Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N. IORGA
VALENII-DE-MUNTE
LECTIA I-a.
rasar din cercetarea unor oarecare parg din istoria lumil, din
istoria deosebitelor popoare care au avut un rost pe lume.
Astfel, cind v'ar zice cineva ca dreptatea biruiete In conflictele dintre State, dintre popoare, hg zimbi ironic, cum zImbeqte
ironic toata lumea, i cu toate acestea n'ag avea dreptate sa ernbit,I: In aparent& biruiete une or nedreptatea, dar de fapt totdeauna dreptatea ramIne. 4i de ce ? Fiindca dreptatea e alc&tuit&
1
din sIrguinta unui popor. din sta,ruinta lul Indaratnica, din dorinta lul de a cunoaste, din Infrinarea pornirilor rele, din Infratirea pentru un stop Tuna lt a tuturor celor cari fac parte dintr'o
natiune. Si ce alts dreptate si. maT innalta dreptate poate sa
aiba un popor decit aceasta ? Si aceasta Invinge. Si, din potriva,
orIdta glorie ar fi in traditia unuT Stat ginditi-va la ace! cari
astazi nu maT pot fugi decit in bratele molimeT sad in ale unuT
orlcit de Intinse teritoriile
armistitiu mal rusinos decit dinsa
pe care le-ar cuprinde, orlcit de mare ar fi numarul locuitorilor
dintr'insul, si, nu numaT atit, dar, orlcit de perfectionat ar fi arpe care le pot!
mamentul, orlcit de desavirsite ar fi planurile
cumpara, biruinta o veT dstiga nurnaT prin tine Insutl, cu fortele tale propril, morale.
Norocul nu exists, norocul e un termin pe care lipsa noastra
de intelegere deplina If aplica, lucrurilor : cerceteaza maT de
aproape si gasestI hnediat dreptatea. Si ea nu e o dreptate pen-
multa minte decit generalil turd: acestea slut lucrurl individuals, pe care nici cunoagterea personal& a omuluT nu to ajuta
s& in pot.T judeca, fiindca, adesea unul, care p&rea in imprejurarl
obiqnuite un panic cetat,ean, incapabil de a Intocmi un stralucit
acesta, i Inc& ar fi de ajuns ca sa se vad& Inca unul din foloasele pe care be poate aduce studiul istoriei : familiarisarea
dintre aceia ce au crescut sj traiesc Inca in traditiile marii diplomatiT europene, care pe la 1850 lega sj deslega toate. Aceastd
chestiune, cu protocoalele, tratatele, conventiile el, cu cerceterea
imprejurarilor in care s'a intemeiat comisiunea dunareana, si a
regimuluT special la care s'aa supus gurile DunariT, e interesanta
Imperiul bizantin in toata lunga durata a acestuT Imperiu, ciocnirile luT cu barbariT: cu GotiT, SlaviT, AvariT, Bulgaril, lupta
Intre Bulgarl sj BizantinT pentru stapinirea ConstantinopoluluT
si dominatia asupra PeninsuleT Balcanice, expansiunea turceasca,
ciocnirea Turcilor cu popoarele balcanice, luptele Indelungate
ale for pentru stapInirea linieT Dunaril pan& departe la Buda,
ajungind sa ameninte sj Viena, la 1529 si pe urma la 1683.
Si pe urma, luptele Austriacilor pentru recucerirea UngarieT sj
tendinta for de a se intinde in regiunile noastre, lupte care au
durat pana, la ocupatia BosnieT si HertegovineT In 1878; luptele
Polonilor, jar dupa aceia luptele Rusilor pentru a face din Dunare hotarul for de catre Peninsula Balcanica. In sfirsit, amestecul
intereseler generale europene, cind Dunarea ajunge sa alba va-
tiunea DungriI sail nu? La dreptul vorbind, nu. Anume Imprejurarl ail Rica Ins& ca, In timpul cit aLl dginuit acele Imprejurad, chestia DunariT sg, capete o largime maT mare catre Apus.
Cad ea nu e margenitg totdeauna in aceleaI hotare, ci, avind
ca basg fireasca teritoriul tracic al DungriT, Traci! nu s'ad
intins niclodata In Panonia, in partite unde e acum Budapesta,
1
Povestea cu
IN
fost Ia Birlad. Tot astfel Galata n'ad a face cu Haliciul. Sint lucrurl care
trebuiesc InlAturate cu totul din elementele istonel noastre.
atitea on ad trecut de s'ail asezat pe malul c-llalt al ape' ; Francesil cuceresc puncte asupra Statelor germane si Statele germane
intore navglirea, ocupind puncte pe teritoril socotite pang, atunci
ca francese. Asa 'limit din toate lucrurile acestea reiese ca, In
cutare moment se infiinteaza pe teritoriul acela, putin cam mixt,
o viata proprie : Lotaringia, Burgundia si cite altele represinta
acest termin mediu, care a existat si a trebuit sa existe intro
cele dour, popoare care se luptad. Si pang in zilele noastre
dainuiesc la mijloc Alsacienit, vorbind un dialect german si avind
reminiscence istorice francese! Situatie tragic,.. Si astazi constiinta bietilor oamenT nu 6 cu totul linistita: et doresc Franta
fiindca e gloria trecutulul lor, dar vorbesc intre dinsiT numaT
nemteste, de si se lupta, ell, GermaniT, impotriva sta.pinirii germane.
si aceasta o face sa, nu doreasca de loc confundarea cu Germania, cum ar fi natural sa, doreasca din punctul de vedere al
rase si limbil. Si nu sint numal coloniile olandese care flail in
conflict corespunzator cu cele de pe malurile RinuluT. Si nu Inseamna numal fasa aceasta noun, care se deschide acum, adeca,
apgrarea Dungrii din partea popoarelor riverane Impotriva pre
tentiunil de dominatie a Europe'.
un drum de comert, end s'a fgcut Liga RinuluT, care unia orasele italiene cu Liga Hanseatica, ce, de la Londra, trecea prin
Flandra pang la Hamburg, Lubeck si Brema, cu ramificata pang
la Novgorod. Dar un drum, In sensul In care all fost un drum
terile noastre, n'a fost Rinul nicTodata. Fericirea i nenorocirea
noastra, avantagiile si primejdiile situatiunil noastre vin de acolo
ca aid este un drum. Intfun sons mat precis este un drum Dobrogea, dar In sons general sint un drum terile noastre IntregT.
GInditi-va la toata seria nesffrita de razboaie purtate aid, Incepind cu TraciT i mIntuind cu razboiul din 1877, o nesfirita,
serie de lupte pentru fecunditatea admirabilg a pamintulul acestuia, pentru destoinicia cumpatata 1 harnica a rasei care a locuit aid.
Cind Nordul a vrut sa meargg spre Sud, clnd Apusul a vrut
sa se atingg cu Rgsgritul, aid s'ai'l Intilnit. Cind popoarele si-au
schimbat locuintele, toate ai't trecut pe la noT; popoare pe care
le gasim apoT In locurl depgrtate, ad stat aid anT IntregT de zile:
Insql marele Teodoric, regele Ostrogotilor, Dietrich von Bern"
din Niebelungen-Lied, si-a avut resedinta lul de rege barbar cu
pretentiuni romane pe aid, si putin a lipsit sa nu rgmlie chiar
la not pi cog maT vechi dintre cel vechT as fost In partile acestea,
pgna la Celtl, Vindelici si altiT,pomenitT in izvoarele de la Inceputul erel cretine, dindu-se astfel prilej unuT medic diletant
In istorie, dr. Obedenaru, sa fac o intreagg, teorie celtica, atirmind ca, sintem Celt1 si, ca atare, putem merge la Paris cu si
maT malt drept de a ni pierde baniT Intro fratl.
Dar, dm& luptatorif sint deosebiti, aceT cari sustin pe luptatorT,
aceT cari fac posibila lupta prin hrgnirea lor, prin calauzirea lor,
prin Imbogatirea lor, aceT cari o ajuta supt raportul militar se-
Astfel, utilT prin calitatile noastre pretioase de munca, de credintacine nu se lauda cu supuiT saT romInT ? , de vitejie In
orTce armata Rominil sint ceT d'intaT soldatT, avind innainte de
toate simtul superior politic al masuril i contiintel de dreptul
nostru, noT eram necesarT aid. Am fost creatT ca natiune, prin
imprejurarile politico din aceste OAT, din amestecul de TracT
romanisag i colonit1 roman! Imbogatig apol cu singele Slavilor i altor poporat,iT care au venit in aceste partY, dar i aid
cu masurg, luind atita cit sa, nu se pericliteze caracterul grainluT nostru, al contiintei populare, al culturil propriT , am fost k,i
10
pan& a,stlzi, fiinda, nu putem fi inlocuiVi in nicTun fel de condiOuni prin alVT.
Aceasta constitute originalitatea chestiuniT Durarii fa0, de ches-
LECTIA a II-a.
Dunirea In vechea epee& barbara. Stapinirea trace pe amtndoui malurile. Sarmati qi Bastarni la Dunare.
I.
cum IT arata numele, i, In jos, IapigiT, locuitoriT pintenuluT italian de catre Marea Ionics, erall tot Bid, fiindca, Marea Adriaticl,
12
sa pastram pan& astazt ceva singe dacic, dar numal prin femei,
in mice cas mai sigur decit altul.
Este o legatura intro teoriile istorice dominante intr'un timp
qi Intro indrepthrile practice ale unut popor. Ipotesele istorice se
ales tot ce era maT pur in ceia ce privete rasa, maT onest In
ceia ce privete moravurile i i-a mezat aicl, qa ca putem avea
ajunge sa stapineasca lumea Intreaga, ea trimete fortele sale nationale In atitea locuri, incit nu-I ramine un prisos neocupat ca
sari poata stramuta dintr'o parte intr'alta. Ss fi stramutat terani?
Teranul nu se muta din ordin, qi de aceia i ideia parasiril Daciel
de Roman!, de toti locuitorit roman!, e o parere cu totul neintemeiata. Pofteasca sa 1ncerce acum cineva azi, i o sa vada la
ce capat se poate ajunge ! Avem doar exemple In timpul nostru:
astfel In Basarabia un ucaz oferia teritoril ieftine, pamint de
13
nati toate acestea impreuna, ci yeti vedea ca este o unitate desavirsita, la toate popoarele din acest unghid de lume, din fundul
Carpatilor pana la ceT treT coltI de masea cu cari se mintuie
Peninsula PeloponesuluT, Mor6a.
14
Acum, Traci' acetia se presinta In istorie supt nume deosebite. E gi una din causele nepopularitatif istoriel : schimbarile
de infatiare, care ascund Insa un fond neschimbat. Istoricil
vechT, greci gi latinT, dail o multime de nume 1nelatoare, care
trebuie localisate, dupa triburl. Ginditi-va numal la numele triburilor albanese: cite clanurT albanese nu sint! i trebuie sa
fiT foarte bun cunoscator ca sa til ce se ascunde supt toate
aceste nume de astazT : Toscul, Ghegul, ortodoxul, catolicul, musulmanul ? Aa era i cu, Traci!. ET formal un singur popor, in care
15
ca aceia. Dar, chiar &A, s'ar ii tras Intre barbarT liniT de graMora n'ar ti respectat strasnic ho-
tarul: data ar fi trecut oaia de alt& parte on ar fi zburat pasarea vInat& pe alt tarim, nu s'ar li grgbit nimenT s& se indrepte la cel d'intaiu post \ amal ca sa faca o plingere. Ceia
ce slnt Statele In timpurile noastre, erall atunci vaile : locuinta
popoarelor, miscarea popoarelor, cultura popoarelor, organisarea
politic& a popoarelor se fdcea tot pe v&I, nefiind alt drum decit
acesta. Linia de deal, necesar& si pentru aparare, form& de la
sine hotarul. Toata viata noastr& veche e orinduita pe val, Voevozif nostri de odinioartt fiind domni al vailor,
de aceia se
zice: Cara MoldoveT pe valea riulul Moldova, Tara Romlneasca
find la Inceput Domnia de pe valea rIulul Arges. Traci' se poate
zice c& stApIniaU, pe triburi, toate vaile din regiunea carpatica
si din regiunea balcanicl, lasind congenerilor lor, IliriT, pe ale
PinduluT.
Cum se vede, IliriT erad mult maT putinT. Si anume pentru ca,
scosT de Latin' de pe malul italic al AdriaticeI, desnationalisag
de dinsiT, urmarig ca piratT, de aceiasT dusmanT, in insule si in
Dalmatia, unde au fost distruse regatele barbare ale unet Teuta
si unul Gentius, fnlocuiti pe suvita de pgmInt de ling& mal prin
colon' roman', cari au creat centre infloritoare, ca Salona Imp;
ratuluT Diocletian, eT au fost Inchisl In saracia ci. Intunerecul
munteluT lor, unde si azi li traiesc saracT si IntunecatT urmasil.
Si muntele aid nu samana cu CarpatiT, cari ni Infatiseaza, orlcit patrundem InteinsiT, rturT largi si luncT racoritoare, padurT,
poiene ; acolo vine muntele de-odata ca un parete de ardesie
16
cind era maT bine sa traiestI supt un Pasa decit supt dominaVunea fanariota, care ne sugea, pentru ca si pe dinsa sa o suga, alVi.
Din constatarea aceasta s'a ivit la anume persoane, Insufleite Mt, Indoiala de bune interrp, la unele persoane culte, deprinse chiar cu cercetarl stiintifice de precisiune, parerea ca,
avem dreptul si datoria sa luam tot malul drept al DunariT. Se
uita Insa, afar/ de faptul ca vointa n'ajunge 61 timp lipseste
vointa sad zdrobirea altuia, ca nu se poste reface la 1912 si-.
tu4unea de pe vremea G4lor cari erad si pe un mal si pe cellalt In zilele luT Alexandra -cel -Mare cind acesta ne-a onorat, prin
parOle Ialomi0I, cu visits luT.
nicl de conclusiile pe care al OT, mai marl decit noT, le-ar putea
trage Impotriva noastra. Dar pe vremea Getilor linia DunS,riT pe
atund nu oferia deosebirile, care apar maT tirzitl, Intre un mal
drept, care schimba cu totul si supt toate rapoartele Imprejurarile dunarene, linia aceasta de cetag dominatoare nu aparuse
Inca, si, In felul de razboid pe care-1 facead GetiT pe vremea aceia,
17
jucaa absolut nicTun. rot. Rgzboiul atunct consistas. In navala vijelloasg a celqr maT multi asupra color maT putini, fn vremea
clod acestia nu tiaa ce so pregatia, i luarea pentru jaf a
unnT anume teritoriu.
cInd, I loco] Gefilor, au venit in parfile acestea, ca seminfie
stapiiiitoare, ca nafiune juclnd rolul de capetenie fafa de cellaffT,
_Davit, situatia la Dunare se schimbg intru citva, Getul e Innainte
de ttiate dungrean, Dacul Innainte de toate Ardelean, am zice:
Motean. Prin urrnare, pe cind Gefil represintaa dominafia acelul
element tracic, maT domol, care se gasete ling& earl, Dacul re-
presinta trecerea supremafieT la alta parte din vasta lume tralea, a ceia care se adapostete, Invierunata, Indgratnica, autentica,
In vaile munfilor.
18
Putem afirma a Sarmatil nu eran o natiune, ci o confederatio de deosebite semintii, cum an fost mat tarzin si HuniT,
,Sarmatil" erail semintia dominants, fara indoiala in legatura
trebuie sa admitem a 1-an ocupat din vremile tole mat departate. Prin urmare, data, In Ardeal, constatam a cea mat mare
parte din numele de localitAtT grit slave, apoT ca aceste nume
slave nu sint venite de la cuvinte care s& aib& un Inteles In
limbs, de toate zilele, cum e casul cu alto nume ', se poate pre-
un sat care s'ar chema Grozavesti, aceasta n'ar lnsemna cA Sim ii art vent
acolo si ail numit satul, pentru cA grozaA " a pAtruns In limba noastrA $i noI
am putut foarte bine sit dim Insine numirea cu un cuvint adoptat de noI.
19
niclo forma, pana la dinsa, ci ail dat poate o parte din poporul
agatirs, cautatorul de our prin muntil ArdealuluT. Prin aceasta,
oricit de numerosi ar fi fost si orTeft de puternid prin confederatio, Sarmatii nu ajung sa fie un popor de istorie universall,
cad, pentru ca un popor sa joace un astfel de rol, nu trebuie
sa stea ascuns
un colt de munte, ci trebuie sa stapfneasca
un rill si prin acest rlu sa, ajunga la o Mare, precum Tracil
ajung si la Marea de Apus, prin IliriT desnationalisatl ca limb&
si la Marea de Rasarit, care era Marea Neagra, prin Dunare, $i
ajung si la Marea Sudica, Egee, prin ultimele for ramurT, atit
cele din Tracia. tit si cele care patrundeaft In Mort,a, In Pe lopones.
I.V.
Bugeacul, si se fixeaza si prin insule, care aveaA atuncl alt caracter decit astazT. Cad, cind spunem aceasta, nu trebuie sa ni
Inchipuim insulele asa cum slut acum: nu eraii insule marunte,
ci vaste teritoriT cuprinse Intre gurile DunariT.
pe continuitatea aceluias1 element national pan& in fundul Carpatilor, elementul barbar al Tracilor si, In sfirsit, venind din
acele regiuni care alcatuiesc astazi teritoriile polone, semintda
germana a Bastarnilor care incearca s joace un rol aid, la Dunare.
LECTIA a ITT a.
21
re&ian. Si, dupa aceia, fireste, se. insira tale doua campanit ale
luT Traian impotriva Dacilon la 101, trecerea ostilor pe malul
aeesta sting at Dunarit intaid in partile Banatului, ca lupta dd
la Tapae, cu supunerea lul Decebal, cind trupele romane se apropiad do capitala luT, Sarmisegetuza, pe urma, cind Decebal capa'tind un prielnio orutator tratat de pace, inteteste din nod pe
Romani asupra Int, Traian plin do o fireasca sets de rasbunare,
pleaca in 105 din non Impotriva luT, apucind de asta data pe
alt drum, trecind pe valea Oltulul in Ardeal: el asediaza Sarmisegetuza, o eucereste, iar Decebal fuge si e omorit in adapostu-I.
Pentru noT chestia se infatiseaza Ins& si altfel. Chiar in lee-
general; unut conducator de Stat, unuT personagid cu rolul aotiv, poruncitor In istoria universala, schimbarile tale mart. Daca
o uriasa si extraordinara personalitate, de sigur fara parecho in
dest oltarea lumii, ca Napoleon I-in a mers, in cea maT mare parte
din activitatea sa pe drumul tuturora, a fost silit sa mearga pe
drumul tuturora, eacl altfel n'ar fi ispravit nimic, ne putem Inchipui cit de mica parte trebuie sa se faca la altil arnbitiunil
personale si altor sentiments de care poate fi stapinit indivi
dual un suflet omeneso: sentimente de rasbunare, de trufie, in
producerea acelor lucrurl marl care alcatuiesc tstoria, universala,
22
putul secolulul al II-lea sintem dupa, falimentul politiceT de continua expansiune in centrul Europel, dupa Infringerea luT Varus,
dupa, constatarea imposibilit tiT de a se suprima lumea barbara.
$i acest lucru e de cea mat mare insemnatate: dad, innainte
aceia care nu pro voca Inca, dar nici cu aceia care provocase.
Se formaa in vremea aceasta doua puternice fronturl noun germane, si anume unui In muntiI Boemiel, cellalt la Rasarit, In
23
Egee. Unde shit oare Traci!, cari .ni-ad dat noun, si, vecinilor
nostri singe si gindurl ? Azi nu traieste, cu caracter national
propriu, niclun Dac, niclun Get, niclun Trac. El all fost desna-
decolon"
24
Iata cum s'a facut aceasta: Intaid ad fost maT multi deolt,
s'ad infatisat de-odata in numar covirsitor de mare, revarsindu-se din Galitia si, at doilea, eT samanau cu nol in ceia ce
noT,
In Banat pe top colonistiT pe cari-I trimit Unguril, pe cind Romini! de la Rodna, de exemplu, n'ari desnationalisat pe lucratorul de mine de acolo. Prin urmare, ar trebui pentru aesnationalisare un numar maT mare si ocupatiune asananatoare.
Putead s faca, desnationalisarea colonistiT, oamenT din toata
lumea, cari n'avead eT intro dinsiT nicTo coesiune, de niclo nature,
25
Galia. A venit anume un timp cind teranil din Italia n'az'i mal
avut do be sta acold, on li-a mai lost plabuta gederea acasii.
Oragele se inmultiserh, ele so hraniatt in cea maT mare parte
cu pretisii venite din alte part!: en cit curgea remea, eu ittlt
Italia cle'N enia o tar& de lu\, cithpiile so urnplead de vile, cu
gradini i parcurl, cum e la hot in unele part!. Si apOI lucrul
sclavilor pe proprietatea mare inlocuia din ce In ce mat mutt
lucrul oamenilor liberI pe micul ogor. Deci, Viata teranuluT In
Italia incepind it fie i inutila altora si luT nesuferita, el, care
era foarte conservativ, care avea nevoie de spatiu gi de aier, a
irecut, Pe do o parte, in Galia, pe de alt& parte, In Peninsula
26
ouoarea scrisuluT. Ba chiar si astazi, in timpurl deosebit de harnice la scris, se intimpla ca lucrurT foarte importante sa, nu
treats in scris, ba chiar toate transformarile adinci dintr'o societate.
DecT numal pe urma pecetluirea oficiala a venit asunra unel
staff de lucrurT de mult timp Inca existente. Vor veni ImparatiT
Iata de ce: Cea maT mare parte din Traci eras supt domi-
27
$i maT era un motiv: se cautase un drum catre inima GermanieT pe la Rin i se ajunsese In Padurea Teutoburgica; nu
era natural atunci sa, se incerce un drum catre inima Germa-
28
Aceasta este, prin urmare, explica0a care trebuie data Imprejurarilor care se savir4esc la Dunare, prefacind-o in rill roman,
curgind intro cetaV romane i purtind corabil romane.
Peste putin aceasta linite romanA, acest echilibru roman,
era') sa fte deranjate de un noti flux barbar.
LECTIA a N -a.
Dm& am face o legAturh, am trage un paralelism Intro Imprejurarile din Occidental Europel si cele din Oriental 0T, am
putea asamana forma de stapinire liberg, neturburata de Ro
manT, a Tracilor din paxtile dunarene cu forma de stapinire liherA, netarbultta de vre-un dusman, a1 Celtilor Iii p&rtile care
sail chemat mfl taMt Franta. Am putea asamana timpul cind
30
i transforms Intreaga viat.a', a Galiet romanisate In viata cu caracter politic germanic, intemeind un Stat nod.
Daca pAralelismul este desavirit, este i o deosebire: anume
aceia ca in regiunile apusene Franc', venind In Galia, s'ad ae-
Francil
zic cel putin", tiind ca ad fost mult mat numero1
declt FranciT, FranciT hind o Ingramadire de barbarY de la gura
31
Marbod nu se poate l tmuri. Frontul ataculuT germanic se schimbase, treclnd de la Apus maT la Rasarit, de la Rin In Germania
de mijloc, In Padurea Teutoburgica; dupa aceasta el a aping In
J0
oficiala a acestel provincil si intro parasirea oficiala, a uneT provineiT din Imperiul roman de Apus. A fost un timp cind Britania
fost parasita de Roman!, ba cbiar un timp cind, fara ca izvoarele
sa o spuie explicit, si Galia, afara de mica provincie uncle era Syagrins, pe la SOi$SODS, a fost cu tot parasita in minile Francilor. ET
33
inceta ?
Pe ling& aceasta maT este un lucru: Provincialil acetia aveaa
eT interes sa, se duel el cu trupele, cu functiona,riT, sail nu? Aceasta
34
tragere de inimg In Ungaria e do uimit. Nu e tine stie ce provincie cu biete orase injghebate in pripg, ci a fost timp de citeva
deceniT o foarte insemnata viata oraseneasca. E si explicabil,
cind se exploateazg mine de aur, cind se scot bogatiT marl dintr'o zi intr'alta ; nu e de miraro sg, rasarg ea din parnint teatre, bgl, locuinte bogate: sa, ne gindim la orasele din California,
care all Inceput prin a fi cIteva maghernite de lemn si dupa,
trecere dEt zece anT se gasia cineva innaintea until mare oras
avInd tot ceia ce trebuie pentru confortul material si moral,
pentru nevoile religioase si culturale ale timpulul. Cum oare s'a
trecut de-odata de la viata curata oraseneasca, la viata umilg
de sat? Oare ajunge trecerea provincialilor pe malul cellalt al
Dunarii, masura lul Aurelian, ca sg explice aceastg barbarisare,
aceastg desfiintare a culturiT urbane In regiunile noastre, culturg
urban& care s'a mutat intro masura maT mica, pe malul cellalt
at DungriT ? Orasele de pe malul drept al Dunaril trgiesc pang.
In zilele noastre fara Intrerupere: Vidinul, Nicopolea, Silistra dureazg, din vremea lut Traian pang In vremea noastrg, pe cind la
35
asupra oamenilor !
pArut ?
de exploatare, In legatura en anume interese militare said politice said, supt raportul economic, In legatura cu anumite productiuni extraordinare, menite curind sa fie epuisate, ale t eriT.
Orasele care se intemeiaza pentru exploatari de aur, In California, in Sudul AfriceT, In Dacia, orasele acestea nu pot s& aiba
zile lungi; rOsar odata, ca din pdmint si, dupa ce productiunea
scade, dupa ce aurul se gaseste aiurea In cantitate mai mare sail
dup& ce nu mai exista siguranta exploatatiei, se sfArIma de la
sine. orasele determinate de capriciu pier cu cal care le-a voit.
Sa ne amintim de acele erase din California sail si de acel curios
orOsel Richelieu, croit de marele cardinal, care se n&scuse acolo,
pentru 50.000 de oarnenl, si In care traiesc azi doar vre-o 2.000 de
saract Cardinalul a avut ambitia sa fac& din orasul sail natal cova
strasnic si a intrebuintat toate mijloacele StatuluT ca s& croiasca
strade marl, pieta Intinse, sa ridice bisericT vrednice de un centru
mare : lumea a venit In tale d'intaiil timpurT, dar pe urma a
se pastraa Gotii ritsaritenT, nu rail decit GrecT, EvreT si altT locuitorT de orase.
arata, indignarea pentru faptul ca supusiT ImperiuluT fug de dinsul si alearga In bratele barbarilor. Marturia este a unuT con
II.
Astfel statusera, GotiT in Dacia deceniT IntregT, ca aliatT pasnieT at Imparatiei foederati
sari ca pradatorT at partilor de
peste Dunare
latrunculi. Constantin-cel-Mare avu de lucru cu
37
Cind at navalit Gotil In veacul al IV-lea, nu trebuie sa. Intelegem aceasta altfel dectt ca o afirmare de staptnire politics,
de afirmare mai aproape, maT exclusive, ca o luare In posesiune. Natural a luarea In posesiune a trebuit sa, se fats i
printr'o stramutare de poporatie : chid ie! In posesiune, trebuie
sa fiT de fata, gi, cindvreI sa mentil posesiunea, trebuie- 0, ram!!
de fats. Se maT adaugia Inca un lucru: HuniT, cari, Inteadevar,
de 'Dula vreme eras In stepa rasariteana, HuniT, din causa unor
eel din Crimeia. Dintre Visigoti, -n'a ramas 'nimeni. Cu totil all
fost stramutatT pe teritoriul nostru, i Impreuna cu diniT eel maT
apusenT dintre dinqii, GepiziY, cari vor fi venit In partile de spre
Banat.
A fost decT un moment, pe la 370, end In lumea aceasta Tasariteana s'a facut o prefacers totals, si resultatul acesteT prefacer!, un fel de Drang ?melt Westen, a fost luarea in stapinire a
terilor noastre, care n'aveau staptnitori roman!, de catre GotT,
luare In stapinire cu privire la care nu trebuie sal! fats cineva
o ideie din cale afar& de exagerata. Nu trebuie s se treads ca
de atuncl pornete un regim not, ci numal ca, stramutindu-se
centrul de greutate al natiuniT gotice din partile de dincolo de
Nipru In partile de dincoace de Prut, s'a Intarit numal o situatie
care exista i maT tnnainte. bac& ar fi altfel, In locul Romanilor
can se dusesera pe la at treilea qfert al veaculuT at III-loa, tine
38
politica era Imperiul. Tendinta fireasca do a merge catre Constantinopol nu insemna ca doriad s-I darime ar fi Ingenunchiat innaintea lul, cacl si in forma cea mar decazuta Imperiul li inspira un respect imens
ci numal c& gindul for era
sa-s1 ridice seful pe tronul Imparatilor
caci si asa fusesera
doar Imparati din mar multe natii,
gindul tuturora: sl gindul lui Teodoric, si al lui Alaric si al tuturor conducatorilor goticl.
39
tort Si s'a oprit Imparatul si tog eel din jurul luT innaintea
40
doschidea drumul catre provinciile de Apus care oferiad paminturT imense pentru asezare si stapinire.
Aceasta e causa pentru care in Rasarit nu s'a putut intemeia
au trecut pe
o GoAie i Visigo0
ca qi maX apol OstrogoVi
pamintul ApusuluT.
LECTIA a V-a.
42
fixa. Cunoastem faptele mat mult din Amian Marcelin si din le-
In
43
susirt excepOonale si stability acorn inteo regiuue mat apropiata de Roma rtisariteana si do cea apuseana, in aceasta Panonie admirabil potrivita, ca sa se poata, fury si In dreapta si
In stinga: prin Serbia doar merge cineva la Constantinopol, prin
sa fie silig a parasi lagarul. Aveau viata aproape exclusiv military, ca gi GermaniT Jut Tacit, femeile, copiil mergind cu oastea,
asezindu-se in mijlocul caralor si luind parte la lupta prin aceia
ca zvirliail cu pietre, blastamind pe dump si Indemnind prin
44
acesta trebuia sg
fi fost
visul de a face ceva statornic. Pentru aceasta, vgzind el TinuturT IntregT stilt nelocuite si simtind nevoia si supt alt raport, at
vistieriel sale, cgcl puteau sa lie veniturile maT bogate, a intrebuintat prgdaciunT dincolo de Dungre ca sa atragg locuitorT pe
malul sting.
Astfel el, Hunul sglbatec, biciul luT Dumnezeg, pe urma caluluT
caruia nu maT crestea iarba, a stramutat, departo de-a omori din
sistem pe locuitorii provinciilor strgbatute do dinsul, un numgr
nareT. Se poate zits cg, data n'ar fi fost opera aceasta a luT
Attila, acum s'ar v5rbi romanete pe malul drept at Dun'ariT,
si nu de RominT trecuti de aicl, de la not, ci do locuitorT
aborigenT, de strgvechiT locuitori at acelor partI. Si, cum s'a
spus, poporatia era foarte bucuroasg, cg, trecea supt un rege
care cerea putin si dgdea mult, care, in schimbul dijmeT si unor
serviciT usoare, a sigura, nu numat pacea, dar, In unele imprejurarT, si partea la biruinta, partea la pradg. Asa, inch malul acesta
45
se Intorcea Intovarait do miT i zecT de miT de prinT, ce se colonisau la noT. Do% ada q avem i Intr'un fragment, pdstrat pdna
la noT, al unuT demnitar al ImperiuluT roman de Rasarit, al calla
nume a latin, dar care a scris In grecete: Priscus. Din cdlatoriile
acestuia aildm, pe lingd o multime do alto lucrurl: cd, pe Attila II
primiad cintind imnutT fete din mijlocul popoarelor supuse, ca
se bea la curtea luT miedul, care nu e decit hidromelul, bautura
cea maT placutd tuturor barharilor i pe care GermaniT as dus o
si In Walhala, In Paradisul lor, spre desfatareazeilor i a color cdzutT In luptd, maT atlam, lucru foarte interesant, ca el facuso un
aceasta. Attila s'a inters In Panonia i a murit misterios la sfirsitul unuT ospM do nunta, iar Statul hunic s'a sfarimat dupa
moartea luT.
46
IL
47
faptulul ca nol am avut, In hotarele .romanesti de astad, In mijlocul vietii romanice de odinioara, am avut timp destul de In-
Imparatesc ca sa poata fi pus alaturt de eel mal Insemnatel sta.pinitorT romanT In Occident, ca prin urmare aceia ce el a desavirsit In Italia se putea desalirsi In partile noastre s trebuia
numaT ca acolo sit se gaseasca un stapinitor mai puternic
decit acela pe care 1-a Inlocuit Teodoric, decit Odoacru, si tre-
Zenon
fie
drept al cul putea sit fie malul sting ? Evident cit tot al luT.
Daca tine cineva malul drept, cu cetatile Insirate pe dinsul,
tine era sa fie aid ? Eram numai no!, lucratorT at pam1ntulul,
Intitrite dintr'o taril, evident cd esti liber sit mere Intre din ele, prin urmare
iel din ceia ce se gaseste In drumul tAA, ce vreal
48
de rege got, ci era tinarul cu ideile din Bizant pe care le primise in sufletul sad. Si maT tarziti Teodoric de nimic n'a fest
maT bucuros decit de recunoasterea lumiT romane, de titlurile
romane care i s'ad acordat: ca sa piece In Italia a cerut sa alba
brevetul imperial de la Constantinopol, spro a suprima pe usurpatorul Odoacru, care trimisese In exit pe vecie pe copilul ce
a fost ultimul Imparat roman de Apus, pe Romulus Augustulus.
Numal luptele cu cellalt Teodoric, nesiguranta ImparatuluT
bizantin, politica de siretenie cu care BizantiniT au stiut sa-sT
tnlature dusmanil, numal acestea all Impedecat consolidarea Go-
LECTIA. a VT -a.
in care s'a flout navalirea altor barbarT. Slavil afl fost un popor linistit, ocupindu-se cu agricultura, cu 'Astoria turmelor, un
popor blind, tare nu supara pe nimenT. Din causa aceasta izvoarele nu aminteesc intrarea for in pArtile noastre.
E cam adevArat cA, un popor blind, care-I cats de treaba, nu
50
Dunare. Dace, in lot sa avem pe Amian Marcelin, am avea numa! tine stie ce pagina razleata, smulsa dintr'un cronicar bizantin
pierdut, evident ca, am intelege maT putin decit putem Intelege
acuma, pe basa unuT izvor asa do bogat. Sa ne gindim la ce
am putea noT sa spunem cu privire la intrarea Bulgarilor In
Moesia data o Intimplare, care putea sa so produca, ar fi smuls
im
in rosturile Slavilor. Izvoarele vechT nu sint nicT ele cu desavirsire stirace: sint astral numaT prima in veacul at V-lea, dar, Indata ce Intram in epoca Jut Justinian, avem tart destule. ET
bine, Intro aceste still nu se coprinde nimic cu privire la stra.mutarea pe aid a Slavilor. AtuncT, no ramine alta Were decit
primal pareroa aceasta : ca SlaviT existad innaintea Gotilor in
partile noastre, mai ales In cetatea de munte a ArdealuluT. i
pe acolo as fost deer SarmatiT cu caracter slay In vremurile
cele vechT, si SlaviT acestia ad fost data la o parte de miscarea
lumiT germane.
51
idel qi impulsurl straine; tot ceia ce an lntemeiat Slava In partile acestea e datorit altora decit clingil. ET dad puterea, Irma
ideia, tints, drumul, trebuie sa fie fixate de altul. Avem casurl
mal caracteristice decit acesta: casul Rpilor. Numazul elementelor slave din stepa rasariteana a Europel e foarte mare, fara
treg!, bine locuite de Simi, sint incapabile de o viata poliIntr'un anume punct pornete o actiune, aceasta
tica. Dacia,
Afars de aceasta nu pot sall creeze o contiinta national, coman& Nu pot da o organisaro in legatura cu aceasta contiinta
na0onala. Asa Inca., scapag de shpt Hun!, Slavil au trebuit sa
treats de-a dreptul In atimarea altora, can gall i Infiintat dupe,
plecarea elementelor germanice de la Dunare, i aceqtia an fost
AvariT.
52
alt nume. Tot ma trebuie sa facem si In ceia ce priveqte elementele turanice care se Inlocuiesc unele pe altele in regiunile
din Orientul i centrul Europe!. *i aid yin citeva sute de oamenT,
care, In legatur& cu cutare Imprejurare, poarta cutare nume de
am vedea cum de la Intaiul stramos a plecat un al doilea stapinitor, de la dinsul altul i aa mat departe pan& s'ar ajunge
la acela care a Intemeiat contederatia noua, a Avarilor.
Chid se zice: dupa sfarimarea Statulul hunic, panonic, elementele luT s'aa risipit, nu trebuie sa luam aceasta In sons literal. De
sigur ca o bun& parte din elementele hunice au ramas, i elementele acestea, capatind o forma particular& In decursul yeaculuT al VI-lea, data ca avem pe AvarT. Organisatia avara nu se
deosebete intru nimic de organisatia Hunilor. Ca i se zicea luT
Attila, in izvoare, rege, i ca se zice celorlaltI stapinitor!, peste
ducatoare pe care o Intilnim In activitatea Hunilor. Hunil cautasera sa so foloseasca de situatia for In Panonia, de uncle li so
deschideaa maT multe drumurT, ca sa atace in acelasT timp Imperiul roman de Rasarit, i Imperiul roman de Apus. Cutreierasera In Serbia de o multime de or!, lliasera mase intregi de poporatie i le stramutasera dincolo de Dunare i,pe de alta parte,
facusera tale doua expeditil pe care le cunoatein : in Galia
i In Italia. Evident ca. AvariT ar fi fost dispusi sa faca acelasT
lucru. Tendinta for de a merge catre Apusul Europe! nu lipsia,
numa! ell Apusul, pe vremea lor, Incepuse a se organisa. /ntaid
AvariT n'aa avut a face In partile apusene decit numaT cu semintil slave razlete i slabe. Daca iea cineva analele regatuluT
franc dupa Clovis, Intilnete nume do sta'pinitori slavI cari traiait
in ascultarea Avarilor. E cutare vestit negustor-rege slavo-german
pe care-1 pomenesc analele france din veacul al VII-lea, Samon,
53
ce arata ca., dad cineva a putut sa resiste fortelor lul Caroleel-Mare, cu atit maT mult ar fi putut resista incursiunilor avare.
tuluT saxon, destul do numeros qi de puternic ca sa poatd, tinpiedeca stapinirea franca timp de decenil, Avarilor li se Inchisese
calea Europe! apusene, si Europa apuseand, nu va maT vedea nvalitorT de rasa turanica decit tarzid de tot, la sfiritul veaculul
at IX-lea, cind Ungurii vor ocupa Panonia i timp do aproape
un veac vor prada necontenit In Tinuturile din centrul Europe!.
Dar, Intro HunT i UngurT, regiunile acestea centrale ale ContinentuluT sint scutite de alergarea salbateca a elementelor turanice.
64
i n';t
maT fost innoit. Insa cotatile awl intro totala stare de saritcie,
de umilinta, folos mare de la dinsele nu putea sa aiba Minuet,
iar Avaril nu erail destul de numeroI ca sa se gindeasca la
aezarea for in ele. De altfel o asamanare intro viata i mi
carile Avarilor i ale Tatarilor din Crimeia' poate ft do eel ma;
Insemnat folos.
AvariT decl sail asezat la Dunarea sirbeasca. Nu tia dac& Si-
listra este ceadevar cheia DobrogiT", dar e sigur ca Singidunum a cheia PanonieT, i tine stapInia odinioara Sirmium gi Singidunum avea Intrarea libera in Peninsula Balcanica.
V. studiul recent despre Tatari publicat in Zeitschrift Ph. osiatiropaisehe
Gesehichte.
55
fiindca barbarii se ispravisera. Ce ramInea atunct? SI se Introbuinteze elemente asa de slabe cum erad IsaurieniT, ArmeniT, s.
a., can nu putead tinea piept unor dusmanT asa de fermi, ca
AvariT. Se va vedea ca supt Iustinian se Intrebuinteaza pentru
a salvd, Imperiul lipsit de armata un sistem nod, acela de a se
da in arenda alcatuirea unel armate, cum s'ar fi dat facerea
unuT pod sag aducerea de muncitorT la cimp. Ni putem inchi-
mat tarzift se va chema calea Belgrad-Nis-Adrianopol-Constantinopole. Acest drum de capetenie si pentru negotal de astazi,
trecea prin Sirmium si Singidunum 1n vremurile de odinioara.
i In privinta aceasta, Avant jucat aid rolul pe care 1 -au jucat
Turd' la alt drum, si in Asia Mica si In Europa. Acestia nu umblail
nebunT dupa glorie, care, ca si acuma, la et era un lucru absolut indiferent, ci. cind an venit In Europa, se gindiau la altceva: sa, stapineasca drumurile de comert. In dank trot direcOT
56
apartinea Avarilor. Prin urmare, dad, Avarii ar fi fost mat sta.ruitorl, data, ar fi avut gindurl de organisare, poate ca altfel
s'ar fi desvoltat lucrurile in Peninsula Balcanica. Si fata de dinsii,
ca si fata de BulgarT, s'ar fi facut Incercari de increstinare, si
Avaril crestinl, primind obiceiurile romane prin Bizantinl, ar fi
impiedecat revarsarea ulterioara a popoarelor de aceiasi rasa
din stepa rasariteana a Europe!.
Dar in luptele acestea ale Avarilor la Dunare, Slavil jucaa el
un rol, sail nu ? Slavil ail jucat de sigur un rol, si iata de uncle
vedem rolul Slavilor in aceste p6xt,,i. In anume navalirl ale
Avarilor, nu numal a el innainteaza pe uscat, pe calea aceasta
a Singidunulu!, dar yin si pe Mare. Nu odata ate fost navalir!
ale Avarilor impotriva Constantinopolulul pe calea Mari!. ET bine,
slut.
tornl pe care 1 vor lua de la Slav!, trebuie sa ni Infatisa,m lucrurilo a;a: Nu un popor crud peste masura, care, din dorinta
de a varsa singe si de a samana pretutindeni mina, a turburat
o multime de vreme Peninsula Balcanica, silind-o sa se inchida
In zidurile Constantinopolulul. nu, ci trebuie sy ni infatisam o
continuare a Statulul Jul Attila, al cariT drum spre Apus e Inchis si care nu se maI poate indrepta aiurea pentru bran& decit
In Peninsula Balcanica, care, decT, cauta sa potriveasca avantagiile
57
elementul slay din partite noastre s'a putut Intinde Inca mat
mult in Peninsula Balcanica. Avaria" aceia pe care o Intllnim
linga Bulgaria, era locuita de sigur si de SlavT, si acesti Slav!
cuteaza a trace si mar adinc si gratie sprijinulul pe care li
1-ail dat AvariT. Tot multamita acestui ajutor avar si turburarilor provocate de Avarl, SlaviT aft putut sa so reverse asupra
Intregit peninsula, si mar ales asupra WO apusene a eT, desnationalisind o sumedenie de orase cu cultura Latina,, romanica pe
malul Mari! Adriatice. In orasele acelea se vorbia greccste si lalineste la sfirsitul veaculut al VI-lea si inceputut voaculut al
VII-lea: paste citva vreme nu s'a vorbit decit limba slava. Puhoiul acesta slay, care nu era a4a de benign, cu pastorT cintind
din fluier innaintea oitelor, a patruns pana si In peninsula PeloponesnluT. CacT pana astazT, data ne uitam pe o harts a Greclef, se vede ca tale mat multe locurl n'az'i numirT grecestT, ci
numirl slave. S'a pastrat doar Teba si Atena, dar Sparta si atitea
alto localitag si-ail pierdut numele tole vechT.
Astfel un alt efect al presentei Avarilor In aceste regiunT si
al tulburarilor provocate de dInsiT a fost slavisarea regiuniT de
Apus a Peninsulei Balcanice, si aceasta a fost In dauna elementuluT romanic, din care, (WO navalirea Slavilor, a ramas preaputin.
valirea franca a StatuluT but Carol -cal -Mare. Dupa ce SaxoniT vor
58
LECTIA a VII a.
doar neaa fost puss acolo ca sa ramiie singure spre spaima Slavilor, ci in castelele acelea sint ostasi, avind in fruntea lot, nu
numal comandanti pentru fiecare caste', dar de sigur coman-
60
danti cari reuniag supt ordinele for mai multe din aceste castele si trebuie sa fi fost un comandant general pe malul sting
al Dunaril Intrat din not in veacul al VI-lea in stapinirea bizantina. Apo!, odata. ce a existat aceasia orinduire military In
legatura cu castelelo din nog Intemeiate, trebuie s admitem
influents acestor castele asupra regiunilor din vecinatate.
Si co ar fi putut sa opreasca influenta military si politica bizantina In regiunile de la Nord, in acele regiunT de la Nord undo
61
silita sa, dea tribut, care, de altfel, era mai sigur printr'un Domn
autohton decit dr fi fost prin organele directe ale cirmuiriT turcesti, cad de tot raul Turcil nu Brad responsabill, ci era Domnul,
iar tot binele 11 avead el, prin Damn.
Tot asa, deci, trebuie sa, ni Inchipuim si situaVa Bizantinilor
in partile acestea. Era nevoie pentru Bizantini sa aiba Dunarea.
All avut-o. Era nevoie sail asigure Tinuturile de pests Dunk%
Au indeplinit si aceasta trebuinO, militara-politica. *i. sa ni maT
amintim un lucru: Teri le noastre nu slut inutile pentru un atac
impotriva cuiva care se gaseste in Ardeal sail In partile de din-
G2
citTva anT de zile, la Paris, opera datorita creatorulul colil bizantiniste francese, Charles Diehl '.
E aceiaT teorie care se mentine de Ia Gibbon, scriitorul engles de la sfirqitul veaculuT al XVIII-lea care a dat istoria decaderil i caderiI ImperiuluT Bizantin" anume: ca Iustinian a fest
un Imparat Insulletit de ideate marl, ca el a vrut sa restabileasca Imperiul roman unitar. Ca nu suferia sa, fie numal Imparat
bizantin, ci ca, avea dorinta cea mat calda sa staptneasca =indoua Romele: i decazuta Roma veche gi intloritoarea Roma
noun, ca pentru aceasta a Intrebuintat toate fortele Imperiulul.
Ca, adeca, In aceasta lupta pentru recIltigarea provinciilor pierdute ale Imperiulul roman de Anus, ar sta oarecum tragedia
domniel, ca gi a personalitatIT sale, hind foarte grey lucrul pe
care s'a simtit dator sa-1 indeplineasca si cheltuindu-se pentru
Indeplinirea lul toata energia sa si toate fortele vi! ale Imperiulul sa a.
Constatind astfel personalitatea In! Iustinian i domnia pecetlulta cu caracterul acestel personalitatT, de sigur ca este unul
din cele ma! Insemnate casurT care Wad infiintat %re-odata in
ordinea politics, i unul din cele maI iriteresante supt raportul
sentimental. E aa de mare lucru sa se gindeasca. un Irnparat,
dupa atitea decenil de decadenta, dupd, atit,ia stdpinitorI fricogl,
ascunI dupa Zidurile Bizantine, ma! putin Intinse gi mai slabe
decit cele chinezqtT, dupa un Zenon, dupa un Anastasios, preoeupatT maT mult do certurl religioase, de hotarirea faptulul dada
Fiul, 'fatal gi Duhul Sfint sint exact de aceiagl fiinta sad numaT
de o fiinta asamanatoare : homusios sad homoiusios, la unitatea
fundamentals, esentiala 1 necesara a ideiT romane, dupa toate
aceste semne de mare gi adinca decadenta a simtalul politic i
a valoriT militare! E aa de Indraznet ca, nu numal sa, vada Imperiul bizantin in Intregimea luT: adeca de la Dunare la Eufrat, de
la Mama, Adriatic& i pant', In pustiile Asiel Centrale, dar In ace-
63
de sigura In mina aceluia care o comanda, Melt, chip& ce Belisariu, care era un om, a fort inlocuit cu Narses eunucul, armata
aceasta sa fie capabild, a Indeplini aceleasl lucrurT pe care to indeplinise supt comanda unuT adevarat general... LucrurT marl i
frumoase: un asa de innalt ideal pe de o parte, o virtute militard, asa de rara pe de alta parte. Dar to Intrebi: Bizantul
64
de vigoare fisica ce Indeamna pe om sa traiasca dincolo de margenile'vietil obipuite; el se poate produce grin coborirea in eel nol a
sufletulul altor vreml, suflet cuprins In amintirile scrise sat zugra-
nica, la lialul In care Imperiul a fost lasat dupa aceste pradaciunT, sa ne &dim, pe do alts parte, la invasiunea slava, Inceata,
slava, a potopuluT acestuia slay, poate ca n'ail disparut imediat unele n'aa disparut nicT pe urma, dar valoarea for economics n'a maT existat : ele at devenit un fel de tirgurT marl
roman de pe vremurl! Compara1Y aceste orase dalmatine cu orasele de pe coasta italiana din fatil,, comparati Salona cu Ravena,
care traieste astazI cum traia pe vremea cind Honoriu se refugia
nu uitam nicT pradaciunile Avarilor, cu totul recente, si care continuaa pi pe vremea lul Iustinian, strabaterea de ei in diago-
nala a Intregil Peninsule Balcanice, In avintul furios catre Capitala ImperiuluT, nesiguranta posesiunilor asiatice, cind Persii
puteau sa provoace Incurcaturi,
si atunci se va Intelege ca
prisos de puterl In Imperiul bizantin nu exista, a doua zi dupd
ce abia iesise fricos de dupa zidurile de aparare ale luT Anastase.
Dar atunci poate Ca idealul cellalt, iscQdit din cartl, a facut
taria luT Iustinian ? Nu. Fiindca e tocmaT vremea dud, pe de o
parte, so da lupta Intro traditia literara romana, In care se cuprindea toata gloria, si traditia literarit denied, ce se furiseaza
pe Incetul cu ajutorul limbil vulgar atuncT cind maI multI locuitorT aT oraselor vorbesc greceste, luind In stapinire, pe linga
Biserica, pe care o avea do atita vremo, si Curte2, si administratia, si In curind toata scoala. Deocamdata caracterul dominant In viata cultural& nu e nicT al Rornanulul, care se stinge,
cad vor trebui veacurl IntregT ca sa se curate de banuiala ca Impreun& cu dinsul pot veni eresiile pagInismuluT, ElinT si paglni insemnind acelasl lucru ; e momentul
nicT al ElinuluT,
65
ele,
Africa i Italia.
Dar numal un concurs fatal de imprejurarl a adus aceasta, iar
i anume din doul motive, absolut decisive : intais, granita politica, a Peninsula Italics i a PeninsuleT Balcanice nu eras atunci
acelea care sint astAzT, cele geografice; pe atunc! Italia impieta
asupra Balcanilor. Pana foarte tarziul Dalmatia i regiunile ve-
Apus, fiindel ImpArtirea se Meuse mai mutt pe basa limbiT vorbite in cea mal mare parte de locuitoril regiuniT, i Dalmatia era
66
A cuI e Sicilia ? E o prelungire a Africa sail a ItalieT? 0 prelungire spre Nord a AfriceT sari o Incheiere spre Sud a peninsulel italice ? Se tie ea, tot Sicilia a provocat razboiul Intro
Ost, spaniole, pentru a ajunge i pana la strimtoarea de Gibraltar ? i lupta nu s'a dus decit pentru coasta de Ost a Spaniel,
interiorul teriT, coasta de catre Oceanul necunoscut, salbatec,
acestea nu intereseaza pe Iustinian. i astfel din noll tot cuprinsul Man! Mediterane devine un lac roman, al singuruluT stapinitor legitim, eel din Constantinopol.
E o opera foarte frumoasa, una din cele mai frumoase cucerirl care se cunosc. A fost dusa la capat cu mult talent si
iar maI ales partile de Sud, undo s'a fost refugiat exarhul, cu
Neapole i Sicilia, care pana astazT ati un caracter oriental fatil
de celelalte regiunT italice, caracter determinat, ce e dreptul, i
de o stapinire araba trecatoare, ca i de amintirile i ramaqitile
GrecieT MarT, absolut elenice.
tuft de armele lor, aratind dependenti for de acel regat, si ma! Wahl
Despot-Voda a 1 itut hleft imperilll, tiindca era in legaturl cu suveranul
german.
67
Utica, ago, !nett, cind Arabil ail venit asupra-1, li-a fost wior
sail intinda stapinirea, din Egiptul tor, asupra acestor locurl.
Dar, multi, vreme Innainte de a veni Arabi!, posesiunile africane,
68
rat militaxete, dar aid era vorba mai mult de apararea prin
cetati, ca i pe linia Dunarii, impotriva unui duman care nici
el n'avea, afar& de ace grAniceri, decit un numar de nobill cari
Incunjuraq pe rege i cari, dispuind de clientela lor, o aruncad
asupra castelelor bizantine de la hotar.
Astfel am capa.tat acuma explicatia deplin& a situatiei Dun&rii.
Iustinian a, avut destultt Intelepciune ca s ating6, de fapt dominatia la Dun Irea-de-jos prin castele, cu toate consecintele exi-
LECTIA a VIII-a.
atunci end avea la dispositie o armata pe care o putea intrebuinta dupg, plat ei nu Infltiga numai cea mat Innalta formg,
de orga.niat(e militara, dar Insemna ei spiritul militar ridicat panti
70
de activitate ale vechiuluT Imperiu roman erad nesfirit superioare principiilor de activitate ale Imperiulul bizantin. Un Stat
valoreazd, i dupa izvorul moral i ideal al puteril sale. In marirea Rome! tale! vechl era la origine ideia de cetate ocrotita
de zeil special!; cari acetia n'o lasau sA fie biruila niciodatay
ci o ajutad necontenit catre biruinte no!, era traditia specials,
latina, italic& a cetatil, era amintirea proaspata a unor lucrml
marl, era o relativa unitate in ceia ce privete locuitoril, tog
de rasa mediterana, italo-greaca, a! Imperiulul, pe cind aicl, In
Bizant, ce putea exista din toate lucrurile acestea ? Cu toata numirea de Roma, Nona" atribuita Constantinopolulul, i cu tot
numele lul Constantin dat acestul ora care fusese cindva Big
zantul grecesc cu origine fabuloasa, cu toate acestea Bizantul
raminea ora grec, In mijlocul uneT poporatii grecet1; iar ceia ce
Au ramas uimit! Italienil acetia cind ad vazut pe ace! cari continual sa-1 ma! zica Roman! in Constantinopole. Ce Roman!,
dud unul era Grec curat, care nu tia macar latinete, cind altul
era Armean. altul Sirian, al patrulea Arab, cind era o adunatura de toate rasele din lume i cind in zvonul laggrului auzial
innainte de toate silabele grecet1 de decadent& ? Se pfingea
71
afectiune deosebitd pentru numele curat romane: Iustinus, Iustinianus i iar Iustinus, apol Tiberiuscare nume avea si un sens
geografic ce n'avea niclun rost la Constantinopole: de la Tibru"--.
Mauritius, nume care pe vremea aceia era absolut roman, cad
venia din Maurus. Interesant este ca, atunci cind Mauriciu a fost desti tui t, cum vet! vedea
putem Intrebuinta acest cuvint pentru
ca e acela dintre Imparatit roman! de Orient care a fost scos din
Un nume absolut grecesc, care nare nimic a face cu vremurile romane. Legile s'ad scris pang, foarte tarzid in latinete,
i, dm . s'ati tradus in grecete, din motivele pe care le-am
arata,t frith) lectie precedents, e cg, s'a simtit totuT nevoia ca
In viata Statulu!, In cancelaria oficiald, cu toate acestea in pecett limba slavong, s'a mat pastrat qi, In veacul al XVIII-lea, Fanariotil Intrebuintad Inca limba slava numai in sigilit. De i Intregt provincit ad pastrat, prin originea locuitorilor lor, mat
mult vesticg, decit ostica, caracterul acesta latin, toate in Imperiu
mergead necontenit cdtre grecisare i orientalisare si prin urmare aceasta trebuie sg, Insemne in acelaI Limp i localisarea
din ce in ce mai pronunfatit in Orient.
DecT cea mat Tnteleaptd, masurd pe care putea sg, o iea ur-
72
Natural c), luI Iustin al II-lea i-a venit cam grew sa o faca.
Chiar lrt terile cu o opinie publica foarte putin pronuntatA, totusl sint anume sentiments care cu greti se pot jigni si un om
trebuie sa tie Intr'adevar foarte puternic si foorte hotarit ca sa,
Indrazneasca a faptui ceia ce crede folositor jignind sentimentul
public. Iustin nu era din stofa aceasta. Se gasia In situatia grea
a rnostenitoruluI unel averT pe care nu o poate 'Astra, dar nu-I
e Ingaduit nici sa o instraineze. Dec1 pentru a pastra situatia
capatata de Belisariu, Narses si totI ajutatoril luI Iustinian la
Apus. la Nord, la Rasarit si la Sud, pentru a pastra Imperiul
In Intiegimea sa, si Impotriva, unor dusmanI asa de statornici
cum erau Slavil si asa de numerosT, asa de pornitI spre emigrat e la Sud. impotriva unor dusmanl asa de Indrazneti cum
eran AvariT, cari Inca in vremea lul Iustinian facusera pradaciuni strasnice, ajungind pana, la Constantinopol si batjucorind
gloria unel intregi DomniT marl si stralucite, pentru a face toate
aceste lucrurl, Iustin at II-lea a treat, so poate zits, orlcum a
intrebuintat exclusiv diplorna(ia bizantina.
Diplomatia aceasta bizantina, care era menita sa pastreze Imperiulul toata, stralucirea lul, se alcatuia dintr'un numar de ceremoniI si artificil razimate pe o innalta cultura, pe o tehnica,
perfectionata. pe un siretlic Innascut si pe o experienta de
atitea secole in vista lumil rasaritene. Prin urmare: barbariI nu
puteau fi irgonitT, dis`rusl In salasele lor; erail prea multi, prea
hotaritT. prea, deprinsT cu slabiciunea bizantina, de care ajunsesera sa nu so mat teams de loc. AvariI navaliaa in Imparatia
73
undo vedea un om care prin teat& atitudinea luT, prin teat& Incunjurimea lu!, Linea maT mult de regiunile ceresti decit de biata
noastra lume pamintease&: jet de our batut cu pietre scumpe, plutind pare ca, In aburul mirositor pe care -1 rIspindiat aromatele
represintanta popoarelor barbare, incepeau sa dea cel mal infiorltor concert si audienta se taia dui:4 doua-trel cuvinte clzute prea-indurator
cad e ceva din Bizant In formulele
austriace si germane din timpul nostru de pe buzele sfinte. Si,
dup& aceia, In acelasT nor de tamiie, se pierdea fiinta impar&teasca, leil scoteat ultimul raget si usile cadead ca do la sine
In incheietorl. Iar, In ceia ce priveste subtilitatea diplomatic&
ce se adaugia la artificiile ceremonie!, n'are cineva dectt s& se
gindeasca la Turcia din timpul nostru, care pan& in momentul
de fata recurge la vechile traditi1 Incepute In veacul al VI-lea
de Iustin al II-lea spre a taragani lucrurile care nu se pot inpiedeca, o diplomatie rabdatoare care tese In jurul picioarelor
adversaruluT biruitor nesftrsite legg,turT si pe Incetul ele formeaza
o putere din care omul null mal poate despletici piciorul pentru
a merge innainte.
Toate aceste artificiT ale luT Iustin al II-lea si consilierilor luT
n'ajungeat ins5, pentru ca sa impiedece sfarimarea Imperiulul.
Cred c& oamenii cumintl din azant vor fi fost recunoscatot!
acelor barbarT cari li-au Nat grija Apusulu!, cari, prin aparitia
for In regiunile acestea vestice, prin rapedea for nav&lire, biruinta for desavirsitil, prin colonisarea care facoa cu neputinta once
Italie!. cu atit ma! mult, cu cit stiat foarte bine, cel putin din
cintecele popular pe care le ascultat, ca acest drum fusese
74
sulel se pastreaza citIva satenl cari vorbesc o limbs germanica, ramagI find din navalirile veaculul al V-lea gi al VI-lea.
Ail fost toleratl de Apusenil roman!, earl putem zice ca-I salutall
mal bucuros de cum salutasera pe rAzboinicil, armenT, sirienl i grecl,
a! lul Iustinian. Cel putin de acegtia erail sigurl ca slut vitejl,
c gtiail sa apere Cara din care se hranesc. Prin urmare, venitt
75
Acum, pentru a alege Intro aceste doul politico, Imperial bizantin trebuia sa se Intrebe: maT urea sa pastreze legatura Cu
Apusul, sari paraselte aceasta legatura cu Apusul pentru ca sa
se concentreze din ce In ce mat mutt In Rasarit? De la solutiunea care so dadea, resulta, sad neglijarea granitel Eufratulul
sad parasirea total, a graniteT Dunaril. Granita Eufratulul era
mutt maI necesara pentru Imperiu, considertndu -1 In partea tut
rasariteana, decit granita Dunaril. Daca granita Eufratulul era
parasita, dad, putinele cetatl de la granita, cadead In mtnile
Perilor, resultatul ni-1 Inchipuim. Indata apar cote persane,
care slut maT mobile decit ale Romani lor, care shit ma! sigure
decit ale lor, fiindca Intro conducatoril do o tl persane i Intre
rege e o legatura de credinta, cu neputinta de destacut, fiind o
societate organisata pe base feudale, care permite concentrarea
uneT armate marl prin efiT sal 1 punerea acestel armate orldad la indamIna suveranuluT. In privinta aceasta nu trebuie sa
ne Inele de toe schimbarile de regT, acele acts de cruzime i
neomenie Impotriva regilor de care e plina istoria persana de
pe vremea lul Hormisdas al III-lea, a lul Cosroe al II-lea, a hal
Siroe, contimporani! Imparatilor bizantini din veacul al VII-lea.
Poate se, fie un suveran foarte ascuttat In calitatea lul de suveran i tocmal faptul ca, tendintele luT nu pot fi Ingustate
prin nimic, tocmal aceasta Indeamna la suprimarea suveranuluT.;
suyeraniT neascultatT, despretuiti, n'ad fost Inlaturatl nicTodata
ca divinitatea. Nimic asamanator nu se putea IntlIni la Bizantin!, undo cutare titer cu noroc, cutare curtean intrigant pot
sa ajunga Imparati; caracterul de divinitate e ma! mutt In ce-
la IndemIna prin stapinirea coastal Siriel. Totdeauna Intre regiunile interne ale Asia! i ConstantinopoluluY a fost o Indoita
tegatura: pe mare i pe uscat, urmtnd un anume drum, foarte
bine cunoscut din cele ma! vechT timpurl, drum de caravane,
care pleaca de la Ispahan, Tebriz i alte puncte i duce pana
la strlmtoarea undo e agezat Constantinopolul, i provinciile cele
76
Adrianopolul va insemna totdeauna un indemn de recucerire, pe cind far& Adrianopol Imperiul otoman se va aeza
acasa, In vechea casa gospodareasca, asiatica, i va putea sa
traiasca mai asigurat, mai unitar dedt altfel. Cuvintul cu care
fncheiam Istoria Imperiulul otoman vad et, gasete acum in lumea
apuseana o aprobare unanima: concentrarea asiatica i spriji-
77
Se poate spune a Bizantinit, In aceste expeditii n'au avut totdeauna ncroc. Adese orf generalif for ad trebuit s& se deie Innapot, In retragerf pripite care pot fi caracterisate ca o fugl.
Commentiolus a savtrsit In special adese orf astfel de p&cate
fat& de ceia ce am numi no! onoare", deka nu exists, notiunea
76
Dar causa adevaratg, pentru care a Lest parasita granita Dunaril e alta: caracterul particular al armatel bizantine. Armata
aceasta bizantina ajunsese acum sg, aparting trnparatului, dupg
ce apartinuse unuT anume sef care consimtia, in schimbul
unor anume avantagil si situatii, sg. Inchirieze oarecum !mpg;
ratulul, scopurilor 1ml:dratid armata lu!. Fiind proprietatea ImperiuluT, cu ostasi foarte bine platit,T, foarte regulat platiti,
de si
une orl In natura, aceasta armatg putea s aducg servicil la granita Eufratului, unde era Vorba sa garnisoneze puma' cetatile, sa
Impiedece Inchiderea unor anumite drumurT, cad nu era vorba la
acea granita de a face un ztigaz puternic si permanent prin care sa
se opreasca revarsarea uneT intregT poporatiT. i aceasta deosebia
granita Eufratulul do granita Dun riT. CAcT granita dungreang in-
In acest timp. Iranianul nu 0 un ostas totdeauna gata de razbohl, pe cind cu totul alta era situatia Slavilor ca si a Avarilor
(de alminterT, nu se slie cind e vorba de Avail amestecag cu
SlavI si cind de Slav' amestecatI cu AvarT supt firma slava). Cu
totul altfel sint barbaliT in aceste pal tT. ET au mostenit traditiile
Dacilor de odinioarg. Dacil faceag Insa navalirl iarna si DomniT
79
milia luT, trupul lul aruncat In Mare, i Incepe (602) domnia acestuT
acolo.
sa distruga Capitala lor, pentru ca, pe urma, In zilele lul de batrinete, sa vada ca, toata osteneala cheltuita luptind cu diniI,
slabind regatul lor, ImpiedecIndu-1 sa mai trimeata cete de navalitorT In Siria, slut zadarnice, de oare ce s'a ajutat flume la
80
LECTJA a DC-a.
82
studiu cu titlul: Sintem sat ba Hunl ?". Faptul ca, era nevoie sa se puie Intrebarea, sa se discute problema In articole
de eruditie arat ca parerea originel hunice a Bulgarilor a sta-
Cu privire la dinsa, avem citeva pagini ale unuI scriitor bizantin, ale unul compilator bizantin, care reproduce i izvoare
contimporane, calugarul Teofan. Teofan ni istorisecte, reproducind
88
BugeaculuT puteall sa prade dup& voie Scitia Minor& sail Pobrogea din timpul nostru, sall, dincolo, In stepa, alto pernintiI
barbare, ramase acasa, sall puteail sa se ridice la Nord, CUM s'ail
ridicat Unguri! sl TatariT, incunjurtnd cununa munt,ilor pentru Q.
se cohort In Panonia, orY puteail sa tread, In Moldova, O. strabata
in veacul al XIII-lea.
Natural ca, Intro toate prazile, cea real ispititoare si maI unara,
de panica, se reface Qi e In stare sa recapete terenul pierdut, ci o armata batuta Inseamna. acolo si atund o
armata, 1mprastiata si pana la primavara alto, Incercare de restabilire a autoritatil bizantine nu era posibila.
Bulgaril sail aQezat deci In Imparatie. Bizantinit, Insa, ca Si
Romanil de decadere din veacul al IV-lea Qi al V-lea, avead fel
de fel de formule pentru deosebitele Imprejurari. Dec! Indata,
deQi cuprins
' V. pentru aceasta lectie ci cele urmitoare expunerea stiintificA din .Notele unlit istoric cu privire la evenimentele din Balcani, extras din ,Analele
Academiel Romtne", XXXV.
84
pests Dunare, a trebuit o formula, care s'a pastrat apol multa vreme,
la Apus o Avarie" sirbeasca, mult anterioara color d'intait incercari de Stat sirbesc la Marea Adriatica.
Aqezarea Bulgarilor de la Inceput trebui sa fie astfel foarte
restrinsa. Nu putem admite ca In aceste doua d'intait secole
stapfnirea bulgareasca, s'ar fi intins de fapt asupra regiunil de
Nord, i let& de ce : aceasta n'avea niclun interes pentru dinil,
era un drum pe care-1 facusera, pe care-1 ispravisera. Atentia
for era indreptata, aiurea: catre Sud. Toate silintile for all tins
catre o concentrare puternica in. regiunea clisurilor.
Dad, ne Intrebam cit1 eras la inceput Bulgaril, trebuie sa, raspundem : foarte putin1. SI fi fost mai multi, ar fi jucat un altfel
de rol In alcatuirea poporulul celul not: ar fi lasat cuvinte, elemente de rasa; ar fi avut mai multa ambitie. Sa ne gindim, chid
.
as trecut VisigotiI, ce ispravi mar' atl facut. Cind all venit Unguril,
a trebuit ca un veac Intreg sa, se apere Europa centralaimpotriva
lor, ceia ce dovedete cu cit erat mai multi Unguril decit Bulgarii. Prin urmare, fiind popor putin, cu ochil atintiti cake
prada, cheltuind toata atentia pentru a gasi un drum, nu rapede,
ci uor, catre Constantinopol, Bulgaril s'atl tot stens catre Sud, laend libere regiunile nordice. Aceasta e natural. Trebuie sa ne pa-
de astaz1,s zicem: cu luarea In stapinire a Bosniel i Herpgovinel de catre Austro-Ungaria. Mem a face cu o armata in
continua migratiune, cu continua dorinta de prada, o armata, ce
85
0 ale Intregil horde In cutare regiune, iarna tial ca toate corturile vor fi stramutate In alta regiune, 0 astfel Rusil traiad supt
biciul nevazut al Tatarilor, supt amenbAarea pe care o simgaA In
sufletul lor, dar traiall In aa fel, Indt, data i-ar fi cercetat cineva,
nicI prin minte nu i-ar fl trecut ca oamenil acestia ail un stapIn.
StapInul nu exista pentru privirile trecatorulul, dar putea sa,
intervie atunci dud supusul 0-ar fi neglijat 1ndatoririle la care
era silit potrivit legaturilor si logicel lucrurilor fa0 de dominator.
Prin urmare, cantonag tntfun punct, catre clisurile Balcanilor,
numa.T In sensul aratat mai sus. Dar In afara de dtn01 tine era
In aceste regiunl ? Exista odinioara, aceiasl poporage care exista
i la nol, ba cu deosebirea, mai favorabila pentru regiunea de
pe malul drept, ca acolo colonisaVa romans fusese si mal veche
86
surile muntilor Impotriva regiunil mar infloritoare asezate dincolo de muntil Balcanl. A doua fasa, Intru cItva deosebita, de
cea d'intahl, fasa cu caracter pradalnic mar putin pronuntat, cu
aptitudinl de cultura mar bine definite, care derive, din savir1 Poate ei In Bulgur e un plural asem,enea, de la aceiasi raMIcinit, bul.
87
pentru c& nu stia slavoneste, pot s citeze ca pe nista innaintasi al for indubitabili pe stapinitoril asupra Bulgarilor slavisatT
din veacul al IX-lea si al X-lea,o imensa superioritate lap, de
no!! El all avut un sir de Imparati, not nu ne-am putut ndica,
Ind macar pan& la Graf, ci am avut doar Voevozi si Marl - Voevozl.
Dac& ar fi asa, el bine, ar fi asa. La urma urmelor, sintem liberT
omeneasca. Dar nu e asa: vecinil nostri n'all traditil asa, de Indelungate precum cred unit. Dreptul de a lega o traditie e determinat de anume motive, care in casul acesta lipsesc. Bulgarif
nu aveall un Stat slav in ceia ce priveste limba de cancelarie
si
in ceia ce priveste
gul riuluT Turgea, la Pliscov, cunoscuta si prin scriitoarea bizantina Ana Comnena. Intre alto lucruri foarte interesante s'ati
88
fi
89
a Francilor Om& la Bizant, realisindu-se din nou In form& latint Imperiul roman de odinioarg, Cind Insg, dup& Carol-celMare, vine acest Ludovic, om total lipsit de virtutl rlzboinice,
Bulgari!, prev&end sfartmarea st&piniril france In aceste regiunl,
la Nordul Venetiel.
Dar Indata dupg, aceasta se Intimpla un eveniment care schimba
.totul cu desavircire, nu numal soarta Bulgarilor. Anume Unguril,
Maghiaril, cari veniser& ci el In regiunea ce mal innainte se
chema Ongl, se unesc cu Bizantini! Impotriva Bulgarilor. El ins&
Isl yg.d lagarele atacate In lips& si distruse de Wile bulgarectl,
ci atunc!, nemal avind de. ce se 1ntoarce In regiunl care li amin-
Constantinopol,
Ca sg, se Inteleaga, Ins& de ce ad fost arunca1l din noii In spry
LECTIA a X-a.
care va trai.
91
fara sa, ne i4jte, data aceasta s'a Intimplat, este innainte de toate
o causa,: ca Bulgaril, In veacul al IX-a, dup, jumatatea veaculul,
pe la 867, all primit cretinismul. In alte lectil am spus ca aceasta
conditie sine qua non hotarate sail presenta sail disparitda unul
deosebite motive, sail n'a gasit vreme s'o faca, sail a simtit repulsiune, sail n'a avut de uncle primi noua religie, acela dispare.
Din causa aceasta ail disparut Avaril, PecenegiT ci Cumanil. Se
va zice : nu erail tocmal multi. Dar tot din causa aceasta all
disparut Tataril, cari erail foarte multi. cari all ocupat un teritoriu imens i din cari acum atl rgmas citeva bieg teranI i negustorl prin oracele din Crimeia, citeva calauze pentru persoanele din Petersburg ci Moscova care In vacant& simt dorinta de
a vedea cerurl frumoase i oamenl ciudag.
Daca toll acetia au disparut, se datorete faptulul c n'ail
primit crectinismul. Cretinismul era ca un fel de carts de legitimare pentru tine voia, s ramIna, In Europa. Bulgaril cam zabovisera sa, se increctineze i -atl trebuit cicala secole daze sta.pinitoare ca sa, se hotarasca a primi crectinismul. In Rasgrit
crectinismul ramasese supt singura forma, a ortodoxiel biruitoare
asupra eresiel ariene. Primirea crectinismulul supt aceasta forma
92
can erat ma! slab! decit Ostrogotil i insu1 regale lor, ca om,
era inferior marelui rege ostrogot Teodoric, dace, Francil lul
Clovis at jucat rolul Intait In lumea germang, aceasta se datorecte faptulul ca prin Clovis Francii at primit cretinis-
mul in forma, catolicg, iar peirea regatuluf ostrogot al lui Teodoric din Italia se datorecte faptulul ca s'at indaratnicit Ostrogotil sa rAmiie arienT, erotic!. Prin urmare, precum catolicismul
hotara soarta unul popor germanic In Apus, tot asa, crectinismul
In forma lul bizantina hotara soarta unul popor barbar in RA,sgritul Europe!.
Bulgaril, am spus, zabovisera cam 200 de anT pg,na sa se cre-
element latin vorbind Inca un dialect roman, acea poporatie rornana care se mentine pans foarte tarzit alaturi de Slav!, ci cu
atit ma! mult alaturi de Bulgarl, can nu Inseamna decit un laggr
de citeva famili! ce Incunjura o dinastie, ci dinastia insaT. Intilnim, pa vremea cind Incep a se discuta vederile religioase, pe
turburg, aceasta nage, cind vedem vechea dinastie =mita ci Inlocuita cu altil cars, la rIndul lor, cad ci rasar noT usurpatorl,
chid dinastia Dulo e Inlocuita cu dinastia Ugain c1 cind Tole
apare ca sa Inlocuia,scg, pe coboritorif vechii dinastii, vedem nume
93
dupe, aoezarea for in Panonia, s'au dat lupte pentru religie Intre
aderentit vechit raga, can erati oi represintantil de capetenie
at aristocratiet, oi intre cet ce sprijiniaal religia cresting. Haosul eel
mare din istoria Ungariel In veacul al XI-lea se datoreote probleMei creotine. Conservatorit, am zice oi in casul acesta conser-
regiunt, poporatie care nu era paging, ci cresting, oi care se facuse cretin In aceleaot conditit, In acelaol timp oi din -aceleaol
motive ca oi poporatia de origine roman& de pe malul sting al
DunariT.
94
Dumnezet; religia cresting, zice: acesta e adevarul, aici e mintuirea sufleteasea, in afarg, de mine nu mal exist& nimic. Prin
Indemnuri veniat Ili de o parte si de cealalta, IncepInd cu Indemnurile din Apus. SI nu uitam ca prin sfarfmarea Statulul
avar atentiunea Bulgarilor se Indreptase cure regiunile de la
Sava si Drava, ca provincia franca de la Sudul Panoniei nu va
fl Inlaturata decit numal prin navalirea Ungurilor; s nu uitam
c& Slava din Boemia si Moravia, cari formeaz& regatul cel mare
Prin urmare din Apus, prin Slavi! din Moravia, vine o puternic&
influent& de propaganda. Ni mal aducem aminte de un lucru:
ca e tocmal vremea cind Papa Nicolae invie traditiile marl ale
Seaunului roman, cind Scaunul acesta, cu toata decgderea politic& a Apusului, cu toate c& Statul lui Carol-cel-Mare nu s'a
putut mentinea si s'a startmat In mai multe provincil nationale,
are visul urias de a substitui Imperiulul unit exercitat de un
95
neste sa creada c
96
tea nu se cauta, ci, odata, ce nationalitatea nu se cauta, ce tmpiedeca pe stapInitorul din Preslav de a lua In stapinire Con-
sul modern de soldatil din garda lul Frederic Wilhelm, tats! lul
Frederic-eel-mare. Ba, pe linga crestini, se tocmiatt si paginl,
saracinT, In garda imparateasca. Asa ca, nu era niclun motiv ca
Bulgaril sn, nu evneasca stapinirea in Constantinopol pentru capetenia lor.
Daca totusi ar fi avut ma! mult simt politic, et n'ar fi intreprins asa, ceva. Toate puterile lor s'ar'i usat in aceasta, lupta.
sir de Incercart Constatinopolul era totusT, chiar raminind singur, ca o cetate, ceva puternic si mare.
97
pgrintilor i rudelor for mar bgtrine care purtall Mcg, ilicul, biniul i papucil traditionalT.
Nu e de mirare cg un astfel de om, ajuns Imparat, pgrasete
toate celelalte directil i pornete asupra Constantinopolulul. El
a 1i ajuns la Constantinopol, a Incunjurat cetatea, dar, neputtnd-o
al Romanilor. Amintirea acestul fapt e pgstratg In citeva rindull ale cronicarulul bizantin Cedren i trebuie sa se puie
turf, ca Insemngtate, acest fapt cu faptul petrecut In Apus cu
un veac In urma, cind In basilica Sfintulul Petru din Roma
98
Innainte se coboraa pe Nipru, ajungind pan. la Varna qi Constantinopol. El sint aduI sa, joace rolul pe care cu putin Innainte.
II jucasert. Unguril: pe luntrile lor caracteristice vin. i ocUria,
Sviatoslav, cneazul lor, Silistra. Dun Area Tatra astifel In ttapt-'
nirea Ruilor cari strabatusera de atitea orl gurile ell e, cunt
vom vedea, scurta perioada ruseasca a Duneiri1.
LECTIA a XI-a.
Ruciii Chievulul la Duniire.
noun, i ea apare la Dunare In aceleaT Imprejurarl In care Innainto de acea epoca aparuse o for barbara noun Impotriva altul
element Indumanit mult timp cu Imperiul. Rolul pe care-1 jucasera UnguriI Impotriva Bulgarilor, rolul acesta Il jowl acuma
Russ!.
Ss caracterisam rostul ce-1 ail aid Ruil de la Chiev, prin urmare rostul noil tendin0 cuceritoare care vine de la Nord catre
Dunare, al noil invasiunl slave, care, plecind i ea din regiunea
septentrionala, se Indreapta catre rIul de graniO nordica al Impara0eI bizantine.
Supt numele de RuI s'ai'l tnfAiat In deosebite timpurl popoare foarte deosebite. Rusia pe care o IntIlnim In izvoare prin
veacul al XV-lea, al XVI-lea i al XVII-lea e cu totul altceva
declt Rusia din timpul nostru, care, pe vremea lui Dimitrie Cantemir, a luptel de la Stanilet1, se numia la noI Moscul, i Ruil
eraq una, iar Muscali! alta. Rusia a fost o provincie polona din.
epoca lul Casimir-cel-Mare Si pans In epoca lul Petru-cel-Mare,
pe dud Moscovia se Intindea In interior, i a trebuit sa se Impart& Polonia pentru ca Moscovia, cuprinzind acum i Rusia, sd,
ajunga a fi In hotar cu no!, pastrind numele provincial pe care
o desfiirOse In forma eI specials, de atfrnare fats de Polonia.
Dar numele acesta de Rusia al provinciel polone de dincolo
100
Niprulul i rlurilor vecine, cari si-at Intins puterea pana la Mama Neagra, pe cari-T Int finial In izvoarele bizantine, IncepInd cu
veacul al IX-lea, aceia shit adevaratil Rust, cari si-at Imprumutat
S'ar putea zice ca. Intre Ruil din Moscova i Ruil propriuzil, de cari se deosebesc supt multe raporturT, e tot atita deosebire, city, era Intro Franc! i Saxonl, clta era, In lumea germanica, Intro elementele germane de la Apus de Rin i oele de
la Rasaritul acesteT ape. Deosebirea aceasta e tot aa, de neteda.
In casul Ruilor i Moscovitilor ca i In casul Francilor i Saxonilor, i asamanarea Intro un grup german occidental i un.
grup slav de la Rasaritul Europe!, perfecta. Problema ne intereseaza foarte mult chiar din punctul special al problemeT Dunarii, pentru ca viteazul luptator barbar de la Silistra n'a fost
fart, Indoiala un aventurier care 0, fi cautat ceva In afara de
drumurile firet1 de desvoltare ale poporulul sat, ci Sviatoslav a.
represintat Intfun moment dat nevoia de viata i aspiratiile natiunil sale. Visa un mare Imperiu, care sa, se fi Intins din adIncuI
mlatinelor de undo izvorete Niprul, pana, la Constantinopol. E
o Intaie forma ruseasca a idealulul moscovit de mai tirziil. i
ceia ce Taril cu puterea for n'au putut Implini, pe jumatate a
Implinit-o Sviatoslay.
Lumea franca s'a format din amestecul cu Galo-RomaniT, care eevident, i nu numal atlt, dar In regiunile Pirineilor a fost si
un amestec cu poporatia iberic, din cele mal vechi ale Europe!.
In felul acesta i aspectul e transformat i limba se pierde, pe
In regiunea rasariteana a Elbe, care n'a fost regiune pur saxonick, ci regiune de colonisare (trel Germanii: Germania franca,
Germania saxona i Slavia elbica, colonisata. de Saxon!).
101
clutlm
-dInil, profesor la Universitatea din Lemberg, care este in acela1 timp un propagandist rutean contra Rusiel, d. Hrusevschi,
afirmg in volumul I-id dintr'o Intinsg sf stufoasd istorie a Rutenilor cg tot Qs a fost in Carpag si la Dungre pang la Decebal
bd,trinul e prefata istoriel poporului sail sf cg tot ce se poate
spune despre lumea carpatico-dunareang Intrd, In viata poporului
rusesc. E de sigur o exagerare, explicabila pentru o nationali-
istetime ca sg-T scot! pe Rusil eel marT din toate cetatile vechT,
politice si culturale, si sg dovedestl ca RuteniT all fd,cut totul,
cellalti fiind numal ucenici! lor. Cei% ce e adevarat In teoria
aceasta este cl in vinele Rutenilor de astitzT, In afar& de
desnationalisarea a mil de Ronalni In timpul nostru, desnationa-
mani!, a 1 dat doar citeva cuvinte, iar restal 1-a dat poporatia
102
titre Italia vecing, qi Intru eft legaturile acestea comerciale, presen0 negustorilor strain! at putut se, Inrlureasca asupra schimbaril religioase. Prea adese orT se uita lucrurile acestea, acest
103
rial' era cutreierata de mid flote de ceicl, facute dupg mods Cazacilor (se chemad. de UngurT Nasadicti" cot cari formad echipagiul acestor mid corabil).
Chersonul se Intretinuse prin faptul ca flotele bizantine stapiniad Marea Neap* i cetatile din Dobrogea de sigur ca foarte
=it& vreme ad fost alimentate pe Mare, gi, prin urmare, n'au
Intrat In stapinirea bulgareasca. i tot aca gi Dunarea Yosact
Ici putea pastra o dependent& de Bizant, din causa acestet putinte de aprovisionare. In luptele Turcilor cu erection de dincoace
104
greutatea cea mare era aceia ca, dac& la BulgarY astfel de relatluni puteat fi continuo Intretinute, dad, sotia Tarului bulgl,
ambitia do a se apropia cit, may mult cu putinta macar de posesiunea materiala, dacg nu qi de autoritatea ideal& care decurgea din posesiunea, material& a Romel, acelaqi lucru trebtiia
s se IntImple qi in pgrtile rasgritene. Primirea cretinismului
din partea barbarilor era pentru Bizant o arms, dar putea cOnstitui si o primejdie. Bizantul judeca aa: dm& dumanul' devine de aceimi esenta ideal& cu not, dac& se inching la acela0
Dumnezell in acelea1 forme i cu aceleai serbatori, dacg observa acelea0 rituri,. el nu se may poate privi ca may Innainte:
se va infrati cu noi? i infTatirea cu unul mai mare inseam&
totdeauna subordonare; barbaril vor antra In ordinea politic& a
Imperiului. Nu se gindiat insa, cu toata experienta repetat& A,cuta In acelai sens, la un lucru: ca, de indat& ce barbaric priMOSC creqtinismul ortodox,
i Sviatoslav, ca fit al Olgai, era
poate un cretin In ascuns, de indatA ce principii for avean i
singe Irnpar&tesc in vinele tor, de indata ce-I dadeat seam&
do faptul c& at intrat in. aceasta ordine politica bizantina, trebuie s& aibg ispita de a juca rolul prim in aceasta lume care-I
adopta.
105
tine. Sviatoslav,
de si fara vre-o 1nrudire cu BizantiniI nu
numal ca se visa Imparat, dar se ImbrAca impgrgteste, cum ni-1
descrie cronicarul grec, Cu platosa, de aur, cu coif stralucitor pe
106
si germaniculul owitz",a Nistrulul si a Prutului si chiar a Sire tiulul, coborIndu-se spre Dunare, arata dorin0 de a se aseza
linga aceasta apa, pe care a introdus-o si In cintecele lul. Cad e
plina poesia epics ruseasca de cintece Inchinate Dunaril, si chiar
cintecul, veStit, al lul Igor II cuprinde lauda.
AjungInd la Dunare si dorind sa o stapIneasca, a trebuit 0,
se iveasca In mintea lul Sviatoslav idealurl imperiale, si lupta
aceasta a lul Tzimiskes, terminate cu moartea lul Sviatoslav,
morn de Pecenegl, Inseamna cea d'intahl ivire a elementulul
Slav din vecinatatea noastra rasariteang, In concurerqa pentru
stapInirea lumii orientale, pentru mostenirea Imperiulul roman
de Rasarit.
LECTIA a XII-a.
Bulgaria macedoneanta, ei incercarea el de a reconstitui
Taratul distrus.
Incepem din capul loculul cu o afirmaiune, care va fi dove-
bulgaresc al doilea are prea putin a face cu cel d'intaia. lei, chid
i al OT,
Intaiul Imperiu bulgar nu fusese un Imperiu dunarean, dobrogean, un Imperiu de linga, malul Mara Negro, ci, precum am
aratat, un Imperiu de concentrare catre pasurile Balcanilor, In
vederea ataculuT permanent Impotriva provinciilor Imperiulul
bizantin, mai fecunde. Capitala lul am vazut ca a variat i, In
ultima parte de desvoltare a acestuT Imperiu, se gasia la Preslay.
Imperiul acesta a disparut In haosul intervenOunil rusegt1: lupta
Ruilor pentru Tracia a chemat ofensiva bizantina Impotriva
acestor navalitorT qi a adus exilarea ultimilor represintang aT
dinastieT din Preslav In anume adaposturl ale Imperiulul,
Acum Bizantinil se tutor In posesiunea de fapt a provinciilor
ocupate pang, atund de BulgarT, provincil carora In ultimul tjmp
fusesera silig sa li acorde, nu numaT recunomterea independenOT, dar i admiterea unel situAiuni de paritate, numind pet un
stapinitor bulgaresc Basileus" 1 recunoscInd arhiepiscopuluT sad
calitatea de Patriarh.
108
Bizantinil, pe vremea Imparatulul Vasile (976-1025), ail In stapinire Intreaga regiune ocupata de BulgarT.
Ar fi gresit dm& s'ar Inchipui a a fost o ura nationals, o rivalitate Intro un popor si altul.
Multi dintre istoricil bulgarT o cred, dar e felul cel mar fals
de a !ate lege istoria, acela de a introduce motive nationale Intr'o
vreme cind, nicl In Apus, nicl In Rasarit, nu poate fi vorba macar
109
trecut de Bulgarl supt Bizantinl pan& sa, apara un not Moise carer
sa scape din robia EgiptuluT poporul satin stapinirea bizantina,.
110
acesta a trebuit sa, salute cu bucurie stapinirea bizantina. Staplnirea bulgareasca, In afar& de casuri ca al lul Petru, care a si
fost numit Petru-cel-Sfint, un fel de DeSbonnaire, de Pius, ca
al flului sat Boris, un copil condus de maica-sa greaca, Insemna
razboiul perpetuti, si, chiar In vremurl ca acelea, cind munca
111
viata_ De,,la, I'iume, Flamen Sancti Viti, care pe, vremea aceia
n'avea niclun fel de importanta, pan& jos la portile Albaniel, la
Antivari, Durazzo, etc., se simte Inrfurirea, din ce In ce mal puternica, a comertulul venetian, si comert Inseamna cultura si basa
pentru of activitate politics. Atund rasar In lumina limpede si
bogata, a izvoarelor ciobanil de la munte, pe earl Slavil 11 numiatr
VIalti, cari aduceail link, si cas si earl nu faceail numal atita,
multi vreme nictun fel de rol sa11 joaca un rol cu totul local.
Cad un popor poate sa traiasca veacur! Intregi de activitate locala care sa, nu lase niclo urma In istorie; istoria nu Inseamna
viata unul popor, ci prisosul unul popor, incalcarea unui popor
asupra celullalt. Cfnd aceasta nu .exists, si end avem a face cu
o regiune Inchisa, cum e regiunea, aceasta, e natural sa nu se
pomeneasca de cel ce o locuiesc. Dar laseinnatatea Albanesilor
se ridica din ce In ce si-I vom Intilni pomenig In curfnd In
veacul al XI-lea ,pentru a juca. Indata un rol destul de important In Peninsula Balcanica,
Iata, prin urmare, doua elemente nationale non & care sInt In
stare sa sustie o formatiune de Stat, si sfnt. Cu. atit mal mult in
stare sa sustie o formatiune de Stat, cu eft acesta elemente
shit indemnate la lupta Impotriva Bizan,tulul, nu de o constiinta
nationals, pe care o tagaduim In forma in care ea se fntelege
astazi, ci pe basa deosebirilor religioase, care pe vrerneaaceasta
aveal o important hotaritoare.
112
Nu e vorba de antagonismul Intro catolicismul care era idsAudit pe coabta si va fi din ce In ce mat mutt si va capata o
credo cineva. Unul din mijloacele obisnuite de asigurare a Imperialut bizantin era acela de a se mut& anume populAil dintfun Tinut Intr'altul: Vlaht de a! nostri, prin veacul al XIII-lea
si al XIV-lea, ail fost mutat,' cu mule In Asia Mica, undo d.
Teodor Burada a IntIlnit pan& In Olimpul de acolo ciobanI can
IntrebuinOu pentru Imbracamintea si mestesugul lot cuvinte romanestl. Slav! all fost muted iarasl cu gramada In Asia Mica.
Si In schimb s'all adus elemente asiatice, socotite ca ma! supuse,
pe de o parte, si, pe de alts parte, ca ma! folositoare, find alcatuite din esatort, etc. Ele s'ad asezat prin orasele din Tracia
gi
bulgarl, can nu
nemargenita.
El avead, se pare, o iubire deosebita pentru Vechiul Testament,
iar din eel Not numat pentru unele part', cum sint Epistolele
113
sulul, Albanief, TesalieT, spune ca Vlahil slat un popor foarte curios, avInd o deosebita tragere de inima pentru EvreT, si din causa
In partea dintre BalcanT si Mare, pradInd, cum facusera Simion si Innaintasil Int Nimic din aceste lucrurl nu se Intimping. Prin urmare nici vorba nu poate fi de continuarea unel
forme de Stat care disp.ruse cu atitia anT Innainte. Nu numal
atit, dar avem intro numele de luptatorT si nume romanestl, si
faptul acesta, ca tp regiunile pomenite se IntIlnesc macar pe alocurea nume romanestl, este Inca in sprijinul caracterului pe care-1
atribuim rascoalel luk Samuil.
De astfel Samuil nici n'a fost recunoscut de BizantinT ca Imparat. IT zicpaq archon" si numal tarzid, la un singur Bizantin,
i
114
115
mica, intemeind chiar State pe basa influentei apusene reprosintate prin Normanzl si a elementelor indigene orientale reprosintate prin Albanesi.
116
om. Familia lul era, de astfel, alcatuita din fosti Latini" si ere
tici, mama ]uI era o principesa unguroaidt,--si va fi stint si el
ungureste, cum qua de sigur, i bine, frantuzeste. S'a insurat cie
don& on si a tinut tot principese apusene. In Apus is1 cauta Si
ginerii.
sa, tread, prin Dobrogea, pe la Isaccea, spre a lovi Ardealul, Intelegem bine ca el se putea considera ca stapinitor al Intregulul
117
Pecenegil; nu ma' iesira, In fa48. lul Manuil chid el se Infatisa la Dunare. Inlocuitoril Cazarilor In stepa ruseasca, biruitoril lul Sviatoslav, pradatorii Chievultl, nu fuSesera, de altfel,
nicIodata, o horda, asezata pe pamintul nostru. ET se margeniall,
ca toate popoarele de rasa lor si de felul lor de via0, cu dijmasi daruri din partea supusilor.
Totusi de la o vreme barbaril ajung la o concentrare supt un
Han, Tirah, Impotriva caruia se ridica usurpatorul Cheghen, si eT se
framinta In Ongl, de-asupra gurilor Dunaril, asa, cum se vor fraanInta ma' tarzhl, In veacul al XVII-lea, Bugeceanul Cantemit,
Pasa. de Silistra, si Hanul tataresc legitim din vremea sa. Precum
Cantemir Invins fuge la Constantinopol, astfel cele doua triburl
(din treTsprezece) care ascultail de Invins, cautara, supt condu6erea luT, adapost la Romani, Inehizindu-se deocamdata, In baltile
InsuT,
TotusT, la Dunare, unde &au orase multe si mar', Cu locuitori de multe limb' si cu oasts destula" ', nu se putu 'Astra hotarul militar. In Silistra si spre Mare se gasesc sett neatTrnag,
can poarta nume poate slave (Satza, Sestlav), dar si, probabil,
romanestl (Tatos, Tatul), nume bogomilice (Solomon), cite un
nume peceneg (Chalis). Ba chiar Ilirianul" Nestor trimes asupra
lor un Albanes se rascula. Unguril tntetfatl pe acesti reboil.
Nicl atacul a do' Impasati din neamul Comnenilor nu izbuti.
Isaac (1057-9) se retrase descurajat, iar Alexie (1081-1118) fugi.
118
pinitorl turd de mai tarzit, pe eici. Dona rlurT furs atinseapoi, Prutul deci si Siretiul, si el se opri In codriT Carpatilor, pecan izvorul fI numeste Tenuarman" (compara Teleorman) dupa
stapinitori, cel mai slabl decit dInsa i cel mai tarT declt dInsa:
un stapinitor inferior natiunii sale o umileste, dar stapinitorul
mult superior unel natiuni, o distruge.
La moartea lul Manuil (1180), Amine clrmuitoare vaduva luir
o Apuseana ; fiul, un copil frumos, fiind incapabil de a conduce
o tarn. Se deschide atuncl cimpul tuturor ambitiilor. Un var al
lul Andronic vine din Asia Mica, unelteste Impotriva Imparatului
copil, care dispare, omorIt de ruda sa si Andronic Comnenul, si
pan& atuncT regent, iea In stapInire Constantinopolul. LatiniT fusesera
tineat In atIrnarea for si pe nobilii grecl, si atuncl o noun interventie, a Normanzilor, se produce. Aceasta noun interventie, care
iea In stapInire Salonicul, era cit pe aci sa, ajunga la Constantinopol, pedepsind pe Andronic pentru crima sa. Scapind Imperiul printr'o lupta fericitabiruinta lul Branas la Mosynopolis,Andronic e Inlaturat totusi (1185) printr'o rascoala In Constantinopol, pus pe fuga, prins, adus In ora si chinuit: purtat pe
strazile Constantinopolulul plin de rani, el se rug, lui Dumnezeu
pentru iertarea crimelor sale.
Dupa sfirsitul singeros al acestel slngeroase stapfniri vine dinastia Angelos, a lul Isaac si a fratelul sat Alexie. Fratil nu seInteleg, Isaac e Inlocuit de Alexie, si fiul lui Isaac merge In Apus,
la Filip de Suabia, stapinitorul german, ca sa organiseze o cruciada care era menita de soarta sa dea Constantinopolul In stapInirea Latinilor. Cruciata se conduce de Venetieni, de un numar
de nobill italieni i, pe ling& aceasta, de aceT FrancesT sail feu datarl vecinl al Franciel In fruntea carora se gasia Balduin da
Flandra.
119
lor. AcetI Nicoli0 Rita, Nestor4a, i cIil altil pe cari-T pomenesc izvoarele, nu se suparatl cind li se cerea cit era Inscris
In privilegil, cit era vechea Invoiala, dar ei eraa In stare sa rasI Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 269.
2 Taus' Indatii se pare ca sfatul clericilor ortodoxi Inlocui Intetirea conduatorilor bogomili.
120
undeva si se cauta o Capitala, se las& Preslavul, atacat la Inceput, si Capitala e des! Tirnova. Ce Inseamna Ins& Tirnova in
traditia bulgareasca? Nimic. Dac& ar fi fost mai ales Bulgarl la
lupta, el ar fi lucrat si mal departs, potrivit cu traditia bulga-
Petru si Asan nu tr&ira mult, eel din urma find omorit de nepotul sati Ivancu. Al treilea frate, Ionita,
nume vlahic
iea
Duterea. El va fi un Imparat.
121
SI cercetam acum rosturile sale Imparateti pentru a !nigtura ilusia unul Imperiu romino-bulgar", care n'a existat niclodata,
nu ca Stat creat pentru Bulgarl de energia vlahica, ci
ca Stat rommno- bulgar in Balcani, Intinzindu-se i pe malu]
acesta al DunariP.
LECTIA a XIII-a.
Imperiul romino-bulgar."
Trebuie sa se arate acum care a fost restul adevarat al Im-
for-
o potriva coloarea pe un anume spatiu i zicl: atita a stapinit Joan Asen, atita Stefan Dusan i aa mat departe, dar
Intro stapinirile de astazi, care se pot acoperi cu o coloare uniforma, i stapinirile de odinioara, care nu se pot acoperi cu o
coloare uniforms, este o foarte mare deosebire. Stapinirea de
123
gi a conflictelor armate asupra Tinuturilor vecine; am recunoscut cum doT celnici, capetenil de pastor! sat proprietarT de turme,
at alcatuit pe urma dot stapinitorl de Cara, i-am urmarit alegindu-gi reedinta la Tirnova gi am 1ncheiat cu constatarea ca
Statul acesta a capatat un caracter not supt Ionita. Caracterul
acesta not, pe care 1-a capatat Statul 1ntemeiat de Petru i
Asan supt fratele for Ionita, e dublu. Intaid supt 4a se pro-
peteniel Statulul pentru a li apara munca i averea. Prin urmare, In ceia ce privegte poporaVa aceasta orageneasca, In ceia
ce privegte, mai departs, normele de Stlt, ale limbi! de Stat, ale
BisericiT, gi form ele de cirmuire, caracterul bulgaresc al Statulul
IonitA.
124
125
pentru dinsul, pentru Ionita. CredeV ca, Ioni0. era mindru ca, se nascuse Vlah ? De loc. Vlah" Insemna cioban". N'avea el contiinO, i
Imparat al Vlabilor i Bulgarilor", In felul In care-1 IntIlnim pomenit In anume acte din corespondenta lul cu Papa, aceasta nu
se poate InOlege.
Dar, se va zice, actele nu exists ? Nu se scrie aa Inteinsele ?
Ba se scrie, numal trebuie sa ne &dim de ce natura erail aceste
acte. Evident c, Ioni0 auto, sa treaca innainte de toate drept
Imparat roman,In privin0 aceasta nu Incape nicTo indoialkdar,
pe de alts parte, stapinind Ora bulgareasca, fixIndu-T reedinO,
lul i rosturile lul do capetenie In partite de Rasarit, unde erail
126
orase locuite de Bulgari si departindu-se tot mar mult de regiunile lul de munte, de uncle plecase rascoala, cad regiunile acelea
i-a4 gasit un fel de autonomie locala, el trebuia sa, aiba tendinta
de a alipi pe lInga mentiunea Grecilor si pe a Bulgarilor. De ce ?
Pentru ca si natia germanica, era pomenita, In titlul Apusenilor,
lti pentru un al doilea motiv: ca, existasera ODA atuncI doua
Imparatil stapInite de Bulgari si decT se uniail. In titlul eel not
amindoua aceste traditiuni : traditiunea roman& si cca bulgara.
Neaparat ca Ionita se intitula In acte interne, ca si urmasul sa.d
cel mar stralucit, Joan Asan : Tzar Grcom i Blgarom", sat.
conflict Intro dinsiI si Papa. Apol mar era ceva: Papa avea
127
temeiaz& Ion41.
128
pentru a disparea atuncl, ci pentru ca in acest an sareiea Constantinopolul i sa restituie bizantinismulul i ortodoxiel Capitala for fireasca, alcatuind din not o Imparatie greaca, pe malurile Bosforulul. Cea d'intait a fost Imparatia de Trapezunt,
care cuprindea malul sudic al Morel Negro si era in legaturl
clientelare cu poporatiile din Caucas, care dadea1 principala
29
ciat,ilor francesi, formAiuni care se inttlnesc mai mult In peninsula si In insule, In Arhipelag, in Morea, dar si In Ahaia, In Salonic,
in sfirsit, despotul din Epir. Tot ceia ce se va petrece In Peninsula Balcanica, timp de doul decenil va fi determinat de
aceasta rivalitate intro cei trel represintang ai aspir4unilor imperials si al necesitAil de viata unitara, in Balcani supt forma.
ei,
romans.
130
131
slgbindu-se dominAia lating In Capita la de odinioara a Impecad el avea in vreriulur bizantin, ajutorul Apusuluf lipsind
mea aceia cu totul alte grijl, i, dacg fgcea cruciate, mergea In
altg irecOe: cruciatele lul Ludovic al IX-lea, regele Franciei,
care a luptat pe coastele nordice ale Africei, in Egipt i Tunis,
s'a intimplat ca BizatAul, intfun moment, ss fie lipsit de apgrare.
Imparatul cu nobilil lul ffind duI la o vingtoare, Niceienif, cars
pgtrunsesert, Incetul cu incetul pang la malul Mara, de unde se
uitat In Constantinopol ca In casa lor, furg intiintag de
partidul grecesc ortodox din cetate: es trimet deci trupe din Asia,
care Intl.& in Constantinopolul uimit, intra on Meg In acest imens
ora, pe care-1 ggsesc fgra apargtorT, i proclamg din not stgpf-
132
Lupta de principil Intro un Stat qi cellalt IncetInd, razboaielece se mal poarta shit fax& Insemnatate : ele se dad pentru st&pinirea cetatilor de linga Mare, Anhial, Mesembria, i a punctelor
de hotare, ca Filipopolul. i ele se continua Indelung, neoferind
alt interes decit al jafuluX.
Ceia ce este important pentru nol In aceasta decadere a Statulul bulgaresc e deocamdata un mare semn clar de decadere :
Unguril s'ad ridicat dupl aceasta grea lovitura, erad late stare
de nerecunoscut, incapabin de a indeplini misiunea for istorica.
Atuncl, cu greutate mare, Ungaria Intrebuinteaz& puterl stra-ine la care nu alergase pan& atuncl, Incercind sl recapete hotarele i prestigiul d'innaintea navaliril Tatarilor: ea chiam& pe
Cavaleril Ioanitl, pe OspitalierX, care plecasera din Ierusalim dupl
133
-dupa mama luI si traia Intro Cuman!, pe cari UngariT II socoball ca barbarl si pagini.
Astfel, catre sfirsitul veaculd al XIII-lea un noll dusman se
ridica Impotriva Bulgarilor, IncercInd, din partile noastre, sa-I des-
134
unde-I vor strivi ma! tirzia Ruil, In rascoala for contra dominaVet
strine.
LECTIA a XIV-a.
gareasca la Imperiul for cel mare i, InlaturInd once alta, cornpetiVe, izbutete sa ramlie singur staptnitor In Bulgaria la stiritul secoluluT al XILI-lea. Dinastia aceasta continua pang la sfartmarea ImparMiel, timp de aproape un veac, prin urmare pan&
la 1393, sail, dad. se tine seama de ultimele rama,4e ale Statulul bulgaresc ceva mat tirziii, pang dupe, 1396.
Fars a se cunoate lucrurile spuse la stiritul lectieI precedente, ni-ar veni grell sa, explicam presents pe Scaunul din Tlrnova a stapInitorulul de la Vidin. Am vazut Ins a. o serie intreaga.
de Incercarl In legatura tocmal cu pornirea aceasta, am vazut
ca. regil UngarieT de dour, orl Tncearca, sa strecoare rude qi ocrotig de-al lor, Rostislav, Sventislav, Ru1 amIndol, In regiunile sirbet1 de ling& Bosnia i cauta pe aceasta cale sa, dea staptnitorl
Bulgarilor. Ce lucru mat firesc poate fi, dupa. neizbinda acestef
Incercarl strdine din Vest, declt sa vie tentativa noun, biruitoare, a
mezaril luT TerteriT, din ace14 Vest ?
Nu sintem bine lumina asupra Tmprejurarilor care all adus
schimbarea dinastiel bulgare. Avem doar o merqiune care figu-
136
Dar stabilirea In Tirnova a unel dinastil din Vidin are o Insemnatate mare i din alt punct de vedere, In legatura i el cu
problema Dunarif i cu partea istoriel Rasarituluf care ne privete.
137
ma conflict Intre tendintele Serbia de la Marea Adriatic& si tendintele Serbiei din interior, care am vazut cit erail de deosebite din punct de vedere religios, cultural si politic. Dula& ce
conflictul acesta se ispraveste, Sirbil de la Adriatic& sint total
Invinsi. El an dat energia, initiativa, el all contribuit sa se Intemeieze 4inastia sIrbeasca, dar, In ceia ce priveste sufletul,
si care vor da tine stie ce consecinte, all existat din tale mai
depArta,te timpuri. In Balcani an fost necontenit dou& marl putell In lupta: o putere centripetal& amintirea unitatii romane
ei bizantine i necesitatea de aparare comuna Impotriva unui
vecin ambitios ci aplicat spre cuceriri, puterea centrifugal& fiind
determinatl de interesele divergente ale nationalitatilor. Prin
taxmare, ca mostenitorl al Bizantulul, tots tind s& stea laolaltg,
138
Inca de cind asa-numitul Imperiu romina-bulgar" se organiseazI, StrbiT, din partea lor, cer de la ApusenI, pentru acelea1
motive, i capOtO, In aceleaI conditii, o recunoatere a situatiel
lor politico. Si WA ca atuncl apare un rege al Serbiel care se In-
tituleaza, cel d'intaid Incoronat", i de la acest Stefan cel dintaid incoronat (1196-1228), avem un sir de regi sirbeti.
Natural c& i acest not Craid ar fi voit sd. fie Imparat, dar
Papa, distributorul de coroane, i-a dat numal titlul de rege, care
angaja la mai putin. Regatul sirbesc bine In conflict, de la Inceput, ca i Ungaria, cu Statul nod bulgaresc, pentru acelea,s1
regiuni care se disputa astOzi intro modernil SirbI i Bulgarb. i
amestecul UngarieT in chestia episcopatelor de la Morava" nu e
de mirare: regil arpadienT privesc Serbia ca o motenire politic&
Cu atit mai mult, cu eft in casul aa-numitului Imperiu romino-bulgar se luptd, un element in chip firesc aventuros, care
nu poate fi altfel, care se manifest 1, se desvolta i dispare in
chip extraordinar: elementul vlah i cel cuman. Cu totul altfel
se poate desvolta un Stat ca acel sirbesc, razimindu -se pe o
singurd, poporatie, perfect omogenO, i cu totul altfel Statul Asa-
139
mare slIbire a StatuluT bulgaresc Sirbil s& alba tocmai eel mai
str&lucit moment al Innaintaril for istorice. Cind consider& cineva
desvoltarea StatuluT sirbesc in veacurile aratate, n'o s& observe,
p&n& la tef an Dusan acela In care Sirbil vgd pe represintantul
de capetenie al nationalitatil for , deci pantt la realisarea neateptata a color mal indraznete sperante sirbe01, o tendint&
vatlita catre stapinirea Constantinopolulul; ci Sfrbil at rabdarea
de a a0epta momentul cind o astfel de pretentiune se putea
manifesta cu oarecare succes.
De altminteri ar fi fost greu s& tinda spre Imp&ratie In timpul
end nu era hotarlta chestia Constantinopolului Intro candidatT
mai puternicb i mai indreptatiti decit din0T, Statul bulgaresc,
Despotatul Epirulul, Impgratul de Niceia. Prin urmare, On& nu se
mintuie lupta intro Bulgari, Epiroti, Niceienl, Serbia e 1mpiedecata
de a se amesteca in aceste competitii pentru Constantinopol. Pe
urma, cind vin Paleologii In Capitala for fireasc&, el se bucura
140
Cind Terterizii se ispravesc in framintart singeroass cu Tataril, and Incercarea Ungurilor de a-0 pune vasall In TIrnova
.nu izbuteste, SismaniziT, tot din Vidin, din Impatritul hotar",
si tot de rasa amestecata, continua, grin Taril Mihail (fit. al lul
isman) si Alexandru, nepotul sat, lupta pentru neatirnarea twit.
Insa nict dinastia a doua de Vidin nu poate s salveze Bulgaria de soarta care o asteapta.
Intait un lucru era sigur: ca in tot veacul al XIV-lea aceasta
Bulgaria se va framinta necontenit cu Sirbil. Una din cele d'intail men#unt privitoare la principatul muntean, al Rominilor
clip munte, care, cu Scaunul voevodal in Arges, unia partite de
dincoace de Olt cu cele oltene, e aceia din 1330. Un Tihomir
sat Ivancu, Tugomir, zic unit, Tihomir, ziceam odinioara; Ti-
2 Ideia CA din Io", care aminteste pe Ionita", cum Cesar a ajuns sa fie
la Roma titlul ce se alipia la numele fiecarui ImpArat, s'ar fi fAcut Ivanco,
nu se poate admite. $i nu pot fi doua nume pentru aceias1 persoanA: Basarab Ivanco INicolae Alexandru, pentru Domnul Ingropat la Cimpulung
In 1364, amine IncA neexplicabil pe deplin).
141
linga Beroe, Ingropat la Prizren L, se razima In rindul Intahl pe MacedonenT, dar Macedonenil nu represintat nicT atuncl o unitate etnica,
cum nu represinta nicTo unitate geografica bine delimitata si nicTo
Intemeiaza pe MacedonenT trebuie sa se sfarme, potrivit cu divergentele national, potrivit cu deosebirile teritoriale si cu urile
mostenite resultlnd din altA, desvoltare istorica a fiecaruia. Asa
tacit Serbia n'a fost merita si Intarita prin Macedonia, ci Serbia,
merita aparent prin aceasta Macedonie, a fost slabita prin toate
142
din ce In ce si IndreptIndu-se spre disparitiune Statul bulgaresc. 0 ilusie de pace, de liniste, de solidaritate politic, o da
doar lunga stapInire a Tarulul Alexandru. Observam, In treacat,
asamanarea de nume dintre Alexandru din Tirnova si Alexandru
din Arges: numirile acestea nu sint niciodata IntImplatoare, ci
totdeauna arata, o Inrudire si, precum numele lui Vlaicu, urmasul lui Alexandru al nostru, nu aminteste In zadar pe Slava din
a intervenit Intro Ilia si Stefan, Bit lul Alexandru -col -Bun al Mol-
143
144
LECTIA a XV-a.
a da ce credem nol. De aid nu urmeaza ca trebuie s&-1 consideram ca pe un fel de aposton a! pacil, ca pe raspinditoril
binefacerilor civilisatiel asupra terenurilor pe care le cuceriati. Nu,
nicl 'fail avut pretentie la a.,a, ceva, dar Intro vintul acela n&piasnic, care rastoarn& totul, i purtatoril de civilisatie mu& i
trezitoril de energil proaspete, este o distant& mare, In care pot
sh-1 &ease& locul alltea rostur1 de popoare. Unul din a,ceste
rosturl 1-ail avut Mr& Indoiall Turcil.
146
al celorlalt,I vecint Traiatl foarte bine Intro dinsiT, cad erat prea
pu-kinl pentru atita pamInt. N'a fost
Inca odata
niclun motiv
care sa -! Indemne pe unil Impotriva celorlalg. CerturT de dinasti!,
147
tutorul sat Cantacuzino, care -c! zice Ioan al VI-lea, lupta care
a tinut multa vreme, de prin anil 1341, de la moartea PaleoJogulul Andronic, tattl luI Ioan al V-lea, pgnt, la 1354. Dec!, timp
148
Dar, pentru a se salalui statomic in Europa, a trebuit sa inter* Inca, o mare gresea,la, politica bizantina, ca din Constan-tinoppl, Wind co.lcule proaste de oamenl saracf, ate ajuns la Or.
rerea, pa, decit sa aduca necontenit bande, o mal bine sa, le tietotdeauna la dispositia lor, Intoomal procum, dupa tratatul din
Mrianppol, care Ingaduia expcortn1 de gene din .erile noastre,
149
proprietari! muntenT i-ail adus plugarl no! din Bulgaria, iar Moldovenil, plugarl dintre Rutenil Bucovina
150
Imprejurarile exacta care ail adus, In 1361, cucerirea Adrianopolef de Turd nu se cunosc. Cronicile turcestf sint foarte sarace, cronici bizantine n'avem. Ail tacut cele dolt& glasuri care
vorbisera pan& acuma: glasul ambitios al Cantacuzinului, care
i -a scris memoriile, i glasul sententios al teologuluf Nichifor
Gregoras, care void s& dea istoria discutiilor luf, fiindca el represinta o form& divergent& a interpretatiel ortodoxe, o conceptie
151
periului lul Balduin si Henric. Tarul Stefan stapfneste toate regiunile cucerite de dinsul pan& la moarte. Dupa aceia insd.,
Serbia se cufund& in haos. Fiul mortului, Uros, casatorit cu fata
lui Alexandru-Vod& din Argos, on Anca, care a trait probabil si
dup& moartea sotulul el, face oarecare incerc&r% de a p&stra
tronul tatalul seti, dar e Inlaturat, raminind un fel de Tar onorific,
cu Domnita lui de la nol. Abia dace se gaseste data mortil lui;
faptele lui nu exists. Atuncl, In locul lul Stefan Uros, se stabileste un fel de dualism usurp&tor; se ridica un Vucasin, care iea
titlul de Craill, si pe ling& el intilnim pe fratele sall, loan Ugliesa,
care capata titlul de Despot, neaparat de la Bizant, pentru servicil politico: titlul se dadea totdeauna In leg&tura cu o alianta
de famine; trebuia ca un stapinitor sa iea In casatorie o princes&
bizantina ca s& i se acorde aceasta dOnumire de onoare, care
Inseamna: Doran. Ugliesa va fi f&cut asa si, pentru a-s% rasplati
prietenil greci, el sacrifice Patriarhia slrbeasca, semnul bisericesc
al neatirn&ril, pe care o intemeiase Stefan Dusan la Ipec: Biserica
sirbeasca e supus& din noil, In numele s&f si al fratelul sad,
Patriarhiel din Constantinopol.
Constantinopol , Serbia nu era cu totul gatita pentru a colabora la o mare opera de ap&rare comuna.
Nu numal atita, dar la Marea Adriatic& $i In voile Macedoniel,
ca si la Dunare, se ridicad pretutindeni familil de nobill, luind,
far& vre-un drept, In partile for puterea. tefan Dusan avuse
152
Tesalia si tinuse stapinitori special! In fiecare oras ma! bine Intarit din regiunea macedonean.. Acum, In toate orasele de pe
tfermul Mani Adriatice, la Berat, la Ohrida, la Velbujd, la Mare,
se asezase cite un mic domnitor, cu teritoriu mai mult sail mai
153
de Amedet, contele de Savoia, varul Imparatulul din Constantinopol,cad mama lul Ioan al V-lea era Ana, urincipesa de Savoia,s'a ivit, zic, ideia de a se uni cu trupele cruciatilor i de
a cuceri pentru sine coroana Constantinopolulut, xeIntemeind
Imporiul acesta, de scurta durata i trista, amintire. Daca aceasta
Prin urmare cruciata n'a izbutit, i nicl calatoria lul Ioan Paleologul in Apus pentru a propune Unirea cu Biserica romans,
nu dadu niclun resultat. La 1371 Inca, In Septembre, Strbil erall
la rIndul for strivitl de Wile turcetY, In lupta de linga. rlul Manta, la Cirmen, locul acela care poarta In analele turcet1 numele
de Strivirea Sirbilor" (Sirf-Sindughl). In lupta aceasta at perit
qi Vucaqin i Ugliea, ba at fost nimicite i ajutoarele trimese
de Domnul muntean Vlaicu-Voda. i Turcil, peste trecere de
154
clt,Iva ani de zile, ati mal cftigat doll& biruinte marl asupra
Sirbilor: una ling& apa Voiusel, la 1385, asupra principatulul din
care o ss se desvolte ma! tarzit Muntenegrul, al dinastiel Bal,
izilor, din Zeta, regiunea de la Mare, cuprinzind Dulcigno, An-
minus" in forma latinA. Orasul apar%inea poate lul Sieman, poate InsA traia
aproape autonom.
155
Prin urmare aproape de anul 1400 gAsim Duneirea in steiptnirea Rominilor. CM nu tim chid am plecat din Nicopol, qi nu
putem s& spunem c plecarea a fost definitive, cad o raicare
ofensiva, dup& biruinta creqtina de la Ploenic, o dadu iar Rominilor. In Vidin fusese, gi erail multi cari-1 chemai'i din nod pe
acest Craig" roman. Si, In siirit, cetatile de pe malul sting al
DunariT se Intaxiail,Incepind cu Giurgiul, fortificat de Mircea-celBatrin, dupe marturia cronicarulul burgund Wavrin, pentru ca
granita aceasta s& fie asigurata principatuluT Terii-Ronalneti.
pan& gi presenta 1111 Mircea de mal multe orl In cetatea Giurgiulul, a fost pierduta curind In folosul Turcilor. Astfel, prea de vreme,
LECTIA a XVI-a.
157
si de la Chilia, pe o insula dunareana, pA,na la Varna. SA adaugim truda ce si-a dat-o Mircea ca sa intareasca si malul sting, al
nostru: Giurgiu, ajuns o puternica cetate cu pr01 saril din ocnele
14 i Nicopolul Mic, adeca Turnul din timpurile noastre, opus
Nicopolulul turcesc, Nicopoia" noastra. Daca tinem seam& de
Dunare In apropierea anulul 1400. Cu dreptatell putea zice energicul Domn, la 1406, autocrat al aminduror malurilor pe toatA,
Dunarea pans la Ocihean (la Mare), si al orasulul Silistrei" 1.
Faptul acesta, de altminterl, era in legatura cu ceva Inca mal
mare. Precum la sfirsitul veaculul al XIII-lea se deschisese be
pentru viats, noastra politica, unitary si independents, tot asa,
la sftrsitul veaculul al XIV-lea se deschidea loc pentru aspiratiile noastre imperialiste. A fost In adevar un timp cind nol am
158
159
se ieaa unele turnurl" i se cucerete Siqtovul. Avem In cronica, mal tarzie, a lul Seadeddin marturia express, ca, unele din
aceste locurr fura luate de la Munteni.
lupta, de la 1385, se da Intro Turd i Slrbii de la Marea Adriavica, amestecati cu Albanesl qi Grecl i influentag de Latin!.
Serbia de la Dunare se formeaza, foarte Incet, din nevoia de
aparare, tirzia, catre stIrqitul veaculul al XV-lea: acea Podunavie,
cum IT ziceail,
titlu pe care 1-a purtat cu mIndrie, ca sot al
motenitoareT DespoWor strbetI, i Neagoe al nostru, cum se
vede i pe piatra luT de mormlnt, la Argeg. Serbia aceasta e un
fenomen politic defensiv, care se IntIlnete numal supt fiul lul
Lazar, Stefan, care i-a luat titlul bizantin de Despot. Noi nu-I
vedem dect pe Slav! formind un nail front de aparare impotriva Turcilor, ci ne vedem in acest rol pe no!, in tot cursul stapinirit lu!
qi pus In vestita cura, care era doar o haraba, de nomad, asigurata prin gratil. Dupe prinderea lul Baiezid, care nu iese niclodata din Inchisoare, Incepe lupta pentru stapinire dintre fill sal, gi
din aceasta lupta Mircea poate profita. Si, nu numal pentru ea,
slnt mal muAl fit, dar i din causa caracterulul politic al creatiunii facute de Osmanli! In ultimele decenil.
160
Taratulul de pe vremuri, gasind organisatiuni pe val in regiunile albanese si vlahice,pe toate acestea le vor 'Astra. Turcil
nu inoveaza, nimic fiindca slut cu mult prea slab', prea Ulnapoiati pentru a Incerca macar asa ceva. Afar& de legaturl patriarhale Intre luptatori si dinastie, de legaturl necesare intro biruitori si biruitT, de amintiri imperiale mongolice, el se adapteaza noulul mediu. Asa incit ceia ce numim dominatia turcease& in Europa la sfirsitul veaculul al XIV-lea nu e decit o
serie de cucerirl intimplatoare, de resultate ale cuceririlor legate
dupa oportunitate, pe basa situatiel pe care o gasisera atunci
cind all venit In Europa. intr'un loc, gasind o feud& sirbeasca,
pun in local guvernatorulul sIrb un chefalia, un beg turc; intimpina in alt loc o viata autonomy de munte, se inteleg cu conducatoriT si pun In apropiere un represintant al Sultanulul; intilnese o via* locala, de oral, In cutare parte bulgareasca, viata
aceasta locala, oraseneasca, va continua si mai departe.
Dec', Infatisindu-se mai multi fi' la moartea lul Baiezid, se
pane intrebarea hranita si de provisoratul captivitatil sale
cum trebuie impartita mostenirea (comparati soarta Imperiului
carolingian dupa moartea Jul Carol-cel-Mare), cad de o unitate
de stapinire otomana, si mai ales de acea vestita imitate care
ar fi cuprins si teritoriile bizantine cucerite mai din vreme In
Asia Mica, si Rumelia, adaus& de mai patina vreme, in Europa,
nicl nu poate fi vorba. S'a ajuns la aceasta conceptie, dar maT
ttrziO numal, supt influenta ideilor bizantine. Cacl Bizantul imperial, Bizantul unitar a influentat asupra Tardier, si, dap& o
ucenicie de maT matte decenii. el i-a deprins sail intemeieze o
singura tar* Cu un singur stapinitor, avind calitatea de Imparat,
cu a Carte In jurul lui, cu o armata permanents, cad vestitil
Ienicerl nu stilt In rindul tntaid o institutie otomana, eu tog&
povestea veche a seicului care bineouvinteaza pe noir soldati
osmani Intinzind mineca giubelel de dervis asupra lor, ceia ce
ar fi produs Infatisarea particular& a soul:lei Ienicerilar, poveste
din domenial legendel.
institutia permanent& a Ienicerilor face s& ea parte Tatra eitva
161
Asa fiind, Mircea s'a putut maguli cu &dul ca el va ramtnea neatins In stapinirea Dunaril. In ultimul timp, titlul sail sufere, ca
In scrisoarea din Giurgiu, databila 1411-3, o usoara, schimbare: In
loc de mentiunea Silistra si terile Jul Dobroticl" se zice down
a mai multe orase turcesti". Izvoarele stilt foarte putine pentru
it
162
nicg, decit dInsa, maT mare, e maT umilitoare In forma de omagiu, care adese orl nu se face nici macar personal, declt dependenta uneT terT de alta tarn prin legaturT economice, care o fa c
sa, fie supt toate raporturile la discretia unuT singur patron. Asa
Incit Mircea, In calitate de domn al oraselor turcestI, de stg.p1nitor In aceste regiunT dunarene, far& lndoiala nu decade prea
mult In ceia ce priveste puterea. Realitatea e Inca a luT.
163
Carpati si Dunare, nu numal toate puterile Peninsulel Balcanice, dar si pe locuitoril 1ndrazneg si viteji al valor Asiel Mid,
unde era toata vigoarea rasel turcestl, stapInitorul dunarean nu
e In stare s i. se impotriveasca. Si nici nu s'a mal Incercat o
astfel de Impotrivire.
Mohammed ocupa, nu numal toate cetatile de pe malul cellalt
al Dunaril, inlaturind (nice pretendent rgsarit In regiunile noastre,
dar el pune stapinire si pe cele mal folositoare pentru dinsul din
164
rita poate Inc& supt Roman, tatal In! Alexandru, Para ca, de
partea cealalta, s& li se poat& opune altceva decit Camenita,
cam in fAa Hotinului,aveatt toata putin0 de a face o politic&
ofensivg.
Calatorind pe Nistru cu vaporul, infaV4area amindoul malurilor vadeqte tot ma de clar ca 4i aceia a malurilor dunarene
aceast& lupta Invierqunata pentru stapinirea ChilieT, In care intervin diplomatic i Unguri!, -inind partea Muntenilor, la urma
tot Moldovenil Amain in cetate. Astfel, dac& Unguri! in In ascultare principatul muntean, gata a trimete pretendentl din Brapv
165
Dan al II-lea, Intarit i Vnut In Scaun de Ungur!, a servit necontenit scopurilor unguret1. Cel ma! Insemnat dintre urmail
166
canic.
167
, pang
Voevod al Ardealului, conte al Timioarel. Raspinge pe Turcii navalitorl la 1440, bate la SIntimre, In 1442, pe Mezed-beg 0-1 aruncg
In. Tara-RomaneascA, pentru ca Vlad Dracul sa mintuie Infringerea Jul; In toamng, la izvoarele Ialom4ei Infringe ci pe begler-
168
169
sat Matia va fi rege al Ungariel, calcind pests drepturile altora ? De sigur ca. nu. Ce Impiedeca pe Ladislat Postumul
s& Intemeieze o familie i astfel prin el dinastia lul Sigismund
fiul
sa, continue ? Nu era prin urmare o politica personals, ci altceva: o politic& In care se oglindete firea de la 1nceput a lul,
originea lul romaneasca, instinctul romanesc ramas In sufletul
lul. Gindul lul cel mare a fost, visibil, acesta: s& se sprijine pe
fortele unel natiuni viguroase gi noua pentru ca prin aceasta
natiune s& resiste Turcilor, sy pastreze Dunarea, schimbind numal
centrul de greutate din principate In Ardeal, ceia ce era o necesitate military de prima ordine qi o necesitate politica, de pe
urma careia, nof fiind la o parte de centrul firesc al actiunii
noastre, 'suferim i acuma. El intrebuinteaza prin urmare paterea sa In Ungaria pentru a savirgi aceasta opera en noI i, putem
adaugi, spre cinstea noastra. Elemental pe care 1-a dus In lupta
n'a fost in rindul Intait cel unguresc: nu. cu nobilil maghiarf a
facut el campaniile sale, ci mai ales cu trupe auxiliare din partile
noastre, pe de o parte, i cu teranif din Ardeal, pe cari Inca, Sigismund i-a fost ridicat din not la demnitatea de oamenf, dindu-li o situatie military privilegiata, In aa-numitele Scaune romaneti" de catre muntif Bihorulul.
In 1456 se sfirete opera lul Hunyadi. E reluata Insa, %data
de cineva care a fost intfun sans continuatorul lul Hunyadi, dar
cu deosebirea, Insemnata, a el n'a plecat de undo plecase acela,
puterf muntene, e sprijinit pe Ardeleni,cari, in Secuime i in partile Bistritei si ale Tirnavelor, atirn& mai malt de dinsul,-0 calla
LECTIA a XVII-a.
Stefan-eel-Mare si lupta cu Turcii la Dunfixe. Supunerea Mol-
N'am intenZia de a exagera rolul lul Stefan-eel-Mare In chestiunea Dunaril, de a-I face un loc mal mare decit col istoric, real,
pe care 1-a avut. 0 ofensiva romaneasca la Dunare pe vremea
aceia nu era nici necesara, nicl cuminte, cu atit mai mult cu
cit Moldova era supusa atunci competiliunflor unguretI qi polone, late() era cind qi una i alta din Zerile acestea Grafi conduse numal In parte, potrivit cu interesele adevarate. Dar, chiar
data Ungaria gi Polonia ar fi fost conduse dupa interesele for cele
adevarate, Moldova Inca ar fi fost in primejdie de a se sfartma
In veacul al XVI-lea. Si iata de ce.
Se zice de obiceid: Ungaria i Polonia, i ni Inchipuim, precum a fost mai tarzit, o Ungarie cu totul deosebita de Polonia.
Pe vremurl Ins& n'a fost aa: Ungaria i Polonia represintall
formele latine occidentale In viaZa regiunilor acestora maT rasaritene ale Europe. Prin urmare ele Impreuna stall In oposilie
IAA de formaZiunile ortodoxe, ruseti, i pagIne, litvane, din
parZile acestea, pe la anul 1400.
.Aezarea geografica, comunitatea religioasa, catolica; influenza
apuseana, mai tarzid nevoia de aparare Impotriva Turcilor all tins
sa formeze din cele doul ZerI una singura. Si at i ajuns sa for-
171
tarzid, chid Ladislatl Postumul se stinge fara urma, dud Matia Corvinul, fiul luT Ioan Hunyadi, se impune ca rege unguresc, dar nu lass decit un singur fit nelegitim, pe care regatul
nu-1 primete, i trebuie decT sa, se maze o noun dinastie, In 1490,
catre sfiritul Domniel Jul Stefan-cel-Mare,un fill al regelul Casimir al Poloniel, alt Vladislav, e ales In Ungaria, i cal dof
ultimi me al Ungariel unitare i. libere, Vladislav i Ludovic al
II-lea, all fost Iagelonl, all fost Polonl.
Ne putem Inchipui atuncl care trebuia sa fie soarta Moldovel
172
dar dupa, citiva anl, In 1465, s'a Infatisat din not Innaintea
cetatii, pe o vreme cind nu era pregatita de atac, qi, in imprejurari care, ma! mult sat mai putin, se pot fixO, Stefan ajunse
In stapInirea Chiliel, care e garnisonata apol de dinsul i adusa
In aa stare, incit se putea credo ca, nimenl nu e In stare a i-o
lua. Cad putine fortificatil at fost .tinute mal bine In curent
decit fortificatiile lul Stefan-cel-Mare de la Chilia i de la Cetatea-Alba.
Pe Cetatea-Alba i Chilia se razima de acum Innainte linia
173
bogatg !rasa in urmati. De ce trecuse Sultanul In Tara-Romaneascg, de ce izgonise pe Vlad Tepeq si asezase pe netrebnicul Radu-cel-Frumos, care nu Insemna decIt administraVe
cresting, Intr'o tarn a cgrii actliune i initiative. politics Incetase
Pentru ca Vlad Tepes, cedind Indemnulul regelul Ungariel Matas, atacase cetAile de pe malul cellalt. Avem o scrisoare foarte
interesantg, pgstrata, din fericire Intr'o culegere de cepa din
Munchen, pe care a tipgrit-o d. I. Bogdan In cartea sa Vlad
Tepes", scrisoare in care Vlad arata, isprgvile pe care le-a facut
pe malul cellalt, ispravi ce se Intind pe toatg linia DunariT, de.
la Rahova pgng la guff., cuprinzInd Marotinul, Turtucaia, Hirsova, Mg,cinul, Cartalul, Rasova, 0bluci1a (Isaccea), Novoselo (Ieni-
Sale), ispravi mg marl declt acelea pe care le putusera Indeplini crucial iI, cad Topes, nu numai cg, a ars cetAile turcestir
174
Intrebuinta, pe linga cohesittnea military a aceleiasl provincil, legatura traditionall dintre elemente care apartineail aceleiasi na-
tiunl si avusera, acelagi trecut. Asa Inc It armata calare a Sultanului represinta of fel de conspect al tuturor teritoriilor si
natiunilor supuse autoritatil sale.
Cucerindu-se linia DunariI, si la Dunare s'all asezat familil
marl. Caracterigfic e faptul c Turcil all ales pentru aceasta din
putinele lor &mini marl, cad eI aveati elementele Incepatoare
ale unel arfgtocratil, avea5 unele neamurl Incunjurate de o ye-
175
cuceriri. Mohammed a fost unul din cele mai cumint1 capete care
all avut vre-odata raspunderea unel ImparWl. Prin urmare, dac&
Intilnim, in luptele cu Turcil ale lul Stefan, ofensiva turceasca finpotriva lug la 1475 si 1476, prad&ciunile de pe valea Siretiului In
1481 i, In sfirsit, lovitura cea mare din 1484, motivul nu e altul
cleat acela al nevoil de-a avea Chilia qi Cetatea-Alba. prin urmare Dunarea-de-jos, cu acea complectare -de term de Mare
p6n5. la Nistru care asigura staptnirea asupra gurilor. De aceia
s'ail pornit Ieniceril gi Spahiii, iar nu pentru a supune Moldova.
In materie politicA, cea mal mare virtute este s& refusl ispita,
frumoas& ca InfAVare, dar Brea prin urm&rile el, i Mohammed
ca i Stefan tia s& se Inpotriveasc& momelilor momentului. Insa
176
ca el sa-1 ajute a pedepsi pe regele Polonie!, si ded cete turcestl si tatareqtl merg, conduse de calguze moldovene, In PoIonia si o pradg Ingrozitor, silind pe Ioan-Albert sa Incheie cel
d'Intaiil tratat prin care Polonia recunoaste, nu numal neatIrnarea, dar oarecum egalitatea politica a Moldovel,cel mg mare
succes diplomatic repurtat de tefan-cel-Mare.
177
Turcil cauta
aceasta find problema cea mare pentru dinsif
s& iea acum si partea de Apus a Dunarii, regiunile din preajma
Belgradulul. Cel care a indeplinit aceasta opera a fost Soliman
Maretul, care pentru Turcf a fost innainte de toate Canun-Name",
organisatorul, legiuitorul, represintind pentru el ceia ce a reproesintat Mircea pentru Munteni si Alexandru-cel-Bun pentru Moldoven.T. Soliman a avut o stapinire care ocup& mai bine de jum1-
tate din veacul al XVI-lea; a fost unul din cei mai fericitl stapinitorl de popoare, Incepind ca tinar de douazeci de aaaT si ispramindu-si cariera la Indepartate batrinete. Si aceasta, caries a
lui Soliman se aseaz& intro cele d'intait atacurl biruitoare asupra
Ungariel si Intro cel din urma, In cursul caruia fu ridicat mort
de supt zidurile cetatil Sziget, pe care void, s'o cucereasca. Trecuse mai bine de patruzecl de alai de la cea d'intaitl expeditie
Impotriva hit Ludovic al If-lea. La 1521, Vizirul Ahmed ocup&
Rabat, Cosrev-beg din Semendria cucereste Semlinul Belgradul
e atacat de Pirl-Pasa, de Behram-beg de Nicopol si de Mohamed
Mihalogli, acum In Silistra: Sultanul Yntra in cetate biruitor. In
1524 se iea, de Ball-beg din Belgrad Severinul, garnisonat de
Ungurl, cad Domnil muntenl 11 pierdusera in a doua jumatate
a secolulul al XV-lea si se cfstiga Orsova. Aproape ()data cu Bel-
Astfel, prin Belgrad, drumul era deschis spre provinciile interioare ale regatulu! unguresc.
Unguril, increzatori in puterile lor, amintindu-s1 de ispravile
de odinioara, in constiinta Imbatatoare a caracteruluT lor de clas&
dominant& si rivnind la cine stie ce ajutor din partea Europe! care
s'ar misca intfo pornire de cruciata, as indraznit s& Incredinteze norocului unel singure lupte soarta teril si poporului lor, si
at. stat hannaintea Sultanulul la Mohacs. Una din cele mai interesante paginl din intinsa carte a cuceriril otomane in Europa:
neglijind pe regele lor, nobilil ungurl pornir& sa atace tabara lui
Soliman. Turcil asteptau cu traditionala prudenta a barbarilor,
oamenT deprinsi cu pradaciunea in pustie, undo viclesugul, care
se poate asamana numal cu al Pieilor Rost, hotaxeste daca va
178
Motenitoril lul Ludovic al II-lea at fost do': de o parte represintantul Case% de Austria, Ferdinand, fratele luT Carol Quintul,
fiindcg era maT aproape i avea legaturl cu not i apoT flindcg no-
biserica i casg cu casg, iar Isabelel i se dadu sfatul sa porneasca Innapol In Ardeal, unde, supt umbra aripilor Sultanulul, va afla mai multg sigurant ,. In anil urmatorT, In zadar
179
lul Mohammed si din oastea cuceritoare facea paste i Mohammed-Pasa de Silistra, fost
Rare al MoldoVel. Pe alt
cimp de lupta se cucerete Solnocul, dar nu i Agria sad Erlau,
180
totul bogAiile de odinioarg, deci i pofta de a se mica pedrumurile lor. Se credea chiar, la 1551, cind Ilse Rare se turci, ca.
Sultanul Meuse din Chilia, Cetatea-Albg, Bender, din Oceacovul de
la Nipru, apol din Dobrogea, cu Obluci0 i Isaccea, cu Tulcea i
LECTIA a XVITE-a.
182
potriva la discretia Sultanului ? Principatul muntean, prin ur-mare, nu se mai poate mica; el pare ispravit cu desavirire; cu
dinsul face ce vrea Turcul, i ar face i mat mult data In Constantinopol, pang, In timpurl foarte tarzil, n'ar fi ramas o foarte
serioasa Intelepciune politick razimata pe crutarea relativa a
supusilor cretini, a supusilor directi a! Sultanului mai mult decit-
era considerat totdeauna ca milostivul catre care se ridicat Increzatoare rugamintile, pe clnd Domnil eras privig totdeauna
cu ochl ra!, ca aceia asupra caruia trebuia sa, cox% toata vinovatia. Un Imparat ma de bun, dar ma de departat, un Domn
menil la nol.
Dar, dad, situatia principatului muntean nu era bunk, nu trebuie 0, i-o Inchipuie cineva cum e descrisa In manualele de
coala. Rat gi bine, slut in istorie lucrurl relative, care trebuie-
interesul nostru. S'ar crede ca, furniturile pe care trebuia sa, ledam armateT turcetI, mat o adevarata mina pentru tarn. Nu
totdeauna, tact ele se platiat.Erail preturl fixe, care fireqte cade aceia erail fixe ca sa, fie In defavoarea celul care le primiar
1 nu se poate spune ca plata se fi cea totdeauna In conditiile
alt regim decit cel din veacul al XVI-lea; pe vremea lul Soliman
de obiceit Turcil observat tariful, qi al notri chiar pana, prin
veacul al XVIII-lea, Intru eft nu se amesteca hrapirea din partea
Domnulul 1 a dregatorilor lul, erat bticuro1 de cumparatura,
183
sa, ne Incele. Aid avem a face cu oamenT cari all ridicat arma
Impotriva ordinii politico stabilite de Sultan. Sint supuci al Sultanulul cari s'ad revoltat, i Impotriva hainulul, orl de e crectin,
orl de e musulman, pedeapsa prevazuta In datinile seculare ale
Turcilor e executiunea publica.
Aca limit se vede ca, supt toate toate raporturile, nu era chiar
aca de rail cum credem. Supt un raport Ins& era foarte rail, i
rurile din partea Puterilor crestine, care avead tot interesul sail
menajeze alianta sail crutarea din partea Turcilor, vom vedea
ca, banecte, Imparatia states pe atuncl foarte bine.
Dupa moartea lul Soliman a venit Inca Selim al II-lea, care era
un vitios i un lenec, neconduclnd niclodata o expeditie personal.
De atuncl Incepe seria Sultanilor Inchisi In zidurile Seraiulul, a
caror participare la evenimentele militare e un cas extrem de
rar, pe cind Innainte, cum am spus, In fiecare primavara, Sultanul pleca tmpreuna, cu ostmii lul i In fiecare toamna. se Intorcea Innapo! In fruntea cetelor lul biruitoare. Dupa, Selim al
II-lea vine Murad al III-lea, care e chinuit de patima aurulul:
sap& gropl In pamInt si cufunda, acolo enorme lingourl de aur In
care se topisera, galbenil ungurectl din provinciile supuse sail de
la ducmanil invinci, i placerea lul cea ma! mare era sa ridice
capacul si sail cufunde privirea patimasa In adincimea aceia
scinteietoare. Dupg, acest epileptic, incapabil de a conduce o armata, Mohammed al III-lea (-I- 1603), fiul sail, se dovedecte In
curind a fi un staptnitor tot atit de slab si dominat de pasiunl
tot atit de nepotrivite cu situatia unul conducator de tarn i ef
de armata. In astfel de imprejurari, banil nu ma! curgeall ca innainte ci trebuiail luati de aiurea. Sa ma! punem In socoteall
ca, de la o bucata de vreme, Inca din acest veac al XVI-lea, se
strange In jurul Sultanulul o ceata nesatioasa de renegati de toate
natiile, cari, acestia, cer mult mai mult decit luasera Viziril, foarte
de aproape supraveghiatl ci stapinind multa vreme, ded neavInd
184
Petru Rams oi a fiulul sail mai mic, Stefandupa ce fiul cel mai
mare, Me, crescut la Constantinopol, trecuse de nevoie oi de vanitate, la legea turceasca si capatase paoalicul sail la Dunare
ve-
185
nu le puteau capata cleat de la haiducii unguri, can se formasera din causa necontenitelor razboaie de granite intro Imperiu
si Ungaria si ad jucat, pans aproape de cucerirea habsburgica,
un to! foarte Insemnat, trecind si In poesia noastra popular&
(ca In balada Miul Copilul".) Haiducil acestia se puteau capata cu leafa, Ins& de dinsil avea nevoie si regele Ungarie! din
Casa de Austria, care stapfnia provinciile unguresti de Nord si
de Vest, si avea nevoie si printul Ardealulul, a carui oasts era
alcatuita In parte din acest element. Moldova se gaseste Ins& cu
Domnul eT are, de la o bucata de vreme, Inca de prin anil 155060, la dispositie o admirabila militie de aventurier!, cautind raz-
boiul cu atita patima, !licit cereal fie si plat& mica, fiind bucurosT de prada pe care o culegead si In care se cuprindea si
dovada vitejieT lor. Acestia sint Cazacil, cari se creaza pe la 1550,
In regiunea Niprulul, din elemente fugare de pretutindenT si, In
186
In ceia ce priveste Ardealul, el sta mar bine decit un principat i decit cellalt. Situatia Ardealulul s'a inrait, ce e dreptul,
pined", ba p6streaza une orT si numele romanesc: Becher, Connis. Aceasta nobilime ardea de setea rlzboiuluf, deprinsa, fiind
yi
t.igapesc,
Mai taszia ceva, alt pretendent, Paul Markhazy, era BA iea de sotie pe
1 87
fQarte putin de pe urma acestul noll comert 1. In aceste condi#1, cerIndu-se In fiecare zi mal mult, In forme legale, dar cu
rQsultate desastroase pentru averea nationals, se impunea neaparat o rascoala. Oricine ar fi fost In Scaun, trebuia sa o faca.
Nu un Mihal Viteazul, ci chiar un Aron-Voda, care nu era un
erad, ci un biet Constantinopolitan practic i fricos, deprins
cu creditoril, Ieniceri, Greci i Armen!, cari Incunjurau Scannul umilit al Domniel sale i ingreuiat situatia Jul ca qi viata supgilor. i el, Aron, a facut rascoala sa, independent de Mihal, gi,
chiar dacs acesta nu s'ar fi rasculat, Aron ar fi pornit micarea.
Pe acest timp, In Ardeal nobilimea neastimparata avea a face
cu un principe vadit degenerat, prin urmare incapabil de all controla actiunile, de a face o socoteala Intro ceia ce are i ceia ce ar
vrea sa urmareasca, Sigismund Bathory. E de ajuns sa i se vada,
chipul cu urechile deslipite, transparente, fata slabs, ve:Aejita, ca sa
se Inteleaga cu cine avem a face. Bolnav, nestatornic, fara niclun
Innainte de toate, trebuie s dea lectil de realism i de solidaritate omeneasca, dar tine iea superficial acest studiu capata
dintr'Insul lectil de ambitie si de glorie, de marl cucerirl, de domnie
asupra unor provincil Intinse. Elevul parintilor iesuiti era In stare
a saviri crime pentru a se afirma principe glorios i mare viteaz.
i-a morn, cu contiinta Impacata, nobifil qi pe varul Baltazar
pentru ca s se poata infatia In calitatea de aparator al Cretinatatil.
Se va zbuciuma vre-o zece ani, facind In Tara-Romaneasca,
poate lua, abdicind In folosul ImparatuluI cretin, apol, daps Intoarcere, In al varului sad Andrei, pentru ca, desgustat de tog i de
el basuO, sail iea lumea In cap, ispravind In pribegie, departe de
o tars pe care n'o putuse nici servi, nicl pastra. i totu1 multi
crezusera In el: Sirbil din Banat, cari se rascoala In numele lul,
ca qi Bulgaril din Balcanl, cari-1 aclarna ca liberator.
Atuncl, catre sfiritul veaculul el XVI-lea, doua marl puterl simt
nevoia de se valora din non, de a arata ce pot, Papa i Imparatul. Cel d'intabl pierduse enorm de multe teritoril prin micarea
188
se ispravise printr'o rupere deplina a legaturilor dintre noile Biserici evangelice qi vechea Biserica, traditionala a Rome!. Atuncl
Scaunul roman cauta sa-si recapete aiurea terenul pierdut: noua
milit,,ie apostolica, foarte cults, foarte inteligenta, mergind pan&
la fanatism In fond, cu formele cele ma! diplomatice de blinde0,
in forma,. patrunde in Rasarit, Innainteaza In Rusia, unde propaganda iesuita las& urme ping In a doua jumatate a secolulul al
XVII-lea, distruge vechiul Invatamint universitar polon in folosul
acestul not Invatamint religios al IesuiWor, i, in acela1 timp,
se trimet emisarl i la no!, ca sa string& declara01 de aderen0
la catolicism din partea Domnilor nostri, crezind astfel catolicismul ca poate sa capete serios compensa#1 In Orient pentru ceia
ce pierduse definitiv in Occident. Sfintul Pgrinte visa, cucerirea
Constantinopolului, aducerea la catolicism a Ruilor a Rominilor,
a Slavilor din Balcani, a Grecilor, Inna4area puterii pontificale
ca pe vremea lui Inocerrtiu al HI-lea.
Prin urmare cruciata incepe. Slabanogulul din Ardeal i se trimet Indemnuff i, tot odata se intervine i pe ling& Imparat ca sal! faca datoria de qef al CrestinatAil mpotriva Turcilor.
Intro In jocul for i pe Polon!, cari i el, din partea lor, prin
Stefan Bathory qi cancelariul sat Zamoyski, cautat linia Dunaril, Turcil pierdeat hotarIt situatia for de pang acum. Sul-
ceput ca o imensa, micare de cruciata, el s'a margenit Indata la, asaltul austriac contra cetaVor turcetl de la Dungrea
panonica, precum i In sus de Pesta, spre Viena, de la Gran i Vacs
189
lonif ar fi primit bucuros pe cardinalul fugar, pe care Ins& 11 omorira al sal In muntil Secuimil, dar el adapostesc bucurosl la dinsil pa
Sigismund Insusl, 11 IntOesc, II dad trupele for si ale luT Ieremia-
teste prin izgonirea luf Ieremia peste Nistru si luarea in stlpinire a MoldoveI. In momentul cind, in Septembre 1600, nobilil din Ardeal Incep sa se miste impotriva Voevodului", Za-
190
sail ceva mal tgrzit, dupg trecerea primejdiel lui Sinan si Inlaturarea planulul de paalic in partile noastre, pe Innoitorif ispravilor din vremea luf Vlad Tepe. Nu numal atit, dar calarimea noastra mergea pang la Adrianopole, de o parte, iar, de alta,
pang la Plevna. Sirbil loviat. Cladova, Bulgaril aclamati pe liberatorul menit sg dea din not. fiintg Impgratiel cretine ortodoxe,
Albanesii, GreciT aveat aceleasi sperante, i, cind a fost omorit
Mihal, la 1601, Intro hirtiile ce i s'at'1 aflat supt perna ceia ce Inseamng ca Indemnurile gasiserg un puternic rasunet In inima
luT, s'a ggsit scrisoarea In care cretinii doriti de mIntuire Il
numiall Steaua for rasariteana ".
Prin urmare, razboiul acesta, pornit din ambitia Pape!, din nevoia imperialg, din vanitatea ardeleang, din lgcomia polong i
din slabiciunea turceasca, a produs ca resultat real, apreciabil,
care In parte va i raminea, cgcl terile noastre In veacul al
XVII-lea at avut cu totul altg situatie decit innainte o trezire
de conqtiintg cresting pe tot cursul Dungrii-de-jos. Aid sta i
morala lucrurilor: nu se poate ca un om s-si jertfeasca situatia i
flints, pentru o causg, farg ca, find el chiar strivit, sg nu r&mtie, mai ourind sat mai tgrzit, resultate reale. Pentru cg once
lucru not se Intilnete In desvoltarea omenirii, nu e clgdit pe
altceva decit pe luptg i suferinta, ale uneia sat mai multor fiinte
omenegti care nu s'at crutat.
Aceasta a fost fapta lui Mihai Viteazul.
LECTIA a XIX-a.
Dunarea inferioara, de-asupra gurilor, In vechiul salas al BulgaTilor si Ungurilor. Dar si din punctul de vedere militar aceasta
are o mare importanta fiindca Turcil a 1 fost Indemnat,I sa aseze
pe TatarI aice din consideratil de ordin militar, In legatura cu
noile Imprejurarl razboinice din aceste Org.
Asezarea aceasta a Tatarilor de-asupra delteI ditnarene nu
poate sa Insemne, fireste, Intaia for ivire In regiunile noastre,
ci numal o statornica, salasluire a for Intr'un anume punct al
teritoriulul pe care de atltea orl, si multa vreme Innainte de Inceputul veaculu! al XVII-lea, 1-a& cutreierat. Dar aceasta are caracterul unel navalirI, chiar chid se face la anume date si cu un
anume stop, si dud, prin urmare, se putea astepta orl preveni
o retragere.
Venirea Tatarilor In Rasaritul Europe! se IntlImpla, cum s'a
spus, pe la jumatatea veacului al XIII-lea. A fost o teribila invasiune, In legatura cu concentrarea fortelor turanide supt conducerea Hanulul, ImparatuOmparatilor asiaticl, Ginghishan, si a
fiilor si urmasilor lul. Dominatia resultata dih acest potop sal-
batec s'a pastrat pans foarte tarzia, cad si era foarte natural
ca stapinirea care cuprindea stepa apuseana a Asid sa. se Intinda si In partea din Europa care-I corespunde, ImpttrOrea In
continente avind un caracter absolut arbitrar.
Astfel R4I all stat pant, dincolo de jumatatea veacului al
192
CarpAilor, In
drumul c&tre Europa central&, ori care se Intindea Intro cerescul" Imperill chines si Sfintul Imperiu roman de Apus
s'a
format o sumedenie de hanate: de Cazan, de Astrahan, care s'ail
distrus pe Incetul In veacul al XV-lea, i de Crimeia.
In acestil din urma s'al pierduti asa-num4il Tatarl al CetatilAlbe, can atineatl drumul Intro Nistru si Nipru si ghat adesea pe
negustori s& iea drumul, mai gred, catre Nord-Vest, Tartari Bialogrodenses", pentru PolonT. Poate ca si causa mentineril Tatarilor crlmlenl sa, fie aceasta: ca el erail Intarig prin'toate resturile tlt&reti, care, nemal putindu-se menOnea Intr'alt lac, se
retrageaal In acest mare laggr permanent al Crimeil.
La 1475 Tataril, ajunsesera tributarl al Turcilor. Leg5turile
dintre Turd qi Tatarl atl fost Ins& totdeauna maT slabs, destul., de comode pentru nail vasall al Sultanului. Aceasta se
103
singele WI Ginghiz, cad fara indoiala ca Hagi- Ghira! qi Meng1TGhiral, cal d'intaill HanT crimleni, pretundeaa ca, ail legaturl de
singe cu dinastia, cuceritorulul. Astfel, pentru Turd, Hanil tataret1 ail fost totdeauna Imparati (Han nu inseamn& chiar decit
Imparat).
De i tributarl a! Turcilor, de gi, de la o bucata, de vreme, cam
in acela1 timp cind sistemul s'a Introdus i pentru Domni!
notri, Su Rani' 41 Ina& voie s& revoace pe Hang tatareti, numindu-se in loc printl din dinastia Ghiraizilor, asctmT prin insulele Mediteranel, de i influenta aceasta turceasca se face tot mal
adinc& i ma! coviritoare, Amine un tapt: ca, vasalitatea Tata.,
rilor e foarte onorabila, i pan& In ultimul timp, car, dud era
vorba da Tataril s& ajute pe Turd Intr'o expeditie, el erat invitati In toate formele politetel orientate, i chiar cu o condescendent& special& 0 dinastie superioara era poftit& a colabora la
succesele armelor otomane.
194
Se ma! adauge decgderea milliard, a Impar Wei turcestl, Inceputg cu a doua jumgtate a veaculu! al XVI-lea. Ieniceril, InrolAT pe stradele si In, cafenelele Stambululul, pe care nu le pdrdsesc nici dupg aceia, IsT tormeazg familil, renunVnd la vechiul
for train cgluggresc; oamenl fgra cgpatild, vingtorT de lefurl
ea-
195
aparare, format de Ieniceri, dar putin cap abil de a face o armata, iar apararea intreguld mal dunarean o aveal Tataril strap
mutati In aceste regiunI.
196
tratat formal de vasalitate si petind pe Domnitele lul pentru nobill de paste Nistru, din neamurile Potocki, Korecki, Wiszniewiecki si altele.
Daca el, totusi, nu si-ad putut ajunge scopul de a stapini in
total Moldova, pastrind pe Domnil nostri numal de forma, daca
stapinirea for nu s'a intins si asupra Teril-Romanesti, unde sta
o bucata de vreme tot un Movila, Gavril, care a trecut apol In
Ardeal si s'a insurat acolo, ramihind Intro Unguri, si sa nu
uitam c& in manastirea Dealulul, ling& capul lul Mihal Viteazul,
e Inmormintat un Movila, care luase pe fata lul Radu Serban,
Mihailas-Voda , motivul a fost presenta Tatarilor pe linia Dunaril.
Domnil nostri erat/ supraveghiatj ins& de cloud' puterl militare:
pe ling& Tatars, era concentrarea turceasca resultind din unirea
militara si politica Intro Silistra, Babadag si Oceacov, la Nipru,
pe vremurl un mare rol la granita Persiel, all trait de la un capat la altul al Domniel for supt scutul ca si supt amenintarea
Pasei de Silistra. Toate hotaririle turcesti se indepliniaa In rindul
intai0 prin acest Pala. El a hotarit si In luptele dintre Matel si
Vasile-Voda. Supt un Pasa de Silistra Turcil all ocupat Bucurestii pe vremea lui Constantin erban, urmasul lul Mate, si a lul
Mihnea al III-lea Impotriva Imparatiei rasculate. In sfirsit la Silistra a fost chemat, dupa o scurta Domnie, credinciosul GhicaVoda batrinul, si de aid expediat la Constantinopol. Inca
In razboaiele ce se deschid dupa 1670 Silistra-si pastreaza Insemnatatea si Sultanul Mohammed al IV-lea petrece acolo, aproape
197
tatea Hanulul, el erail expugI la ispite. Bogatii marl i marl fagaduiell curgeat la reedinta stapinilor Tatarilor bugecenl, cari
stAteat i In legaturti, cu Polonil une or!, i acetia nu despretuiat
s&-qI citige bunele grata ale barbarilor cari avead puterea la Du-
de singe, ca ar putea fi in acelaI timp i Pa0 de Silistra, Babadag i Oceacov. Si, la inceputul staptairi1 Sultanulu! Osman
(1618-22), el a i fost In stare s realiseze acest plan, creind o
formidabila putere turco-tatarl la hotarul de Raskrit i una din
creatiunile tale mai viabile in aparenta..
din 1624, Polonil cereat s se inlature aceasta primejdie permanent& a presents! Tatarilor in Bugeac, se hotari s& se is-
In felul acesta si cu toata numirea, la 1644, a unu! MuradPasa ca paznic al malurilor Dun&ril", Tataril at ramas, supt
Tobal-beit si altiI, in Bugeac, i pan& tarzill, pin& la ImpresuI Am descris cariera luI Cantemir In Chili fi Cetatea -Alba, p. 222 si
urm., In ,,Studil asupra istoriei Rominilor in secolul al XVII-lea, din ,,Noua
Revistit Romina", $i in vol. III din Geschichte des osmanischen Reiches".
198
rarea Vienel de Vizirul Cara-Mustaft, el ail jucat un rol de thpetenie In viata military i politic& a Imperiulul, Domnil notri
ramlnind imobilisati de presenta lor. In ctteva zile cetele lor,
trecind pe la Stanileti, luau esul Prutulur i ajungeafi la lai,
on cal&riall prin esul Braila i ultra& In Bucureti. Far& a fi
supul, cu totul, Rominii era& incapabili de o actiune politic&
mai serioas& i mai Indelungatl.
LECTIA a XIX-a.
200
201
superioara asupra Bavaria asupra BrandenburguluI, asupra Saxoniel, asupra, regiunilor renane i asupra restuluI Germaniel. Aa,
fiind lucrurile, ni putem inchipui ca aceasta, Casa de Austria nu
va servi In rindul Intait. interesele Germaniei, ci In rindul Intaill
pe ale el deosebite. Ar servi interesele GermanieI numal In casul
trebuintat catolicismul in vremea lul Carol Quintul qi a !mpg,ratilor razboiulul de Trelzed de and ? Pentru ca supt steagul catolicismuluI, lovind In steagurile strInse laolalta ale protestantismului rebel Impotriva Papal, sa ajunga, pe ruinele separatismului, a Intemeia autoritatea general& a familiei domnitoare.
De aceia necontenitele achisitii de teritoril erat la Habsburgi o neaparata nevoie pentru a se impune In Europa, pentru
a trai acolo. Daca pactul cu Iagelonii li-a dat toata Boemia, din
Ungaria nu s'a capatat declt o parte. CacT, data Ferdinand fusese
ales, de o dietg, ungureasca, rege legitim al Ungariel Intregi, i
Joan Zapolya, Voe'vodul din Ardeal, fusese ales rage unguresc, do
202
Niclodata nu s'a impacat Casa de Austria cu aceasta delimitare, ci a cantat necontenit sail intregeasca posesiunile ungurestl. De aceia am vazut-o sprijinind o cruciata Impotriva Turcilor
la sfIrsitul secolulul al XVI-lea, indemnInd pe Mihal Viteazul si
1 Dathoreotii acootia toil ail Post oameni bine Inzestrag, cari Insl au terminat prin desechilibru mintal. Stefan Bathory, regele Poloniel, a fost In
adeviir un om extraordinar, dar Sigismund e un degenerat i tatal sail, Cristofor, fusese om fgra inteligenta. Gabriel, clnd a venit la nol s izgoneascit
pe Radu Sorban, In 1610, sa-1 pedepseasca pentru intervene ia lul in Ardeal,
spun Insemnarile timpulul .Impuca In cirri i facea comedii fare niciun
203
Bethlen
1 Acum cltAva vreme, am strins Intr'o brourA paginile pe care le scrisesem, cu deosebite prilejuri, relativ la dinsul. Un biruitor, Ra,du Serban" e
o brosurtt de vreo 50 pagini, cu chipul lul gi alte ilustratiI. Se Impliniserit
de la a doua biruinta din Brarpv In 1911 trel sute de ani, pi cu acest prilej
204
iulul de Trelzecl de anT. Are legaturl cu protestantii din Germania, cari-1 ajuta, s innainteze impotriva Vienel. De la Matias
Corvinul, regale cele eel mare al Ungariel, care luase Viena, status In ea si In cuprinsul zidurilor eT IsT sfirsise viata, de la
dinsul si pang, la Gabriel Beth len nu se maT vazusera trupe. ungurestI mergind asupra Capita lei Imparatilor germani.
Astfel Beth len Gabor ajunse una din cele mai marl persona,
litatT ale neamulul unguresc, si Intro principil Ardealulul de sigur cea mai rasarita,, cea mai regal& ca politica si ca Infatisare.
Din nenorocire pentru neamul sat, el a murit nu tocmal batrin
si far& a lasa mostenitorT. Supt regenta vaduvel sale, tiica Electorulul de Brandenburg, Ecaterina, Catalina, succesiunea e putin
discutata pana ce se stabileste dinastia RalcOczestilor: Gheorghe
RakOczy I-it, care mare la 1648, si apol fiul sat, Gheorghe
RakOczy al II-lea. Inca o dinastie foarte distinsa.
cu ideia stapiniril austriace; nu era numal antagonismul Ungurilor din Ardeal, calvinT, impotriva Casel de Austria, care venia
cu norul sat negru de Iesuit,I ca sa restabileasca episcopatul
catolic de Alba Iulia si sa stearga urmele eresieT In Intreaga provincie ; nu era numal aceasta, ci era si biruinta usoara de asteptat
a unor oamenl exceptional de bine Inzestrati, can tineat In mina
Ardealul. Batrinul a fost un om foarte prevazator, foarte cuminte,
care n'avea In sufletul luT elementul acela unguresc de trufie ce
a facut nenorocirea tine natil altfel bine Inzestrate. Si cu Domnil
Sprijinind pe Domnil nostri, fail, sa aiba, Ins& intentiT jignitoare fat& de acestI Domnl, fata, de prestigiul lot, necautind a
si-T face vasall, cum Meuse Sigismund Bathory cu Domnil Moldovel si cum voia, sa fact', si fata de Mihait Viteazul, care totusi
i-a fost vasal, capitan citeva lunT,
Raktczy s'a mentinut Impotriva Turcilor chid voiat sal scoata ca pe un simplu Gabriel
Bathory. In acelasi Limp, si el maT mult decil data a fa,cut pe
Imperiall sa, simta puterea luT. A murit tocmal In anul clnd se
Incheie pacea din Vestfalia: prin urmare In ultimil anT, foarte
greT pentru Imperiu, at razboiuluI de Trelzecl de an!, el are prilejul sa intervina, sa, Intareasca situatia lul In Ardeal si sa ri1 V. pentru amAnunte prefata mea la vol. al I '.lea din Studir fi documente,
unde se aratA toate legaturile noastre cu Ardealul In veacul al XV11-lea.
205
dice la viata, neamul unguresc, fiindca spiritul national miguresc,daca se poate zice aceasta,se refugiase numal In Ardeal,
singurul teritoriu alipit regatuluT Ungariel de odinioara, unde se
exercita In limba ungureasca, de UngurT, guvernul In numele
unul principe unguresc.
Deocamdat& decT Casa de Austria e rivala Turcilor In ce
priveste stapinirea ArdealuluT, si Turcit nu se vad direct stand
ajunge cutitul la os, e silit sa, tears, intervenirea trupelor ardelene. Ele vin, 'cu InsusT Craiul, se da, lupta de la Soplea pe Teleajen, si atuncT, la 1655, piere puterea noastra, militara, interneiata de MihaT Viteazul.
206
acum orIce ca s& ajunga rege. PoloniT, cam satul de principele Ar-
dealul, 1-ad evitat, cea maT mare parte din ostaii luT cad
In robie Intro a4iT i vestitul Kern 6ny Ianos, mat tarzit principe ardelean Impotriva Turcilor. RakOczy maT st6pInete cIteva
luni In Ardeal, dar Turcil, cind Il vad cu totul slab i incapabil
de a se maT apara, fara oaste In jurul luT, intervin,cum inter
venisera innainte, Impotriva nebunulul de Gabriel Bathory, i Impotriva ambitiunil daunatoare a invinsuluT din Polonia.
RakOczy, zb&tIndu-se, Intrebuint,.eaza i pe DomniT notri, cari
pill la o cams& menitl sa fie Invinsa. Pentru RacolOa", viteazul Invins, s'au luptat i Rom Inil din Ardeal, pan& la sfirit. In
sfirit, ranit In lupta, RalOczy moare dup& cIteva zile. Astfel Taroil, utilisind i otile moldovenetI i munteneti ale Domnilor
not, put de dIniT, at1 avut In mina for Ardealul. S'atl ars orase,
Ce-I Indemna oare pe Turd sa se amestece In luptele ardelene cu atita furie i persisten0 ? Marl schimb&r1 se IntImplasera in lumea turceasca. intait Turcil avusera multa vreme de
purtat un grett razboiti In Asia, i aceasta permisese lul Vasile
Lupu i Matel Basarab sa pastreze o atitudine de independen0,
ba chiar sa se bat& intro dInil de cite on voiat, far& ca Turcil
sa-T mazileasca, apol sa faca politica ardeleana fax& ca nimeni din
207
De aceia si Ardealul lul Gheorghe Ralcoczy I -ill, ca si principatele noastre sept Vasile Lupu si Matel Basarab. si ma! mult
decit ele, s'a putut misca atita vreme Ott a tinut razboiul cu
Asia.
Woe de oaste apuseni din acest timp: Condo, Turenne, Wallenstein. Mohammed era ma! simplu, ma! patriarhal; Ahmed,
crescut toarte bine ca sg mosteneascg pe tatgl sad, era un Invatat bine crescut, un cilibiu" (celeb)). Supt acesti do! MarI-Vizirl se iea ofensiva In toate directiile, Si aceasta ofensiva e chiar
principiul actiuni! ]ox. El atacg astfel Creta si o cuceresc de la
Venetien!, dupg un rgzboit foarte indelungat, purtat cu o stgruintg, admirabila. Tot et slut ace! cari deschid granita Dung xi!
prin zdrobirea independenteT Ardealulul si sfarImarea confederatie! periculoase Intro aceasta rgmasitg a Ungariel maghiare si
terile noastre,
un fenomen politic si militar asamanator cu
confederatia luT loan Hunyadi, care tot asa, din Ungaria, sprijinindu-se pe terile noastre, izbutise a face blocul crestin la Duflare. Acum Ardealul a fost desfiintat din punctul de vedere al
initiative! si, odata, cu forta politica ardeleang, confederatia cresting, a, Dunaril a fost desfiintatl, Innainte do anul 1660. Atunci
Vizirul Ahmed nici nu asteaptg sg, cada cetatea CandieT ca sg,
treaca Impotriva Imperialilor.
208
rialilor in Ardeal. Turcil insa, nu intelegead acest amestec si, ispravind cu Kem6ny. infrunta pe Imperiall de-a dreptul. Regiunile de ling& riurile Neutra si Raab slut atacate cu ajutorul Ta-
trada, pe Dabija 1-ari trecut tot supt numele aceluia, de si batrinul chipes, asezat mindru pe un cal pe care-1 desala cu desavirsire supt enorma luI mass de came multamita, nu samana
de loc cu finul Grec Ghica, cu figura lui de vulpe, cu ochil nesiguri ce alearga in toate partite. Ail luat parte astfel si Rominii la luptele acelea de la Neuhausel, pe ungureste Ujvar,
si Lewenz, in care s'ati ales cu pierderi insemnate 1.
In stirsit se da o lupta mare cu Vizirul, lupt,a, de la Skt. Gotthard, condusa de vestitul Montecuccoli, care a facut, trite carticica vestita, si teoria razboiulul impotriva Turcilor, teorie foarte
interesanta. Biruinta s'a cistigat printr'un teribil malt al cavaleriei germane si francese, cad era si un contingent fiances,
LECTIA a XX-a.
extraordinar de Indraznet, care ar fi schimbat toata soarta regiunilor dunarene, de a se cistiga pentru Polonia linia Dun&rii;
In urma reusiteT lul, existenta noastra nAionala nu s'ar maT fi
putut pastra. Primejdia era pentru nol maT mare decit in casul unel
Cine represinta aceasta politick s'a spus: regele 4tefan Bathory, care venise aducind amintirT Indelungate de lupta Impo-i
triva TurcieT, de clnd era principe al Ardealulul si, al doilea, loan
Zamoyski, care avea alt motiv de a dori Intinderea pans. la Duflare: cel maT Inv ,tat Polon din timpul sail, el Invatase In Italia,
nu numal arts militark dar si idealul Renasteril italiene In
sensul cuceririT si glorieT. Prin urmare cu gindurT de acestea de
glorie, luate din literatura istorica romans, venise el In Polonia:
razboill de ofensivk cfstigarea graniteT Dunaril, aceasta era intetAia luT Zamoyski. Daca Ins& conta s& o vada Indeplinita, se
Insela. CIO. vreme MovilestiT all stat In Moldova, ad avut leg -
210
virqire o contopire intfun Stat strain, ce ar fi adus o autoritate maT puternica, amestecata In toate lucrurile, i aqa ceva
boieril moldoveni de la 1600 nu puteat. suferi.
Dar era cealalt1 primejdie, de spre Tara-Romaneasca. Mihal
Viteazul, de i a stat in legaturl cu Polonii,i avem unele instructiuni, In romlnete, date ambasadorulul sail care mergea in Po-
tia sa, ocoleasca greutatile i sa-0 inele dumanii , Mihal Viteazul, zicem, departe de a voi s& primeasca st&pinirea polong, din
potriv& credea ca el sa, poat& ajunge, daca nu rege al Poloniel,
cel putin stapIn asupra teritoriilor polone locuite de Rutenl, cari
erall In cea mai mare parte ortodoc1 intransigen1T. Innaintaqul
sail, Petru Schiopul, hranise curioasa ambitie de a fi ales rege al
turieri cari Usurpad puterea pe vremea lul, i a crezut ca, ajutind qi ei, va putea rupe Polonia In doul, lasind la o parte Polonia catolicl i luind el Polonia ortodox& pentru dinsul. Daca
Polonil izbutesc sa scoata pe Mihal Viteazul i din Ardeal, Intetind pe Unguri i uurind legatura intre dinii i Imperialii
lui Basta, dac& izgonesc In acelmi timp pe Mihal i din Tara -Ro-
coqui. Ea aduce interventia In Moldova a ginerilor lui IeremiaVoda pentru a sustinea pe Constantin-Voda, apol pe fratele sail.
Alexandru, tutelati de energica for mama, Doamna Elisabeta: ea
fiind prinsa, se Incheie la 1614 pacea de la Jaruga. Dupa ce autoritatea lui Sigismund se restabilete, un om care s& succeada
211
nu se mai afia.
i, In Moldova, pe vremea aceasta, ajunge Domn, pentru serviciI diplomatice, prin legaturi personale gi fagaduiell de viitor,
intrigi. VazInd Ins& c& nu se poate mentinea, ameninOt de dugmanil pe cari-I trezise, se hotarIse sa, dea o lovitura, mare, desperata, cum Innainte de el (Muse In Moldova Aron-Voda, care,
neputind plati datoriile catre Turd, a Inceput razboiul Inpotriva
cercare de a patrunde mai afund in Moldova sat de a se men inea la Prut e imposibila, gi atuncl se retrag, urmariti necontenit de Tatari. Se pierd In mare parte trupele, gi Hatmanul
Zolkiewski Insugi e omorlt de barbar! In momentul clnd scotea
capul din butca pentru a vedea ce se mai petrece In jurul sat. Dupa,
212
teritoriale In Polonia, i li se adauge Gheorghe RakOczy cu ajutor moldovenesc i muntean, ispravind incercarea lui In felul
trist care a fost aratat mai 1nnainte (1657). Prin vasalil for Tataril,
Turcil ajutaserg. pe Poloni sat scape de o rapede i sigura, mina.
Daca se ajunge totusi la un razboit. Intro Polonia i Turcia
dupg, 1670, razboid care, cu oarecare intreruperi, dureaza pang,
dupa tratatul din Jurawna, din 1676, prelungindu-se o situatie
razboinica nellmurita, aceasta se intimpla din don& cause. Una
e sistemul militar al Chiupruliilor, cei doi Mari- Vizirl cari au avut
ca linie de conduita: ofensiva continua, an de an, Impotriva orlcul,a Venqienilor, a Ardelenilor, a Imperialilor, a Polonilor, fiind
convin1 ca, nu se poate Linea ImparAia decit prin razboiul permanent. Prin urmare, data, ce s'a luat Creta, data ce Ardealul
nu mai are autonomie, odata ce cu Imperialil s'a Incheiat, tre-
buia sat se caute un duman undeva, i atunci Polonia e atacata. Ca scop practic, ca tint& precisa, e cucerirea Camenitel,
cetatea ce se gasete cam In fats, Hotinulul, care, In forma
213
Intari, insa el pot sa resiste numal citeva luny de zile campanieT Turcilor i Tatarilor, care Incepe la 1674. 4i TatariT incun-
214
Redeschiderea ostilittilor o aduce chestia Cazacilor. I-am parasit cind Vasile Lupu si-a dat fata dup& Timu fiul lul Bogdan
Hmilnitchi, care a prefacut ceata razboinica salbateca a Cazacilor Intr'un Stat. Poporatia ruseasca ortodox& din Apusul Po-
215
faptulul Intinderil sale, poporatieT foarte patriotice", foarte iubitoare de traditil locale, elementulul neastimparat al studentimiT i fanatismulul calugarilor can lupta pentru apararea Cretinatatil. La urma, fara Indoiala c& totusi ar fi trebuit sa
cads. Se i apropia de ca,dere cind Imparatul sosete In snrit cu
o destul de mare Wire, strinsa de la toil principil Imperiulul.
Cind Leopold aeza pe aT sal Intr'o tabara aproape de Viena,
se infatieaza, stapinit de ideia cruciatei, care biruia la el anti-
patia traditionala, pe deplin motivata, fata de Casa de Austria, i loan Sobieski, cu toate trupele sale polone. Se dadu o
singura lupta mare, In care Polonil se disting hotazit: orIcit de
larga, parte s'ar face Germanilor In despresurarea Vienel, partea
Polonilor nu poate fi tagaduita. Splendida for cavalerie de nobill sperie pe Turd, cari se retrag, i retragerea for Insemna
un dezastru, cad lasaa toata tabara imensa, un ora Intreg ridicat In fata, orasulul asediat. Fugaril luau i pe Domnil noqtri:
pe Duca-Voda i pe erban Cantacuzino al Teril-Romaneti, a carui
216
hotgrirea ce va credo de cuviinta,; dar cetatile erat sg fie garnisonate de Austrieci. Ni putem inchipui ce valoare mai avea
presenta principelul In tara, dad, toate cetatile erat ocupate
de trupele Impgratului. Astfel Ardealul, care va fi cedat de Turd
prin pacea de la Carlowitz, se afla In mina for cu totul Inca de
nile acestea, crutIndu-le de pedeapsa din partea vechilor suzerani. De partea cealalta Insg, se cerea riscul nostru Intreg, pe
lingg eonditii mai mult sat mai putin satisfacatoare.
Imperialil Intrg In tara cu Veterani i cu Heissler. Dar,
cum venial) pe la Orova, Brincoveanu tia sa-T sem% pe
la Cimpulung, dindu-li, de altfel, provisil i tot ce li trebuia,
adaugind cadourl pentra generall, dar Wind tot ce era cu putint& ca sa nu rgmlie In tarn, sat sa ramlie cit mai putin. i,
217
In Moldova ar fi intrat Imperialil, dar apucaserg, a antra Polonil de doug orb: data, la 1686 si a doua oars la 1691. Gindul
poata lua stg,pinirea asupra teriI Intregb. Cu toate acestea Sobieski n'a putut sg, se mentina, si nu numal din causa talon tulul militar incontestabil al lui Constantin Cantemir, razes falciian si fost ofiter regal, om viteaz si practic, care a batut pe
navalitori la Boian, In margenea Bucovinel, dar si din causa
unel totals gresell de plan, datorita ambiVel optimists a Polo.
nilor. In loo sa se opuie 1111 Sobieski, Cantemir 1-a lasat, In 1686,
sg, Innainteze, sa Intro In Iasi, undo soldatil cari Intrail prin cir-
regale, instalat In curtile domnestY, cinta la un prInz cintece popular In batjocura Domnulub care fugise:
Constantine,
Fuge bine,
NO al casa,
Niel al mask,
Nice drags jupaneasa...
limbl, Turcil all trebuit sa se hotarasca la incheierea pacil, pg.1 Acolo a murit $i un Romln care servia In armata imperiala cu gradul
de colonel, Aga Constantin Bilaceanu, si Voda i-a pus, la BucurestI, capu 'n
protapul de la gardul caselor lul.
218
LECTIA a XXI-a.
luT
220
ea se sprijinia pe puternica propaganda catolica pe care Wugaril franciscani o faceat de aproape un veac In aceste parti,
cu succes destul de mare. Propaganda aceasta era represintata
de calugarl italieni, cad Francesil nu s'ail amestecat cleat In
timpuri cu totul noun, dar sensul el politic era Austria. i nu
221
sa-I lase pe mlnile Turcilor, i-a stramutat la ktcheierea plait dincolo de Dunare, aezIndu-I In Confiniile Militare. Urmasil for trg.-
se ajunge la resultate foarte Insemnate si definitive, la Impiedecarea unet viitoare tncercarl francese de hegemonie asupra Europe!, si, In acelast timp, influents Austriel asupra celorlalte State germane creste enorm prin rolul conducator avut
In tnfrtnarea i Induplecarea ambitiel marelul rege frances. Aus-
222
tradare ; tot el e acela care duple dol anT a fgcut say wig aceiasT
soartg ramasita familiel Cantacuzino, Stefan -Vodg, Constantin
Stolnicul, Mihail Cantacuzino, care a fgcut biserica Coltel si al
cgrul nume totusT e sfarimat cu ciocanul pe inscriptia de la Intrarea bisericil, ca pedeapsa a trg,dgriT.
Gin-A11-Pasa,
223
or!-
cind aiurea.
Caracterul local, dinastic, al razboiului cu Turci! se pronunta
din ce In ce ma! mult, Instrainind pe German" de dinsul, gi astfel
224
El n'a existat nicIodata, decit in Inchipuirea unora. Tendinta fireasca a Rutiei de a navali In Orientul european e una din le-
Nistru: ba &ail trimisi al Tarulul, cari botezail copiil stapinitorilor MoldoveT, ba se Intimpla ca boierl tinerl moldoveni, cari
n'aveatl putinca de all manifesta Insusirile for militare la no!,
cad nu ma! purtam razboaie, se duceail la Rusl. Astfel o sumedenie de Rominl merseser& Innainte la Sobieski si la Carol
al XII-lea, iar acum mergeati la Rusl. Intr'un scurt memoriu
ce am publicat In Analele Academiei" se vorbeste despre Sandu
ColOa care a luptat supt eroicql rege si, fiind prins, a fost trimis chiar in Siberia, de unde a vrut s& fug& si erafi sa-1 trimita chiar la margenea provinciilor inghoAate ale Imparatid
rusestl; apoI Suedesil at staruit de 1-at liberat si din Stockholm.
1 V. Cronica lul Alexandra Amine, tipilrit.1 In vol. IX din Studii ei Do-
cumente".
225
La Rusl era vestitul Postolachi Chigheciu, care conducea o Intreaga trupS de Moldoveni 1. La Sobieski, un regiment Intreg
fusese alcatuit din MoldovenT S.
Dec!, RusiT avind astfel de trupe, natural c erall Indem nati si de
oamenil de la not sa vie sa, se amestece in afacerile noastre.
226
De la incheierea pa din Belgrad, In care Austria pierde Oltenia ei provincia sa sirbeasc1, se strecoar& mai multe decenil
de pace.
Motivul trebuie cautat in Apus, caci e sigur ca Imparatia turceasca ar fi fost zguduita necontenit dac& acolo n'ar fi fost dou&
Marl razboaie care sa prinda toate Puterile europene: razboiul
pentru succesiunea austriaca si razboiul de eepte an', orT: int&iul
ei al doilea razboid silesic.
Aceste doll& razboaie ocupa mai bine de doua decenil puterile Austriel. Cind ele se mIntuie, Imparatia invinsl, umilita,
despoiata de Prusia, cu toate succesele pe care le-a putut avea
22-7
politic, avind aptitudini pe care nimeni nu se gindete a le tagadui: de energie, de potrivire buns a imprejurarilor, de marime
a concepWlor. In absoluta bung, credinO, va fi crezut ea de la
inceput ca poate sa biruiasca pe Turd definitiv, sa li smulga
s'aU dus de la vasalitatea noastra tot mal umilita, tot mai primejduita, tot mal saraca; pe care o represintau bieg Fanariog,
tuncOonarI turceti, avansa1 la rangul de Domnl in Bucuret1 qi
228
trage un cordon" Impotriva ciumeT, ea innaintase, cu voia maresalulul rus Rumien0v, p&na la Roman, si negocierile duse de
internunciul Thugut la Poarta c&p&tara pentru Imp&ateasa Mol-
229
staphil (1775).
Dupa, tratatul din 1774, ail maT trecut zece alai In linicte. Daca
razboiul izbucnecte din not la 1787, aceasta se datorete nest,natoasel amb4i1 romantics a batrind Ecaterine. Ea face oferte
noulul rege al Romani lor, fiul MarieereseT, Iosif al II-lea, Indemnindu-1 sa faca o visit, la Curtea ruseasca, sa se primble
Impreuna pe Nipru, sa visiteze In regiunile aceasta voile posesiI
pe care le capatase imparateasa i sa, se Inteleaga pentru liberarea tuturor crectinilor din Orientul Europa
Acum iata ce avea sa visiteze Iosif al II-lea. Crimeia, cum
era de ateptat
dar pe o cafe foarte curioasa, Intrase In
stapInirea Rusiel. Tataril, aVta41 de intrigT, se sfadiat dupa, Dom-
230
LECTIA a XXII-a.
De la Incheierea pacilor din Sitov qi Iasi i pang la izbucnirea razboiuld Crimea, se desfapra, o noun, perioada, mal strips
legata cu imprejurarile generale europene, din desvoltarea problemel istorice a Dunarii.
Pe IMO, atitea negocieri Inenite a supune Eisi mai mult Rusiel
Turcia in decaden0, doua, razboaie se cuprind in acest rastimp.
Cel d'intait izbucneqte la 1806 i tine pang, la 1812, facIndu-ne
sa pierdem teritoriul dintre Nistru i Prut pe care Ru.gil 1-ad
numit de atunci Basarabia, pe chid mal Innainte Basarabia" se
chema numal regiunea de de-asupra gurilor Dunaril. i el are un
XVIII-lea, care at1 fost tratate pang aid. Acelea sint curat teritoriale, cad toata viaAa, politica a acestui secol e dominata de
conceptia situAiel deosebitelor teritoril de Stat unele fat,a, de
celelalte: ca sint natduni, ca au suflet, stapinit de anume idel dirigente, ca trecutul for li da, anume drepturi, pe care alto naOuni
nu le at, acestea sint lucrurl cu totul secundare pentru veacul
al XVIII-lea, precum sint cu totul secundare ' pentru acest veac
alts motive, care domina aa de mult legaturile dintre popoarele de ad: motivele economics sat. economico-politics, debueurile, coloniile, legaturile vamale, razboaiele de tarife. Astfel fiecare
Stat cats sass cltige, indiferent In ce direccie, absolut fara, niclo
232
Dar de la 1800 Innainte lucrurile se schimba In politica tuturor terilor europene, Incepind cu Franta si In RAsarit cu PoIonia, care presinta aceleasI fenomene In acelasl timp. Se manifest& factorl a c&ror ridicare la putere si al c&ror rol conducator
nu puteat fi b&nuite clOva vreme innainte. Franta, dupl scenele
interne, cind nobile, chid grozave, ale Revolutiel, porneste supt
raportul diplomatic si militar o actiune care nu poate fi calificat& decit de: salbateca. Noul razboili e o serie de acte de desperare din partea unor ignorantY al conditiilor Ozboiulul, a carol
intuitie ajung Ins& s o aibg.
Acelasl lucru se observa si In materie de diplomatic. Cea
veche, bine informata, calculata, prudenta, delicata In schimbarea de teren, respectuoasa de toate formele, e lasata la o parte
si rasare de o data, conduclnd viata Statelor, o alts diplomatic,
destrabllata, descheiata la haina. Ea biruieste rapede pe cealalta.
Metternich Insusl represinta, e drept, vechiul regim Impotriva
noulul regim, dar, In ceia ce priveste radicalismul si cinismul
solutiilor, e si dInsul un om al timpuurilor nol. Ins& in aceasta
nebunie" ideologia lipseste sail e rapede Inlaturat& dup& Incercarea cu realitatea lucrarilor, care ea e staptna tuturora si coboar& adesea cele mg extraordinare planurl la normalitatea traditiilor, mill-Omit& si lul Napoleon, care, In fond, ca Italian si
om cu preg&tire militara, era un spirit practic si putea s& treaca,
lastnd de o parte sarlatanismul unor declaratiuni ale lul, de la
visurl nemasurate la socotirea si chibzuirea bun& a Imprejurap
rilor. Napoleon se convingea mal rapede ca orlcine ca realitatea
nu Ingaduie anume planurl, si doar pentru galerie erail anume
declaratil, ca aceia ca era gata sa mearga In fundul Indiilor ca
sa Invie visul unul Alexandru-cel-Mare. Imitatoril lul, cucerig de
233
pi-I
Alexandru I -id si Napoleon. Inceputul e cunoscut: In vara anulul 1806, Turcia, care fagAduise, cu citIva ant Innainte, printr'un
nod privilegiu acordat terilor noastre, hatiseriful din 1802, s& nu
234
vine: Domnil vor fi restabilig In cel maI scurt timp; s'at Mealcat tratatele, i Rusia, atit de respectuoas& fa0 de ele, nu va
admite principt no!, ci va care respectarea concesiilor smulse de
dinsa cu atlta greutate. Atuncl s'a Intimplat c& bieW Fanariatl
not numitT, la coborirea din c&rute trebuirl sh-sl incarce bagajele pentru intorsul imediat, iar cel plecag pentru a se duce,
unul in Rusia, unde era mal sigur, cellalt In Turcia insdsl, s&
revie pentru a-sl ocupa iara,1 Scaunele.
Astfel diploma0a ruseasca, ajutata apol i de Anglia, care trimese corabil In fa4a ConstantinopoleT qi for Dardanelele pentru
a ceda apol tunurilor de pe coasts, ispr&vise chestiunea destituirilor
patia unor lint parasite i de luarea In st&pinire a unor provincii neap&rate, nic! In 1767-1774, clad, in afar, de luarea cet&tilor basarabene, nu slut decit lupte pe linia Dun&riT, pentru ce-
lelalte cet&g, de pe malul drept i sting al ape!, i mid in campania din 1788-92, care Incepe cu dobindirea Basarabiel i intrarea
235
denta, Ruqii, foarte nemu4amitT de amestecul inelator at Franciel, gasesc mijlocul de a eluda armist4iul; i dupa putina trecore de vreme razboiul reincepe.
Anume Dunarea de la 1806 nu mal samana cu Dunarea veche. In locul beilor aproape autonomT din veacul al XV-lea gi
al XVI-lea, in locul pa. alicului de Silistra, Babadag i Oceacov,
in locul anarbiei din veacul al XVII-lea o noug, forma se alcatuiegte:
socoti pang, la doug,ZecT sad treizeci de mil de oameni, cu instructorl europenL Cad el a stat In legatura cu Francesil lul Napoleon, cari tinura ling& dinsul un representant militar, Mgriage'.
Nu era un om extraordinar ca InsuqirT militare sail politics, dar,
izbutind in lumea aceasta tulbure dintre Austria, Tara-Romaneasca, provinciile autonome ale Serbiel i regiunile bulgaret1
strabatute de fel de fel de bands musulmane i ajungind salt fad,
o oasts, el era un factor esential in acele ImprejurarT. De voie, de
nevoie, hl hraniam. Cind a vrut, a pradat Oltenia, ajungind di lul
pang, la Tirgu-Jiiului. In acela,1 timp, in partile de dincoace de
Olt, centrul mezarilor acestor aianl, unig Intro dtnil prin interesele momentuluT, era Rusciucul, care Inlocuise tin vremea aceasta
Silistra ca Insemnatate: aici la Rusciuc se Intlineqte vestitul Tersenicoglu, de frica bandelor caruia se golira BucurectiT la 1802,
Domnul insuqi, MihaT Sutu, i boierimea adapostindu-se la Braqov.
1 Rapoartele luT eInt tipirite In oolectialIurninawAri,.Suplimentul I.
236
slut napoleoniene, trece Dunarea sill stabileste In insula Slobozia un al doilea lagAr, pentru ca, avind unul pe malul drept
si altul In insula, s& poata domina tot ceia ce se petrece pe
malul sting ocupat de Rusi. Atund Indrazneala individual& a
unul comandant rus, generalul Marcov, In Bucuresti petrecea
nomandantul suprem, vestitul general Cutuzov, Wen stricat, care
stringea boieroaicele acasa la dinsul, schimb& Infatisarea razboiuluI. El trece Dunarea si atacA lagarul Marelui-Vizir, care, cu
totul nepregatit, se zapAceste cu desavirsire ; citi din ostasil lui
237
S'a cerut Intaiti din partea Tarulul linia bungril, pe tirmi s'a
trecut la linia Siretiulul, apol la linia Prutulul. Mahmud a cedat
In ultimul moment, reservindull sa InvinuiascA, pe negociatoril
cari primisera prea uqor aceasta linie, cum se Intimpla In casurl
de neizbinda. Do! nenorocitI Fanariotl, fratil Moruzi, Dumitrachi
qi Panaiotachi, au plata cu capal, de qi nu erad ma! vinovatl
declt colegil lor turd. Astfel la 28 Maul st. n. 1812 se Incheie
pacea prin care Rusia capata, Basarabia. Ratificarea pacil s'a
prelungit Maya vreme, dar, la urma urme!, resultatul campaniel
nefiind favorabil Francesilor, cesiunea Basarabiel a devenit definitiva.
Pagel Insuql qi, pe de alts parte, izgonia pe spahil din rosturile lor. Atunci porneqte o rascoala Impotriva lenicerilor, aqanumitiT Dan, qi an! de zile Rusia Alta prin diplomat! greet de
spet,a, lu! Rodofinichin, pe cari-I trimetea In mijlocul rasculatilor.
288
numit asa dupa barbatul mama. lul, de si era fiul sotulul &int= al acestel femel. Milos gaseste solutia pentru chestia sirbeasca, si ea e foarte simply, : el se va substitui Pagel pastrat
numal de form., ca un simbol al vasalitatiI. Noul cneaz nu vrea
despartirea de Imparatia turceasca. Era innainte o administratie
fl va stringe el acuma ; el va
otoman a, care stringea birul,
garanta linistea, el va ajuta in vreme de razboit Singura deosebire este ca, in loc de un Pasa turc pe care nu-1 mai sufere
nimenl si are o multime de lucru cu supusil, este un crestin, sprijinit tocmal de simpatiile poporatiel crestine, pe care o reprosinta. *i astfel pana pe la sfirsitul vietil lul cind s'a incurcat, o
bucata de vreme, in fel de fel de afacerl interne, care i-au periclitat
Dar, daca era usor sa, se Inteleaga Poarta cu Serbia, era mult
mat greil s se inteleaga cu GreciI, cari aveat. cea maI mare
parte din bogatiile Imperiulul otoman, cea maI mare parte din
cultura acestel Imparatil. Imparatia Intreaga era impanata cu
GrecI revolutionarl, carill aveal legaturile cu conationalif doveniti europeni" in Pesta, Viena, Triest, Paris, Londra. Astfel Rigas, care a scris Marsiliesa greceasca, dupa ce statuse la BucuTesti si facuse anume ispravi de ordine intima, trecuse la Viena
si aid se trans formase supt influenta ideilor apusene, pe care filologul
Corai, creatorul noii limb! literare, intru nit nu le primise la Smirna,
289
austriaca si Indemnat de toate amintirile razboinice ale serviciulul supt steagul rusesc In 1806-12.
Dupa, restabilirea regimului turcesc pe malul Dunaril, centrul
apararii se asezase In Vidin, In cetatea veche a Silistrel si In
turcestI si egiptene ail fost total distruse. Eraal hotarft,T amiraliT sa,
distruga flota turceasca, si ail distrus-o. Dupa aceasta, peste corn-
binatiile luT Metternich, care vorbia de legalitatea stapfniril Sultanulul, de primejdia Intinderif revoluVel sl aiurea, Europa s'a
caznit at dea fiinta non GreciT, uncle a ajuns domn regele Otto,
importat din Bavaria.
240
dere al originalitAil concepVilor militare. Tarul intervine si personal, InfAisindu-se innaintea Brai lei, ca s& accelereze lucrurile:
Dar era not pentru not faptul ca cetafile de pe malul drept sint
date innapoi, dupc1 trel, patru sate de ant de la pierderea tor. Atuncl
apar& pentru Intlia oar& militkeste gran4a dunareana prin gr&nicerif cari format un cordon sanitar contra ciumel. Insa acest
cordon avea si o Insemn&tate politica: on era ciuma on nu, cordoanele romineaa fi serviat2 din partea .Rufilor ca sa, mate c& s'a
mintuit cu intervenia direct& a Turcilor In Principatele rom&nestI.
In fond, &dui ascuns al lui Chiselev, care a stat la Iasi si Bucuresti and Intregl, iubindu-ne cu adevarat, cu toatg, filantropia
omulul crescut In tradiVile filosofice, si facindu-ni, relativ, In tmprejurarile In care era pus el sa lucreze, foarte mult bine, era s&
se preg&teasca rapedea contopire a Principatelor In ImpArMia
ruseasca. AgitAia cultural& a spiritelor ne va duce Ins& la miscarea din 1848 si de acolo la manifestarea na0onal& din timpul
razboiuluf Crimea cu toate consecinfele el. Dunarea ruseasca, dorita de Chiselev, nu era sel devie astfel o realitate omorttoare pentru
nafia noastra.
LECTIA a XXIV-a.
once propunere rii or!ce plan rusesc din partea luT Metternich,
fara a mat vorbi de vadita rea-vointa din partea Puterilor apusene, Franta i mat ales Anglia, care, din motive deosebite,
nu se arat& de loc bucuroase de amestecul acesta hotitrItor al Rusiel in afacerile OrientuluT. Aceasta a qi lost causa
pentru care resolvirea chestiunil greceti a durat atita vreme.
242
243
intemeiase Statul. Este Intrebarea: al cut merit este mai mare? EiT
a raspunde fara a sta pe ginduri: a1 lu! Obrenovici. E foarte usor
a trezi 6 rascoala, e foarte grail a intemeiaun Stat. Pentru cea d'intain sarcina, se cer insusiri simpatice, de vitejie personals, pentru
244
1 Scrisorile In! din Turcia, care ail maI multe editil germane F}i o tradacere francesd, blimuresc foarte bine /mprejurdrile politico si militare din
Turcia Intre anil 1830 si 1840.
245
on sg, cucereasc& Egiptul: pe vremea cruciatelor, i prin expeditiunea hit Ludovic al 1X-lea al Franciel, apoi mai tgzzill, dud
Petru de Lusignan, rege al Ciprulul, titular de Ierusalim, ata,ca
Alexandria i o iea, dar nu o poate pastra. Totdeauna Ins expediVile siriene contra Egiptulul nu produc resultate durabile ;
Ludovic a dant In captivitate i Petru e silit sa paraseasca
Alexandria a doua zi dupa cucerire. Pe cind expediWle Egiptenilor asupra Siriei aduc o stare de stapInire mai Indelungata.
In Siria era pe vremea lul Mehemed-All o anarhie desavIrita.
insemna a dobIndi Siria 1, dobIndind astfel Siria, va avea i defileele ce duc catre Asia Mica Si va putea sg, mearga drept
asupra Constantinopolulul, In casul cind ofertele lul de a sprijini
ImparAia n'ar gasi o bun& primire.
Se Incepe ded un razboill Intro Paa, apol i vecinil sal, i
Intre Mehemed-All. Acesta are la Inceput dibacia de a nu pre-
Impotriva unor vasali necredincio1 al hi! Mahmud. Firete ca, aceasta ficiune n'a putut fi pastrat& Insa multa vreme. Succesele
egiptene ail fost neateptat de rape.zi:, data asediul oraplul
Akkon a - durat prea multa vreme i a costat prea multe sacrificii, Incolo, cind a fost vorba de a sta In calea otilor Pael
de Tripolis sail Damasc, biruin0 a fost lesnicioasa i deplina.
Ibrahim, care comandg, trupele lui Mehemed-All, mergea acum,
246
sfircitul zilelor sale, &dui c& s'ar putea recapata Siria. Aceasta
era ci credinta unora din Puterile europene, mal ales a Angliel.
Din partea el, Rusia a p&strat a atitudine foarte indoielnic& pin&
la stIrsit, Bata i acum s& tan& profitul pe care-le trasese, din
rivalitatea lui Mehemed-All cu Sultanul.
Ca sa, Intelegem amestecul Angliel In aceste IncurcaturI, trebuie t& amintim lucrurile Inc& din veacul al XVIII-lea. De la un
timp, vechil exploatatorl al comertului oriental, Venetienil ci Genovesil, disparind, a10 factory vor trebui sa stapineasca economic
aceste regiuni. A intervenit fntIi1 Olanda, care joaca In veacul
al XVII-lea un rol esceptional de important, nu numal In Turcia
europeana, dar i In cea asiaticl si pan& In Mesopotania. Cine
platig de dou& ci de trel on mai mult, dadead Turcilor spectacolul und stralucite vieg seniorale. Dac& se adauga. influenta
desastroasa a regalitAil In secolul al XVIII-lea supt Ludovic al
XV-lea Si supt slaba domnie a lul Ludovic al XVI-lea, pe cind
In Anglia nu regele hotaracte, ci energia natiunil englese, care
ea guverneaza pe ling& regalitatea care, mai mult din respect
de traditie, se pastreaza, se va Intelege de ce Anglia a biruit pe
Frances!, si mai ales chip& sfarfmarea Imperiului lul Napoleon.
Natural era ca Franta sail reserve macar un domeniu In 0-
247
Dar .a,zboiul acesta nu 1-a purtat. A doua lupta pentru stapfnirea SirieI, cu toate silinWe pentru a Impiedeca ciocnirea
armatelor armata turceasca a mteptat dol anI de zile, agerindu-se In combaterea Curzilor , se -impune. Biruinta Egiptenilor
a fost cttigata la Nisib, pe Eufrate (24 Iunie 1839), In astfel de
Imprejurarl, Inclt, dad, zabovia lupta Inca o zi, situaVa ar fi
fost du totul pierduta,
Mahmud moare In aceste Imprejurarl, i Sultan ajunge minorul
Abdul-Megid.
la stapinirea Egiptulu!, cu pAinul adaus pe care Sultanul binevoitor consimte sa-1 recunoasca autoritAil sale. Nu se mat
pune problema Intre usurpatorul" din Egipt i dinastia lul Osman. Acum e l,murit di Mehemed-All va till i muri ca guvernator al provincieT egiptene qi atita, iar Rusia II poate cladi
planurile de viitor.
248
teril fats do strainiT cari-I luat bogAia si-T jigniail In acelasi timp
sufletul.
ca Napoleon al III-lea, care facuse lovitura de Stat si avea nevoie de un sprijin interior, nu-1 putea gasi la socialistil Invinsl,
nicl la liberalil cari jucasera un rol asa de mare In Republica,
ci numal la conservatorl, cari aveau un simt catolic -Comte gingas
si, prin urmare, a sprijini catolicismul In Orient Insemna a cistiga un sprijin puternic acasa. Mal e adevarat si aceia ca a reInnoi epoca de prestigiu militar a luT Napoleon I-iil Insemna a se
cIstiga simpatiile armateT, si noul Napoleon aceasta o voia. Dar
razboiul nu era o necesitate neaparata pentru Imparatul iesit din
razboiul civil. In ceia ce priveste Anglia, ea nu s'a batut nicTodata declt la mare nevoie, ca una ce trebuia sail trimeata floarea
tineretului, cad, dad, soldatil eraul mecenari, comandantil for se
alegeail dintre membril aristocratiel, al bogatiel si aT clasel culte. Si
Rusia nu era sa substituie doar influenta eT conomica celeT englese, sa Inlocuiasca pe capitalistiT englesi si maT ales francesT,
cari tinantati des, an de an si de mai multe orT pe an, cele d'in-WA Imprumuturl ale noulul regim al Tanzimatului...
Era poate vorba de vre-o cucerire ruseasca 2 Deocamdata, nu.
Cearta Incepuse In Ierusalim. Acolo eraii calugarii, catolicT 1 ortodocsi, vesnic In dusmanie, strand ca doua ostirT fats In fata, de la
Dar maT era cineva care doria razboiul, care si-a cheltuit
toata puterea si istetimea pentru a-1 provoca; acest agent provocator e Austria.
Intl un memoriu din anul trecut: Politica AustrieT fatl. de Unire",
aratam ca Austria din apropierea anulul 1853 se deosebia de Austria
d'innaintea acesteT epoce supt maT multe raporturT, si anume: Intaill
249
comediT din Paris, un mare cheltuitor, mare intrigant i mai presus de toate un provocator gra pareche, In stare sg, !titre la Sultan farg sg, fie anurqat i fn haing, de stradg. In cIteva sgptamini, Mencicov a Ingramadit atitea i atitea greell, Indt a dat
vreme diplomatiel francese i englese sg, se recunoasca, sg se In-
250
Dar Austria n'a putut s se mentie dupa tratatul din Paris (30
Mart 1856) In provinciile noastre. Tot ceia ce dibacia diplomatica cea mal machiavelica poate imagina a fost intrebuintat de
sa, plece, cu jind, uitindu-se tnnapol, luind cu suspine trupele comandate de generall italienl ca Marziani, Coronini, trimei anume
i cite alte lucruri eraa gata pe hirtie pentru timpul cind terile
romanet1 ar raminea Austrial. De aceia Viena, dupa pierderea
nadejdilor de anexare, s'a luptat and de zile indaratnic Impotriva
Uniril Principatelor, dar i acum fara folos.
Doua parer' domnesc i ad In ceia ce privete meritele pentru
2b1
LECTIA a XXV-a.
253
face lucrur! marl, Romania unita a lul CuzafIroda avInd o armate, daca, nu i o flota, avind un Inceput de comert pe Duflare, exercitInd o influent& asupra Bulgarilor Inca nelibeff :
literatura bulgareasca, in vremea aceia se concentreaza mat ales
In don, ()rap romaneati, BucureatI at Braila, Intru cftva si Giurgiu. Din nenorocire n'at existat legAturile strInse care ar fi putut
sa existe Intro Romania Jul Cuza si Serbia Obrenovicilor (Milos
restabilit: 1858-60; Mihail, fiul sail, 1860-8), urma1 at lul Alexandru CaragheorghevicT, care pastra fata de not reserve neexplicabile, cum not pestram un despret nescusabil fata de dInsa.
Dar ceia ce a facut ca terl vecine, cu acelea.11 nevo! i acelea1 aspiratil, sa nu poata lucra Impreuna, pentru scopurile for
firet1 a fost, alaturl de nestabilitatea situatiel din Serbia, greutatea problemelor interne ce se impuneau Principatelor Unite si care,
254
tot atunci, gurile Dunaril, Ins& Puterile si-at dat seams de sllbiciunea noastra, si ele slag Incredintat,prin conferinta din Ianuar
1857, care revisui si In acest punct tratatul,supt raportul militar Turciei, care avea vole sa numeasca, inspector) de navigatie
pe Dunarea inferioar& si un c&pitan la Sulina. Ba a fost o mare
discutie atunci si In ceia ce priveste Insula erpilor, pe care,
255
doarme de tref sute de an! In cuprinsul splendidel moschel ridicate de dInsul in Constantinopol i ca mortil nu Invie, cum
tie i poetif, dar trebnie s o tie, mal ales, oamenil de Stat,
data s'ar fi Ingaduit teril noastre o desvoltare pe care nimic In
lume nu era In stare sa o Impiedece, de sigur cy multe lucrurl
s'ar fi putut face i multe pagube, ale noastre ci ale lor, ar fi
fost Inlaturate, Impreuna cu catastrofa final& a Imparatiel tur-
nu se putea tinea decit prin amestecul continua al finantel, diplomatief i politico! Europe!. Au fost oamenf i la no!, chiar In
256
dinsa, In fats, TurcieI 1 a PrincipatelorIn comisiunea dunareana Bavaria i Wiirttembergul. Basa argumentaril era cu totuL
gresita, cad nu e vorba de cine se gelsefte linga o apd, ci de tine
se jolosefte de o apll. Prin urmare socoteala nu trebuia facuta geografic, pe malul Dunarii, ci economic, pe cursul Dundrit. De dud
s'a Intemeiat comisiunea aceasta, dud at. vorbit Wurttembergul
sail Bavaria? Niclodata. Daca totusi Wurttembergul si Bavaria
se gases amestecate In comisiunea cea veche, este fiindca Austria
la 1856 vorbia In numele unel IntregI parV din Germania care
se temea de Prusia 1 din causa aceasta gravita In jurul actiunil
salt
restabileasca,
cirpeascadaca terminul n'ar fi prea vulgar
prestiginl Yn Peninsula Balcanica. A intervenit de multe or!, i
militar, In cursul insurecOuniT. S'a propus din partea el o media0e fara a se ajunge la vre-un capat. Cad nizamil sail purta
detestabil, lasindu-se strivig de cetele rasculaWor bosniecT qi herOgovinenT.
Din ce In ce Rusia trimetea tot mai multe contingente militare, care ajung supt conducerea vestitulul general Cernaiev,
acela care, dupa ce facuse In Turchestan o politic& de aventura
Rusia oficiala 11 desaproba, dar panslavistil
dat o sabie
257
Rusia neoficiala voia razboiul pentru a scapa oricum de Innabuqitoarea atmosfera a unel vietl politico Inchise 1 stricate,
1774 s'a dat voie de catre Rusia,pentru ca Austria nu se luptase, sa se iea Bucovina, tot ma Austriecilor din 1877, pentru
ca fagaduisera sa, nu se lupte, li s'a dat voie, prin fagaduiala,
de la Reichstadt, dintre cel doi imparatl (lune 1876), sa ocupe
Bosnia 1 Hertegovina. Cit privete Anglia, ea era sigura ca, va
putea anexa Ciprul. Aa Inclt interventia Europe, pe care toata
lumea o a4tepta, s'a produs In forma putin serioasa a Conferintel din Constantinopol. Conferinta aceasta n'a lost nicl mal
buns, nici mg rea decit alto Conferinte zadarnice. Masa verde
stitutil nicl macar caritatea unul zlmbet. Era omul care pregatise
totul pentru razboill, cel de-al doilea Mencicov, mal dibacill decn
acela, generalul Ignatiev. El a deschis lupta.
Cunomtem Imprejurarile In care am participat la razboill i
partea de glorie ce ni-a revenit, supt Carol I-ill, la Grivita, Plevna,
Smirdan i Rahova.
Ne-am luptat mal bine decit ceilaltl, ne-am ales mai rail decit
&riga. Aid ne intereseaza Insa cum s'a ales Dunarea dupa razboiul
din 1877-78.
17
258
Oamenil din Berlin nu ni erat favorabill noun, cari, din vina lor,
dar $i din a noastra, am tot crezut cd, exist& o singura Europa,
pe care nu trebuie s& o solicitam ca s vegheze asupra noastra,
pe end de mult din ea se deosebiserd. factor! cari Id puteail fi
folositorl. Toti nu erat de o potriva de indiferentl fats de no!:
dac& Franta ni-a fost duemana si la Berlin, In chestia evreiasca,
prin Waddington si mal tarziil, prin Bardre, delegatul el In Comisiunea Dun&reana, care a dat, la 1882-3, Austriel formula ca
sa ne Inca lce, Italia a avut o conduit& frumoasa 1.
pol, atuncl end nic!un alt Stat n'are hotarele sale maT larg
udate de Dunare decit Statul nostru, atune end, alaturI de navigatiunea austriacl pe Dunare, Incepuse navigatiunea noastra
ci end, orIcine ar fi ducInd marfa pe Dunare, dar marfa ce se
259
sacrind toata atentia noastra, acestel probleme. Si, dupa numarul vapoarelor noastre de Mare In regiunl unde nu poate fi
vorba de niclun fel de exercitare a drepturilor noastre stravechl,
sintem Indatorit1 a complect& ci intari navigatia noastra dunareana.
Astfel, plecind de la o Dundre care aparfinea stramosilor noctri,
ajungem la o situafie ce deschide posibilitatea unei Dundri care
CUPRINSUL
Pagioa
Lecfia
17
),
11
III-a. Innaintarea italics spre Dun Are Lupta pentru linia riulul
Intro Romani $i Dad
20
I V -a. NavAlirea gotica $i lupta Romanilor de Ras Arit pentru pas-
trarea hotarului
11
29
/1
,
71
49
59
69
81
90
99
,
,
181
Viteazul
%IX-a. Aducerea, Tatafilor la DunAre. Problema Bugeaculul: Can191
temir-MIrza
Pagt na
gariel de Imperiall .
. .
XXII-a. Luptele Turcilor cu Austriacil
pi
. ..... .
209
la DunAre . . ,
219
XX1II-a. Intre pacea din IaAl Ai Inceperea rAzboiului Crimeil 01792231
1853)
ERATA
P. 161, r. 18-9 de sus dupA: tinuseu, a se puns: pe o &W. a luI Than
Cantacuzino, iar fiul sAil Halil pe ma".
De aeelasi autor :
CHESTIUNEA BINULUL 1912. Pretul 5 lei.