti parnftnteti, ii vinde satanei i sufletul sdu
1 sufletele celor doudsprezece fete ale sale, este desvoltat intr'un mare numdr
de versuri, in trei pArti.
Mai neindoioasd este poate originalitatea scrierilor lui Stamati cu caracter
istoric : Fiica lui Decebal i Armin cantareful, din care nu lipsete caracterul
erotic romantic, i balada Dragoq, In care autorul a simbolizat biruinta neamului romnesc asupra slavonistnului ; vrAjitorul Vronta a fost ucis de cdtre voevoclul Drago. In astfel de scrieri Stamati i-a intrupat sentimentul trecutului

national. Cdtre trecut se aratd cavalerul Constantin Stamati indrumat i in

scrierile sale cu caracter satiric : Genial veclzi al Romdnilor qi Romdnii de astdzi,
sau cum era educafia nobililor romdni etc., in care se entuziasmeazd pentru vieata
strmoilor i defaimeazd decadenta vietii contemporane.

Tot cu caracter moralizator Constantin Stamati a scris 1 fabule. Nici

aceste nu sunt originale. De altfel Stamati in Precuvdntarea" operelor sale,
publicate in Muza Romdneascd, de Th. Codrescu, a mrturisit : nu se vor gdsi
intre scrierile mele multe compuneri originale ale fantaziei mele, ci eu am imitat

mai mult pe autorii Europei 1 am cules din ei ate ceva, ce mi-a pdrut mai
aproape de simtirile Romnilor i mai conform cu gustul compatriotilor mei".
PAnd acum s'a tiut in general, cd C. Stamati s'a folosit de fabulele lui Kt-Moir
pentru intocmirea fabulelor sale. S'a stabilit chiar un numr de treizeci de
fabule traduse din fabulistul rus Krdlov.
Traducerea acestor fabule se face parafrazandu-se de cele mai multe ori
textul original rusesc, i rare-ori dacd se incearcd localizarea lor, intercalndu-se
in ele unele proverbe populare romneti sau amplificndu-se morala i invdtaturile fabulelor cu tendinta de a le adapta la imprejurdrile specifice ale vietii
romAneti.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

287

In acest chip o slabd culoare locald pdtrunde, totu. din cand in cand,
fabulele cavalerului C. Stamati.
Autorul acestui articol in lucrarea sa Influentele slave asupra fabulei romne,gi, Chiindu 1925, a demonstrat influenta Inca a unui scriitor rus, necunoscutd pand acum, anume a unuia dintre cei mai de seamd predecesori ai lui
Kra lov, Ivan Ivanovici Heinniter (1745 1784).
Din acest fabulist rus C. Stamati a imprumutat o serie de motive pentru
unele fabule ale sale, ale cdror origini erau necunoscute rand acum. De aceast
categorie sunt fabulele Ripitorul, Umbra barbatului qi Haron, Tabdra de care
Un peirinte murind, Bogatul i sdracul, Doi vecini avuti etc
De altfel procedarea lui Constantin Stamati fata de motivele fabulelor este
caracteristicd intregii lui activitati literare. Desvoltand totdeauna partea finald
a motivelor imprumutate i une-ori localizand prin raportarea alegoriei la mediul romanesc, precum 1 prin intercalarea proverbelor i zicaloarelor populare

romaneti, C. Stamati se arat statornic preocupat de tendinta de adaptare a

originalelor, chiar dacd nu a avut putinta de a realiza totdeauna in chip
artistic intentiile sale i de a transpune povestirile strine intr'o culoare locald
romaneased.

D-1 Ch. Drouhet in studiul amintit, dupd ce descifreazd influentele strdine

de ceea ce ar putea fi socotit ea original al cavalerului Stamati, stabilete

trsAturile figurii" lui literare" in modul urmtor : In fond Stamati a avut
putind sensibilitate poeticd. Traducerile i imitatiile sale cornparate cu origina-

lor invedereazd pozitivizmul cam vulgar al firii sale... Ce era vaporos,

diafan i eterat in meditatiile lui Lamartine se ingreuiazd, incArcandu-se de
materialitate, se coboard spre pdmant in versurile lui Stamati... Humorul lui
rezultd din observarea sndtoasd a realitatii, ale carei pari ridicole sunt semnalate diii infatiarea in chip naiv de insi personajii a pdcatelor lor. Nici
finete, nici spirit nu intrd in humorul lui Stamati, dupd cum nu intrd in satira
sa nici acrime, nici rdutate...
Patriotizmul insufletete deseori versurile lui Stamati. In special mahnirea
instrdinatului purtand in suflet dorul tdrii de care a fost despdrtit, dorul Mollele

dovei sale plind de gratii", e exprimatd pe un ton de emotii comunicativd.

Intreaga sa opera de altfel e izvoritd din sentimentul cd va putea s sporeascd
cat de putin avutul literar al Moldovei, sd pund .0 pied:turd de miere in faguru', limbii ei 1 sd procure cu ajutorul compunerilor sdlbaticei sale Muzeu
oare care multumire poporului rustic", pentru care scrie . . . Ceeace d o
valoare poeticd unora din aceste versuri e imaginatia fericia a autorului i
talentul sdu narativ.
Incheiem, insfarit, aceast incercare de a schita figura culturald a aceluia,
care a fost cavalerul Constantin Stamati cu ultimele cuvinte inviordtoare din
acela studiu mai sus pomenit Traind retras in departata sa moie de peste
Prut, fdcea, Inca, inainte sd dispard, impresia unei columne uitatd, prdsit,
www.dacoromanica.ro

288

BASARABIA

batutd de viscole in mijlocul ruinelor cazute la pamant. Izolarea insd atrage

privirile i ruinile ii au i ele farmecul lor. Cu gandiri pioase rtacim azi
printre claramaturile templului literar. ce s'a stracluit s-1 ridice modestul basarabean, i printre pietrele prvlite i informe, aduse din departate cariere, dam

uneori de cate un fronton sau de cdte un arc, cioplite in piatr dela noi i
pe care ne place s descifram semnele unei trainicii, care va tine tot atat ca i
a limbii noastre".
*

Alexandru Donici. Linul dintre scriitori basarabeni, care i-a creiat de cu

vreme o intinsa popularitate intre Romani, patrunzand in istoria literaturii prin f abulele sale, socotite mult timp originale,este Alexandru Donici. Revistele vremii, ca
Albina Romtineascd, Colendar pentru poporul romdnesc, Foaia tiintiticd qi literarti,
Romania literard, Revista Carpatilor, Revista Romtind etc., au publicat in paginile lor
fabulele lui Donici, indata ce acesta trecil din Basarabia in Moldova, pentru

care se hotarise Inca din anul 1834, cand se retrase din armata imperiala in
care servea ca ofiter. In anul 1839 fabulele sale a par i in editii aparte, i reapar apoi in 1842, Cartea 1 i Cartea II-a. Nascut in Basarabia cu ase ani inainte ca aceasta provincie sa. fie anexata de Rui, cand ajunse Donici in varsta
anilor de coala secundara a trebuit sd fie trimis spre Petersburg, unde dupa
ce invata catva timp intr'un pension particular, intra in coala de cadeti.
In timpul pe care-1 petrecu la Chiinau, inainte de a veni in Moldova,
fdcu cunotinta poetului rus Puchin, din care traduse apoi poemul Tiganii i
Unita 13(4tei.

In restul vietii pand la 1866 in Moldova el aved profesiunea de magisti at

i se indeletnici cu literatura.
Alexandru Donici i-a dobandit i popularitatea i locul, pe care-1 ocup
in istoria literaturii romane, prin fabule. De aceea vom trebui sa vorbim mai
in amanunt despre acestea.
Nu se implinise Inca nici 'Jona zeci de ani dela moartea lui Donici, cand
revista Contemporanut arata, printr'un studiu, o mare parte din izvoarele f abulelor lui A. Donici In opera fabulistului rus Krtilov.

In anul 1913, in mod mai sistematic, a analizat influenta ruseasca a lui

Kralov d-1 Al. Epure, in lucrarea ce apare ca prima publicatie a Seminariului
de Slavisticd de pe langa facultatea de litere i filozofie a universitatii din Iai
cu titlul Influenfa fabulistului rus Krtilov asupra fabul4tilor noltri A. Donici i
C. Stamati. Prin aceasta lucrare s'au inlturat interpretarile eronate ale unor

istorii literare, ce incercau s aprecieze pe un scriitor ca Al. Donici, fara a se

raporta in acela timp la izvoarele directe ruseti, care au fost folosite de
Donici in Intocmirea fabulelor sale. Pe langa aceasta, lucrarea d. Epure mai
aduce i unele date noi asupra originelor fabulelor lui Donici.
Dar i autorul pomenit mai sus a mers alaturi de adevar, cand a cautat sa fixeze

izvorul unor fabule ale lui Donici in literatura franceza, precum i atunci cand
www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

289

a inclinat sd socoteasca originale fabulele ale caror izvoare nu le-a putut afla
la Krylov sau La Fontaine. Cu toate asemanrile, pe cari d-1 Al. Epure le afld
intre fabulele lui Donici Muntele i Doi Raci i corespunzatoarele franceze
La Montagne qui accouche i L'Ecrevisse et sa fille, totus izvorul direct al fabulelor lui Donici nu este La Fontaine.
Modelul fabulei lui Donici se afld si de aceast data in literatura rusd ;
nu este insa nici Krylov, ci un alt fabulist Alexandra Efimovici lzmailov i)
(1779 1831), cunoscut prin modul original in care 1i alege subiectele din mediul claselor de jos, scriitor selectat de publicul cetitor al vremii, dupd cum se
dovedete prin faptul, ca la anul 1826 apdruse a cincea editie a fabulelor i
povestirilor sale, prima apdruse la 1814. Spiritul de observatie al realittii specifice ruseti prinse cu humorul limbii ruseti i-a asigurat lui Izmailov originalitatea cel putin inteo parte din fabulele sale, caracterizdndu i astfel talentul.
Din acest scriitor rus, care prin realizmul salt cam brutal si-a atras din
partea contimporanilor denumirea de scriitor nu pentru dame", a imprumutat
Al. Donici motivele, pentru cari unii cercetatori s'au adresat si le-au atribuit
direct lui La Fontaine, precum si motivele altor fabule, socotite pand acum originale. Din aceasta categorie fac parte fabulele Muntele, Doi Raci, Infiintarea
Fabulei, Liliacul qi Rtindunelele, Calul i Meigarul, Douei mance qi un copil, cari
la lzmailov sunt intitulate, Muntele la facere, Doi Raci, Originea i folosul fabulei,
Liliacul qi cloud rdndunele, Magarul qi calul, Copilul qi apte mance etc. Comparatia textelor acestor fabule ruse 1 romne ne invedereaza legdtura directd,

dintre Donici si Izmailov. De asemeni fabula Paiangul i Bondarul trebue scoasa

din categoria celor socotite pAnd acum origina le, intrucat izvorul ei se afla intre
fabulele lui Krylov, fiind acolo intitulatd Paianjenul $i Albina. Inca un autor din
literatura rus de care a fost influentat Al. Donici in intocmirea fabulelor sale
este fabulistul rus I. I. Dmitriev 2), care a exercitat cu deosebire influenta sa
asupra lui I. Sirbu.
Astfel fabula lui Donici Musca, al card izvor era necunoscut pand acum,
este alcatuita dupd fabula cu acela titlu a lui Dmitriev.

Impreund cu C. Negruzzi, Al. Donici a tradus cele ase fabule ale lui
Antioh Cantemir (1709 1744), printul moldovan, care face parte dintre inaintaii literaturii rusesti din timpul lui Petru-cel-Mare.
Legate de manifestarile politice ale vietii rusesti, fabulele lui Antioh Cantemir, dacd au avut un rol oarecare in cercurile inguste ale societatii aristocratice rusesti, din vremea vielii lui, cand circulau in manuscrise, ele nu au mai
putut avea nici o insemnatate mai tarziu, duct imprejurrile politice s'au
schimbat si cand legatura cu aceste imprejurari politice nu le mai putea da
nici o vieata.
Lipsite de o valoare artistica si literard, chiar in limba i in literatura in
1) 1. Negrescu. Influenfele slave asupra fabulet rotncine(i in literatura cult If, Chlinau, 1925, p. 134
1) Vezi op. cit.
19

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

290

care s'au nascut, cu atat mai putin au putut ele sa insemne ceva, sd implineasca un rol, atunci cand au fost transplantate inteun mediu strain, cu imprejurAri politice i sociale cu totul deosebite de acele in care au fost alatuite,
cu toate ca Al. Donici i C. Negruzzi au incercat uneori s omit amanuntele,
s paraseasca masura fixa 0 s adapteze motivele, pe cat puterile le ingdduiau,
la topica frazei romaneti.
Aa dar in opera lui Donici influenta ruseasca nu se manifesta numai prin
fabulistul rus Krylov, cum s'a crezut pana acum, ci Inca i prin fabulivii rui
Dmitriev 1 Izmailov, alaturi de traducerile marturisite din fabulele lui Cantemir.
Fara indoiala, influenta cea mai puternica a exercitat-o Ivan Andreevici
Krylov (1768-1844), intrucat el a implinit, mai mult decat toti ceilalti fabuliti
rui, multiplele conditii pe cari le reclama genul fabulei in forma cea mai desavarit artistica i popula rd.
In fabulele lui Krylov putea Donici, ca i Stamati 0 Sirbu, sa afle intruparea poetica, alegorica a unei actiuni, in care personagiile alese i caracterizate in scurt, simbolizeaza in modul cel mai natural naravurile oamenilor ;

in care actiunea este condusa numai pand la acel punct de unde ea infra in
cadrul unui caz particular. Numai ea naravurile i actiunile prinse in alegoriile
lui Kralov erau luate din cadrul vielii specifice ruseti i fabulitii notri aveau
Inca un lucru de realizat, atunci cand se adresau la fabulele lui Kralov : s
conduca actiunea acestor fabule imprumutate dela Rui in aa fel in cat ele sa
intre in cadrul unor cazuri particulare i specifice romaneti.
In invataturile pe care Kralov le daduse poporului rus, in forma unor alegorii, In cari sub conventiunea numirilor din lumea animalelor i pdsarilor rasariau insufletite toate categoriile sociale cu vitiile i neajunsurile lor, putea
Donici s afle critica educatiunii i culturii superficiale, critica sistemului de
educatiune cu invatOtori straini de neam, straini i de sufletul, de traditiile, de
conditiile specifice ale vietii nationale. Aceti educatori straini nu vor putea
inspira copiilor o dragoste adanca pentru bunurile i operele de arta nationala
i aceti copii, mai tarziu, vor ramanea in fata acestor descoperiri, neintelegAtori i reci ca i cucoul in fata boabei de margritar, din fabula.
Dar mai ales putea Donici sa afle In fabulele lui Krylov o lume intreaga
de functionari, zugrvita cu toate pacatele ei, incepand cu categoria judecatorilor nedrepti i calcatori de legi.

Si inteadevar aici, mai ales, a urmat Donici lui Krylov. Leul plecat la
vanat in tovdraia lupului, vulpei 0 canelui, 10 uita cu desdvarire fagaduiala
data de a imparti fratete orice vanat, adjudecanduli lui toate cele patru
Orli ale cerbului vanat de vulpe ; judecatorul rus, ascuns sub chipul leului lui
Krylov, a vorbit i romanete prin intermediul fabulistului nostru Donici. De
asemeni, fabulele cu secretarii 0 procurorii infatiati sub chipul vulpei i toate
celelalte categorii de functionari lipsiti de calitati i de insuirile morale care
i-ar fi pus la adapost de vitiile ce bantuiau societatea rusa din timpul lui
Krylov, ofereau fabulitilor notri atatea izvoare de inspiratiune.
www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

291

Pornind de la aceste izvoare strdine, Donici nu a rAmas niciodatd un rob

al modelelor sale. Imprumutand motivele lui Krylov, Izmailov, Dimitriev, Donici

nu a imprumutat totodatd

lumea strAind de mojici,,, de cinovnici, de

nnobilli, etc., zugraviti prin animalele fabulitilor rui. DesprinzAnd motivele din

duhul fiintei ruseti cu care au fost impregnate de un autor ca Krylov, Donici

a incercat s imbrace in ele o lume deosebitd, cu vitiile i cu scAderile ei deosebite.

Pe de altd parte, in folosirea motivelor din fabulele ruseti se vede cd

Donici a fAcut oare care selectiune, dupd trebuintele i scAderile societatii contemporane ; nu afldm la Donici o parte din acele fabule ale cdror origini i
al cdror sens erd strans legat de manifestdrile caracteristice ale poporului rus,
precum este fabula Educafia Leuluia; ori curn i Donici a avut mult de lucru
in fata fabulelor lui Krylov, care ca i Amintirile lui Creangd, sunt intraductibile.

Astfel, mai mult de cat Sirbu 1 Starnati, de care am vorbit mai inainte,
acel ce a izbutit inteo mdsurd mai pronuntatd, sd imprime pecetea individualifatii nationale, s transpund subiectele strdine in stil romdnesc, s facd adicd
transfuziunea motivelor i fabulelor strdine in tiparul caracteristic limbei romane,

a fost Al. Donici.

La moartea fabulistului nostru, colaboratorul sdu la traducerile din Ant.
Cantemir, C. Negruzzi, scria in Trompeta Carpafilor :
Plangeti dobitoacelor ! Voi, cdrora el tia a vd dd atata spirit ! Istoricul
vostru a murit".
Alexandru Donici, in alcdtuirile sale, neldsandu-se robit de randurile izvoarelor sale strdine, a incercat ca, traducand cuvintele, sd imple totodatd golurile
uriae care rdman in mod fatal printre randurile traducerilor. Mai mult,
el a izbutit sa. inlture uneori parte din defectele modelelor sale, bine-inteles,

nu vorbim aici despre Krylov. Un humor, o fantazie upard, un stil simplu,

un vers care sugereazd, o legaturd mai dreaptd cu realitatile sociale inconjurdtoare, au asigurat popularitatea fabulelor lui Donici, prin lumea de poveti pe
care el o intrupase in ele i cu care atatea generatii i-au hrdnit anii copildriei 1).
*

Al. Mateevici. Dupd atatea nazuinti cdtre o literaturd romaneascd, pe

care le-am vdzut manifestate in incercdrile autorilor inirati pand aici, precum
1 in ale altora rdmase numai In manuscrise, cum sunt acele ale lui A. Nacco
. a., in preajrna implinirii celor 100 de ani de robie, sufletul basarabean se
concretizeazd in poezia preotului Al. Mateevici, in avAntul i in efuziunile sentimentale ale cdreia ni se pdstreazd pentru totdeauna o armonie i o scanteie
din geniul national moldovenesc din vremea de redeteptare a Basarabiei.
Al. Mateevici s'a ndscut in anul 1888, in satul moldovenesc Cainar, unde
I) yezi Op. cit., pag,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

992

tatal sail era preot 1). Dupd cinci ani tatal sAu se transferd in satul Zaim,
iar de aici, dup moartea acestuia, familia trecu, in anul 1906, la Chiindu.
Aici ii fAcu studiile in seminarul duhovnicesc, de uncle trecu apoi in semina-

Preotul Al. Mateevici.

rul teologic, cand incepu primele sale Incercdri de versificare. Absolvind seminarul, intr ca bursier la Academia teologicd din Chiev, unde gsi un mediu
cultural prielnic avand alaturi i alti Moldoveni din Basarabia i de unde triVezi Petre V. Hane. Studii literare.

www.dacoromanica.ro

FIGI1RI CULTURALE

203

mise mai departe colaborarea sa Cuvntului Moldovenesc" din

ChiinAu.

Terminand academia, Al. Mateevici se cAsAtori, se preoti, 1 fu numit profesor

la Seminarul din Chiindu. D-1 I. Buzdugan, poetul Basarabiei, povestete
intr'un articol cum 1-a cunoscut pe Mateevici la redactia CuvAntului Moldovenesc", unde d-1 Pan. Halippa Ii intrulocd spunAndu-le : VA rog sA vA
iubiti ca fratii, ca s le fie drag i la altii". Era in anul 1913. Dar s
vedem ce spune d-1 Buzdugan Ne-am aezat la sfat i depAnAnd una dupA
alta amintirile sale despre vieata din Academia dela Chiev, imi spunea despre
planurlle sale literare, despre o lucrare ce o prepar in chestia inrauririlor reciproce a bisericelor moldoveneti cu cele ruse, i mai cu seamA 11 preocup
rolul jucat de mAreata figura.' a mitropolitului moldovan, Petru MovilA, care a
pus temelia culturii religioase i civile in Chiev, capitala Rusiei de sud, a
Ucrainei de astAzi. Apoi II mai preocupau traducerile pe cari vroia sA le facA
din poetii rui i mai cu seamA din poetul asemAnAtor cu sufletul sAu, Alexei
Tolstoi. lar din Al. Tolstoi mai presus de toate 11 preocupa atunci problema

necesitAtii artei pentru arta" sau a artei cu tendintd" pusA i desvoltat cu

atAta ardoare de cAtre poetul Alexei Tolstoi in renumitul sAu poem loan Damaschin" pe care, mai tftrziu, Mateevici reuete sA-1 traducA atAt de frumos".
In cercul nationalitilor moldoveni dela Chiindu, care canalizau aspiratiunile de eliberare ale Basarabiei, ii petrece Al Mateevici anii, panA dupA liiceputul rAsboiului, cAnd plec pe frontul austriac din Galitia, apoi pe frontul
romnesc, la MdrAeti, de unde, in urmA, imbolnAvindu-se de tifos fu adus
in ChiinAu, unde 1i dddu obtescul sfarit in toamna anului 1917. Nlu
i -a fost deci lAsat sA vadd indeplinirea id ealurilor de desrobire cu care i-a hrni
sufletul tineretii sale inchinate acestor idealuri, alAturi de tovarAii lui de luptA ;
dar zorile eliberArii el le-a presimtit i le-a cAntat. In acela an care avea sd-i
curme firul vietii lui de 29 de ani, depe frontul armatelor romnef, el trimetea lui Halippa, la ChiinAu, consimtirea deplinA tuturor inceputurilor bune"
declarAnd cA se simte gata sA-1 sustie ,,cu toate puterile" 1).
In acela sens ne raporteazA d-1 Pan. Halippa ideile din cuvAntarea lui
A. Mateevici la congresul invatAtorilor din 25-27 Mai 1917 : FArd unire nu
vom putea dobAndf nimic, deci sA avem un gand, o inimA, un ideal.... santem
Moldoveni, fii ai vechei Moldove, ins facem parte din marele trup al romAnismului, i trebue sA ne zicem Romani...
S stati cu mare putere la straja intereselor nationale. SA trAim bine cu
strAinii, dar sA nu trAdAm interesele noastre, cad alt fel vom fi inghititi de cei
mai tari ! SA nu uitAm norodul, tArAnimea, care a suferit atAta pAnd acum !
SA-1 luminAm, s mergem mn in mAnA cu el, cad fr noi el nu poate nimic,
dupd cum nici noi nu putem face nimic Mil el. SA-1 indreptrn pe calea adevArului, cu fapte, iar nu cu vorbe. MAntuirea tranimei e in noi i a noastrA in ea ! " 2)
Vezi citatia la Petre V. Hanen, Op. cit., pag. 51.
Vezi Conferinta, tinutrt de d-I Pan. Halippa la inaugurarea monumentului lui Mateevici in ChiinSu.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

294

Dnpd cum vedem deci, Al. Mateevici, pornind dela descifrarea literelor
latine pe paginile revistei ,,Albina" la care era abonat tatl sdu i care pa-

trundea pand in indeprtatele sate ale Tighinei ca Cainari i Zahn, ajunsese la

cea mai otelitd conctiinta nationala, prin care avea sd intrupeze unul din cele
mai frumoase itnnuri inchitate tardnimii. In indltarea acestei taranimi care nu
i-a pierdut credintele i nddejdea, oricat de adancd a fost bezna trecutului nemilostiv cu ea, vede poetul ferecirea poporului, inviorarea tdrii".
In versurile lui Al. Mateevici se incruciceazd influenta poeziei romanecti
din Regat, pe care a cunoscut-o cu deosebire in vremurile de dupd. 1905, cu influenta literaturii rusecti, pe care a cunoscut-o de timpuriu i din care a i
tradus adese-ori.
Astfel din poetul acordurilor, suspinelor i strigdtelor de desperare, monotone dar sincere, din Nadson, a tradus Mateevici poema Creqtina" 1), din
Alexis Tolstoi traduse de asemeni poemele cari cadreazd cu predilectiile i preocupdrile profesiunii sale teologice ca Pacatoasa" i loan Darnaschin", din

Lermontov Rugaciunea" din Gorki Zina", din Pucchin Poetului", etc.

Dar mai mult de cat In aceste poeme, in care era inlantuit de ordinea
unor idei strine, se simte o culoare locald i felul caracteristic de a fi, de a
gandi, de a simti al lui Al. Mateevici in versurile sale originale ; in acestea el
a izbutit s dea expresiune artistica propriilor sale cugetdri care se revars
intrun torent de imagini originale, ci deci nationale, atunci cand vorbecte despre
Limba noastra"; tot trecutul vijelios al pdtimirilor nedrepte din vieata neamului,
toate aspectele, dela natura grandioasd a muntilor Carpati, pand la intinderea
monotond a stepelor Bugeacului, acoperite cu spice de aur, ci vzduhul instelat
rsfrant in valurile Nistrului, toate sunt rdscolite prin cuvintele inaripate ale
lui Al. Mateevici ; prin aceasta el este cel mai basarabean dintre toti scriitorii,
cdci opera lui, redusd poate numai la cateva poezii originale, ne vorbecte totuci mai mult despre Basarabia de cat a tuturor celorlalti :
Eu cant pe cei, cari ptin'acum
Fara carare, ferret drum,
In noapte rataciti an stat
Nadejdea dar nu qi-au lasat!
*

Cari focul vie(ii nu 1-au stans

In pieptul Thr de fier facut,

i cat de malt pe-ascuns n'au plans,

Tot alte zile-au prevazut,
Pe aceqtia en II cant.
*
$) Vezi

t ef an Ciobanu. Cultura Romneasca in Basarabia, pag. 275.

www.dacoromanica.ro

FIGURI CULTURALE

295

Eu cant cdd vdd cd ele yin

Ace le zile de senin ;

Eu cant dici vad de-acum cd piere

A tdrii vepicd durere ;
Eu cant did vdd ndcazul frant
Aud plugari in zori cantand
Nu doine de amar, de dor,
Inviorarea tall! lor !
$i glasul vielii ascultand,
Venirea zorilor eu cant.
In felul aceasta, in 1917, poezia lui Al. Mateevici pornise navalnicd, cu
accentele ei cele mai originale ca avalaneIe de primvara ; totul era in ea
nou ; form i fond. Era predestinata s patrund, sa inglobeze, sd robeasca
sufletele cele mai ovdelnice.. Din nefericire ins, in acela an, maim mortii
plutea deasupra autorului ei.

www.dacoromanica.ro

CULT ELE
DE

NICOLAE M. ENEA.

Din orice punct de vedere s'ar trata istoria acestd provincii romaneti

a Basarabiei, care nu de mult a apArut sub aceasta denumire, ea nu poate

fi tratatd aparte, intrucat istoria a tot ce se atinge de vieata poporului moldovean-basarabean, nu este decat istoria intregului popor moldovenesc, ca fiind
dintru inceput trup din trupul Moldovei i mAdular din mdduldrile acesteia.
Problema noastrd fiind mArginitA la istoricul cultelor Moldovenilor i a
altor natiuni ce se gasesc actualmente intre Prut i Nistru, Dunarea i Marea
NeagrA, vom cAuta s facem o privire retrospectivd i asupra acelor credinti

religioase, confesate de acele noroade asiatice, cari s'au perindat prin aceste
meleaguri i au adus cu ele zeitAtile lor pentru cari ridicau altare i le aduceau
jertfe, fiecare in legea lor, incepand din intunecata antichitate cu conceptiile cele
mai simple religioase, pan la inalta conceptiune divina a cretinismului, venitd
din Rdsdritul Asiei apropiate" 1).
Cretinizmul a fost prima de strAbunii antici ai poporului roman din
aceasta localitate, iar acetia mo1enindu-1, I-au pAstrat cu sfintenie, dupd cum
i-au pdstrat i moia i graiul, cu toate vijeliile pe care soarta nemiloasd le-a
aruncat asupra lor, spre a-le transforma istoria intr'un adevArat martirolog.
Romanii au luptat veacuri intregi impotriva pAganAtAtii intru apdrarea
moiei, credintei i graiului, facandu-i din aceste elemente scuturi de lupta.
Si n'au putut hoardele pdgane s sfarme, aceste scuturi binecuvantate,
cari multe veacuri fur pavAza nu numai pentru insu neamul rornanesc, ci
chiar pentru intreaga Europa 2).
Ceeace n'au putut face Insa paganii, au facut-o cei de o credinta cu acest
neam i ca ironic in nume de apArAtori ai cretinatatii.
In anul 1812 Rusia pravoslavnicd tarista, sub motiv cA vrea s apere sf.
Cruce a Romaniei impotriva semilunei, rupe jumatate din trupul Moldovei 0 face
ca aceasta sA mai adaoge la istoria sa
i aa destul de tristd
o paginA mult
mai dureroasA decat pand atunci, scrisa cu picAturi de sange, ce curserA un
veac i mai bine din rana sa vie, pand la 1918.
Partea Moldovei dintre Prut i Nistru, careii avea organizatia sa atat politica
cat 0 administrativa bisericeascA, tot una cu a intregei tad romaneti, trece sub sta.I) N. lorga: Istoria Biserirei ronz(,neW, t I, pag. 3.
2) I. Nistor: Istoria Bosartthiei, pag. 7

www.dacoromanica.ro

CULTELE

297

panirea straind i deci dela 1812 pand la 1918 istoria cultelor in aceast provincie
este ruseasca, suferd schimbari mai ales din cauza politicei tariste, care intrebuini
orice mijloace pentru desnationalizarea poporului batina, introducand in aceasta
provincie diferiti coloniti, printre cari erau multi prigoniti pentru conceptiunile
lor religioase i cari au introdus nu putina tulburare sufleteasca in inima panica
i rabdatoare, dar tenace, a Moldovanului cretin.
Zeii i credintele religioase a popoarelor vechi din Basarabia. Dupa,
izvoarele bibliografice ale scriitorilor vechi, cat i din putinele cercetari arheologice i confruntarile istoricilor moderni, se constat in mod precis, cd pa-

Poarta de intrare in curtea bisericii Mazaracki.

Colecfia Comisionii Monumentelor Istorice. Sectia Basarabiel.

manful Basarabiei de astazi este legat de istoria unei sumedenii de noroade,

ce s'au perindat prin stepele lard paduri", dupd expresia lui Herodot, dintre
Istru i Tira dar mai ales este legat de istoria marelui popor al Scifilor; acelor mulgalori de iepe" pomeniti in Iliada sau Gogi ,7i Magogi", dupa cum ii
numesc in cuvantarile lor inflacarate proorocii izrailteni din Bib lief), descriindu-i

ca pe un popor de o cruzime nemaipomenitd.

De i o sumedenie de scriitori antici pomenesc in descrierile lor despre
acest popor, incepand cu Hesiod din v. al VIII a. Chr., apoi Alchei, Simonid,
Eschile, Hecatei, Dion gura de aur, Strabon, Ptolomeu, Tacit 1 altii, totui
informatiunile cele mai pretioase le avem tot dela parintele istoriei, Herodot,
I) Ezechiil cap. 38, 39. Apoc. 20-7.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

298

din a II-a jumatate a veacului al V-lea a. Chr., care consacra Scitilor o intreaga
carte (a 1V-a), din pretioasa sa istorie.
Si cu atat mai interesante sunt aceste informatiuni ale lui Herodot, intrucat
el a vizitat personal aceste localitati mai apropiate de Grecia i anume : .esat ile Tirei ( Nistrului), ale Hipanidului ( Bugului) qi ale Boristhenului (Niprului)" 1).

Scitii venind din Asia, pe langd moravurile lor sdlbatice, au adus cu ei

i credintele lor religioase pagane, care se rezumau intr'o conceptie unica,
adorarea act,ilor si a fenomenelor naturei.
Aceste credinti, cari s'au plamaclit la umbrele Himalaiului i sub cerul frumos
al Indului i al Gangului, erau pline de vigoare 1 de viata. Zeii adorati nu
erau decat icoane ale puterilor naturei 2) :
Suria personifica soarele, ddtator de viata i Agni duhul focului cel sclipitor, euratitor, clatator de caldura, gonitor de fiare salbatice 1 ridicdtor de
mirezme bine mirositoare, din jertfele ce se aduceau spre Varuna zeul cerului ;
Mitraduhul inalt al luminei, ocrotitorul de dincolo de mormant 3).
RudrapArintele vnturilor i alte personificari ale fortelor binefdeatoare
ale naturei.
Mara de aceste zeitti, care se raportau numai la naturd 1 la fenomenele
ei, Scitii mai aveau i zeii lor specifici, pe cari Herodot ii identified cu zeii
greci 4), cum de ex : Papal identificat cu Zevs ; Thamimasada cu Poseidon ;
cu Apollon ; Artimnasa cu Afrodita-Urania ; Tabiti cu Ghestia 1
Oitoslur
Apia cu Gheia.
Ca oameni rzboinici, Scitii aveau un deosebit cult pentru zeul razboiu-

Arrel, caruia i se aduceau jertfe nu numai de animale, ci i de oameni,

cari constau din cate un cap de vrajma prizonier dintr'o sut.
In legaturd cu cultul, Scitii ii aveau 1 ei obiceiurile lor specifice. A
de ex : inmormantarea imparatului lor era cornemorata prin uciderea a 50 din
cele mai nobile i tinere slugi, cum 1 a 50 din cei mai buni cai ai lui. Cadavrele slugilor se aezau calare pe cadavrele cailor, cari erau sprijiniti in picioare in pozitie de campanie i impodobiti frumos, erau ingropati impreuna
lui

cu stapanul mort, pe care trebuiau s-1 intovaraasca 1 sa-1 serveasca pe lumea

cealalta. Ei 1i imbalsamau mortii i faceau praznice intru pomenirea lor 5).

Toate aceste fapte arata in mod precis credinta Scitilor in spiritualitatea

1 nemurirea sufletului, in comunicarea celor ramai in viatd cu cei ce au tre-

cut in impartia mortii, cunl i credinta in invierea celor ce au murit, fa pt ce-i

determinau sa imbalsameze cadavrele celor trecuti din viata, de 1 aceasta imbalsamare nu era aa durabila a la Egipteni.
In privinta altor obiceiuri 1 moravuri in legatura cu cultul, scriitorii vechi
1) Th. Misceneo. Scitia. Dictionarul enciclopedic Broklzaus i Efron, t. 59 pag. 200.
2) Istoria generald, ed. Kaspari, t I, pag. 127.
3)

N. lorga. Istoria Bis. ronidnegi, t. I, pag..3.

4) Th. Miceneo. Scitli. Dictionarul enciclopedie Brokhans gl Efron, t. 55, pag. 205.
5) Ibidem t. 59, p. 205.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

299

ne dau multe i diferite informatiuni multe contradictorii, de ex. : Strabon,

Hippocrat 1 Pliniu spun ca unii dintre Sciti erau antropofagi i ca erau poligami ; Strabon spune chiar ca unii aveau femeile comune. Herodot arat ins
Ca erau monogami.

Aceast confuzie de informatiuni provine din faptul c Scitia era alcatuita

din multe noroade triburi de aceiai origina, dar cu obiceiuri i moravuri

deosebite, aa ca la urma urmei Strabon i Tacit refuza de a mai seri despre

aceasta tara, socotind informatiile despre Sciti ca nite palavre.
Inainte de Sciti i pe timpul lor, prin aceste Orli ale Basarabiei, veneau
vestitii comercianti ai lumei vechi Fenicienii i Grecii, acetia din urmd infiintand chiar colonii, dupa cum spune Herodot, i nu ramane indoiala c aceste
noroade stabilindu-se, in mici insulete, in massa mare a Scitilor, ii adusera

cu ei i pe zeii lor, a c pe pmantul Basarabiei s'au ridicat altare i idolilor Baal, acelui zeu purtator de viata, creatorul fortei naturale ; lui Moloh
simbolul focului i al razbeiului cum i vestitei Astarte zeiif Fenicienilor, ne
mai pomenind de pleiada zeilor greci in frunte cu Zevs zeul Universului ;
Diana zeita pmantului, al carei loc de cinste 11 N in curand Hera; apoi
vestita zeita Minerva, Demetra, Ghesta, Hermes 1 alti zei htonici ca Poseidon,
A donei, Pluton, Haron i altii, creatiuni a celei mai productive i poetice fantazii, provocatde venicul albastru al cerului i al marei vechei Ellade.
Venira apoi Dacii cu Zamolxis, venira Romanii ea originalul lor Janus,
care dispunea de rasboi 1 pace i cu alti zei imprumutati dela greci 1 dela
alte popoare.
Trecura pe aicea i acele popoare germanice cu zeul lor Votan in frunte.
Toti aceti zei i cu alti multi ai tuturor neamurilor, ce au trecut prin
aceste locuri, i-au primblat statuele lor prin stepele Basarabiei,lar cerul ocrotiter al acestei mici portiuni de pamant, a primit rand pe rand fumul ce se
ridica din jertfele ce se aduse pe altarele lor.
Rdspa.ndirea crestinizmului in Basarabia. In valmaala de formatiuni
si disparitii a diferitelor noroade, care-i cautau loca stabil de salaluire, in
vultoarea puhoaelor de neamuri pornite din leagnul comun al omenirei, spre
campiile Europei, dintr'o mica localitate Bethleem,ii ia natere i crete cu, o
repeziciune uimitoare o imparatie care nu cunoate nici granite de tari, nici de
neam, nici de spatiu 1 nici de timp. Aceasta este imparatia venica a Venicului Imparat lisus Christos, iar imparatia Sa este cretinizmul, care se deslantue i cucerete intreaga lume.
Si aceasta sfant lumina a sf. doctrini a Mantuitorului nostril lisus Christos
a ptruns i in Saila cea rece" adica i in partile Basarabiei de astzi,

care se incalzqte cu focul adevratei credinti", dupa cum marturisete prin

v. al IV-lea d. Chr. fericitul leronim.
Sa vedem pe scurt, in ce imprejur6ri s'a cretinat norodul depe atunci care
locuia actuala Basarabie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

300

Fericitul Origen iii exegeza sa spune cd Scitia a fost incredintata pentru

rdspandirea cretinismului Sf. Apostol Andrei cel intaiu chemat, iar Sf. Ippolit
de Partun, pela anul 222 spune in scazania sa, cd Sf. Ap. Andrei a propovdduit Scitilor i Tracilor.
Si ep. de Vinita Macarie, in lucrarea sa : Istoria cretinizmului in Rusia
pand la Sf. Wladimir" bazat pe multe alte mArturii a Sf. Parinti, sustine cd
Sf. Andrei a invdtat pe acei Sciti, cari locuiau in vecindtatea Tracilor, adicd
in Scitia care se intindea dela Dundre spre nord, 1 deci, nu este exclus ca
Sf. Ap. Andrei sd fi aruncat cel dintaiu sdmanta cretinizmului prin aceste pdrti
ale Basarabiei, mai ales in partea de jos, prin coloniile greceti : Olbia i Tiras,

trecand mai departe in spre apus spre Sjtia Mica, adicd pela Tomis i Mesembria, care aveau legdturi comerciale intre ele.
La nord de Dundre 1 peste Carpati, dupd cum tim se gaseatt strdbunii notri Dacii i Getii, ale cdror credinti eshatologice se potriveau cu aceleai ale Scitilor i uor puteau sd primeascd noua doctrind.
Traditia, prin letopisetul Nestor, spune cd Sf. Ap. Andrei a avut prin
aceste locuri succese imediate, intrucat se pomenete Ca Sfantul sculandu-se
de dimineata, zise ucenicilor ce erau cu el : Vedeti voi muntii acetia ?" 4). Ori

existenta ucenicilor" presupune ca Sf. Apostol avea deja un oarecare numdr

de prozeliti printre localnici. Prin urmare nu este exclus faptul ca, in vederea
procedeului obinuit la inceputul inchegArei bisericei cretine, Sf. Ap. Andrei
s fi infiintat chiar o comunitate cretind, adicd o bisericd, cu un staret in frunte,
adicA cu un episcop.

Tertulian in opera sa Liber adersus Iudeos" spune cd la sfaritul veacului al 111-lea in adevAr supuse sunt lui Christos i neamurile Sarmatilor i
ale DaciIor i ale Germanilor"..., natural cd in intalesul cd cretinizmul era cunoscut i cd unele din aceste neamuri erau cretine. La anul 271 in Basarabia
vin Gotii cari fac ca cei mai bogati din locuitorii fostei Dacii acum colonie
romand sd se retragd peste Dundre.
Istoricul bisericesc Ermia Sozomen spune ca atat ei adicd Gotii cat
i neamurile din jurul lor, cari trdiau pe malurile lstrului, Inca inainte de Constantin cel Mare impArtdeau credinta cretind" 2).
Dupa datele Soborului din Nicea se vede cd la acest Sobor ia parte i un
mitropolit got Theophil, numit in actele Soborului Gothixe sine Getarum,
adaus ce aratA cd era vorba de Vizigotia, tocmai de Basarabia de astAzi ; mai
departe se vede, cd existA deja i o eparhie goticd pendinte de catedra din The-

salonia, intrucat mdcar cd a luat parte la Sobor rnitropolitul lor, totu cu aducerea la cunotinta Gotilor a hotdrarilor Soborului se insdrcineazd Alexandru,
episcopul Thesaloniei.
Peste Goti yin Hunii. Fer. leronim din veacul al IV-lea pomenit mai sus1) A. Zasciuk. Materiale pentru geografia si statistica Rusiei. Provincia Basarabiei, p. 370.
I) A. Zasciuk. Materiale pentrn geografia gi statistica Rasta. Provincia Basarabiei, p. 371.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

301

scrie Hunii invatei psaltirea : Scitia cea rece se incAlzete la focul adevratei

credinti ; armatele Getilor cu pdrul ro i ale Dacilor blonzi, duc cu ei pretutindeni temple de campanie" 1)
Dupa moartea vestitului Attila, Basarabia cade sub dominatia fiului acestuia Inahn. Puterea hunilor Incepe s scan i ei stint supui Grecilor, cari se
stdruird sd faspandeascd i printre ei cretinizmul, mai mult din punct de vedere politic, spre a mai micor spiritul lor rdzboinic de mai inainte 2).
Cretinizmul se rdspandete printre Huni, i noi vedem un ir de episcopi
din timpul lor : pe davit Theotim Zeul Romei", cum insi Hunii 11 numeau, care

a luat parte la Sinodul al III-Iea ecumenic ; apoi Alexandra, care ia parte la

Sinodul al IV-lea din Halchedon ; apoi Theotim al II-lea care trimite o epistold
impdratului Leon (454 457); Patern, care a luat parte la alegerea Patriarhului
din Constantinopol
Epiphanie 1 Valentinian episcop al Scitilor" pe la
anul 549.
Pe timpul lui Justinian (529), Basarabia devine calea principala i chiar
stanite vremelnicd a barbarilor din a doua mare imigrare, care se indrepta
asupra imperiului bizantin. Vechea Dacie, deci i Basarabia, cade rand pe rand
sub Gepizi, Longobarzi, Avari, Anti i Bulgari.
Ori, chiar pe vremea lui Attila, multi din indigeni ii cdutard refugiu spre
Carpati, rmanand numai unii din plugari, pe cari insi barbarii ii protejau
din interese economice 3). Acetia sigur i-au pdstrat credinta, i preolii lor pe
cari Bulgarii, cari ocupard partea dintre Nistru i Dundre, ii gsird in Moesia,

Scitia mica-Dobrogea i Dacia, de sigur atarnau din punct de vedere juridic

de episcopii illirici.
Din aceste timpuri tulbure s'au pdstrat 1 pand astzi b'serici subterane
pe malurile Nistrului, cdci i barbarii prigoneau pe cretini, Wand multi mar-

tiri, pomenirea cdrora se face in ziva de 22 lanuarie st. v. Mai ales s'au ilustrat prin aceste prigoniri Bulgarii. Pe vremea cneazului Malomir au curs iroaie de sange cretinesc".
La 863 lui Malomir Ii urmeazd un nepot al s'au Boris, care din motive
politice se boteazd cu numele de Mihail, dupd numele naului sdu Mihail Bulgarochtonul, fiind urmat i de norod pela 867-870.
Pe la sfaritul veacului al IX-lea i inceputul v. al X-lea Basarabia este
ocupat de Maghiari, apoi de Pecenegi, de Polovti i in fine de 'Mari.
Puterea bulgarilor cade, ei se retrag in Panonia, iar cretinii bdtinai
Moldovenii dintre Prut i Nistru, ca i cei de peste Prut, cu toate constrangerile din partea veneticilor, ii pdstrard serviciul divin i ierarhia cretineascd in
toat curatenia lor, i vedem cit intreaga Moldova, de ambele parti ale Prutului,
este toatd cretind.
I) Zasciuk. Materiale pentru geografia i statistica Rusiei, Provincia Basarabiei, pag. 375 si P. Malitzkl.
Manual de istoria bis. rasa'. t. I, pag 4.
2)

Zasciuk. Op. cit. pag. 375.

5) I. Nistor. Istoria Basarabiei, p. 9; Zasciuk Op. cit. p. 375.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

302

Dupa mongoli, imigratiile 1nceteaza. Valea Dunrei se curt de nomazi

prin reintoarcerea Romanilor din muntii Carpa ti pe la locurile lor vechi, pe

cari le parasisera pe timpul navalirilor barbare, contopindu-se din nou cu

Romanii ce ramasesera pe la vetrele lor de pe vane Prutului i a Dunarei,
luandu-i denumirea de Moldova i Valahia, dupd cum se tie, iar domnitorii voevozi, ingrijinclu-se mai departe de organizatia politica i administrativa, atat civila cat i bisericeasca, spre pastrarea i apararea bunurilor materiale i spirituale prin cad acest popor era legat de atatea veacuri de strabuni i de acest pamant.
Din cele de mai sus, se vede c la inceput cretinizmul a patruns in Basarabia prin Greci 1 coloniti romani din Asia mica, in mod latent i panic,
fAr siluire, gratie influenlei covaritoare ce o aveau Grecii prin coloniile lor,
a caror cultura nu era mai prejos de aceea a metropolei lor.
Aceasta doctrin a trecut ins prin prizma sufletului latin al acestui popor,

fapt ce se constata in mod vadit, din denumirile mai a tuturor natiunilor ce

se ating de religia cretina a Romanilor, cu chiar sfanta cruce" in frunte, care
nu este de cat denumire latineasc.
Aceasta in contra unor pared nefundate ca adeca cretinismul ar fi imprumutat de Romani dela alte neamuri vecine, cu o cultural mai noud de cat
a noastra 1).
Formarea, deci, i inchegarea vietii politice a Romanilor din Basarabia, ca
i din intreaga tara romaneasca, se savarete concomitent cu plamadeala i
consolidarea cretinismului, acesta fiind primit de Romani direct dintru inceput
i slujind chiar ca mijloc prin care s'a Intemeiat poporul nostru al Romanilor" 2).
Oda t cu raspandirea cretinismului in tarile romaneti, atat cultul cat i
organizatia bisericeasca nationala s'a intemeiat pe bazele ortodoxismului de
rsarit i chiar dupd desbinarea produsd din sanul intregei Biserici cretine,
Romanii au ramas credincioi tot acelor dogme i traditii ale Bisericei de rasarit,
veacuri multe luptand cu energie prin reprezentantii lor, in contra tuturor incer-

carilor de a fi atraipe-o cale sau pe altaspre biserica desbinata a Apusului.

In cursul tuturor acestor veacuri i pand la anul 1812, biserica din Basarabia

a facut parte integranta din Biserica romana,

i altfel nici nu putea sa fie
atarnand din toate punctele de vedere de Mitropolia Moldovei i deci, intru cat
istoria acestei biserici pana la aceasta data nu este alta de cat istoria intregei
biserici din Moldova, vom trece peste aceasta epoca, insistand ceva mai mult
asupra epozei de 106 ani, dela 1812, cand Basarabia i deci i biserica romand din aceasta parte a Romaniei, prin voia soartei, trece la Ruipand la 1918,
cand dreptatea immanenta reintoarce Basarabia Romaniei, reparandu-se astfel
una' din cele mai mari greeli a diplomatiei europene 1 tergandu-se atat la crimile ce curgeau din ochii obijduitilor Romani, cum i ura ce o nutreau fata de
siluitorul sau, acest popor cu o inima atat de nobild i iertatoare.
I)
11

N. loarga. Istorla Bisericei romeinesti, t. I, p. 6.

Ibidem ; I. Nistor. Istoria Basarabiei,p. 13

www.dacoromanica.ro

CULTELE

303

Biserica basarabean sub stApanirea ruseascg, dela 1812-1918. Pand

in pragul veacului al XIX, dupd complecta ei organizare, biserica romand din
Basarabia atarna, cum am al-Mat mai sus, de Mitropolia Moldovei i aceasta la
randul ei de Patriarhia din Constantinopol, care venic tindea spre o supunere
juridicd complect a acestei biserici, pand chiar i la dreptul de numire a mitropolitilor din oficiul acestei Patriarhii, impotriva traditiei de alegere din partea
credincioilor, dupd cum se obinuise dintru inceput 1).
Ce se intampld insd ?
Intre 1787 i Ianuarie 1792, Principatele romane devin teatrul rdsboiului dintre Turci i Rui. Aceti din urind ocupd Moldova i tot atunci la
1788, moare mitropolitu ldepe atunci aI Moldovei Leon Gheuca, i in locul lui,
Divanul alege pe cunoscutul i marele invatat roman, Gavriil Bdnulescu-Bodoni,
un cleric cu inaltd invdtkurd duhovniceasca, ndscut in oraul Bistrita din
Transilvania" 2) dar originar din Campulungul Bucovinei 3).
Acesta, dupd ce-i fcu stucliile secundare in Ardeal, apoi cele superioare
la Academia theologicd din Chiev, se duse in insula Pathmos, unde se desdvari in limba greacd, aa cd el deveni un adevrat erudit, cu mult spirit de
initiativa, dar i cu multd ambitie.
In 1778, Gavriil se gdsete ca profesor de latind la Iai ; in anul urmator

se augrete la Constantinopol, de unde se reintoarse in tall, fiind numit ca

predicator la mitropolia din Iai in 1781. La anul 1782, Gavriil pleacd in Rusia
uncle i deveni profesor de filosofie la seminarul din Poltava. Aici el stAtu pand
in 1789, cand, Ruii ocupand Moldova, numesc ca mitropolit-locotenent al Moldovei pe un oarecare Ambrosie Serebrenicov, fost arhiepiscop al Ecaterinoslavului i a Chersonului tavric, care venise cu otirile ruseti, iar pe Gavriil II
numes z. ca episcop de Cetatea-Albd 4), episcopie dinnou infiintata de ei.
Rsboiul luand sfarit, chiar in lanuarie 1792, Ambrosie se retrage 1 se
duce la Poltava, unde moare ca arhiepiscop al acestei eparhii.
Ambrosie, recomand ca succesor in calitate de Mitropolit a toatd Moldova" pe Gavriil, ca fost ales de Divan, cu care el era in bune relatiuni i care
nu de mult purta titlul de episcop al Achermanului 5).
Domnitorul depe atunci Constantin Moruzi era impotriva lui Gavriil
i drept aceia, cere Patriarchiei sd-1 inlature i s faca o altd alegere de
mitropolit.

In adevdr, Gavriil a fost inlturat, trimis la Constantinopol, de unde

prin mijlocirea ambasadorului rus trece din nou in Rusia, capdtand scaunul
episcopiei Gotiei 6) (Ecaterinoslav, Cherson i Tavrida), apoi fu numit la No1) N. lorga: Istoria bisericel romne, v. II, p. 190.
2) Ibidem, pag. 194; I. Nistor, Istoria Basarabiei, pag. 246.
3) 1. Nistor, Op. cit., 321
4) Ibidem ; N. lorga, Op. cit., p. 194.
5) N. lorga. 1st. bis. rorn., vol. II, p. 194.
6) N. lorga. 1st. bis. Torn., vol. II, pag. 195.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

304

vocercask i in urma la 1799, mitropolit al Chievului 1 Haliciului de unde, in

anul 1803, se retrase la Dubasari (pe malul slang al Nistrului), ca bolnav, primind a pensie anuald de 3.000 ruble.
La 1806, se incepe un noi rasboi intre Rui i Turci. -raffle romneti din

..

,.....
;..i......,
a

Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni.

nou sunt ocupate de muscali. Intre Romani se gseau i oameni influenti cari
faceau politica ruseasca, In frunte cu Moldovanul Bal i cu Filipescu din Valachia, care intervin cu o petitie pe langa guvernul rus, ca in fruntea Bisericei
romane O. fie adus iarai Gavriil Bodoni.
www.dacoromanica.ro

CULTELE

305

Urmeazd un ukaz imprdtesc, prin care Gavriil este numit Exarh al Moldovei, Valahiei i Basarabiei" cu ordinul ca, de acum inainte, biserica romand
sa atarne de Sinodul rus, iar nu de Patriarhia din Constantinopol.
Gavriil trece in Moldova in luna Mai 1808 i prin mijloace ce-i intunecd
intru cdtva aureola din jurul personalitatii sale, inldturd pe marele patriot Veniamin Costache dela Scaunul mitropoliei Moldovei, iar dupd 2 ani, tot prin
aceleai mijloace 11 inlturd 1 pe Mitr. Dosoftei Filitis din Valachia, i iat c
Gavriil devine atotputernicul dispundtor al bisericei romane, numind in Valachia ca mitropolit pe un grec de origind din insula Mitilena, Ignatie 1), care
nu s'a ilustrat prin nimic deosebit, deck prin infiintarea unui liceu grecesc in
Bucuresti i printr'un jaf ne mai pomenit in averea mitropoliei 2).
Ca organizator, Gavriil nu lasd nimic de dorit : infiinteazd consistorii la
ambele Mitropolii din tart cerceteazd starea morald i materiald a clerului,
indreaptd, poruncete, sfdtuete i cautd s introducd cultura in popor, transformnd coala duhovniceasc infiintat de Veniamin Costache In seminariu.
Terminamdu-se rdsboiul dintre Rui i Turci prin pacea dela 16128 Mai 1812,

cnd Ruii ludncl jumtate din Moldova, se despagubesc pe socoteala acelui

norod, care le-a dat tot ajutorul moral i materiali svdresc prin aceasta
un pdcat pe care nici barbarii timpurilor vechi nu 1-ar fi sdvdrit fata de un
aliat, i pe care multi din Ruii contienti II simteau pe sufletul bor.
Soarta hotrdnd ca aceast jun-Mate de Moldovd s fie subjugatd de strdini,
a trecut cu toate dregdtoriile sale sub Rusia, care impotriva tuturor canoanelor
Sf. biserici ecumenice, supune i biserica din aceastd parte a Moldoveijurisdictiei bisericei ruseti.
Exarhul Gavriil trece i el in aceast parte a Moldovei, pe care Rusii o denumirddupd cum zice d-1 Prof. N. lorga falq si fdrei nici-un rost", de Basarabia 3).
Din acest moment incepe istoria bisericei din Basarabia sub stapnirea
ruseascA.

Gavriil, ca fiind omul de incredere al nouilor stdpdnitori, trece 1 el impreund cu clica lui de Rusi sau politiciani filorui la Chiindu, unde i se lucredinteaza conducerea afacerilor biseri,eti din aceast noud provincie cernd ca s
se formeze o eparhie speciald pentru Romnii de aicea, cu reedinta la Chi-.
sirfau si care sd fie ridicat la treapta de arhiepiscopie, sub numele de Arhiepiscopia Ch4inaului qi Hotinului, intrucat existase o episcopie a Hotinului, iar
el s se intituleze ca Exalt $i Mitropolit" al acestei eparhii, mentinnduli
dreptul de a purt cdmilaucd albd, ca fost mitropolit al Chievului 4).
I) Cronica lui N. Rimniceanu; Erbiceanu, cron. grec., pp. 279-280, 289, 291.
2) N. lorga. 1st. Bis. rom., V. 11, p. 225-226.
3) lbidem, p. 227.
4) Dupd cum se pie in Rusia mitropolitil Petersburgului, ai Moscovei, ai Chievului si a arhiepiscopiet
Novgorodului poartA potcapuri i camllauce albe. Acest semn distinctiv in biserica rusO, dateazA Inca din
veacul al X1V-lea si cel dintdi arhiepiscop care a purtat asemenea camilaucA a fost arhiepiscopul Novgorodului Vasille dela 1330-1352 si il are explicarea in faptul ca chiar pe atunci, cAnd imperiul blzantin incepu SO
decadd si din punctul de vedere religios, Rusia pravoslavnicA a crezut de cuviinta sA-si asume dreptul de inB. 215

20

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

306

Ca vicariu Ii lu pe Dimitrie Su lima, pe care Gavriil II cunotea Inca de

cand el fusese profesor la seminarul din Poltava, avandu-1 pe Su lima ca elev.
Su lima purta titlul de ,,episcop al Benderului (Tighinei) i Achermanului
(Cetatea-Alba)".

La 1813, urmeaza ukazul imparatesc, iscalit la 21 August la Teplitz de

Tarul Alexandru I, prin care se hotarate infiintarea acestei eparhii, cuprinzand cate-o parte din eparhiile : Proilaviei, Huilor, lailor 1 Radautului. Toate
aceste eparhii atarnase de Mitropolia Moldovei, afard de Radauti, care tined
de Bucovina Inca din 1771.
In aceasta parte a _Moldovei, la trecerea ei sub Ruti se gseau 775 bise-

rici, din care numai 40 erau cladite din piatra, 1 din caramida, iar 734 erau
de lemn, de barne sau de valatuci 1).
La aceast eparhie s'au mai adaugat i bisericile dintre Nistru i Bug,
din stepa Oceacovului", care cuprindea oraele: Tiraspol, Elisavetgrad, Ananiev i Odessa, cu judetele lor, cu un numar de 77 de biserici, aa ca eparhia
Chiindului i Hotinului avea cu totul 852 biserici.
Ca Mitropolit al acestei eparhii, Gavriil a desfaurat in adevar o activitate fenomenal : a randuit administratia bisericeascd, infiintand o dicasterie
duhovniceasca i interesandu-se de soarta materiala i cultural a clericilor
i a mirenilor, Infiinteaza cateva coli primare i seminarlil theologic din Chiinau pentru clerici, cum i o coala pentru nobili. La 1814, deschide o tipografie romaneasca 2), In care, pand la 1820 se tiparesc 19.320 de carti relitAetate in biserica de RAsArlt, socotindu-se ca singura apArAtoare l conservatoare a adevAratei credinti crestinesti ortodoxe.
In jurul acestei camilauce s'a creiat urrnAtoarea legenda p4rtea I fiind creiat in Constantin opol, iar
a II-a in Rusia :
Se zice cA Imparatul Constantin-cel-Mare, dorind sA-6i arAte deosebita sa builavotnta fatA de papa
Silvestru, pentru sfintenia acestuia l ca un sernn care sA indice demnitatea lut de cap al bisericei crestine,
se gAndia s8-1 coasA un potcap. Sub impresia acestei griji, Constantin vAzu in ids pe Sf. Ap. Petru 1 Pavel,
cari Ii arAtarA cum sA coasA acest potcap, arAtAndui-i forma si culoarea, pe care cusAudu-1, insusi 1-a pus pe
capul veneratului prelat si se zice, in legenda Ca nedorind sA impArAteascA In acelas loc cu locotiitorul
lui Duinnezen, si-a mutat capitala dela Roma la Constantinopol.
Urmasil lui Silvestru. ultilnd de vieata cuviincioasa s1 nernal respectnd curAtenia acestui potcap, au
trebuit sA-1 trimeatA inapoi la Constantinopol.
Patriarhul de pe atunci Filotei, vAzu in vis un tnr luminos, care nu era decAt papa Stivestru, care-i
poruncl sA trimeatA potcapul in marele Novgorod, zicAnd CA dupA cum s'au luat dela Roma harul, slava si

cinstea, tot asa se va lua harul Duhului Slant si dela cetatea imparateasca, (Constantinopolul) in robla agareanA (turca) si toate cele stinte se vor da dela Dumnezeu, marelui pArnfint rusesca) si acolo si fie purtat
pe capul lui Vasilie arhlepiscopul" si de atunci s'a intdrit potcapul alb pe capul sf-lor arhiepiscopi at Marelui Novgorod".

Se vede clar, de unde Incepe redactia rusA, care se atribue Jul Dlmitrie Tolmaci si c)re a lost condamnatA de Soborul din Moscova din 1667, ca minclnoasA i nedreaptA" scris de D. Tolmaci din vAntul
capului saw' 4)
Oricum ar fi, totusi potcapul alb a rAmas in blserica rusA
liana acum, trectind dela arhiepiscopii
Novgorodulut si la ceilalti mitropoliti al Rusiei, ca semn simbolic al aceleiasi idei de IntAletate, spina mai sus,
1

t. Ciobanu. Biserici yacht din Basarabia, p. 1.

t. Clobanu. Cultura rom. fn Basarabia, pag 41.
3) K. Plotnicov. Istoria rascolului rus, pag. 18.
4) Jdanov. Jurnalul nitnisterului instr. publice, 1891.
I)

2)

www.dacoromanica.ro

CULTELE

307

gioase in romftnete 1). CIddete Mitropolia, palatul mitropolitan i incepe zi-

direa catedralei pe care a terminat-o urmaul ski Su lima, la 1836.

Dupd o activitate in adevAr rodnicA, la 30 Martie 1821, Gavriil moare i
este inmormantat la vechea MAndstire Cdpriana, zidit de cdtre Stefan cel Mare
mAndstire pe care Bodoni o reparase de iznoavd.
Cu tot filotarizmul sau, mitropolitul Gavriil a tiut sd foloseascd cu prisosintd situatia i increderea de care se bucurA In ochii stApAnilor strAini, spre
binele 1 folosul natiunii sale, fiind totdeauna "in fruntea marilor patrioti,
cari luptard pentru dobAndirea autonomiei Basarabiei i pentru pdstrarea i
conservarea caracterului ei moldovenesc 2), caci ori-cum sdngele apd nu se face".
31

"jrr

Reedinta arhiepiscopulul, ridicata de Gavrlil Bnulescu-Bodoni.

Colecfla Comisiunit Monnmentelor Istorice.

,
Sec(la

Basarabiel.

Locul lui este ocupat de vicarul sdu Sulima, la 3 lulie 1821, care pdstorete pand la 4 August 1843 i cu care se incepe epoca arhipdstorilor rui in
aceastd parte a Moldovei.
Dumitru Sulima
in lume DaniiI, s'a ndscut in ta.rguorul NOvaia-VodolAga din guverndmAntul Harcov, in anul 1772. Fiu de protoiereu, Daniil i-a
fdcut studiile incepdtoare intr'un colegiu din Harcov, apoi terminand seminarul
dela Ecaterinoslav, din Pultava, unde era 1 reedinta episcopului de Ecaterinoslav, i unde avu ca profesor pe Gavriil BAnulescu Bodoni 3), fu numit
ca institutor, apoi profesor de retoricd i prefect (sub-director) la seminarul din Slaviansk i, in fine, la 1797 fu hirotonit ca preot in Pultava, unde
I. Nistor. 1st. Basarabiel, pag. 327.
2) Ibidem.
3) t. Ciob4nu, op. cit, pag. 63.
I)

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

303

statu pang la 1806. De-acolo el trecu in or. Nicolaev ca profesor i preot

la biserica de piloti de marina, unde dezvoltand

o activitate deosebit,

atrase atenjia Exarhului .prilor Romneti depe atunci

ce

Daniil Sulima

;541.1*Z44

ramase vdduv,

II

invitd la el,

Gavriil, care, dupd

ca ajutor

in afacerile

"
d

IP
Arhiepiscopul Dimitrie Sulima.

exarhatului. Sulima plecd la lai, unde primi monahizmul cu numele de Dumitru, in mnstirea Golia i fiind propus de Gavriil ca cpiscop de Bender 1
Acherman, vicar al Exarhatului, fu intarit in aceastd demnitate prin Nall decret

www.dacoromanica.ro

CULTELE

809

la 11 Aprilie 1811, demnitate pe care o implini pAnd la moartea binefAcatorului ski Gavriil.
Peste 3 luni dup moartea acestuia la 3 lulie 1821, ep. Dumitru Sulima
fu intarit, prin inalt decret, ca episcop, iar la 11 Julie ca arhiepiscop al eparhiei
Chiinaului i Hotinului, in locul lui Gavriil Bodoni.
In timpul lui Sulima, chiar la 3 Iulie 1821, aceastd eparhie trece in rangul al II-lea.
La 1835, Sulima transformA dicasteria lui Gavriil in Consistoriu bisericesca, cu atributiuni administrative, judecatoreti i de control, in cele bisericeti.
Tot in 1835, aceastd parte a Moldovei se imparte, din punct de vedere
administrativ, in judetele : Hotin, Soroca, Balti, Orhei, Chiinau, Bender (Tighina),
Acherman (Cetatea-Alba) i Cahul, iar in judetul Acherman se mai infiinteaza
gradonaciAlia Izmailului, cum 1 Directiunea coloniilor. Ca urmare a acestei

impartiri administrative, la 1837, in 9 Mai, se retrag bisericile de dincolo de

Nistru, de sub jurisdictia Arhiepiscopiei Chiinaului i Hotinului, ramanAnd nu-

mai cele dintre Prut i Nistru, aA cA dela sine se restrang cadrele acestei
eparhii, care nu mai poart titlul de Mitropolie, ci numai de arhiepiscopie,
taindu se astfel i legatura duhovniceascA ce existA intre Moldovenii transnistrieni i cei de dincoace de Nistru.
Dupa o pstorie de 22 de ani, destul de productiva in cele culturale i de
toleranta fata de Moldoveni, Sulima moare la 4 August, 1843 1 este inmormantat chiar in Catedrala oraplui, care prin ingrijirea lui s'a terminat.
Dupd el urmeazA Irinarh Popov, episcopul de Vologda, la 12 Noemvrie
1843, care pastorete pand la 1858.
In timpul pastoriei lui Irinarh, ridicat la treapta de arhiepiscop la 14
Aprilie 1845, eparhia Chiindului i Hotinului suferA iara o schimbare i
anume : in urma rasboiului din Crimea, dintre Rui i coalitia europeand, se

tratatul de pace dela Paris la 18 Martie 1856, prin care se prevede

restituirea partei de jos a acestei provincii catre Moldova i deci se reintorc

inchee

acesteia 104 biserici cu o populatie de 127.892 suflete, de ambele sexe, dupa

cum se vede dintr'un memoriu al generalul Sebeco 1).
Aceasta parte de sud, restituit Moldovei, a trecut, din punct de vedere
bisericesc, iarai sub jurisdictia mitropoliei de Iasi, sub administratia locald a
unui Consistoriu in fruntea caruia era Teoctist Scriban.
La 17 Martie 1858, arhiepiscopul Irinarh se retrage la manastirea sa iubitA
Harjauca, spre odihna, unde sta pAnd la 17 Martie 1859, cand este numit ca
arhiepiscop al Camenetz-Podoliei, iar la 20 Decemvrie 1863 este numit arhiepiscop al Reazanului.
Dupa Irinarh, scaunul arhiepiscopiei Chiindului i Hotinului fu ocupat de
episcopul Oremburgului, din oraul Ufa Antonie ocotov, care pastorete
1)

Buletinul eparhiei Chiinaului i Hotinului din 18,43, No. 15.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

310

timp de 13 ani, pand la 1871, cand la 13 Martie moare i este inmormantat

ca i Su lima, In catedrala ormului Chiindu.
Acest ierarh s'a evidentiat prin organizatiunea aciministrativd bisericeascA,
lucrand cu 3 biurouri colegiale : Consistorul duhovnicesc, o curateld duhovniceased i Directiunea Seminarului in care intra i Scoala Spirituald (Seminarul inferior) infiintatd in anul 1823.
Bisericile le repartizeazd pe cercuri, fiecare cerc cuprinzand 25 35 biserici, avand in frunte cate un preot, blagocin de cerc, cdruia ii sunt supui
numai preotii de mir.
Astfel de blagocinii, care existd i pand astAzi, s'au infiintat pe judete i
anume: in Chiindu-4; in Orhei 5; in Bender-3 ; in Hotin-4; in Iai (BAlti) 4;
in Soroca 4 i in Acherman 3. Afard de aceste a mai infiintat 1 blagocinii
de ora : in Orhei-1 ; in Balti 1 ; in Hotin-1 i in Sculeni 1. Total 31 de
blagocinii.
Insdi bisericile, cari erau in numdr de 843, din cari 318 de piatrA, iar 525
de lemn sau de pArnant (vAldtuci) le-a impArtit in 3 categorii :

a) biserici cu un cliros la 57 de familii ;

b) biserici cu doi cliroi, pentru 150 de familii ;
c) biserici cu trei cliroi, in numdr de 46, erau socotite cele dela ora i
ordele, cu mai multi preoti, cu diaconi i cu personalul bisericesc complect.
Pentru mandstiri a infiintat deasemenea astfel de blagocinii mnstireti,
sub administrarea cdrora se gsete clerul monachal, cum i staretii i staretele de mandstiri.
Blagocinii de mandstiri a infiintat in 3 judete : in Chiindu 1 ; in Orhei-1

i in Soroca-1.
Pe vremea lui Antonie se gseau in Basarabia 18 mandstiri i anume : in
jud. Chiindu-4 de bArbati i 1 de femei ; in jud. Orhei 7 de barbati 1 3 de
femei i in jud. Soroca-3 de femei.
In timpul pdstoriei lui Antonie la 1859, s'a infiintat mAndstirea NoulNeamt, flied a Lavrei Neamtului din Moldova.
Tot in timpul lui Antonie, la 1864, se infiinteaza in Romania, Episcopia
Dundrei de Jos" cu reedinta la Ismail, Cahulul trecand la episcopia de Hui.
Din punct de vedere al tolerantei limbei nationale a Moldovenilor, Antonie
este acela care incepe opera de rusificare a Moldovenilor prin cuvantul bisericii. N'a avut 1nsd nici timpul i nici posibilitatea sd-i desfdoare activitatea
sa mai pe larg, intrucat se fovea pe deoparte de popor, care nu intelegea de
loc limba strdind rusd 1 pe de altd parte de insdi preotii, majoritatea cdrora
Inca nu-i a similase aceastd limbd, cu atat mai multlimba slavond.
Urmaul sdu Pavel Lebedev, episcopul de Ladoga, vicar al Petersburgului,
care vine la Chiindu pe ziva de 23 lunie 1871, ca episcop al Chiindului i
Hotinului, incepe o campanie grozavd impotriva Moldovenilor, alungand dela
vetrele lor pdrinteti, pe preoti, pe profesori i pe tali acei ce-i manifestau

www.dacoromanica.ro

CULTELE

311

sentimentele lor nationale, destituindu-i din servicii, sau trimitandu-i prin

adancul Rusiei.

Limba romaneasca a fost scoas cu totul din coli, din serviciul divin,
iar unele din cartile de slujba In limba romana au lost stranse la arhiepiscopie
i, dupa cum afirma unii ca Durnovo 4), Ii s'ar fi dat foc 2), ap ca srmanul
norod, fu despuiat de ceeace avea mai sfantdreptul de a asculta sf. slujba i de
a se ruga la sf. biserica in limba sa inteleas; in cele din urma el nu mai venea la
aceasta biserica, ci se ruga acas.
Pdstorii insa Ii mangaiau pe credincioi, fi indemnau la rabdare i cu toata
rigoarea ce li se impunea ca s slujasca numai in slavonete, aceti singuri parinti sufleteti ai norodului obijduit, faceau slujbele pe acas, ca botezuri, diferite
sfintiri i molifte, tot in moldovenete.

Atunci.tipografia moldoveneasc a lui Bodoni a fost distrusa ca s nu se

mai tipareasca nimic in limba norodului de batina.
Imprejurarile ins s'au schimbat i la 1882, lulie In 16, Pavel fu mutat
ca Exarh al Gruziei (Georgiei), arhiepiscop al Cartaliniei i Cahetiei", iar peste
5 ani este numit ca arhiepiscop al Kazanului, unde pstori inca 5 ani pand la
23 Aprilie 1892, and moare i este inmormantat in catedrala acelui ora.
Ravna acestui pastor de a cla loviturd de moarte acestui norod panic,
rabdator i loaial, care 1 aa era obijduit din cale afara de soarta, nu-ti produce de cat un sentiment de compatimire, intrucat se vede .ca dei pastor
sufletesc, dar sufletele ce i-au fost incredintate nu le-a cunoscut i nu le-a
inteles, dupa cum nu i-a inteles nici rostut misiunei sale.
Tot pe vremea lui Pavel, la 1878, in urma rasboiului dintre Turci i Rui,

partea de Sud a Basarabiei, trece iarai Ia Rusia. dupa tratatul din Berlin,
aa c Ismailulreedinta eparhiei Dundrei de Jostrece iarai sub jurisdictia
Arhiepiscopici Chiinului i Hotinului, iar scaunul acestei eparhii trece la Galati.
In timpul lui Pavel, s'au constituit aa numitele Congrese eparhiale ale clerului

din Basarabia"cel intai avand loc la 1 lanuarie 1872. Acestea au jucat un rol
mare in gospodaria Bisericii basarabene.
Activitatea politica a lui Pavel in Basarabia pusese pe ganduri chiar
autoritatile superioare ruseti. Spiritele intre Moldoveni se agitaserd aa de tare,
incat vedem ca. Sinodul numete in Basarabia pe arhiepiscopul Kazanului
Setghie Lapidevschi, care vine la Chiinau in ziva de 21 August 1882, i
ca om 1 pastor adevarat se staruete sA dreaga ceeace stricase predecesorul Wt.
In adevdr, Serghie nu prigonete pe batinai, ci cauta sA dezvolte cultura
religios-morala in popor, nu prin salnicie, ci prin coala i tipdrituri. El infiinteaza i inmultete colile clericale, aa numit tercovno-prihodschia", adica
parohiale, aa ca la 1891 erau deja 218 coli cu 6673 baeti i 794 fete. Res1)1. Nistor. Istoria Basarabiet, p. 332.

!2) Vasile Pocitan Biserica romdneasck din Basarabia" pag. 24

www.dacoromanica.ro

B ASARABIA

312

tabilete tipografia moldoveneascd la manastirea Noului Neamt" din Chitcani,

jud. Tighina, dupd staruintele arhimandritului letopisetAndronic Popovici, staretul acestei manstiri, mare iubitor de carte, tipografie, care 'Mg n'a functionat.
Dupd nota ani de pdstorie, Serghie este inaintat ca arhiepiscop al Chersonului i Odessei la 12 lanuarie 1891, iar la 1893, Aug. in 9 este ridicat la
treapta de Mitropolit al Moscovei, In care demnitate i repauseaza la 11
Fevruarie 1898.

Dupa Serghie urmeaza Isaachie Polojenschi, care pastori aproape 2 ani de

zile, dela lanuarie in 2 zile 1891 pand la 21 Noemvrie 1892, cand este mutat
ca episcop al Astrahanului, unde nici nu pled, fiind bolnav. El rdmase in Basarabia ca superior al manastirei Harbovt, iar la 1893, Sept. in 17 este mutat

&,,r,

Casa Eparhiala.

tot ca superior la mandstirea Adormirei" din or. Tihvin, eparhia Novgorodului, unde i muri la 11 Mai 1894.
Acest pastor n'a avut timpul sd se manifeste prin vre-o activitate deosebilk decat numai conducand ad-tia eparhiala aa cum a gsit-o.
Dupd el urmeaza fostul profesor la Seminarul din Chiindu, Inca pe vremea
lui Irinarh, 1 secretar particular a lui Alex. Scarlat Sturza Neofit Neveldcicov,

care Ora atunci se gasea ca episcop de Turchestan.

La 21 Noemvrie 1892 este numit arhiepiscop al Chiindului 1 Hotinului",
unde pastorete pana la 26 Ian. 1898, cand, din cauza batranetei, trece i el la

pocoi" la lzmail, unde sta pana la 9 Martie

1910,

cand moare in varsta de

88 de ani.
Chiar pe ziva retragerei lui Neofit 26 lanuarie 1898 este numit ca episcop al Chiindului i Hotinului" vicarul Mitropoliei Chievului, episcopul de

www.dacoromanica.ro

CULTEL E

Cihirin

313

Jacob Pialnitchl, care pdstoreste in Basarabia pand la 1904, ca adevrat

pastor al turmei ce i se incredintase.

Episcopul lacob este acela care, in mod hotrit a aruncat o scanteie de
lumina in intunerecul in care zacea poporul moldovan.
Mai intaiu el infiinteaza, la 28 Decemvrie 1899, Societatea misionard Fed' -

timea Nasterei lui Hristos din Basarabia" cu scopul de a rdspandi lumina religios-morald in popor si de a lupta impotriva sectelor religioase care isi luase
un avant destul de mare.
Intelegand c aceasta societate nu-i va putea ajunge scopul WA o literaturd mdcar cat de simpld, in limba romaneasca, arhiepiscopul lacob face
in 1900 un referat cdtre Sf. Sinod al Rusiei, prin care cere dezlegare sd se
tipareascd in limba romand, cu litere chirilice, carticele, brosuri si foi volante
cu continut religios moral, motivandu-si interventia prin cuvintele cd. : in
cele mai multe din satele Basarabiei, populatiunea ortodoxti se compune, (n majoritate, din Moldoveni 4.i adese ori chiar numai din Moldoveni, cari cunosc numai
limba moldoveneascli V nu infeleg de loc limba slava* bisericeascd qi nici pe cea
ruseascd, clziar in forma ei vorbitoare".
Literatura didacticd morald ori religioasd, ce existd in limba ruseascd, sub
forma' de carticele, brosuri, foi, etc., e cu desdvdrVre inaccesibild acestei populatiuni. Od 1 Moldovenii sunt setosi de invdtaminte morale si religioase, de povete crestinesti i mangaere prin citirea sau ascultarea cuvantului tipdrit.
Necesitatea unei literaturi, care fiind scrisd in limba moldoveneasca, ar
potoli acea std. sete a moldovenilor, este foarte simtitd" 1).

Dupd indeplinirea formelor cuvenite, Jacob capatd aprobare si se dd voe

natural sub cenzurd s se facd tiparituri in moldovenete.
Acest nobil gest al arhiep. lacob trdete 1 acuma in amintirea vie 1 plind
de recunostintd a Moldovenilor, pentru care el a fost un adevdrat pastor.
Succesorul sdu Vladimir Sinchievici, fu desdvaritorul operei lui Iacob.
Venind in Basarabia, Vladimir, care fusese misionar, ii intelese bine rostul sdu de adevrat apostol si vazand - dupd cum zicea el intunericul i
umbra netiintei" 2) in care zaceau Moldovenii, pentru a-i ajuta, ca un adevdrat
apostol insuflat de duhul sfant, invatd cat putu limba acestui popor, pentru a
putea grdi i a se intelege cu el si introduse predarea limbei moldovenesti i
in Seminar, platind chiar singur pe profesor.
Pentru tipdrituri in moldovenete, el clAdu dezlegare cererei congresului
preotesc eparhial de a avea tipografie moldoveneascd 1 scrise pe referatul
acestuia urmdtoarea rezolutie : dorin(a clerului de ali avea tipografia sa este qi
dorin(a mea ; voiu fi din tot sufletul bucuros, cdnd mi se va implini aceastd
dorinid . .. volts avea grija ca tipografia sei se deschidd in cel mai scurt timp" 3).
1) Econ. V. Pocitan. Bis. rarndneaself din Basarabia", p 28. 1. Nistor, 1st. Bas., p. 336.
2) Ibidem, pag. 29.
P) Econ. V. Pocitan: Op. cit. pag.30.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

314

La 26 Octomvrie 1905, Vladimir inaugureazd personal redeschiderea

tipografiei eparhiale moldovenesti, care fusese inchisd de Pavel si ureazd rAspandirea cat mai repede in popor a cartilor, ce se vor tipAri in aceastd tipo-grafie, doar s'a mai rasipi intunerecul cel mare, in care zac Moldovenii".
Pe langd aceasta, arhiepiscopul Vladimir rdspunde la dorinta clerului de a
avea o revistd bisericeascd in moldoveneste, prin rezolutia : impArtsesc pe
deplin clod* preotimei de a aved o revistd in limba moldoveneascd", jertfind
chiar bani in acest scop i intervenind, la 24 Octomvrie 1907, pe langd Sf. Sinod,
pentru deslegare.
Primind ucazul imprdtesc cu deslegarea pentru scoaterea revistei : Lumincltorul", el, aducand la cunostinta societAtii FrAtimea" aceastd bucurie, pune
rezolutia : Chem blagoslovenia lui Dumnezeu asupra sfatului Fratimei Na#erei
lui Hristos i doresc din suflet ca s blagosloveasca Domnul, cu roade bune, ostenelile acelora cari iau Myna de a se osteni in lucrul lumindrii turmei noastre.
Lumina lui Hristos sei lumineze pe toti" 1).

La 25 lanuarie 1908, apare primul numAr al acestei reviste, in care se

aduc sincere laude lui Vladimir, pentru interesul ce purta spre luminarea
norodului moldovan.

Politica taristd insA nu vroi sa inteleagd acest suflet mare si la 16 Sept.

1908 Vladimir este mutat la Rostov pe Don, iar catedra eparhiei Chisindului si
Hotinulul se dd pe maim unui alt Pavel Lebedev lui Serafim Ciciogov, care,
nu putu s se ridice peste acele patimi omenesti, care pun stavild in calea
spre idealul crestinesc.
Convins de cdtre pdrinlele loan de Kronstadt, se las de militrie i se face
preot, apoi murindu-i sotia la 1898, Leonid Ciziagov se calugarete, schimbandu-si numele in Serafim si trecand uor prin treptele ierarchice la. 1905 este
hirotonit arhiereu si numit episcop de Suhum, apoi la 1906 este mutat la Oriol,
iar la 1908 este numit episcop al ChisinAului si Hotinului, unde este ridicat la
treapta de arhiepiscop, la 16 Mai 1912.
Venind in Basarabia, pe care o cunostea Inca din timpul pAstoriei lui Pavel,
pe vremea campaniei din 1877, cancl fusese pe aici ca ofiter, acum ca arhiereu,
incepu si el o campanie nu mai putin aprigd decat a lui Pavel, impotriva a tot
ce era moldovenesc : surghiuneste i el pe preoti, pe profesori si pe alti clregdtori moldoveni, trirnitandu-i cu serviciul prin locurile cele mai indepartate din
Rusia. Pune bete in roata tipografiei moldovenesti, sub pretext cd se tipAresc
carti in romaneste, iar nu in moldoveneste (sic) si o opreste ; Lumindtorul" Iancezeste, cdci colaboratorii ori sunt alungati ori terorizati de Serafim si nu mai
indrdznesc s se manifesteze in luminarea poporului, dupd cum incepuse pe timpul
lui Vladimir. Multi chiar dintre preotii moldoveni curati, vAzand prigoana aceasta,
de fried, pentru a fi pe placul chiriarhului, cAutau sd se ardte patrioti rui, in9 Econ. V. Pocitan: Bis. rom. din Basarabin", pag. 30.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

315

scriindu-se in societatea aa numit a adevaratilor rui", care in limbajul curent

se numea a ciornosotenilor" (bandd neagrA), cu nite principii nationale mai
stramte deck ovinizmul maghiar.
Toatd lumea culla' din Rusia avea oroare de aceastd bandA, care a i fost
una din cauzele principale ale acestui reviriment social, din marea Rusie, la
care asistAm in timpul de fata
Cu toate acestea, samanta aruncatd de Jacob i Vladimir, prinsese rAddcini
i vedem cd in sdnul Moldovenilor se desfAoard un fenomen nemai pomenit
intre ei care a deschis ochii celor in drept, Ca' nu mai poate ddinui in Basarabia
acea luptd impotriva limbei nationale a poporului de batinA.
Acest fenomen negativ a dat natere sectei Inochentienilor., despre care
vom vorbi mai departe i care a dat natere in primul loc de prigoana limbei
tro

;111,2tli.rt

,-

"-:.,"

,4]
,

''.

r,

cc. ...17.

,f,

.,,.

.......
' ''',..a i.

'

-a

,,-,,

'

,i,

. 9.12.., 4 .,

',.
..

r1

. ..

....
.

t-',, At:V ,1-';',

..

..:*

Jo-

.
.

tr.

t.

.,

;......,L-

'.

Mahalaua din jurul bisericii Mazarachi.

Colectla Cornisiunii Monumentelor Istorice. Sectla Basarabiel.

moldoveneti, fapt ce a atras dupd sine cauza a doua a acestei micdri

lipsa

totala de admired.

Tot din cauza acestui politienizm bisericesc, practicat de unii din chiriarhii rui din Basarabia, incepurd a se inmulti diferiti sectanti, mai ales Stunditii
i Baptitii, in sudul acestei provincii.
Serafim a inteles primejdia dar n'a inteles sd procedeze ca un pastor
sufletesc, ci militarete intarinduli fortele : el aped Inca un vicariu al Ismailului, pe langa cel care exista al Achermanului, iar in contra lui Inochentie,
Moldovanul din Balta, a intervenit i a adus o companie de cazaci, cari 1-au

ridicat deacolo, producand prin aceasta o micare i o tulburare in norod,

in care au cazut o multime de Wain moldoveni, iar mai in numb, cAnd Inochentie
a fost surghiunit la mandstirea Murom din guvernAmAntul de Nord - Olonetz,
nenorocitii de Moldoveni ii vindeau tot ce aveau, i cete de familii intregi, pewww.dacoromanica.ro

BASARABIA

316

regrinau spre acel parintek care le predica in graiul lor 1 multi din ei au
pierit pe drumuri in cautarea nvenicului adevdra.
Amintirea pastoriei lui Serafim este Inca foarte proaspdta intre basarabenii moldoveni i nu greim daca-1 punem in rand cu Pavel Lebedev, in ce
privete ravna spre inabuirea sentimentelor i a graiului norodului de batindmoldovan.

Laudele ce s'au adus 1 s'ar aduce de unia acestor doi, -- nu pastori, ci

apasatori sufleteti
nu vor putea contrabalansa blestemele norodului moldovan, care a sinttit kat de greu pumnul tiraniei in timpul pastoriei acestor

doi distrugatori a tot ce era moldovenesc.

In ziva de 11 Aprilie 1914, arhiepiscopul Serafun ii ia rdmas bun dela
pastoritii sai, cricl, folosindu-se de cuvantarea ocazional, se staruete sa se
dezvinovateasca de cele ce singur tia cd Meuse in Basarabia, asemanandu-se cu

Sf. loan gur de aur, c adica i el va fi clevetit" prin minciund, cum a lost
i Sf. loan
Si a plecat Serafim din Basarabia cu porecla data de noroi antichrist, cum
II numeau mai alts inochentienii.
La 22 Martie 1914, este numit, prin ucaz imparatesc, iar la 21 lunie aceluiai
an, sosete la Chiinau ca arhiepiscop al Chiindului i Hotinului Platon Rojdestvenschi, mutat aicea dela arhiepiscopia Aleutei din America de Nord.
Porfirie Rojdestvenschi s'a nascut la 1866 in guvernamantul Kursc, unde

a terminat seminarul, s'a facut preot, iar vaduvind, intr in Academia teologicd din Chiev, unde ca student, se calugarete in anul 1894, cu numele de
Platon.

Terminand cursurile, Platon rmne pe langa Academie ca profesor i

inspector, apoi rector, cand la 3 lunie 1902 este hirotonit ca episcop al Cihirinului, vicar al Mitropoliei Chievului.

Ca rector al academiei n'a lasat deck cele mai frurnoase amintiri in memoria fotilor sai studenti, intre care a fost i cel ce scrie aceste randuri. De
o blandete adevkat parinteascd, de un tact 1 de o delicatetd WA seaman.
La 20 Fevruarie 1907, Platon este ales deputat in prima Duma ruseasca,
iar la 3 lunie acela an, cand Duma fiind dizolvata din cauza liberalizmului ce o
caracteriza, majoritatea deputalilor infundara pucariile, Platon fu trimis ca
arhiepiscop in America de Nord. Venind in Basarabia, Platon cu tot timpul
scurt cat a stat aicea, un an i jumatate, prin spiritul bland 1 prin modul de
a trat pe clerici 1 pe pastoritii sai Moldoveni, n'a fdcut de cat sa mai aline
ranile sufleteti, cauzate acestui cler i norod de loviturile grosolane ale predecesorului sau Serafim.

Si de bund seamd, Platon a constatat i a inteles superioritatea norodului moldovan basarabean, al crui spirit de larghetd i de jertfa de sine, cu
atata sinceritate i entuziazm, le recomanda ca exemplu poporului din Georgia,
unde a fost mutat la 5 Decemvrie 1915.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

317

La 21 Decemvrie 1915, Pr. S. Platon pleacd deci in Transcaucazia in

calitate de arhiepiscop al Cartaliniei i Cahetiei exarh al Gruziei (Georgiei),
iar in locul sau este numit P. S. episcop al Holmului i Liiblinului Anastasie
Gribanovschi.

Fiu de preot, Alexandru Alexeevici Gribanovschi s'a ndscut la anul 1872

in guvernArnantul i eparhia de Tambov. Terminand cu succes seminarul din
Tambov la 1893, tot in acela an intrd la Academia theologicd din Moscova,
pe care o termind la 1897 cu titlul de candidat (diplomat) in teologie, iar
la 1898, Aprilie in 18, primete schima monahald, in

mandstirea de barbati a Sf.

icoane de Kazan. din Tambov, sub numele de Anasta sie.

In acelai an, la 13 August,

Anastasie este numit ca subinspector la Academia din
Moscova

peste

sdptdmand este numit ca profesor de omiletica la Seminarul din Mohilev, el ref uzd
aceastd catedrd, rdmanand mai

-0
.(1.

departe ca sub-inspector al
Academiei.

La 1909, August in 21, este

inaintat ca al III-lea vicar,

iar la 1914, Mai in: 2

al

II-lea vicar i tot in aceia

lung, la 14,

este numit ca

episcop de scaun al eparhiei

HOlmului i Liiblinului.

Dupd un an i jumdtate de
pstorie in aceastd eparhie,

'L

?'yT

Pr. S. Anastasie este numit

ca arhiepiscop al eparhiei Chiindului i Hotinului, in tim-

Un monument funerar de IAnga blserica Sf. Me.

Colecya Comisiunii Monumentelor Istorice. Secya Basarabiel.

puri pline de cele mai vajnice evenimente politice, el insui devenind prin
aceasta o persoand istoricd in vieata bisericeascd a poporului roman, intru cat el
este acela care a incheiat irul de arhipstori rui din aceasta eparhie a
Basarabiei.

La 6 Mai 1916, P. S. Anastasie este ridicat la rangul de arhiepiscop.

Politica pe care a dus-o P. S. Anastasie In vieata bisericeascd basarabeand din aceste timpuri, dupd cum vom vedea mai jos, a fost cu tendinte de
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

318

a infiltr in sufletul clericilor convingerea cd netinand seamd de marele eveniment ce avuse loc intre timp, unirea Basarabiei cu Romania, biserica basarabeand totus trebue sa continue a fi incadratA in jurisdictia Bisericei ruse, politica ce era sustinutd si de cativa preoti chiar moldoveni.
Totui, dupd cateva frdmanturi, geniul neamului moldovenesc a invins i
P. S. Anastasie ,de bund voe, a pdrasit aceasta eparhie in luna Mai 1918, iar
in locul vacant, P. S. Sinod al Rotnaniei, care intra in drepturile SAle, numete
pe P. S. Nicodem Munteanuepiscopul de Huica loctiitor, pand la alegerea
unui titular, in fruntea acestei eparhii.
Aceste momente atat de istorice in vieata bisericei basarabene, ne vom incercd a le redd deasemeni cat se poate mai scurt :
Ca urmare imediatd a revolutiei ruseti din 1917, tot in acel an, la 15 Aug,
se deschide la Moscova soborul bisericesc a toata Rusia, ca realizare a visului.
pe care de 200 de ani si mai bine, adicd dela moartea ultimului Patriarh al
RusieiAdrian la 1700, nutreau cei mai buni fii ai Rusiei pravoslavnice ;
sobor, care isi are inceputul in inceputul revolutiei prealabile din 1905 i pus
in practicd dupd izbucnirea marei revolutii din 1917.
Acest sobor a luat fiinta pe principiul libertatii i democratizArii bisericii.
Clerul moldovenesc din Basarabia se folosete de moment i, in mod hotdrit, face eqirea mere cu Sf. Potir, plin de acele neprihAnite jertfe, pe care el
le-a adus pe altarul national o sutd si mai bine de ani, i in mod deschis, in
fata i spre cunostinta tuturor noroadelor, face pomenirea i ridich glasul cu cerinta acelor drepturi, pe care acuma dreptatea immanenta le scotea din urna f atalitAtii, intorcandu-le norodului moldoven:sc, spre rdscumpdrarea acelor obij
duiri ce i se Meuse sub jugul tiraniei strAine.
Intre 19 25 Aprilie 1917, clerul basaraben se convoacd in Congres extraordinar, care hotArAte, in mod precis cerintele sale si anume : sit' se recunoasca" dreptul de autonomie a bisericei din Basarabia, in baza direia sci se
il

lnfiinteze o mitropolie romemeasca basarabearra, ca Chiriarch qi episcopi ale* de

ccitre congresele eparhiale ale acestei eparh(i, din sanul qi rndurile Moldovenilor
basarabeni; graiul slujbelor i in coli sd fie cel moldovenesc 1).

Avand in vedere Ca Rusia acuma nu mai era decht un vulcan in eruptiune, explodand tot acel material furnegancl, care de atata vreme se ingrAmddise
atat in suflet norodului rus, cat si mai mult in sufletele noroadelor strAine
apAsate ; in aceastd valtoare de miscdri sociale, ce aveau loc in acest timp
in Rusia, erd greu ca cererile drepte ale Clerului basarabean sd capete o
sanctiune legala si canonicd din partea acelora, care tot nadajduiau c aceasta

miscare este o fantomd.

Delegatul insdrcinat cu transmiterea acestor cerinti, atat de bine motivate,
Ober-Procurorului P. S. Sinod, se intoarce cu rdspunsul c norganizarea autoProt. S. Bejanu. O pagind din istoria b:scricei ortodoxe basarabene". Luminatorul" luale, pag
13

14. Autonomia Basarabiel" 3-12.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

319

nomd a bisericei basarabene, s'ar realiza mai cu succes, in cazul cand s'ar introduce mai tit& autonomia proiectatd a Basarabiei in raportul civil", iar relativ la
chestia catedrei mitropolitane in Basarabia, cum i la reorganizarea administratiei
bisericeti locale, ,,va depinde de reconstruc(ia circumscriptiilor bisericqti, cari vor
fi efectuate la soborul bisericesc". I)
Dupd cum insui delegatul se plange, rdspunsul Ober-Procurorului a fost
de mantuiald, ca sa scape de aceste .chestiuni supdreitoare" 2) intrucat el nu
credea Inca in posibilitatea unei autonomii civile a Basarabiei i nici in sobor.
In August, dela 3 26, acela an, se convoacd congresul eparhial ordinar,
care primete aceleai postulate din Aprilie, dar, sub presiunea imprejurdrilor,
se sldbeste o mica coard qi congresul pripindu-se, voteazd incredere arhiepiscopului Anastasie, care nu intrunea conditiunile principiale puse de congresul
anterior. 3)

Acest gest, ori cat ar fi de aprat i de motivat, n'avea rost, intru cat
atunci nu exista. Inca hotdrirea Soborului din Moscova, relativ la alegerea episcopilor, i nici catedra Arhiepiscopiei Chisindului 1 Hotinului nu era vacant.
Ori, acest fapt nu adduga nimic la calitatile i la vrednicia ludat de

unii, a P. S. Anastasie, dar este lucru evident, cd se pdsi prea usor peste un
principiu aiat de inalt, pentru care acela cler basarabean moldovan luptase cu
atata ravnd i cerbicie. Imprejurdrile insd contribuird la indreptarea acestui fapt:
La 12 Decemvrie 1917, Basarabia se declard Republica Moldoveneasca federativd, iar la 24 Ianuarie 1918 se declard independenta, fa pt ce avu ca urmare
in trebile bisericeti, cd peste 2 zile, la 26 lanuarie, P. S. Anastasie incearcd
sa formeze o comisiune de pregatire pentru convocarea unui Sobor local bisericesc al republicei moldovenqti, spre a viza la o noud organizare a vietii politice bisericesti, in vederea independentei politice a republicei.
Aceast comisie a inceput s lucreze la 18 Fevruarie 1918, dar evenimentele precipitanclu-se cu o iuteala vertiginoasd, Republica moldoveneascd independentd, la 27 Martie 1918, se alipete la trupul dela care a fost ruptd la
Romania. Pentru biserica basarabeand, P. S. Anastasie sugereazd o alt
chestiune, cea precedentd cu Soborul rmanand stispendatd in vAzduh.

Chestiunea noug, pe care o inventd P. S. Anastasie si care apdru la orizontul bisericii basarabene era rapoitul ei fata de Biserica roma* in situatia
creiat in urma alipirei politice, punandu se acuma Bisericei romane intrebarea
mare, care fusese pusd cu cateva luni in urmd Bisericei ruse si anume : chestiunea autonomiei bisericesti basarabene, legand cu aceast chestiune i
o altd problemd ca adicd i Biserica basarabeand sd-i spund cuvantul
sdu relativ la alipirea ca Biserica roma* intru cat ea face parte Inca din Biserica rusd.
.Glasul Bis Basarabenv. No. 40 41 din 1917, pag. 186-190.
9) Ibidern.
3) Procesul-verbal No. 9 3, al congresului eparhial din 3 26 August 1917.
1)

www.dacoromanica.ro

BAS ARABIA

320

In vederea acestor lmuriri, la 7 Aprilie se trimite o delegatie, alcatuit din

membrii acelei comisiuni de pregAtire pentru Sobor, la I. P. S. Pimen, mitropolitul
Moldovei, care era i locotenent al Primatului ').

I. P. S. Sa a explicat delegatiei ca prin actul politic din 24 lanuarie 1918,

s'a restabilit fosta legatura canonicA a acestei eparhii a Chiindului i Hotinului
fata de mitropolia Moldovei i ca, in prezent orice pretentii de drept canonic s'ar
ridica din partea bisericei ruse asupra acestei eparhii, nu pot fi adresate decal
mitropoliei Moldovei i Sucevei, adich bisericei romane, dela sanul careia aceasta

eparhie a fost luat cu forta la 1812, contra tuturor canoanelor bisericei ecumenice".

Soborul, despre care se vorbete, poate sa se intruneasca, dar sub forma

de Congres, spre rezolvirea numai a chestiunilor cu caracter lhuntric din vieata
bisericeasc, in legatura cu noua situatie politicA a Basarabiei".
Cat privete chestiunea unirei aceasta ies din cadrele competintei acestui
aa numit sobor, intrucat aceast unire a fost declarath de Sfatul Tarii, aldtuit
tocmal din fiii neamului moldovenesc i toti ortodocii credincioi i membrii
acestei biserici, in frunte cu un reprezentant ales din partea intregului cler basarabean".
In sfarit, I. P. S. Mitropolit a lmurit i chestiunea autonomiei bisericeti,
aratand c aceast problem nu poate fi numai a Bisericei basarabene, ci ea
este o problemd generala a Intregei Biserici romane, care va lupt cu toate
fortele unite, spre catigarea acestor drepturi autonomice bisericeti.
Delegatia fiind pe deplin lamurit, atat de I. P. S. Mitropolit, cat i de
insui fostul pe atunci prim-ministru, in ce fazd se gsete Biserica basarabeana,
aceasta a raportat celor ce-i delegase.
La 25 Aprilie, dupa o mica corespondenta intre arhiepiscopul Anastasie
i mitropolitul Moldovei, a plecat o and delegatie la Iai, in frunte cu insai
arhiepiscopul Anastasie 2).
Schimbarile de opiniuni au rams tot la acela punct i de i P. S-lui Anastasie I s'a propus verbal, a poi de doua ori in scris, sh se prezinte la edintele
Sf. Sinod roman, ca fiind membru al acestuia. P. S. Sa, care Inca dela inceputul
lui A prilie ii pusese in cale s ph raseasca. Basarabia, face acest lucru in tuna
Mai 1918, parsindu-i pastoritii i lsand de bun voe eparhia vacanta.
In urma acestor evenimente, Sf. Sinod al Bisericei romane, nelsand ca
Biserica din eparhia Chiinaului i Hotinului s steh vacluva, la 14 lunie 1918,
gasind ca P. S. Anastasie s'a retras dela scaunul acestei arhiepiscopii, hothrate,
iar ministru de instructiuni i culte, la 16 lunie, prezint M. S. Regelui spre
Intarire ca P. S. Episcop al Huilor Nicodem, s conduch afacerile Arhiepiscopiei Chiinului i Hotinului pand la alegerea unui titular".
Totodata, intreg Sinodul trimite o carte pastoral catre clerul i norodul
I)

Vezi Luminatoral" din Septemvrle 1920, pag. 5.

, Lumandtorul" lanuarie, 1921, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

321

ortodox basarabean, in care ii desvalete toata dragostea i grija ce o poarta

de biserica din aceasta parte a tarii romaneti, chezapind urrnAtoarele :
1. Alegerea ierarchilor bisericeti basarabeni, care se vor face de marele
colegiu electoral, atunci cand vor face parte din acela i aleii norodului basarabean, adicd deputatii, senatorii i membrii consistorului bisericesc.
2. Averile bisericeti vor rAmanea in folosul Bisericei i al aezamintelot
ce se and acum ci cari se vor mai intemeia.
3. Starea rnateriald a clerului se va mai ImbunatAti.
4. Clerului i se va lasa toatA putinta de a-i iatemeia acezaminte culturale
i de bine-facere, care insd sa nu vatame nici randuelile ortodoxiei, nici drepturile i inclatoririle nationale, nici buna randuala in Stat.
5. Sfantul Sinod qi -Malta! guvern al Regatului roman, 4i ia indatorirea sei
implineasca Clerului basarabean toate dorintele, care se pot impdca cu pastrarea
negirbit a ortodoxid, cu fata nationala a ei i cu indatorirea de a fi cheag de
blind randuiald in aceasta biserica, ajunsa una i nedespartita cu biserica autoce_
faM, drept sMvito ire de Rdsdrit a Regatului roman.
La 21 lunie, P. S. Nicodem, intArit i cu o gramAta din partea I. P. S.
Mitropolit al Moldovei i Sucevei, vine la Chicinau spre a lua pe umerii sAi o
destul de grea carmuire, intrucat vremea era Inca tulbure, iar in turma ce i se
incredintase erau amestecati multi lupi i furi, i greu i-a fost P. S. Nicodem
sa deosebiascA oile adevArate de acei ce purtau numai pe deasupra piei de oae.
FramAntarile intrand intro fazd mai senina, la 4 lulie 1918, Sf. Sinod al
Bisericei romane alege, iar la 15 ale aceleia luni sfintecte ca episcop de Botocani, vicar al mitropoliei Moldovei i membru al Sf. Sinod pe localnicul basarabean moldovanarhimandritul Gurie.
P. S. Gurie, la 1919, a fost trecut ca episcop de Balti vicar al ChicinAului ci Hotinului,iar la 1 lanuarie 1920 este imputernicit de Sf. Sinod ci de
inaltul guvern roman, ca locliitor de arhiepiscop al ChicinAului i Hotinului,
in locul P. S. Nicodem, care s'a retras.
La 21 Fevruarie 1920, Congresul eparhial corecteaza gestul din 1917, repeland acela act, dar in toatd plenitudinea lui, i alege cu unanimitate de voturi pe P. S. Gurie, ca arhiepiscop al eparhiei Chicingului i Hotinului, ca
unul ce intrunea toate conditiile stipulate in hotaririle acelui Congres din 1917
ci aprobate de Soborul din Moscova, care avusese loc la 1918, cum ci in baza
binecuvantdrii Patriarhului de Moscova Tihon, tot din 1918.
DupA mai multe chibzuiri i dupA ce Sf. Sinod in acord cu inaltul guvern
au rezolvit aceasta problentA, au recomandat, ci la 25 Decemvrie 1920, P. S.
Gurie a fost confirmat prin I. Decret Regal, ca Arhiepiscop titular al acestei
eparhii ; la 29 Martie 1921, a fost investit de M. S. Regele Ferdinand al Romaniei in aceastA demnitate, iar la 16 Mai acela an, P. S. Gurie fu instalat de cAtre I. P. S. Mitropolit Primat al Romaniei intregite, ajungandu-se
Lumindtorul", lunie, 1918, p. 24.

fl

B. 215

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

322

prin aceasta, in parte, la irnplinirea acelor deziderate ale Congresului eparhial

din 1917, iar prin art. 2 din legea dela 5 Mai 1925, prin infiintarea Mitropoliei
Basarabiei cu eparhiile :
1) Arhiepiscopia Chiindului, i
2) Episcopia CetAtei-Albe Ismail, se desdvaresc acele dorinti, pe care
clerul 1 norodul basarabean le nutreau de atata vreme.

lar din judetele Hotin, Balti i Soroca se infiinteazd episcopia Hotinului,

care tine de Mitropolia Bucovinei.
Acestea sunt, pe scurt, fazele prin care a trecut biserica basarabeand pentru
reintoarcerea ei la sanul bisericei Mame,autocefale romane,dela care fusese
deslipit in chip samavolnic la 1812.
TABLOU STATISTIC

BISERICI RURALE

JUDETELE

....z.,

de peatra

Hotin

Soroca

Haiti
Orhei

68

81

143

151

151

39

144

154

139

125

85

53

133

139

126

148

155

14

155

171

150

99

81

41

166

155

113

109

94

93

111

95

95

ChiinAu

14

19

Tighina

88

81

10

Cetatea-AlbA

Cahul

Ismail

..

TOTAL .

ai

capelelor

112

14

di:*"

138

de lemn

149

Totalul
bisericilor

Totalul
parohiilor

din anul 1922, de numrul parohiilor, bisericilor, capelelor i preotilor

ortodocsi din Basarabia, dupl judete:

10

85

85

51

46

15

63

64

54

18

19

48

46

75

67

66

56

63

931

759

253

1104

1090

987

15

Vieata cultului cretin in cuprinsul Basarabiei nu s'a mdrginit numai la

activitatea administrativA bisericeascd a arhiereilor rui. Ea a avut i manifestdrile ei specifice, frAmantarile ei interne. 0 laturd a acestei vieti o reprezina
mandstirile din Basarabia.
Dacd am arunca o privire generald asupra Basarabiei, am vedea cd regitmea
cea mai bogatd in mandstiri este regiunea a numitd a Codrului i mai ales
jud. Orhei, care singur are 10 mAnAstiri i 2 schituri, ceeace inseamnd aproape
jumdtate din totalul tuturor manAstirilor i schiturilor din Basarabia.
In al doilea rand vine jud. Chiindu cu 5 mandstiri i 2 schituri, apoi Sowww.dacoromanica.ro

CULTELE

323

roca cu 3 mandstiri i 1 schit, Ismailul cu 1 mandstire i 3 schituri, Tighina cu

1 mandstire i, in fine, jud. Balti cu un singur schit.
Judetele : Hotin, Cetatea-Albd i Cahul n'au nici o mandstire 1 nici art schit.
Acest fapt se explicd mai intai prin aceia cd regiunea Orheiului, Chiindului i a Sorocei sunt cele mai pitoreti din punctul de vedere al reliefului i cele
mai inzestrate cu codri seculari, uncle frumoasa naturd putea sd atraga sufletele
predispuse la contemplare, apropiindu-le cat mai mult de Acel ce a creiat
aceast naturd, dandu-le addpostul i linitea de care aveau nevoie.
Pe de alt parte, aceti codri au servit Moldovenilor de addpost i impo-

triva urgiilor ce se revrsau asupra lor din partea puzderiilor de barbari. Si

aceti Moldoveni, fie singuri, fie in frunte cu domnitorii lor, ridicau locapri
sfinte de rugciuni prin fundul acestor codri.
Un studiu istoric anlanuntit asupra celui mai mare numr de mandstiri din
Basarabia nu existd Inca. Abia in timpul din urmd, gratie Comisiunei monumentelor istorice i deosebitei energii desfurate de d-1 profesor i membru al Academiei romane St. Ciobanu, suntem pe cale de a avea lucrdri in adevr tiintifice
cu privire la aceste monumerite cu atata insemnatate istorica pentru trecutul
patriei noastre i, in special, a acestui coltior de lard aa de romanesc.
De aceia, ne mdrginim numai la un simplu tablou statistic al acestor mandstiri, cari exist acuma in Basarabia, cuprinzand 1 personalul mnstiresc,
care se repartizeazd dupd judete, mAndstiri 1 schituri, dupd cum urmeazd
Mdulstiri
JUDETELE

Biserici

Schituri
,e0

CO

...3..

co

CO

.C71

303
CO

Hotin

-ci

>co

cc

CD

CO

oo
CO

CO

cia

c. 4r=

0,
c0 CO

O
CO
cc

c.

c0

Soroca .
HAM

Orhei. .
Chiingu..
Tighina . .
Cet.-Alb.
Cahul

c_
'CO
CO

`,12

PERSONALUI, MANASTIRESC

minlstirelti

172

95

71

34

181

193

50

12

31

22

96

38

33

14

105

23

12

127

72

407

415

185

20

197 308 240

35

76

95

..

Ismail .
Total .

13

44

Personalul bArbAtesc
femeesc
e

16

1121
1293

Total general .

2414

www.dacoromanica.ro

13

25

99 333 409 545

BASARABIA

324

Sectele din Basarabia. La 1812, dup ce Rusia rupe Basarabia din trupul
Moldovei, ea caut s'o populeze i neavand nici oameni, nici mijloace pentru
acest scop, recurge la sistemul de care s'a servit Ecaterina a II-a pentru Rusia
meridionalA, la colonizarea ei cu strAini.
Prin realizarea acestui plan se atingeau cloud scopuri : intai se ocupa Omantul prsit de indigenii moldoveni, multi din cari la introducerea administratiei
ruseti trecurA Prutul, lsandu-i moiile i dminurile strAbune la voia stpanului

cotropitor preferand ocarmuirea turceascg, grea pentru

ei, celei

a noastre

(ruseti)"
cum zice Casso 1) ; al doilea se credea c aceast politicA va
rezultatul
de a da populatiei moldoveneti un caracter etnografic
duce la

mdcar impestritat, cad rusesc era imposibil. Si intre anii 1814-1817, dup cum
spune episcopul Alexie, rectorul Academiei theologice din Kazan, colonizarea
strdind fa Indreptatd in special spre Basarabia ; colonitii veneau din Wiirtemberg,

din Bavaria, din Prusia i din alte localitati" 2).

Drept este, c acuma colonistul german, in special care venea in Basarabia, nu mai era acel der Abschaum Deutschlands", cum il numeau germanii
din timpul Ecaterinei a II-a 1 care ocupase guvernmantul Petersburgului, in urma

manifestului plin de privilegii dat de aceasta tarif de origin german, in 1763.

Totui, printre aceti coloniti, au venit in Basarabia multi cari apartineau
diferitelor secte religioase, cu spirit de protestantizm i cu tendinti extremiste
negative, care negau ceremoniile religioase, tainele, ierarhia bisericeasc, recunoscand numai principiul general protestant : absolutiunea prin singura credinta".

Secta separatistilor. La 1831, in jud. Cetatea-Alb, la Sdrata, apare o

sect aa numit a separatitilor", care sect dateazd de pela inceputul veacului al XVIII-lea, bazat pe pietizmul german.
Dogmatica acestei secte era foarte simpld : credinta in invatatura Mantuitorului, in revelatiunea neintreruptd 1 in legAtura de inimd (innig) cu biserica cereaseA, cu care credincioii sunt legati in mod misterios pentru vecie 3).
Ei recunoteau 3 taine : botezul, cuminecAtura i Sf. Ungere (Oelting), cum
1 sarbOtorile.

Din punct de vedere moral, tinandu-se strict de Sf. Evanghelie, ei erau

de cel mai inalt idealizm.
Baza i scopul vietii il puneau in unirea cu Dumnezeu 1 in iubirea cOtre
aproapele, de unde rezulta cel mai larg umanitarizm 1 tendinta de a pune in
aplicare virtutile cretineti chiar fatd de vrjmai. Se recomanda supunere autoritatilor, corectitudine fat de celelalte confesiuni; sunt contra revolutiei, ca fiind
eit din imparatia intunericului, contra viciilor, a lenei i-a ori-crui defect care
ar aduce vre-un prejudiciu omenirei. Educatia copiilor trebue s fie fcutO in
frica lui Dumnezeu.
In fruntea acestei secte, dupa cum istorisete ep. Alexie, se pune vestitul
2) St. Clobanu. Cultura romeineascii in Basarabia sub stdpanirea mei, pag. 5.
2) Ep. Alxie. Miqearea religioasd ra(ionalistd in sudul Rusiei ; Kazan, 1909, p. 65.
3) Ep. Alexie; op. cit. p. 117.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

325

predicator Lind], un lost preot catolic, 'care cheam norodul la pocAint5 i la

convertirea cAtre Christos, ce va veni la 1836 pentru judecata cea din urmA.
Succesul acestuia a fost desAvArit, gratie faptului cA clerul luteran nu dis-

punea pe atunci de oameni, cari sa fi putut pune stavilA acestei micri

reli -

gioase. Politia ruseascd rdspunde la interventia colonitilor protestanti 1 alungA

pe Lindl peste hotarele Rusiei, care plead. la Barmen, iar locul lui il ocupA
kirchendinerul lui Lindl, Strhle, WA vreo culturA deosebitA, dar de o ambitie
ne mai pomenitA i destul de bun predicator. Acesta avu un succes enorm i
ca rezultat se vd alcAtuindu-se prin case particulare adunAri de rugAciuni, la
anumite ceasuri, adecA credincioii se adunau, spre a tinea ceasurile" (stunden).
La aceste adunri se tineau cuvAntAri inflAcArate, despre peirea lumii, care se
va intAmpla in curAnd din pricina depravArii neamului omenesc, despre venirea
a II-a a MAntuitorului 1 a judecAtei din urmA, cuvantAri cari provocau efecte
ingrozitoare in ascultAtori.
Din SArata s'a rAspAndit aceastA sectA in colonia Leiptzig sub conducerea
lui Marthin Kranich, in Borodino sub a lui Karl Ehni.
In alt colonieBazel apare un alt predicator Wiirz, care prezice venirea,
MAntuitorului, la anul 1843.
InsA autoritatea i increderea in invtatura acestor sectanti, cu incetul scade,
unii din ei se reintorc .1a biserica luteranA 1 rar cAnd se mai manifestA,
iar cAnd apar prin Basarabia baptitii, altA sect religioasA, pe la 1860, separatitii se contopirA cu acetia.
Adventizmul. Adventizmul ii are origina in America i nu este deck o
formA a baptizmului. Intemeietorul acestei secte Williams Miller, nAscut la 1781
in or. Pitsfield din Am erica a inceput a propovAdui, cA la 14 Aprilie 1844 va avea
loc venirea (adventus de unde i denumirea de adventizm) lui Iisus Christos
i deci i judecata din urmA, dupA Apocalips (20, 1-6), dupd care va urma impArAtia pAmnteascA de 1000 de ani. Pe langA aceasta Miller invdta, cA trebue
s se serbeze ziva a 7-a care este SAmbAta, iar nu Duminica.
Prozelitii lui Miller, in vederea apropierii zilei fatale, ii vandurA averea, pArAsirA serviciile, 1i lepAdarA sotii ori sotiile i toti petreceau zi i noapte in rugAciuni.

Prin anii 1890 aceastA sect a pAtruns i in Basarabia prin Rusia. Actualmente stint in Basarabia intre 800-900 adventiti, dintre cad 0/0 cel mai mare
il dA jud. Hotin peste 350, apoi Cetatea-AlbA 172, ChiinAul 86, iar restul
este imprAtiat prin celelalte judete.
.
Stunda 1 tunditii. Aceast sectA a a prut sub influenta convorbirilor
duhovniceti (Stunden Andachts) ale parohienilor nemli, cari se adunau seara
prin case particulare (Stundhaus), pe la anii 1860-70, spre a tinea acele ceasud (Stunden), dupA cum am vAzut cal faceau i separatitii.
Intemeietorul acestei secte a fost un pastor din colonia Rorbach din judetul
Odessa K. Bonekempfer, de unde a trecut apoi in Basarabia.
$tunditii nu recunosc icoanele, nici posturile, nici sArbAtorile, afarA numai
de Naterea Domnului i ziva intftia de Pati.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

326

Ritualul bisericesc este ignorat ; ei sunt contra viciilor i se tin tare de

cuvantul dat.
Cu venirea baptitilor Bonekempfer pleacd in America, iar tundizintil cade
i el sub influenta acestora i acuma prin Basarabia misionarii nici nu pome-

nese de ei In rapoartele lor.

Duhoborii i molocanii. Duhoborii sunt o sectd pur ruseascd i se

aseamand in doctrind cu Quakerismul englezului Foks, din veacul al XVH-lea.
Caracteristica acestor secte, din punct de vedere dogmatic consta in MOtatura ca fiecare om este Mewl lui Dumnezeu-Cuvantul i ca este luminat de
o lumind Minified. Duhoborii nu recunosc ca idea sfant biserica, nu-i fac
cruce, nu recunosc icoanele, nici pe preoti ca pstori i nici taina cuminicaturei,
nici autorittile pdmanteti, nici rdsboiul, nici jurdmantul.
Dupd cat se vede, doctrina acestei secte nu poate fi cleat sdmanta aruncata de protestantizm.
Ea apare in guverndmantul Harcov, in satul Ohoci, rdspandindu- se destul
de repede In special printre Rui.
In mijlocui acestei secte se ivird neintelegeri de doctrind, fapt care face
ca ei sd se hnparta in 2 tabere, din care una fi lid denumirea de Molocani
sub conducerea unui tdran Simeon Uclein.

Prin Basarabia s'au strecurat cativa molocani, dar sunt atat de rdzletiti
i putini la numAr, ca rnai nici nu conteazd ca o secta. In jud. Chiindu sunt 29
de familii de molocani ; in judetul Ismail In com. Cimeaua-rus sunt 82 ;
in jud. C.-Albd In satul Spascoe sunt 15 molocani ; mai sunt i prin celelalte
judete, dar cu privire la ei nu avem date statistice.

Toate aceste secte mai vechi, ca molocanii, duhoborii, au dat natere

la alte secte ca hlatii" i pragunii", aceti din urmd nefiind decat un amestec de vederi religioase de ale molocanilor i hlatilor.
Succesul

lor ins a scazut enorm cand apdru o and sectd

in fiinta

reprezentantilor vechei secte a baptitilor, cari au i inceput activitatea lor mai

intensivd atat in Rusia, cat i in Basarabia pe la 1860 i de atunci sectele mici,
pomenite mai sus, nu mai progreseazd, ci poate chiar sunt condamnate la disparitie.

Baptitii ii au originea dela vestitul N. Storck, ucenicul lui Luthei

care duse mai departe ideile marelui reformator, predicand i invdtand, ca
omul se mantuete numai prin meritele de rascumparare ale lui lisus Christos,
cu conditia numai ca omul sa creadd in el in mod contient.
Ca urmare a acestei dogrne fu deductia, cd botezul copiilor, cari nu pot
avea Inca contiinta de credinta, nu are nici o insemnatate i deci toll cei ce
au fost botezati in pruncie, pentru a se folosi de efectele rscumpardrii trebue
din nou s se boteze (baptizin = a boteza, de unde i denumirea doctrinei :
baptizm, iar credincioii baptiti).
De altfel aceast doctrind nu era nota nici in v. al XVI-lea. Ea exista
chiar din veacul al III-lea, reprezentat prin aa numitii curati sau novatieni,
dela episcopul roman Novatian ; apoi in v. al 1V-lea, Donat, episcopul unei secte
cu acela caracter, reboteza pe cei deja botezati In pruncie.
www.dacoromanica.ro

CULTELE

327

Totu, baptizmul ca o doctrind clar cristalizath, duph cum sustine ep. de

Kazan Alexie, nu este decht o urmare naturalA i logicA a invAtaturii reformiste
a lui Luther.

Aceast doctrind, nscuth pe baza unei dogme bisericeti, a degenerat,

trecAnd in domeniul ideilor sociale i vedem pe acel vestit N. Storck strigAnd
la toate rAspantiile impotriva celor bogati 0 a autoritAtilor.
Aceste strigAte desperate au fcut pe Luther sA iasA din castelul sAu din
Warthburg 1, apArAnd pe tribuna catedralei din Wittenberg, ii puse in joc toath
puterea sa de convingere i un alt rebel Mtintzer diavolul personificat" 1), dupd
expresia lui Luther, fu izgonit din Wittenberg de ducele de Saxonia. Totu
aceasth micare a provocat acea istorich revolutie thrhneasch, care a fcut mii
de jertfe printre nobilimea germand din veacul al XVI-lea i chreia cu mare
greutate i s'a pus capt la 1527.
In urma acestui eec, baptitii, fiind urmAriti i prigoniti cu furie in Germania, i-au.cAutat refugiu in alte Orli i s'au indreptat spre Elvetia, Moravia,
Rusia, Anglia i America, alchtuind din shnul lor alte diferite secte cu caracter
general baptist dar I cu oarecare deosebiri de formA, purtand diferite denumiri
fie dupd conduchtorii lor, fie dupd alte trAshturi caracteristice i inovatiuni
introduse in doctrina lor generalA.
Astfel vedem printre baptiti sectele : mennonitii, hutterii, hernhutterii,
QuAkerii i *tunditii, iar in Rusia sub influenta fie a baptitilor, fie direct a
reformatilor, apar diferite secte pe care le-am vAzut mai sus, ca : Duhoborii, Molocanii, HIAtii, Pragunii, chiar i Tolstoenii, cu caracter mai mult sau mai putin
apropiat de baptizm. Ori tocmai acest fapt a contribuit la succesul baptitilor
a phruti in timpul din urmd pe la 1860 i in Basarabia, ca sh contopeasch
in sAnul lor aceste secte mai mici.
Dupd datele statistice, cari nu sunt tocmai complecte, Basarabia ar avea
cam urmAtoarea situatie a baptitilor din punct de vedere al numArului :
NumArul

Judetele

Hotin .......

baptipilor
886

Soroca
BAlti

Orhei

ChiinAu

30
100
36

100

.....

663
448
995
3393

Cahul
Ismail
Cetatea-AlbA

225

Tighina .

Total . .

Ep. Alexie. Op. cit.. p. 6.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

328

Rascolnicii (Desbinatii). Cea mai veche din sectele religioase, ce i-au

gsit adapost in tam romaneasca, este secta de origind pur ruseascd a Rascolnicilor, aded a Staroobriadtilor sau Filipovenilor, ori, cum li se mai zice pe romanete prescurtat, a Lipovenilor.
Aceti sectanti au venit in Wile romaneti, cdutand scdpare impotriva
prigonirilor ce Ii se fAceau in Rusia, Ind din veacul al XVII-lea, cand tarevna
Sofia la 1685 a dat un ucaz de o asprime fat% margini impotriva lor, din care
cauzd ei s'au impratiat prin cele mai indepartate puncte ale Rusiei : Siberia,
Caucazia, Crimeea, trecnd 1 frontierile tarii : in Polonia, Austria i in principatele romane, deci i in actuala Basarabie.
Cretinizmul in Rusia rdspandindu-se 1 dezvoltandu-se in masele poporului, acesta n'a inteles s fad vreo deosebire intre dogmele fundamentale ale
acestei doctrine i intre diferitele obriade", aded randueli bisericesti, confundandu-le unele cu altele i tinand la aceste din urmd chiar cu mai multh cerbicie decat la cele dintdi.
In agile de slujbe bisericesti, scrise i copiate de calugari prin mandstiri, s'au introdus o sumedenie de greeli, de ex. : alliluiia" sd se pronunte de 2, iar nu de 3 ori ; umbrirea cu semnul sfintei cruci sd se fad
numai cu 2 degete, iar nu cu 3 ; procesiunile religioase s se fad mergand
dupd soare, iar nu impotriva soarelui etc.
Cauza apropiata a acestei schizme (rascOl) a fost faptul ca marele reiormator al bis. rusePatr. Nicon a indreptat i corectat cartile biserfceti in mod
hotrit, fall se tie seama de furtuna ce s'a ridicat impotriva, lui din partea fanaticilor ce tineau la cartile vechi, pline de greeli.
Acetia, dupd ce se convinserd cd nu mai pot face nimic si fiind prigoniti
fara crutare, unii au fugit, altii s'au hotarit sd-i apere credinta cu armele, iar
in cele din urma rupand orice legatura cu biserica ortodoxd, s'au trezit la un
moment dat in fata unui fapt dezastros, cd ei nu mai aveau ierarhie, ne mai
avand episcopi i deci nu aveau cine sa le hirotoniseascd preoti.
Rezolvirea acestei atat de grave probleme s'a fcut in modul urmdtor :
unii din aceti rascolnici au hotarit cd biserica poate sa existe ,si frd ierarhie, deci i fard acele taine, cari pot fi savarite de persoane ierarhice. In ce

privete cele cloud taine, botezul i podinta ele pot sd fie date spre implinine dupa nevoe mirenilor I).

De aceia ei au luat denumirea de Bezpopovy, adica fr preoti.

Alta parte din ceti rascolnici, au hotarit ca sa primeascd pe acei preoti
din bis. ort. rusk cari din orice motive - ar trece la ei.
Aceast ramificatie a sectei se numea popovti, adica acei cari aveau popi.
Amandoud ramificarile rascolului rus, la randul lor s'au dezbinat intr'o
sumedenie de mici alte subramificari purtand numele de Talcuri".
Prin veacul al XVIII-Iea, dupd multe i mari chinuiri suferite de aceti
Ii K. Plotnicov: Istoria Rascolului rus, p. 85.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

321

rascolnici, gratie faptului cd Ecaterina a H-a le-a mai uurat situatia printr'o
oarecare tolerantd, ei incepurd a rAsufla mai uor, fapt ce i-a adus din nou in
contact cu biserica ortodoxd 1 atunci incep a se ivi neintelegeri intre ramificatiile popovtilor i bezpopovtilor, fiecare din ei cdutAnd in disputele lor sd se
sprijine pe datele bis. ortodoxe.
Acest fapt a dus la o apropiere intre unii din ei cu bis ortodoxd, de
unde a rezultat o altd ramificare a aa numitilor rascolnici uniti, sub numele
de Edinoverti"adicd de aceiai credinta i).
Acetia renunta la dogmele rascolului i arhiep. rus Nichifor la anul 1780
le-a sfintit o bisericd, le-a pus preot i le-a dat voe s se foloseascd de cdrti
vechi, dar fr greeli.
Acest exemplu a fost urmat de o mare parte din rascolnici din multe alte
pArti.

Acestea stint, in cel mai restrams rezumat, cAteva din peripetiile istorice
ale acestor 3 ramificatii, cari existd i in Basarabia, dar inteun numAr destul
de neinsemnat, dupd cum ne aratd urmdtoarea statisticd dupd judete :

JUDETUL

Uniti

Hotin

Bezpopovti .

Soroca
BAlti .

Parohii

Tdlcul

Popovti
Popovti

2.400
2.000

1.600

2.800

800

Orhei

Chiinau

Uniti

Tighina

Cahul .

P000vti . .
Bezpopovti .
.

Uniti

Popovti

Uniti .
Popovti

Ismail

Cetatea-AlbA.

Popovti

200
2.000
400

800

60
2.400

80
4.800

16

20.340

_
1

Numdrul

Preoti

Popovti

Biserici

4
__

Total .

16

19

Cu toate cd in Basarabia s'au introdus o multime de secte religioase, fie

cu intentiuni politice, fie cu intentiuni prozelitice, poporul moldovenesc nu s'a
ldsat de credinta sa strdmoeascd ; el nu s'a Idsat sd fie atras in mrejele diferitilor misionari sectanti, dupd cum nu s'a lAsat, gratie traditiei culturale, sd
K Plotnicov: Op. cit , p 206

www.dacoromanica.ro

330 -

BASARABI A

fie deznationalizat, ori sd-i piardd o iota din limba pe care o vorbea atunci
cand Basarabia a fost anexatA la Rusia I).
Ca strAjer neadormit al acestor sfinte i inalte sentimente ale norodului
romnesc din Basarabia era preotul moldovan i mai ales cel dela tara, pe
care politica ruseascd cAuta sd-1 facd instrument de desnationalizare 1
de sprijin al tarizmului, atrAgandu-1 prin diferite mijloace. Preotul moldovan
insd, in parohia sa, nu intrebninta and limbd in graiul cu popordnii sal de cat
limba moldoveneascd; ba chiar i in bisericd, cu toatA frica de stdpanirea strdind,

adesea savarea sfanta slujba i tinea cuyantari in limba inteleasd de norod,

tinand venic treazd contiinta nationala a Romanului basarabean i sdindu-i
in suflet ideea cd pierderea credintei strdmoeti ar insemna pierderea graiului
dupd cum i pierderea graiului ar insemna pierderea acestei credinte.

Inochentizmul. Ca rezultat

a tendintei

ruseti de a stramtora limba

moldoveneascd in serviciul divin, a fost reactiunea poporului de jos sub forma

lnochentismului, care apare ca o sincopd destul de grea in adevrata credint
a unora din Moldovenii atat basarabeni cat 1 transnistrieni. 0 puternic micare religioas se produce in sanul Moldovenilor, fapt ce puse pe ganduri intreaga
bisericd rusd.
Aceast micare religioas, a cArei denumire provine dela numele ieromonahului moldovan lnochentie din Balta Podoliei, a avut rezultate destul de tragice pentru Moldoveni.
Nascut la 24 Fevruarie anul 1875, in satul Cosuti din judetul Soroca,
dintr'o familie de trani moldoveni Turcanu, cu numele din botez loan, Ino-

chentie la varsta de 21 de ani, intr ca frate in mandstirea Dobrusa, sub familia de loan Levizor. Motivul cd i-a schimbat familia poate sd fi fost ca a
vrut s se eschiveze dela serviciul militar. La mandstirea Dobrua, a stat ca
poslunic 4 ani de zile, unde s'a manifestat ca o fire IncdpAtinatd 1 foarte
capricioas" 2).

Fire sbuciumatd i nelinititd, loan Turcanu calatorete prin Rusia, viziand mai multe mandstiri.
In timpul acestor cAldtorii, loan Turcanu fcu cunotint cu vestitul iero-

monah din Taritan lliodor, cu altd figurd istoricdpreotul Gapon, apoi, ducandu-se la Petersburg vzu pe protoiereul loan Serghiev de Kronstadt, cari
fArd indoiala avurd o puternicd inraurire asupra spiritului i firii sale atat de
sensibile i asupra acestui suflet atat de aventuros.
Dela Petrograd se intoarce la Lavra din Poceaev i in fine revine la manAstirile din Basarabia sa natald ; viziteazd iardi Dobrua, apoi Noul-Neamt
i in fine se stabilete la Balta din guy. Podoliei, uncle la 1909 August 15 episcopul Ambrosie II cAlugArete, sub numele de Inochentie, hirotonindu-1 ca ierodiacon, apoi Ia 19 A prilie 1910 ca ieromonah.
1)

5.

Ciobanu. Caltura root. in Basarabia, p. 34.

1) I. M. Parhomovici. Lucrclrile istorico-arheologice bisericeqti din Basarahia. Fasc. IX,

www.dacoromanica.ro

p. 197.

CULTELE

331

Inochentie dei Inca tandr incepe a citi la bolnavii nervoi moliftele (exorcizmele) Sf. Vasile cel Mare, in moldovenete, cu atata putere spirituald sugestionand pe cei bolnavi, incAt de build seamA, multi din ei se lecuiau.
Pe neateptate in jurul lui se creiazd o atmosferd i o faimd nemai po-

menitd de mare prooroc", mai presus decat loan de Kronstadt" ; ba cd el

este intruchiparea Sf. loan Botezdtorul", ba cd chiar el este ldcaul Sf. Treimi",
reprezentAnd pe Insdi Dumnezeu-TatAl, i in aceastd aureold creiatd de fantezia
bolnavd a celor ce II inconjurau, Inochentie ii incepe activitatea sa dezastruoas,
producand prin sugestionarea sa puternicd, asupra ascultdtorilor moldoveni intunecati, efecte ingrozitoare.
Faima despre Pdrintelul Inochentie" rdspandindu-se cu o iutealA fulgerdtoare, Moldovenii din Basarabia, Podolia i Cherson se duceau cu duiumul la

Balta sa audd in limba lor intaleasd ceeace spune Pdrintelu".

Si toti cari se duceau acolo, erau cuprinsi de aceia psihozd, cd Pdrintelu" este alesul lui Dumnezeu i CA tot ce spune i face el, dela Dumnezeu este.
FAcAndu-se tulburare in norod, Inochentie este mutat la Camenetz din Podolia, dar el 1 acolo inchiriazd o casd i continua mai departe cu activitatea
sa, iar credincioii in cete mari 11 vizitau i acolo.
Situatia devenind gravd 1 vestea ajungand la centru, episcopul Serafim,
cdruia i se atrase atentia asupra acestei micdri, in 1912, intervine i Inochentie
este oprit dela serviciu i trimis in nordul Rusiei la mandstirea Murom din
guy. Olonetz.

Inainte de plecare, el trece pela Balta, unde cu voia Ep. Ambrosie face
serviciul divin cand impArtdete 1.000 de suflete.
Cu plecarea lui Inochentie la Murom se incepe adevArata tragedie pentru
multi din moldovenii basarabeni, podoleni si chersoneji, cari 1i vindeau avutul
lor pentru a se duce la Parintelu-Domnul", jar altii se duceau la satul CosAuti,
unde era mAiculita Domnului" mama lui Inochentie, cu tot felul de daruri
i jertfe.
AutoritAtile administrative, vdzand c aceastd miscare ia un caracter epidemic, au oprit Moldovenilor vnzArile imobilelor. Atunci acetia ii zdvoreau
casele i ogrAzile, pe cari le pArdseau i in grupuri mari de familii intregi, cu

femei i copii mici, ii luau drumul pribegiei spre necunoscutul nord, la PArintelu" din mandstirea Murom.
La Murom, Inochentie era deja socotit ca Duhul Sfant".
Autoritatea bisericeascd superioard din Basarabia, in frunte cu Serafim,
vAzAnd dezastrul la care ajunsese prin politica politieneascd din bisericA, au
cdutat s ia mdsuri de indreptare.
E timpul, PAstorilor",
zicea Serafimsa pArdsiti acea convingere, di
Moldovanul este incapabil dupd natura sa, sd cadd dela Biserica lui Christos in
sectantizm ; eu vd preveneam c intunericul norodului (moldovenesc) poate sd
contribuie la repedea lui deturnare (dela adevdr) numai sd se gAseasca un sectant care sd poatd predica in limba lui natald".
www.dacoromanica.ro

332

BASARABIA

Se trimise la Murom cati-va misionari sd poatd aduce inapoi pe acei nenorociti cari plecaserd acolo.
In acest timp insa Inochentie fusese deja arestat i trimis la forareata din Petrozavodsk, iar pe prozelitii lui ii inapoiard pe la locurile lor, a
ca aceti misionari intalnird la Moscova un numr de vre-o 1500 de Moldoveni,
pe cari ii conduserd in Basarabia, scoborandu-i pe la gdrile : Bucovati 77 ;
Zloti 68 ; BAT-117 ; Zaim 36 ; Dondiupni--36 ; Calrai 71 ; Caueni 40 ;
Mireni 41 ; Cainari 109 ; MohilAu-Podolia 168 ; Balta-Podolia 37 ; Po peliuhi-Podolia 41 ; Lipovat-Podolia-37 ; Tiraspol 35 i altii 1).
Din guverndmantul Chersonului, au
4
fost trimii pe la locurile lor In Basaabia 210 inochentieni, cari erau acolo
exploatati de un adept a lui Inochentie.
Aderentii lui cumpdrase 30 de desetine
de pmant i infiintase raiul lui Inochentie la Lipetca.
Inochentie stand in inchisoarea din
Petrozavodsk, de sigur c a fost silit

s'a cedeze autoritatilor ruseti i la 30

lunie 1913, cu mare pompa, in prezenta
autoritatilor bisericeti i civile i in
fata altarului i-a recunoscut rAtacirea i
s'a lepadat de ea, jurandu-se c pand la
sfaritul vietei sale el va 'Astra. dogmele
i poruncile Bisericii ortodoxe, adre+
sandu-se i catre prozelitii sdi, sd-1 ierte
cd i-a dus in ratacire, sfatuindu-i s se
lese de aceast credintd ereticd, intor.
.
candu-se
la Biserica-MamA cea pravoE.MARVAN
slavnica. Dela Petrozavodsk fu trimis la
m-rea Solovetz din Marea AIb, iar. la
IeromonAhul Inochentie.
1917, cand toate inchisorile i fortaretele
ruseti imperiale au fost deschise, Inochentie a apdrut iardi, acum nu la Balta,
ci in raiul ce i se pregatise la Lipetca din guy. Cherson, unde din cauza unei
rani ce o primise dela un soldat, intr'o coast, pe care, dupd cum spun prozelitii lui, el o prezisese, moare la 30 Decemvrie 1917 Idsand in urma lui jertfe
ce i acum se inmultesc in Basarabia.

Dupd cum spun inochentienii orice inovatie, orice reformd care se face acuma,

toate au fost prezise de Parintelu", s'apropie vremea judecatei cand Parintelu va veni sA judece omenirea i vai va fi de cei ce n'au crezut in el".
In Basarabia sunt peste 20.000 inochentieni. Lupta cu ei este chiar peri1)

I. M. Parhomovicl. Op. cit., p. 211.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

333

culoasa pentru misionari, cari, natural, nu pot sa lupte impotriva fanatizmului

lor stupid.
Unii din misionari sustineau ca aceasta micare nu este decAt o forind
a sectei HIAtilor *). Pentru aceasta, chiar Arhiepiscopul Serafim a invitat pe
misionarul specialist sinodal din Petrograd Scvortov cum 1 pe toti misionarii localnici ca s ancheteze la fata locului, spre a determinA doctrina
acestei secte.

Dupd multe schimbari de pared comisia aceasta n'a ajuns la o determinare hotdrita 1) aratand c inochentismul nu are nimic comun cu hIAtii, nici
in dogrne, nici in cult i nici in legdturile genetice ; ca aceasta micare religioasa
nu este decat un sectantizm cu caracter patologic, original i in forma sa Inca
nu s'a sistematizat definitiv' .
Aceasta parere a rams 1 pAna astazi : inochentizmul nu este bine stabilit, nu este studiat, ba chiar oricAt s'ar studiA, nu s,ar ajunge la nici-un rezultat, intrucAt aa numitul inochentizm nu are vre-o bazd dogmatica pe care
sa se Intemeieze 1 nici una prin care s'a se deosebeascd de biserica ortodoxd,
Mara de simpla credinta Ca in Inochentie s'ar fi Intrupat duhul sfAnt, credinta
care ovaete dela un prozelit la altul i care este intortochiata cu tot felul de
alte credinti simple, cari nu merg mai departe de simpla fantazie populara care
creiaza i inventeaza in jurul eroului tel de tel de poveti fantastice, bazate
pe miraculos 2).

Inca una din cauzele cari au contribuit la raspandirea faimei lui Inochentie
este i faptul de care biserica rusa, sau mai bine zis, clerul monahal se servea
in foarte mare masurd de sistemul de a raspAndi in massele intunecate vestea despre
o minune sau alta, manifestata de vre-o icoand, sau de vre-un schimnic viu
sau mort la o mAndstire sau alta, pentru a atrage cat mai multi credincioi i jertfe.

Ori, episcopul dela Balta, Ambrosie, a inteles foarte bine cd pentru a marl
veniturile mAndstirii din Balta, n'ar fi rau sa exploateze pe monahul moldovan
Inochentie cu exorcizmele lui citite in limba moldoveneasca. Si prin sprijinul
lui faima s'a rdspandit, moldovenii au inceput sd navaleasca, aducAnd jertfe
cu duiumul.
Prin urmare, inochentizmul a fost o micare cu caracter patologic religios
sustinuta In mod interasat la inceput de catre autoritatea bisericeascd rusa, produsa de un exaltat de natura patologica i de un pervers chiar in materie sexuala, micare care a gasit un teren prielnic de dezvoltare Intre patura incultd
a Moldovenilor. Aceastd micare Insa n'a avut un caracter general : spiritul
sanatos al masselor mari ale poporului romAnesc din Basarabia a invins 1 de
data aceasta 1 sufletul lui a ramas neatins i de aceasta micare.
1)

Buletinul Eparlzial al Chiqindului, No. 26 din 1913.

9 Inck pe cand Inochentie sa gasea la Murom, el in prezenta ucenicilor sai,se ziceca luand portretul tarului Nicolai al II-lea din perete, 11 puse pe genunchi i striga Neculaes ! Neculaes 1 Rau ar sa fie
de imparatia ta I chiar de tine insutl. Or sa te stupeasca si or sa te dee jos de pe tron". Vezi Glasul biseticli basarabene 1917, p. 551.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

334

Dela secte trecem la celelalte confesiuni din Basarabia.

Catolicii. Pand la 1918 biserica romano-catolicd din Basarabia depindea
de eparhia de Tiraspol, al cdrei episcop ca sufragan al Mitropoliei de Mohilev,ii avea reedinta in Saratov. Aceastd eparhie, afard de bisericele catolice din Basarabia, mai cuprindea 1 pe acele din guverndmintele Ecaterinoslav,
Taurida, Saratov, Astrahan, cum i pe cele din regiunea Caucazului
Confesiunea romano-catolicd in Rusia a fost prigonit. Aceasta, ca o urmare

atat a luptelor religioase seculare dintre Rusia i Polonia, cat i din cauza
deosebirii de culturd, supuii fiind cu mult superiori impilatorilor, cari aveau
ca sprijin forta brutd.
Vestitul roman Petru MovildMitropolitul Chievului,intelegand aceastd
situatie, a infiintat Academia Spirituald din Chiev, anume ca s creeze un focar

Biserica Catolica din Chiainiiu.

Colecfla Comisiunil Monumentclor Istorice. Sectia Basarabia.

de culturd ortodoxd teologica superioard, pentru a lupta pe cale culturald cu

propaganda papizmului din apus.
Dupd ce Polonia fu ruptd in bucati, partea cea mai mare cdzu sub greutatea impilrii regimului tarist, i multi dintre fiii acestei nobile tari, fiind nevoiti sd serveascd imperiului rus, furd trimii in calitate de functionari pe la periferiile acestui imperiu : prin Caucazia, Siberia i deci i in Basarabia, iar unia
s'au stabilit definitiv prin aceste pArti, aa cd majoritatea romano-catolicilor din
aceastd provincie romaneascd o formau i o formeazd i acuma poporul polonez,
apoi Germanii i o parte din Armeni.
In urma realipirii Basarabiei la Romania in 1918, episcopul romano-

catolic de Tiraspol M-gr losif Kessler din Saratov s'a mutat la Odessa, de
unde apoi P. S. Sa s'a refugiat in Basarabia, la parohia Crasna de langd Cetatea-Albd, unde numdrul parohienilor este de 3000 de Nemti coloniti
de Poloni.

www.dacoromanica.ro

100

CULTELE

335

In Basarabia actualmente se gAsesc 9 parohii catolice cu 8 preoti, 6 biserici i 8 capele, repartizate pe judete dupd cum urmeazd :
Nation Mateo I numlri I

Parohii

JUDETELE

Biserici

Capele

or

Preoti
Poloni

Germani Armeni

Hotin

Soroca

BAlti

Orhei
ChisinAu . ...
Cahul
Tighina . . .
Ismail
Cetatea-AlbA

Total .

1.150
1.000
2.000
300
2.000

250
700

1.175

1
1

--

500
100

100

3.000

7.500

4.275

50

550

Total . . 12.325

Ceeace revine rate vreo 880 credincioi la o bisericd sau capeld catolicd.
Luteranii. Majoritatea absolutd a colonitilor Nemti, de cari s'a vorbit

t
-

a
1

tir

*"'r

0q1

Biserica Luterana din Chisinau.

Colectia Comislunei Monumentelor Istorice. Secfia Basarabiei.

mai sus i cari au venit in Basarabia indatd ce aceastd provincie a fost luatd
erau i sunt de confesiune evanghelico-luterand.
Aceastd confesiune a fost cea mai privilegiat dintre toate celelalte

de Rui

confesiuni.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

336

Biserica evanghelico-luteranA din Basarabia confeseazA doctrina bazat

pe S:ripturile Proorocilor 1 Apostolilor ai Vechiului i Noului Testament, iar
prin cArtile explicative recunoate Simbolurile de credint : apostolic, de Niceea
i a Sfantului Atanasie, cum ci Confesiunea neschimbatd de Augsburg i altele,
introduse iii colectiunea cunoscutA sub denumirea de Liber concordiae" 1).
Biserica luteranA din Basarabia, din punct de vedere administrativ, atarna,
sub ruci, de Consistoriul de St.-Petersburg. Actualmente ea este administratA
de un Consistoriu local, cu sediul la Tarutino, avand in frunte un preedinte
mirean, un vice-preedinte cleric, iar ca membri sunt : pastorul local i cinci mireni.
Bisericile luterane, pastorii i credinciocii sunt repartizati in modul urmAtor dupA judete :

JUDETELE

Biserici

Case
de
rugaciuni

Pastori

Numarul
credincioilor

Hotin

Soroca

19

1307

BA IV

Orhel

Chilinau
Tighina

26

Cetatea-Albh
Cahul
Ismail

Total

23

7725
8

22

1613

57969

19

6502

2865

67

78000

Armenii-Gregorieni. Cei mai vechi dintre crectinii de altA confesiune in

Basarabia sunt Armenii-gregorieni, adicA urmaci ai Sf. Grigorie Luminatorul.
Ei au venit prin aceste locuri, fie ca emigranti prin veacul al XI-lea, fie atraci
de piata mult promitAtoare a Tarilor Romanecti i mai ales prin partea de sud
a Basarabiei, la gurile Nistrului, ca fiind oameni cu multA pricepere in ale comertului, avand legAturi stranse comerciale cu orientul apropiat 2).
Datele istorice scrise insA pomenesc despre Armeni prin Moldova i In
special in Basarabia mai tarziu i anume : tocmai prin veacul al XV-lea.
Oricum ar fi insA, Armenii din Moldova au un trecut istoric prin aceste
parti destul de vechi, multi din ei romanizandu-se i asimilandu-se complet,
pastrandu-i doar numele de familie.

Totuci, unia din ei c'au pAstrat i 'Ana astzi atat caracterul lor etnic
cat i confesiunea.
1) V. codexul complet cle legl al Imperiului rus, ed. Clclnadze, 1904, p. 31, art. 252.

1) I. Nistor. Op cit., p. 284.

www.dacoromanica.ro

CULTELE

337

Biserica armeano-gregoriand din Basarabia iormA in Rusia una din cele

6 eparhii existente 1 anume : eparhia de Nahicevan i Basarabia, care cuprindea
bisericile din Petrograd 1 Moscova, din guvernAmantele Ecaterinoslav, Herson

i Basarabia, cum i din regiunile Rostov i Taganrog.

Episcopul acestei eparhii, care depindeA de Patriarhul din Ecimiadzin
supremul Catoli:os al poporului Haicanii aveS reedinta la Chiindu, unde
lucra cu un Consistoriu 1), ca i pand in prezent.

fr

.L

1,
I

e,
74

-=g

Biserica armeneasca din Chisinau.

Colecya Conzisionli Monumentelor Istorice. Sec(ia Basarablet.

Armenii sunt fazletiti mai prin toate judetele, Cate 2 3 familii ; unele judete n'au nici un armean, cum este jud. Hotin, unde pand la 1850 au existat
vreo 200 de suflete, iar acuma nu mai este nici unul, rAmanand o biserica pustie
i un cimitir.
Ei nu mai cunosc limba maternd armeand decAt doar preotii ; in schimb
majoritatea vorbesc turcete i natural romnete.
Serviciul bisericesc totui se face in limba veche armean.
i) Vezi Codexul complet de legi al Imperiului rus, cartea III-a, art. 1,163, ed. Cicinadze,
B. 215

1904.
22

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

338

NumArul credincioilor armeni-grigorieni din Basarabia se poate vedea

din urmAtorul tablou.
JUDET ELE

Parohil

Hotin

Biserici
1

Soroca

BdIti

Orhei

.....
.

Observatii

750
130

15

1 i 1 capela
f. veche

--

Cahul

In judet exist vreo 500

de armeni catolicl.

40

(pustie)

Tighina
.

200

ChiinAu
.

(pestle)

.
.

Cetatea-Alba

moi

15

.
.

Hanceti

Credin-

Preoti

In judet exist Inca vreo

50 6u armeni catolici.

500
15

Ismail

Total

..

1.665

Evreii. Daca ne uitdm pe o hartA etnograficA a Europei, vedem cd massa

cea mai deasd a Evreilor se gAseste pe teritoriul Poloniei, al Moldovei, pe
ambele maluri ale Prutului, deci i in Basarabia.
Aceasta dovedeste spiritul de tolerantd al poporului romnesc, cu care
convetuesc Evreii din vremurile de demult i pe teritoriul cdruia Evreii au gAsit
largA ospitalitate i in timpurile din urmd dupd prdbusirea imperiului de nord.
Evreii trdesc in Moldova, intAlegand natural 1 Basarabia, 'Inca depe
timpul lui Roman 1 (1391-1394) si Alexandru-cel-Bun (1401-1433). Aceti
domnitori dAdurd evreilor hrisobule, prin care ei aveau dreptul sd trdi-scA pretutindeni in Moldova, ba li se dAdea i oarecari privilegii.
Pe vremea domniei lui Stefan-cel-Mare (1457 1504), in Suceava se aflau
Evrei, cari fdceau negot de vite cornute.
Organizarea Evreilor in comunitati se incepe pe la anul 1652. In fruntea
acestor comunitdti stAtea haham bascha, numit de domnitor. Acesta se bucura
de mari privilegii i functia sa avea un caracter mai mult civil cleat religios ;
totu in majoritatea cazurilor, el era ales dintre rabinii mai cu vazA. Sub autoritatea lui se gdseau vechili haham-bascha, adicA ajutorii lui.
Sulzer, in opera sa : Geschichte des Transalpinischen Daciens" (II, 150)
afirmA, cd pe la 4/2 veacului al XVIII-lea in Moldova nu era ora ori targusor,
in care sd nu fi fost comunitati de evrei.
In Chiinau exista o comunitate evreiasca in mahalaua Racanovca Inca
din veacul al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro

CULTELE

339

Statutul Societatii FrAtimea evreiasck de inmormntri din ChiinAu"

exist dela 1774 ; este scris in limba ebraica veche i prevzut cu 144 iscdlituri ale membrilor Fratimei, cum i aprobarea rabinului din Iai.
Comunitatea din ChiinAu ins a hotArit in curnd s-i aib rabinul su
i alese in acest post pe Zalman Mordcovici Scharogradski, elev al lui TadicIzrael Besehta.
La 1846, rabinul Haim Cernovitzer a clddit o sinagogd mare, nu departe
de malul drept al Bacului, care exist i !Ana astzi.
Tot pe atunci s'a zidit i actuala coal confesionaldTalmud-Tora, cum
i spitalul evreesc.
In Basarabia toate comunittile existente ii au institutiunile lor culturale
i de binefaceri, bine administrate de aleii acestor comunitati.
Dei o statisti. speziala, nu se gsete cu privire la Evreii din Basarabia,
totu populatia evreiascA actualmdnte in Basarabia, impreund cu refugiatii, intrece
cifra de 350.000 de suflete, cu un numar de 366 de sinagogi i case de rugAciuni.
Evreii, sinagogele i casele de rugAciuni evreeti sunt repartizate astfel
pe judete
Numdrul
evreilor

Numdrul
sinagogelor i
a caselor
de rugaciuni

Hotin

42.859

65

Soroca

35.132

60

HMV

27.012

49

Orhei

25.987

44

Chi1indu

66.830

77

Tighina

12.329

31

28.336

22

13.938

16

252.523

366

JUDETELE

Cahul

Ismail

Cetatea-Albd

Total
Refugiati

100.000

Total General

352.523

Ceeace revine cate 956 de credincioi la o sinagogd sau cas de rugAciune.

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA
H. CELEBIDACHI,
DE

--.......-

Inginer-agronom

Schita istoricd. Complexul conditiunilor naturale in Basarabia fiind extrem de variat, aceastd provincie are in general un caracter exclusiv agricol.
Majoritatea copleitoare a populatiei de aci peste 7500 se indeletnicepe cu
industria agricold, din produsele cdreia ii procurd materia prima i trdesc celelalte ramuri ale industriilor locale.
La sfaritul veacului XVIII inceputul veacului XIX, in privinta agriculturii Basarabia era impArtitA in cloud pArti bine distincte : partea de sud
cu cultura pdstoreascA - seminomadd i partea de nord, unde cultura cerealelor

In Bugeac.

era ocupatia predominantd. Limita acestor doud regiuni trecea mai spre nord
de Valul de sus a lui Traian.
Aceastd deosebire in activitatea industriald a populatiei era conditionatd
de trAsturile naturale deosebite ale acestor regiuni, de trecutul istoric, de felul
de compunere a populatiei, precum i de conditiunile economice, cari determinau
aceastd activitate.
Partea de sud a Basarabiei, cunoscutd sub numele de Bugeac acum judetele Tighina, Cahul, Ismail i Cetatea-Albd
reprezintd o cAmpie-stepd, care e

continuarea indirectd a stppei Rusiei de sud i care face parte integrald din
marea zond a stepelor, cari infAvard aproape incontinuu emisfera nordicd. Aici
insdi natura a creat conditiuni favorabile pentru pdstorie.
Solul virgin, acoperit cu o vegetatie bogatd de stepd, din timpurile cele
mai indepArtate, era izvorul inepuizabil al nutretului abondent. Imensele herghelii
www.dacoromanica.ro

AGRICU LT URA

341

de cai i nenumarate turme de oi i vite cornute ratAceau in campia cu pauni intinse.

Datorit intinderii fr margini a campiei, in Bugeac, in timpul ce descriem, domina. pastoria ; cultura cerealelor era mica, iu stare de germinatie.

Acest sistem primitiv de culturd era raspandit mai ales printre populatia
Ward, pentru care, data fund dragostea ei pentru vieata liber de nomazi, creterea vitelor, in forma care exist& atunci, era ocupatia ei de predilectie.
Agricultura era mai desvoltata in apropierea centrelor populate mai mari,
unde, dispunand de mana de lucru i cererea pentru produse agricole fiind
mare, producerea lor era avantajoasd. Dintre cereale aici se cultivau : graul
de primavard, care constitui intru catva i obiectul de export, meiul, hrana
principala a Tatarilor, i orzul, care serve ca nutret pentru cai.
In Basarabia de mijloc i de nord cultivarea cerealelor a inceput sa in
avant mai de timpuriu decat itt sudul ei i insui procesul trecerii dela pastorie la agricultur se infdptuia mai intensiv aici. La aceasta contribuia densitatea mai mare a populatiei, cererea pentru produse agricole i, in sMrit,
compunerea insai a populatiei Moldoveni iar mai pe urma Moldoveni i Rucu inclinatie catre vieata stabila de agricultori.
teni
Aici, in epoca ce ne intereseaza, indeletnicirea de capetenie era deja agricultura ; pastoria insa, cu toate c s'a pastrat ca o ramur independenta ocuVaud Inca un loc important in vieata economica a populatiei, a pierdut caracterul
de ramurd predominanta. Mai putin a suferit aceasta itt partea judetului lai
(acum BMW i judetul Orhei, in aa zisa ,Stepa. a Baltilora.
Sistemul de cultura in aceast parte a B isarabiei este deja sistemul
parloagei. Grata de primavara, porumbul i orzul sunt culturile principale.
Primul era mai ales obiect de export ; al doilea constituind hrana principal
a poputatiei moldoveneti, satisfacea mai cu seama cerintele locale, iar orzul (a
nutret pentru cal. Rutenii cultivau 1 secara, dar in cantitate mica, numai pentru
consumatia proprie. De o raspandire relativ mai mare se bucura cultivarea
plantelor vrej i anume : pepenele verde (harbuzul), pepenele galben (zamosul) i

castravetii (pepenele propriu zis), cari constituiau aproape exclusiv hrana de

vara a populatiei. Pentru aceste culturi se afecta locul cel dintai pe teren nou.
Dei in nord, ca i in sud agricultura se facea in modul cel mai primitiv,
totu in judetele de nordHotin, Soroca, Orhei i intru-catva BOW, ea purta
urmele unei oarecari rationalizari. Aici se introduce oarecare ordine in privinta
aratului terenurilor noi, respectandu-se perioada de parloag5. Istoricii semnaleaza recolte abondente pe ogoarele Basarabiei. Astfel, Dimitrie Cantemir in
lucrarea sa Discriptio Moldaviae" spune, c in anii buni graul dadea o recolta
in proportie de 24 la 1, secara 30 la 1 i orzul de 60 la 1.
,,Semenaturile cresc atat de frumos pre cAmpii acesti netezi, in cat
graul in annii cei bine producetori 1 da sernenta sa locuitorilor cu doue-zeci
i patru de parti mai mutt, secara cu trei-zieci de parti, orzul cu ei-zeci de
www.dacoromanica.ro

SASARABIA

342

parti, r meiul de nu va vede cineva iflSUi, cu greu va crede, ca-ci asseminea'i

da sementa sa cu trei sute de part mai mult de cat semenatura".
(Din operele principelui Demetriu Cantemiru, tiparite de societatea academica Romane, tom. II Descrierea Moldovei, Bucuresci MDCCCLXXV).
Prisosul produselor sale Basarabia ii exporta in alte state. Obiectul de
export consta din grail, oi, cai, vite cornute mari, unt, piei crude (nelucrate) i
pete. Cu produsele gospodarici sale i mai ales cu oile, Basarabia, ca i intreaga Moldova, plated tributul Turcilor.
Cu toata bogatia conditiunilor naturale, agricultura in Basarabia se dezvoila incet. Cauza aceasta trebue cautata in conditiunile politice ale vietii din
trecut i evcnirnentele, carora Basarabia le-a servit drept arena.
I

Jr".

'

In judetul Lfipuna.

Rasboaele dese, turburarile launtrice, navalirea Tatarilor, stapanirea turceasca i in fine domnia vitrega a Fanariotilor au pustiit Basarabia materialicete i sufletete.

La inceputul veacului trecut situatia Basarabiei s'a schimbat. Ca rezultat

al riisboiului Ruso-Turc din 1812, Basarabia a fost ocupat de Rui. Populaia rArita, mai ak s in sud, din cauza expulzarii Tatarilor i epidemiei de ciuma,
care a bantuit in anii 1812 1814, a inceput O. fie completata prin colonizarea
terenurilor libere i prin afluenta colonitilor Rui din tinuturile Rusiei Centrale.
De altfel, Inca inainte de acest limp, au inceput sa se stabileascd in Bugeac Zaporojenii (cazaci-Ucraineni), Bulgarii, Sarbii i sectantii rui ; dar inceputul colonizarii sisternatice pe o scara intinsa dateaza dela 1814.
www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

343

Elementul de colonizare const din agricultori : Bulgari, Nemti i Francezi-Elvetieni, cArora Ii s'au acordat ten nuri considerabile. Etnigrand din tari
cu o cultura agricold mai inaintat, colonitii au populat stepele pustii, Introducand i aici deprinderi 1 procedee de cultura mai Malta, dobandite in patrie.
Pe de altd parte i transfugarii Rui, in majoritate sclavi, cari apartineau clasei
agricole, aezandu-se in sate, au inceput de asemenea sa se ocupe cu agricultura.
Creterea populatiei, atat prin afluenta colonitilor cat i inmultirea naturala a elementului indigen, a fost una din cauzele largirei terenurilor cultivate.
Tot in acest timp are loc animarea raporturilor comerciale ale Basarabiei cu celelalte state.
In timpul stapanirii turceti comertul extern era stanjenit prin masuri
vamale prohibitive i prin interzicerea navigatiei libere pe Marea Neagra ; dupd
1812 s'au deschis pentru Basarabia noui debueuri. In primul rand trebue sa
nientionam portul Odessa prin care Basarabia a inceput sa exporte in strAinatate produsele sale, mai ales graul. In afara de aceasta, multe produse, ca : vite,
piei, vinuri i pete se exportau in guberniile Rusiei Centrale.
Dezvoltarea comertului cu produsele agricole a fo:t a doua cauza a Idtirei terenurilor arabile. Pe masura ce populatia cretea i conditiunile de export se imbunatateau, creted i productia a grico16. Sub influenta acestor doi
factori s'a inceput aratul intensiv a paunelor i livezilor, dezvoltandu-se cultura cerealelor.
Gospodaria ii schimba caracterul i devine din ce in ce mai cerealista.
Acest proces continua i in zilele noastre, caci datele statistice ne vorbesc
de intinderea continua a terenului cultivat ; aceasta cretere are loc cu deosebire
Incepand din a 7-a decada a secolului trecut, cand Austria i Germania interzic
importul vitdor vii, ca masura sanitara preventiva contra boalelor contagioase.
Prin prohibirea exportului, pretul vitelor a scAzut mult i creterea lor,
preferatA in trecut, a incetat sa mai fie avantajoas5, astfel ca pentru acest gen
de ocupatie incepe o decadere vertiginoasa. Aa dar s'a inlaturat ultima cauzA,
care impiedica Ora atunci aratul campurilor. Tabloul de mai jos arata creterea
progresiva a terenului cultivat in ir de mai multe decenii. Cifrele dateaza
dela mijlocul veacului trecut, de oarece nu dispunem de altele, anterioare.

SUPRAFATA TEIRENULUI AR ABIL

IN

Pe la mijlocul
secolului trecut
NumArul

desetiutlor

A la
suprafala
lotala

A NII
1909

1887

1881
04 la
Numarul
I.
suprafaa
ese me iOr
totala

ti

Numarul
desetinel or

0/0 la

A) la
suprafala

NumArul
deselinelor suprafala
totalA

totalA
,

1.210.000

37,8

1.671.575

44,6

2.376.908

www.dacoromanica.ro

61

2.542.510

69

BASARABIA

844

Raportul exprimat in procente intre terenurile arabile din anii 1881, 1887,
1909 i terenul arabil din 1850 luat ca 100.
1881

1887

1909

138,1

196,4

210,1

Av And In vedere lipsa de informatiuni pentru fiecare judet in parte asupra

Intinderii terenului arabil in timpul din urm5, se clA mai jos rezultatul cercetrilor amAnuntite din anul 1864 a douA p15i i douA sate din judetele Soroca
i BAlti, cad aveau cultura cerealelor cea mai dezvoltatA atunci.
Date le aceste sunt extrase din lucrArile fostului comitet statistic regional
din Basarabia.

JUDETELE

Plasa san comuna

Soroca .

Pl. Climduti ..

Com. Bilrnova.

BAlti
.

Pl. Brilnzeni
Corn, Redeni

Suprafala
arahila

Total painfint

21.664

Raportul in procente

intro araturii suprarata

7.905

36,5

3.387

1.311

38,1

40.339

13.321

33,0

3.500

925

26,4

lar dupA datele noui din anul 1909 raportul in procente Intre arAturi i
suprafata totalA de fiecare judet in parte era urnlatorul :

JUDETELE
Hotin.

Soroca

.....

o/o

JUDETELE

72,9

Tighina..

84,7

66,0

RAW

64,5

Ismail .
Cahul.

Orhei.

69,5

Ceta tea-Al Uri

Chisinau

60,2

"14

..

www.dacoromanica.ro

68,2

AGRICULTUR A.

345

In legAturd en latirea terenurilor arabile i reducerea terenurilor telinoase

se schimbd i raportul intre culturile deosebite, dupd cum se vede din tabloul
urmtor :

Raportul in procente intre diferite culturi 1 suprafata totald a semAndturilor in anii :

ANII

Grdu
de

loam&

Gr Au

Seeard

de

Porumb

Orz

vas

Diversn

vard

1881

15,6

6,1

27,2

27,4

17,7

4,2

1,9

1887

16,1

9,7

17,2

31,9

18,5

4,6

2,0

1893

20,5

6,5

17,3

28,1

21,3

3,8

2,5

1901

18,7

10,1

19,0

29,5

17,6

3,1

2,0

1909

23,4

6,0

13,4

32,6

18,8

2,3

3,5

1916

21,1

6,8

2,9

28,1

31,1

4,8

5,2

1924

18,8

3,8

11,4

23,6

26,2

7,7

8,5

Din tabloul de mai sus atentia ne este atrasd in primul rand de schimbarea raportului intre granele de toamnd i cele de primdvard fatd de suprafata
totald a semndturilor.
Suprafata celor dintai se mdrete treptat, iar a celor de al doilea scade
in aceea mdsurd, 1 pe cand in anul 1881 graul de primdvard ocupa un loc
de frunte impreund cu porumbul, in anul 1916 el ocupa locul din urma. (Reducerea semandturilor de toamnd din anul 1924 trebue consideratd ca un fenomen
trecator, cdci aceasta se datorete conditiunilor climaterice nefavorabile din
toamna anului 1923).
Inlocuirea graului de yard prin cel de iarnd se explicd prin faptul, cd recolta celui dintai ca plantd mai pretentioasa la sol i cdreea ii priesc terenuri bogate i lipsite de buruene a inceput sd decada odatA cu disparitia pamanturilor telinoase.
Aceasta se poate spune mai ales de graul arnaut", care mai inainte ocupa
cel dintai loc intre alte specii de grau cultivate in Basarabia.
In timpurile noastre cel mai rdspandit fel de grau de primAvard este Ulca"
i intr'o msur mai micA ArnAutul" i Hirca". Printre speciile de toamnd
predomind Banatul", care se intalnete foarte rar in stare curatd, ci mai ales
amestecat cu alte feluri ca Sandomir" . a. Cultura primului, dupd cat se pare,
are tendinta spre lArgire, ceeace e cu totul natural, dacd ludm in consideratie
importanta acestui aliment de bazd pentru majoritatea populatiei locale, iar pe
de and' parte in Basarabia porumbul este cea mai bund plantd prAitoare.
Dintre diferitele varietti de porumb cultivate aici cel mai raspandit este
www.dacoromanica.ro

ASARABIA

346

aa zisul porumb basarabean". In judetele de nord se cultivd de asemenea specia

Ciquantinul, iar in Basarabia de mijloc si mai ales in judetul Tighina specia

cunoscuta sub numele de portocaliu" ; in stare curatd aceste specii se intalnesc rar, porumbul local fiind in general produsul Incrucidrii diferitelor specii,
Cat despre celelalte cereale trebue sa remarcam mdrimea considerabild a
semanaturilor de orz din 1916, lucru care se explica prin cerinta mare ce exista
atunci pentru acest produs in aprovizionarea armatei ; asemEnea prin reducerea
semAnaturilor de secara in anii din urmd. Suprafata semAnaturilor de ova's, dupd
cum se vede din cifrele de mai sus, este destul de stabild.
Informatiuni mai mult sau mai putin exacte despre speciile de orz, ovas

rT4

1,t9r5.7'
t

1:111'

ti

'

"
;

...-

..

...

,-4,.."...4..

'

.. --...

'

. ....i
P

-.

41

'

n;
,v.

'

., EN

., e,

In judetul Orhei.

i secard cultivate in Basarabia, nu avem. In linii generale se poate spune, cd

dintre speciile de orz sunt cultivate cu preferinta cel cu patru randuri i cel cu
sase. Dintre ovasuri cel mai raspandit este aa zisul ovsul local (basarabean)
simplu, care eld graunte marmite i ware. Pe moii nni mari se cultiv In
cantitate mica speciile Satilov" i Suedez". In ce privete secara, e extrem de
greu sd se arate origina speciilor locale ale ei, i nti Incape Indoiald, ca acestea
sunt produsul incruciArii cu specii aduse si in particular, dupd cat se pare,
cu secara Probtdn".
Atrage atentia de asemenea marea dezvoltare a suprafetei ocupata de
plantele trecute in rubrica diverse" i din care fac parte: meid, inul, cartoful,
floarea soarelui, fasolea, p6rangul, trifoiul, lucerna si allele.

www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

347

Sematlaturile celor dou dintai, mai ales a inului, s'au micorat pand la mini-

mum, lucru care se explicd de asemenea prin disparitia telinelor, pe cand suprafata ceIorlalte culturi, din contra, s'a mdrit. Mdrirea suprafetei ocupate de
fanetele artificiale e in legdturd, fArd indoial, cu reducerea pdunelor i cu disparitia aproape complea a fanetelor naturale.
In ce privete floarea soarelui, cartoful i celelalte culturi mici ca : macul,
lintea etc., mdrirea suprafetei lor se explicd atat prin urcarea pretului in vederea cerintei crescande cat i prin tendinta ce se observd in timpul din urtna
in fostele moii marl, "acum de 100 hectare, pentru mrirea veniturilor dela p6.mnt, prin introducerea culturilor intensive.
Proprietatea fonciara. Pentru luminarea complectd a conditiunilor sub
influenta cdrora evolua agricultura in Basarabia, trebue s ne oprim Inca asu-

pra unui alt factor importantfelul de proprietate asupra pamantului

care,

impreund cu celelalte conditiuni ale productiei, determind dezvoltarea 1 indrumarea vietii agricole.
De aceia se pare nimerit a expune mai jos date asupra evoludrii proprietatilor 1 asupra modificdrilor cari au avut loc atat in forma insdi a utilizrei parr dntului cat i impartirea acestuia in categorii i dimensiuni de propriefati.

Aici, ca i in general, dacd doreti a ptrunde mai profund in istoricul

agriulturii in Basarabia, se ivcte un obstacollipsa de informatiuni statistice
demne de incredere.
Cele mai vechi date asupra felului de proprietti in Basarabia sunt de pe

la slaritul decadei V a veacului trecut. Pe atunci totalul terenurilor, afard de

al judetelor Cahul i Ismail, se imparteau in categorii de propridti astfel :

FELUL PROPRIETATILOR

Suprafata

0/0 ellre slipratala

in desetine

totala

284.127

8,6

Terenurile Statului
a

21.3(0

0,6

242.000

7,4

2.271.360

69,0

130.612

4,0

285.386

8,6

56.085

1,8

3.290.870

100

municipale

tridnastirilor ...

If

particulare
coloniltilor germani . .
a
bulgarl . .
cazacilor din Rusia Noud
Total .

www.dacoromanica.ro

13 AS ARABIA

344

Raportul procentat pe judete a acestor proprietti cdtre suprafata totald

Chiin A ti

Tighina

Cetatea-Alb/

Soroca

MO .
Orhei

Total .

. I

2,7

92,2

345.122

82 9

421.776

87,5

484.955

90,1

375.100

86,0

316.839

55,7

589 777

29,9

727.301

Terenuri ale

colonistilor
bulgari

Terenuri ale

germani

colonistilor

Terenuri ale

manastiril or

Terenuri ale

nicipale

Terenuri mu-

0,9

21,2

1,4

18

22

7,7

4,4

0,5

16,6

0,3

12,2

0,3

9,6

0,9

13,1

21,3

0,9

20,4

0,6

0,7

Terenuri particulare

E-.

cazacitor din
Rusia-Noua

Hotta

nilor

JUDETELE

lizarea Ora-

Terenurile StaDAM In uti

era urrnAtorul :

a.

IOTA LUL

tererm--

rilor

3.290.870

Din cantitatea totald a terenurilor particulare al-Mate in tablou, cam 195.000

desetine, ceia ce face 5,95 0,/0 din terenul total, apartinea rdzeilor. Propriettile

rdzeilor se gdseau in judetele Chiinu, Orhei, Balti i Soroca.

Dupd cum se vede din tabloul de mai sus, cea mai mare parte a terenurilor apartined proprietarilor particulari i constituid latifundiile cari erau fa'spftndite mai ales in partea de nord a Basarabiei, pe child in judetele de sucl
predomind proprietatea micd.
Reforma agrard din 1861, a introdus schimbri radicale asupra modului
impArtirei pdmdnturilor. Potrivit dispozitiunilor din legea agrara din 1861, despre Improprietdrirea tdranilor, terenurile Statului i o parte considerabild a terenurilor particulare a trecut in minele tdranilor, formnd astfel o nou categorie de proprietate-aa zisele nadeluri" (loturi).
In mediu, lotul in Basarabia era egal cu 6,4 desetine a proape 7 hectare pentru fiecare gospodar. Cu timpul, proprietdtile mici tArdneti au inceput sd se mdreascd prin curnpArdturi de teren dela moieri. In aceastd pri-

vint a jacat un mare rot Banca tardneasca fonciard, creat in scopul de a

ajuta pe tarani in cum pdrarea pdmntului. In total, pftn la 1905, taranii au
cumpdrat dela moieri aproape 300.000 desetine pdmnt.

www.dacoromanica.ro

AGHICULTUHA

349

Dup statistica din 1905, propriettile in Basarabia se prezint in modul

urmtor :
Terenuri particulare

Terenurile
Statutui,

manastirilor,
bisericilor
i alte

Teren in loturi

JUDETELE
Numarul
proprieta-

Desetine
1-lotin.

Desetine

.Cantitatea
in desetine

ill

deseline

162.240

753

160.313

47.269

13.559

336.112

. .

217.621

1.737

142.619

36.168

44.031

404.271

194.859

35.483

42.195

487.828

Soroca .

tilor

Numarul
gospodariilor

TOTAL

135,111

250,774

326

Orhei .

241.320

591

74.897

26.885

25.309

341.526

Chiinau

172.349

576

149.620

39.133

42.691

364.660

Tighina ..

208.644

467

294.631

31.902

31.839

535.114

Ismail (Cahul)

244.161

22

317.482

30.388

79.778

641.421

Cet.-Albl .

159.000

835

529.602

37.308

35.290

723.892

Total in Basarabia

1.656.109

5.507

1.864.023

284.636

314 692

3.834 824

8,2

100

0/0 nitre supra-

fata Wail

43,2

48,6

Aa dar, dupd reforma agrarA din 1861, loturile prneti ocupau cel dintdi
loc printre celelalte categorii de propriethti.
In total, tdranilor improprietriti le apartineau 48,601o, proprietarilor particulari 43,201o, iar Statului, mAnAstirilor i celorlalte inslitutli 8,2% din suprafata intreaga a pmntului din Basarabia. Pe judete, raportul in procente intre
dou categorii de proprielati loturi i particulare - cdtre suprafata intreagd
era urmtoarea :

JUDETELE

48,3

47,7

Tighina .

53,9

T53

51,4

40,0

Cahul .
Ismail

70,7

22,0

Cetatea-AlbA .

Hotin

Soroca

MIL .

.
.

Orhei
ChiinAu .

JUDETELE

47,3

41,0

In mediu .

54,3

37,2

I 1 mediu .

www.dacoromanica.ro

39 0

55,1

38 1

495

21,9

73,2

33.0

59,3

BASAR A DI A

350

Uu tablou mai detlilat de starea pro prietAtii fonciare in Basarabia pAnd

la reforma agrar din 1918, e redat mai jos, unde, ca maximum nthrirnei proprietlii mici e luata conventional suprafata in sute de desetine.
Proprietatti individuaI5

Propr.

partic. t-4.-

JUDETELE

Hot:n

Soroca .

Propr.

partic a
Loturi

5.714

13.559

160.313

336.112

178.029

13.348

44.031

142.619

404.271

194.859

487.823

74.897

341.526

desetine

10 217

139 035

26.244

Peste
100

sorcailleMiciao

7,274

2.816

238.019

9.939

42.195

. .

9.318

149.751

82.251

25.309

8.174

147 388

16.787

42.691

1 565

181.454

25.625

31.839

Ismail si Cahul .

1.752

214.487

27.922

79 778

. .

15.730

99.191

41.736

35.290

Total In Basarabia .

75.816

1.347,357

225.227

314 692

80171 .

Orhel

.
.

Chisin A u

Tigh1na

C et a te a-Alb A

Total

miinAsti- societatilor
si tovdra- viler, bise industriooilor
ricilor 1, a. comerciale

rAria Id
100
desetine
.

Terenurile
Statului,

149.620

364.660

294.63 l

533.114

317.482

641.421

2.340

529.602

723.892

9.614

1.864.023

3.834.824

..

Priri urmare, proprietarilor mici le apartineau 2.165 066 desetine sau 56,50a,
iar celor mari 1.347.357 desetine sau 35,3 L din totalul terenurilor ; restul de 8,2 10
alcAtuiau terenurile Statului, nthrthstirilor,biseriAlori celorlalte institutii i societati.

Propriethtile taraneti propriu zise, fArd deosebire de dimensiuni, ocupau

suprafata de 2.182.023 desetine sau 2.384.953 hectare.
Propriethtile acestea, pe judete, sunt impArtite in modul urnthtor :
Proprietatea Propriotalea
socientilor
Individua la
si
ohstiilor
Dalneasta

JUDETELE

Raportul

Loturi

% ealre

TOTAL

suprafala

btala

VirAnesti

Hotin

Soroca

MO
Orhei
Chisiniiu

Tighina

.
.

Ismail si Cahul .
Cetatea-Aiba . .

Total in Bas. .

5.999

5.714

160.313

172 026

24.437

13.348

142 619

180,404

44,6

9.639

9.933

194.859

214.437

44,0

5.604

82.251

74 897

162.752

47,6

5.167

16.757

149.620

171.574

47,0

9.187

25.625

294.631

329.443

61,5

27.922

317.482

345 404

53,8

34.645

41.736

529.602

605.983

83,7

94.678

225.227

1.864.023

2.182.023

56,9

www.dacoromanica.ro

51,2

_ _ _ - _-

AGRICULTCRA

351

Etapa ce urmeazd In evoluarea proprietdtii fonciare in Basarabia, constitue

reforma agrard din 1918.
OdatA cu infAptuirea reformei agrare, proprieta tea mare in Basarabia a
incetat sd mai existe i totalitatea terenurilor apartine proprietdtii mici i intrucdt-va proprietatii mijlocii, subintelegand prin acest termen (propr. mij.)
moii cu suprafata peste 100 hectare teren arabil i alte terenuri ocupate de
vii, grddini de pomi roditori etc. Reforma agrard Inca nu s'a terminat i de aceea
nu e posibil, rand in prezent, s ddm tabloul complet al stdrii actuale de proprietate fonciard. Dupd datele publicate de Casa NoDstrd", starea aceasta se
prezintd in modul urmdtor : In total, in Basarabia au fost expropriate 4.480
moii cu o suprafatA totald de 1 844.539 hectare, din care 1.491.920 hectare au
trecut la dispozitia Statului pentru a forma fondul fonciar prevAzut de lege, iar
restul de 352.620 hectare a fost Idsat proprietarilor.
Mai jos sunt expuse datele statistice, cari determind nidsura participArii
diferitelor categorii de proprietati la formarea fondului fonciar al Statului. Aceste
date sunt din 1 Septemvrie 1922 1 cu toate Ca pand in acest limp exproprierea
pdmAntului nu era terminatd, totu luerdrile cari au urmat, trail putut schimba
esential raportul intre diferite categorii de proprietati, cari au luat parte la constituirea fonclului ardtat mai sus.

FELUL PROPRIETATILOR
Ale

Zemstve
orae, '

Banca 11-

Slalului

C01111111e,

mem&

1 044

7.299

2.293

148.222

1.498

2.381

200.457

5.303

2.309

263.739

2.520

630

970

165.344

5.339

4.081

146 331

Particu-

M tin astir'

lare

biserieeli

Hotin

125 560

12.024

Soroca

148 309

48.299

BAlti

214.828

41 293

Orh el

129.907

31.317

105.121

31.790

Tighina

129 563

18.478

Cahn!

148.870

15.867

34.407

3.315

43.0O3

4.692

56.924

9.871

1.011

50

24.811

31 254

1 409.610

1,8

2,2

100

JUDETELE

Chlingu

Ismail .

. .

Cetatea-A1b5. .

In Basara bia .

1.093.489

0/0 eitre supra.

fala totali

77,6

212.254
15,0

scob

218

47 802
3,4

Total

8.931

157.240

10.171

174.908

66

85.483
67.856

Dupd cum se vede din cifrele de mai sus, din suprafata totald a Omantului expropriat, propriettile particulare au dat 77,600, terenurile mAndstirilor
i bisericilor 150/0, iar restul categoriilor impreund au dat 7,4^/a.
De aici rezultd cd, in s'Arit, pentru formarea fondului de 1.491.920 hectare
au fost expropriate 1.157.730 hectare pdmnturi particulare i 334.190 hectare
din celelalte categorii de proprietAti.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Total

Cetatea-itlba

Tighina

Ismail

Chisinau

Orhei

Cahul

Balti

. . .

expropriat tului
an- palm Suprafaia

1.491.920

96.569

103.000

190.123

161.268

164.983

162.976

258.585

200.495

ecarete

case de Loc

1.090.186

89.580

501

81.896

135.868

246

95065

105.497

92.926

222.489

168343

29

56

98.522
143

583

1.680

7.688

2.940

.--.

.3

2.697

535

2.010

4.010 29.008 7.485

10.880 19.266

26.447

788

32

150

17.153 85.349 17.572

877

198.405

4.791

10.172

17.851

49.835

37.343

20.687

16.977

2.701

40.739

..=

^'
rS

r.

."

1.267

-.

XV

- - - - - -

208

82

163

- - - - -

- - - -

69

234

ga-

...M'

.7...

.....

675

881

a'

799

17

76

8.999

2.067

9.303

938

299

966

1.333

903

7.824
321

128

7g1

3.153

12.708

3.515

3.536 2.153 32.837 27.599

17

225

131

- -

1.085

68

616 6.146

- - -

1.647

494

.--,

77

L..

.....

Cariere

170

,...,

...

;..-t.r. Kt

..-.

C,1

Embaticuri

153.921

7.-:,"

'.7
:-.

a>

is
....

TR
R. F. C

Soroca

=
C.)

r...

tp
-..
"'

N
rile um dr

sub sl ductiv
nepro- Loc

...:
....

24

.E.
..'" ''',;"
,.
..-.-

t)

.-

481

10

16

114

97

12

15.210

224

11.544

3.442

- - - 232

C:77

S.-

....,

s Diver

..

E-,

C.,

La

..-- .

.=

=
q..

CV

c,
----:-

ACE AST
!

Hotin

JUDETELE

7rs

r.E4

iN
e

-t

Da(

CD

20

CD

CD

ca.

co

(1)

2, Ci

et)

.1VSVEI

VIEW

suprafetei expropriate, calificat pe

AGRICULT UR A

353

Din suprafata total a pmntului expropriat s'a imOrtit 1.098.045 hectare intre 359.016 locuitori din 1.739 sate.
Datele statistice pe judete asupra exproprierii i improprietririi se prezint in felul urnfator :
Terenuri
expropriate.

JUDETELE

Din

suprafaia
expropriata

Loturi

ilornitliolr

Diferite

in

rezerve si
neimparlit

tizat

Impropriefarm

medill

153.921

97.531

51.044

1,91

56.390

Soroca

200.495

165.042

51.230

3,22

35.453

Balti

258.585

206.804

55 183

3,75

51.781

Orhei

162 976

107.863

41.968

2,57

55.113

Chisinau

164.983

97.266

52.966

1,84

67.717

Tighina

161.268

126 159

28.385

4,44

35.109

Cahul

190 123

139.818

26.910

5,20

50.305

Ismail

103.000

75.182

20.582

3,65

27.818

s'au repar-

Ha.

Hotin

Cetatea-Alba .

Total

pa mant

96.569

82.380

30.748

2,68

14.189

1.491.920

1.093.045

359.016

3,5

393.875

Plecand dela datele statistice asupra proprietatii fonciare din 1905 i introducand
modificdrile cari s'au fcut in legAtura cu infdptuirea reformei agrare, starea actuald

a proprietAtii fonciare in Basarabia se prezint aproximativ dup cum urmea za :

Diferite rezerve
restul pa- Total in hectare
mai mici
!
miintuhui
neimea 100 lietare
partit

Proprietali
cle 100 hectare

JU D ETELE

Proprie la li

i mai mull
Hotin

34 006

Soroca
Balli

36.221

ll

276 806

56.390

367.202

369.992

35.453

441.666

29.345

451.826

51.781

532.952

32.836

285.168

55.113

373.117

Chisinau
Tighina

25.387

305.287

67.717

398.391

24.610

524.893

35.109

584.612

Cahul

33.325

Orhei

Ismail .

66.348

Ceta tea-A I ba

Total .

Vo la suprafala totall
B. 215

50.305
552.956

27.818

700.752

70.542

706.119

14.189

790.850

352.620

3 443.047

393.875

4 189.542

9,4

100

8,4

82,2

www.dacoromanica.ro

354

BASARABIA

Astfel de pe la mijlocul veacului trecut i pAnd in prezent InfAtiarea proprietAtii fonciare in Basarabia s'a schimbat cu totul : proprietatea mare, care
pAnd la 1861 constitui o categorie predominantd, acum nu mai existd, i Ba
sarabia a devenit o provincie cu proprietate exclusiv micd.
Pentru reprezentarea mai intuitivd a evoludrii proprietatii fonciare in
timpul descris, dam mai jos date statistice despre raportul in procente intre
proprietatea mica i suprafata totald in perioadele ardtate mai sus :

PERIOADELE

Raportul 0/0 asupra

suprafelei proprieldtilor

miei la supra. totald

Pand la 1861

20,2

Dupd 1861

56,5

Dupd 1918

82,2

Prin urmare, In prezent Basarabia in privinta proprietdtii fonciare este uniformd, i intre judetele i regiunile sale nu existd nici o deosebire. In trecut

insd, dupd cum s'a vdzut din cifrele de mai sus. categoriile de proprietAti in
diferitele pdrti ale Basarabiei se deosebeau distinct ; in partea de nord predomind proprietatea mare, iar in cea de sud proprietatea mica.
Aa dar, atAt in privinta agriculturii, cat i In privinta repartizdrii terenurilor pe categorii, teritoriul Basarabiei se divizA in cloud pdrti ; de nord i
de sudi nu incape Indoiald, cd deosebirea in organizarea agriculturii intre
ambele Orli se datorete, pe lAngd alti factori ai productiunii agricole, deasemenea i conditiunilor de improprietdrire, cu totul deosebite In fiecare regiune.
Regiunile agricole. Cu timpul, pe mdsura evoludrii agriculturei, ave
loc din ce in ce o diferentiere intre regiuni, cari se deosebeau prin trdsAturi
speciale fiecAreia.

Aceastd distinctie a regiunilor agricole se datorete conditiunilor naturale

locale i celor economice, cari determind impartirea Basarabiei in urmdtoarele
regiuni : Nordul Basarabiei, adicd judetul Hotin 1 partea de nord a judetelor
Balti i Soroca, acoperit de un complex de cAteva feluri de sol.
Pe la marginea de sus a judetului Hotin e situatd regiunea solului argilo-nisipos cu podzol, presdrat pe alocurea cu insule mici de nisip-argilos i cu o
cantitate mica de pdmant nisipo-argilos cu putin podzol. Spre sud solul argilonisipos alternd cu cernoziom degradat i nedegradat. In partea pAduroasd de
nord-vest a acestei regiuni ardturile ocupd pAnd la 5004, iar pe locurile cu
pAdurile mai intinse pAnd la 300/o din pdmAntul cultivabil.
Cdtre sud i est suprafata ardturilor se rargete i ajunge pAnd la 85%.
Planta predominantd in regiunea de vest este porumbul, a doua grAul de
toamnd. Mergand spre est, locul intAi e ocupat de grAul de toamnd, care in
apropierea limitei de est cedeazd locul orzului. In mdsurd mare se cultivd aici
www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

355

secara, care in coltul de nord-vest al acestei regiuni ocupd al doilea loc. Ultimele locuri apartin ovdsului si grdului de primdvard. Fanete i imae sunt putine : cele dintdi ocupd dela 10/0 pdnd la 50/0 din suprafata totald i cele de al
doilea dela 50f la 150/0.
Printre alte plante se cultivA sfecla de zahdr, apoi fasolea, floarea soaielui i cartoful, a cdrui culturd se intinde din ce in ce mai mult.
Ca plantd de nutret reuete foarte bine trifoiul.
Spre sud de aceastd limit e situatd regiunea cernoziomului, a stepei 1361tilor, presdratd cu pete dispdrute de solul argilo-nisipos de padure, iar pe panta
si vane rdurilor cu numeroase pete de srdturi.
27174V,

,
r.

re;
,vilOsty

.
E

*".
I

Z... N.'

i-

%13

.,

'1.

4,

In vrenlea secerisului.

Regiunea aceasta este ocupatd de judetul Blti, afard de sudul lui extrem,
de judetul Soroca, afard de partea de nord, i partea de nord-est a judetului
Orhei. Aici, cu directia dela vest spre est, suprafata ardturilor se largete din
ce in ce si, incepAnd dela 50 70010 la limita vesticA, ajunge pand la 8590 la

cea de est.
Suprafata izlazurilor i fanetelor, din contra, mergdnd spre est se miscoreazA : cele dintdi scad dela 25010-30010 pAnd la 590, iar cele de al doilea dela

1590 la 1010 si chiar mai putin.

Dintre cerealele cultivate aici locul intdi 11 ocupd graul de toamnd, afar
de coltul nord-vest, unde predomind porumbul. Locul al doilea apartine porumwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

356

bului i in unele locuri orzului ; secara, ovasul i graul de primAvard ocupa

ultimile locuri.
In partea de nord a regiunii se cultiv trifoiul i lucerna. Cultura floarei soare-

lui e raspanditd considerabil mai ales in unele parti ale tudetelor Soroca i BAlti.
Cernoziomul stepei baltilor e inlocuit catre sud de solul nisipo-argilos cu
podzol, care alterna cu solul argilo-nisipos de padure i crampee mici de cernoziom al regiunii de stepd cu padure. Acestei regiuni apartine sudul juJetului
Balti, sud-vestul judetului Orhei, aproape intreg judetul Chisinau, exceptand
fdia dealungul Prutului, i partea de nord a judetului Tighina.
Aici, terenul arabil ocupd in mediu 70 80010 din totalul ptnantului cultivabil. In partea central, cea mai paduroas, acesta constitue numai 500/0 i
cateodata numai 3010. Izlazul ocupd la vest 'Ana la 15010, in partea de est

Oita la 59,, iar la sud pand la 2501G Fanetele sunt mai mult in partea de
nord
810, in sud 'Ana la 1010 i chiar mai
putin.
,
_

Planta predominanta aici este porumbul ;

locul al doilea in partea de nord-vest 11 ocupd
orzul, in partea de sud-vest graul de primayard i in partea de mijloc 1 de est graul de
toamn. Ultimele locuri apartin secarei 1
ovdsului.

Ca planta de nutret e cultivat parangul.

Mai departe, spre sud, pe toata intinderea
La fAntnia.
judetului Cahul, partea de sud a judetului
partea de nord-vest a judetului Cetatea-Albd, se intinde regiunea

Tighina i
cernoziomului cu subsolul argilo-nisipos.
Araturile ocupa in rnediu pand la 700/0 din pamantul cultivabil

minimum

620/ maximum 751/o. Suprafata araturilor este in mediu 230/0 cu o oscilatie

intre 121/0 pand la 290/0 i fanete intre 10/0-510Pentru semdnaturi locul intai apartine in partea de vest porumbului, iar
in unele locuri orzului ; locul al doilea graului de toamnd 1 in unele parti porumbului. In partea centrald locul intai 11 ocupd graul de primAvara, iar al
doilea porumbul. In partea de est predomina orzul, iar locul al doilea II ocupa
porumbul. Ultimul loc e ocupat de olds. De asemenea e dezvoltat cultura parangului pentru fan. Dintre celelalte erburi reuete lucerna pe locuri joase,
insd ea e cultivat in cantitate foarte mica. In sfarit, in sudul Basarabiei,
pe teritotiul judetului Ismail 1 a partii de sud a judetului Cetatea-Albd e situata zona cernoziomului-castaniu.
Ardturile in aceast regiune ocupa in mediu 7010. Suprafata imaelor variaza dela 104 la 27 k. Fanetele ocupd mai putin ca 1010. Pe faia dealungul
Prutului planta predominanta este porumbul, in unele locuri orzul ; locul al
doilea apartine graului de toamn i in unele locuri porumbului. In partea de
mijloc locul intai II ocupa cand graul de primavara, cand cel de toamnd. Locul
www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

357

al doilea ii ocupd aceleai plante in ordine inversd. hi partea de est predomind orzul, locul al doilea 11 ocupd graul de toamnd, iar in unele locuri porumbul. Ultimele locuri le ocupd secara, apoi ovdsul. Dintre erburi de nutret
e cultivat pardngul i in cantitate mica lucerna.
Caracterizarea scurtd de mai sus a regiunilor agricole se bazeazd pe date
cdpdtate din cercelarile Mute in timpuri diferite i judete in perioada dela
1901 pdnd la 1909.
De fapt aceastd cercetare a stabilit regiuni mai mdrunte (cAte cAteva in fiecare
judet) insd spatiul mArginit nu ne permite sd ne optim la descrierea lor mai detailatd.

In afard de aceasta, e posibil cd o astfel de impdrtire sd nu prea corespund actualmente realitatii din cauza modificdrii conditiunilor economice in
general, cari au avut loc dupd acest timp.
De aceea, in shema expusd de noi regiunile mdrunte sunt contopite in
cele mai mari, cari se deosebesc una de alta prin trAsturi speciale fiecAreia.
Dupd cum se vede din descrierea regiunilor agricole, acestea se deosebesc
mai ales prin felul de repartizare al culturilor principale, ceea ce std in legdturd
cu conditiunile climaterice i de sol. Insd, in toate aceste regiuni sistemul culturii este acelacerealisti prin urrnare productia de bazd a agriculturii in
Basarabia sunt granele.
Agricultura propriu zis. Trecem acum la analiza cifrelor asupra suprafetei
semdnAturilor i productiei cerealelor in Basarabia. Totalul suprafetei semndturilor pe fiecare an in parte dela 1900 pnd la 1924 se prezintA in felul urmdtor :
Suprafata

ANIE
1900
1901

1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908

in

hectare
2.130.529
2.343.260
2.257.236
2.264.669
2.248 151
2.314.947
2.184.026
2.368.127
2.353.931

ANII
1909
1910
1911

1912
1913
1914
1915
1916
1917

Suprafata
in

ANII

2.354.449
2.385.048
2 448.790
2.544 632
2.552.854
2.617.591

1918
1919
1920
1921
1992
1923
1924

hectare

Suprafata
in

hectare
2.248.535
2.157.653
2.342.117
2.272.303
2.560.840
2 308.869
2.917.236

2 474.081
2.072.583

Media pentru toti anii este 2.347.369 ha

Impdrtind aceastA perioad in subperioade de cdte 5 ani obtinem mediile
urmtoare :
2.171.766 ha. 2.248.769.
Media pentru 1900 1904
If
2.312.973 s 2.315.096.
s
1905 1909
2.509.783.
1910 1914
2.617.620
1916 1919
2.238.213 s 2 238.213.
2.480.273.
1920-1924
2.374.404
Din comparatia mediilor de cate cinci ani rezultd cA suprafata semAndturilor dela 1900 pAnd la 1914 cretea incontinuu i s'a mdrit in timpul acesta cu
18,60/a. Pentru subperioada 1916-1919 care coincide cu rdsboiul i turburd)7

,7

91

77

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

358

rile agrare, suprafata s'a micorat in comparatie cu subperioada precedent

cu 10,80/0, iar in subperioada urmtoare 1920-1924 a crescut din nou, artnd o mdrire de 9,70:0 fata de media din 1916-1919.
Duca fiecare fel de culturd in parte (cele mai importante) suprafata semndturilor pentru aceiai ani, e repartizatd in felul urmtor :
REPARTIZAREA SEMANATURILOR
ANII
Grau

Grmavara
au

de toamna de pri

'

Secara

Orzul

Ovasul

Porumbul

1900

332.686

400.930

176.398

371.567

67.811

668.548

1901

420 320

430.976

233.469

398.242

69.152

668,103

1902

432.779

427.423

202.139

408.855

71.894

698.230

1903

430.625

412.203

212.160

443.324

78.841

670.477

1904

350.397

456.348

159.197

477.098

87.414

703.070

1905

456.672

867.506

218.124

476.942

73.182

700.152

1906

425.222

366.916

239.840

463.428

66 243

618.398

1907

431.313

331.270

223.279

568 461

74.602

721.330

1908

373.062

345.728

201.742

632 384

73.276

712 137

1909

384.675

306.030

201.168

622.403

64.366

761.075

1910

488.470

305.197

236.090

594.552

64 873

696.618

1911

464.995

380.060

217.264

641.024

69.772

768.796

574.395

196.404

75.736

736.054

71.376

169.480

1912

1913
1914
1915
1916
1917

522.577

201.657

773.994

771.049

116.931

698.496

1918

246.245

177.316

603.271

108.996

600 452

1919

515.111

195.034

524.913

123.446

699.149

113.554

511,684

1920

362 639

184.854

111.227

743.546

1921

242.282

345.702

170.452

541.299

140.165

612.435

1922

306.784

301.921

90.691

681.963

312.677

652.833

1923

471.351

196.900

74.096

536,487

87.717

551.788

1994

547.189

333.396

111.286

764.498

225.428

688.424

Dupd cum reiese din datele expuse mai sus, in evoluarea suprafetei senanate pentru fiecare fel de culturd pand in anul 1914, adicd pnd la rdsboi,
www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

359

existd o regularitate i o continuitate anumitd, dacd nu considerdm oscilatiile

din unii ani, cari sunt inevitabile conditiunilor climei basarabene. Aceastd regularitate devine i mai vizibild dacd repartizAm datele dupd ani in perioade,
1 deducem mediile lor dupd cum se prezintd in tabloul urmAtor
Gran
de

Gran

toamna

primavara

Pentru 1900-1914
1900-1904
9

428.123

9
9

MEDIA

Secara

Orz

Ovas

Porumb

364 019

209.021

528.836

72.089

701.768

393.358

425.576

196 673

419.819

75 022

681.686

1905-1909

414.189

343.490

216.831

552.724

70.334

702.618

1910-1914

509.287

295.638

216.586

669.857

70 127

733.823

de

Din comparara mediilor se vede, cd dela 1900 pand la 1914 suprafata semAnatd cu grdu de toamnd, orz i porumb cretea incontinuu ; suprafata graului de primdvard din contra se micor, iar suprafata culturii de secard 1 ovds
rAmAneA aproape stationard.
Dupd 1914, in legdturd cu evenimentele desfAurate, suprafata semndturilor nu numai cd s'a micorat, ci s'a modificat i raportul stabilit inainte de
rdsboi intre culturile diferitelor categorii de cereale, dupd cum se vede in tabloul
urmdtor :

MEDIA:

Grail de
toamna

Gram de

primavara

Secara

Orz

Ovas

Porn ml)

1916-1924

581.041

137.448

645.97&

153 614

626.908

1916-1920

475.698

163.264

660.695

115.732

627.445

111.631

631.497

191.497

626.120

1921-1924

294.480

391.901

Mai jos se cid raportul in procente intre suprafetele categoriilor de cereale cdtre suprafata totald a semAnAturilor.

MEDIA:

Gra. de
toamna si
primavara

Secara

Orz

Ovas

Porumb

1910 -1914

32,3 0:0

8,6 oh

26,9 0/0

2,8 0/0

29,4 0/0

1916-1920
1921-1924

23,3 ,,

8,0

,,

32 3 ,,

5,7

,,

30,7

30,5

5,0

,,

28,1

8,6

,,

27,8

,,

,,

Aa dar reducerea suprafetei semAnate in perioada 1916 -1920 s'a fdcut

in special pe Socoteala grdului de toamnd i de primdvard (suprafetele acestor cloud

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

360

feluri de cereale sunt contopite din cauza lipsei de cifre asupra fiecdreia in
parte pentru 1918 i 1919).
Dupd mediile obtinute pand la 1914, cel dintai loc apartine graului de
toanind i de primvard impreund, locul al doilea porumbului, iar al treilea orzului. Aceast ordine in repartizarea culturilor dupd 1914 s'a schimbat i, dupd
cum arat media pentru 1916 1920, locul intdi II ocupd orzul, locul al doilea
porumbul, iar al treilea grain.
In subperioada urmdtoare 1921 -1924 media arab.' mdrirea suprafetei semdnat cu grail, care iard ocupd locul predominant, i, dupd cat se pare, incepe
restabilirea treptatd a raportului anterior intre diferitele categorii de cereale.
Pentru a ilustr starea actuald a semndturilor in Basarabia, sunt expuse
mai jos cifrele pentru fiecare judet in parte asupra semndturilor in anul 1924.

Huth'
Soroca
BAlti

Orhei
ChisinAu

Tighina .
Cahul
Ceta tea-AlbA
Ismail

.
.

In Basarabia .
0/0 la supraf.
totalA. . .

Grail

Grail

JUDETELE

Serail

Ile

(le

loamna

primavara

63 492
81.182
194.278
85.947
24 329
85 371
17.127

15 162
15.561
18.099

24.827
18.189
14.995
12.151

8.886

24 094
27.392
52 197
46.744
99.512
34.635

547.18g

20,5

36.5 7

()vas

Orz

Porn mh

9.965
17;713
7 941
4.569
1.436

52 585
41.281
69.073
35.193
41.084
114.830
119.977
198 820
96 655-

15 550
16.376
31.511
23.433
23.029
19.500
21.880
70.459

3.190

74.523
47.158
53 591
57 003
57.221
112.588
70.145
168 103
48 089

333.396

111.286

764 48

225.428

688.424

12,5

4,2

28,6

8,4

25,8

Recolta total a tuturor cerealelor pe fiecare an in parte, in perioada de a

1900-1924, se prezintd dupd cum urmeazd :
,

ANII

Nu marul

vagoanelor

1900

111.608

1901

254 459

1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908

199.007
229.010
96.356
174.689
260.188
171.704
154.188

AN11

1909
1910
1911
1912

1913
1914
1915
1916
1917

Nurnarul
vagoanelor

ANII

Nu marul
vagoanelor

162.157
263.703
262.588
222.480
234.976
236.003

1918
1919
1920

41.465
246.379
281.265
130.994
290.255
211 144
209.502

1921
'

1922
1923
1924

250.615
193.729

Recolta medie pentru toti anii aratati se exprim prin cifra 197.369 vagoane.
www.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

361

Recolta medie pentru fiecare subperioadd de 5 ani este :

Anii 1900 1904 .
198.088 vagoane
.

1905-1909
1910 -1914
1916 -1919
1920

1924

184.585
247.950
183 047
224.632

If

Pentru fiecare fel de culturd principala, in parte, recolta totald in vagoane

e prezentata in tabloul ce urmeaza

ANII

Graul de
toamna

Grant de
priniavara

&Tara

Orz

Ovas

Porumb

1901

47.221

32.548

27.172

33.177

7.481

104.678

1902

48.576

27.150

19 105

33.530

7.821

62.052

1903

50.013

38.530

22.159

47.359

9.777

60.005

1904

26.712

8.369

7.961

16.682

5.507

24.021

1905

47.274

23.218

20.845

41.254

7.9S0

33.633

1905

55.403

19 622

32.509

51.648

6.404

92.043

1907

21.864

14,924

9.694

47 313

8.463

68.416

1908

25.281

10.427

11.260

29.669

5.070

79.633

1909

26.358

17.298

12.473

51.496

6.870

46.986

1910

54.963

19.197

27.762

56 564

7.242

96.921

1911

39.339

19.151

18.859

66.966

8 616

108.259

1914

33.641

7.290

14.775

53 633

7.071

93.093

1918

7.216

1.034

2.321

6.141

897

15.873

14 961

41.096

10.639

81.340

46.235

1919
1920

34.766

13.719

9.596

57.661

10.124

53.977

1921

11.740

12.198

7.621

16.550

5.368

42 478

33.430

30.157

9.551

79.978

36.765

57.581

28.938

10.987

5.978

30.714

8 739

77.012

34.562

17.999

15 256

42.312

8.935

(6.556

9,7

8,2

22,7

4,8

35,8

1922

1924

Media .

la recolta

totala .

18,8

Aa dar dupa cantitatea productiei de grane, locul teal Ii ocupd porumbul i apoi in ordine descrescancl merg : orzul, graul de toamna, graul de primavara, secara i ovdsul.
www.dacoromanica.ro

13ASARABIA

362

Din comparatia mediilor asupra suprafetei semAndturilor cu datele asupra

productiei cerealelor se vede, c recolta variazd foarte mult i deseori nu corespuncle mArimii suprafetei semdnate, ceeace se explicd prin schimbarea conditiunilor meteorologice, dupd cum reiese din mediile Inirate mai jos asupra
recoltei in chilograme de pe un hectar pe un ir de ani.
ANI1

Grau de
primavara

Grau de

Mama

Secara

Orz

OvAs

Poraml)

1901

1.108

751

1,167

826

1.170

1.560

1902

1.112

630

946

811

1.081

885

1903

1.155

930

1.035

1.065

1.231

886

1904

752

181

483

346

618

332

1905

1 023

1.098

946

857

1.082

468

1906

1.292

571

1.365

1.110

961

1.488

1907

497

450

422

826

1.126

945

1908

675

300

541

405

690

992

1909

677

557

615

813

1.051

615

1910

1.113

618

1.170

945

1.110

1.411

1911

543

857

825

1.007

932

1912

1913
1914
1915

1916

930

585

360

738

856

615

692

930

1.260

857

840

1.080

1.110

1917

784

912

878

1.082

958

1918

157

131

102

82

264

1919

896

767

782

861

1.163

863

1920

776

892

1.055

1921

485

353

447

306

383

634

1922

1.090

999

1.053

1.173

1.208

882

1923

958

768

824

746

706

978

851

Recolta medie de pe un hectar pentru perioada 1901-1923 este :

849 kgr.
Pentru graul de toamnd .
.
f)

31

,,

primdvard

secard
orz . .
ovds .
porumb

.
.

. .

www.dacoromanica.ro

608
807
759
917
941

.,

AGRICULTURA

363

Din cifrele acestea rezultd, ea' dupd cantitatea recoltei de pe hectar locul intai ii ocupd porumbul, apoi ovdsul, graul de toamnd, secara, orzul

in fine graul de primdvard.

Pentru fiecare deceniu in parte recolta medie se exprimd in cifrele urmAtoare:

ANI 1

Gran
de

toamna

Gran
de

Senn

primavara

Orz

Pdrumb

Ovas
1

1901-1910

940

608

869

806

1012

958

1911-1923

817

606

745

712

823

925

Dupd cum se vede din tablou, capacitatea de productie a cerealelor pentru

a doua jumdtate a perioadei s'a micorat, lucru care se explicd atat prin recolta slabd din ultimii ani, cat 1 intrucatva prin distrugerea gos'poddriilor mari
cu culturd mai bund, unde recolta era totdeauna mai superioard decat in cele
taraneti, ceeace se confirmd prin urmtoarele date :
Recolta medie pe hectar pentru 1902 1911.
La irani

DENUMIREA CEREALELOR

Grau de toamna
n
n
primavara .
Secara

La moOeri

751

1074

498

613

769

949

Orz

690

1080

()vas
Porumb

811

1095

827

1093

Viticultura. Paralel cu cultura cerealelor se dezvoltau in Basarabia i

alte ramuri agricole, printre cari dupd importanta economicd cultura vitei de
vie ocupd primul loc.
E greu s precizdm timpul originei viticulturii in Basarabia aceasta se
pierde in trecutul cel mai indepartat. Este o ipotezd, cd vita de vie a fost adusd
aici pentru prima oard de Greci ; in orice caz se tie c in timpurile Scitilor
aici se cultiva vita de vie 1 se producea vinul. Ins importanta serioasd in
vieata economicd locald a viticulturii a inceput de prin secolul XIV, multumita
incurajdrii din partea domnilor Moldovei, cari contribuiau intr'o largd mdsurd
la dezvoltarea viticulturii in lard prin stabilirea raporturilor juridice precise
intre cultivatori i proprietarii pdmanturilor 1 prin luarea de mdsuri spre imbundfatirea varietatilor de vita i spre perfectionarea tehnicului viticulturii.
Pe la jumdtatea veacului XVIII, in Basarabia de mijloc i de sud cultura
vitei de vie ocup suprafete de teren considerabile. Viticultura se dezvoltd mai
cu succes in Bugeac, i in aceasta epocd imprejurimile ormelor Tighina, Cetatea-Albd 1 Ismail erau renumite prin viile lor.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

364

Odatd cu inceputul veacului XIX, viticultura a primit o loviturd puternicd

prin invazia armatelor, expulzarea TAtarilor din Bugeac i in sfarit epidemia de ciuma, cam( Bugeacul a fost depopulat i viile au fost parasite.
Cu repopularea tarii, viticultura a inceput din nou sd se dezvolte prin
plantarea intensiva a viilor noui i astfel acest gen de ocupatie devine incetul

cu incetul una din cele mai importante ramuri de economie in Basarabia.

Evoluarea viticulturii in Basarabia se poate vedeh din urmatoarele cifre :

ANII

Numarul
viilor

Suprafala
total/

Canlitalea vinu
lui produs
60.000

1819

1997

1850

29.787

18.644

3.000.000

1870

28 230

5.000.000

1883
1891

55.091

106.953

Dezvoltarea mai depute a viticulturii a fost oprita prin aparitia filoxerei,

care a fost descoperita pentru prima oard in Basarabia la 1886.

Culesul viei.

Dela aceasta data incepe pentru viticultura in Basarabia o epoch nouA.

Toate masurile de lupta luate contra filoxerei prin distrugerea focarelor
ei i tratamentul tufelor bolnave, au rAmas zadarnice.
Molima se raspAnde din ce in ce mai mult, nimicind suprafete intense cu
plantatii de vita de vie, amenintand cu distrugerea complecta a viticulturii.
Dupd ce au fost epuizate toate mijloacele de combatere directd contra inwww.dacoromanica.ro

AGRICULTURA

365

sectei vAtmtoare, singurul mijloc recunoscut pentru a restabili viticultura a

fost trecerea la altoire, care const din altoirea vitei europene pe port-altoi
american, care rezist filoxerei.
Aa dar aparitia filoxerei a dat natere unei viticulturi noui.
Datorit niAsurilor luate pentru rAspandirea vitei altoite aduse din Rianta
sau produse pe loc, viticultura a inceput s'a se invioreze.
Astfel podgoriile vechi distruse au inceput s fie inlocuite prin cele cari
sunt rezistente contra filoxerei :
Evoluarea viticulturii dupd aparitia filoxerei o putem ilustr prin urmtoarele cifre :
NUMARUL DESETINELOR

ANII

JUDETELE

1908

1897

Ilotin
Soroca
Balti
Orhei

159

14.683
8.392

152
1.924
5.919
13.660
16.795
15.077

11.302

15.002

18.684

26.365

67.925

94 894

834
2.045
11 826

Chisin 'au

Tighina
Cahul
Ismail .
Cetatea-Mba

Total m Basarabia

Comparnd aceste cifre cu cele de mai sus rezult, c'd dela 1891 pand la
1897 suprafata viilor, din cauza filoxerei, s'a micorat cu 36,50/s. A poi prin introducerea culturii altoilor suprafata se mrete iarai i cAtre 1909 crete cu
39,70/0 in comparatie cu 1897.

Dupd datele din 1924 suprafata viilor in Basarabia este de 104.462 hectare i este repartizat pe judete astfel :

JUDETELE
Hotin

Soroca
Balti .

Orhei
Chisinau
Tighina
Cahul

Cetatea-Alba
Ismail

Total

Supra*

sadita cu vii
pe rod

Suprafala

cu vii cari nu
sunt pe rod

Suprafala

totala plantata
cu vii

22
620
1.559
7.593
21 200
17.846
8.355
24 093
6.648

378
560
1.556
2.972
4.356
1.128
4.340
1.236

22
998
2.119
9.149
24.172
22.202
9.483
28 433
7.884

87.936

16 526

104.462

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

366

DupA datele statistice de cari dispunem, necomplete Ink pentru timpul

din urmd, recolta total a strugurilor i productia vinului in Basarabia se exprimd prin urmAtoarele cifre :
ANI1

Recolta strugurilor

Productia vinului

In puduri

In vedre

1910

11.165.000

7.419.946

1911

19.931.070

15.597.395

1912

4.299.397

3.392.429

1913

5.576.280

4.121.323

Dupd datele pentru 1924 recolta totalA a strugurilor pe judete a fost

u rmAtoa re :

PRODUCTIA
JUDETELE

Media la ha.

Totala

HECTOLITRI
Hotin

23,3

513

25,1

15.568

BM ti

29,6

46.213

Or het

26,0

197.612

Chilnkt
Tighina
Cahn! .

27,9

591.895

13,6

242 578

4,1

34.413

Ceta tea-Al lid .

25,6

617.131

44,6

296.347

24,4

2.042269

Soroca

Ismail

Total .

Horticultura. Horticultura existA in Basarabia din vechime. Se tie cA

Inca din timpul stdpAnirei turceti unele regigni ale Basarabiei, spre exemplu
jud. Hotin, codrii, regiunea Nistrului, erau renumite prin grAdinele cu fructe.
Horticultura InsA a cApAtat un caracter industrial numai din a cloud jumAtate
a veacului trecut In legAtura cu ivirea cererei pentru fructe de export, mai ales
pentru cele uscate.
In prezent, horticultura in Basarabia are o mare importantA in viata econornicA, prezentAnd in locurile dezvoltdrei maxime un factor economic serios.
Dupd datele cercetArei detailate din 1909 suprafata intreagA a grAdinilor
www.dacoromanica.ro

AGRICLILTURA

367

de pomi fructiferi ocupa aproximativ 21.221 desetine sau 23.184 ha. i erA repartizata pe judete in felul urmdtor
Suprafata gradini-

JUDETELE

lor de pomi frueWert

Hotin

1.674

Soroca

1.137

Mitt

2.163

Orhei

4.237

Chisinau .......

6.611

Tighina

1.562

Cetatea-Alba
Ismail .

419
3.418

Cahul .

Cifrele de mai sus sunt inferioare celor reale cdci la cercetAri n'au intrat
in socoteala potnetele de langa case cu suprafata mai mica decAt 1/2 desetina,
cari in total ocupa o suprafata considerabil. Din cauza lipsei de date asupra
suprafetei de pomi fructiferi in trecut, se poate judecA dupd evaluarea horticulturei pe baza datelor despre prepararea fructelor uscate in un ir de ani.
A

N II

Fructe uscale
in puduri

In mediu pentru 1375-1879

.
.
.

.
.

,,

1880-1885

1836-1839

11

19

1890-1894 .

1895-1899

11

11

11

"

1900-1904

1905-1909

..

Numarul
vagoanelor

97.600

163

171.2 0

285

254.800

425

335.500

559

444.600

741

480.800

801

849.100

1 415

Regiunea celei mai mari raspandiri a horticulturii sunt Codrii", in cari

intra parti din judetele Chiindu, Orhei i Balti, apoi aa zisa Bucovina HotineanA, situata in partea nord-vest a jud. Hotin ; stufaria nistriana a jud. Tighina 1 Cetatea-Albd 1 cea dunareana a jud. Ismail.
In regiunea codrilor i a Bucovinei Hotinene prunele constituesc baza horticulturii, care se exporta de aici in cantitati mari in stare uscat. Aici gradinile de prune prezinta In multe locuri plantatii continue i sunt unul din prinwww.dacoromanica.ro

BASARABIA

363

cipalele izvoare de venituri ale agriculturii locale. Mail de prune mai sunt cultivate aici pe o scard intinsd merele 1 nucile, mai putin rdspndite sunt perele, viinele i cireele.

In regiunea nistriand, care ocupd o fdie ingustd pe malul Nistrului pe

intinderea jud. Tighina i Cetatea-Albd, precum i stufdria Dundreand, stint cultivate mai cu seamd mere i pere, iar pe locuri inalte caise.
E demn de observat de asemenea bogtia plantatillor fructifere din jurul
oraplui Chiindu, unde horticultura nu rareori este fcut sub forma copacilor
pitici. Dupd valoarea speciilor i bogdtia in varietati (sortiment) aceast regiune
ocupd primul loc in Basarabia. Aici se cultiv mai cu seamd pere, mere i prune.
Zootehnia. Sub influenta dezvoltdrii agriculturii i a schimbrii raportului
intre cele doud elemente agricole
ardturd i pdune
a suferit modificdri i creterea vitelor, atat in sensul organizdrii ei, cat i in privinta numdrului animalelor.
Din ocupatie independentd, i chiar principald in sudul Basarabiei, creterea
vitelor a devenit o ramurd subordonatd agriculturii a careia scop este in primul

rand a furnizA forta tractoare pentru agriculturd

1 in al

doilea rand pro-

ducerea carnei i celorlalte produse animalice.

Cele dintdi date statistice asupra numdrului de animale in Basarabia
mult sau mai putin demne de incredere

mai
dateazd dela decada VIII a secolului trecut.

De aceia, asupra stdrei creterii vitelor pAnd atunci s'ar putea vorbi numai in baza indicatiunilor cu caracter general disponibile, cari nu sunt confirmate de cifre.
Conchizdnd dup diferitele isvoare istorice, la sfAritul veacului al XVIII,
creterea vitelor consftui bogatia de bazd a Basarabiei, a Card produse formau
obiectul principal pentru export. Dela inceputul veacului trecut, in legturd cu
creterea populatiei i intinderea suprafetei settle nturilor, numdrul animalelor
a inceput s se reducd.
Trebue totui s relevin cd in intdia jumatate a veacului al XIX-lea Mai%
de cauzele ardtate mai sus, reducerea numdrului animalelor se datorete in mare
parte influentei boalelor epizootice molipsitoare, de cari, dupd unii autori, au
pierit pand la 509/0 din numrul animalelor.
Evoluarea creterii vitelor in ultimele decenii se poate vedea din datele
statistice de mai jos. Cifrele aceste privesc numai caii, vitele cornute mari 1 oile;
in ce privete porcii dispunem de informatiuni numai dela anul 1900 incoace.

2s

ANII

mrArul
animalelor

ANII

188J

3.142.587

1909

2.316.176

1885

2.444.522

1916

3.443.139

1890

2.806.230

1919

2.681.184

1900

2.697.199

1922

3.502.912

1905

2.463.931

1923

3 758.881

www.dacoromanica.ro

NumArul

animalelor

AGRICULTURA

369

Dela anul 1900 socotind i porcH, obtinem urmdtoarele cifre :

ANII

Numarul
an im ale' or

ANII

Numarul
animalelor

1900

3.006.572

1919

2.996.962

1905

2.767..61

1922

3.972 850

1909

2 719.74

1923

4.014.839

1916

3.950.836

Dupd cum se vede din tablourile de mai sus, numdrul animalelor dela
1880 pand la 1909 s'a micorat cu 26,2%; iar dupd tabloul al 11-lea, dela 1900 -1909

-cu 9,5%. In 1916 creterea vitelor face un salt brusc, mrinduse cu 43,30/0,
iar in 1919 scade din nou cu o pierdere de 24,1% comparativ cu anul 1916.
Iii anii urafitori nuaidrul anirnalelor se mdrete pnd la 1922 inclusiv.
Ca adaos la cifrele asupra nurndrului total de vite sunt date mai jos
informatiuni asupra evohidrii zootehniei pe categorii de anirnale :
ANI

Cai

Vile cormile

mari

0i

Porei

Total

--

1880

250.436

521.754

2 244.330

1885

296.583

580.387

1.553.386

1890

294.392

775.337

1.705 931

513.647

365 871

662 048

1.642.850

309.373

3.006 572

1905

377.441

583.088

1.471 591

303.330

2.767.261

1909

415 357

537.533

1.334.671

403.198

2.719.374

1916

503.741

725.467

2.213.931

507.697

3.950 836

1919

402.679

654.881

1.593.621

345 778

2.996 962

1922

428.769

752.994

2.321.149

469.938

3.972.850

1923

353.682

798.156

2.591.553

271.448

4.014.839

1895

1900

Cercetnd datele de mai sus, atentia ne este atrasd mai intdi de o oarecare consecvent tEl moclificarea nurndrului de animate itt perioada dela 1880
pand la 1909 : numdrul cailor crete mereu, iar numdrul oilor din contra scade
incontint:u ; numrul vitelor cornute marl, oscildnd in o parte sau alta, cdtre
1909 se mdrete ceva ; in sfdrit, numrul porcilor in decursul celor noud ani
crete considerabil.
In general, in timpul de 30 de ani, trei ramuri principale a zootehnie
B. 215

24

www.dacoromanica.ro

370

---

BASARABIA

au evoluat in modul urmdtor : numdrul cailor s'a mdrit cu 39,70/0, numdrul oilor
a schut cu 40,5Vo, iar numdrul vitelor cornute mari s'a mArit cu 2,9%.
Cu alte cuvinte, creterea vitelor productive in forma purd, spre exemplu,
creterea oilor, s'a micorat foarte mult ; creterea cailor, cari reprezintd o ramurd de muncd a zootehniei s'a mdrit intr'o proportie nu mai putin considerabild ; a celor cornute, cari servesc totodatd 1 ca muncitoare i ca productive, a rdmas aproape stationard.
Astfel de modificdri in complexul creterii vitelor sunt foarte caracteristice
pentru perioadele de tranzitie, cand cultura prirnitivd de pdune i parloage,
schimbanduli forma, trece in faza urmAtoare a dezvoltddi sale i devine cerealistd.
Trecerea dela cultura pastorald la cea cerealistd i, prin urmare, inlocuirea oaiei
ca animal productiv prin bou i cal, ca forta tractoare, a inceput de sigur mull
mai inainte, i perioada pe care o descriem este numai continuarea acestui proces.
Intorcandu-ne iardi la cifre, trebue sd relevdm creterea excesivd a numdrului vitelor cornute cdtre anul 1916. Aceasta nu poate fi explicatd numai prin
cretere naturald, ci trebue A. fie atribuitA in mare parte vitelor aduse in timpul

acesta din guberniile Rusiei centrale pentru expedierea lor pe frontul roman,
iar pe de altd parte 1 vitelor cad au fost evacuate in 1915 din GaliVa, cand
o parte din ele au rAmas in Basarabia. In sfarit, de notat, ca i creterea
naturald pe atunci trebuia s progreseze mai mult decat de obiceiu, de
oarece tdierea vitelor tinere in timpul rdsboiului era interzisd ; iar in cumpdfaturi i rechizitii pentru armatd vitele femei erau menajate in mdsura posibilittii.

Dupd 1916, avand in vedere rechizitiile ce se faceau pe o scard tntinsd

din cauza deschiderii frontului roman, pentrq care Basarabia furniza o parte
insemnatd de subsistente, numdrul tuturor speciilor de animale s'a redus simtitor, iar apoi in anii din urinA a inceput iardi sd creascd, 1 anul 1923 chiar
intrece cu ceva nivelul din anul 1916. Mdrirea numdrului de vite in iimpul anilor
din urrnd st5, dupd cat se pare, in legAtura cu modificarea conditiunilor economice ca rezultat al distrugerii proprietAtii fonciare mari.
Se tie cd in gospoddriile mici la unitatea de suprafatd cultivatd se cere
tin mai mare nun& de animale de muncd, deck in cele mad. De aceea e lucru

natural, cd odatA cu parcelarea terenurilor s'a cerut i o mai mare cantitate a

animalelor de munc5.

Inteadevdr, dupd cum reiese din datele de mai jos, numdrul vitelor cornute mari, cari sunt specia principald a fortei tractoare in cea mai mare parte
a Basarabiei, cu exceptia judetelor Cetatea-Albd 1 Ismail i intrucatva Hotin,
crete incontinuu:

In anul 1918 vite cornute mari erau

71

a
n
a

PI

))

1919
1920
1921
1922
1923

fl
17

)1

)7

.
.

77

71

17

11

)7

11

www.dacoromanica.ro

483.255
654.881
791.082
780.295
752.994
798.156

AGRICULTURA

371

Teza aceasta va fi i mai lamurit, dacd luam in "consideratie nu numai

numdrul vitelor in general, ci 1 raportul in procente intre categoriile de
varsta. Astfel in 1923 numdrul vitelor cornute mad era cu 100/0 mai mare
decat in 1916, iar al boilor buni de muncd a devenit cu 97,40'0 mai mult, adica
aproape indoit i de notat, cd dupd statistica din 1913, juncanii dela 2 21,2 ani
sunt trecuti in aceea rubrica cu cei de un an i cari deci n'ar fi intrat in nun-161*ul

boilor, pe cand de fapt in Basarabia boil in varst de 21'2 ani sunt deja pui la
jug ; dupd statistica din 1916 aceast varsta e trecutd in rubrica boilor de muncd.
Prin urmare, procentul creterii vitelor de muncd majore in realitate este mai
mare decat cel dedus mai sus. Aa ca mdrirea numarului de vite cornute mari
este provocata de marirea trcesitatii de forta tractoare.

-:
r-,r4..-1.

,rs

'-' '41

*-

c',7

-;--P;v,

.4, f
T.

;V

wi46
"1.

Pentru lernatul vitelor.

Printre alte specii a animalelor agricole creterea cailor dela 1919 nu a

suferit nici o schimbare insemnata afara de ultimul an, care a aratat o reducere perceptibild a numdrului de cai, ceeace poate fi explicat prin recolta insuficient, care a lovit unele regiuni ale Basarabiei de sud, cele mai bogate in cai.
In anii din urmd numdrul oilor a crescut considerabil ; cu incepere dela
1919 se mdrete din an in an. Aici se observa un fenomen invers celui care a
fost constatat in perioada pand la 1909.
Cauza dezvoltarii creterii oilor trebue cdutatd, dupd cat se pare, in acele
conditiuni favorabile create dupd rdsboi, i anume in urcarea vertiginoasd a preturilor IT produsele industriei creterii oilor, mai ales pentru land, din care cand
cultura aceasta a devenit o ocupatie mai lucrativa cleat cultura cerealelor

www.dacoromanica.ro

in spe-

BASARABTA

372

cial Iii locurile uncle s'au mai pAstrat imae. Sub influenta acestui fenomen,
multi din fotii mari proprietari au inceput sd se ocupe cu creterea oilor. Pe de
altd parte tArdnimea 1ocaI, totdeauna cu inclinatie pentru creterea oilor, vd-

zand in aceasta un mijloc de a-i 'Astra economiile, prin obtinerea de pdmant, a cApdtat posibilitatea de a-i mdri turmele.
Cat despre creterea porcilor in anii din urma se observa aici mari oscilatii, cari se explicA prin schimbarea preturilor pentru articolele de nutret : cu
cat preturile porumbului i orzului sunt mai urcate cu atat mai scump costa
ingrijirea i mai putin avantajoasd devine creterea porcilor, de aceea aceasta se
micoreazA, i invers. Luand in consideratie prolificarea repede a pore lor, se inteleg schimbArile dese a cantitatii lor. Dupd datele din 1923, repartizarea animalelor pe judete se prezintd in felul urmAtor :
Vile cornute

JUDETELE
Hotin

Soroca

Oi

Porei

TOTAL

77.113

192.761

20.441

339.694

23.915

398.026

Cai

marl
40.374

46.038

88.398

239.645

31.644

89.474

293.961

36.558

957.637

Or hel

18.212

06.665

121.696

23 017

232.590

Ch4inkt

21.705

81.2.47

178.898

38.067

319.917

Tighina

43.637

171 386

771 242

39.106

1.025.371

Ca hul

26.500

43.863

183.224

22 215

208 802
662.796

Bath

Cetatea-Albft .
Ismail.

Basarabia .
La 100 ha.

L a 100 locui tort

81.911

123.208

409.125

48.552

40.661

51.797

195 001

19.547

307 006

353.682

798.156

2.591 553

271.448

4.014.839

8,6

19,5

63,4

6,8

98,9

13,4

30,2

97,5

10,3

153,0

Cu toald dezvoltarea relativA a zootehniei in anii din urma, trebue sA recunoatem, totui, cA Basarabia e saracA in animale pentru agriculturd i mai
ales in vite de tractiune.
E regretabil, cA nu dispunem de datele necesare pentru a vedea cu cat a
crescut nevoia de fortA tractoare in legAturA cu reform agrarA, insd fail indoialA ca odatA cu fArdmitarea a 1.098.045 ha. de proprietate mare in parcele
mici i, in particular, odatA cu formarea a peste 120.000 gospodArii noui, neinzestrate de loc, necesitatea de inventar suplimentar viu intrece cu mult acea
cretere a numArului de vite de muncA, despre care vorbesc datele statistice.
Trecem acum la starea de calificare a zootehniei in Basarabia.
Vorbind despre caii intrebuintati in Basarabia, se deosebesc trei specii
principale calul tAranesc local, calul german i calul bulgar.
www.dacoromanica.ro

ACIRICULTURA

V3

Cel mai raspandit e cel dintai, in special printre populatia moldoveneasca.

Calitatile lui pozitive sunt : constitutie uscativa, rezistenta la munca, caracterul bland, lard pretentie la nutret i adaptabil conditiunilor climaterice locale. Defectele lui sunt : statura mica si constitutie slaba cu semne evidente a
degenerdrii, ceeace provine din ingrijire proasta, lipsa de selectiune ci, in general, neglijarea celor mai elementm-e reguli a crecterii lui. Experienta trecutului a dovedit, cd calul local servecte ca bun material pentru metisaj, dand prin
incrucicarea cu cateva rase, precum cea engleza, rasa de munte, ardenez, calul
rusesc de trap etc., un cal bun pentru agricultura.
Calul aca zis colonist german e raspandit in sudul Basarabiei printre colonictii germani de unde ii trage numele. Origina lui e greu de stabilit, insa, judecancl dupd exterior, are mult din sangele cailor din Europa occiientald. Calul
german e caracterizat prin staturd buna, corp masiv ci temperament flegmatic.
Defectul lui este o constitutie molateca. In general, acesta este un cal bun pentru intrebuintat in agriculturil, caci Germanii ii conserva calitatile bune prin
selectiunea bunilor arnnsari comuni.
In sfarcit, printre populatia bulgard e raspandit un cal mijlociu, insa de o
unstitutie bund, solidd i uscativa cu un temperament jute, .cunoscut sub numete de cal local bulgaresc. Exemplarele de statura mai mare prezinta tin tip
de cal foarte bun pentru agriculturd.
Vitele cornute mari in Basarabia apartin, in general, rasei cenucii de stepa,
constituind una din numeroasele ramificatii ale ei. Dupd exterior acestea prezintd un lip minunat pentru munca cu o aptitudine relativ suficienld pentru ingracare. Fiind nepretentioasa la brand' ci adaptatd conditiunilor locale, aceasta e
cea mai bun vita de mun:1 din Basarabia. Defectul ei este maturitatea intarziata, caracteristica tuturor raselor inferioare.

Sub forma purl vitele cenucii se intalnesc rar in Basarabia din cauza
meticajului ce a suferit in trecut cu scopul intensificarii productiei de lapte pi
carne. Din cauza ingrijirii pioaste i crecterii fr sistem, aceastd ras cenucie
de vite, ca i calul basarabean, degenereaza.
La colonictii germani, ca ci in apropierea centrelor mari, e raspandit aca
zisul tip roc g6rman. Aceasta e rasa build pentru lapte cu trasaturi laptoase
bine pronuntate. Judecand dupd exernplare disparate, vita rocie germana e capabild de o produzlie mare de lapte, ci din acest punct de vedere ea prezinta
mare interes pentru Basarabia, ca singura rasa bund pentru lapte, deci nu de
origina local, dar in total aclimatizat.
Dintre oi, cele mai raspandite in Basarabia sunt tipurile Tigae" ci Tucca"
(Turcana). Crecterea merinoselor", care a luat mare avant in secolul trecut,
acum e in decadere ci numarul lor se reduce din ce in ce mai mult.
Tipul Tigae" e crescut mai ales pentru land a carei calitati superioare
sunt recunoscute pretutindeni. In afara de aceasta, posedd o capacitate relativ
buna pentru ingrdcare, eand o carne drstul de buna.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

374

Tuve (Turcana) servete scopului de a procura mai ales. pielcele. Rasa

aceasta i, in special, exemplarele negre, deasemenea e bunA producAtoare de lapte.

Trebue sA mentionAm i rasa Karakul", a cArei origind este recenta in

Basarabia, cu scopul de a procura blana cu acest nume. Aclimatizarea rasei
Karakul" in Basarabia, pe cat se pare, e posibild 1 de aceea, avAnd in vedere, cA amestecarea sangelui acesteia cu cel de Tuca" dA rezultate bune, imbunattind calitatea blanei, se poate deduce, cA dezvoltarea creterii acestei

rase in Basarabia va juca un mare rol.

Ramne sA mai spunem cAteva cuvinte despre creterea porcilor.

Cea mai rAspandidi rasa este tipul simplu basarabean. Caracterele lui
sunt : capul lung, corpul lung i lAtit, picioarele inalte 1 groase, constructie
grosolanA, maturitate tftrzie i mica a ptitudine pentru ingrAare. CalitA tile lui

bune sunt : nepretentios la ingrijire i rezistent in contra boalelor contagioase.

Metiajul porcului local cu rasele superioare, mai ales cu cele englezeti, dA

rezultate bune. Metise dela scroafe locale i producatori Berkshire" 1 ,,lorkshire" se ingra-A repede i bine, producand o carne bunA i slaninA de o consistentA tare. Daasemenea, greutatea lor este relativ mare.
AfarA de porcul local, in Basarabia sunt rAspandite deasemenea i cateva
rase superioare curate, ca de exemplu, tipurile englezeti de mai sus ; tipul unguresc cret mangalita" a. PanA la exproprierea pAmantului multe gospociArii
mari creteau pe o scara IntinsA porci pur sange pentru ingrAat 4).

1) Literatura de care s'a folostt autorul acestut articol.

A. Zasciuc. Materiale pentru geografia qi statistica Ruslei. Regiunea Basarabeand. 1862.
A. N. Egunov. Analele comitetului statistic al Basarabiei. 1868.
Repartizarea judetelor in regiuni uniforme din punct de vedere economic. Editia sectiunii statistico-valorificative a Zemstvdor din Basarabia.
N. K1 Mohileansclzi. Materiale pentru geografia l statistica Basarabiei. 1913.
N. K. Mohileanschi. Producerea cerealelor in Basarabia. 1916.
Din rezultatele recensAmdutului agricol din 1916. Editia sectiunii statistice a Zemstvelor
din Basarabia.
Prof. univ. V. V. Docuceaev. Stepele noastre inainte i acum.
Dr. Agr:cola Cardas. Aspecte din reform agrard basarabeand. 1924
Date statistice din 1918-1924 a sectiunii statistice centrale din Basarabia.
Viticultura in jud. Tighina. Editia Comitetulul viliculturii i vinificdrii al jud. Tighina. 1915.
Descrierea Moldoviei. Operele Principelui Dimitrie Cantemir 1716.
losif Baldalovschi i Dr. V. Evstifeev. Viticultura in Basarabia. 1921.

Horticultura in Basarabla. Editia sectiunii Societtii impeiiale ruse de horticulturd din

Chiindu. 1913.

www.dacoromanica.ro

COOPER ATIA IX BASARABIA

DE VASIL.E GHENZUL.

Rezervdndu-mi-se un spatiu limitat pentru micarea cooperatist basarabead, arn cdutat a trata in mod succint cele ce urmeazd.
Intreaga problem a cooperatiei s'a impartit itr cloud perioade distin:te :
prima perioadd cuprinzAnd activitatea cooperatiei basarabene pand la unirea
politica' din 1918 i a doua perioadd activitatea ei dela unire incoace.
Deoarece ordinea cronologicd aci nu se potrivete cu starea de fapt (pe
cand unirea politica s'a fcut in 1918, cea cooperativd a inceput a se efectua
abia in 1922 1923), pentru justificarea cercetrilor noastre ne vom folosi la
prima perioadd de datele statistice ale cooperatiei basarabene independente dela
1 Ianuarie 1920, iar in ce privete perioada a doua, vom utiliza datele oficiale
furnizate de cdtre Directiunea Regionala a Centralii Bncilor Populare i a Coope-

rativelor de Productie i Consum din Basarabia.

Istorieul Cooperatiei. Cooperatia propriu zisd dateazd in Basarabia dela
1874, cand s'a infiintat prima tovdrdie de credit i Ostrare in comuna Mdcduti din judetul Orhei. Incercdrile insd de a organiza creditul popular incep
Inca la 1803, cnd se elaboreazd legea ,BAncilor pentru co1oniti.
Odald cu introducerea colonizdrilor in Basarabia au inceput a se infiinta i
aceste tipuri de band. 0 asemenea band, transformatd mai tarziu in Tovdrdie,,,
vietuete i astazi in oraul Bolgrad din judetul Ismail.
La 7 Martie 1840 apare Regulamentul Caselor de Ajutor i de Economie
a Taranilor, pa baza cdruia s'au infiintat cdte-va institutiuni de credit i ajutorare, cum este cea din comuna Divizia, jUdetul Cetatea-Albd, infiintata in anul
1841 i cea din Cduani, judetul Tighina, infiintata in anul 1845.
Nici ca numdr, nici ca operatiuni aceste institutiuni n'au jucat un rol insenmat in dezvoltarea economiei rurale. De1 ca structurd ele nu pot fi considerate ca institutiuni cooperatiste in intelesul cuvaartului de astdzi, totu au fost
nite organizatiuni pretnergtoare a cooperativelor de mai tarziu.
Ideia cooperatiei a venit in Rusia de sus.
Marele reforme sociale din anii 1860
1865, atrAgAnd in vieata obteascd
un mare numdr de intelectuali rui, cari puneau interesul general mai presus
decdt cel personal, duc Ja infiintarea unei asociatii denumita "Comitetul Tovdrdiilor Agricole i Industriale de Imprumut i Economie care inch dela inceputul activitatii ei a imbra Nat ideia cooperatiei.
Crezul acestei asociatii era cd numai solidaritatea i respectarea principiilor
cooperatiste vor putea salva situatia mizerabild a tdranilor i muncitorilor rui.
Acest comitet elaboreazd la 1870 un statut tip p mtru tovdrdiile de credit
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

376

i economie, care statut a servit mult timp ca ban' pentru infiintarea cooperativelor de credit.
Prin activitatea Zemstvelor, institutii de ocArmuire obteasca, ideile cooperatiste ajung in paturile de jos, ducand la infiint trea primelor cooperative de
credit, denumite rTovaraii de imprumut i economic..
Paralel cu activitatea initiativei particulare incepe a se dezvolta i initiativa guvernamentald.
Pela 1870 1872 Ministerul de Finante cercetand statutele prezentate de
comitetul mentionar mai sus, elaboreaza un statut tip, recomandat ca moJel fondatorilor tovAraiilor de Imprumut i economic.
Mai tarziu, la 1885, guvernul regulamenteaza infiintarea creditului popular.
Prin aceasta guvernul extinie autoritatea administratiei comunale In conducerea i controlul bAncilor rurale 1 limiteazd drepturile obtcti.
Dupa parerea Consiliului Imperial aceste banci rurale erau chemate sd inchee
lantul creditului din Ora. Banca de Emisiune, bancile comerciale, ipotecare i cele
rurale trebuiau sd satisfacA cerintele de credit in industrie, comert i agricultura.
"Totu, gratie structurii lor, numdrul i activitatea acestor bAnci rurale a
fost foarte redus.
Ceva mai bine se prezintau tovdraiile, al cAror numAr la acea data era :
In jucktul Chiindu .
. .
17
.

Orhei

fl

12

BdIti

7/

Soroca .

19

Cetatea-Alba

.
.

8
3
1

Total in intreaga Basarabie .

.
41
Neajunsurile acestei organizAri determind guvernul a veni cu legea din
1 lunie 1895 despre functionarea institutiilor de credit mdrunt cu introducerea
noului tip de cooperative gird capital social format de membrii ei. Totu nici
aceastd noutate nu aduce vreo imbundtatire simtitoare in vieata cooperatist.
Numai dupa 1904, in urma inviorArii vietii obteti, dupd ce in vieata
sociald au inceput a se strecura ca element activ ideite democratice, iar Statul
a organizat Institutul de control i inclrumare (Inspectoratul Creditului Mdrunt
pe langd Banca de Emisiune) s'a inceput o vieata noua ia cooperatia de credit.
Si a fost suficient s treacd 10 ani de zile pentru ca la 1914, intreaga Basarabie sa fie acoperita cu o retea intreaga de cooperative de crcdit, menite a
satisface nevoile baneti ale populatiunii rurale.
In astfel de conditiuni cooperatia basarabeanA lucreaza pand Ia izbucnirca
revolutiei, cAnd guvernul provizoriu, prin legea dela 20 Martie 1917, at deplina
libertate de actiune cooperativelor.
Pe baza acestei legi cooperatia basarabeand lucreaza pana la 14 Martie
1923, data, cand a fost extinsA 1 asupra Blsarabiei legea din 23 Martie 1903,
a Bancilor Populare din Vechiul Regat.
www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

377

De fapt insA, influenta acestei legi a inceput Inca din anii 1920
cnd activitatea Centralelor luase o atitudine mai pronuntat5.

1921

Nutnrul i extinderea cooperativelor de credit. IncepAnd dela primek formaliuni numdrul cooperativelor de credit a progresat in modul urm5 tor :
Tov5r6ii de imprumut
i economie
(Schultze Delitsch)

Anii

1877
1878

(Reilleisen)

1880

1881-1883
1884-1886

12

1889
1892

1887
1890

Tovar,50 de crcdit

1893-1895
1896

1898

1899 1901
1902-1904
1905 1907
1908 1910
1911-1913
1914 1916
1917--1919

Total .

43
47
25

62
84
74

10
7

41

155

291

21

Total general 446.

Din acest tablou se poate veded influenta binefcaloare a legii din 1904,
care a rezolvat deodat i problema organizArii croditului.
Pe cnd pan5 la 1904, adicA in timp de 3 decenii, nurrairul total al cooperativelor din Basarabia a crescut abia la cifra de 31, dela 1905, adicA dela
data aplicArii legii din 1904 i ptIn la 1919, numArul lor sporete dela 31 la 446.

Ca extindere dei cooperativele basarabene sunt putine la numIr, tottq,

sfera lor de influenta cuprindea majoritatea punctelor populate din Basarabia.
Tabloul de mai jos arat creterea numdrului de membri la cooperativele
de credit :
AniiNumArul
tnernbrilor
1904
1903
1906
1907

1903
1909

13 803
14 716
14.448
17 521
51.185
93 311

And.

Numrul
membrilor

1910
1916
1917
1918
1919
1920

136.282
318.940
313.149
308 871
293.935
300.99:

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

378

Avand in vedere ca In cooperative se inscriu ca membri de obiceiu

numai capi de familii, ne putem cla seama de numrul adevarat al participantilor la micarea cooperatista daca din 21/2 milioane de populatie, cat numara
Basarabia, 300.992 de capi de familie erau inscrii la 1920 ca membri ai cooperativelor de credit.
Dar acest lucru se vede 1 mai clar din tabloul urmator, care reprezinta
numdrul gospoddriilor i 0700/0 celor uniti lard de totalul gospodarilor existente :
Numdrul
membrilor

Judetele

Cetatea-Alba
Tighina
13A1ti

Chiinau
Ismail
Orheiu

Soroca
Total

34.727
37 527
40 522
40 239
33 080
40 507
51 384
282 986

NumArid

gospoddridor
53.461
44.575
57.797
51 104

41.587
53.899
59.932
362 355

0/00/0

celor uniii

66,8
84,2
70,1

78,7
91,5
75,1
85 7
78

In acest tablou nu intra judetul Hotin, asupra caruia nu s'au putut obtine date statistice suficiente.
A dar 78o din totalul gospodarillor au luat parte a ctiva la micaren
cooperativelor de credit.
Este caracteristic de mentionat ca conducatorii micarei cooperatiste din
Basarabia, bazandu-se pe principiul ca numai cooperativele marl 1 puternice
pot adun mai multe economii i intretine un personal executiv mai select
i deci a se bucura de mai multa incredere in popor, incurajau numai infiintarea cooperativelor marl.
WA cum se explic ca din cele 1.600 sate cate are Basarabia, aproape flil
exista sat uncle vreo cooperativa de credit din cele 450 existente la 1920 sa
nu fi avut sfera ci de activitate.
Activitatea i mijloacele cooperativelor de credit. Am vazut mai sus
ca incepand dela 1903 cooperatia, gasete un mediu favorabil pentru extinderea
micarei el.

Activitatea cooperativelor pusa dela inceput pe baze solide, pe creditul,

larg al Mucci de Emisiune, mai tarziu i al Zemstvei, inzestratl cu organe de
conducere a tot ce avea mai bun satul, catiga in scurt timp increderea masselor largi ale poporului de jos.
Cu incredere au venit i depuneri numeroase, cari au dat posibilitate acestor
cooperative de a indeplini rolul de bancher permanent al taranului nevoia.
Abundenta de rnijloace a asigurat triumful ideii Reiffeisen, care consta in
credinta ca cooperatia poate exista i progresa Fara sa aitad capitaluri sociale

mari, foimate de ni-nbrii sal.

Bilantul urmator ne arata cum au crescut mijloacele baneti ale cooperavitelo r, in sl)ecial capitilul ei propriu.
www.dacoromanica.ro

ANII

--

00

DCO
ca C

CO

0..
C.3

CL

Ca.

CO CO

C-

.
CO

0CO

.0

OD

CLI

C-3 C6

=
=,

1-

t-.1

m't

CL

e
V)

0. a+

0 "0

E
=

to,

=
1,4

C73

20

0 CD
r0- -0

-70

c7c,

7,-

2,C

03

1.7.1

CID

7-

%c

J07

= 0

,c0
CIC

ra, .3
co

C7

Gc.

CO

" 0- -c.o

,23
70.

Toy. de credit
Toy de cr. si pastr

2500
431
394704 72610

Toy. de credit
de cr. si pastr

6500
431
340085 76805

Total

Toy.
ctt
to{

Total

6769

2876
327807

1000
102175

13111

1000
119467

327067

6342

483
45319

1886

22928

58671

32250

961121

Toy. de credit
Toy. de cr. si pastr

51500
399907

Toy. de credit
T oy. de cr. 9i pastr

136570 5808
53 160 86713

20000

191

122142

59 34: 85

4768
35516

261255
811918

126770
175554

210

Toy. de credit
Toy. de cr. si pastr

263145 21826 32676

654682 99490 79246

579151

550409
384992

681

ii i

Toy. de credit
Toy. de cr. si pastr
Total

406842 32480 49705 1007914 1174674

8213485 115154 117577 1390533
685151

5496 25128 121195

1307 5704 143349

Toy.
Toy.

533485 56900 67322 1601616 2542736

1038355 139985 183065 1986182 1470695

24506 4467 188376

3999 94458 169321

Toy. de credit
Toy. de cr. si pastr

I
`91

_{
3

El

Total

Total

Total

de credit
de cr si paatr

Total

Total

=
431
11401

52871

8553
840420

56268

9888
860702

415

4507

531

1707
98828

3394

791

2609
27017

984049

70433
440870

,o{

10260
946044

1998
174
86509 35463

9190'3

11108

9345
3159 58387

6288
12839

524 18595
1347 87470

12695
24941

1713 38249
1352 55075

2823447 67900
1712 2636486 37554 18600
3338605 110582 72696 3021733
8946 32610
6162048

1832 59389

154976
2815
1175040 102060 62571
1380016

33332
84075

569889
1763152
2333041

12181

531963

338

64182

62.68 1534535

11

19788 75161
569 57691 108285

1542734

24794
83544

11270 1451264
63510 2126595

2839

116
3721

In

142125
937755

10730
55304

2355017
3897751

--

691

5079408 169294 6193 4597714 73134

5084160 219142 75510 4556015 30230
10163568

62750
52485

6(4 91424

4925 165398
6390 144388

Toy. de credit
Toy. de cr. si pa str.....
T7Ial
Toy. de credit
Toy. de cr. si pastr
Total

1366683 389397 348711 3971003

1500027 164300 395466 3875883

2022252 581486 701051

1620029 185467 478342

7147846
3488142

38675 16785
7086 23811

457200
276219

4537634 10298473 122602 276479 81295

4184307 3501752
2704 20749 199045

14186768 224794
9895241 211414
24082009

19283 13131697 222646 234055

61354 9182831 96972121716

3056 251277
13256 202177

18671212 389336 28554 1649541 371929 482953 342835 296097

10385138 415213 62255 9347955 9)715 162117 39121 261033
29056410

www.dacoromanica.ro

4471

10027
11729

VI1V113d000

ASIV

BASARABIA

380

La 1 lanuarie 1914 cooperativele de credit aveau :

12,5
Capitaluri proprii
de re zerva
speciale

PI

2,6%
4,010

Depuneri spre fructificare

.
. 30A
.
Imprumuturi contractate . . . . 37,60/0
Pand la 1911/13 imprumuturile contractate det;neau cel mai mare procent
din bilant, iar incepand din anii 1913/14 ',VA depunerile spre fructificare intree pe cele ale imprumuturilor contractate.
Din cauza panicei produse la inceputul rsboiului mondial, procentul cle-

punerilor spre fructificare scade, atingand cifra cea mai mica la 1 lanuarie
1916 29,5,'o. Dela 1916 potolindu-se spiritele, schimbandu-se valuta 1 marindu-se numarul imprumuturilor achitate, depunerile cresc repecle, ajungand la
1 lanuarie 1920 la 74,3%, dupa cum se vede din tabloul urmator :
Sold la 1/1 No. tovA- Sold la 1/I No. tovA- Sold la 1/1 No tovA1916
rAOlor
1918
rAiilor
1920
rAlidor

Suma total a de5 762.141

punerilor
Media pentru o to.

16.510

vAraie

306

14.356.633

41.136

21.256.841

327

338

60.906

29,5%

74,5%

Cu astfel de mijloace cooperativele de credit au fost in stare sd sailsfan nevoile de credit ale populatiunei rurale.
Imprumuturile se acordau pe termen lung i termen scurt.
Pe termen scurt, adicd [And la un an, cu scadentele SeptemvrieNoemvrie, se acordau imprumuturi pentru nevoile curente cultivarea solului, cumpararea de vite, seminte, unelte agricole rnici etc.
Pe termen lung, adica pe 3-5 ani, se acordau imprumuturi pentru plantatiuni de vii, constructiuni de locuinte i dependinte, cumparari de maini
agricole mari etc.
DLr paralel cu acordarea de credite, aceste cooperative contribuesc i la
intensificarea culturei solului, la imbunatatirea calitativd i cantitativa a produselor agricole prin iniiintarea de intreprinderi corespunzatoare, dup cum se
vede din datele de mai jos.

Astfel la 1 lanuarie 1914 cooperative1.2 posedau :

1. Puncte de curatirea granelor

2.

inchiriat m 1ini agricole

3. Garnituri de treerat
4. Puncte de monta (reprodv.ere)

5. Vii demonstrative

www.dacoromanica.ro

4
100
19
3

COOPERATIA

___

381

In unele 1ouri cooperativele au inlesnit tranilor de a arenclA moii pentru exploatare, livrAndu-le mijloace bAneti 1 uneltele agricole.
Dar, cum am ardtat mai sus, declararea rdsboiului m*coreazd brusc acti-

vitatea rodnicd a acestor institutiuni.

Pe lAngd cA depunerile incep a se retrage i deci in mod fatal i numArul
creditelor acordate se micoreazA, iar majoritatea coniucdtorilor versati in
domeniul cooperativ sunt mobilizati, fiind inlocuiti cu persoane tinere fArA experientd. Imprumuturile vcchi se incaseazd cu greu, iar situatia economicd generalA a Tarii devine din ce in ce mai gravd exportul cerealelor se interzice,
importul articolelor de prima necesitat2 se ingreuiazd, iar productia nationala
neputAnd acoperi singurd necesitAtile interne preturile mdrfurilor necesare agriculturii se urcd, pe child cele ale produselor agricole scad etc., etc. Toate acestea

duc la o crizA ce se accentueazd din ce in ce mai mit i se sfArnte cu evenimentele bine cunoscute de toatd lumea.
DAniu-i seama de gravitatea imprejurdrilor, cooperativele de credit \fin
in ajutorul gospoddriilor rurale, prin organizarea vAnzarilor in comun a produselor a gricole 1 aprovizionarea satelor cu articole de prima necesitate din
mAini directe.

Tablourile de mai jos reprezintd numgrul 1 rulimentul mijlociu a unor

asemenea tovdrAii, incepAnd dela 1 Iarmarie 1916 i rand la 1 lanuarie 1920.

Cooperativele de aprovizionare:
La 1/1 1916 La 1/1 1917

No. tovArdiilor

La 1/1 1918

275

233

La 1/1 1919

293

281

La 1/1 1920

284

Sum generald intrebuintatd pentru operatiuni

de marl. in lei ruble . . 2.134 762 4.142.154 4.986.985 3.968.303
Media pentru o tovdrAie in lei

7.762

14.740

17.020

13 972

Cooperativele de vanzare in comun (a cerealelor):

Cereale furnizate

Pentru armatd in lei ruble.

Pentru populatie in leiruble

In 1915-1917
.

In 1918-1919

23.876.410

969.521

Aceste cloud sume rept ezintd cantitativ circa 20.000 de vagoane de cereale.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

382

Din datele de mai sus rezult ca pand la izbucnirea rdsboiutui mondial

operatiunile de credit erau intinse, in tinipul rsboiului ele se micoreazd in
favoarea operatiunilor vanzdrilor in comun a produselor agricole i aprovizionarea cu mArfuri a satelor (in special anii 1917 i 1918).
Oclata cu inceperea rasboiului cooperativele de credit au intrat intr'o
criza acuta. Sub influenta greutatilor in care cazuse tovar4iile la prima posibilitate au inceput a se federaliza i la 1920 in toate judetele basarabene existau federate (uniuni) judetene, federalizate i ele intr'o Centrald a Uniunilor
cu sediul in Chiinau.
lat ordinea cronologic a infiintarii uniunilor pe judete :
1. Uniunea Basarabeana de Credit din Chiinu s'a infiintat in 1916 ;
2.
Sud-Basarabeand din Ismail s'a infiintat in 1916 ;
Cetatea-Alba din Cetatea-Alba s'a infiintat in 1917 ;
3.
4.
Dunareand de Consurn din Ismail s'a infiintat in 1917 ;
13asarabeana de Consum din Chiinau s'a infiintat In 1917 ;
5.
1918 ;
6.
Central din Basarabia
)1
7.
de Consum Orhel din Orhei s'a infiintat in 1918 ;
,y
Albina din Calkai s'a infiintat in 1918 ;
8.
1)
Soroca din Soroca s'a infiintat in 1919 ;
9.
10.
Tighina din Tighina s'a infiintat in 1919 ;
11.
Orhei din Orhei s'a infiintat in 1919 ;
12.
Colaborarea din Ralti s'a infiintat in 1919 ;
13.
Independenta din Balti s'a infiintat in 1919 ;
)1
14.
Nord-Basarabeand din Hotin s'a infiintat in 1920 ;
15.
Plugarul din Cahul s'a infiintat in 1920 ;
16.
Israelita din ChiinAu s'a infiintat in 1920 ;
Germand din Tarutino s'a infiintat in 1920.
17.
In aceasta perioadd s'a udizolvat :
1. Uniunea Dunareand de Consum ;
yp

11

3.1

2.
3.

Basarabeana de Consum ;
Albina din Calrai.

Infilntate intr'o perioadd de criza generall i insarcinate, pe lang acordarea de credite, de a supraveghea i coordona vanzarile in comun 1 aprovizionarea cu marfuri, apoi de a controla I indruma activitatea cooperativelor
din regiunea lor, Uniunile, in lipsd de rezerve financiare i personal technic
suficient, Inca dela inceput s'au gasit in imposibilitate de a-i indeplini misiunea lor.

Totu s'au depus sfortari uriae pentru a restabili aparatul cooperativ

i cu mijloacele pe care le-au avut la dispozitie, in imprejurari atat de grele,
au facut mai mult decat au putut.
Tablourile de mai jos ne arat desvoltarea i activitatea Uniunilor dela
1917 pana la 1920 inclusiv :
www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

333

Desvoltarea Uniunilor in cifre

BILANTURILE COMPARATIVE ALE UNIUNILOR
1NTOCMITE

DEAUMIREA WM N110.1

IANUARIE
CO

BasarabeartA de credit
Sud-BasarabeanA .
Cetatea-Alba
.

1919

1920

1921

602678

6728110

3322123

4483663

359 3367

83

1206539

4715690

3569046

2440575

4254127

54

2793201

461750

5170299

80199S6 120

103101

98228

452407

41

1852367

2978658

57

435789

2515458

40

2758102 10069849

93

Soroca

Tighina
Orhei

1918

1917

Orhei de consum .

U4

z 316

Blti Colahorarea"

2488854

1786256

37

BIi Independenta

291887

1644418

58

1315330

47

1031633

16

9032010

18

Nord-BasarabeanA
Cahul
IzraelitA

.....

German . . . .
Centrala Uniunilor

.
.

La 1/V111 1921

2063427

6176050 20633757

La 1/19 1921

Activitatca comercial a Uniunilor grupate in jurul Centralei in cifre.

TOTAIUL MARFURILOR

TOTALUL 1I1X1IFUR. PROCURATE

CUMPARATE

NUN CENTRALA

DENLMIREA UNIUNI1OR

Basarabeana de credit

Sud-BasarabeanA . . .
Uniunea Cetatea-Alba
Uniunea din Soroca .
Uniunea din T ghina .
Uniunea din Orhei . .
Uniunea Colaborareak

.
.

1920

4555160

2601328

5334853

350187

1047019

803599

1817851

3170282

3416142

2i941

90341

226649

8002162

7921448

7881005

91374

534(.57

914216

45:,2131

329083

486896

1328967

5.6878i

de.

date

114274

655905

3643443

534359

1174006

.
.

13Alti

Uniunea lndependenta
Baiti

1919

111,

LipsA

1918

1920

1918

1919

630756

6789613

www.dacoromanica.ro

510888

813309

BASARABIA

384

Activitatea cultural si de inspectie a Uniunilor iii cifre

NUMARUL
AN

S'A

U7

InslructoN or

infunilor

Revizil

Vizite

Partie pat la

Participat a

Acli.n. Gen

etnsfltuiri

1917

10

22

11

1918

18

278

430

140

38

1919

26

377

317

331

40

1920

31

471

834

433

51

C.rsuri

In darea de seam pe anti( 1920 se prevede qi actitznea Instructorilor Uniunel NordBasarabene, ce nu a aderat la Central.

In:d pe timpul rdzboiului obiectul prin2ipa1 al discutiunilor, adundrilor i

consfdtuirilor cooperativelor ii formau cooperativele de credit.
In special dupd organizarea Uniunilor grija pentru a ei la drumul normal, era preocuparea de cdpetenie a conducdtorilor ei.
Si in 1920, cand se proununtd clar nevoile de credit la Ord, Cand comertul
intrand in vechiul stt fdga redus:e la zero activitatea cooperativelor de aprovizionare, se formeazd o atmosferd prielnica pentru revenirea la vechile operatiuni de credit.
Se incearcd restabilirea activitatii cooperativelor de credit din trecut, majorarea capitalurilor sociale, infiintarea de noui institutiuni de credit, insd toate
sfortarile initiatorilor se loves:: de lipsa de credit larg i eftin, pe care oclinioard
cooperativele le aflau la Banca de Emisiune i Zemstvd.
1921 gdsesc cooperatia de credit in situatiunea, cand
Si astfel, anii 1920
ea, pstranduli toate institutiunile din trecut, federalizate pe judete i regiuni,
cautd eire din starea dificild, in care a fost adus de imprejurdri, pentru a-i
reincepe activitatea sa din trecut *).

Dezvoltarea, activitatea i mijloacele cooperatiei de consum. Prima

cooperativd de cons= s'a infiintat in Basarabia in anul 1897, in comuna Lihtental, juietul Cetatea-Albd. Abia dela 1917 aceste cooperative incep a tuft
o ckzvoltare mai insemnatd, dupd cum S2 vede din urmdtorul tablou :
30
In 1913 numdrul cooperativelor de consurn era . .
1915
1917

46
352

*) Es,irea insa era cu atat mai grea cii cat basarabenii susjineau ideia autonomiei complecte a misarii
pe cand centralele, avand elle tradAtil, elle vedert princlpiale insistan la adoptarea regimului in N goa r e din
Vechiul Regal.
In 1923, cum se arata mai jos, a fost Introdus regimul din Vechitil Reg4t i cooperalia noastr adop.
Gina acest regim a pornit 0 pagina noua din istoria sa.

www.dacoromanica.ro

385

COOPER A 'VIA

In 1919 numarul cooperativelor de consum era

1921
1922

,,
,,

11

91

387
906

1.082

Deci la inceputul rdzboiului mondial Basarabia avea abi5 46 cooperative

de consum.

Criza de productie din anii 1916 1919 inireaptd multimea spre cooperativele de consum, singurele in mdsurd a le procurd marfa trebuincioasd In
conditiuni mai avantajoase. In consecinta in interval de cati-va ani apar peste
1.000 de cooperative noui.
Mai tarziu imbundttindu-se productiunea i restabilinclu-se echilibrul ce-

rerii i a ofertii, aceste cooperative nde razboia i-au pierdut rostul lor i au
intrat in laza lichidrii.
Totu institutiunile crciate pand la izbucnirea razboiului avand caracterul
adevrat cooperatist, trecnd prin criza din 1916
1919, continua a exista fiind
in plind activitate.
Tabloul de mai jos ne prezintd raportul intre numarul membrilor in cooperativAe de consum i totalul gospoddriilor, care este de 18,9 0/0.
Judete

membrilor

NumArul

NumArul
gospodArillor

0/0 gospodA-

7 955
12.809
11 756
4 503
10 283
10 882
9 406

56.370
53.461
44.575
57.797
41 587
53.899
59.932

14,0
23,9
26,3
7,7
24,7
20,18

67.594

367.621

18,9

Chiindu

Cetatea-Albd
Tighina
BdIti.
Ismail

Orhei
Soroca

Total

rillor unite

15,6

De fapt procentul de 18,9 este mult mai mare, cad cooperativele de consum
distribuiau marfuri i pentru populatia neinscrisd ca membri.
Cu toate acestea procentul este inferior celor de credit care atinge dupa
cum am vazut cif ra de 78 010.

Bilantul general al tuturor cooperativelor la 1 Ianuarie 1920 este de lei

10 943.432; repartizat pe conturi ne dd urmatoarea schema :
Capitalul social reprezintd 14,3 9, din totalul general,
Taxa de inscriere
1,5 010
8,9
olo
Capitalul propriu
Fond de rezerva
4 010
Diferite fonduri
2,7 90
11

11

11

11

1.1

t1

31,4 010
B. 215.

25

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

386

Depuneri spre fructificare 26

Imprumuturi

010 din totalul general,

14,7 0:0

)1

40,7 6110

Profit
Diferite conturi

11,6 010

11

"

16,3 0;0

27,9

1.1

71

l'13

Interesant de retinut ca mijloacele proprii reprezint circa o treime din

bilant, iar depunerile spre fructificare 26 010 (a nu se confunda cu procentul
depunerilor spre fructificare dela cooperativele de credit aratate de noi mai
sus ; aci e vorba numai de cooperativele de consum).
Cercetand operatiunile cooperativelor de consum, constatam ca dei asortimentul mrfurilor a fost foarte variat, totu rulimentul mediu al unei cooperative era de 81.440 lei (suma maxima atins de unele cooperative a ajuns la
500.000 lei).

In ce privete locurile de uncle s'au cumparat mrfurile, tabloul de mai jos

ne arata ea furnizorii principali ai cooperativelor de consum au fost particularii,
dupa cari vin Uniunile.

UNDE S'A CUMPARAT MARFURI

Particulari
JUDETELE

Cetatea-Alli
Tighina
Balti
Izmail
Soroca

Orhei.

1918

Uniunile cooperativelor

1919

1919

1918

Suma

g;

Suma

in lei

c,

in lei

4029620

41

7071002

50

3560785

44

2668144

33

3899420

44

344032

552275

15

615287

30

436657

2605744

32

3702737

35

578954

169513

1351468

16

4034974

58

1002167

:51

=8

Suma

Suma

in lei

3079244

48

181

302975

33

181

1055361

36

31

380657

37

4045

49270

e00804

32

674759

51

in lei

:5,1

c:,

TOTAL

11018463 154 20674888 233

I

5561689 145

5542266 208
1

Reese deci c pe cand in 1918 cooperativele de consum au cumparat prin

Uniuni 32,8 010 din totalul marfurilor, in 1919 procentul scade la 21 010.
Trecancl la administratia acestor cooperative vedem din tabloul de mai
jos, ca la 1 lanuarie 1920 un procent de 77 010 din consilieri sunt tarani, lipsiti
www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

337

de experient i pregatirea ,necesarg. Aci nu trebue uitat ca unui conducator al

cooperativei de consult], pe langa cunotintele de ordin general, i se mai cer urmatoarele cunotinte tehnice : a cunoate marfa, a ti a o conserva. i a o
desface, calitati ce lipseau conducatorilor acestor institutiuni. lath" cauza principald a insuccesului dezvoltrii cooperativelor de consum.
DURATA MANDATUei ml
CONPUNEBEA D1RECTIUNEI

-.

Invatatori
Preoti
Cantareti
Tarani
Profesiuni libere
Agronomi
Negustori
Meseriai

1 an 2 ani 3 ani 4 ani

20
6

13

12

11

26

9
196
21

9
2
104
9

14
3

2
3

428
.

20
4

Proprietari de pamant

50
33

19

27
2

46
14

801
72

4
39

1
1

2
2

519

2
_____,

275 145

total

Notari

Negustori de yin . .
Adrninistratori rurali
Total .

de- 4 ani

Nurniirul

11

5
2
2
11

35

75

1.049

Cu toate lipsurile constatate de noi cooperatia de consum a jucat totu

un rol insemnat in viata econornica de atunci.
Avand deviza de a procura populatiunei articole de prima necesitate in
conditiuni cat mai 1 avorabile, ele au devenit prin aceasta regulatorul preturilor
depe piata i acolo unde ii desfaceau produsele lor, toll comerciantii particulari din localitate erau fortati a mentine preturile de marfuri la acela nivel.
5i era suficient ca la o cooperativa s lipseasca un articol oarecare pentru
ca imediat pretul acelui articol s se urce in pravaliile particulare.
Specula devenea 1 mai neomenoas5, dacd cooperativa, din diferite motive,

trebui s se lichideze intr'o localitate.

In asemenea cazuri aceti speculanti deveneau prin excelenta cei mai buni
propovaduitori ai ideii cooperatiste, caci fapta lor dadea posibilitate populatiunei de a face comparatie intre o cooperativa cu scopuri umane i prvlii
particulare cu scopuri speculative.

Cooperative pentru exploatari agricole. Din cauza ca atributiunile

cooperativelor pentru exploatri agricole i vanzdri in comun, cum am vazut
mai sus, le indeplineau aci in Basarabia cooperativele de credit, numarul lor
era foarte neinsemnat. In 1914 atingea abi cifra de 20.
Din aceste 20, majoritatea au fost societati pentru raspandirea cunotintelor agricole.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

338

Putine din ele aveau intreprinderi comerciale.

Abid in 1918 sub influenta Casei Noastre" i a Corpului Agronomilor
incep a se organith i in Basarabia cooperative pentru exploatdri a gricole de
sine stAtAtoare.

Cooperatia Basarabean dela unificare incoace. In prima parte a

acestui studiu am ardtat activitatea cooperatiei basarabene dtla inceputul ei
pand la unificarea din 1922 1923.
Am vzut cd anii 1922-1923 gdsesc cooperatia basarabeand in cdutarea
mijloacelor de a e0 din impasul creiat. Drept este cd Inca in toamna anului
1921 era proectatd calea de urrnat. In luna Octomvrie a acelui an, in urma
consfAtuirei Uniunilor judetene la Centrala Uniunilor Cooperative din Chiindu
s'a stabilit cd pentru intensificarea activittii tovrdiilor de credit i a Uniunilor
este necesar ca Centrala adncilor Populare sd le acorde credite largi i eftine
In anul urmdtor Centrala Bncilor Populare incepe finantarea Uniunilor
Judetene, ins intr'o msurd neinsemnat.
In 1923 insd, cand se extinde i asupra Basarabiei legea bdncilor populare din vechiul regat, in baza cdreia Uniunile Judetene s'au transformat in
Federale, iar tovdrdiile de credit s'au organizat dupd statutul tip indicat de
noua autoritate, finantarea cooperatiei basarabene se face intr'o mdsurd mai
largd.
Acest lucru se poate constata din datele oficiale ale bilantului de mai jos,

care ne aratd situatiunea bdncilor populare i a federalelor la 31 Decemvrie

1922 i 31 Decemvrie 1924.

31 Decemvrie 1922:
PASIV

ACTIV
Lei 3.578.572
Casa
864.871
Capital la Federald .
Depuneri la Federald
3.181.013
Centrala
7.069
div. Societ. .
1.171.453
Imprumuturi acordate :
La Soc. diverse . . . . Lei
979.582
locuitori
36.856.066
Efecte publice i actiuni
1.029.736
PP

!mobil

Mobilier

Dobanzi datorate .
Diverse conturi . .
Pierderi

Total activ

.
.

.
.

3.770.622
2.140.599
1.352.447
11.935.966
2.485.114

. Lei 69.353.110

Capital social vdrsat . Lei 2.702.695

Depuneri spre fructificare

23.238.493

Efecte de plat :
Centrala B. P.. .
. Lei
2.237.525
20.804.016
Federale . . . . . . .
3.139.665
Div. institutii
ff
1.501 248
Fond de rezervd . .
cultural
27.564
678.606
. pr. amort. mobile
IP

PI

IP

imobile

PP

PP

1 314.884

dobAnzi dato-

rate
Diverse conturi
Profit net . . .

Total pasiv

www.dacoromanica.ro

1 350.005
11.770.673
587.736

. Lei 69.353.110

,,
,,

COOPER ATIA

389

Numarul bancilor 373

membrilor 219.503
Acela bilant la 31 Decemvrie 1924 se prezinta in felul urmAtor :
31 Decemvrie 1924
PASIV
ACTIV
Casa

Lei

Capital la Federate
.
Depuneri la
C. B. P.
diverse ins.
.

79

4.226.785
2.917.723
1.338.492
741

titutiuni . .
.
. 1.075.762
Imprumuturi acordate :

Capital social varsat . 14.456.021

Depuneri spre fructif..
27.686.768
Efecte de plata :
Centrala Banc. Popul. Lei 12.815.000
Federala.
58.657.018
. . .
.
3.065.336
Diverse institutiuni .
112.712
Conturi curente.
.
2.497.581
Fond de rezervd .
.

La diferite societati.
La locuitori

Lei
.

Efecte publice i actiuni

,,

Imobil

Mobilier

,,

668.228
94.870.194
732.133
8.400.879
4.305.506

Creante dubioase :
Imprumuturi .
.
Lei
589.069
Dobanzi datorate. . .
2.863.012
Diverse conturi. .
.
. 29.571.483
Pierderi . . .
. .
. 2.270.676
Lei 153 830.683
Total activ

.
cultural
141.182
2.811.754
amortizari mobile
imobile
6.714.511
pt. credite dubioase 2.254.062
Diverse conturi .
21.353.019
.
)9

Profit net

1.265.719

Total pasiv

Lei 153.830.683

Numarul bAncilor 453

membrilor 72.297

Simpla comparare a acestor cloud bilanturi ne aratd progresele realizate.

Pentru complectarea datelor noastre dam mai jos i bilantul tuturor federalelor judetene pe ziva de 31 Decemvrie 1924.
Bilanful Federalelor la 31 Decenwrie 1924

ACTIV

Casa

2.065.178,75

Lei

Rezerve statutare

Banca Moldova
Diveri
Lei
Efecte publice nominate
Societari
. . . .
.

26.539,71
189.696,21
182.751,33
67.965.568,37

Diverse operatiuni de
cereale

Capital social subscris

va rsat

Depozite :

Diverse plasamente.

PASIV

13.837.333,98

Diverse .
Imobil
Mobilier

3.343.633,97
411.553,60
1 250.476,79

19

Fond cultural
Diveri

1.983.352,45
78.502,18
3.255.279.33

Centrala Bancilor Populare Ct. ipoteca . 71.429.397,48

www.dacoromanica.ro

BASARASTA

390

Mrfuri generale

7.261.744,96
3.405.316,47

Imobil

,,

5.182.728,

Mobilier

I)

,,

in consemnatie

Uniuni si alte institutiuni Ct. cereale ,, 36.520.439,02

Deponenti de marfuri
in consemnatle.
Diverse conturi .

2.017.398,50
n
Diverse participari
552.888,09
Diverse conturi .
. 30.509.529,48
Predarea din anul 1924 2.328.114.77
Conturi de ordine
114.844.025,45

Total activ

Profit net
Conturi de ordine

Total pasiv

. Lei 250.368.812,59

1.548.311,62
15.692.193,34
5.647,36
>, 114.844.025,45

. Lei 250.368 812,59

Banci populare federale 357

158
Cooperative
Vedem ea in ultimii trei ani cooperatia de credit a luat o dezvoltare multumitoare. Milioanele date satelor au inviorat din nou activitatea bancilor populare.
Pentru mentinerea acestei activitti a asigurarii progresului real cooperatia
noastra de credit, atat de greu incercat in anii din urma, are nevoe de o

consolidare temeinica prin credite sporite i personal tehnic bine pregatit 1

bine initiat.
Pentru complectarea datelor noastre la acest capitol redam mai jos situatittnea numerica a institutiunilor cooperatiste de credit la 1 August 1925 :
Federale

1. MIL .

. . -

2. Cahul .

3. Cetatea-Alba.
4. Chiinau . .
5. Hotin . . .

6. Ismail .
7. Orhei .
8. Soroca .
9. Tighina .
Total .

1
1

136nci populare
Infiintate Intrate in
Total
lege
din nou
24

36

60

17

14

31

64

29
25
12

37
14
43

23

42
38
47

73
66
39
55
65
48
63

335

500

10
16

165

Tovirhii neintrate in lege

9
5
16
6
3

_
8
3
6

56

Cooperativele de consum. Mai grea a fost situatia cooperativelor de

productie 1 consum, care 1 astazi nu se prezinta destul de multumitor.
Cauza principala este ca aceste cooperative stint mai complicate decat
bancile populare i pentru desvoltarea lor se cere, afara de ajutorul banesc,
un personal tehnic pregatit local i cunoaterea pietei de desfacere.
$i aci trebue sa recunostem ca am fost lipsiti de conditiuni de desvoltare favorabile, iar ajutorul Centralei Cooperativelor a fost ocazional, facut la
intamplare, fall a urmari un program bine stabilit 1 bine definit.
www.dacoromanica.ro

COOPERATIA

391

S'd simtit lipsa i in organizarea controlului, fiindca federalele nu-I puteau

execut din lipsa de mijloace, iar Centrala Cooperativelor din lipsa de personal.
lath care a fost situatia cooperativelor de productie i consum la 31 Decemvrie 1921.
PASIV
Capital social varsat . Lei 2.772.541
235.836
Dividende pe 1920 21 ,,
3.394.834
Efecte de platA . .
.
8.041.450
Diveri creditori . . .
Fond de rezervA . . . .
2.451.783
cultural i special.
155.573
.
730.329
, pt. amortizare .
propriu
56.769
Prime de consum . . .
917.357

ACTIV

Casa
Lei 2.896.928
15.579
Garantii
.
567.593
Depuneri spre fructif..

Maud generale . . . . . 14.354 879

Partaii la Uniunii . . .
52.854
Efecte de primit i diveri
debitori
Lei 1.480.609
Mobilier
Instalatiuni i maini
Imobil

Chirii i impozite .
Contul vanzator . .
Diverse conturi . .
Total

.
.

3.

1.152.635
66.538
7.164
25.998
196.691
1.788.625

Indemnizatii consil. i cenLei

32.148
zorilor
Diverse conturi . . . . ,, 3.017.473
Total

Lei 21.806.093

Lei 21.806.093

Numarul cooperativelor.
membrilor. .

Marfuri vandute .

. .

468
61.533
. Lei 67.161.600
.

lar bilantul pe ziva de 30 Iunie 1925 este urmatorul :

ACTIV

Casa
MArfuri generale.

. .

Mobilier i eclecuri .

.
.

Lei 2.992.419
. 29.577.880
2.788.047

Capital Centralei Cooperativelor

Lei
209.500
Diversi debitori . . . . . 4.821.725
Diverse conturi .
. 12.768.414
.

Total

Lei 53.157.985

PASIV
Capital social vArsat . Lei 4.580.299
Fond de rezervd . . . . . 2.323.255
Diverse fonduri . . . .
9.899.128
Fond pt. amorizare .
73.252

Centrala Cooperativelor
Sateti . . . . . .

Diveri asociati . . .
Marfuri in comision .
Diveri creditori .
Profit i pierdere.
Total

Numarul cooperativelor .
membrilor

.
.

.
.

3.863.640
7.506.480
503.112
18.377.404
6.031.415

Lei 53.157.985

394
32 324

Cu toate ca bilantul s'a mrit de dotiA ori i jumatate fata de anul 1921,
insa aceast mrire se datorete mai mult fluctuatiunilor valutare decat pro
gresului real al cooperativelor.
www.dacoromanica.ro

13ASARABIA

392

ScAderea lor numericd, micorarea cu 503/4 a-membrilor, ne dovedete toc-

mai regresul in aceastd ramurd a cooperatiei.

Avem insa multe cooperative (circa 150), cari sunt organizatii vechi cu
un trecut de zeci de ani, cari incontinuu i-au desvoltat operatiunile lor i
au ajuns astazi la o stare infloriloare (de ex. cooperativele Lihtenthal, Sarata,
Ndclejdia, etc.).

0 muncA mare, bine chibzuitd, un ajutor bAnesc i moral fdcut dupa un

plan bine ganclit, ar puteh restabili starea materiala de odinioard a multor
cooperative, astAzi in lancezire.

Cooperative le agricole. Ce sunt cooperativele agricole ?

Un conducAtor al cooperatiei agricole le considerA ca nite asociatiuni
cooperative, fdcute de agricultori spre a se ajuta intre ei la intensificarea i
valorificarea productiunei lor.
In trecut o bund parte din atributiunile acestor cooperative le indeplineau
Ia noi cooperativele de credit.
Dupd rdsboi i votarea reformei agrare stabilindu-se Ca i in cooperatie

se cere divizarea =noel' mai aprofunlate, se pornete o propaganda vie pentru infiintarea cooperativelor agricole ca institutiuni independente.

Ca rezultat al acestei propagande, venite de sus, a fost organizarca in

Basarabia a unui numar insemnat de cooperative agricole.
La 1 lanuarie 1925 situatia cooperativelor agricole a fost urmdtoarea :
Judetul

1. Chiinau . . .
2. Cahul . . . .
3. Tighina .. . .
4. Cetatea-AlbA.
5. Ismail . .. . .
6. Hotin
7. Orhei
8. Soroca . . . .

9. MO

No. cooper.

No. tnernbrilor

Capital vrsat

11

780
872
922
935
1.408

26.645.
68.345
244.726
119.225
457.392
134.035
212.912
414.604
410.000

14
15
18

28
30
35
37
45

1.721

1.819
1.461

2.400

Total . . . 233
12.368
1.887.884
La inceput aceste cooperative arAtase o activitate meritorie, insa din cauzd

cA Inca nu s'a definit bine cercul de activitate a diferitelor forme de cooperatie, desvoltarea lor este stAnjenitd.
Incontestabil cA nevoile obteti vor rezolvA cu timpul i chestiunea cooperativelor agricole, iar uncle chiar depe acuma reclama urgenta.
Trebue tiut cd in ce privete productiunea agricolA scopul ce ii propun aceste cooperative corespuncle perfect de bine cu necesitdtile economiei
noastre nationale.

www.dacoromanica.ro

COOPtRATIA

393

WA de ce in rezolvarea favorabild a acestei chestiuni vedem un inceput

de imbunatatire in domeniul nostru agricol.
Meritt a fi relevate cooperativele pentru cumprarea de prnant, aa. zisele obtiile de cumparare,,, cari la 1 Ianuarie 1925 au avut :
No. obOilor

No. membrilor

Suprafata cum-

parata in ha.

moOlor in lei

. .

10

. .
.

8
6

543
432
242

1.115
863
534

12.495.000
9.000.000
6.991.000

24

1.217

2 412

28.486.000

Judetul

1. Chiinau

2. Balti
3. Orhei

. .

. . .

Total .

Valoarea

AA se prezinta partea materiala a cooperatiei basarabene.

In ceeace privete partea intelectuala 1 culturala a cooperatiei, Basarabia ii are traditiile i obiceiurile ei proprii, cu un trecut frumos i glorios, pe
care cooperatorii inaintai cauta a-I 'Astra i rect generatiilor urmatoare, bineinteles cu adaptarile cuvenite, impuse atat de unificarea cooperatiei, cat i de
unirea politica.
Spatiul restrans al acestei lucrari nu ne permite a desvolt partea cultural
a cooperativelor, icoana de astazi i de maine a vrednicilor ei luptatori, dar totu tinem a mentiona in aceste cate-va randuri, ca Centrala Uniunilor Cooperative, in scurtul ei timp de activitate, a editat o serie intreaga de studii i brouri de specialitate 1 propaganda din domeniul cooperativ pentru massele largi
ale poporului.
Merit a fi relevata revista cooperativ ,Furnica, care, dei cu mijloace
restrinse, apare regulat de 8 ani de zile.
Toate aceste lucrari puse alaturi de literatura cooperatist din vechiul
regat, in frunte cu vechea revista Curierul Bancilor Populare" de acum 18 ani,
care astazi apare sub titlul Curierul Cooperatiei Steti,,, constituesc cel mai
bogat material de indrumri cooperatiste.
Apoi nu trebuie s uitam i coala de contabilitate i educatie cooperatista, organizat de catre Centrala Bancilor Populare i Centrala Cooperativelor de productie i consum din Bucureti.
Grija de capetenie a conducatorilor notri fiind pregatirea profesionala a
personalului cooperatist, s'a dat o atenliune deosebita coalelor de contabilitate i educatie cooperatista.
In astfel de irnprejurdri ia irtere legea din 1920, potrivit careia Comi
siunea coalelor cooperatiste infiinteaza, a fard de cele 10 coli din vechiul regat, Inca 2 coli in Ardeal i una in Basarabia.
Ultima ii are sediul la Chiinau, in localul fostei Band de Stat ruse
(actualmente proprietatea Casei Centrale a Bancilor Populare din Bucureti)
functionand dela 1 Noemvrie 1923.
www.dacoromanica.ro

13ASARA131A

394

Cursurile acestei coli dureazd 19 luni, din care 9 luni cursuri teoretice
la coald, 6 luni practica la o institutiune cooperatista i 4 luni de complectare
din nou la coald, dupa care elevii dau examenul de capacitate pentru diploma
de contabil la orice cooperativd.
In cei doi ani de functionare coala a dat micarei cooperatiste din Basarabia 110 lucratori pregatiti, din cari 51 contabili cu diploma i 59 practicanti, ce urmeaza a se prezent la cursurile de complectare.
Gratie cunotintelor i educatiei capatate, aceti tineri pioneri inapoindu-se
in satele din care au plecat, aduc cu ei cunotinte noui pentru consolidarea i
Indrumarea institutiunilor cooperatiste, factorii indispensabili ai economiei noastre
nationale.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA ECONOMICA
DE CONST. I. LUNGU *1 T. AL. STIRBIJ.
OCHIRE ISTORICA.iNAINTE si ACUM. COMERTUL si INDUSTRIA. MUNCA.
IMPOZITELE si LEGATURILE cu STATUL.
CE COMUNICATE. CREDITUL.

CAILE

CONCLUZIUNI ASUPRA VIITORULU1

Trecutul economic al Basarabiei. Ne simtim datori ca inainte de a

cristaliza faptele i aezdrile actuale importante din viata economica a Basarabiei, sd purcedem la o incursiune istorica in trecutul cel mai indepartat chiar,
i, inarmati cu mrturisirile cronicarilor impartiali, s urmrim fazele de seamd
din viata popoarelor, cari au locuit odinioard pe mdnosul nostru pamant strdmoesc.

Si avem aceastd obligatiune cu atat mai mull, cu cat, din cele ce vor
urma, se va face constatarea integrald c, pdmanturile moldovene dintre Carpati

1 Nistru, au format, Inca din timpurile cele mai vechi, un tot, un singuf trup,
care trai i respira prin acela plaman economic.
Schimbul, legaturile comerciale cu Nord-Vestul Europei, cu SudulMarea
Neagrd i Marea Mediterand, cdile de comunicatie i dirijarea produselor solului, toate, s'au efectuat astfel ca s dovedeascd pe deplin CA, Inca din timpurl milenare, a fost sortit ca Moldova sd formeze tinutul integral, aa cum
este inchegat astdzi.
Stim cd Inca cu 4.000 de ani inainte de Hristos a existat un schimb de
mdrfuri in natura intre diferitele popoare 1 desigur c acest schimb s'a exercitat i iii tinuturile Basarabiei de astdzi.
Leaganul comertului fiind Orientul, baza civilizatiei de pe atunci, era natural ca primele relatiuni comerciale s inceapd acolo, pentru ca mai tarziu
comertul sd se rspandeascd treptat aici 1 in restul continentului.

Prium etapei a acestui proces economic o formeaza influenta poporului

fenician, a cdrui expansiune comerciald s'a intins pand prin tinuturile basa
rabene.

Dupd Herodot, celebrul cronicar grec din antichitate, Fenicienii sunt aceia,
cari au stabilit primele legdturi comerciale cu Callipizii, Alazonii i Nevrii,
popoare despre care sd zice c locuiau pdmantul Basarabiei de astazi Inca cu
1.500 ani inainte de Hristos.
www.dacoromanica.ro

A8ARASIA

396

Fenicienii detineau pe atunci intregul comert al antichitatii i, pand la

venirea Grecilor, au intemeiat in sudul Basarabiei chiar cateva orae, dintre
cari cel mai important este Ofiuza, denumit mai tarziu de Greci Tyras, actual
mente Cetatea-Alba, situat la estuarul fluviului Tyras, Nistrul de astdzi.
A doua etapd o formeazd influenta comerciald a Grecilor.
In urma incursiunei militare a regelui Dariu in Tara Scitilor, care coprindea
i Basarabia de astdzi, multi Greci din armata lui, apreciind bogdtiile acestei

provincii, s'au stabilit in ea i au inceput se faca Fenicienilor o concurentd

comerciala pe cale panica.
Cu toate ca Fenicienii erau neintrecuti in arta comertului, totui Grecii,
deveniti cu timpul mai numeroi i mai puternici, izgonesc in veacul al X-lea
inainte de Hristos pe Fenicienii din aceste locuri i, neintalnind nici o rezistentd, ii extinct influenta lor economica in intregul bazin al ,,Pontului Euxin"
(Marea Neagra).
Organizandu-se in colonii, Grecii, pentru a domina popoarele din Pont",
au infiintat un insemnat numar de cetati militare, dintre cari cele mai irnportante erau Panticapeia i Phanagoria, aezate de o parte 1 de alta a stramtorii Kerciu. Apoi Olbia a Mesisienilor (Chersonul de astazi), Theodosia, pe
ruinele careia se intemeiazd mai tarziu Kaffa, Tomis (Constanta de astazi),
Peutis (Tulcea), Auxiopolys (Cernavocla), Patoda (Ndmoloasa din Covurlui),
Epolium (Ismail), Kallatys (Mangalia), Dionysopolis (Balcic), Tyras (CetateaAlba), Arpis (Chilia) i Tanais, pe ruinele careia se intemeiaza mai tarziu Tana,
actualmente Azov, situat la gurile fluviului Don.
Viata economica din Tara Scitilor, care la inceput era redus la schimbul de
mdrfuri dintre ei i triburile subjugate, odat cu colonizarea Grecilor devine
mai activa.
Prin organizarea de targuri i iarmaroace periodice, Grecii recurgeau la
toate mijloacele ca sa atragd populatiunea bdtina5, cari sa-i aduca produsele in acele centre pentru a face schimb cu marfurile irnportate din Ellada.
Dela cetatea Tyras, principalul port comercial al Grecilor pe atunci, care
servea pentru scurgerea i depozitarea tuturor mdrfurilor adunate din Tara

Scitilor, pentru ca de ad sa fie exportate in Ellada, Grecii intretineau legdturile comerciale cu punctele populate mai importante, fixate de ei dealungul
fluviului Tyras (Nistru) cu ajutorul unei flote comerciale, destul de bine orga-.
nizata.

Ca au existat in adevdr intinse legaturi comerciale intre popoarele din

tara Scitilor i Greci, ne dovedesc atat ruinele din imprejurimile oraelor Hotin, Atachi, Soroca i Tighina, situate pe malul Nistrului, cat i marturisirile
lui Herodot.
Marfurile, cari se exportau de Greci din Tara Scitilor, erau : cereale, sare,
pete, vite cornute, cai, oi, piei brute, bldnuri, mere, ceara, yin, aur, precum
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

2,97

1 sclavi de ambele sexe. In schimb Grecii importau aci : smochine, masline, articole de lux i diverse fabricate din Ellada.
Cu toate cd Scitii se ocupau mai mult cu pastoritul i agricultura, totui
industria nu lipsea din indeletnicirile lor.
Astfel, industria ceramica era bine desvoltata, in special se fabricau oale,
farfurii, card, gavanoase, ingrijit lucrate i frumos pictate, apoi industria casnica : obiecte de piele, lemn, metal 1 canepa, pentru necesittile tor proprii
irnbracaminte, Malian-Ante 1 mobilier. Nu lipsea de asemenea nici industria
pentru fabricarea uneltelor necesare agriculturii i arrnamentului.
Ei ii construiau casele din nuele impletite astfel ca s poata fi demontate
in orice moment i transportate cu carele.
Prin secolul al IV-lea I. de Hr, , Filip al II-lea, iar mai tarziu Alexandru

cel Mare al Macedoniei, trecand Dunarea, invinge pe Sciti, cari erau foarte
obositi de incursiunile neincetate ale Sarmatilor.
Fiind nevoiti a parsi Basarabia, Scitii trec Nistru i se apaza. intre
Vistula i Volga, iar in locul lor yin Getii 1 Dacii, cari pana atunci locuiau
pe malul drept al Dunarei.
Din cauza acestei nestabilitati, evident, c nu se pute intemei o activitate economica serioasa, aceste popoare fiind exploatate de dibdcia cornerciala a Grecilor.
A treia etapd a desvoltarei economice a acestor tinuturi o formeaza tatemeierea statului Dac.
La inceputul primului secol i. de Hr. Boerebista reuete s injghebeze un
puternic stat, sub denumirea de Dacia, care coprindea actuala Basarabie, Moldova, Muntenia, Oltenia, Ardealul, Banatul, Maramureul i Bucovina.
Cu toate schimbarile politice produse, coloniile greceti din bazinul Pontului ii continua comertul Ion.

In ce privete pe Dad, ei nu se rnultumeau a face numai comertul local,

adica de a vinde Grecilo r produsele tarii lor : cereale, vite cornute, oi, cai,
piei, blnuri, miere, ceara, aur, produse lemnoase brute 1 prelucrate, dar i de
a pleca singuri in tan vecine, acolo unde influenta greacd Inca nu patrunsese,
cumparand In special plumbul i chihlibarul, atat de mult cautate in Bizant i
la Roma, pentru a fi revandute apoi Grecilor cu profite apreciabile.
In schimbul acestor produse exportate, Dacii importau : matasuri, tesaturi
de lank obiecte de aur, argint, arme i diferite fabricate de utilitate casnica.
Detinand gurile Dunarei, acest fluviu international; Dacii, printr'o politica
prudent condusa, reuesc a tine sub controlul lor aproape intreg comertul international dintre Asia Centrala, pe de o parte, 1 Europa Occidentala 1 basinul Marei Baltice, pe de and parte.
Afard de agricultura, creterea vitelor i yang, Dacii se ingrijiau i de
valorificarea bogatiilor subsolului. Urmele exploatarilor miniere se \fad Inca i
astazi in adancimile muntilor Carpati.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

398

Gratie comertului intens, gratie agriculturii i industriei desvoltate, starea

materiald i intelectuald a locuitorilor s'a ridicat simtitor. Tara a fost inzestrata cu un insemnat numAr de orae, cetti 1 edificii publice, bine organizate i bine dotate, fiind construite de architectii i inginerii s.i. Pentru apdrarea Wei s'a infiintat o armatd regulata, condusd de ofiteri bine initiati in

arta militard, cu care au avut atat de mult de luptat legiunile romane pe la

sfaritul secolului prim i cel urmAtor dupa Christos.
A urmat apoi contopirea celor dou popoare, Getii 1 Dacii, cu colonitii

romani stabiliti in Dacia i s'a format poporul roman.

A patra etapd o formeazd ocupatia romand, colonizarea Dacia cu Romani
i influenta culturei latine asupra vietei economice a Dacilor.
In anul 106 dupd Hristos, sub regele Decebal, Dacia fiind cuceritd de
Impdratul Traian al Romei, intreaga directivd politicd 1 economicd a ei se
schimbd.

Substituirea Romanilor
zice d-1 N. lorga in plind expansiune militard i culturald in locul regilor daci, are o mare insemndtate economica. De
unde pand acum cultura venea din afard, depe tarm, prin colonii de comert
cdtre interior, acuma avem de aface cu o putere continentald, motenitoare atraditiilor i intereselor iliro-traciee, care din lduntru, depe continent, rdzbate
spre tdrm.
Astfel, in mod treptat, activittei comerciale eline dela Nistru, Prut i Du

nare, i se substitue ordo romanos, randuiala neinduplecatd a Romei. Regiunile acestea ii piei durd pentru intaiai data* caracterul lor local i individual
pentru a intra in vasta micare .comerciald a lumei eu ropene, organizatd de
Romani.

A cinc:a etapd o formeazd ndvdfirile barbare, cari au avut o influentA covaritoare asupra vietii economice a Daciei.
Navalirile barbarilor celor noui, de rasa tracicd, cum au fost Castobocii
i Carpii liberi dela gurile Dundrei, i Germanii, una din semintiile Gotilor,
au schimbat cu totul viata economicA i socialia de ad.
Pe la sfaritul secolului al III-lea dupd Hristos, dupd fungi i grele lupte,
Dacia se scuturA de jugul Romanilor, cari admitand pe Goti ea fcederati (aliati
militari) nu au flcut decat sd sdrAceascd i s contribue la iremediabila decadenta a ormelor, intemeiate de Traian.
Starea de lucruri creaiata nu tinu insd mult. Ea fu inlAturatd de micarea
de neamuri, produsa prin inaintarea Hunilor dupd anul 370.
Negotul in pdrtile Nistriene se mai invioreazd, iar cumprdtorii de obiecte necesare i de stofe de lux i arme scumpe, erau nu numai Avarii, cu hanii
i elii lor in frunte, dar chiar i Slavii, supuii lor.
Pe la mijlocul veacului al V-lea, Basarabia trece sub stdpanirea lui Inah,
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

399

unul din fiii lui Atilla, iar 200 de ani mai tdrziu ea cade sub stApdnirea Anti lor, de gintd slavd, apoi sub Avari i in urmd sub Cozari. Acest popor turanic dovedise cd este nu numai in stare de a intemeid o impArAtie,
care tinu cloud secole, dar i de a relud traditiile culturale i comerciale, cari
fuseserd atdta vreme pArAsite.
Urmaii Cozarilor in aceste locuri full Ruii cari purtau numele de

Varegi. Ei curnpdrau dela hordele de Pecenegi turanici oi, boi 0 cai, iar dela
Chersoneni mdrfuri orientale aduse de negustori arabi.
Mai tdrziu Pecenegii nAvAlind in sudul Basarabiei, rAstoarnd aezdrile de

ordine ale Cozarilor i introduc traditiile lor de jaf i piraterie.

Duca peirea Pecenegilor urmard fratii lor buni : Cumanii.
Si poate CA dominatia unora, ca i a celorlalti, a avut pentru RomAni
oarecari foloase economice, deoarece din stepa ruseascd pdnd la noi, se intindeA o aceiai putere politicd unitd, care la hotarul ei rdsdritean atinged sfera
de activitate economicA a Avarilor.
Pe la jumatatea secolului al XII-lea ImpAratul Bizantin Manuii Comnenul
izgonete pe Cumani din partea locului.
Dna rAscoala fratilor Petru i Asan ai Bulgariei contra ImpAratulni Bizantin (anul 1186), care a stdnjenit mult timp intreg comertul basarabean cu
Grecii, vine anul 1241, cnd Orientul European suferd o noud invazie a barbarilor asiatici, de data aceasta ,, Tatarib, condui de eful lor Batdi, care cu o
hoardA de 500.000 de oameni, prin foc 0 sabie, cutreerd provinciile vechei
Dacii, ingrozind prin mdcel populatiunea bAtinaA.
A qeasa etapd o formeazd intenielerea Principatelor Rom-eine, cari stabilesc
legAturi comerciale cu ormele italiene i germane.
Pe la jumAtatea veacului al XIII-lea, dupd cronicarii evului mediu, incepe
intemeierea la gurile Dundrei a descAlicArilor romne : Muntenia i Moldova,
prima de cAtre Radu Negru, venit din Ungaria la 1241 i secunda de dire
Bogdan Drago, venit din Maramure la 1352.
Odatd cu intemeierea acestor cloud' Principate, decade i comertul Grecilor din bazinul Mdrei Negre, care trece in mdinile Venetienilor.
Aci trebue sa facem o micA revenire asupra trecutului i sd ardtdm cd
Venetienii Inca' dela inceputul secolului al XIII-lea au organizat o cruciadd lafind in Orientul European. Ei reqesc sd pund stApdnire pe Constantinopol i
sd. suie pe tronul bizantin pe Baldvin de Flandra omul lor, dela care obtin ulterior concesionarea strdmtorilor.
Venetienii cumpArd apoi dela marchizul Monferato insula Candia, pe care
o transformA in bazd navald i ca centru principal pentru depozitarea mArfurilor, aduse de ei din Marea Neagrd.
Fiind stApftni pe aceastd mare, Venetienii infiinteazd colonia Tana (Azo
vul de mai tdrziu), pe ruinele vechei cetAti Tanais, situatd la gurile Donului,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

400

de uncle incep legdturile comerciale, la inceput cu popoarele din Nordul i Vestul Mdrei Negre, iar mai tarziu extinzanclu-se spre Est i Sud, in special prin
porturile Trapezonda i Sinope spre popoarele din Asia Mica.
Dar dominatia Venetienilor din bazinul Mdrei Negre a fost de scurtd duratd, cdci pe la 1261 Genovezii obtinand dela Impdratul Bizantin Mihail Paleologul cartierul Galata, situat vis-a-vis de Constantinopol (Stambul), muffinteazd acolo o colonie, de uncle inarmati cu o flotd puternicd, trec in Marea
Neagra si izgonesc pe Venetieni.
Astfel Genovezii concentreazd in mainile lor intreg comertul i se apazd
in principalele centre comerciale din bazinul Wadi Negre.
In Bulgaria ei se stabilesc la Kistritz i Messernoria, in Crimeia infiinteazd
o colonie importantd Kaffa, pe ruinele vechei cetAti Teodosia, de unde, timp
de cateva secole, dirijeazd toate afacerile comerciale din Levant.
Cu ajutorul drumurilor maritime 1 fluviale Genovezii adunau la Kaffa
toate mArfurile din bazinul Mdrei Negre, far in ce privete drumurile de uscat,

ei se foloseau de acelea, cad treceau prin Basarabia, pe unde se scurgeau

spre Kaffa mdrfurile din tinuturi i mai depdrtate, cum erau : Moldova de Nord,
Ardealul, Galitia i Polonia.
Dupd datele istoricilor romani, prirnul drum terestru, denumit "Drumul
TAtdresc sau al Levantului,,, (Dr. I. N. Anghelescu) incepea in Moldova dela
Suceava i se indreapta spre Botoani, de unde el urma valea Bahluiului, prin
Harlau i prin Cotnari, pand la Iasi. Ceva mai jos de Iai acest drum trecea
Prutul pe la Vadul Tutora i continua astfel ruta prin Basarabia pand la Tighina.

Aci era capdtul drumului, care traversa Moldova, cad dela Tighina el se
indrepta spre Rdsdrit, prin tinuturile tdtdreti, pentru a ajunge la Kaffa genovezd.

Cang Moldova dobandete Chilia i mai ales Cetatea-Albd, la inceputul

secolului al XV-Iea, dupd cum vom vedea mai jos, drumul tAtdresc ii schimbd
directiunea. In loc sa treacd Prutul pe la Vadul Tutorei, pentru a merge la
Tighina, drumul se lasa, in jos prin Moldova spre Vaslui. De aci, el se bifurcrt

si, sau se indreaptd. spre Barlad pentru a merge pe valea Siretului pand la
Galati, sau trece Prutul pe la FAlciu i-i continua traseul pand la Chilia i
Cetatea-Albd.

Un alt drum important era acela, care venea din Galitia 1 Polonia, i
care strAbdtand vusta ruseascda, trecea deadreptul spre Hotin i de aci continua pe valea Nistrului pand la Cetatea-Albd (N. lorga).
Aceste drumuri au contribuit mult la desvoltarea economicd a oraelor
prin cari treceau, iar legdtura lor cu Apusul i Rdsdritul a contribuit mult la
consolidarea i inflorirea vielei economice romaneti.

Dar starea infloritoare a oraplui Kaffa decade brusc in a doua jumdtate

a secolului al XV-lea, and ocuparea Constantinopolului de cdtre turd anihileazd orice activitate in Mearea NeagrA.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

491

Turcii, Inca dela venirea lor In Europa, afland de bogdtiile imense ale oraului Kaffa, cautd prilej de a pune maim pe el i de aceea cand Wadi, in urma
unui incident cu Genovezii, s'au adresat la Turci pentru interventie, Mahomet

al lI-lea trimete la 1475 o puternicd flot de rdsboi contra oraului Kaffa,

cucerindu-1 i jefuindu-l.

Gsim cd este necesar ca sd ludm in deaproape cercetare activitatea economicd a Basarabiei din aceste vremuri.
Un fapt important este cd, Inzd dela inceputul secolului al XIV-Iea, cad
sub influenta Genovezilor cele cloud porturi principale romneti dela gurile

41

illi6itleg46^74AVA:M-

..

F,

'

0 moarA de apa pe Cogalnic.

Dunrd i Nistrului 1 anume : Chele (vechiul Arpis), denumit de Genovezi

Licostomo, Chilia de mai tarziu, i Maurocastron (vechiul Tyras), denumit de
Genovezi Moncastro, Cetatea-Albd de astzi.
Prin aceste cloud porturi basarabene intrau i eiau marfuri, nu numai
pentru Principatele Romne, dar i pentru oraele ardelene i poloneze.

Tot prin aceste porturi, denumite cu drept cuvant de d-1 N. lorga pldmdnii economici ai Moldovei, se exporta aproape intreaga productiune a Moldovei i se importau mrfurile,Levantului.
Starea infloritoare comerciald a acestor cloud orae a contribuit mult la
B. 215.

'26

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

402

bogdtia i puterea Domnitorilor Rom Atli, iar prin ei s'au intArit i s'au desvoltat statele romaneti.
Cu ajutorul fluviilor Nistru i Dundrea, Genovezii ajungeau panA prin
Galitia, Po Ionia i Ungaria, infiintand, pe ruinele vechilor celAti greceti, orae
comerciale, ale cdror ruine se vad i astAzi dealungul Nistrului i la jonctiunea
Prutului cu Dundrea, cum sunt : Cetatea-Albd, Tighina, Soroca (vechiul Olchion),
Palanca, Chilia, Ismail, etc.
Din interiorul tdrii se indreptau spre aceste puncte caravane cu mrfuri,
incdrcate cu : miere, ceard, yin, cereale ; apoi turme de oi, vite cornute, herghelii de cai, sclavi de ambele sexe, iar in schimb se importau articole de
lux, ca : mdtdsuri, covoare, obiecte de aur, argint i diverse coloniale.
Gratie situatiunii geografice favorabile, aceste porturi moldoveneti devcnind in comertul mondial, intermediarii dintra Europa Centrald i Occidentald, pe de o parte, i tdrile Caumziene, Egipt, Tibet, India, China 1 Turche-

stan, pe de altd parte.

Stdpdnirea economicd a Genovezilor asupra celor cloud' porturi principale
Chilia i Cetatea-Albd, este insd de scurtd duratd.
Chilia in anul 1403 este cuceritA de Mircea cel BdtrAn al Munteniei, iar
dupd Oliva ani cade sub stdpAnirea lui Alexandru cel Bun al Moldovei. Dar,
pe la jumAtatea veacului al XV-lea, Moldovenii sunt siliti de Hunyady sa o
cedeze Ungurilor, pentru ca acetia, la rdndul lor, sa o retrocedeze Muntenilor.
Vine insa Stefan cel Mare, care o recucerete i o pastreazA pana ce cade
definitiv sub Turci.
cetatea-Atba,

Iuatd dela Mari de cAtre Genovezi, in a doua jumdtate a

secolului XIV-lea, trece pe la inceputul secolului al XV-Iea sub stApanirea lui

Alexandru cel Bun, rdmanand molcloveneascA pana ce este rdpita de cAtre Turci,
()data cu Chilia, cu toate sfortarile fdcute de Stefan cel Mare, in diferite randuri, pentru a le pdstra. (1484).
$i astfel, dupd trei secole de straduinte pentru a-i restabili i mentine
activitatea economicd de odinioarA, comertul basarabean, intrAnd sub influenta
Turcilor, decade iarai intr'o amortire indelungatd.
Cu toate ca necesitdtile strategice impun Turcilor refacerea ormelor Cetatea-Alba, Chilia, Tighina i Soroca, ruinate de ei, pe la sfAritul secolubui al
XV-lea comertul basarabean se gsete in imposibilitate de a-i restabili splendoarea din trecut.
In afard de evenimentele politice ocupatia drumurilor comerciale de cdtre
la decaderea comertului cu Levantul, prin Marea Neagr, au mai conTurci
tribuit mult i descoperirile geografice din secolul al XV-lea.
Descoperirea Americii i drumul maritim direct spre India, gratie superioritAtii incdraturilor pe apd, fatd de cele terestre (prin caravane i transborddri),
gratie micordrii duratei transportului, precum i a costului, vechtle drumuri au
fost abandonate in favoarea celui nou.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

403

Marea Neagra devenind un lac turcesc (Dr. I. N. Angelescu), negustorii

internationali pArasesc centrele comerciale din Basarabia, locul lor fiind ocupat
de cAtre Turci, cari limitau acest comert numai la adunarea produselor alimentare, in special oi i cereale, pentru imensa populatiune a Constantinopolului.
Nu trebuie sa omitem de a mentionA ad, cA din cercetarea desvoltdrii comertului basarabean cu popoarele dela Nord i din Apus, observam ea', Inca din
secolul al XIV-lea, in Estul i Sur; lul basarabean, incepuse a se stabili relatiuni
comerciale cu unele orae germane. Aceste centre apusene trimeteau mrfuri
fabricate, in special postavuri, i importau din Basarabia materii prime, in special produse animale i vegetate.
Aceste relatiuni comerciale cu Apusul au servit de bazd, mai tdrziu, pentru
politica de colonizare a Basarabiei, urmeirita de ru# dup actul de rapire dela
1812, cad Germanii, cunosdind, pe cale de relatiuni comerciale, meleagurile meinoase ale Basarabiei, s'au expatriat uor i au format bine cunoscutele colonii
din Sudul ei.
A eaptea etapa a vietii economice din Basarabia o formeaza comertul cu
Ruda, Lituania, Galitia qi Ungaria, care 1 are inceputul in secolul al XV-lea,
fait insa sa se paraseasca legaturile comerciale cu oraele italiene i cele germane.

Ne istorisete calatorul francez Guillebart de Lamoy, care in anul 1421 a

venit pe la Chilia, ca a vazut acolo Mari in turbane cu barbile pAna mai jos
de genunchi", ospatandu-se de trei ori pe zi, cu ,,voevodul" lor in frunte, c'a
mai vazut soli dela oraple ccle mari de negot din Rusia rasriteanA, Pscov i
Nijnii-Novgorod, ceeace arata ca existau legaturi comerciale moldoveneti i cu
aceste centre ale comertului Hansei in Est (N. lorga).

La sfaritul veacului al XVI-lea un geograf italian, bine informat, da o

lista de marfurile exportate din Basarabia, care se potrivete i pentru toata
epoca noastra : grane, vinuri, cari se duc in Rusia i Polonia, piei de bou, ceara,
rniere, butelii de radacini de tei, pretuite pentru frumusetea vinelor, carne uscata de vaca, legume, unt pentru Constantinopol, MIA a mai pomeni de muscatelul i malvazia de Candia, care trec catre Polonia i Germania si dela care
Dornnitorul" are un mare venit, iar locuitorii folosul de capetenie al cArAgiei.
In ceeace privete oile, Banduri citeaza boeri, cari aveau i panA la 24.000

de oi de specie aleas, foarte cautate, cu coada gras, i el adaoga ca : in fiecare an se scot atatea de aci pentru masa imparatului turcesc i a paalelor,
incat, vazandu-le, ai crede c n'a mai ramas ceva in Moldova". Urmeaza apoi
petii, cari sunt aa de multi, incat mai multe mii de care E e due in fiecare an
in Podolia, Rusia, Ucraina i Ardeal (N. lorga).
Este de remarcat ca boii moldoveneti, exportati in Polonia, se trimiteau
pana la Dantig, iar de acolo ajungeau in Europa Apuseana, ba chiar i in Anglia.
Faima lor a determinat pe multi straini ca sa viziteze bogatiile Moldovei.

Astfel Gratiani, vorbind de imensele campii ale Moldovei, spune : Din

Moldova se scoate acel mare numar de boi, cu carnea cArora se hranesc in
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

104

mare parte, nu numai neamurile Ungariei i Rusiei, ci i Polonii, Germanii i

chiar ltalienii, in sp2cia1 Venetienii".
In anul 1627 spune d-1 N. lorga starostele de Jitornir (Ucraina), care
atrasese negustori turci i moldoveni" la iarmarocul din Iaslowetk, oprea dela

ciobani" 600 de boi, al cdror pret fusese rupt la 39 de zloti bucata.

Era deci pe langd marele negot cu caravane, Lemberg (Lwow) Constantinopol, i unul mai modest, intre oraele si campiile Moldovei de o parte, i
partile vecine ale Poloniei, de alta parte.
Multe era u lucrurile, pe cari Curtea Domneasca a Moldovei nu i le furniza dela sasii din Ardeal (Braov, Bistrita, Sibiu), ci dela acestialalti vecini,

spre cari se indrepta i noua directiune politica. La 1605 Eremia ii aducea

din Lemberg hartie de scris i cart!, cerandu-le dela Fratia Ortodoxa de acolo,
in schimbul cedrei unor anumite venituri domneti.
Romanii, Armenii din Moldova i Ucrainienii din Podolia se ocupau cu
aceasta ramura a comertului polono-moldovenesc.
Un comert mai departe, decat Polonia, se mai facea in acest Orient Cretin cu Moscova.
Legturile comerciale cu acest centru erau destul de stranse. Intaietatea
o avea desigur traditia negustorilor domneti de blanuri i dinti de pcte.
Vedem i pe 'Mari aducand in 1672 la Iasi, pentru Sultanul Mahomet al IV-lea
blnuri de samur i de vulpi negre. In schimbul acestora figura, ca articole de
desfacere in aceste parti, vinul moldovenesc i fructele uscate. Romanii ajungeau dupd afaceri pand la Nejna" la iarmarocul cel mare din Nijnii-Novgorod.

In ce privete omele comerciale mai importante din Basarabia de pe la

sfAritul secolului al XVII-lea, d--1 N. lorga observa ca in Sud a incetat de mult
orice activitate comerciala a cetatii Ciubdrciul, care pe atunci numard circa 200
de locuitori 1 in care Domnitorii din veacul al XVI-lea ii tineau parcalabii,
in locul acelora izgoniti ae Turci din Cetatea-Alb.
Tot acelas rost II aveau i alie trei centre, acum turcesti, cari odinioard
statuserd in calea desvoltarei economice a Galatilor.
Fara a mai vorbi de Cetatea-Albd, a carei insemnatate este acum curat militara, se eviclentiaza Cizilia, tot ca o cetate de hotar, cu vre-o 500-600 de locuitori.
vechiul Epolium, milul Moldovenesc de pe vremuri, cucerit de
crestini la 1595, i apoi perdut iari in mainile Turcilor, numr pand la

12.000 de locuitori Romani i Bulgari, sub un bei turcesc pus in fruntea lor.
Reni, vechea Tomalova, socotita ca o cetate Inca dela 1550, pierduse in
veacul al XVII-lea orice insemnatate fata de Galati, cari se folosea de toat
libertatea crestin.
Hotinul ii (Astra rolul sau de vame 1 un timp insemnatatea lui nu
scazu, cu toate imprejurarile rdsboinice, ce se desfaurau in preajrna lui i
vicisitudinele, ce decurgeau pentru dansul. Dar, ori cum, aceasta alegere a cetatei, ca tel al expeditiilor turceti, era inerent ca sa-i strice dela o vreme.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

405

Acest fapt a avut de consecintd cd, in prima jumdtate a veacului al XVII-lea,

sd se ridice Cerndutii, pe uncle se mergea atat in jos prin Iasi spre Galati, cat
i spre Rsdrit, prin Stefdneti la Soroca (N. Iorga).
Chi Valli, dupd datele d-lui Stefan Ciobanu, Ora la 1812, indeplinea rolul
de intermediar intre Cdueni, capitala ratarilor din Bugeac, Tighina i regiunea
ttreasca dintre Bug i Nistru, pe de o parte, i oraele din Nordul Moldovei :
Suceava i Iaul, pe de alt parte.
Cu anexarea Basarabiei de cdtre Rui, raporturile dintre aceste regiuni
se schimbd ; oraple molcloveneti de dincolo de Prut au fost izolate de Basarabia, iar Cduenii i Tighina decad.
5i aceasta se resimte i in viata comerciald a Chiindului, care in primele
clecenii dupd anexare merge spre decdere i, numai masurile artificiale ale
guvernului rus, i privilegiile acordate comerciantilor, Ii mentin viata de ora.
Creterea portului Odesa i construirea cdiei ferate ChiinduOdesa d un imbold puternic desvoltdrii comerciale a capitalei Basarabiei.
Sistemele monetare din Basarabia pe aceste vremuri au fost : ca monedd
curentd a Moldovei era gross-ul, o simpld imitatie a groschenilor germani,
cari nu erau altceva deck o ultimA subimpdrtire a marcei, imitate ponderald
germand, corespunzand puncl-ului carlovingian, motenit i el dela livra romand.

Marca aceasta se impftea in patru sferturi, numite Fertun-i.

Fertun-ul se impdrtea in Cate patru scot-4 iar scot-ul in cite doi gross-i.
Dar, nici marca, nici fertun-ul, nici scot-ul, nu existau ca monede, numai
gross-ul exista i circula, 1 un object, care costa doi gro-i, spre exemplu,
se zicea cd costa un scot.
Pentru unitatea monetard ideald, se mai intrebuinta in Moldova Inca o
nutlike, grivna.

Grivna era unitatea monetard ruseascd, corespunzMoare livrei romane,

imprumutate prin intermediul Bizantinilor.
Se mai intrebuintau florinii Florentei, ducatii Venetiei (moldovenii le ziceau
ughi), lira genovezd (secolul al XIV-lea), moldovenii le mai ziceau ruble francetia, zloti ttdreti (secolul al XV-lea), tater (secolul al XVI-lea), asprul bizantin i galbenul turcesc (secolul XVI XVII). (Dr. I. N. Angelescu).

A opta etapei a stdrilor economice din Basarabia o formeazd influenta

Domniei Fanariolilor, precum i ocuparea ei de cdtre Riqi, care au urmarit o
tied economica speciald, a cdrei consecinte le vom vedea.

Veacul al XVIII-Iea deschizand in Principatele Romane acea epocd, zisd a

Fanariotilor, care a dat natere la lupte personale pentru domnie, influenteazd
covaritor asupra starei economice a ambelor Principate. Totui, vieata cornerciala, dei cu greu, ii urmeazd calea ej mai departe.
Comertul interior 1 legdturile de afaceri intre Principate, se intretin de
vechii negustori de origind sdseascd, ungureascd, armeand 1 polond, cari prin
activitatea lor utiI, deveniserd adevarati negustori nationali.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

406

In ce privete comertul exterior, el se exercitd de negustorii internationali

i se fAced in aceleai conditiuni i cu aceleai state, ca i in veacul XVII-Iea.
Seco lul al XIX aduce mari schimbri in vie* politic i economicd a Basarabiei, care la 1812, prin tratatul dela Bucureti, este trecutd sub stdpnirea
Rusiei, ceea ce a avut de consecintd intreruperea vechilor ei legdturi cornerciale cu trile vecine.
Pe aceste vrenturi Basarabia numAr 41.160 de familii, adicd circa 240.000
de locuitori. Aceastd populatiune insd, curnd a inceput sd fie sporit cu ajutorul colonizdrilor cu neamuri strine, organizate t favorizate de guvernul rusesc.
Astfel, chiar din anul 1814 se apazd in Sudul Basarabiei, in judetul Cetatea-Albd, 1443 de familii germane, venite din Varovia i Wiirtenberg, iar
peste 10 ani, vre-o 28 de coloniti elvetieni infiinteazd pe malul mdrei Negre
din judetul Cetatea-Albd, comuna Saba.
Din datele statistice, rmase de pe atunci, reese cd in anul 1818, Basarabia ajunse sd numere 389 000 de locuitori.
La 1829 Rusia obtine pe cale diplomaticd (tratatul dela Adrianopol) si
gurile Dundrei, afard de canalul Sf. Gheorghe, care rmdne sub seipdnirea
turceascd.
Astfel fiind, Rusia devine suverand pe intreg comertul dela Dundrea de Jos.
Nu e vorbd, c mult cdtig din acest comert ruii nu au putut s realizeze,

deoarece produsele lor agricole aveau alte cdi de scurgere cdtre porturile ei
maritime din marea Neagr spre Mediterana. In ce priveste produsele industriate, ele erau de mica importanta pe acea vreme.
Interesul ruilor era ---;pune d-1 Dr. 1. N. Angelescu ca sd impiadice
mai degrabd un trafic intens pe Dundre, spre a-1 stramuta iii porturile de pe
Marea Neagrd. De aceea ruii itnpotmolesc sau lasd sd se potmoleascd bratele

Dunarei. Tendinta aceasta a fost una din cauzele rdzboiului din Crimeia
1855), care s'a terminat cu alcAtuirea Comisiunei Europene a Dundrei,
cu misiunea de a despotrnoli bratele Dundrei i de a regulamenta navigatiunea
pe acest fluviu.
Incercdrile industriailor basarabeni de a-si crei o industrie proprie puternicd, sunt izbite de interesele industriailor rusi din tinuturile dela Nord.
Aceti industriai nu puteau privi cu ochi buni desvoltarea unei inclustrii
concurente intr'o provincie abia cuceritd.
Dupd datele d-lui Colonel Cornilovici, in anu11819, in Basarabia se aflau
numai cdteva fabrici pentru boirea pAnzei si a postavului, trei uzini pentrit
fabricarea cdrdmizai, o singurd fabricd de var i cdteva fabrici de lumandri.
In ce priveste populatiunea, ea ajunge in anul 1830 la cifra de 469.783 de
suflete, iar in anul 1845 la cifra de 785.175 de locuitori.
In anul 1848, dupd datele culese de d-I Zamfir Arbore, Basirabia posedd
297 de fabrici, cari produceau marfd pentru suma 99.184 ruble pa an, iar in
anii urmtori, dupd statistica data de Criucov, in Basarabia erau :
(1854

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

407

In 1850 -295 fabrici (probabil cd in 'acest numdr intrau i ateliere) cu o

productiune in val. 508.366 ruble anual.
In 1851 293 fabrici cu o productiune in val. 493.298 ruble anual ;
If
))
e
n 1852-294
e
e
"
467.101
e
,f
1856 519
" 1.128.521 ,
7,

S1

In acest din urmd an (1856) populatia totald a Basarabiei se ridicase la

990.274 locuitori.

Dupd datele lui A. Zaciuc, ofiter de stat major rus, 1 membru al Sociefatii Imperiale de Geografie ruse, 2/3 din populatiunea basarabeand la 1860 era
format din romni. Afard de ei mai erau rui mari (velicoroi), fugiti din

Artik'

41145"

:p!

,
1111
j .)- I"

III

II
.

nnr.

r
Pe DunAre.

Rusia de grozdviile tarului loan cel Groaznlc (veacul al XV-1e0, apoi rusini,
maloroi (ucrainieni), polonezi, greci, bulgari, sarbi, gdgduzi, arnauti, evrei,
armeni i tigani originari din India.
Dupd o dare de seamd ruseascd, numdrul fabricilor i atelierelor din Basarabia in anul 1881 era de 175, cu o productiune anuald in valoare de
5.623.000 ruble, iar in 1892 numdrul lor se ridicd la 222 cu o productie totald
in valoare de 6.105.000 ruble.
Comerful basarabean sub ruV dela 1812 incoace, este impdrtit de d-1 Zamfir
Arbore in trei parti distincte
I. Cel din interiorul Orli, care se concentreazd in cele 8 orae i cdte-va
targuoare basarabene ;

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

408

2. Cel exterior, care se subdivizeaza in : a) comertul cu Rusia 1 b) comertul cu Europa, care se facea prin porturile de pe Dunare, pe Prut la Ungheni
(actualmente Vasile Lupu), Noua Sulita i apoi prin Odesa ;
3. Comertul de tranzit, care cuprinde mivarea mrfurilor pe Nistru i
legatura de cale ferata dintre Odesa i lai.
Marfurile, cari faceau obiectul comertului basarabean, se pot impar(i i
ele in patru grupuri mari :
1. Marfurile produse in Basarabia sau aduse din Rusia pentru a fi exportate in Austria.
2. MArfurile cari formau traficul Basarabiei cu Romania ;
3. Marfurile importate pentru trebuintele Basarabiei, atM din Rusia, cat
i din Austria i
4. Marfurile de tranzit, cari treceau din Europa Occidentala in Rusia, via
Basarabia.
Obiectele de trafic cu Austria se compuneau parte din rnarfa ruseasca, ca
fier, miere, pielarie i parte din produse ale Basarabiei, ca grane, grasime, lana.
pete, piei i ca obiect principal cai, vite, oi i capre.
In Romania se exporta : cai, vite, pete sarat, fringhii, Yana, iar ca marfa
de tranzit : olarie fina, lucruri de arama, fel-Ade, marfa de cauciuc, pielarie,
bumbacarie, panzeturi, ceai 1 blnuri.
Cifra tranzitului acestor marfuri formeaza 3/4 din totalul exportului, ce se
facea spre Romania.
Pe la sfaritul veacului al XIX-lea i la inceputul celui urafator, productele pescAriilor ruseti i-au gasit un mare debueu in Romania.
In ceeace privete importul marfurilor in Basarabia, primul loc apartine
Austriei, dupa care vine Romania.
Din Austria se importa in special lemn bucovinean de constructie.
La inceputul secolului al XX-lea Romania reuete sa ofere pietei basarabene marfurile de cherestea in conditiuni mai avantajoase, astfel ea dela aceasta data, importul lemnelor din Austria este in continua scadere, cedand
locul in favoarea celui romanesc.
Se mai import din Romania : sare, nuci, pietre de moard, piei de miei
i facia vopsita.
Aceste mArfuri nu se consumau in Basarabia, ci treceau mai departe in
Rusia.

Punctele varnale, prin care intrau in Basarabia produsele de importatiune,

erau : Noua-Sulita, Lipcani, Sculeni, Ungheni, Reni, Ismail i alta data i Leova,

Exportul produselor ruseti de tranzit spre Austria se facea prin NouaSulita ; pe acolo treceau marfurile, ce veneau dinspre Moghilev.
Mai tarziu Noua-Sulita decade, din cauza construirei celor doua mari retele de cale feratd : a) Lemberg-Cernauti-Iai-Ungheni-ChiinAu-Odesa i b)Lemberg-Podvolocisc.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

409

Punctele principale comerciale din Basarahia, la inceputul secolului al

XX-lea, erau : Hotin, Soroca, Balti, Machi, Chiindu, Orhei, Tighina, CetateaAlba, Chilia, Reni, Ismail, Bolgrad, Cahul, Leova, Cduani, Criuleni, Cubei,
ftanceti i Caldrai.
Industria basarabeand sub Ruqi se gdsea Ia inceputul veacului al XX-lea,
dupd o statistica dela 1 lanuarie 1901, intr'o situatiune inferioard celei din
trecut, i numard urmatoarele intreprinderi principale :
7 fabrici de tutun,
1 fabrica de paste fdinoase,
6 fabrici de prelucrat ceara,
10 fabrici de lemn,
1 fabricd de zahdr,
1 fabrica de butoae,
15 fabrici de lumandri,
2 fabrici de topit sdu,
8 tdbdcdrii,
12 fabrici de sdpun,
1 sand,
15 intreprinderi pescicole,
7 fabrici de coniac i licheururi,
22 fabrici de ulei,
2 turntorii,
4 fabrici de here,
3 vapsitorii chimice,
1 fabricd de spalat land,
42 caramidarii,
4 fabrici de fringhii,
1.296 diverse ateliere i intreprinderi
2 fabrici de tigle, . a.
mici, etc. etc.

In total au fost 1.462 de intreprinderi industriale

fabrici i ateliere

cu

o productiune totala iii valoare de abia 3.000.000 ruble, ocupand nurnai tin
numr de 5.983 de lucrAtori.
Privind aceste cifre, constatdm cu uurintil cat de inapoiatd era situatiunea
industriald din Basarabia la inceputul veacului nostru
Trecand la cercetarea populatiunei, constatdm ca, dupd o statistied dela
1 lanuarie 1914, Basarabia numrd 2.245 553 de locuitori, dintre cari 1.131.828
barbati i 1.113.725 femei.

A noud etapd din vieata economicd a Basarabiei a fost rzbaial mondial,

declarat in 1914.
Nouile evenimente, survenite din cauza marelui razboi, modified complectamente conditiunile economice din Basarabia. Marile operatiuni militare din
Carpati 1 din Galitia (1914-1915) fac ca Basarabia, prin situatiunea sa geogralied, s devie bazd de aprovizionare a armatelor Suclice 1 Sud-Vestice ruseti.
Intrarea Romaniei in razboi contra Puterild Centrale aduce schimbari i
mai mari, deoarece transformd Basarabia in zond de rdzboi. Se creiazd aci un
important numr de depozite militare de munitiuni, echiparnente, alimente pentru aprovizionarea armatelor combative i a populatiunei civile. Oraele i comunele sunt invadate cu tot felul de unitati, cari formeazd grosul armatelor de
operatiuni.
Intreprinderile industriale sunt mobilizate pentru necesitatile militare i
desigur, cd in astfel de imprejurdri, nu poate fi vorba de o activitate economica
normala. Productiunea industriei basarabene a fost intreruptd. Comertul exterior
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

410

s'a redus la zero, iar cel interior s'a transformat in simple contingentari, rechizitii 1 sechestre pentru necesitatile militare i civile.
Singurile institutiuni economice, cari au profitat de aceste imprejurari exceptionale, au fost cooperativele din Basarabia, cari in cursul razboiului au luat
un mare avant. Incliferenta de mai Inainte a guvernelor ruseti, In ce privete
Cooperatia, s'a transformat in cursul rdzboiului inteo binevoitoare atentiune,
acordandu-i credite largi In vederea aprovizionarii armatelor, prin intensificarea
productiunei. Necesitatile de razboi au silit guvernele autocrate ruseti sa stabileasca legaturi mai stranse cu poporul de jos, in care ideia de cooperatie era
incoltita deja de mult.

Pentru a ilustra cat de mult a contribuit Basarabia la operatiunile de

a provizionare din timpul razboiului, dam mai jos cateva bilanturi de lichidare
ale principalelor organizatiuni, cari erau imputernicite cu adunarea i distribuirea
produselor din Basarabia.

Bilantul de lichidare al sectiunei pregAtirilor pe ziva de

1 Octomvrie 1921.
PASIV

ACT1V

Ministerul de Razboi Rus . . . Rub. 19.253.829,58

Zarzavat ci fructe
Carrie i untura .
Furaje

e
e

Vin
Vite

5,

5.037.389,04
380.736,04
4.894 851,84
3.234.482,33
6.210.253,16

Cheltueli suplimen3.255.358,16
tare
Diverse conturi .
e
1.024.290,39
Total . . . Rub. 43.291.190,54

Uprava Guberniala
de Aprov. a Basarabiei . . . Rub. 18.001.106,38
Sectia carne i vite
Avansuri . . .
Diverse conturi .

Total

22.321.643,65
2.965.590,51
2 850,

. Rub. 43.291.190,54

Bilantul de lichidare al sectiei pAinei pentru armatd pe ziva

de 1 Octomvrie 1921.
PASIV

ACT1V

Ministerul de Razboi Rus . . . Rub. 42.657.208,79

1.980.774,72
Statul Roman . . If
Sectia carne i vite

11

33 946.008,27
18.259.879,81
61.944.192,01
4.455.300,69

Sectia pregatirilor .
Produse . . . . P
Diverci debitori .
Cheltueli suplimen14.834.367,39
tare
13.576.047,45
Diverse conturi . .
Total . . . Rub. 191.653.779,13
91

Delegatul Minis.
Agriculturii Rus Rub.
Ministerul Agric. .
Aproviz. ff
Diverse conturi . e

Total

www.dacoromanica.ro

20.963.382,96

29.259.895,
118.530.000,
22.900.501,17

. Rub. 191.653.779,13

ECONOMICA

411

Bilanful Comisiunei de lichidare a Upravei Regionale de Aprovizionare

din Basarabia incheiat pe ziva de 1 Octomvrie 1921.
PASIV

ACTIV

Upravele judetene . Rub. 1.099.061,56

Cumpdrdri de vite
1 unturd
Debitori .

122.979,95
205.797,60

Uprava Guberniald
de a provizionare Rub. 33.952.768,26
Diverse conturi . .
1.080.483,74

Sectia preetirilor a
Upravei

Guber-

niale de Aprovizionare . . . . ,, 25.555.641,18

Ministerul de rdsboi a 5.321.180,66
Diverse conturi . a 2.728.591,05
Total . . . Rub. 35.033.252,

Total

Rub. 35.033.252,

Bilanful de lichidare al sectiei imputernicitului Ministerului de Agricultur, C. A. Mimi, incheiat pe ziva de 1 Decemvrie 1921.
ACTIV

Produse . . . . Rub. 18.750.582,63

3.636.079,95
Furnizori . . . .
Uprava Guberniald
de aproviz. . . a 24.005.851,04
Departamentul militar
a 29.127.013,24
*
15.576.787,65
Diverse conturi.
Total . . . Rub. 91.096.314,51

PASIV
Delegatul 0-1 al Ministerului Agriculturii . . . . Rub. 77.294.202,61
11.772.395,69
Produse mdcinate .

Diverse conturi.

Total

2.029.716,21

. Rub. 91.096.314,51

A zecea etapei, a viefei economice basarabene, o formeazd revolufa din

1917, declararea Republicei Moldoveneqti 1 octal Unirei din 27 Martie 1918.

Greuttile i oboselile rdsboiului, precum i politica ultra nationalised i

nesincerd a conducdtorilor poporului rus, provocand din ce in ce nemultumiri
interne, tot mai violente, era fatal ca toate acestea s se termine cu o revolutiune, care s'a i declarat in Fevruarie 1917.
Aparatul administrativ i militar al imensului lmperiu Rus intrd in descompunere, armata de operatiune este inundatd de spioni strdini transformati
iii propaganditi revolutionari ; ea se dezorganizeazd i soldatii i ofiterii in
rnass incep a pdrsi frontul. Intreg Imperiul este cuprins de frdrndntdri interne,
a cdror consecinta este redeteptarea nationalitdtilor subjugate. Rand pe rand
se declar state independente toate acele provincii ruseti populate de nationalitati straine, cucerite prin forta dealungul veacurilor de cdtre imprii rui.
Dupd Finlanda, Polonia, Estonia, Lituania, Ucraina, Georgia, Armenia, vine
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

412

i Basarabia, care la inceput apare ca Republicd Autonomd in Federatiunea

Rusd, iar mai tdrziu devine Republica Moldoveneascd Indepenclentd.

Poporul basarabean nu a pierdut cea dintdi ocaziune, ce s'a ivit, 1, prin

glasul aleilor sdi, a facut apel la armata romnd ca sd treacd Prutul i sd

a pere pdmantul strdvechiu romnesc.

Faptul sa indeplinit la 13 lanuarie 1918, cdnd armata romnd, pe temeiul

drepturilor imprescriptibile asupra regiunilor moldoveneti dintre Prut 1 Nistru,
i-a Malt intrarea triumfald in inima Basarabiei, la Chiindu.
Consecintele economice ale acestui mare fapt istoric au fost incalculabile pentru Basarabia. Actul Unirei dela 27 Martie 1918 nu a avut numai insemndtatea
unui evenirnent national, ci i a unei grandioase opere de ordine i civilizatie.

Dad actul Unirei a readus Basarabia la Patria-Mamd, tot acest act a

readus-o la massa sociald cu intregul ei aport economic.
Reaua stare economicd, motenit d. cu ocaziunea alipirei Basarabiei la
Patria-Mamd, ii are sorgintea nu numai in evenimentele recente, card puhoiul
revolutionar, alimentat de unitdtile militare ruse bolevizate, se retrAgea in dezordine depe frontul romanesc, trecnd sub jaf 1 nimicire tot ce IntdIned in
calea sa, ci 1 in programul politic, pe care guvernele ruse I-au avut tot timpul dela anexare, ca sd nu lase ca Basarabia sd devind o fortd economicd cu
caracter independent.
Am ardtat mai sus cum, de exemplu, la Petrograd nu se prived cu ochi
buni o desvoltare importantd a industriei basarabene.
Am ardtat de asemenea politica de anihilare a activitatii comerciale i in
special neglijenta culpabild, in care erau ldsate gurile Dundrei, frd sd mai
vorbim de dezastrul economic, produs prin lipsa aproape complectd a cdilor
de comunicatie.

Dacd nu ar fi fost cele cloud retele importante, cari legau Chiindul, una
cu Odesa i alta cu Kievul, precum i un oarecare progres in desvoltarea a
cdtorva orae, am puted spune, cd Basarabia ne-a fost retrocedatd in aceea
stare, cum se afld cu 106 ani inainte de Unire.
Trebue sd mai mentiongm, cd pagubele pricinuite de armatele ruse in retragere, intrec cifra de lei 800.000.000 (valuta 1917), numai in ce privete proprieRitile rurale, forta de productiune a Basarabiei. In afard de aceasta, basa-

rabenii au mai fost pdgubiti prin rechizitii, acute de armatele ruse, cari au
dat bonuri in valoare de lei 1.005.837 bani 32, card sd le fi pthtit. La acestea
se mai adaugd rechizitille, fdcute tot de armatele ruse, pentru cari s'au emis
128 de bonuri mute, WA* valoare, indicdndu-se numai cantitatea ridicatd, care
se urcd la circa 14.200 puduri cereale, furaje, porumb i zarzavat. S'au mai
rechizitionat de asemenea gra platd i fdrd bonuri circa 63.500 puduri diferite
produse ale solului, precum i 2.301 capete de vite cornute, cai i oi.
In aceste conditiuni economice a fost realipitd Basarabia in anul 1918.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

413

Comerful i industria in Basarabia dela Unire Menace. Aceste doud

importante ramuri de activitate economicd au intrat in angrenajul nouilor stdri
politico-sociale in conditiuni cu totul precare.
Am arAtat mai sus, atat cauzele vechi, cat 1 cele recente, cari au concurat la
stanjenirea avantului comercial i industrial in Basarabia.
Activitatea comercialit in primii ani dupa Unire, a avut in aparentei o micare destul de importantd.
Firmele comerciale locale, atat cele vechi, cat i cele improvizate de rdzboi
1 de dupd rdzboi, au avut ocaziunea sd facd afaceri aA de frumoase, incat ele au
tentat 1 alte case comerciale de seamd din vechiul regat, ca sd infiinteze in
Basarabia filiale i reprezentante, contribuind aci la satisfacerea nevoilor economice, atat de mult resimlite dupd. rdzboi i revolutie.
In epoca blagoslovitd dintre anii 1918 1923 comerciantii erau In plind
multumire.

Marile cerinte de refacere, alirnentate din ce in ce mai larg prin progresul

constant al inflatiei monetare, culminat prin schimbul tardiv al rublelor din
anii 1920 i 1921, au fAcut pe comercianti sA'i facd iluzii cd aceastA aparentd
inflorire a negotului va fi de lungd duratd. Comerciantii, in majoritatea lor, au
inceput sd-i plaseze o build parte din capitalurile acumulate cu atatd uurintd,
in imobile urbane i rurale, lard sd se gandeasca la terenul ubred pe care se
desfdura dansul transactiunilor comerciale din acest timp.
Intr'adevdr, dacd analizAm indeaproape fondul economic al imprejurdrilor
din aceasth epoca, constatAm c structura lui era formatA, in majoritate covaritoare, din cerinte de consirnatiune i numai inteo prea mica. parte in cerinte
de productinne.

Da, erau in aceti ani prea multi consumatori i prea putini producAtori.
Proprietarii expropriati, goniti de revolutie de pe pamanturile lor, s'au
ingrAmAdit i s'au fixat la orae intro stare de deprimare i rezervA, contribuind
la marirea numdrului acelora cari duceau o viatd improductivd.
Cei mai multi dintre ei au trAit ani dearandul din vanzarea imobilelor
urbane, a mobilelor, a bldnurilor i a bijuteriilor, cumpdrate de negustori 1 de
imbogAtitii de rAzboi.

La Ord, lumea era Inca sub efectul produs de surescitarea revolutionard,

sustinutd de pleava demagogicd creatd de imprejurdri.
MAsurile de ordine i legalitate, luate prin nouile aezAri, precurn i marea
reformd agrard, au rezolvit repede problema sociald, dar nu au putut rezolvi
imediat i pe cea economicd.
Productiunea s'a micorat enorm in cantitate i in calitate, astfel cd comertul nu putea sa'si Ned acel punct de reazdm sdnAtos 1 durabil, care sd'I
sustind i sA'l apere de vremuri grele.
Iatd. pentru ce am spus mai sus cd micarea comerciald din primii 5 ani
dela Unire erd numai aparentd.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

414

Fiind bazat numai pe operatiunile cari satislAceau aproape exclusiv cererile de consumatiune, erd fatal ca prima crizd, sau mai bine zis ordinea financiard ce a urmat, sd fie funestd pentru majoritatea comerciantilor i Ifi
special pentru aceia cari au fdcut imobilizdri.
Activitatea comerciald dela 1923 Incoace intrd intr'o nota fazd.

Toti aceia cari se mai uitau cu coada ochiului peste Nistru, s'au convins
in sfdrit cd aezdrile noastre in Basarabia sunt sfinte i definitive, i cd flU
mai pot rAmdne in starea de pasivitate i rezervd ce pstrau pand acum.
lnteun cuvAnt toald lumea a ineeput sd lucreze. Proprietarii au luat drumul
catre cotcle ce Ii s'au rezervat prin expropriere, nouii improprietriti, ajutati
prin BAncile Populare i Obtii, prin Casele de Imprumut pe Gaj, prin Casele
de Credit a Agricultorilor, au inceput sa'i cultive mai intens pdmnturile, iar
comertul se in ireapt cMre afaceri cu caracter productiv ferdrie, cherestea,
maini agricole 1 industriale, exportul fructelor, vinurilor, cerealelor, etc.
Anii secetoi ce au urmat au produs criza economicd, iar stoparea inflatiunei i absorbirea unei pdrti din capitalurile disponibile de cdtre ramurile de
productiune, au fAcut ca comertul in general, i cel de consum in special,
sd sufere.

latd cum se explicd disparitiunea celor mai multor intreprinderi de consumatiune i zilele grele pe cari le trdete comertul de manufacturd i de lux
in ultirnul tirnp.

Acum 4-5 ani Portdreii Tribunalului Lpuna aveau zile cAnd nu protestau nici un efect comercial, astAzi insd nurnrul protestelor s'a ridicat pdnd

la 2-300 pe zi.
Examinand listele acestor proteste, constatdm cd procentul cel mai mare
ii dau intreprinclerile comerciale cu caracter improductiv, circa 701/4.

In aceasta a doua fa zd a comertului basarabean, dela 1923 incoace, s'au

fAcut toate incercdrile pentru echilibrarea unei balante economice a Basarabiei,
cdutAndu-se a se stabili legdturi directe cu tanile vecine, in care scop s'a infiintat 1 Vama Chiqindu.

LegAturi comerciale s'au putut stabili cu Polonia 1 Cehoslovacia, ca

state mai apropiate de Basarabia, facandu-se toate sfortdrile pentru exportul
in aceste tdri a vinului, a fructelor verzi qi uscate, uleiu vegetal, cereale, vite
i piei crude.
Abid infiintatd, Vama Chiindu a avut urmdtoarea micare in cursul
anului 1924 :

1) Import 320 vagoane mdrfuri, asupra cdrora s'a incasat :

Taxe vamale
Lei 11.675.373,95
Comisioane

,,

2.068.644,70

,,
2.477.574,80 Lei 16.221.593,45
Diverse taxe
2) Export 340 vagoane mArfuri, asupra cArora

s'a incasat taxe de

www.dacoromanica.ro

Lei

6.191.397,30

ECONOMICA

415

Camera de Comert qi Industrie a fost infiintata in Chiinau Inca dela 1 lulie

1919, cu un numar foarte restrans de membri inscrii, avand ca circornscriptie
intreaga Basarabie.
Astazi numarul lor s'a ridicat la 3 580 membri ale gatori, conform listelor
electorate, i numai pentru circumscriptia actuald (care cuprinde judetele Lapupa, Orhei i Tighina), fata de 11.337 firme comerciale inscrise.
Pe ziva de 14 Decemvrie 1922 judetele Ismail i Cetatea-Alba au eit din
circomscriptia Camerei de Comert din Chiindu, infiintandu-se Camere de Comert independente.

Deasemenea judetul Cahul a lost repartizat, pc aceeai data, la circornscriptia Camerei de Comert din Ballad,
La 1 Ianuarie 1924 judetele Balti i Soroca au fost ataate Camerei de
Comert din lai, iar la 1 lulie 1925, in baza nouei legi de reorganizare a
Camerilor de Comert, judetul Hotin a fost trecut in circomscriptia Camerei de
Comert din Botoani.
I3ursa de Cereale qi de Mdrfuri, a card infiintare s'a decretat in 1923, a
inceput s functioneze la 1 Aprilie 1924, avand 2 sectiuni : una pentru cereale
1 marfuri i alta speciala pentru agricultura i viticultura.
Corporatittnea Bursei numard 104 membri, din cari 68 cerealicti 1 36 a grieultori i viticultori.
Camera Arbitrald a fost infiintata odata cu Bursa i are pentru prima
sectie 20 arbitri, iar pentru secunda 10 arbitri.
Sfatul negustoresc este o organizatiune particulara, recunoscutd ca persoana morala, i numara 700-800 membri numai in Chicinau, avand filiale in
toata Basarabia.
Extinderea aplicarii codului de comert in Basarabia a avut ca urmare inscrierea firmelor comerciale.
Astfel, in circumscriptia Camerei de Comert din Chiinau, pana la 12 lulie
1925, totalul firmelor comerciale era :

J UDETE

Finne
individuale

Lpuna
Orhei
Tighina

5.543
2.970
2.459

Total

10.972

Firme
sociale

216
76
73
365

Tot a i

5.759
3.046
2.532
11.337

Inchiderea granitei dinspre Rusia i imposibilitatile de utilizare a unci

importante ape navigabile, cum este Nistrul, reprezinta o mare paguba economie pentru Basarabia.
Legdturile comerciale dinainte de rdsboi, cu pietele din interiorul Rusici,
asigurau producatorilor basarabeni debuceurile cele mal favorabile, iar n.gustorilor o continuitate in transactiuni i un volum de afaceri, care le asigura existenta i progresul.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

416

In nouile orientdri comerciale interne, negustorii i-au indreptat privirile

cAtre celelalte provincii alipite i Vechiul Regat, stabilind relatiuni comerc'ale,
atat cu centrele de productiune industrialA, cat i cu centrale de consumatiune,
pe cari au inceput sd le cunoascA i sd le aprecieze.
Expozitiunea Genera Id i Targul de Mostre din AugustSeptemvrie 1925 a
contribuit mult la cunoaterea tuturor pietelor romaneti din restul TArii, iar
in ce privete Basarabia, de ce anume avutii i produse este capabild.
Activitatea industrial de dupd Unire s'a desfaurat in linie paraleld
cu negotul.

1 'fte,

,
'''n?

iot4.460'

ifts/k
;.,

d!

"0.

Expozitia generala din ChiOn5u. 1925.

Portalul principal.

Repunerea in functiune a tabricilor, cari au fost inchise sau devastate de

rAsboi i revolutie, a mers greu, fie din cauza lipsei de capitaluri prea mari ce
necesitau refacerea lor, fie oin lipsa de combustibil.
Singurd industria mordritului, care a functionat mai tot timpul, a avut
posibilitati sd se sustina i sa realizeze chiar 1 progrese.
Fabricile de spirt de asemenea s'au sustinut prin mentinerea monopolului
1 preluarea de cAtre Stat a produselor acestei industrii.
Basarabia fiind lipsitd de institutiuni de credit cu caracter local, odatd
cu inchiderea granitelor dinspre Rusia, a stopat i finantarea industriei, care
depindea de bAncile ruseti, cari au inceput sd'i retraga capitalurile din sucursalele de aci, Inca din timpul rAsboiului chiar.
BAncile mari romaneti au venit imediat s corecteze lipsurile de credit,
www.dacoromanica.ro

EC ONOMICA

417

ele ins nu puteau sd facd de cat o finantare evolutiv 1 in limitele satisfacerii tuturor nevoilor.
Combustibilul de asemenea era procurat mai inainte din bazinul carbonifer al Donului, acuma insd industriaii incep sd-1 caute aiurea, fit in tara, fie
in strainatate, dar dificulttile de transport sunt o mare piedicd pentru o deplind
functionare a industriilor lor.
Bazele ubrede ale industriei basarabene se mai datoreazd 1 faptului cd
o bund parte din intreprinderile industriale de aci functiond in mod dependent,
ca un fd de anexe ale marilor uzine de peste Nistru, cu menirea de a prelucra
anumite materii brute in semifabricate in scop de a fi transportate in metropolele
industriale pentru o fabricatie definitivd.
1#"-trl
4041
.

;stk

rr

St

='

,./213

;
I

'!;
.

vU, ...?"
,
.

..

...i .

X'

r ..

Ia
Plitt

Expozitia generala din Chiinau,

1925.

Pavilionul Regiei Moho!). Statului.

Prin inchiderea granitei soarta acestor industrii a fost pusd in grea cumpnd.

0 era noud in vieata industriei basarabene se deschide prin infiintarea in

anul 1923 a Societatii Nationale de Credit Industrial, care a inceput opera de
finantare efectivd, directd i in mare, acordand mai Midi credite importante
marei industrii, jar. din anul 1925 s'a inceput ajutorarea micii industrii i a atelierelor prin intermediul institutiunilor de credit locale, dar cu procente limitate la maximum 10% anual.
Dupd aceste consideratiuni de ordin general s trecem la cercetarea situatiunei industriei basarabene dupd specialitate, capacitate, valoare etc.
In acest scop am intocmit alaturatele trei tablouri, cari formeazd anexele
No. 1, 2 i 3, reprezentnd numarul i productiunea totald a intreprinderilor
(mici i mari), luate din diferite surse.
E. 215.

www.dacoromanica.ro

27

A nexa No. 1.

Situatia generald a Intreprinderilor industriale din Basarabia pe anul 1923, dui:4 datele oficiale ale
Directiunei Regionale a Statisticei din Chiindu.
SPECIALITA TEA

a
n

CC

<
I-

Z
111

apd

vnt

, cai

Rural

Total

53

599

652

409

414

1.206

1.218

12

-I

<

Aura la

Totald

duti cantitativ

Productiunn disponibild cantitativ

451.400 kgr. 2.126.832 kg. 2.578.232 kgr. 16.975.599 kgr.

2.814.421 kgr.

11

11

220

220

Fabr. de ulei .

34

105

139 I

. .

4.600 kgr.

4.600 kgr.

48.000 kgr.

10

10

1.076 kgr.

1.076 kgr.

35.564 kgr.

1.318 kgr.

Fabr. de ape gazoase . . . .

31

11

42

477 kgr.

37 kgr.
514 kgr.
si 653 deca si 1.215 deca

49.200 kgr.
si 72.902 deca

10.020 kgr.

10

19

10

13

Oloinite

Fabr. de paste
fainoase

Fabr. de bornboane

Urbana

Irban

PrOdUCtillnea On-

29.620 kgr.

si 12 deca

si 562 deca

Fabr. de spirt si
rachiu

Fabr. de bere

Fabr. de mezeluri

Fabr. de zahdr. .

7
1

46.289 kgr.

si 315 daca

75.909 kgr.

si 227 deca

3.296.854 kgr.

si 1.082 deca

190.922 kgr.

si 123 deca

si 562 deca

si 653 theca si 1.215 deca

7.315.8510 si
474 005 deca

19.585 deca

3.234 deca

4.463 deca

7.699 deca

2.272.885 deca

26.535 deca

384 kgr.

44.080 kgr.

48.000 kgr.

1.760.000 kgr.

800 0

50.00 )0

384 kgr.
48.000 kgr:

www.dacoromanica.ro

50.800 0

YIEWIVSVE

Mori cu aburi
)4

PRODUCTIUNEA PE i ZI

NUMARUL

Fe lul

intrep.

LLD

..s
...

oo
...4

=
r,

Fabrici de sdpun

/MEGRAFICE

Diverse

3.779 kgr.

10.643 m. 3

12.071 m. 3

109.497 m.3

33.607 buc.

39.507 buc.

667.314 buc.

558.380 kgr.

73.200 kgr.

34

10

16

47

49

Fabr.decArdmicl

11

13

6.100

10.640

16.740

212.000

156.000

Fabr. de oale .

10

40

2.150

2.190

,,

205. 00

83.000

Fabr. de postav

12

15

15 mtr.

766 mtr.

781 mtr.

42

46

146 kgr.

1.712 kgr.

1.858 kgr.

16

1.716

Fabrici de cherestea

Fabr. de tigl

i scarm. ldnd

GICA

1.403 kgr.

14

Fabr. de spAlat

METALUR-

2.374 kgr.

20

TAbdcarii

15

TurnAtorii

. . .

Uzini electrice
Tipografii

. .

24

Manufact.R.M.S.
Alte fabrici . .

TOTAL . .

24

10

15

25

27

2.734

3.012

1.428 m. 3

900 buc.

1.200 kw.

16

93 kw

1.732

1.293 kw.

20.790 mtr.

181.760 kgr.

311.114 kw.

Var 64.000 kgr. Var 960 kgr. Var 64.960 kgr. Var 123.000 kgr.
Sara 3.200 .
Unsori 256 .
Unsori 256 . Unsori 52 800 .
Malt 1 600 . Malt 1 600 . Malt 19.200 n

Sare 3.200 .

www.dacoromanica.ro

51.660 m. 3

73.900 buc.

.
.

2.500 mtr.
160 kgr.
37.888

ypIwomooa

CHIMICX

Anexa ND. 2.

Situatia Intreprinderilor industriale (industria mare) din Regiunea VI Industrial, cuprinzAnd

judetele: Chisinau, Orhei, Tighina, Cahul, Balti, Hotin i Soroca, pe anul 1924
SPECIALITA.TEA

Fabrici de ulel

No. H. P.

65

1.146

21

4.015

. .

Capitalul
investit
Lei aur

Materia prima

2.145.000 37.000 tone

Mori comerciale cu mai

mult de 4 valturi .

Paste fainoase
Bere

60.000

Malt

3.675.000 35.000

'

90

590.000

20

96.000

110

Valoarea ei

220.000.000

250.000.000

,,

1.200.000

800 tone orz

4.800.000

Product!a

Valoarea ei

7.525 tone ulei,

320.000.000

36.700 tone Ulna

357.000.000

11.755 turte oleagenoase

104 tone

1.500.000

29.170 Hltr.

20.000.000

635 tone

5.600.000

Alcool

16

260

2.300.000

50.000.000 906.000 Hltr.

85.000.000

Zahar

782

1.690.000 21.000 tone

20.000.000

2.650 tone

73.500.000

20

92.000

32 tone

450.000

30 tone

500 000

25

86.720

200

2.600 000

165

3.800.000

15

500

6.100.000

350

7.000.000

320

,,

12.000.000

Mobile

215

115.000

1.700 m2

2.400 000

Cherestea

280

300.000

9.000

Cuie si sarma

. .

Lacatuserie
Ateliere

mecanice

turnatorii.

si
.

3.600.000

14.000 000 12.000 m3 cheres-

stea, 20.000 bur.

doage, 25.000 buc.

lazi

www.dacoromanica.ro

17.000.000

vIavvsva

Fe lul

industriei

at

VatA pentru confectiuni

Postav

12

Tricotaje

10.000

TAbAcArie

220

600.000

140

350.000

Ghips

47

68.000

130.000

Tipografii *i litografii .

56

800.000

4.500 000

Uzini electrice

4 300

1.500 000

169

231.000

12.45

21.188.720

.
w

N'a lucrat

. .

18

50.000

SApun de toaletA .

29

90.000 15 tone unt cocos,

150

24 tone sau

Tigle i cArArnizi .

6.300 000 110.000 kgr.

8.400.000

20.000 kgr.

2 006.000

800.000

250.000

40.000 3 tone Yana

l-

I.

N'a produs

2.000 kgr. lanA

200 kgr.mAtasd

162.000
1.000.000

1.500 tnetri

400.000

4.500 bucAti

1.400.000

50.000 000

35.000.000

1.500.000

450 tone

250.000

tu

tu .0
'1'-:.4

8.500 000

to

Diverse

R. M. S

Total .

. .

183

6.320.000 kw. ore

787 tone tutur,

www.dacoromanica.ro

258.414.800 bucati tigAri

620.342.000

971 950.000

youNON003

Chimicd

Acid tartric.

Anexa No. 3.

Situatiunea intreprinderilor industriale din judetele Cetatea-Alb i Ismail pe anul 1923 dup datele
d-lui Ing. Const. Petrovici
No.

=
..

introprinderilor

FELIIL INTREPRINDEREI

C.

2
3
4
5
6

7
8
9
10

Mori mecanice

168
65

Fabrici de ulei
. , postav

17

bere
0
n
maini agricole . . . .
,
A reliere mecanice
Vopsitorii i fabrici de bitut abaua
FabricA de hdrtie
Uzini electrice
0

Fabrici de spirt i coniac

. . .

2
3
7
15
1

3
3

11

. cherestea

10

12

,,

conserve

13

,,

sdpun

Capital
investit
in lei
67.185.000
3.756.000
4.341.000
3.000.000

H. P.

NJ.

luctltorilor

5.119
242

1.037

209
40
39

140

2.500.000
1.260 000
2.210.000
1.500.000
6.250.000
3.000.000
8.600.000
1.500.000

191

24

37

62
75

96

30

629

42

28
224
112

19

370.000
85.000

14

Tabdcdrii

15

Fabrici de apd gazoasd

Fabricd de mezeluri .
.
Fabrici de cArdmidd i tigle de

191.000

18

200.000

1.000.000

10

60

317

108 948 000

6.884

2.160

16
17

ciment

TOTAL

719.000 kgr. Mind.

8.600 kgr. ulei.

615 m. postav.
9.000 I. bere.

91

148

253
40

Puterea de productiune
in 24 de ore

7.000 kgr. hArtie de impachetat.

1.910 Kw.

12.000 gr. spirt.

185 m. c. lemn fasonat.

7.400 c. de 1/2 kgr. cons. pete
L200 kgr. bulion i 3.000 c.

cons. pete.
3.960 kgr. sdpun.

13

www.dacoromanica.ro

1.500 sifoane.
3.500 kgr. mezeluri.
28.000 cArdmizi 1 3.000 tigle.

visvIwsva

-a'

ECONOMICA

423

Nu am avut posibiliti ca s intocmim un singur tablou pentru intreprin-

derile din intreaga Basarabie (anexa No. 2 ci No. 3), pe care s-1 putem
compar cu cel general intocmit de Directiunea Regionald a Statisticei din
Chicindu (anexa No. 1), deoarece, atAt pri n calculele, cM i prin alcdtuirea lor,
diferd unul de altul.
Astfel pe cnd Inspectoratul Industrial a calculat capitalul investit in lei
aur, d-1 inginer Petrovici, in studiul sdu, probabil cd a socotit valoarea contabild a intreprinderei, adicd a adunat la un loc lei aur cu lei hrtie, netinand
cont de deprecierile valutare.
Altfel nici nu ne putem explicd cum, fata de suma de 3.675.000 lei aur,
care reprezint capitalul investit in morile comerciale mari, din cele 7 judete
ce cad in circumscriptia Inspectorablui Industrial din Chicindu, ar putea. tigurd
67.185.000 lei aur, drept capital investit in morile mecanice, numai din cloud
judete stalice ale Basarabiei, sau invers.
In ce priveVe alcAtuirea tablourilor de mai sus, vedem CA, pe cnd Inspectoratul Industrial ne d materia prima ci productia ei rear& d-1 inginer
Petrovici, in studiul sdu, ne aratd numai cantitatea ce ar puted eventual produce
intreprinderea in timp de 24 ore.
Examinnd valoarea produsefor disponibile ci aceea a produselor vndute,
in cursul anului 1923, constat5m urmtoarele :
Soldul mrfurilor rdmase disponibile la sfarOul anului 1922
a fost de . . .
.
Lei 31.339.461
Soldul mrfurilor rilmase disponibile la sfdrcitul anului
. . . .
1923 a fost de .
.
62.967.555
.
.
Diferenta intre aceste cloud solduri este de . .
. . . . Lei 31.628.094
care reprezintd o parte din productiunea anului 1923.

. .....

. .........

La aceast cifrd addogam valoarea marfurilor vandute in cur-.

sul anului 1923 de

Lei 242.084.949

Total . . Lei 273.713.043

care reprezintd valoarea productiunei industriale din anul 1923.
Tinem s mentiondm c evaludrile diferitilor cercettori in acest domeniu
sunt foarte variate dela Unire incoace.
Aca de pita, pe cnd d-1 inginer Racovita evalueazd productiunea industriei basarabene din 1919 la lei 976.000.000, in care sumd intr ci productiunea
morilor mici ci mari i a altor intreprinderi minsemnate, d-1 E. Giurgea o
evalueazd pe cea din 1920- numai cu lei 188.000.000 (in aceastd sum neintrdnd
productiunea morilor), Directiunea Regionald a Statisticei din Chicinau soco-

tecte pe cea din 1923, dupd cum am vdzut mai sus, la circa lei 275.000.000,
iar Inspectoratul Industrial din Chicindu evalueaza productiunea din 1924, numai a industriei mari din regiunea sa, adicd din cele 7 judete, la lei 971.950.000.
Dacd la aceast din urnid sumd am addoga ci productia Manufacturei de
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

424

Tutun din Chiindu, precum 1 a uzinelor electrice, care n'a fost socotit de
cMre Inspectoratul Industrial in suma de mai sus, constatam ca productiunea
totalei industriald, din cele 7 judete basarabene, este de circa lei 1.125.000.000.
Dupa cum se vede, di ferentele dela an la an sunt aa de marl, incat cu
greu se poate forma o medie. A admite c productiunea intr'un singur an s'a
micorat dela lei 976.000.000 la lei 188.000.000 (exclusiv productiunea morilor),
sau c peste un an a sltat dela lei 275.000.000, cat era in 1923 pentru intreaga Basarabie, la lei 1.125.000.000 (numai pentru industria mare din cele
7 judete din 1924) este cu neputinta.
Aa fiind cauzele acestor nepotriviri trebuesc cautate nu numai In fluctuatiunile valutare, ci 1 in sistemele Intrebuintate de manuitorii cifrelor i datelor
statistice.
In aceast ordine de idei este probabil ca atat d-1 inginer Racovita, cat i
Inspectoratul Industrial din Chiindu, in calculul fcut, au luat drept baza capacitatea fiecarei intreprinderi In parte, facand mai mull cercetari la fata locului, pe cand d-1 E. Giurgea i Directiuna Regional a Statisticei din Chiinau s'au bazat in mare parte pe datele oficiale ce Ii s'a trimis.
Caryl este vorba ins de a raspunde la intrebari oficiale, intreprinzatOrii,
In majoritatea cazurilor, de teama c aceste date vor ajunge la cunotinta fiscului, cauta sA subevalueze productiunea intreprinderilor lor. i aceste temeri,
la unele intreprinderi au mers atat de departe, Incat valoarea materiilor prime

s'a trecut cu o suma mai mare decat valoarea produselor fabricate. Cu alti
cuvinte, ar urma s. credem c aceste intreprinderi au lucrat in paguba, pe caml
in realitate ele au realizat din contra beneficii.
De aceea inclinam mai mult spre datele d-lui ing. Racovita 1 a Ispectoratului Industrial i credem c valoarea productiunei industriale totale din Basarabia, din anul 1924, a fost de cel putin 1.500.000.000 lei monedd curent.
In ceeace privete veniturile acestor intreprinderi, conform anexei No. 1,
au fost in 1923 de lei 335.906.634 din care cele urbane (ei 161.219.787 i rurale lei 194.686.847, iar cheltuelile anuale, la aceia data, au fost de lei 270.419.488.

Rezulta prin urmare un benificiu de lei 85.487.146 I).

Urbane

Valoarea clddirilor
rnalnilor

Total general

. .

Rurale

Total

81.324.474
110.428.870

lei 138.111.208
s 215.209.815

lei 219.435.682
,, 325.638.685

lei 191.753.344

lei 353.321.023

lel 545.074.367 2)

lei

. . .

lt Pe cand valoarea mOrfurilor vAndute, impreunO cu disponibilul rOmas in 1923,a fost de lei 273.713.043,

venitul total al intreprinderilor din Basarabia, in aceias an, a fost de lei 355.906.634. nezulta deci un plus
tI veniturt, peste valoarea produselor fabricate, de lei 82.193 598, provenit probabil din alte surse ce au intreprinderile industriale din Basarabla.

2) Desigur Ca aceasta suma reprezinta o vaioare contabila, eaci in realitate valoarea adevaratii a
intreprinderilor Industriale Imici si marl) din Basarabia trece peste 2.500.000.000 lei moned5 curenta.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

425

Foria motrice: motoare urbane

rurale
cu o forla totala de
Lucrtori: urbani .
rurali . .
Total General

.
.

169

696 = 865
19 660 H. P.

Barba ti
1.907

. 3.870
. 5.777

Femei
104

Total
2.011

38

3.908

,142

5.919

Combustibil intrebuintat in kgr.:

Urbane
311.306
4.382.466
28.905.588
95.960
3.803
3.252.430

Rurale
1.360.916
3.400.374
83.044.493
564.732
46:074.420
9.533.061

Total
1.672.222
7.782.840
111.950.081
660.692
46.078.223
12.785.491

Total General 36.951.553

143.977.996

180.929.549

Benzina .
Motorina
Lemne

. .

. . .

Pacura
Pae

Alte materii. .

Valoarea combustibilului intrebuintot:

Urbane
Rurale

Lei
0

24.975 889
58.278.142

Total . . . Lei 83.254.031

&nude cu cart stint asigurate intreprinderile industrlale:
Urbane
Rurale

Lei 129.563.665
e 100.412.030

Total . . . Lei 229 975.695

Datoriile intreprinderilor industriale la band qi particulari:
Urbane
Lei 62.155.998
Rurale

12.081.705

Total . . . Lei 74.237.703

Suprafata ocupat cu instalatiuni industriale :
Urbane
Ha. 80,3
626,4

Rurale

Total
Nationalitatea intreprinzatorilor :
Moldoveni
Rui

Hit. 706,7
Urbane
36
24

Rurale
967
207

www.dacoromanica.ro

Total
1.003
231

BASARABIA

426

Polonezi
Neamti
Francezi
Bulgari
Turci
Evrei
Greci
Alte nationalitAti

Urbane Rurale
4
24
96
2
5
430
3
2
202
291
2
5
3
174

Total General.

280

2.199

Total
28
98
2

435
5

493
7
177

2.479

So lul fertil al Basarabiei permite desvoltarea in conditiuni destul de avantajoase a industriei alimentare, iar din produsele su6solului singurd industria

ceramicd 41 poate asigurd un progres important.

Din industria alimentarA poate lu o mare extindere morAritul, fabricatiunea uleiului vegetal, industria alcoolului, a pastelor fAinoase, a zaharului,
iar din cea ceramicA fabricarea tiglei, oalelor, cArAmizilor 1 a materialului
cubic, denumit , Klinker", excelent pentru constructia oselelor.
In ce privete desvoltarea celorlalte industrii, cum sunt : metalurgia, chimica, lemnoase etc., ele neposedAnd, nici combustibil, nici materia prima suficientA, instalarea i functionarea lor necesitA capitaluri prea marl, iar produsele realizate ar fi uor concurate cu acelea ale provinciilor, a cAror conditiuni
naturale le pun intr'o situatie mai favorabilA.
Dacd la industria alimentard lipsa de combustibil, capital i mana de lucru
specializatA se poate inlAturd prin intrebuintarea cArbunelui alb sau a energiei
electrice, prin acordarea de credite eftine i pe termen lung, prin Infiintarea de
coli technice pentru creiare a lucrAtorilor specialiti, la celelalte industrii, cum
este de pildA cea metalurgicA, sau chiar chimicA, lipsa materiel prime este de
neinvins.

Nu se poate ca inteo regiune unde, pe langA combustibil 1 mn de lucru,

mai lipsete i materia primA, sA se infiinteze intreprinderi numai din ambitia
de a avea acolo o industrie proprie i variatA.

A fiind, ochii atelora cari sunt chemati sA supravegheze deaproape

soarta industriei basarabene, trebue sa sugereze in primul rand o desvoltare

cat mai mare ce se poate d industrializArii produselor a gricole, anirnale

ceramice.

Industria minierA. Deoarece aceastA industrie formeazA o productiune

cu totul specialA in Basarabia, pentru simplificarea cercetArilor noastre, am crezut
de cuviinta sA o tratAm separat.
Fata de alte provincii romAneti, Basarabia este sAracA in zAcaminte miniere. PrinA in prezent aceste exploatAri se reduc la tderi de piatrA, scoateri de
argilA, lut, fosforite i ghips.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

427

Cercetarile geologice, facute in Basarabia, au descoperit existenta i a

altor zgcaminte, in special a carbunelui de piatra, in regiunea Bolgradului, din
judetul Ismail, i a lignitului pe malul lacului lalpug, din aceleai parti. Aceste
descoperiri au determinat pe un consortiu roman, compus din Banca Sindicatului Agricol Ialomita, Banca Cerealitilor i Banca Comerciala Romana din
Bucureti, de a infiinta o societate anonimg sub denumirea "Industria Basarabiei cu un capital de lei 10.000.000, cu scopul de a exploata zacamintele miniere din Basarabia.

<11.2*

: 9.

Expozitia general dln Chisinau, 1925.

Pavilionul Industrial.

Insg primele exploatgri fAcute au dovedit c stratul zacamintelor de carbuni este prea subtire, iar majoritatea cdrbunelui extras, din cauza marelui
procent de pamant ce posedg, este de o calitate inferioara i nu poate fi intrebuintat pentru scopuri industriale. Astazi acest combustibil este folosit de catre
populatiunea bgtinaa pentru satisfacerea nevoilor ei curente.
Tot in Basarabia de Sud, in vecinatatea judetului Ismail, s'au facut de
catre diferiti intreprinzatori mai curajoi exploardri pentru descoperirea de
isvoare petrolifere, cari dei n'au adus Inca nici o surpriza, totui au dat oarecari sperante i cercetarile vor continua.
Pentru a ne face o ideie de gradul de desvoltare a industriei miniere in
Basarabia am intocmit doua tablouri, cari formeaza anexele No. 4 i 5.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

428

ECONOMICA

Numrul i productiunea carierelor in exploatare dela

1 lanuarie 1922 pin 1a 1 lunie 1925, dupl datele

Subinspectoratului
PIATRA
CIOPLITA

LUT

PIATRA

7-

PROPRIET/t TEA

'V

-.=
.. .a.- -

CARIEREI

---i

Chl1inh

De Stat . ,
Particulate .
De Stat

Orhel

Particulare .

100

90

41

7.877

376

8.786

50
1.675

17

5.085
530

2.280

Particulate .

. . .

Tigillna

_
.0

It
2
..

Cahul

De Stat .
Particulare

. .

De Stat .
Particulate .

. .

De Stat . .
Particulate .

340

- 3

35

425

200

- -

16

4.440

150

700

TOTAL .

36

13.526

22

"5

-- --

---

300

- -

1
1

1.500
2 279

920

2.396

1.700

1.373

.6

-1

'i,-7,-s

- - - - -- -- - - - - - - -

8
2

De Stat .
Particulate

1.524

- - - - -

- - - - - -- --

m. e.

De Stat

-: 2-'

9.144
4.059

Particulate .

tn. c.

22
8

De Stat

.'2

1.342
1.582

-..

Cantitatea

6
5

Particulate .

._

h-

1.017

`cg

Cantltatea

2.935

De Stat

Balti

In. c.

7
6

2
6

. . .

-`.`;'.

141

....

-in-

<,- -

Can titatea

437

. .
.

3.420

m. c.

-:L=

Cantitataa

3
6

160

4.527

629

830

3 402

144

Minier din Chiinau

NI SIP

PIETRIS

BRUT A

100
750

1.000

52.957

5 079

20

429

ARGILA

Cantitatta t--: t
m. e.

4-'-7.1

Cantitatea
m. c.

'

FOSFORITE

Cantitatea

-E, t,

Cantitatea

Et

Cantitatea

'E, :.-

kgr.

'-'-.77-

kgr.

-7.---

kgr.

: 7-

----

--

-:;--.7

-- -- - - - --- -- -- --- - - - - - - - -- -- -- -- -- -- - - - 200 m. c.

- - - - - - - - -- -- -- -1

850

400

150

"48.000

1.575

880

- -655

1.500

578

160

5.898

164.583

329.583

MINIM EXPLOATATE
..,

---

145.000

2 48.000 kr.
200 m. c.

- -- -1

145.000

t,:., ,..,....,-. 1,1 .......4.-..-. A.

Ci...4
.....
iar cele
80
,,
particulate
Sau impreuna 234 cariere au dat in total

.4 -.c.

t..
Ii

1,-.4.-.1

38.184

,
.

AA 00 .... .

...
I..

. .

i 329.583 kgr. de produse miniere

,,

83.037 m. c.

493.000

i 822.583 kgr. de produse miniere.

www.dacoromanica.ro

i kgr.

6.496

31

11.676
6 668

18

46
6
1

25
6
11

10

2
4

2
20

- -

Cantitatea ni. c.

10
7

165.000

GHIPS

-- -- - - -

- - - - - - - -850

IOTALUL PRODUSELOR

NAMOL

10

1.961

8.767
9.312
48.000 kgr.
8.635
4.484

2.680
955
445.000 kgr.
3.276
1.700
655
164.583 kgr.

6319
1.408
165.000 kgg

11

4.935

3
3

1.260
1.450

228
6

83 037 m.c.
822.583 kgr.

A nexa No. 4.

BASARABIA

430

ECONOMICA

431

A nexo.

Situatiunea carierelor In Basarabia in anul 191upa date1E Subinspectortu1u mitiler din Chiindit

iCl

m. C.

'

M. C.

Cantitati

"

M. C.

2,

Cantitatea

r"

M. C.

De Stat
CHISINAU

Particulare .

SOROCA

BALTI

HOTIN

TIGHINA

ISMAIL

CET.-ALBA

Particulare .

1.057

1.017

Particulare .

376

- -

De Stat
Particulare .

De Stat.

Particulare .

Particulate .

- - 2

De Stat

1.675

35

- -

De Stat
Particulare .

16

4.440

- - -

De Stat
Particulare .
.

. .

Particulare .
Tota1

36

1.373

- 700

11 413

18

1.090

437

4.209

480

13

3.655

1.532

4.069

30

20

2.817

8.786

11

1.455

50(

530

2.27C

1.040

920

820

1.700

220

M. C.

150

2,

150

400

120

200

1.500

100

140

100

750

3.165 100

37.072

1.000

3.779

particulare
n
n
n
Sau impreuna' 176 de cariere au dat in total
a

220

86

629

4.402

..

12

11

160

2.890

150

48.000kgr.

200 m. c,

164.583

115.000

- - -

48.000 kgr.

200 m. G.

15.743 in. c. i 279.583 kgr. de produse miniere,

a
42.926 em c. iI 493.000 a
58.669 m. c. 41 872.583 kgr. de produse minerale.

www.dacoromanica.ro

- 1

w
`s

c.:.

kgr.

- - - - - - - - - -

- - _
- - - -

279,583

Cantitatea

TOTALUL

produselor miniere
exploatate

7.c

"-1.

150

Cantitatea

'

kgr.

2
2

Cantitatea

160

_o

D'n care 90 carere de Stat au dat in tota

iar

Cantitatea

.2.,

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

106

De Stat

De Stat.
CAHUL

740

- -

De Stat
ORHEI

2
g

Cantitatea

24

GHIPS
No. carierelor

Cantitatea

i
_

o...
s

FOSFORITE

NAMOL
No. carierelor

m. c.

ARGILA
No. carierekir

Cantitatea

..

55

NIS1P
No. carierelor

MEM

PIETRIS

PIATRA BRUTA

No. carierelor

6
.-S.

PROPRIETATEA

No. carierelor

JUDETUL

I PIATPA CIOPLITA

No. cartel elor

, LUT

445.000

"

Cantitatea

6
8

1.936

12

5.703

18

4.285

18

6.668

m. c.

3.067
9.312
48.000 kgr.

19

2.575 m. c.

23
6

4.484

1.240
955
445.000 k fir.

940 m. c.

6
4

1.700

2
2
20

200
164.583 kgr.

2
1

240
115.000 kgr.

13

5.935 rn. G.

6.719 m. G.

1.260

1.450

445.000 176

58.669 rn. C'

772.583 kgr.

No. 5.

BASARABIA

432

Num Arul mare de cariere, fata de productiunea totald realizatd, se datorete faptului cd, la compunerea acestui tablou, pentru simplificarea 1 uurarea
calculelor, am considerat fiecare exploatare dintr'o carierA, care posedd mai
multe minerale, drept carierd separatd pentru fiecare mineral in parte. De
exemplu, carierele din cari se exploatau deodatA i piatrd bruld 1 piatra cioplitA, le-am considerat ca doud cariere, adicA fiecare exploatare separat.
latA pentru ce in anexa No. 4 figureafd cantitAti atAt de minimale, ca

35 m. c. prooductiune la o lutnitA, sau 90 m. c. la doud cariere de piatrd. De

fapt aceste exploatAri sunt accesorii pe lAngd exploatarea principald a carierei,
In realitate numdrul total al carierilor din Basarabia, din punct de vedere
administrativ, nu trece de 170. Desigur c la o productiune de 83.037 m. c. i
8221 /2 tone de produse miniere, realizate in timp de 31/2 ani, chiar acest numr
de 170 cariere . este destul de mare. Aci ins, trebue sa avem in vedere cd
astAzi, aceste cariere in Basarabia sunt in plin reorganizare, in urma Legei
Minelor, introdusa abid in anul 1924.
PAnA la introducerea acestei legi, carierele, sau erau in pArdsire, sau se
exploatau de cdtre pariiculari nesupArati de nimeni, cad nu exist nici o legiferare rus in aceast privinta.
Si pentru a ilustr acest fapt am intocmit i anexa No. 5, care reprezirit
exploatrile miniere numai pe anul 1924, adicd primul an de aplicare a nouei
legi a minelor in Basarabia.

Din anexa No. 5 reese cA, numai in primul an de aplicare a Legei Minelor, productiunea aproape s'a dublat, cad, pe cAnd in 31/2 ani totalul productiunei este de 83.037 ni. c. 1 8221/2 tone, numai intr'un singur an, 1924, s'a
exploatat 58.669 m. c. 1 7721/2 tone.
Dar acest lucru se poate vedea. i din tabloul de mai jos, care reprezintd

veniturile Statului obtinute din exploatarea bimurilor miniere din Basarabia

dela 1919 panA la 1 lunie 1925 :
Anti in cart s'au exploatat bunurile.
1919
1920
1921
1922
1923
1924
1925

.
.

Venitui obtinut.

Lei 49.080,
>,

),

82.033,80
26.745,45

46.450, $ 281.251,25
.

523.764,,

(5 lurn) . .
241.108,
Dei Legea Minelor, menitd a pune o reguld in administrarea 1 exploa-

tarea rationald a bogAtiilor subsolului nostru, este abiA in al doilea an de

aplicare, totui s'a constatat cd ea contine unele lacune, cari sperdm cd prin
noul Regulament Minier se vor inlturd.
Dacd industria minierd din Basarabia este la inceputurile ei de organizare,
iar produsele rezultate din exploatarea ei nu prezintd pentru moment o importanta mai mare. totui, din ceeace este cunoscut cd posed subsolul basarabean,
se va puta ajunge, printr'o bund organizare i administrare a exploatdrilor,
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

433

atat la realizarea unor frumoase venituri pentru Stat, cat i la opera de inzestrare a Basarabiei cu chile de comunicatiune, atat de necesare.
Munca in Basarabia. Dim, in cele ce urmeaza, situatiunea muncii din
Basarabia, folosindu-ne 'de datele si explicatiunile Inspectoratului Regional al
Muncii din Chiinau.

Dupd Unirea politicd din 1918, desfiintandu-se vechea institutiune Remeslenaia Uprava", s'a infiintat si in Basarabia Serviciul Muncii pe langa Directoratul Industriei i Comertului, care a preluat sarcina da a lichicla vechea
institutiune ruseasca i de a introduce legislatia muncitoreasca din vechiul regat.
Mai tarziu, prin Martie 1920, creindu-se un minister special, care prin
reorganizarile ulterioare devine ,,Ministerul Muncii, Cooperatiei si Asigurdrilor
Sociale" de astazi, se infiinteaza si in Basarabia organul respectiv sub denumirea de Inspectoratul Regional al Muncii", menit ca s organizeze i sd indrumeze chestiunea muncitoreasca.

Conflictele colective de rnuncsa. Cu promulgarea legii pentru reglementarea conflictelor colective de munca din 5 Septemvrie 1920, Inspectoratul Regional al Muncei din Basarabia ii deschide calea indatoririlor sale legate, prin
intervenirea in neintelegerile ivite dintre patroni si salariati.
Mentionam ca, potrivit statutului rus asupra muncii industriale, la intreprinderile socotite mari, adica acele cari aveau cel putin 20 salariati p rmanenti i un motor, sau cel putin 30 salariati permanenti, atributiuni'e mentionate mai sus cadeau in sarcina inspectorilor de fabrici.
Dam in cele ce urmeaza o scurta situatie a conflictelor colective de munch'
in Basarabia ivite intre 1 lunie 1920 si 1 lulie 1925 si tra tate in conformitate
cu legea respectiva din 5 Septemvrie 1920 :
1. Inainte de greva generald s'au declarat 7 conflicte cu 255 grevisti din
351, cat este totalul salariatilor acelor intreprinderi (72%) ;
2. In timpul grevei generale din Octomvrie 1920 s'au declarat 7 conflicte
cu 548 grevisti din totalul de 682 de salariati, cat aveau acele intreprinderi (80,35%).
3. Intre Noemvrie 1920

Iulie 1925 s'au de,larat 49 de conflicte cu 3.517

grevisti din totalul de 5.676 de salariati, cati aveau acele intreprinderi (61,95%).
Toate aceste conflicte au trecut prin filiera organelor Ministerului Muncii,
majoritatea lor aplanandu-se prin intervenirea acestor organe.

Oficiile de plasare. La 30 Septemvrie 1921 a fost promulgatd legea

pentru organizarea plasdrilor in Romania una din primele legi ateptat in
materie de legislatie muncitoreascd gratie cdreia, pe tot teritoriul regatului,
au luat fiinta Oficii Publice i gratuite de mijlocire in cautarea de lucru i de
lucrAtori p- ntru toate domeniile de ocupatie.
La promulgarea acestei legi Basarabia nu aved, in aceasta directiune,
aproape nimic constituit.
Existau doar, in unele centre urbane, nite biurouri particulare, numite
B. 215

28

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

434

Kontora", cari inlesneau cdutarea personalului de serviciu gospoddresc obinuit, concurand uor cu diferiti intermediari factori 1 factorite", cari, i ei
cu plata, fAceau diferite plasamente cam de acela fel.
Aceste biurouri au fost inchise de cdtre Inspectorat, iar intermediarilor,
cari, la controlul organelor in drept, au fost gdsiti continuand practicarea acestei
profesiuni, Ii s'au dresat acte, starpindu-se, pe cat a fost cu putint, mijlocirea
pltita. clandestind.

In Basarabia, dupd nevoile constatate, s'au creiat 5 Oficii de Plasare, cari

inregistreazd gratuit toate cererile de lucru 1 toate ofertele de locuri ce li se
adreseazd, cdutnd prin relatiuni periodice, ce intretin cu celelalte Oficii din
tart, sd satisfacd toate solicitArile ce li se adreseazd, acordand ca avantai,
in caz de deplasare a lucrdtorilor, o reducere de jumtate de pret pe C. F. R.
1 N. F. R.

Pentru a ne face o idee despre activitatea Oficiilor de Plasare in Basarabia, vom examind, pe luni, numdrul ofertelor, cererilor i plasdrilor, din ultimii doi ani, in cinci judete pendinte de circumscriptiunea Inspectoratului Muncii
din Chiindu, i, anume : Ldpuna, Cetatea-Albd, Tighina, BdIti 1 Hotin.
lanuarie
Fevruarie
Martie .
Aprilie
Mai
lunie

In anul 1924:
oferte 612, cereri

895,

/1

1468
.
,

,,
,,
,,

1.686,
1.772,
1.215,
1.045,
1.133,
1.240.
1.300,
1.241,
880,

,,

Julie

,.

August . .
Septemvrie.
Octomvrie .
Noemvrie .
Decemvrie .

"
1/

,,

,,

Total

.,
,,
79

If
7/

,,
,,
)1

,,

,,

803, plasdri
1.229,
1.452,
1.323,
1.852,
1.565.
1.713,
1.823,
1.248,
1.156,
1.580,
1.298,

If

,,
,,

,,
)9

If

.,
,,

331

508
767
873
1.033
706
766
863
825
762
860
652

. oferte 14.487, cereri 17.042, plasdri 8.946

In anul 1925:
lanuarie
Fevruarie
Martie .
Aprilie .
Mai
lunie
lulie
August

oferte

,f )

,,
If

/f
.

.
.

/f

"

934, cereri 1.248, plasdri

992,
1.392,
1.343,
1.339,
1.139,
1.309,
1.451,

If

.
ff

,,
)7

1.402,
1.697,
1.438,
1.679,
1.775,
1.643,
1.674,

www.dacoromanica.ro

645
741

,,

,,
)1

,,
)7

938
820
790
834
882
1.107

ECONOMICA

435

Septemvrie.
Octomvrie .
Noerrivrie .

Deceit-wile

oferte 2.496, cereri 2.080, plasdri 1.470

,/

99

1.991,
1.445,
1.096,

2.266,
1.549,
1.125,

1.581

882
575

It
2f

Total. . oferte 16.927, cereri 19.576, plasAri 11.265

Dacd raportdm plaseirile" efectuate la media ofertelor" din aceti doi
ani, constatdm cd, acestea din urmd, au fost satisfcute in proportie de 64.28%.

RaportAndu-le insd la media cereritor" din acela timp, constatArn c

proportia de satisfacerea lor a fost numai de 55.1410.
Lucratorii straini i imigratiunile. In legAturd cu operatiunile de mijlocire intre patroni, cari ofer locuri i lucrdtorii cari cer de lacru, trebue pusd
numai deck i chestiunea generaId a aflArii pietii muncii, in care a pdtruns,
din cauza crizei economice, prin care trecem, problema omajului, cu necesitatea
revizuirei salariatilor strdini.
In privinta revizuirei salariatilor strAini din Basarabia, dupd datele statistice obtinute in 1925, putem ardtd pe judete numArul salariatilor strAini,
asupra cdrora comisiunea, care reprezintd interesele bratelor indigene i ale

sigurantei Statului, trebue sd se pronunte.

Aslfel in judetul Chiindu avern
79

77

ft
11

12

11

91

19

)9

17

7)

11

11

MO

1 097 de lucrAtori strAini ;

.

C.-Albd
Ismail
Orhei

,,

Tighina
Hotin
Soroca
Cahul

,,

,,

,,

. . .
. . .
. . . .

"
,,

173 ,,
163
136 "
87 ,,
65 .
58
36 "
34 ,,

71

29

ff
11

91

PP

19

PI

,,

)0

In total
.
1.849 de lucrAtori strAini
In ce privete controlul asupra intreprinderilor i agentiilor de migratiune
i transport, prevAzut de legea din 11 Aprilie 1925, serviciile Ministerului Muncii
sunt in curs de organizare In Basarabia.
.

Organizarea meseriilor. Pentru cunoaterea, mdcar in mod succint, a

chestiunei organizrii meseriilor din Basarabia, pAnd in luna Septemvrie a anului
1919, cnd s'au desfiintat vechiile institutiuni meseriale, vorn aruncd o scurtd
ochire asupra trecutului.
Potrivit statutului rus asupra industriei i meseriilor, functionau in oraele mai importante din Basarabia, Inca din veacul trecut, nite institutiuni speciale, denumite "Remeslenaia Uprava".
Ad burldoard, in Chiindu toti meseriaii erau grupati mai intdiu in
bresle, avAnd fiecare o adunare generald 1 un organ de conclucere, care se numed
,,Uprava (primAria), compusd dintr'un staroste i doi ajutori, cari aveau urmawww.dacoromanica.ro

BASARABJA

436

loarele atributiuni : cunoaterea tuturor meseriailor din breasld, ajutorarea

sriraci i luarea primelor mdsuri pentru pAstrarea averii celor decedati,
supravegherea uceniciei, examinarea candidatilor pentru titlul de calla i maistru,
controlul exercitiului meseriilor, incasarea diferitelor taxe meseriale etc.
Aclunarea generald a unei bresle aved urmMoarele indatoriri : aleged sta-

cc lor

rostele

ajutorii sM, propune modul de taxare a meseriailor la intreaga

breasla, stabile taxi anuald a membrilor, intocmed bugetul i controld executarea lui.
Deasupra breslelor, luate laolaltd, functiona pentru o administrare unitardi
o PrimArie Generald Meseriald, care se compunea din toti starostii de breasld,
sub conducerea unui ',cap. sau primar, ales dintre maitrii renumiti ai breslelor, avand de cel putin 5 ani acest titlu. Alegerea se fAced de chtre o adunare speciald a tuturor starostilor, complectath cu cdte doi delegati, anume
dela fiecare breaslA i confirmat de guvernatorul provinciei.
Atributiunile capului. PrimAriei generale meseriale erau : a consultd adunarea starostilor in diferite chestiuni, privind propAirea meseriilor, a supraveghed functionarea breslelor i a casieriilor lor, a se interesd de felul cum se
exercit 1 se invata meseriile, avAnd dreptul de a lu mAsuri, purtand in
deosebi grijd de invAtarea meseri lor prin:re fiii de meseriai. In anutnite cazuri judecau i diferite fapte in leggturA cu : angajarea de cAtre un patron a
unei calfe fArd aprobarea breslei din care fAcea parte, exercitarea de cAtre un
maistru a unei alte meserii decdt aceea pentru care ave atestat etc.
Cu toat extensiunea atributiunilor lor, aceste institutiuni meseriale degenernd, in urma intdmpindrilor fdcute de insui meseriaii din ChiinAu, au lost
desfiintate in Septemvrie 1919, creindu-se in locul lor Serviciul Muncii depe
langd Directoratul de Industrie i Comert al Basarabiei. Pe Ingd acest Serviciu s'a format un Consiliu consultativ, constituit din reprezentantii breslelor
desfiintate i a sindicatelor aparute la acea datA.
Serviciul Muncii, organ cu totul nou, n'a avut timpul i posibilitatea de
a desAvdri opera ce-i revenea. Dupd ce a izbutit sA pregAteascd erniterea unor
ordonante obligatorii pentru angajirea, prestarea i achitarea muncii, trece la
Directiunea Muncii i Cooperatiei din Basarabia, unde mai tdrziu a luat fiintd
Serviciul de Inspectie.
La 26 Mai 1921, a fost promulgatd legea asociatiunilor profesionale, menitA sd dea indicatiuni 1 inlesniri de constituire i functionare a asociatiunilor
de patroni sau de salariati, de orice fel de activitate, reglementnd exercitiul
dreptului de liberd asociere.
In Basarabia, incA din 1917, se formaserA, in oraele mai principale, nite
Sindicate, numite Soiuzuri", cari reprezentau solidarizAri vrcmelnice 1 incoherente a diferitelor elemente in vederea imbunAtatirei conditiunilor de mund.
Controlul i dispozitiunile organelor administrative, neincrederea mutuald
a membrilor i nepregAtirea elementelor conducAtoare, au sldbit multe din acele
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

437

injghebri sindicale. La aplicarea legii respective, cAnd toate sindicatele profesionale din teritoriile alipite, creiate in baza legilor anterioare, trebuiau sd

indeplineascA anumite conditiuni de inregistrare, putine din ele au indreptdtit

existenta lor.
La 6 Fevruarie 1924, promulgAndu-se legea pentru dobAndirea personalittii juridice, micarea asociativd muncitoreasc capdt o altd indrumare i este
obligatd, lit ce privete formele generale de constituire, ca 1 celelalte asociatiuni, de a se inscrie la tribunalul sediului lor. In Basarabia, dei gAsim un
numr destul de mare de sindicate, numai 3-4 dintre ele au un sAmbure de
vieat, celelalte toate existd doar cu numele.
Iatd situatia sindicatelor profesionale din Basarabia :
1. PAnd la 26 Mai 1921 au fost in total 8 sindicate patronale 1 33 muncitoreti.

2. Dupd 26 Mai 1921, adicA dupd promulgarea legii asociatiunilor profesionale, erau :

In jud. i or. Chiindu

lf

11

"
"

Pf

ff

If

11

11

11

17 sindicate de salariati i 9 sindicate patronale

Cetatea-AlbA
Balti . . .
Hotin
Ismail . . .

,,

11

11

11

g
8
9

)1

/I

. nici un sindic. patron.

3. Dupd 6 Fevruarie 1924, in baza legii pentru dobandirea personalitAtii
juridice, erau :
In jud. i or. Chiindu
. 14 sindicate de salariati, 5 patronale i 1 mixt
.
II
adlti
9
10
))
))

If

71

)5

If

11

17

"

77

"
"

f1

"

Hotin
Cetatea-Albd
Ismail
.

11

7/

77

17

11

,,

)1

77

37

11

10

La 2 lunie 1923 a fost promulgatd legea pentru extinderea, cu oarecari modificdri, i in Basarabia, a dispozitiunilor privitoare la exercitiul i controlul
meseriilor, cuprinse in legea organizdrei meseriilor, creditului i asigurdrilor

muncitoreri din 1912, din vechiul regat. Din aceastd lege, incA la 16 Aprilie
1921, fuseserd extinse i in Basarabia dispozitiurffle privitoare la asigurAri, infiintandu-se 10 Case de Asigurdri, sub conducerea Casei Centrale a Asigurdrilor Sociale din Ministerul Muncii.
Legea respectivA, prevAzAnd pentru orice meseria obligatiunea de a aveA
cartea de capacitate profesionald, a instituit in toate capitalele de judele din
Basarabia, pentru fiecare din cele 12 grupe de meserii, cdte o Comisiune de
examinare, ajutat in lucrArile ei de cAtre un Secretariat.
LucrArile de aplicare a acestei legi fiind incA in curs, Om mai jos totalul
operatiunilor de inregistrare, pentru toatd regiunea, pe ziva de 30 lunie 1925.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

438

TABLO UL
meseriasilor Inscrisi in baza legii pentru extinderea organizarii
meserillor In Basarabia, pana la 30 lunie 1925
LUCRATORI

UCENICII

TOTAL GENERAL

MAI*TRI

44

Metal

11

Lemn

E2

a.

Ora

Judet

ce

Z'

70.

CM

V
-e,

Ora

lilESER11

Total

GRUPEI E DE

13prif

.V.:

73'

ff.

2.178

1.080

3.25

316

343

659

42

46

88

4.005

1 950

693

2.64

214

181

395

32

51

83

3.121

1.110

1.067

2.177

131

242

373

10

. .

1.240

1.054

2.29,

136

225

361

150

148

29:

41

81

122

169

397

566

29

318

347

16

17

930

135

323

45:

27

119

146

40

41

645

12

12

384

III

Imbracaminte

IV

Piele .

Piatra

VI

Alimente .

VII

Par

VIII

Palarii, mode .

94

236

33

36

IX

Culori

64

191

25

32

296

Carne

122

208

331

136

142

478

25

. .

2.734

174 18

77

85

2 740

420

...._

Xl

Arte grafice

35

177

21

62

X11

Gluvaergie, ceasotnicarie . .

31

128

159

14

15

XIII

Diverse meserii .

16

12

2,

7.294

5.711

TOTAL .

13.00S

923

1.790

2.713

303

182

33

94

456 550

16.271

colile de ucenici i ucenice. Pe trmul ridicArii culturale a tineretului muncitoresc Ministerul Muncii, la infiintarea organelor lui din Basarabia,
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

439

n'a gdsit nici o urm din trecut, cu care sd lege un fir de continuitate in preocupdrile sale.
Astfel fiind, lucrul trebuiA pornit dela inceput i, date fiind imprejurdrile,

era nevoe de avant pentru a porni i de sacrificii pentru a isbuti.

Prima linie trasd in aceastd directiune a fost conferinta tuturor inspectorilor muncH din Romania, din luna Decemvrie 1920, cAnd organele respective
din Basarabia au imbrdtiat cu toatd cdldura programul cultural, existent in
vechiul regat i au pornit la lucru cu multd insufletire.
Greutatile intanapinate prin dezinteresarea, atat a patronilor cat 1 a lucrdtorilor i ucenicilor, au fost inlAturate pe cAt posibil, instituindu-se un Consiliu
Central pentru organizarea i sprijinirea coalelor de ucenici 1 ucenice din Basarabia, in urma apelului lansat la 2 lanuarie 1921.

Greutdtile au persistat ins6, astfel cd rezultatul imbucurdtor obtinut la

inceput, a dat inapoi, intrucAt, dupd 2-3 ani, s'a micorat atAt numdrul coalelor,

cat i acela al elevilor.

Iatd cAte-va date asupra cursurilor serale, organizate in Basarabia pentru
ucenici i ucenice :
In anii 1920-1921 au functionat 7 coli, avAnd 959 elevi inscrii, din

cad 663 cu frecventa regulatd ;

In anii 1921-1922 au functionat 8 coli, avAnd 1.551 elevi inscrii, din
cari 893 cu frecventa regulatd ;
In anii 1922-1923 au functionat 5 coli, avand 964 elevi inscrii, din
cad 581 cu frecventa regulatd ;
In anii 1923-1924 au functionat 4 coli, avAnd 370 elevi inscrii, din
cari 176 cu frecventa regulatd.
La 1 Martie 1925 clasele pentru adulti, cu un total de 521 elevi inscrii,
din cari 319 cu frecventa regulatd, au trecut la Ministerul Instructiunii Publice,
rdmAnAnd colilor numai clasele pentru absolventii cursului primar, cu un total
de 202 elevi inscrii, din cad 110 au frecventat regulat, dAnd 57 promovati.
Depe urma legiferdrii invardmantului primar al Statului (din 26 lulie 1924)
i a clasificdrii situatiunii absolventilor colilor de ucenici i ucenice (28 Martie
1925), avem toatd increderea cd vor profitA serios 1 tinerele elemente muncitoreti din centrele mai importante ale Basarabiei.
Inspeetarea intreprinderilor. In privinta conditiunilor de angajare, prestare i salarizare a muncii, itt Basarabia neexistnd nici o regulamentare oficiald, acestea au rdmas sd fie conduse prin bundvointa celor interesati i dupd
obiceiul locului.
VizitAndu-se in fiecare localitate, reedinta de judet, i ocazional i in alte
un numdr de 1.344 intreprinderi mici 1 mari, avand un total de 6.452
salariati, din cari 4.006. barbati, 435 femei, 1.592 bdeti i 410 fete, aceasta intre
Octomvrie 1924Iulie 1925, s'a constatat intre altele : lipsa generald a contractelor scrise, raritatea invoelilor colective, neuniformitatea orelor de lucru,

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

490

quantumul salariilor, modalialtile de plata', nestatornicia uceniciei i mai cu

seamd, totala absenta a sanctiunilor, etc. AO dar, iatd o serie intreag d. de circumstante triste, cdreia trebuete adaugat procentul extrem de intins de salariati i patroni analfabeti.
Repausul duminical i Camerile de MuncA.
Prin promulgarea legii
vantru regulamentarea repausului duminical i a sarbAtorilor legate, din 18 lunie
1925, regiunea dintre Prut i Nistru a obtinut o randuire unitard cu vechiul regat,
la respectarea cdreea au fost interesate, afard de organele politieneti i administrative, atat proectatele Camere de Muncd, cat i organele actuale de inspectie a muncii.
In sesiunea parlamentard din Mai 1925, votandu-se proectul de lege pentru
infiintarea i organizarea Camerilor de Muncd 1 a Consiliului Superior al
Muncii, Basarabia ca i restul tdrii, se gasete in ziva obtinerei unui mod de
reprezentare i apdrare a intereselor muncitoreti, in care toate categoriile de
salariati urmeazd sd i o parte activ la a plicarea legiuirilor ce o privesc, fructificand controlul i supravegherea administratiunilor de Stat.
Rezumand intr'o expunere, cu totul succint i obiectivd, chipul in care
au luat treptat fiinta organele muncii in Basarabia, am intentionat s ardtdm
felul in care, dupd timpurite critice din 1917 i un interval scurt de dezorientare, 1917-1918, muncitorimea basarabeand, prin solicitudinea Statului Roman,
a cdpdtat cea mai irnportantd conditiune de viatd : linitea cautarei intereselor.
ei 1 un inceput de organe folositoare asigurdrii acestor interese, tinzand a
ocupa locul ei distinct, aldturi de muncitorimea celorlalte provincii ale Romaniei Mari.
CAILE DE COMUCATIE. Importanta cdilor de comunicatie, in vieata economicd a popoarelor, a fost recunoscutd in mod unanim, 1 Basarabia, in aceastd

privint, a fost pus inteo situatiune inferioard din cauza intereselor politice
strdine, pe cari lc-am relevat deja in capitolele precedente ale acestei lucrri.

Cile de apA sunt beneficiile naturale de seamd, pe cari le are Basarabia.

Excelenta ei situatiune geograficd face ca sd fie, aproape in intregime,
inconjuratd de ape curgaloare navigabile, mai in toatat lungirnea lor : Prutul,
Dundrea i Nistrul, iar la Sud, sd aibd i o portiune deschisd la Marea Neagrd,
care in trecutul indepartat o lega economicete cu Fenicienii, Grecii, Genovezii,
Venetienii 1 alte popoare comerciale.
Dacd aceste incomparabile avantagii naturale ar fi complectate de mana
omului cu o flotd comerciald suficientd, mai mult de junidtate din marea pro-

blema a transporturilor in Basarabia ar fi rezolvit.

Ct vreme ins legaturile politice cu Rdsdritul vor rdmane in stadiul actual, Nistrul i Marea vor constitui pentru noi cloud ape nioarte i de asemenea
va ramane fAr vieata i marele proect polonez de a lega Marea Balticd cu Marea

Neagra printr'un canal, prin utilizarea cursurilor de api: Vistula

www.dacoromanica.ro

San Nistrul

4-tga

ECONOMICA

A nexa No. 6.
CAILE DE COMUNICATIE.

II

tor,o4

totAt

CAstrzny

LEGF.NDA.
.aseLe Mil &idea

ii

so Mu Irv*.

.5osete Jueeterw3 exutede.

115 G017511413.

atvaner, WomaN

SZP

Drumuri

osele.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

441a

A nexa No. 7.
CALLE DE COMUNICATIE.

eloel

LEGENDA.
C.Pnarmaij
zums

Conshoe.

Drumuri de fer.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

441

Calle de uscat formeaza punctul slab in economia Basarabiei i insuficienta lor a atras atentiunea tuturor guvernelor dela Unire incoace.
A. Dupa datele statistice culese dela organele C. F. R. din Chiindu, reese
c Basarabia poseda in total abia 1.215 km. retea de cale feratd normald i
aceasta la o suprafatd de circa 44.000 km. patrati i o populatiune de 2.600.000
locuitori cat poseda astAzi.
lard cum este repartizata i cum se exploateaza aceasta retea :
1. Linia normala Noua-Sulita Volcinet, avand o lungime de . . . . 172 km.
2.
3
4.

,,

;,

5.

If

6.

7.
8.

Vasile Lupu
Ocnita
a
.
. . 177
a
ft
ft
Balti
.
115
Mateuti
n
Vasile Lupu
Tighina
.
.
. 167
Tighina Basarabeasca Reni, avancl o lungime de 290 a
ft
" . 168 .
Basarabeasca C.-Alba Bugaz
98 a
largara Prut
n
n
.
.
.
3,5 "
Tighina Varnita, avand o lungime de .

Ultima linie se exploateazd astdzi numai pentru cari.ffe de balast. Inainte

de Unire, la Varnita, care este un port pe Nistru, se Incarcau vagoane cu cereale aduse pe acest fluviu din judetele Hotin i Soroca.
Afard de aceste linii, in exploatare, mai sunt
1. Linia normald Larga Nistru, avAnd o intindere de 23 km. neredatd Inca
exploatdrii ;

2. Linia normala Traian Val -- Debarcader, avand o intindere de cativa km.,

ducAnd la minele de cdrbuni din regiunea Bolgradului, i
3. Linia ingusta, un metru latime, Bucovat Dobrina, spre Hui.
Linia ingustd de 750 mm. !Mime Larga Hotin a fost dernontatd in anul
1921 i transportatd la Bucureti, iar linia in constructie Artiz
Ismail, al cArei
terasament a fost facut de societatea particulard B. J. D. 0. I) se pare cd s'a
renuntat de a se termina pe actualul traseu.
Majoritatea liniilor ferate au fost construite de Statul rusesc, afard de
Basarabeasca Cetatea-Alba i Basarabeasca Prut, proprietatea carora este
revendicatd de catre actualii detindtori a unei parti de actiuni a vechei societati particulare B. J. D. 0. Pand la rezolvirea acestui litigiu, liniile in chestiune
se exploateaza de catre Administratiunea C. F. R., prima dela 1 Mai 1919 1
secunda dela 16 Octomvrie 1922.
Trecand sub administratiunea Statului roman, prima grijd a conducAtorilor
notrii a fost normalizarea i consolidarea primei Iinii, Basarabeasca CetateaAlba, iar in ce privete secunda Basarabeasca
largara Prut, cu directia
spre Zorleni Barlad, ea nici n'a fost terminatd de vechea societate particulard' B J. D. 0., constructiunea gdrilor i consoliiarea liniei intregi, fdcandu-se
de catre Administratiunea C. F. R.
Liniile ferate astAzi in exploatare sunt toate normalizate i consolidate,
la unele s'au schimbat podurile (de exemplu linia Vasile Lupu Balti Noua
9 Bessarabskoe Jelezno-Dorojnoe Obscestvo.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

442

Sulita), iar la celelalte s'a facut i refactia de traverse 1 ine, inclusiv 1 linia
de mai sus.
In total reteaua C. F. R. din Basarabia are 97 de gri in functiune.
Liniile existente sunt cu cale simplA, afar de Vasile Lupu-Corneti, care
are cale dubl, dar, din cauza lucrarilor de consolidare ce s fac, cea de-a
doua linie nu este redata Inca circulatiunii.
Pe timpul ad-tiei ruseti, i linia Noua-Sulita
Volcinet era cu cale dubl, ins, luanclu-se in exploatare de catre C. F. R., una din linii s'a demontat,
iar traversele au fost intrebuintate pentru intretinerea celei rdmase.
Serviciul de legaturd intre statiunile C. F. R. s efectuiaza prin 3.060 kilometri de fire telegrafice i 3.050 kilometri de fire telefonice.
Punctele de legdtura cu caile ferate ruse, astazi intrerupte, sunt :
1. Bugaz spre Odesa;
2. Tighina , Tiraspol Razdelnaia, cu ramificatii spre a) Odesa,
b) Moscova Petrograd 1 c) Kiew ;
3. Mateuti . Olviopol ;
4. Volcinet .

Jmerinca

Cazatin

Kiew 1

5. Nistru , Camenita.
Trecand la cercetarea activittii retelei basarabene, constatm a zilnic

circul pe ele 2 trenuri accelerate, 24 personale, 8 mixte 1 22 de marfa. Totalul vagoanelor de marf inscrise i incarcate in cursul anului 1924 a fost :
1. Dela 1 lanuarie 30 lunie 1924 s'au inscris 1 incdrcat 25.015 vagoane,
acoperite i descoperite, in intreaga Basarabie;
2. Dela 1 lulie 31 Decemvrie 1924 s'au inscris i incarcat 17.251 vagoane, acoperite i descoperite, numai in regiunea de exploatare din Chiinu.
Vagoane sosite cu marf i descrcate in Basarabia au fost :
1. Dela 1 lanuarie 31 Mai 1924 un numar de 24.699 vagoane, acoperite
i descoperite, pentru intreaga Basarabia i
2. Dela 1 lunie 31 Decemvrie 1924 un fulmar de 30.313 vagoane, acoperite i descoperite, numai in regiunea de exploatare din Chiindu.
Din totalul de 42.266 de vagoane, incarcate in 1924 in Basarabia, 5.282
vagoane au fost destinate pentru export, 18.118 au fost incArcate pentru interiorul Basarabiei i 18.866 pentru restul tarii.
In ce privete numrul de vagoane bune, aflate pe teritoriul basarabean,
pe ziva de 2 Fevruarie 1924, au circulat pe toate liniile exploatabile 2.268 de
vagoane acoperite i 271 descoperite, iar media locomotivelor bune in circulatie pe 1924 a fost de 123, in reparatie 35.
Acest material rulant este deservit de 15 revizii de vagoane rAspandite
in statiunile mai principale din Basarabia, cu un personal de circa 250 de
oameni, cari, afara de curatirea i revizuirea zilnica a tuturor trenurilor circulabile in Basarabia, au reparat in anul 1924 :
500 de vagoane avnd reparatii mijlocii i
2.500

mici.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

943

Afard de aceste revizii de vagoane se mai gdsete la Tighina un atelier

principal pentru reparatia vagoanelor 1 locomotivelor. Tot acolo se face 1
normalizarea materialului rulant de pe linie larga.
Dar liniile existente sunt cu totul insuficiente pentru satisfacerea nevoilor
economice i strategice ale Basarabiei. Deaceea guvernul roman, hied din primii ani de dupd Unire, a cdutat sd elaboreze un intreg plan pentru constructiunea noilor linii ferate, menite a lega, pe de o parte diferitele centre basarabene
intre ele, iar pe de alta cu ceIe din Vechiul Regat i tinuturile alipite, plan care
cere pentru aplicarea lui sume enorme i timp indelungat.
Cu toate dificultatile financiare, prin care trece tara, s'au luat totui mdsuri
ca, mdcar in parte, sa se satisfacd, cat mai repede, nevoile imperioase ale Basarabiei. Astfel putem cita linia strategicd Chiindu Zloti, sau mai bine zis
Revaca-Sahaidac, care in 2-3 ani va fi complect terminatd i pusd in circalatie, scurtand astfel drumul spre Galati cu circa 70 de km. i trecand printr'o
regiune mai indepartatd de Nistru. (Actuala retea, Chiindu Tighina Galati, este vulnerabild, din punct de vedere militar, deoarece trece pe o distantd
respectabild dealungul Nistrului).
In stare de proect, cu toate studiile necesare fdcute, se afld constructiunea

marei linii BaltiOrheiChiinau, care, cu ajutorul liniei precedente (Revaca

Sahaidac) va lega Nordul i Centrul Basarabiei cu Sudul ei i va permite scurgerea produselor basarabene spre viitorul ei port de pe Marea Neagrd Cetatea-Albd.
B. Trecand la examinarea qoselgor qi drumurilor, constatdm cd nici aceste

auxiliare pretioase ale editor ferate, nu sunt suficiente pentru nevoile mdnoasei
provincii romaneti dintre Prut i Nistru. De asemenea mai constatdm cd nu
numai Iocalitatile romaneti sunt lipsite de legdturi, dar chiar i unele centre
rusificate, mai importante, n'au nici o osea pietruitd.
In adevdr, la declararea Unirei, Basarabia abid numdra 413 km. 136 m.
de osea construitd de vechile organizatiuni zemstvale 1).
Dar nici aceti 413 km. nu reprezintd o adevdratd osea, intrucat trebuesc
scdzuti cei 114 km. pentru care s'a fdcut numai terasamentul pe unele drumuri
naturale, dupd cum se vede din urmdtorul tablou :
188 km. 438 m. portiuni de osele impietruite ;
110
509 r: portiuni de osele pavate ;
terasamente executate pe drumuri naturale.
114 rr 189
413 km. 136 m. in total, la care mai putem addoga i 4 km. 261 m. reprezentAnd lungimea totald a 620 de poduri i podete de ziddrii, de lemn 1
,

9 Zemstvele au lost in Rusia niste institutiuni de ocarmuire obsteasca, cari indeplineau "functiunlle
Conslliilor Judetene dela noi, insa erau autonome i aveau o sfera de activitate mai larga. Fiecare judet alegea membrii Zemstvei Judetene, iar toate Zemstvele dintr'o gubernie, alegeau Zemstva Guberniala. Basarabia
era considerata ca 0 gubernie.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

444

mixte, cu diferite deschideri si lungimi 1). Pe acesti 413 km. i 136 m. de sosca
erau construite 25 de cantoane duble i 13 cantoane simple.
De fa pt lungim
.Foselelor proprin zise, construite dupd toate regulele
tehnice este de circa 150 km.
Valoarea lucrdrilor de mai sus, executate, parte de Zemstva Guberniald,
parte de Zemstvele Judetene, se urea' abid la suma de 3.360.642 ruble.
Multiple sunt cauzele cari au Impiedicat facerea oselelor in Basarabia,
insd dupd cum arata si d-1 lug Inspector 0-al St. Christodulo, intr'un memoriu
adresat organelor sale superioare, cele mai principale sunt
1. De ordin financiar,
2. De ordin politic si
3. De ordin tehnic.
Cercetand prima cauzd, de ordin financiar, vedem cd In majoritatea buge telor Zemstvelor se inscriau sume atat de mici, 'Meat ele abid acopereau cheltuelile de plata personalului, cea mai mare parte a veniturilor Zemstvei fiind
destinat altor scopuri.
Pentru a ilustrd cat de mici erau alocatiunile bugetare ale Zemstvelor
pentru drumuri, d-I ing. St. Christodulo ne aratd cd, In anul 1914, contributiunile la drumuri a Zemstvei jud. Chisindu (Ldpusna) erau abid de 9.100 rub.,
Soroca 12.311,48 ruble 1 Hotin 7.560 ruble. *i aceasta cancl? Dupd anul 1912,
cand veniturile averilor mandstiresti, trecand In folosul Zemstvelor, o parte din
ele au fost repartizate pentru constructiuni de drumuri.

A doua cauza, si mai importanta, era cea de ordin politic, cad grija de
capetenie a Guvernului Central Rus era de a Impiedica, pe orice cale, tendinta
diferitelor nationalitati, ce compuneau vastul imperiu, de a-si mentine netirbitd
individualitatea lor de ras, Iimb, religie si obiceiuri. Aceasta a facut ca sd-i
formeze o astfel de administratie, care sub masca unor legi democratice, sd id
toate msurile de desnationalizare.
Se infiintau scoli cat mai multe, al cdror scop era rusificarea lent, dar
sigurd, iar prin impiedicarea desvoltarii cailor de comunicatie populatiunea dela

sate nu putea s ailad un contact mai des cu populatia dela orae, unde ar fi
putut s se lumineze asupra starei de impilare, sord cu sclavia, la care era supusa.
Boerimea, care era iii capul Zemstvelor, desi era stdpana pe vastele mosii,
vii, pActuri, deci pe intregul izvor de bogatie al acestei bogate provincii, devenea
cu usurinta instrumentul Guvernului Central i ajuta. la rusificarea i ldsarea
In intuneric a populatiunei dela sate, atat din punct de vedere al conservarei

mai departe a privilegiilor de care se bucurd, cat si din punct de vedere al

interesului ei material.

Desi lipsa de cdi de comunicatie provocd importante prejudicii marilor

proprietari, prin fa ptul ca. erau siliti sa-i facd transporturile procluselor depe
l) Datele statistice au fost luate dela Dlrectiunea 6 de Poduri Si *osele din Basarabia.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

445

propriettile lor numai in anumite epoci ale anului, cAnd circulatiunea pe drumurile naturale se putea face cu inlesnire, totu, aceasta nu i-a impiedicat de
a continua sA lase chestiunea drumurilor aproape cu totul in pArAsire, numai
pentru a servi scopurile politice mai sus arAtate.
Para acolo mergea conventia taci CA intre Guvern i marii proprietari incat acetia din urmd primeau subventii dela Stat pentru sporul de cheltueli, ce
trebuiau s'l suporte din cauza dificultAtilor de transport, determinAndu-i astfel
ca sa nu mai cearA constructii de osele.
A treia cauzA, de ordin tehnic, tot atat de importantA, a fost i lipsa de
personal 1 de organizatiuni de specialitate permanente pentru construclii de
drumuri.
D-1 ing. St. Christodulo, in ra portul sAu, constat aproape inexistenta
unui serviciu tehnic organizat, care sA se ocupe cu recrutarea personalului

bazat pe studii, specialitAti i a ptitudini, neavand cine sA avizeze asupra nevoilor celui mai important factor al vietii economice, care este transportul.
lath, dupA datele oficiale, numArul i intinderea oselelor din Basarabia,
executate in trecut de cAtre :
1. Zemstva Guberniald :

a) *oseaua ChiinA uCriuleni, in lungime de 40 km. 660 m.

,,
ChiinAuOrhei
b)
,,
n
n
8 n 308 n
,,
,,
c)
ChiinAuCostiugeni in
n
6 n 225 n
2. Zemstva Judefului Hotin :

a) *oseaua BriceniVascAuti - Gara VAscauti, in lungime de 13 km. ;

b)
HotinClicauti, in lungime de 33 km., pietruitA numai pe o
intindere de 3 km. 136 m. i pavata pe o intindere de 9 km. 549 m. ;
c) *oseaua Noua-Sulita-- Lipcani, in lungime de 46 km.
1,

3. Zemstva Judetutui Soroca :

a) *oseaua SorocaDumbrAveni Cubolta, in lungime de 38 km. 340 rn.,

din care este impietruit 1 km. 044 m. i pa vatA 3 km. 314 m, ;
b) *oseaua Soroca RAduleni, in lungime de 28 km. 552 m., din care impietruit 852 m. i pavan 5 km. 964 m. ;
c) Soseaua SorocaSobariPocrovcaCAlArdeanca - Atachi, in lungime
de 53 km. 250 m., din care 665 m. impietruitA i 4 km. 771 m. pavatA.
4. Zemstva Judetului Balhi:

Are o singur osea, din oraul Balti pAnd la gara BAlti, in lungime de
4 km. 983 m. i diferite portiuni mici in judet de 8 km. 900 m.
5. Zemstva Judefului Orhei :

a) *oseaua OrheiPeresecinaChiinAu, pAnA la hotarul judetului Chiinhu, are o lungime de 28 km. 384 m. ;
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

446

b) Soseaua OrheiRezeniRabnita, in lungime de 90 km., din care 426 m.

impietruit i 3 km. 678 m. pavatd ;
c) Soseaua TuzoraRdciulaTibirica--Teleneti, avand 2 km. 997 m. impietruiti i 4 km. 094 m. pavati.
6. Zemstva Judetului C1z4inciu :

a) Soseaua ChiinauHnceti, in lungime totala de 33 km., astazi prelungit pand la Hui (intinderea ei actuald este de circa 85 km.,
Impietruit pe intreaga distantd) ;

b) $oseaua ChiinduStraeniBucovat, In lungime de 33 km., din care

3 km. 639 m. Impietruit 1 2 km. 577 m. pavatd.
7. Zemstva Judetutui Tighina :

a) $oseaua BetemaeCimiliaGara Schinoasa, in lungime totald de 40

km. 470 m., din care 4 km. 385 m. pavatd ;
1)1 $oseaua Comrat Romanovca Basarabeasca, in lungime de 35 km.,
din care 247 m. impietruite i 3 km. 028 m. pavat.
8. Zemstva Judetului Cetatea-Albd:

a) $oseaua Cetatea-AlbaBairamcea-- Sarata Arciz, care din lungimea

totala de 74 km. 550 m. are o portiune de 2 km. 706 m. Impietruire
1 8 km. 111 m. pavaj ;

oseaua Cetatea-AlbaIvanovcaCdueni, ca re are portiune impietruitd de 3 km. 250 ni. 1 pavata 3 km. 636 m.
In rezumat, Mail de lucrarile executate de Zemstva Guberniald 1 Zem
stvele judetelor Hotin, Orhei i Chiindu, cari prezinta o importanta mai deosebit, avand impietruite osele, fie pe intreaga lor lungime, fie pe portiuni
ceva mai fungi, in toate celelalte judete, lucrdrile se reduc la Impietruiri sau
pavaje, executate, fie la capetele podurilor, fie in portiunile joase supuse inundatiunilor, fie pe drumurile de acces la unele statiuni de cale ferata.
Mara de cate-va osele mai complecte, a caror lungime, dup cum am
vazut, este de circa 150 klm., restul sunt drumuri naturale. Pe ele s'au executat de cMre Zemstve mici imbunaatiri pentru uurarea circulatiunei pe timpul
uscat de yard, dar totui nu s'a reuit a face ca aceste drumuri sd fie accesib)

bile in toate anotimpurile.

Dela declararea rdsboiului mondial, din eauze de circumstant, Intretinerea
oselelor propriu zise, adicd a celor 150 km. a fost suspendat. Circulatiunea
intens i cu vehicule din ce in ce mai grele, adusese aceste osele intr'o stare
atat de deplorabild, incat utilizarea lor numai era accesibild. Grosimea impietruirei, in cele mai multe portiuni, dispruse, iar in altele se redusese simtitor.
Majoritatea podurilor deveniserd impracticabile.
Incepand cu cele din apropierea Chiinaului, toate oselele erau adevarate

Inaruiri de gropi i, pe alocuri, drumurile se mai abateau prin margini de

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

----

447

ogoare. Utilizarea lor depindea de starea timpului, puterea i directia vAntului,

ldsdnd oseaua la distantd i aceste drumuri noui erau adeseaori mai practicabile decal oselele existente.
Dar impracticabilitatea oselelor cauzeazd 1 alte pierderi importante economiei noastre rurale, cdci lrgindu-se i inmultindu-se drumurile (adeseaori Idtimea lor ajunge de 30-40 de metri), se micoreazd suprafata terenului cultivabil. 5i credem cd nu exagerdm dad afirmArn ca anual in Basarabia se pierde
circa 50.000 de hectare de pAmAnt arabil, din cauza marelui numAr a acestor
noui drumuri laterale, creiate paralel cu cele existente, in timpurile ploioase,
de necesitAtile comunicatiunei.

Pentru ca Basarabia sd-i poat valorific bogdpile ei naturale se cere

imperios ca centrele ei de productiune sA fie legate, atAt intre ele, cat i cu
restul tdrii, cu osele bune i suficiente.
Dintr'un studiu fdcut de d-1 ing. N. Cerchez, reesd cd Basarabia are nevoe
de urmdtoarele osele
1. 0 osea care s'd strAbat inima Basarabiei, plecAnd dela Tighina i sd
lege Chiindul, dealungul BAcului, prin Tuzora Caldral 1 Vasile Lupu, cu
Iaul (165 km.);
2. 0 altd osea care sd strdbatd tara in lung, plecAnd dela Hotin, prin
Briceni 1 BAlti, sd incruckeze pe cea precedentd la Tuzora i sd scoboare apoi
dealungul Cogalnicului, pand aproape de Basarabeasca, de unde, trecAnd peste

dealuri, sa mearga la Bolgrad i apoi bland spre sud, sd ajungd la Ismail

(500 km.) ;

3. $i, in sfdrit, o a treia care sa plece dela Cetatea-Albd, s tread prin

Tatarbunar i, pe la capetele superioare ale lacurilor, s fad. legAtura cu Bolgradul, pAnd Ia Reni i Galati (225 km.).
La retelele mai sus ardtate s'ar mai puteA addogA ramuri de aceea importantd, pentru legAtura oraelor, capitate de judete, cu localitAtile mai insemnate i cu oselele existente peste Prut.
Acestea sunt :

1. HotinMdmdligaDarabani .
2. LipcaniBriceni--SecureniAtachi
3. Rdcani tefdneti
4. BaltiAtachi
.
.
.

24 km.

.....

5. OrheiPrepelitaBalti
6. TighinaCdurni Cetatea-AlbA

88
35
85
46

7. Tiganca ComratTarmuscaia Saranca

8. Bolgrad Ca hul

9. TarmuscaiaCdueni
10. Tata rbunar JebrieniVAlcov
11. EnichioiChilia

....... .

www.dacoromanica.ro

115
140

40
60
50
35

.BASARABIA

443

Dar pentru cd constructia i Intretinerea oselelor necesitd sum .? enorme,

nu poate- fi suficientd numai contributia Statului. Este absolut nevoie de o contributie mai eficace a tuturor ramurilor de activitate, care profita de acest factoi
important al circulatiunei avutiilor.
Creditul. Din capitolul Cooperatiei se poate vedea ca primele institutiuni
de credit:din Basarabia au fost ,Tovardiile de Imprumut i Pastrare,,, cari au
inceput s se infiinteze aci Inca In prima jun-Mate a secolului trecut.
Cu circa trei decenii mai tarziu, Incep a se Injgheba, ici-colo, 1 Vanci
particulare, la inceput cu oarecare rezervd, fAcand mai mult operatiuni sub
forma de Incercare, iar mai tarziu, vdzand terenul prielnic desvoltdrii lor, devin
din ce in ce mai active i Incep sd-i mreasca atat sfera lor de activitate, cat
i volumul afacerilor.
.
Dupa datele d-lui W. Cyvinschi, primul insttut de credit local, s'a infiin-

tat la 18 Octomvrie 1871, sub denumirea de Banca Comerciala a Oraului

Chiindu, cu un capital social de 1.000.000 ruble.
Operatiunile Acestei bnci au progresat din an in an, astfel cd, la 1 Ianuarie 1877, a ajuns s alba urmdtorul bi!ant :
PASIV
Capital social i rezerve Rub. 2.101.666

ACTIV

Cassa i disponibil la
Band

Rub.

196.182

Efecte scontate i impru-

muturi acordate
Efecte publice .
!mobile

Diverse conturi
Total .

2.076.246
141.915
9.862
1.313.355

Rub 3.737.560

a
n

.
.

Depuneri spre fructificare .

.
.
.
Efecte reescontate
Diverse conturi .
Beneficiu net
.

Total

. .

. .
.
a

740.752
186.730
573.318
135.094

Rub. 3.737.560

Aceast barred a existat aproape 25 de ani, cand a fuzionat cu Banca

de scont din Odesa", devenind sucursala din Chiindu, a acesteia din urm
banci.

Dui:4 1870 Incep a se extinde i in Basarabia bncile comunale ruse. Organizarea i functionarea lor deosebindu-se mult de institutiunile de credit infiintate in baza codului nostru comercial, ne vom opri putin asupra istoricului
i activitdtii lor, scotand in evidenta i particularitatile lor mai importante.
Prima banca de acest fel a fost Infiintata in oraul Chiindu la 1872 sub
denumirea de Banca Comunald a Oraplui Ch4indu".
Pe and la acea datd,. In oraele din Rusia, existau deja asemenea banci
comunale, Basarabia era aproape lipsita de un credit bine organizat i accesibil tuturor straturilor sociale. Din cauza aceasti populatia basarabeana, in
special meseriaii, targovetii i micii agricultori, erau lasati in prada exploatatorilor i camatarilor.
Organizarea unui credit rational 1 eftin, stdvilirea camatdriei i sprijinirea
comertului i industriei din localitate, au fost motivele principale cari au dewww.dacoromanica.ro

ECONOM1CA

449

terminat pe consilierii comunei Chiingu de a infiinta, in anul 1872, o asemenea

banca aci.
Fondul de care dispunea comuna la infiintarea ei, era de 37.120 ruble,
compus din 15.000 ruble luate din excedentele bugetare ale Primdriei 1 22.120
ruble luate din capitalul de aprovizionare al breslei burghezilor oraeni.
Cum vedem, inceputurile acestei banci au fost mo leste, dar progresul
constant realizat in timp de 53 ani, prin eapitalizarea beneficiilor, i-a asigurat

o situatiune infloritoare, ajungand sa aiba, la 31 Decemvrie 1924, un capital

i rezerve de lei 4.493.369 i posedand un imobil monumental, care este trecut
in acela bilant cu modesta cifra de tel 2.385.036,25.
Increderea i popularitatea, de care se bucura aceast institutiune, o dovedete suma depozitelor spre fructificare importante, cari, in bilantul de mai
sus, a atins cifra de tel 24.026.259,30.
Gestiunea Bancii este incredintata unei Directiuni, compusa dintt'un director, 2 subdirectori i 2 supleanti ai subdirectorilor, toti numiti de Consiliul
Comunal pe termen de 4 ani.
Personalul de executie este numit de Directiunea BAncii.

Sub regimul rus, Directiunea era obligata s inainteze Ministerului de

Finante orice informatiuni ce i s'ar fi cerut, cu privire la Bancd.
Banca raspundea pentru obligatiunile sale, inclusiv depozitele facute, cu
toate capitalurile i bunurile ce-i apartineau.
Imobilul 13ancii era afectat acestor obligatiuni i Minibterul de Finante,
in cazuri eventuate, pute sa constitue interdictiune asupra lui.
Dana prin hotarirea Consiliului Comunal
fi cerut o revizuire din
partea Statului, numirea acestei revizii depindea de Ministerul de Finante, in urma
raportului autoritatii in drept.
Principalele operatiuni ale Bancii sunt :
1. Primirea depozitelor la vedere cu termen 1 Ifl cont curent ;
2. Scontarea i reescontarea cambiilor ;
3. Imprumuturi deschise i acoperite ;
4. Imprumuturi orau1ui i zemstvei ;
5. Serviciul de incasare i de cupoane ;
6. Mandate 1 ordine de plata ;
7. Cumpararea i vanzarea efectelor publice din ordinul clientilor, etc.
Suma obligatiunilor Bartell nu poate fi mai mare cleat de 5 ori (in cazuri exceptionale i cu aprobarea Consiliului Comunal pana la maximum de
10 ori), lata de capitalul ei propriu (fond plus rezerve).
Desvoltarea operatiunilor Bancii se datorete in mare parte sprijinului
acordat de catre Banca de Stat Rush', prin creditele deschise, a poi i increderei
de care se bucura aceast institutiune din partea populatiunei, intrucat Comuna,
conform legii, era responsabild de gestiunea BOncii.
E de notat cd, in tot timpul existentei sale, Banca Comunald a dat o atenB. 215.

29

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

450

thine deosebitd desvoltdrii operatiunilor de credit mdrunt, care era aproape

inaccesibil pentru populatia nevoiad.
lard bilantul acestei bnci, incheiat la 31 Decenwrie 1924 :
PASIV

ACTIV

Casa i disponibil
la Bdrici . . . Lei
850.171,80
Efecte publice . . .
445.669,41
Imprumuturi acordate
24.119.991,20
Imobile
2.385.036,25
Diverse conturi . . II 3.042.076,17
)7

Capital i rezerve Lei 4.493.369,

Depuneri spre fructificare . . .
Diverse conturi .
Beneficiul net . .
Conturi de ordine

. 24.026.259,30

2.140.960,55
,
182.355,98
,, 32.292.851,77

.
.

,,

Conturi de ordine .
32.292.851,77
Total . . . Lei 63.135.796,60
Total . . . Lei 63.135.796,60
Din punct de vedere juridic, aceastd institutiune absenteazd dela prevederile coclului nostru comercial, din care mind nu poate sa'i stabileascd legaturi cu marile bnci, 1 in special cu Banca Nationald a Romniei, pentru promovarea operatiunilor sale.
Tutela exclusivd a Administratiunei Comunale o pdgubete din toate punctele de vedere.
De altfel nici nu este a dmisibil lucru ca anumite institutiuni, a cdror
structurd a fost conceput in spiritul unei organizatiuni de Stat strine, sd'i
mentin acea structurd sub regimul Statului roindn.
Forma unei socierati anonime ar inviora mutt aceast institutiune de credit.
7,

Sub auspiciile BAncii Comunale a Oraplui Chiindu a luat fiin, prin

anul 1899, Muntele de Pietate al Oraplui Chiqindu", care, avAnd un capital de
tel 112.860, a acordat in 1923 imprumuturi pe gaj in valoare de tel 9.622.267,
cu un credit de tel 8.198.166, acordat de Banca Comunald a Oraului Chiindu.
La 24 Fevruarie 1873 s'a infiintat in Chiindu Societatea Ciliqinduand de
Credit Reciproc", care desvoltndu-se treptat ajunge ca, in anul 1914, sA aibd
1.621 de membri i urmdtorul bilant :
PASIV

ACTIV

Casa i disponibil la
Bnci

Ruble

Efecte publice . . .
Efecte scontate i imprumuturi acordate
trilobite

Diverse conturi
Total

9,

.
.

.
.

,,

35.028
107.370
1.423.400
67.029
19.053

Ruble 1.651.880

Capital social i special

Ruble 333.215
Depuneri spre fructificare i conturi curente
creditoare . . . . " 978.685
Efecte reescontate . . ,, 214.599
125.381
Diverse conturi . . . ,,
Total . . Ruble 1.651.880

Moratoriul acordat debitorilor, Inca pe timpul rdzboiului, apoi restrngerea de credite de cdtre Banca de Stat Rus i bncile particulare, au fortat
aceast institutiune de a-i reduce activitatea. Astdzi este in lichidare.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

451

La 28 Noemvrie 1900 se infiinteazd A doua Societate CItiVriduancr de Credit

Reciproc", care la 1 Aprilie 1914, aved urmtorul bilant :
PASIV

ACTIV

Casa i disponibil la

Capital

aanci
Ruble 34.526
Efecte scontate i im,,
prumuturi acordate .
519.985
,,
54.775
Diverse conturl . . .
Total . . . Ruble 609.286

Ruble 105.877
Depuneri spre fructificare i conturi curente ,. 254 328
Efecte reescontate . . ,, 164.526

Diverse conturi
Total

9,

84.555

Ruble 609.286

La 28 Aprilie 1909 se infiinteazd in Chiindu Societatea Negustorilor Basarabeni de Credit Mutual", care, la 1 lanuarie 1920, a avut urmdtorul bilant :
ACTIV

Casa

PASIV

disponibil la

Band
Ruble
Efecte scontate i im-

16.508

prumuturi acordate .
98.886
r
Diverse conturi . . .
156.282
Total. . . Ruble 271.676

Capital social 1 rezerve Ruble 45.915

Depuneri spre fructifir
22.759
care
17.302
Efecte reescontate .
r
. 185.700
Diverse conturi . .

Total

Ruble 271.676

Creditul Agricol" s'a infiintat in Chiindu la 1 lulie 1909, cu scopul de

a finant pe a gricultori. Bilantul la 1 lanuarie 1914 contined :
ACTIV

Casa

Banci

PASIV

Capital social

disponibil la
Ruble 75.032

Efecte scontate i imprumuturi acordate

.
845.580
Diverse conturi
.
.
. 446.372
Total
Ruble 1.366.984

zervd

de re.

Ruble 176.061
449.763

Efecte reescontate
.
.
Depuneri spre fructific.

741.160
1 conturi curente credit
Ruble 1.366.984
Total

La 13 Decemvrie 1899 sd infiinteazd nSocietatea Comunalii de Credit a

Oraplui Chiirdw, (un fel de Credit Funciar Urban), cu scopul de a acordd
imprumuturi ipotecare contribuabililor ormului Chiindu. Aceastd societate se
compuned din membrii cari ti ipotecau acolo imobilele lor, in schimbul unui
imprumut, cu rdspunderea mutuald.

Pentru a puted incepe operatiunile sale, Primria oraplui a irnprumutat

societatea cu 50.000 ruble, percepAndu-i o dobndd anuald de 5)/0.
Societatea acord imprumuturi numai contra imobile cu venit permanent.
Instalatiunile industriale 1 constructiunile neterminate nu se primeau ca garantie.
Impruniutdtorul primed dela societate obligaliuni de 50.'0, care se amortiz
in 17- 37 f 2 ani in rate semestriale.
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

452

Raspunderea mutual consla in faptul cd in caz de neacoperire a imprumutului (ramas in suferinta), din vanzarea averii ipotecare a debitorului insolvabil, diferenta se complecta de catre membrii cari au fcut evaluarea acelei averi, sau, daca vina nu provenea din cauza lor, atunci se WA din fondul
de rezerva sau aceasta diferent se repartiza asupra membrilor societatii.
La 1 lanuarie 1918 societatea avea urmatoarea situatiune :
PASIV

ACTIV

Casa

disponibil la

band
Ruble 137.537
.
Imprumuturi ipotecare ,, 2.006.506
Diverse conturi .
.
v
222.633
Total Ruble 2.366.676
.

Obligatiuni emise
Diverse conturi

Total

Ruble 1.760.600
v

606 076

Ruble 2.366.676

Astazi toate societatile de credit reciproc, enurnarate mai sus, sunt in 1ichidare.

Afara de acestea sociefati se mai ocupau cu acoldarea de imprumuturi

i anumite band, creiate in acest scop in marele orae din Rusia :

ipotecare

Petrograd, Odesa 1 Poltava, cari aveau sucursale 1 in ChiinAu.

Cu asemenea imprumuturi se ocupa. Banca Agrarei de Stat a Nobilimei"
(Dvoreanschii Bank) din Petrograd, Sucursala Chiindu, care ave de scop sustinerea marii proprietati nobiliare, prin acordarea de credite pe termene lungi,
67 ani i cu o dobanda redusa. Soldul imprumuturilor acordate de
de 11
aceastA band. la 1 lanuarie 1914 era de 55.359.100 ruble, garantate cu 713
moii, avand o intindere total de 450.429 desetine, evaluate la 94.202.217 ruble,
iar la 1 Ianuarie 1918 soldul acestor imprumuturi s'a ridicat la 62.178.978,71
ruble.

0 alta bancd importanta, care se ocupa cu acordarea de imprumuturi

ipotecare, era Banca Teireineasca (Crestianschii Bank) din Petrograd, Sucursala Chiindu, insa cu un scop diametral opus celui urmarit de Banca Nobilimei, 1 anume : Banca Taraneasca, pe care d 1 Dr. Victor Slavescu o compard
cu Casa Rurald dela noi, cumpara moiile proprietarilor pentru a le vinde la
tarani in parcele platibile in termen lung.
La 1 lanuarie 1916 aceasta banca avea un sold de 36.653.899 ruble, iar
1
lanuarie
1918 de 39.078.393,48 ruble. Aceasta sued reprezenta datoriile
la
taranilor catre marii proprietari pentru moiile cumparate dela ei, prin intermediul bancii. Contravaloarea moiilor vandute taranilor, proprietarii o primeau in obligatiuni amortizabile intr'un numar de ani prin ratele anuale percepute dela tarani.
Banca Zemstvei Kerson din Odesa", Sucursala Chiinau, se compunea din
membrii cu responsabilitatea reciproca a tuturor imprumutatilor bdncii. La
1 Septemvrie 1918 aceastA banca avea plasate in Basarabia 30.831.900 ruble,
garantate cu 618 moii, cu intindere totald de 454.458_desetine.
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

453

Dupd ultimele date soldul imprumuturilor acordate de cAtre aceasta bancA

in Basarabia ar fi de circa 42.000.000 ruble, iar impreund cu dobAnzile in
restantA de circa 48.000,000 ruble.

Banal Agrard din Basarabia i Taurida" S. A., Sediul Central Odesa,

Sucursala ChiinAu, pe langA alte operatiuni bancare, acorn i imprumuturi
ipotecare pe termen lung. Soldul acestor imprumuturi la declararea Unirei era
de 12.000.000 ruble, garantate cu moii i 5.000.000 ruble garantate cu proprietAti urbane.

Banca Agrard Poltava", S. A., Sediul Central Poltava, Sucursala Chiindu,

acorda imprumuturi numai pe clAdiri. Soldul imprumuturilor, rAmase in restanta,
este de 6.000.000 ruble.
Banca de Stat a Rusiei", Sediul Central Petrograd, Sucursala ChiinAti, in-

fiintata in 1864, se ocup In special cu reescontarea portofoliului comercial a

bAncilor particulare i acorn credite directe agricultorilor, industriailor i
cotnerciantilor, garantate cu efecte publice sau cu proprietatile lor imobiliare
urbane sau rurale. Dela 1904 a inceput a sustine cu credite importante i cooperativele de credit din Basarabia.
Aceastd bancA aved o singur sucursald in intreaga Basarabie, la ChiinAu, iar legAtura cu celelalte centre ale provinciei, o tined prirl administratiile
financiare judetene.

Situatia conturilor la 1 lanuarie 1918 era urmAtoarea :

ACTIV
Ruble
.
Casa
Efecte scontate
v
Conturi curente
debitoare . . .
Avans Statului
pentru cumpd.

rani de mArfuri

408.750,98
474.976,61
5.785.077,27

120.045 752,08

Avans instituliuni-

nilor de credit
nfa runt

Centrala .

PASIV
Ruble 112.902.536,57

Depuneri spre
fructificare 1
conturi curente
creditoare . .
Administratiile
financiare din
Basarabia . .
Diverse conturi

13.183.399,87

17.303.175,17
1.557.347,21

7.061.209.58

Avans agriculto2.452.447,36
rilor .
.
Diverse conturi
8.718 244,94
Total . Ruble 144.946.458,82
)1

Total

Ruble 144.946.458,82

In de pe la sfAritul veacului trecut, administratiile financiare din Basarabia au fost autorizate a face unele operatiuni banca re, sub directiunea i
controlul sucursalei adncii Statului din ChiinAu. Operatiunile principale erau :
primiri I plAti in conturi curente, mandate I ordine de platA, serviciul de
ncasso, cumparAri de efecte publice pentru clienti i conducerea operatiunil or
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

454

caselor de economii din raionul lor. Intreaga contabilitate a administratiilor

financiare din Cetatea-Allid (Akerman), Blti, Tighina (Bender), Ismail, Orhei,

Soroca, Hotin 1 Chiindu era concentratd la sucursala BAncii Statului din
ChiinAu.

Situatia generald a conturilor administratiilor financiare, la 1 Ianuarie 1916,

era urmAtoarea
PASIV

ACTIV

Ruble 1.195.644

Casa . .
Polite spre incasare

434 841
77.932

4.455.875

Diverse

Sucursala Bancii Statului

. .

Depuneri spre fructificare 1 conturi curente creditoare . Ruble 2.212.024

Depozite 1 conturi
n
3.784.686
speciale . . . .
Diverse conturj . . c
167.582

Total . . Ruble 6.164.292

Total

Ruble 6.164.292

Casele de Economii, despre cari am vorbit c functionau pe langA administratiile financiare, printr'un sistem bine organizat, au reuit sd adune micile

economii din massa poporului i credem util a ne opri pe scurt asupra organizArii i activitAtii lor.

Ele au fost creiate in Rusia de cdtre Stat, i au luat forma definitivd

intre anii 1860-1865, in epoca marelor reforme i trasformAri sociale.
In anul 1895, regulamentul acestor case a suferit modificdri fundamentale, lArgindu-li-se sfera de activitate i in clasa lrneascd.
Rezultatul acestei politici a fost cd numdrul caselor de economii s'a marit i, ca un pdianjen uria, au legat periferiile imensului imperiu cu centrul,
ajungand ca totalul depunerilor, la declararea fasboiului (1914), sd atingd cifra
(Ie 1.500.000.003 ruble, adicA aproape 1/2 din totalul bugetului rus depe atunci.
In ceeace privete organizaraa lor internO, ea era urmAtoarea

Directiunea generald a caselor de economii era la Petrograd pe langd

Administratiunea Centrald a Bartell Statului Rus, iar in fiecare gubernie (8 9
judete impreunate) functiona, pe langd fiecare agentie a RAncii Statului, Cate o
casd centrald de econornie, ca sectiune aparte, dar sub directa supraveghere
i conducere a bAncii.

In ceeace privete rdspandirea agentiilor din gubernii, ele se prezintau in

modul urmdtor :

1) Pe langd fiecare administratie financiard a juietului functiona o cash*

(Ie economie ;

2) Asemenea case functionau i pe langd oficiile potale urbane i rurale,

precum i in statiunile editor ferate ruse mai importante ;
3) In fiecare mare fabricA sau uzina, fie de Stat sau particulara.
Prin propaganda intensivA dusA in randurile lucrOtorilor, in fiecare Sam-

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

455

bt, la primirea salariului, ei renuntau la o cola, care se depunea, din oficiu,

la aceste case de economie, in mod regulat.
Odata cu introducerea monopolului pe rachiu, in intregul imperiu, s'a luat
dispozitiunea ca i depozitele de desfacere a rachiului Statului sa participe la
adunarea economiilor mici, prin vanzarea de timbre mobile ce se lipeau in
carnete speciale. Astfel pe langa fiecare depozit urban 1 rural functiona Cate
o agentie a casei de economie, care se ocupa cu vanzarea acestor timbre. Cand
valoarea timbrelor lipite ajungea la 1 (una) rubla, carnetul cu timbrele lipite
se depunea la o cas de economie, unde suma era transformata in bani i trecuta in eontul titularului, facandu-se operatiunea i hi livretul lui personal.
Asemenea agentii existau 1 pe langa coalele primare, unde propaganda
dus de invatatori printre elevi, le infiltra spiritul de economie.
Fiindca toate aceste institutiuni erau prompte in efectuarea operatiunilor
de primire i de plata, populatia Ii depunea economiile cu toat increderea.
Din legislatia caselor de economii este de retinut ca depunerile se primeau in numerar i timbre (lipite pe carnete speciale). Statul bonificd pentrii
sumele depuse spre fructificare o doband fixa de 3,601/0 stabilita prin lege.
Depunerile particulare nu puteau trece de. 1.000, sau a institutiunilor de
3.000 ruble. In caz ca economiile depaiau aceste sume, atunci depunatorii
pierdeau dreptul la dobanda pentru sumele ce treceau aceasta limita i atunci
erau fortati a cumpara rente .de Stat sau efecte garantate de Stat, aceasta
pentru a nu lasa capitalul neproductiv. Daca aceasta cumprare nu se faced
clupa cererea depunMorilor, atunci ea se indeplined din oficiu.
Aceasta politica a caselor de economii a adus 1 o nemultumire in massa
poporului, care acuza Statul ca favorizeaza pe marii capitaliti, in deosebi
.marea industrie. (In Rusia majoritatea actiunilor marelor societati industriale
erau garantate de Stat).
Se spunea ca. Statul cu banul adunat dela poporul de jos sustined numai
interesele celor bogati. Lupta dus de partidele politice democratice a determinat guvernul de a schimba intrucatva aceast politica i, prin legea dela
19 Iulie 1910, o parte din sumele caselor de econornii au fost destinate pentru
marirea capitalului de rulement a cooperativelor de credit.
Depunerile se primeau la vedere (simple) i conventionale.
0 persoand putea avea un singur livret de depuneri i un livret de rente
de Stat sau garantate de Stat.

Aruncand o privire generala asupra celor spuse mai sus, ajungem la

concluziunea ca aceste case de economii au atins doua scopuri : 1) a dat pasibilitatea poporului de a face economii cat de mi.* fr a face mari deplasari, cad agentiile caselor erau raspandite in toate colturile tarii i 2) s'a
uurat i perfectionat scurgerea lor spre centrele mari comerciale i industriale.
Trecand la cercetarea activitatii marilor band comerciale ruse, cari aveau
sucursale in Basarabia, vedem c ele s'au infiinat aci abia in prima decada a
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

456

secolului nostru. Exceptie face sucursala Bncii de Scont din Odesa, care fuzionnd cu Banca Comerciala a Oraplui Chiinau, i- a inceput activitatea in
ultima decada a veacului trecut.
Inceputul a fost facut de Casa de Bawd' Brodschi, mai tarziu Banca
Nordului, transformata apoi in Banca Ruso-Aziatica. Aceiai soarta a avut 1
Banca Indastriel Ruse de Sad", care s'a transformat mai tarziu in Ban :a
Unirei".

Treplat s'au deschis sucursalele Bancii Comerciale qi Industriale" la Tighina (Bender), Ba lti i Bolgrad. Aceasta din urma s'a lichidat in 1916. In
Cetatea-Alba (Ackerman) s'a deschis sucursala Bauch Comerciale Siberiene",
iar la 1909 in Chiinau sucursala Bancii Comerciale Internationale' din Petrograd 1 a Bancii Ruse pentru Comertul Strain". Aceasta din urma a mai deschis ulterior sucursale la Cetatea-Alba, BA Ili 1 o agentie la Leova (inchisa
in 1915).

Sucursalele acestor Banci au contribuit mult la desvoltarea comertului,

in special a celui exterior din Basarabia. Din operatiunile de export ramane
anual un disponibil de circa 50.000.000 ruble, care ins nu se plasd in Basarabia, ci, se trimitea centralelor acestor banci pentru a fi utilizat in alte provincii ale imperiului.

Cum vedem, aceasta canalizare a disponibilitatilor pagubea malt Basarabia, cad excedentul balantei sale economice tut era Intrebuintat pentru desvoltarea unel industrii proprii, a cailor de comunicatie, a instructiutzei publice,
a cultelor, etc.
Necesitatile i nesiguranta creata de rasboi, ingreuierea circulatiei produselor
agricole pe caile de comunicatie, in special pe cele ferate, precum ilegiferarea
moratoriului pentru debitorii in restanta, au provocat o retragere general a
depunerilor spre fructificare din band.
Pe de alta parte insui centralele acestor sucursale micorau creditele in
Basarabia. In urma evenimentelor din 28 Octomvrie 1917, Administratiunea Centrala a Bancii Statului Rus, trecand sub autoritatea guvernului sovietic, alimentarea cu numerar a sucursalei ei din Chiinau a fost suspenclat. Prin vrmare
s'au inchis 1 creditele pe cari aceast sucursal le acordase bancilor din Basarabia. Acest fapt a determinat pe depunatori ca sa grabeasca retragerea economiilor din band i desigur ca acest lucru ar fi provocat falimentul lor, dad'

Sfatul Tarii" nu intervenea de urgent, limitand retragerea de sume la maximum 1 000 de ruble in 2 saptamani, dintr'un singur cont.
In 1918 sucursalele din Basarabia mai primeau cantiti mici de numerar
din Odesa ci Kiew (Ucraina era pe atunci sud administratia Hatrnanului Scoropadschi, Hind ocupata de trupele austro-germane), ins, inchizaniu se delinitiv frontiera Nistrului, i aceasta alimentare cu numerar a fost suprimata cu
desavarcire.

Din ultimul bilant general al acestor sucursale, astazi, unele lichidate,

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

457

altele in lichictare, reese ea' totalul depunerilor spre fructificare, ce au de primit

basarabenii dela centralele lor, se urea la circa 34 milioane ruble, In valuta

sfaritul anului 1917, adica circa trei miliarde lei in monedd curenta. Fiindc
centralele acestor band sunt ocupate de autoritatile sovietice, reprezentantii
sucursalelor lor din Basarabia au intervenit pe langa Ministerul Finantelor din
Romania, ca s le aibd in vedere la eventualele tratative financiare ruso-romane, pentru apdrarea intereselor depunatorilor basarabeni.
In prezent 10 din aceste sucursale i-au suspendat functionarea, neputandu-i lichid complect gestiunile din cauza intreruperei relatiunilor cu centralele din Rusia, uncle au fo t trimise spre incasare mare parte din portofoBile lor comerciale.

Bilantul acestor sucursale, la

toarele posturi :

lanuarie 1921, se compuned din urmdPASIV

ACTIV

Casa i disponibil

la band

Imprumuturi i
efecte scontate
Efecte publice i
.
.
trate
Corespondenti
Imobile

91

If
7)

Datoriile contoarelor la sucursale .

Diverse conturi

Total

Ruble

551.587
7.195.116

528.343
2.171.768
209.824

Depuneri spre fructificare i con. Ruble 34.038.737

turi curente
Efecte reescontate
n
930.537
Datoriile sucursale-

lor catre centrald

Corespondenti
Diverse conturi

8.558.808
4.040.467
7.787.045

Ruble 55.355.594

40.227.196
4.471.760

Ruble 55.355.594

Total

NIn la razboi bilantul acestor sucursale ajunged WA la 80 milioane ruble.

Inainte de anul 1883 operatiunile de finantare a exportului basarabean se
indeplineau de catre negustorii i agentii catorva hnci din Odesa.

Dupd aceasta data, in afara de sucursalele marilor band ruseti i cooperativele de credit locale, au inceput sd se infiinteze diferite societati de credit mutual, al caror numar ajunsese mai tarziu la circa cincizeci.
Prima societate de credit reciproc s'a infiintat chiar in anul 1883, la Cetatea-Albd. Celelalte au luat viata in prima decada a secolului actual.
Ele au functonat pand la rdsboiul mondial, cand retragandu-li-se creditele
acordate, iar mai tarziu, taindu-li-se 1 legaturile financiare ce aveau cu diferite centre din Rusia, in special cu Odesa, au fost nevoite sa lichideze.
Dam mai jos institutiunile de credit ce existau in jucletele basarabene Wand
la Mike
1. A. Cetatea-Albli, ora;
a) Societatea de Credit Reciproc a Orapilui Ackerman, infiintat la 1883 ;
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

453

b) Banca Comunala a Oraplui Ackerman, Infiintat In 1908 ;

c) Societatea Ackermaneana Agricola de Credit Reciproc.
B. Cetatea-Alba, judet.
Dela 1906 pan5. la 1912 s'au infiintat In urmtoarele localitgli societati de
credit reciproe: Mansburg, Paris, Arciz, Volontirovca, Tarutino ;i Tatarbunar.
Totalul activului (or, ora; # judef, era de 6.000.000 ruble.
2. A. Tighina-ora;.
a) "Baum Comerciala a Oraplui Bender", infiintata la 23 lanuarie 1892;
b) Societatea de Credit Reciproc a Oraqului Bender., infiintat la 1899 ;
c) ,, Societatea Agricola de Credit Reciproc a Ora;ului Bender., infiintatala 1908;
d) A cloua Societate de Credit Reciproc a Ora;ului Bender., infiintat la 1911.
B. Tiglzina-jude(.

a) Societatea de Credit Reciproc din Cimi;lia,,, infiintat in 1913 ;

b) Societatea de Credit Reciproc din Comrat,,, infiintala in 1913.
Totalul activului (or, ora; qi judef, era de 2.683.994 ruble.
3. A. Soroca-ora;.
"Societatea de Credit Reciproc a Oraqului Soroca,,, infiintatA in 1902.
B. Soroca-judef.
p Societatea de Credit Reciproc din Briceni., infintata la 1 Mai 1914.
Totalul activului lor, ora; qi *lets era de 866.987 ruble.
4. A. Balli-ora;.
a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Ora;u1 Balfi,,, infiintat in 1914 ;
.

b) p Socletatea de Credit Agricol Reciproc din Oraqul Rolfia, infiintatA In 1907.

B. Bal(i-jude(.
a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Fclleqtb,, Infiintata in 1911 ;
,,
,,
p
b)
,, Parlifa.

Totalul activului (or, org i Jude!, era de 1.480.671 ruble.

5 A. Ismail-ora;.
Societatea de Credit Reciproc din Oravil Ismail.
B. Ismail-judef.
a) ,, Societatea de Credit Reciproc din Chilia.;
p
,,
,,
p
p
Leovaa, infiintat in 1909 ;
b)
r
r
r
r
r
Romanovca,,, infiintat in 1913 ;
c)
,,
,,
,,
,,
d)
,,
Bolgrad,,,infiintat in 1914 ;
,,
,,
,,
p
,,
Cahill., infiintat In 1914.
e)
NotAm Ca in anul 1914 actualul judet Cahul apartine judetului Ismail.
Totalul activului lor, oraq qi jude(, era de 2.211.505 ruble.
6. A. Orhei-ora;.
a) p Societatea de Credit Reciproc din Oraqul Orhei., infiintata in 1909 ;
b) ,, Societatea Comerciala de Credit Reciproc din Orhei., infiintatA in 1911.
B. Orhei-jude(.
a) . Societatea de Credit Reciproc din Teleneqtb, ;

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

459

Societatea de Credit Recipoc din Ceileircqta ;

" Rezina,, ;
d)
Comercialei de Credit Reciproc din Caleimiu.
Totalul activului (or, oraq qi judef, era de 1.713.694 ruble.
1))

c)

79

11

79

7. A. Hotin-orq.
Societalea de Credit Reciproc din Oraqul Hotin".
B. Hotin-judef.

a) Societatea de Credit Reciproc. Noua-Sulifa, infiintatd in 1910 ;

Lipcani, infiintatd in 1910 ;
b)
Edineti., infiintatd in 1910.
c)
Totalul activului for, ora i judef, era de 1.227.224 ruble.
Din cele expuse mai sus constatAm cd totalul bAncilor in Basarabia, pAnd
la aparitia celor romneti a fost in numr de 65 cu un activ total de
11

55

,1

99

Yfr

454.405..081 ruble.

Si dacd la aceast sumA socotim i activul celor 430 de cooperative de

credit, obtinem un total de 514.387.399 ruble.
Cum insd majoritatea bilanturilor, din care am extras aceastd sumd, s'a
incheiat in anii 1917 1918, cAnd activitatea bAncilor a fost restrAnsd, pentru
a face media unui an normal, trebuie ca suma de mai sus sA fie majoratd cu
circa 15 20 Oto. In acest caz obtinem un activ de circa 600.000.000 ruble,
adicA lei 1.600.000.000, avAnd in vedere cA cursul rublei de pe atunci era de
2,66 lei.
CercetAnd activitatea bAncilor romAneti dela 27 Martie 1918, observdm
cA la inceput s'au infiintat ad sucursalele marilor bAnci comerciale din Iai i
Bucureti i abi peste 2 ani au inceput a se intemeia cu incetul i bAnci locale.
Una dintre primele instituliuni financiare romAneti, venitA in Basarabia,
a fost Banca National a Romniei, care filed la 15 lanuarie 1919 infiinteazd
o agentie la Chiindu, iar mai tarziu la Ismail (1 lulie 1923), Balti (19 Noemvrie
1923) 1 Cetatea-Albd (11 Noemvrie 1924). Stabilinduli agentiile in Basarabia,
aceastd bancA incepe a finanta intreprinderile romAneti, stimulAnclu-le spre
noua orientare economicA.
Creditele de scont acordate de cdtre aceastd barred, nurnai prin agentia ei
din ChiinAtt, au progresat astfel :
In anul 1920
Lei 1 000.000
e
)7

17

1921 . .

1922
1923

1924.

1925

.
.

.
.

.
.

,,

26.000.000
49.000.000
76.000.000
102.500.000
137.100.000

Migarea efectelor scontate de Banca Nationald a RomAniei, in intreaga

Basarabie, a fost :
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

460

In anul 1921 prin agentia ChiinAu Lei 62.120.368, iar cu cele scontate di-

11

If

/9

"

,1

1922

1923

rect de cAtre Centrala 13'Ancii Nationale (provenite

din Basarabia) suma se urcA la Lei 92.656.556,59.
ChiinAu Lei 131.279.087, iar cu cele scontate di-

rect de cgtre Centrala Bncii Nationale (provenite

din Basarabia) suma se urea la Lei 291.183.266,47.
ChiinAu i celelalte noui deschise in Basarabia Lei
227.513.076,75, iar cu ale scontate direct de cAtre
Centrala ancii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urch" la Lei 483.446.302,85.
detto din Basarabia Lei 633 209.631,75, iar cu cele
scontate direct de cAtre Centrala Bncii Nationale

detto

1924

(provenite din Basarabia) suma se urea. la

Lei

867.716.528,45.

detto din Basarabia Lei 669.616.992,50, iar cu

cele scontate direct de dare Centrala Bdncii Nationale (provenite din Basarabia) suma se urcA la

1925

Lei 1.012.443.347,15.

Migarea Casei acestei institutiunii financiare, pAnd la 1922 numai la agen

tia ChiinAu, iar dela 1923 ImpreunA i cu celelalte sedii noui din Basarabia,
a fost :
Lei
32 978.546,39
In anul 1919
71

n
71

e
9,

1920
1921
1922
1923
1924
1925

e
.

11

.
e
1)

11

609.573.285,47
875.812.033,19
604.775.200,20
1.036.615.721,61
1.957.289.419,35
3.131.867.755,65

ObservAm csa, in 1920 i 1921, volumul micArii casei a fost mArit i prin

operatiunea exceptionara a schimbului rublelor. Numai la primul schimb s'a

pltit in Basarabia lei 574.291.523 din totalul de lei 1.001.842.785, achitat in
intreaga tarA, cel de al doilea schimb fiind aproape tot atata.
Societatea Nationalei de Credit industrial, una din fiicele BAncii Nationale
a Romniei, i-a intins activitatea de functionare a inclustriei basarabene acordAnd credite importante, din cari, in anul 1924 s'a realizat lei 28.235.443,95,
iar in anul 1925, aceastA cifrd s'a ridicat la lei 52.205.104.
Suma totald a cererilor facute de industria basarabean, pari la 31 Decembrie 1925, este de lei 313.710.000. din care s'au aprobat pentru suma de
lei 69.700.000.

In cursul acestui din urrnA an, marele institut de credit industrtal a hotrit
finantarea i a micei industrii i atelierelor, destinand, pentru inceput, cate-va
rniliaone, care se vor distribui prin intermediul bAncilor de aci, dar cu nu
procent, care sA nu treacd de lei 9-1001 anual.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

461

Casa de Inzprunut pe gaj a agricultorilor, altA fiic bud a 13Ancii

tionale a Romaniei, i-a inceput activitatea in lanuarie 1922, in care an, sediul
din Chiindu, a acordat credite la peste 1.300 gospodari taraneti, dela Hotin
pAn la Cetatea-AlbA.

Treptat cu infiintarea agentiilor Bancii Nationale din BAlti, Ismai( i

Cetatea-AlbA s'a infiintat pe Ing ele Case independente, descongestionand activitatea sediului din ChiinAu, cAruia i-a rAmas numai judetele LApuna, Cahul,
Orhei i Tighina, iar Soroca i Hotin trecnd la BAlti.
.Creditele deschise Caselor de Imprumut p Gaj a Agricultorilor din Basa-

rabia ating cifra de lei 21.500 000. iar rulajul itnprumuturilor, acordate la
4.000 gospoddrii agricole, trece de suma de lei 60.000.000.
Prima societate civild de credit funciar rural, finantata tot de Banca National a RomAniei, i-a inceput activitatea aci in anul 1924, acordAnd pe
deoparte credite directe fotilor marl proprietari, iar pe de alt5. parte stimulAnd
infiintarea unor institutiunii, cu caracter local, numite Cascle de Credit a Agricultorilor. cari sA MCA legAturd cu marele institut de credit agricol din Bucureti.

Portofoliile acestor .Cqse sunt scontate la agentiile Bncii Nationale a

Rornaniei i la Centrala ei din Bucureti, iar suma lor oscileazI, pentru inceput,
intre lei 25-30.000.000.
AtAt Casele de Imprumut pe Gaj, cat i Casele de Credit a Agricultorilor,
sunt un corectiv i un compliment al bAncilor populare, a 'cAror activitate se
intinde pe cale evolutivA i nu au putinta, 'deocarnclatA, sA satisfacA in intregime
grelele nevoi de credit tArAnesc isvorite din marea reformA agrarA.

In afard de aceasta, anul de secet dezastruoasA din 1925, a determinat

Banca Nationald a Rometniei sl acorde un credit extraordinar de lei 200.000.000,
pentru aprovizionarea sAtenilor-basarabeni cu cereale de samanta i de hranA,
care sA se distribue prin Centrala BAncilor Populare, Sectiunn pentru Basarabia.
Nii trebue iard sa omitem de a arAt cA, Banca Nationala a Romniei
a mai acordat credite in Basarabia proprietarilor expropriati, contra bonuri de
expropriere, zemstvelor pentru constructii de Foli, societatibor culturale etc.
credite, a cdror micare in cursul anului 1925 a atins cifra de lei 75.359.800.
Cadrul restrAns al acestei lucrAri nu ne permite sa ne oprim asupra
activitAtii tuturor institutiunilor romneti, venite in Basarabia ca s-i invioreze
viala economicA. Le vom enumerA i cercet cAt mai concis :
1) In oraul ChiinAu, prima institutiune romAneascA care a descAlicat aci
a fost Banca lalitor" din Iai, incepAncl operatiunile la 1 lulie 1918.
ErA indicat ca sora Moldovei de peste Prut s-i cAtige meritul de a fi
trimes aci primul pion financiar.
2) In ace1ai an la 1 Decemvrie, ii deschide ghiptele marele institut financiar Banal Romdneascd" care, in mod treptat, ii intinde activitatea in intreaga
www.dacoromanica.ro

BASARABIA

462

Basarabie, infiintand sucursale Ia BA Iti (1 Septembrie 1920), la Ismail (1 Octom-

brie 1920), la Tighina (15 lulie 1921), la Cetatea-Alb (15 Fevruarie 1923)
i Soroca (1 Aprilie 1923).
Totalul plasamentelor acestei institutiuni, in cursul anului 1925, se ridica
la Lei 230.000.000 repartizat astfel :
a) Regionala Chiindu Lei 100.000.000.
Sucursala Balti
25.000.000.

.
If

Tighina
C.-Alba
Ismail
Soroca

25.000.000.
25.000.000.
40.000.000.
15.000.000.

-,-- Lei 230.000 000.

b) Pentru intreprinderi comerciale 50/0,

industriale 250/a 1
agricole, viticole 2501

Urmeaza apoi urmtoarele banci :

3. ',Baum Moldova din lqi, avand sedii la : Chiingu, Orhei, BIti, Tighina, C.-Alba, Reni, Tarutino i Leova.
4. ',Banal Uniunea Rornernd din Iasi., cu sedii la : Chiinau 1 Balti.
5. Banca Comerciala Romani" din Bucureqtb, cu un singur sediu la Chiinau.

6. ',Banal Viticold a Romdniei din BucureA detto, detto.

7. Banca Dacia din la,Fia detto, detto.
8. ',Banal Marmorosch, Blank .51 Co. din Bucuregi 1) cu sedii la : Chiinau,
Ismail, Balti 1 Reni.
9. Banca Comerciala Italiand qi Romdnd din Bucuregii cu un singur sediu la Chiinau.
10. ',Baum' Moldoua de jos din Bdrlad" cu o agentie la Cahul.

Totalul creditelor acordate, in cursul anului 1925, de catre sediile acestor

banci in Basarabia, a fost :
a) La Chiinau
circa
lei 350.000.000.

g)

Balti
Ismail
C.-Alba
Tighina
Orhei
Soroca

1.9

Ca hul

b)
c)

d)

e)

f)

....

.....
.....
..
.

Report

"

65.000.000.
65.000.000.
35.000.000.
35.000.000.
10.000.000.
15.000.000.
2.000.000.

lei 577.000.000.

I) Acosta institutiune astazi sl-a lichidat catesi patru sediile din Basarabla. In schimb insa a participat la constltuirea ,Bancll Creditului Easarabean,, cu caracter local, cu capital lei 50.000.000 deplin varsat
i

cu sediul central in Chisinau si o sucursala la Balhi.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

463

Report

i) La Reni

j)

lei 577.000.000.

circa

12.000.000.

Chilia, Leova i

Tarutino

8.000.000.

Total

lei 597.000.000.

In ce privete bdncile locale din Basarabia, in fruntea lor stA Banco Basarabiei cu Sediul Central in ChiinAu, infiintatA in lunie 1920, din initiativa
unui grup de financiari basarabeni i cu concursul BAncii Generale a Tarn Romneti din Bucureti.
Capitalul social initial a fost de tel 10 000 000, sporit ulterior succesiv
pAnd la lei 30.000.000.
Primul bilant inchLiat la 31 Deccmvrie 1920, adicA dupd 6 Juni de existenta a lost urmAtorul :
PASIV
. Lei 10.000.000,

ACTIV

Actionari

. .

Lei 6.941.900,

Diveri

.
.

Conturi de ordine

Total .

Conturi cor. i de p.
spre fructif.

4.412.800,

Diveri

8.639.940,93
7.041.323,05
9.163.131,50

Beneficiu net

. Lei 37.847.602,63

1.648.507,15

Casa i disponibil la
.
banci
Efecte comerciale
Conturi curente .

Capital

11

17

Conturi de ordine
Total

9.956.973,40
8.337.079,85
390 417,88
9.163.131,50

Lei 37.847.602,63

Operatiunile acestei bAnci s'au desvoltat aA de repede, incAt, dela 4 sucursale cAt aveA la 31 Decemvrie 1920, numArtil lor, cu cinci ani mai tArziu, a
crescut la 12, 1 anume : BAlti, Bolgracl, C.-AlbA, CAlArai, Comrat, Ismail, Othei,

Reni, Soroca, Tighina, Tarutino i TAthreti (Tatar-Bunar), toate in plinA

activitate, iar bilantul general al acestei bAnci la 31 Decemvrie 1925 se prezintA
astfel :
PASIV
Lei 35.395.406,73

ACTIV

Casa . .
Efecte scontate
Conturi curente

Diveri

Conturi de ordine

Total

Lei

8.672.958,53

52.784.398.
88.127.703,86
n
1.667.776,20
n 287.475.476,86
n

Lei 438.728.313,45

Capital i rezerve

Conturi cor. i dep.

.
spre fructif.

.
62.408.996,36
38 931 647.
Angaj. p. ef. rees :ont
Diveri . .
. .
. 6.411.388,62
Beneficiu net . . . r 8 105.397,88
287.475.476,86
Conturi de ordine
.

Total

www.dacoromanica.ro

Lei 438 728.313,45

BASARABIA

464

Situatiunea altor banci locale mai importante, din Chiindu, la 31 Decemvrie 1924, a fost urmatoarea
Conturi cu-

Capital i tante credi- Conturi cu- Portofoliul

toare si clepu- rente dentrezerve neri spre fruccotnercial
toare

DENUMIREA BANCII

Z
1

tificare

Banca jud. Chiinu cu suc.

la Nisporeni 1 Hanceti

Banca Cterului Ortodox .

Banca Centrala din Basarabia

cu suc. la Hotin ......

5.434.000, 1.598.010,34 4.809.950,08 2.234.400,

2.000.000, 9.382.711,51

2.199.107,(i1

4.930.254,10

5.012.760,06

1.410.046,30

771.795,03

2.352.350,

Banca Sfatul Negustorese .

2.574.528,33

2.313.449,34

2.976.179,80

2.547.071,

Banca de Comert i Industriei

a Basarabkl
3 006 935,

1 242.598,04

2.317.659,30

1.696.385,

Banca Creditul Comercial

LivOt & C-o

1 400 000, 3137.772,60 2.734 855,34 1.568.289,

Alte bAnci locale din Chiindu, unele sub firma sociala, altele sub firma
individual, sunt Banca Basarabia-Palestina, Banca de Comert a Orientului,
Banca Evreeascd de Emigrare, cu agenttii in diferite orae i targuri din
B isarabia, Banca Orient-Express, Banca T. Barba & Co, Banca Cligman, . a.
la restul Basarabiei sunt urmMoarele banci locale mai importante :
1) Banca Soroca din Soroca cu capital de . . .
. . . Lei 1.000.000
2)
3)
4)

,,

5)

.
.

Orheiului din Orheiu

0 Cahul
Ca hul

,,

. . . .
Dundrii de jos din Ismail cu capital de
cu sucursale la Chilia Noua, Bolgrad i Tarutino.

1.000.000
. 2.000.000
0
3.000.000
0

de Agricultura, Comert i Industrie din Cetatea-Alba

. .
.
.
.
.
Lei 1.000.000
cu un capital de . .
de Agricultura, Iadustrie, Comert i Ipoteca din
. 1.000.000
Mandsburg, jud. Cetatea-Alba.
. 500 000
Agricola din Faleti, judetul Balti
.
. . .
Manos & Co. din Tighina
. 2.000.000
Imas & Co. din Reni
. 3.000.000
.

6)

7)
8)
9)

.
.

..... .

10) Casa de Credit Marunt Gh. lvdmq din Teleneti, judetul

Orhei cu un capital de
Lei 3.500.000

www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

465

Totalul creditelor acordate, in cursul anului 1925, de cAtre toate bAncile

locale, in intreaga Basarabie, au fost :
a) La Chiindu circa Lei 165.000.000
Report . . Lei 273.000.000
Balti
C. AlbA

"

d) g Tighina

"

,,

"

,,

b)

,,

c) .

))

)3

e) . Ismail
f) . Soroca

,,

"

,,

Orhei

,,

"

h) . Cahul

"

,,

Hotin

If

))

g)
i)

,,

Report

18.000.000
19.000.000
15.000.000
14.000.000
12.000.000
23.000.000
5.009.000
2.000.000

Lei 273.000.000

cric a
D La Reni
k) n Bolgrad

1)

1)

IP

I)

CA1Arai

m)

Tarutino
.
Chilia N., HAnceti, Nisporeni

tz)

i TAtAreti circa

Total

4.000.000

Lei 297.000.000

,,

8.000.000
6.000.000
3.000.000
3.000.000

Recapitulatiune generald. Totalul creditelor utilizate, in anul 1925, pentru

activarea vietii economice a Basarabiei, a fost :
1. Prin Banca Nationala a RomAniei circa
Lei 193.000.000
Societ. NationalA de Cred. Industrial circa . .
.
.
2.
"
n
52.000.000
Prima Societ. CivilA de Credit Funciar Rural circa . n
30.000.000
3.
Casele de Imprumut pe Gal a Agricultorilor circa
21.500.000
4.
"
5.
,,
Sucursalele marilor bAnci din Bucureti i Iai circa .
597.000.000
.

)1

6.
7.

,,

BAncile locale circa

297.000.000

Lei 1.190.500.000
Total .
Centrala BAncilor Populare, credit extraordinar acordat
n
200.000.000
de Banca Nationala pentru cereale de samanta i de hranA, ,,
Total general . . Lei 1.390.500.000
.

Acest total este susceptibil de 3 diferente in plus i in minus :

a) Nu se cuprind in el creditele acordate de institutiunile cooperative, cari in aceastA lucrare, fac obiectul unui articol
special, credite, a cAror sumA la 31 Decemvrie 1925 au
atins cifra de circa
. . Lei
254.000.000
.
.
. . . .
. .
b) Nu se coprinde valoarea efectelor de provenient basarabeanA scontate direct de Centrala BAncii Nationale a RomAniei, in sumA aproximativA de

,,

125.000.000

Total . . Lei 1.769,500.000

c) Trebue de scAzut acea parte din creditele acordate de Banca
NationalA a RomAniei bAncilor din Basarabia, in plasamentele cdrora s'au socotit deja aceste credite de circa . . 150.000.000
Rest .

Lei 1.619.500.000

care reprezintei totalut creditelor utilizate in anal 1925 in Basarabia.

30

B. 2.14.

www.dacoromanica.ro

BASAR.A.EiIA

466

Nu vrem sA spunem cA aceastA cifrA este suticientA pentru a pune in

micare aparatul economic basarabean, dar nici nu ne putem reline de a observd, CA anul 1925 s'a incheiat cu un Mit pas de progres pentru satisfacerea
nevoilor de credit local.

Socieeatile de asigurare. Odat cu stabilirea institutiunilor financiare,

societAtile mari de asigurare i-au infiintat i ele agentii, cari functioneaza parte
separat, parte ataate pe langd marile band, de al cror sprijin se folosesc.
Principalele SocietAti de asigurare, in functiune la sfaritul anului 1925,
sunt :

1. Dacia Romania" ;
2. Generala" ;
3. Nationala" ;
4. Agricola" ;
5. Prevederea" ;
6. Asigurarea RomneascA" ;

7. Urania" ;
8. Fonciera" ;
9. Dacia" ;
10. Loidul National Roman" ;
11. Ancora" ;
12. Vulturul".

Impozite. Sistemul de stabilire i percepere al impozitelor, sub regimul

rusesc, era foarte complicat 1 lipsit de coordonare, pentru cA nu exista un
singur aparat unitar, care sA canalizeze 1 s concentreze veniturile Statului.
Diferitele institutiuni de Stat, judet (zemstve), comun, asociatiuni profesionale, recunoscute ca persoane juridice (Remeslenaia Uprava, Mesceanscaia

Uprava, etc.), aveau fie care cate o organizatiune specialA de percepere a

impozitelor.
Statul 1i ImpArtea sistemul de percepere al impozitelor in cloud categorii :

a) la ora$ prin functionari speciali pendinti de Ministerul de Finante (Podatnoi

Inspector) ; b) la fard prin delegatii satelor (Sborscici), cari faceau numai legAtura cu Administratiile Financiare, in schimbul unei remize asupra sumelor
i ncasate.

Zemstvele, comunele i celelalte asociatiuni profesionale, aveau fiecare

aparatul lor de percepere.
Dupd Unire, toate aceste organe de percepere au fost desfiintate, introducAndu-se sistemul de impunere i percepere din Vechiul Regat.

Evenimentele sociale i politice din anii 1917 1 1918 au facut ca, in primii
ani dela realipire, sA se intampine mari dificultAti cu perceperea impozitelor,
care, la tara, aproape a fost suspendatA.
Mai farziu insa, treptat cu introducerea 1 norm alizarea vietei de Stat aci,
contribuabilii basarabeni i-au achitat 1 obligatiunile din urmA, astfel cA, dupd
datele ce poseclAm dela Inspectoratul General al Finantelor din Basarabia,
veniturile" i cheltuelile" Statultd, in provincia noastrA, au decurs, dela 1918
panA la 1924 inclusiv, in mod progresiv, aa dupd cum se constat din anexele
No. 8 1 9, alcAtuite atat pe cele 9 judete basarabene, cat 1 pe cei 7 ani mai
sus mentionati.
www.dacoromanica.ro

Situatiunea veniturilor" incasate dela 1 Decemvrie 1918

X 3E

Ft

7r

JUDETELE

1919

1918

1920

1922

1921

31 Decemvrie 1924
31._.

yDIIAIONO0a

Anexa No. 8.

TOTALUL

9 LUNI DIN ANUL

general

1923

al veniturilor

1924

I
1

Chi Onau ." 71.212 549

13 276.128.102 91 217.321.409 0 321.486.863 32

1

BIti .

Soroca .

373.841.511 96

408.639.253 124 63.435.558 88 2.362.065.248148

10.752.620 57 63.082.189 09 42.332.395 5

73.133.319 0

111.478.608 40

165.775.148 81

216.153.024 80 682.707.306 20

51.158.734 9

68.031.389 2

95.284.199 22

117.507.275 08

181.880.511 69

572.786.290 79

113.132.175 95

155.864.193 96

195.808 180 40

633.269.847 73

61

119.203.352 09

153.168 265 84

492 001.894 41

81 176.775 99

91.463.067 20

135.994.048 94

932.884.145 69

125.819.402 86

254.026.939 06

7.573.373 48 51.350.807 0

C.-Alba.

10.810.103 68 35 293 584 3 l 55.271.987 89 67.089.621 55

Tighina.

10.765.008 81 29.002.031 04 37.957.136 39 55.622.253 63

86.283346
1

Orhei .

4.684.510 09 37.775.964 01 30.560.573 73 51.224.185 73

Ismail

7.534.569 72 31.683.673 79 133.749.634 33 88.097.152

91

310 979.973 93 951 891.346 60

Cahul.

5.897.746 85 19.018.754 04 23 734.401 15 26.516.104 90

48 285.888 7

Hotin .

2.722.874 53 31 342.951 64 41.785.720 69 66.347.553 33

10fr647.571 31
I

Total g-1 131.953.356 86 574.678.057 83633.871.993 72 817.548.443 71

1.135.949.981

86.079.324 32
128.083.874 0

79.689.484 51

289.221.704 47

233.622.380 94 604.552.926 52
i

1.526 647.447 8 2.200.731.429 93 7.021.380.710 89

.AC7+

-4

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 9.

Situatiunea cheltuelilor" efectuate dela 1 Decemvrie 1918

R.

X_

T I i

440-3
CC

31 Decemvrie 1924.

L.
TOTAL

JIMMIE

1918

1919

1920

1921

1922

1923

1924

GENERAL

Chiin Au

60.119.450 48 243.695.845 41 221.868.106134 320.833.317 82

389.858.774 18

706.771.735 03 2.346.778.380 34

403.631 151 08

1
1

Haiti

. .

Soroca .

7.165.714 04 63.588.102 49 39.474.962 42 73.832.824 9:

104.262.044 46
1

4.967.389 54 49.429.765 99 45.956,271 99 65.058.294 8

93.577.073 91

153.647.475 52

232.247.656 19

674.218.780 10

189.829.846 70

557.522.993 37

197.742.487 51

619.353.550 64

161.651.370 40

483.817.045 51

154.345.673 22

424.506 215 12

280 398.712 63

771 986.347 85

90.545.099 04

287.972.643 66

209.835.289 97

569.124.494 42

108.704.350 41
1

1
1
1

7.460 980 64 36.600.917 71 51.170.415 27 63.680.232 91

C.-AlbA

112.194.280 69

150.504.235 91
t
1

Tighina

6.5 7.985 87 27.985.042 80 35 459 157 85 53.167.240 65

80.428.241 10

116.608 006 84,

1
1

11

Orhti .

. .

4.560.678 32 33 151.411 10 27.166 662 03 48.860.061 90

Ismail

5.129.709 83 28.491 399 39 122.554.640 35 78.901.675 27

76.193.088 08

80.228 640 47

1
1

109.419.825 93
1

Cahu I

5.304 778 16 19.476.500 74 21.363.214 07 24.355.835 88

Ho tin .

2.207.645 28 30.169.379 78 39.014.660 76 62.024.874 97

44.030.313 71

103.650.514 90

147.090.384 40
1

1
11

82.896.902 06
1
11

122.222.128 76

I
1

Total g-1 103.434.332 21 532.588.365

41 604.028.091 08 792.714.359 21

1.113.614 156 96 1.365.533.275 45 2 223.367.870 69 6 735.280.451 01

www.dacoromanica.ro

dMvUysvEl

Ca
Jouirid alunpaja ap andu.iplulLupy

aollip,se3u1
nP7'-v

an131181.11L4

NM
()ono
mos

09L Foto

mow

1_1

"lanco

'01\1

0361

I..

636V.

B16 6161.

0551 f361 636f

fda

466{

'16

66

066 166f

661

E36{

lag

'16I

0.6i. 130

60,1 i361

916

6 6 0661

MEI

55.000

099 octo

00014 -AV

111.1111111111l

' i

" .".

00000170

MEM=
=Elm

=111111.11111111111MINIIIIIMI

..111
1111111111:::::91:

000 goo

oaC

+moon

moo

EMI it
mms
" MENNE

:..1111.111"139;
MAME

100'000034

00000000
1001M

00000.00i

imoiREN

mum

REIMMI000000M
; 09 001)00 .

'

'1

' ' '0' 11111112111111

Qom oo'

EMMEN

1111111111".".
I,

0! 000 000

0 0 00

BENNER

" "" MEM

mil
1111:060

60:

0000 so,

DW" coo

.
Mai.

W
miiviimmui.

AMEN

.-.e

'-'..
./All
.

AVM

pri
,

1=r7

1111115111111

oaf 000 oao

11111111111W

IIIIIIIIIIIIIIII
MINIIINIIII

rf

WI

immi000

'

461 33bl E361,

immuoo

1m!

I-

-NET

EMI)

a too
f

TV

ulp vgre.resue ad :Hut, ielap i a!imua3aci W-8161 apAtua3aa fZ6l

6161

all

log Mow

'NT

-Nor

11111MW 41111111111r11111111=1111

;aVAI

-grevib
tK'

www.dacoromanica.ro

INTIONIIIIIINIFf
i

/-

iC'61

CONOMICA.

469

Pentru a cunoate cum se repartizeaza provenienta veniturilor i destinatiunea cheltuelilor, pe tot timpul dela 1 Decemvrie 1918 pand la 31 Decemvrie 1924, vom cerceta. Irt detaliu functiunile diferitelor bugete, cari compun
exercitiul financiar general al Basarabiei, pe primii apte ani dela Unire.
No.

cor.

INSTITCTIUNILE

VENITURILE

StatulTotal bugetar

StatulGperatiuni de Trezorerie

Zemstvele judefene .

Camerile de Comert

Comitetele Scolare

Casa de Depuneri, Consemnatiuni 9

Economie

Total

CHELTUELILE

Lei

3408.447.106 17

3.167.962.188 05

77

1.549.605.739 02

1.570.686.937 78

i,

463.813.748 70

443829.205 92

11.625.848 27

10.684.552 85

14 088.213 56

10.846.427 58

1.568.800.054 17

1.531.271.138 83

Lei

7.921.380.710 89

6.735.280.451 01

Examinand tabloul de mai sus, constaram un excedent ' general, pe limp

de apte ani, in suma de lei 286.100.250,88.
Excedentul acesta insd este numai aparent, intrucat in realitate toate exercitiile bugetare a finantelor din Basarabia sunt deficitare..
Inteadevar, trebue s tinem socoteald ca, in tabloul sus aratat, la punctul No. 2, in ooperatiunile de trezorerie" se coprind i sumele primite de Administratiunile Financiare din Basarabia dela Banca Nationala a Romaniei, dela
Tezaurul Central din Bucureti i dela Administratiunile Financiare din restul
Lath, surne cari, in cei apte ani, ating cifra de lei un miliard dourt sute de
rn ilioane.

Diagrama alaturata la aceasta lucrare, in anex.. No. 10, oglindcte mersul

operatiunilor Statului pentru veniturile i cheltuelile sale din Basarabia, cari,
prin Legea de unificare a contributiunilor directe, au luat o infMiare de tendinta spre normal.
Aceastd constatare ne dovedete Inca odata de ce forta economica este
capabila provincia noastrA, care a tiut sa infranga actiunea dezastruoas a secelei ce-a bantuit-o ani dearandul, far s mai socotim acele multiple circumstante nefavorabile de ordin politic, economic i social, cari ii tin in loc avanturile spre mai bine.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

470

CONCLUZIUNI ASUPRA VIITORULUI ECONOMIC AL BASARABIEL

Cand am inceput lucrarea noastra cu istoricul faptelor economice, petrecute pe
meleagurile basarabene cu aproape cloud mii de ani inainte de Christos, am avut
In vedere cl, la sfarlitul ei, vom fi nevoiti s tragem i concluziuni prevestitoare de ceeace poate fi in viitor.
Cad, dacd razele luminoase ale trecutului cad pe luciul oglinzii prezentului, ele reflecteazd in ochiul cercetAtorului toate invatAturile, toate expetientele
i mai cu seama toate acele fericite inspiratiuni cari duc pe orn la progres i
civilizatiune.

Drumul pe care Basarabia i-1 croete pentru viitor este bine pietruit i
duce drept cdtre indeplinirea idealurilor sale economice.
Productiunea, aceastd prima fazd a procesului economic a provinciei noastre,
merge cu pai fermi, nu numai pentru readucerea ei la ceeace a fost, dar i la
promovarea tuturor ramurilor de activitate, menite sa-i asigure o bund stare economick garantie ineluctabild a unei bune stall sociale.
Majorarea progresivd i grAbitA a creditelor, acordate aci in ultimul timp,
este simptomul eclatant cd o erd noud de activitate se deschide, cad, precum

acolo unde se muncete mult se cer mereu credite tot mai mari, tot aa i
acestea se scurg singure catre centrele unde munca productivd std la baza acorddrii lor.
Circulatiunea i distribufiunea produselor basarabene am vazut c formeazd
problema cea mai grea a vietei ei economice.
Dar, deslegarea acestei probleme se va realizA intr'un viitor apropiat, intrucAt ant constatat, la capitolul CAilor de Comunicatie" CAVA muncd i Cate

sacrificii se depun pentru a se repard lipsurile

lsate de vitregia unei stApAniri strAine.

Prutul i Nistrul, ape navigabile, cari leagd Nordul, Vestul i Estul Basarabiei cu Sudul ei pand la Dundre i Marea-Neagrd, legAturile de cale feratd
fdcute cu Vechiul Regat i Bucovina prin nor malizarea liniilor vechi, nouile linii
ferate, nouile tuneluri, nouile drumuri i osele, in proect i in constructiune,

cari vor strAbate Basarabia longitudinal i transversal, toate acestea sunt garantii fidele cd actuala congestiune a produselor ei va incetd, prin scurgerea lor
uoarA i rapidd cdtre centrele de consumatiune externe dela Nord, dela Suct
i sd sperdm cd i dela Est.
lath' cum vechile drumuri primitive ale Fenicienilor, Grecilor, Genovezilor
i Venetienilor, vor fi transformate in curdnd in adevarate pompe aspiratoare
respingdtoare a avutiilor nemAsurate de care este capabild provincia noastra.
Optimismul nostru asupra viitorului economic al Basarabiei se bazeazd
numai pe realitati netAgdduite.
Intradevar, cum am puteA noi oare sd avem altd pArere despre viitorul
acestei provincii, care timp de una sutd ase ani a stat sub jug strain, care a
www.dacoromanica.ro

ECONOMICA

471

tiut s infrunte lipsurile rasboiului 1 chinurile revolutiei, care in mod perma-

nent este amenintata de Duhul Rau dela Rsarit, care ani dearandul a fost
bantuit de o seceta nprasnica 1 care, totu, dupa 7 ani de muncd i de
ordine, apare mandra i biruitoare de griji i de nevoi, flini capabild ca, in cel
mai lipsit an din vieata ei, s realizeze cea mai frumoasa Expozitie din Tara,
dela rsboi incoace ?
Dar, dna viitorul economic al Basarabiei se bazeaza lye imensele ei bogatii
naturale, pe extraordinara ei fertilitate a solului i pe excelenta ei conditiune
geografica, stralucirea acestui viitor mai are o temelie: ea este poporul basa-

rabean, este sufletul moldovenesc, rupt din suflet romnesc, este Ateanul muncitor, cinstit i bland.
lar, in ce privete pe acei putini, cari, punnd mina cozoroc de-asupra ochilor, privese cu jind spre RAsfirit, aceia vor sfftql prin a zice :
UBI BENE, 1BI PATRIA".
CONSTANTIN I. LUNGU
i

www.dacoromanica.ro

T. AL. STIRBU.

BIBLIOGRAFIE
I. Istoria Basarabiei din timpurile cele mai vechi de Alexe Nacco.
Nicolae lorga.
2. Comertul Romanesc pand la 1700
Dr. I. N. Angelescu.
3. Istoria Comertului Universal .. ..
Dr. I. N. Angelescu.
4. Istoria Comertului Romftnesc
Nicolae lorga.
5. Chilia i Cetatea-Alba
Zamfir Arbore.
6. Basarabia in secolul XIX-lea .
Dr. 1. Nistor.
.
7. Istoria Basarabiei .
WI. Cywinski.
8. Desvoltarea operatiunilor bancare in Basarabia .
.

11

---*-4.

ERATA
1. La pag. No. 395 la subtitlu, a se citi Comunicatie"
in loc de "C'omunicafe".

No. 400 rndul al 11-lea, a se citi "Coed"

in loc de Ceing".

2.
3.

4.

"

No. 400 rndul al 27-lea, a se citi Messembria"

in loc de Messemoria".
No. 415 rndul al 39-lea, a se citi .mai"
In loc de mal".

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII
Pag.

. .
1. Valea Ichelului . .
2. Valea Rautului In chei . .
3. Gura Rautului
. .
.
4. Lunca Prutului .
5. Valea Nistrului la Criuleni
6. Un sat razeesc din Basarabia
.
.
.
7. In Delta Dunrii
8. 0 fantana din regiunea Co.

drului .

Pag.

6
8
12
14

9. Un podet din regiunea Codrului

10. 0 Troita in judetul Balti

11. Valea Rautului

12. In preajma Sorocii . .
.
13. Din judetul Soroca
14. Intre Tighina 1 manastirea
Noul-Neamt .
.
.
15. Nistru de langa Tighina
.

33
36
38
39
41

43
45

16. 0 casa tardneasca din mahalaua Chiinaului Sf. Vineri

49

17. 0 cask veche In stil moldovenesc

50

18. 0 casa in stil moldovenesc

din oraul vechi (Chiinau)
19. Spre Criuleni
.
.
20. 0 mahala a Chiinaului
21. Valea Culei
.
. . .
22. In judetul Orhei
. .
.
23. La gura Ichelului
24. Cladirea Primariei vechi pe
str. Alexandru-cel-Bun din
.

Chiinau

25. Spre Chiinau

.
.

.
.

52
53
54
62
63
76
78
80

27. Liceul No. 3, In care s'a votat Unirea Basarabiei cu

Romania .

81

83
85

Mazarachi pe la anii 1870

.

86

31. Isvorul Sf. Joan cel nou (Cetatea-Alba) .

.
. .

32. 0 strada din Tighina

33 Portul Ismail
.
34. 0 strada din Balti .
35. Soroca
.
.
.

. .

.
.
.

36. Biserica Sf.Nicolae din Chilia-Notia

37. Portul Reni
.
.
38. In regiunea Codrului .
39. Impratul Traian . .
. .
. .
40. Alexandru-cel-Bun .
41. Stefan-cel-Mare
42. Mihai Viteazul
43. Vasile Lupu
44. Cetatea Hotin
. . .
45. Dimitrie Cantemir . . . .
46. Regele Carol I .
.
.
47. Regina Maria i Regele Ferdinand
. .
.
.
.
-

51

26. Strada Gavriil BanulescuBodoni

29. Catedrala oraplui

.
30. Cimelele de sub biserica
1880

19
21
31

28. Strada Alexandru- cel- Bun

din Chiinau . .
. . .

88
90
91

94
95
98
99
103
107
117
120
127
130
133
134
150
152

. .
. 178
48. Suta de movile
49. Vedere general asupra ce-

rata de pmant de langd

.
. .
cat. Gorodca
50. Valul i antul cetatii de
. .
langa cat. Gorodca .
51. Planul Cetatii Albe . . .
52. Cetatea de piatra (a doua)
.

181

182
185

Cetatea- Alba
.
187
53. Citadela cetatii Tighina . . 191
54. Santul cetatii Tighina . . 193
55. Vedere generala asupra cetatii Soroca
194

www.dacoromanica.ro

II
Pag.

Pag.

85. Cavalerul Constantin Sta-

195
56. Cetatea Soroca
.
57. Cetatea Hotin
196
58. Cetatea Hotin ; vedere generald .
198

mati

din cetatea Ismail, transformat dintr'o geamie

202
62. Biserica Mazarachii din Chi-

lima

63. Poarta la intrare In biserica

lui Rdcanu

204

rica sf. Ilie din Chisindu

205
.

irlau

Mazarachi

315

Ingd biserica Sf. Ilie

. 317
94. Ieromonahul Inochentie . 332
95. Biserica catolicd din Chi-

209
211

214
219
220
222

indu

96. Biserica luterand din Chiindu

334
335

97. Biserica armeneascd din

Chiindu

a veacului al XIX-lea .

235
74. Mndstirea Condrita . . . 238
75. Mndstirea Caldrduca . . 243
76. Mndstirea Dobrup . . 246
77. Mdndstirea Suruceni . .
249

78. 0 tabl lancasteriand din

a nul 1822 .
.
257
79. Crestomatia moldoveneascd

a lui lacob Hancu

259
80. Manualul de limba romnd
a lui I. Doncev .
265
81. Revista Cuvnt moldove-.
.

nesc"
.
.
.
269
82. Alexandru Russo . . . . 273
83. Bogdan Petriceicu Hasdeu . 275
84. Alexanclru Hajdeu . . . . 282

98. In Bugeac
99. In judetul L'apuna .
100. In judetul Orhei
101. In vremea secerkului
102. La fantand . . .
103. Culesul viei

72. Inchisoarea din Chiindu . 230

73. Un boer moldovean din Basarabia din primele decenii

93. Un monument funerar de

227

308

91. Casa Eparhiald

.
312
92. Mahalaua din jurul b:sericii

64. 0 piatr mormantald Bise65. Poarta mandstirii Rugi (jud.

. .
Soroca) .
66. Mndstirea Cdpriana
.
67. Mdndstirea Noul-Neamt
. .
98. Mndstirea Hdrjauca
69. Manastirea Saharna .
.
.
70. Mandstirea Japca .
71. Primaria municipiului Chi-

285
292

scu-Bodoni
.
307
90. Arhiepiscopul Dimitrie Su-.

203

bisericii Mazaracki
297
88. Mitropolitul Gavriil BAnulescu-Bodoni
304
89. Reedinta arhiepiscopului
ridicat de Gavriil Wanule-

87. Poarta de intrare in curtea

59. Santul cetti Chilia . .

200
201
60. Cetatea Ismail
61. Biserica Inltrii Sf. Cruci

indu

86. Preotul Al. Mateevici

104. Pentru iernatul vitelor

.
.

105. 0 moard de apd pe Cogdlnic

. .

106. Pe Dundre
. .
107. Expozitia generald din Chiindu, 1925. Portalul prin.
cipal
108. Expozitia generald din Chiindu, 1925. Pavilionul Regiei Monopolurilor Statului
109. Expozitia generald din Chiindu, 1925. Pavilionul In_
dustrial . . . .
. .

www.dacoromanica.ro

337
340
342
346
355
356

364
371

401

407

416
417
427

TABLA DE MATERIE
Pag._
PREFATA

Jil

I. GEOGRAFIA MICA A BASARABIEI de Gh. M. Ra$cu

1. Suprafata, forma, aezarea i hotarele
2. SchitA morfologicd
3.
4.
5.
6.

agro-geologicA
orograficA
climatologicA

hidrografica

1- 16
1

2
4
6
8
11

11. BASARABIA PITOREASCA de N. Dundreanu

17-

1. Gura Prutului. Reni

2. Cetatea -Ismailul -Chi lia

42
17

20
25

3. Chilia-Nou VAlcovul
4. BucovAt, Vorniceni, Nisporeni, Nemteni, Valea Prutului
5. ChIInAu, Vasile Lupu, BA Iti, F1ore0, Soroca, CosAuti
6. Tighina - NidnAstirea Chitcani
7. Bulboaca
8. Cetatea

31

35
42
43
45
46

9. Borisovca - Chitcani- MAnAstirea

III. POPULATIA de L. T. Boga
1. Nordul Basarabiei
n
2. Sudul
3. Statistica

49-

IV. ORASELE de $7. Ciobanu

76-100

1. ChiinAul

75

52

63
67

78
85
87
89
90
92
93

2. Orheiul
3. Cetatea-AlbA
4. Tighina
5. Ismailul
6. Hotinul
7. BA Iti

8. Soroca
9. Cahulul i Bolgradul
10. Chilia-Noua,
11. Reni

12, Leova

96
97
99
100

www.dacoromanica.ro

IV

Pag
V. ISTORIA de I. Zaborovschi
1. Conspect geografic
istoric
2.
s
3. Creiarea Moldovei

101

101

102
104
114
140

4. Basarabia ca parte intregitoare din Tara Moldovei

5.
n
anexata imperiului rus. Unirea cu RomAnia
VI. ANEXAREA BASARABIEI de Paul Gore
VII. MONUMENTELE ISTORICE de

t. Ciobanu .

. . .

......

VIII. MANASTIRILE de $t. Gr. Berechet

I. MatastIrea VArzreti
2.
3.
4.

CApriana

Noului Neamt

Flatten

5. Manastirile Dobrup 1 Harbovatul

6. Mfindstirea Harjauca
7.
n
Saharna
8.

Japca

-153

154-176
.

177-206

207-224
210
211
214
217
218
219
220
221

IX. LEGISLATIA de C. Georgescu-Vrancea

225-233

X. BASARABIA PRIVITA DE STRAIN! de loan I. Macovei

234-251

Xl. CULTURA

I *COALA de Livia Marian

252-271

XII. FIGURI CULTURALE de Ion Negrescu

1. Teodor Vfirnav
2. loan Sirbu
3. Alexandru P. Hajdeu
4. Cavalerul Constantin Stamati
5. Alexandru Donici
6. Al. Mateevici

272 -295

XIII. CULTELE de Nicolae M. Enea

I. Zeii i credinteIe religioase a popoarelor vechi din Basarabia
2. RAspfindirea cretnismului in Basarabia

296-339

3. Biserica basarabeana sub stapanirea ruseascA

4. Sectele in Basarabia
5. Catolicii
6. Luteranil
7. Armenii-Gregorieni
8. Evreii
XIV. AGRICULTURA de H. Celebidachi
1. Schita. istorica

2. Proprietatea fonciera
3. Regiunile agricole

4. Agricultura propriu zisa

5. Viticultura
6. Horticultura . . .
7. Zootehnia

www.dacoromanica.ro

277
279
281
284

288
291

297
299
303
324
334
335
336
338

340-374
340
347
354
357
363
366
368

Pag.
373-394

XV. COOPERATI A IN BASARABIA de Vasite Glzenzal

I. Istoricul cooperatiei .......

XVI. BASARABIA ECONOMICA de Const. I. Lunga si 7'. Al.

1. Trecutul economic al Basarabiei ........

375
377
378

2. Numdrul 1 extinderea cooperativelor de credit

3. Activitatea i mijloacele
4. Cooperativele de aprovizionare si vdnzare in comun
5. Desvoltarea, activitatea i mijloacele cooperativelor de consum .
. . . .
.
6. Cooperative oentru exploatdri agricole . .
7. Cooperatia Basarabeand dela unificare incoace
8. Cooperativele de consum
9.
agricole
tirbu
.

381
.

...

2. Comertul si industrla in Basarabia dela Unire incoace

3. Activitatea industriald
4. Industria minierd
5. Munca in Basarabia. Conflictele colective de muncd. Oficiile de plasare
.
6. Lucrtorii strAini i imigratiuni/e. Organizarea meseriilor
7. Scolile de ucenici i ucenice
8. Repausul duminical si Camerele de muned
9. Cdfle de comunicatie
10. Creditul
11. Casele de economii
12. Activitatea Uncilor romnesti dupa Unire
13. Societtile de asigurare
14. Impozitele
15. Bibliografie

384
387
388
390
33'2

399 472
395
413
416
426
433
435
438
440
490
448
454
459
466
466
472

I 11
III V

ILUSTRATII

TABLA DE MATERIE

www.dacoromanica.ro