GENERALUL C. I.

BRATIANU

ARMATA
LA

EXPOSITED GENERALA ROMAN ,

EXTRAS DIN REVISTA ARMATEI"

BUCURESTI
STABILIMENTUL GRAFIC ALBERT BAER, FABRICA DE CARTONAGE
Strada Numa-Pompiliu, 5-9
1907.

www.dacoromanica.ro
2
 GENERALUL C. I. BRATIANU

ARMATA
LA

EXPOSITIUNEA GENERIIII ROM

EXTRAS DIN REVISTA ARMATEI"

BUCURE$T1
STAB. ORAFIC ALBERT BAER, FABRICA DE CARTONAOE
Strada Numa-Pompiliu, 5-9
1 9 0 7.

www.dacoromanica.ro
 PRINO5
DOMNULUI GENERAL DE DIVIZIE
GHEORGHE MANU
MINISTRU DE RASBOIU

www.dacoromanica.ro
 Domnule General,
In 1870, domnia-voastra, ca Ministru de ras-
boiu, organisand Depositul de rasboiu si regu-
lamentand lucrarea Hartei t5rii, m'ati destinat
pentru acest serviciu si, ca sa zic asa, mi-ati
indicat problema unei Intrege vieti.
Dupa 36 de ani, tot domnia-voastra sunteti
acela care botarind intocmirea Sectiunii miii-
tare la Expositiunea generala romans, v'ati
gandit la mine si mi-ati Incredintat conducerea
unei lucrari de o insemnatate nationals, tot asa
de mare.
Ast-fel, in lunga mea cariera, aceste doua
puncte sunt ca niste directive si ca semne de
hotar puse la inceputul si spre sfaxsitul unei
activitati, de care nimic nu am a regreta si
nimic a-mi imputa.
De aceea, cu inima calda ysi cu sufletul curat,
vin sa va rog, domnule General, a priml inchi-
narea acestei modeste fi neinsemnate lucrari,
ca prinos de respect, veneratiune fi recunos-
tinta din partea unui batran ostean pentru os-
teanul pururea vrednic ,si capetenie intre osteni,
pe care totdeauna I 'am stimat si ram urmat
ca pilda viva fi caruia ma simfesc fericit a-i
exprima fi de asta data sentimentele mele cele
mai sincere fi mai respectuoase.
Qeneralul C. I. BrAtianu.
15 Decembrie, 1906.

www.dacoromanica.ro
 I
CONFERINTA
TINUTX DOMNILOR OFICERI AI GARNIZOANEI BUCURE§TI rN ZIUA
DE 25 OCTOMBRE 1906 IN PAVILIONUL ARMATET.

www.dacoromanica.ro
 A RMATA
LA

EXPOZITIUNEA GENERALS ROMAN.

Scopul acestei expuneri.

Camarazi,
Expoziiunea generala roman *, care face parte din
marele si frumosul ciclu de sarbtitori jubilare, n'ar
putek produce indestul roadele sale morale, practice
si economice, dace, n'am cAuta a ne da searna fie-
care, in resortul si specialitatea sa, de lucrurile ex-
puse, de bogaiile gramadite, precum si de invatA-
mintele, ce trebuesc trase dintr'o alb, de insemnata
intreprindere.
De aceea, In calitatea mea de presedinte al Comi-
siunei pentru organizarea Sectiunii militare la
aceasta erpoziOune 1), m'am crezut dator sä arat,

1) Comisiunea pentru organizarea sectiunii militare, conform

ordinului Ministerului de riaboiu, se compune de oficeri din
toate armele si serviciile, cum urmeazA:
Generalul Breitianu I. Constantzn, Directorul superior aI In-
stitutului geografic al armatei, presedinte ;

www.dacoromanica.ro
 10

In chteva cuvinte, ce avem mai insemnat in aceasta

sectiune, rostul lucrurilor ce figureaza IntrInsa,
plAtind, in acelasi timp, tributul nostru de laud&
si de recunostinte pentru toti muncitorii, fart% ose-
bire, dela mic la mare, dela eel mai bine cunoscut
panh la cel mai umilit anonim, cari au contribuit cu
ceva la alchtuirea acestei sectiuni, intr'un timp asa
de scurt, i cu un zel mai presus de orice lauds.

Gruparea lucrurilor expuse.

Comisiunea instituith pentru organizarea Sectiu-
nii militare la Expozitiunea generals s'a silit a
oglindi, in cadrul restrans si in marginile modeste-
lor mijloace, ce i-au fost puse la dispozitiune,
uriasa munch de 40 de ani: povestea faptelor ma-
rate savarsite sub glorioasa domnie a Majestatii
Colonelul Istrati C. Ion, eful statului major at Corpului II de
armata, membru;
Colonelul Toplicescu Constantin, Directorul cavaleriei din Mi-
nisterul de razboiu, membru;
Colonelul Gardescu loan, Comandantul Regimentului 4 Ilfov,
Nr. 21, membru;
Medic Colonel Condemin Nicolae, eful serviciului sanitar al
Corpului II de armatti, membru;
Colonel Papadat Dimitrie, Directorul Pirotechniei armatei,
membru;
Intendentul Zaharia Constantin de la Directiunea 7-a din Mi-
nisterul de razboiu, membru;
Lt.-Colonel Niculescu Marin, ef de sectie la Marele stat-
major, membru;
Lt.-Colonel Ghenea Toma, Directorul Arsenalului armatei,
membru;
Maior Rovinaru Nicolae din Ministerul de razboiu, membru;
Lt.-Comandor Demetriade Petre, Directorul marinei din Mi-
nisterul de razboiu, membru;
Capitan-Comandor Cdtuneanu Alexandru de la marina mill-
tart, membru, care mai apoi a inlocuit pe Lt.-Comandor
Demetriade ;
Ciipitan Pdun N. Loan dela Institutul geografic at armatei,
secretar.

www.dacoromanica.ro
 11

Sale Regelui Carol I, ilustrand aceasta munca, la

locul potrivit, cu pilde din trecutul de glorie al
neamului nostril.
In alegerea lucrurilor expuse, Comisiunea a
cautat sa infati§eze materialul militar, puterea ar-
mata §i intamplarile mai insemnate din istoria tre-
cutului, mai ales evenimentele din ultimul razboiu
pentru neatarnarea nationals.
S'au alcatuit astfel 12 grupe, avand de obiect :
Grupa 1-a. Puterea armata a tdrii, in diferitele
epoce, prezentata grafice§te prin felurite culori ;
Grupa 2-a. Marina militant, in starea ei actuala
§i in fazele ei principale din trecutul sau, expunand
§i produse in natura de ale Arsenalului §i ale Scoalei
de marina;
Grupa 3-a, ne infati§eaza la olalta organizarea
Serviciului sanitar al armatei §i functionarea
lui la diferite epoce, precum qi Institutul medico-
militar organizat in Bucure§ti.
Grupa 4-a, e consacrata Cartografiei militare,
expunand Harta generala a trei parti din tat*
atat cat a fost lucrata pane astazi, precum §i dife-
ritele editiuni in care aceasta opera se afla puss la
dispozitiunea publicului; de asemenea ni se arata
li diferitele instrumente technics li mecanice intre-
buintate inteo opera a§a de uria§a.
Grupa 5-9, oglindesc Stabilimentele militare,
in situatiunea for prezenta ca local Ili ca produse ;
cazarmamentul §i taberile de instructiune ; arme,
armure qi munitiuni de razboiu; echipament, har-
na§ament §i efecte militare ; in fine,
Ultimele trei grupe (10-12), au de stop de a
infatiqa graficqte sau pe planuri in relief: pregd-
tirea de razboiu prin instructiunea §i educatiunea

www.dacoromanica.ro
 12

military in §coalele publice §i la armata ; arta mi-

Ward la Romani in trecut §i in prezent, precum
§i literatura military romans in epoca de rege-
neratiune dela 1859-1906.

InsemnAtatea bataliilor dela Grivita, Rahova,

Plevna si Smardan.
Din aceste grupe, toate deopotriva interesante, cea
de a 11-a ne atrage osebita luare aminte. Mai intaiu
ea are de stop mai ales, a reinprospath, amintirea
stralucitelor batalii din razboiul pentru neatarnare,
actul cel mai insemnat din intreaga noastrA istorie
moderns gi cel mai hotarator in mersul regatului
roman catre inarire §i putere ; nu mai putin ea ne
araia §i laudabilele silinte, cari an pregatit otirea
noastra pentru asemenea biruinte.
Astfel avem aci, in. grupa 11-a, figurate pe harti,
pe planuri F,ii pe tablouri, pe fotografii §i aquarele, ca
§i pe reliefuri, episoade §i scene din luptele raz-
boiului pentru independenta, momentele inaltatoare
din acea sublime, poems, scrisa intr'un avant de
entuziasm, cum de mult nu se mai vazuse, scrisa
cu ascutitul sabiei, cu gloante §i §rapnele, §i pe-
cetluite cu sangele vitejilor morti pentru apararea.
mos,liei romane§ti, a cinstei §i a neatarnrii ei.
S'a infatif;at in chipul acesta, Camarazi, grafi-
ce§te sau pe planuri in relief, bataliile dela Gri-
vita, Rahova, Plevna F,ii Smardan, batalii ca-
racterizate atat de sublim de M. S. Regele cand
la pranzul dat pentru serbarea a 7-a a caderii
Plevnei,zicea o§tenilor :
, Ca ele sunt Isi vor ranutne de-apururea fala
fi podoaba genera fiunii actuale, fiindca din

www.dacoromanica.ro
 13

stingele care a udat aceste locuri, neatdrna-

rea farii a rdsdrit".
Asemenea s'a figurat pe planuri §i pe panze,
monumentele comemorative ridicate in Bulgaria,
precum §i toate evenimentele militare §i lucrarile
de arty, executate de armata, precum :
Trecerea DunArii in 1877 ;
Podurile peste Duran fn 1877-78 ;
LucrArile de apropiere dela Plevna ;
Bivuacurile la blocarea Plevnei ;
Convoiurile de prizonieri ;
Predarea lui Osman Pap, etc.
Dar nu numai acestea, Camarazi, ci inca, alte
multe moaE;te sfinte, icoane §i marturii din trecutul
neamului nostru, ne chiama la sfantul pelerinagiu
ce voim a face acum Impreuna, incepand cu insAli
glorioasa epocA, al carui mare erou este Maiestatea
Sa Regele, Augustul nostru Suveran !

InsemnAtatea Plevnei

ha! In fata chiar a pavilionului militar se Oa

reprodus, in chip meqte§ugit cu verdeata §i flori,
figuratul campului de lupte In preajma Plevnei, a
acelei ingrozitoare Plevne, care dupe, ce timp de
cinci luni a fost apArata vitejefp de cea mai fru-
moasa oaste a Sultanului §i de cel mai viteaz Ge-
neral din ultimii timpi ai puterii Osmanliilor, de
Osman Gaziul sau biruitorul,biruita a fost dansa
§i snit& s'a vazut ca sa depunrt armele In manile
Domnitorului Romaniei, victoriosul comandant al
armiilor ruso-romane d'inaintea Plevnei.
In cuvantarea amintitA adinea-ori, Maiestatea Sa

www.dacoromanica.ro
 14

Regele, vorbind de Plevna, caracterizeaza, in toot&

a lui realitate, acest camp de sangeroase lupte,
tend zice :
Plevna, acest mormant al numerosilor nos-
tri viteji, a devenit o lucitoare rand de lumina,
care a incalzit sinitimantul patriotic, a rein-
viat virtu!ile razboinice, a intarit si inaltat
pe poporul roman.'

Intzrvenirea armatei romane in rAzboiul

ruso-turcesc.

Dar Plevna, Camarazi, nu este atat de Insem-

nata numai prin faptul caderei ei, caci multe alte
cetati intarite s'au vazut silite, in cursul veacurilor,
sa-si piece trufa§ele for ziduri d'inaintea piepturi-
lor implatosate ale stramosilor nostri! Inseninatatea
Plevnei trebue mai ales cantata in faptul, pans,
astazi nu indestul de accentuat : ca armia man-
drului monarch puternic pe trei continents, a fost
comandata, si dusa la biruinta de Domnitorul Carol,
de inodestul Domnitor al unui mic popor, de care
cancelarul rus Nesselrode, numai cu cateva decenii
mai inainte, zicea ca, este un newt perdut in in-
tunecimea veacurilor ! Dar ce zic, ca acea armie
a fost numai dusa, la biruinta ? Ea a fost scapata
de peire, caci la strigatul de primejdie scos de Ma-
rele Duce Nicolae, de pe campiile sangeroase dela
Plevna :
Vino in ajutorul nostru. Treci Dunarea
unde vei voi, cum vei voi, sub ce conditiuni
vei voi, dar vino grabnic in ajutorul nostru.
Turcii ne prdpadesc. Cauza cresting este pier-

www.dacoromanica.ro
 15

dutel",1) la acest desperat strigat de primejdie,

zic, a raspuns glasul cavalerescului Domn al Roma-
nilor ! Marinimosul Carol I n'a tinut seam& ca,
numai cu cateva zile mai inainte, o note ameninta-
toare a Rusiei declarase guvernului roman: ca
n'are lipsa de ajutorul Romanilor, fiind singura in
stare sa sfar§easca razboiul inceput ; ca Romania se
poate bate cu Turcii, insa numai pe riscul §i peri-
colul ei propriu, fare a a§tepta vre-un ajutor dela
Ru§i, §i ca in fine : dace armata noastra va trece
Dunarea, ea trebue numai decat sa se puny sub
direcOunea §i ordinele imediate ale comandantului
§i ca in orice caz, ar fi mai bine ca ar-
rusesc ;
mata romans sa ramana locului in Sara pentru a
ingrijI de transportul prizonierilor Turci §i a provi-
ziunilor ruse§ti !
Inteleptul §i generosul Domnitor Carol n'a tinut
seams de asemenea cuvinte nechibzuite, ci a alergat
sa ajute puternica Rusie in marea ei primejdie ;
§i fiind rugat ca El sa primeasca comanda §i peste
o§tile rusesti in contra Plevnei, a scapat onoarea
military a Rusiei F,d a asigurat cauza intregei cre-
i) Telegrams adresata de marele Duce Nicolae, AltPtei Sale
Domnitorului Carol la Pomna, eitata de d-1 T. Vacareseu in lu-
crarea sa gLuptele Romdnilor in rcizboiul din 1877 1878 ,
opera incununata de Academia Romans.
In cartea Aus dem. Leben Konigs Karls von Rumdnien ,
III Band, Stuttgart 1897, se dd textul aceleiasi telegrame astfel
Tara ea fondul lucrului sa fie in ceva schimbat) :
Mardi, 18/s1 Juillet 1877, 3h.,35 soir.
(Prince Charles de Roumanie,
A l'endroit oil se trouve le Quartier general roumain-
'Les Tures ayant amasse les plus grandes masses a Plevna,
nous abiment Prie de faire fusion, demonstration et, sz possible,
passage du Danube que to desires faire. Entre le Jiul et Co-
rabia Bette demonstration est indispensable pour faciliter mes
mouvements .
(ss) cNicolas .

www.dacoromanica.ro
 16

§tinatati, primejduita prin Infrangerile suferite de

armiile ruse0i.
Aci e locul a aminti Inteleptele cuvinte ale bit-
tranului cronicar Urechia :
Aga noroce§te Dumnezeu pe cei mandri qi fal.-
r nici pentru ca sä arate lucrurile omene§ti cat cunt
de fragede gi neadevarate, §i sa dovedeasca ca
Dumnezeu celor mandri se pune improtriva".
Ei bine, cats din nou sa o spunem, a§a a voit
Dumnezeu, §i a§k a fost ursit ca : in anul de gra-
tie 1877, Domnitorul Romaniei, Maria Sa Dom-
nul Carol I, nu numai sa reinvieze romaneasca
glorie strabuna pe campurile de batalii dela Plevna,
Rahova, Tatargic, Inova, Smardan, Vidin §i in
alte multe eroice§ti lovituri, piept la piept cu du§-
manul; ci tot In aceea§i vreme a fost dat Lui, sit
scrie cu ascutitul sabiei Sale in istoria unei Imp,-
rMii apa de mare ca Rusia, o pagina glorioasa ;
ca o§tile ruse§ti, dupti, ce fusesera sdruncinate la
Plevna, au fost duse la glorie de Maria Sa Ca-
rol I Domnitorul Romaniei.
Acest episod fara seaman In analele razboaelor
§i atat de Ina4ator pentru not Romanii, singur el
este o dovada neperitoare de cats stuns, onoare §i
consideratiune personals se bucura, Inca de arum 30
de ani, Carol I al Romaniei ; on -care altul ar fi fost,
nu i s'ar fi Incredintat un rol a§a de Insemnat, nici
l'ar fi indeplinit cu atata pricepere gi barbatie.

Lficuinta M. S. Regelui la cuartirul general dela

Poradim.
Dar sä reluam, Camarazi, firul pelerinagiului
nostru printre lucrurile sfinte §i scumpe inimilor
ro mane_

www.dacoromanica.ro
 17

A§a, peste drum de Plevna, vedem ca abia se

tine In picioare, cu ai sai pereti de gard §ubrezi
§i pitici, o cascioara, stramta, umeda qi Intunecata.
Ea e compusa dintr'o singur5, odaith §i dintr'un
chelar pentru proviziuni. Aceasta a fost, in cuar-
tierul general dela Poradim, zecimi de saptarnani,
ldcuinta Maiestatii Sale Regelui Carol I !
Aci qi-a odihnit El truditul Sau true dupa zile
Intregi de strapate qi alergaturi ; aci sufletul Sau
a Incercat toate emotiunile ; aci mintea Sa genial&
a croit atatea planuri Indrasnete gi marete, pe cari
tot El avea sa le Indeplineasca.

Bordeiul traditional unde s'au aciuiat ostenii Romani.

Alaturea ni se Infati§eaza bordeiul traditional,
In care s'au aciuiat in timpul razboiului o§tenii
no§tri. Deprin§i cu rabdarea nevoilor §i lipsurilor,
imbarbatati cu pilda superiorilor lor, sa nu uitam
azi la vreme de sarbatoare, ca ei luptau cea-
suri intregi sub focul eel mai ucigator al inami-
cului, numai pentru ea §tiau eh pe langa Dumne 1-
zeu, care e cu dan§ii §i-i ocrote§te, este §i Domnul
for care Ii privWe, §i care, dandu-le sufleteasca
imbrati§are a vitejilor, El mereu le zice :
Inainte copii ! Sangele varsat nu va fi
zadarnic, dinteinsul va rodi marina §.i inde-
pendenta Patriei".

Bateria Carol dela Calafat.

Ceva mai departe, pe coma, ia-n priviti, cum
se ridica falnic Bateria Carol", acea baterie dela
Calafat, unde s'a Axas intaiul tun improtriva du.,-
2

www.dacoromanica.ro
 18

manului, tun, al carui glas patrunzator a dus de-

parte urbi et orbi, vestea : ca. natiunea romana
a rupt cu trecutul, ca, nu mai vrea sa tie de tribut
qi vasalitate, §i ca e Bata, pe viata, sau pe moarte,
cu sabia in mans,, sa-§i recapete libertatea §i nea-
tarnarea.
Aci Tanga acest tun, dupa, ce a comandat focul
contra cetatii Vidinului, numai la doi pali de spar-
turile unui obuz turcesc. Maria Sa Domnitorul a
scos chipiul §i a salutat bomba exclamand:
,A! Astu -i muzica ce-mi place !"
La locul de cinste, la locul intaiu in minutele
cele mai de primejdie, El in toate atacurile dela
Plevna, El pretutindenea alergand, indemnand, im-
barbatand cu fapta i cu cuvantul ! El, pilda pu-
rurea vie data Suveranilor *i popoarelor, pilda de
jertfa a vietei §i de devotament pentru Cara. §i
pentru cre§tinatate !
Mai jos pe §es §i sub cerul liber, vedem, Cama-
razi, grupate la olalta F,i in randuri :
Ambulanta militard de reUboiu;
Parcul de artilerie ;
Parcul de tren mallet). ;
Pichetul pe Dundre «Maiorul Rue) ; sj
Capela militant', altar sfant, undo armata .5,;i

preotii credintei noastre cre§tine§ti, intruniti in ta-

bere, aduc rugaciuni fierbinti Atotputernicului, spre
semn de multumire pentru ocrotirea sa Dumneze-
iasca, spre semn de ispa§ire pentru greElealele fa-
cute, spre sewn de imbarbatare pentru sufletele sla-
bite qi in desnadejde !

www.dacoromanica.ro
 19

Povestea pe scurt a faptelor mar* din rAzboiul de

neatiirnare national&

Acum, camarazi, sa, patrundem in Pavilionul

Armatei !
Iata aci, rasfatate trufasele metereze, Grivita,
Tatardgic, Inova, Smardan ; tot aci Rahova si acel
Vidin cu feciorelnicele sale ziduri, cari trebuirgt,
unul dupti altul, sgt se piece dinaintea bombelor
si pepturilor vitejesti ale regimentelor si batalioa-
nelor noastre ! Din sfaramaturile acestor cetati
stropite cu sange romanesc s'a inaltat o Romanic)
libeia, care a pus pe fruntea primului ei Rego co-
roana de ofel cu inscriptiunea :
Prin not in#ne".
Astfel. Maiestatea Sa Regele, prin Inaltul ordin
,de zi dat la Plevna la 2 Decemvrie 1877, dupgt
-caderea acestei cetati, putea cu drept euvants adre-
sandu-se tovarasilor sai de lupte, s6, le zicti :
Ostalsi,
Povestea faptelor marele ale trecutului, voi
ati imbogattt-o cu povestea faptelor nu mai
putin marl ce all seivar§.it, Isi cartea veacu-
rilor va pastret, pe negersele ei foi, numele
acestor fapte alaturi de numele vostru".
Dar aceste trofee zmulse cu brate vitejesti din
.manele unui dusman din zi in zi mai dad §i mai
inrait, mai sumet si mai fanatic ?
Dar crampeiul acesta de tun, luat la Plevna,
In una din cele mai eroice lupte ale Armatei ro-
inane, din el s'a turnat Coroana Regala!

www.dacoromanica.ro
 20

Steagul acela verde, fratele bun al steagului lui

Mahomed, el a fost luat in ziva de 30 August
de sergentul Grigorie Joan din Batalionul 2 de
vanatori, In cel de al patrulea si ultim atac al re-
dutei Grivita No. 1.
Doamne ! Ce zi §i aceasta de 30 August ! Ce
groaznic macel din amandoua partile ! Cum luptk
de frumos varto§ii nostri dorobanti ! ,Nainte copii,
dupd mine bete i "! le zic oficerii, pe and In stri-
gatul de Ura" ! si in fata Domnitorului, ei se
avanta la asalt prin viforul de gloante §i ghiulele.
Dar iata a, dupe trei atacuri neizbutite, ostenii
nostri, sunt obositi de lupta §i cuprinsi de dezna-
dejde ! Ei stau Imprastiati, si nu stiu ce sa mai
face,, unde sa se duce, ! In acea piroteala §i Inval-
marala, Domnitorul Ii vede si le zice :
,Ce faceti copii?".
,Ce sd facem Maria Ta raspunse un ser-
gent de vanatori ne-au prdpadit pdgdnii si
uite, cdfi au mai rdmas din not !",
Cum" zise Suveranul, dar voi tog cdfi sun -
teti aici, sunteji zdraveni si voinici, si cola
mai veld alti tovardsi d'ai vostrii!
,Adunafi-vd, mergefi inainte cu vitejie, si-a
voastrd va fi izbdnda, voi veil scapa cinstea
zilei de astazi!")
i-au scapat'o feciorii nostril, ati ucigasa re-
dutA a fost luata §i cinstea armiilor ruso-romane-
-mai ales a armiilor rusesti a fost sapatii.
i iarAsi ate alte multe asemenea pilde de Im-
1) Episod povestit de M. S. Regele la pranzul ce s'a dat la
1878 in Castelul Pelee in onoarea zilei de .30 August,. A se
vedek in privinta acestui episod Luptele Romdnilor in raz-
boiut din 1877-1878, de T. Vacarescu, pag. 339.

www.dacoromanica.ro
 21

barbatare §i de insufletire viteje§ti, n'au fost date

armiilor ruso-romane de catre Maria Sa Domni-
torul Romaniei !
Cate invataminte n'au avut dela El sa primeasca
vestiti strategi §i generali batrani in marile con-
silii de razboiu !
Dar acea statue din mijlocul salii, Statuia Do-
robantului, care, strejar neadormit, pus de impa-
ratul Traian la Dunare §i Carpati, de 1800 de ani
lupta cu toate nevoile, infrange toate primejdiile,
§i la fiece izbanda striga mandru, in cicada vremii
§i a celora cari-i spun:
Ai sa pieri aici voinice I
Eu sa pier ? Eu? nici-odat !
Vie o lume incruntatci,
Vie valuri marl, de foc,
Nici ma vor clinti din loc,
Cad Roman sunt, in putere
,Fi Romanu'n veci nu piere !"
Dar acele chipuri atarnate pe pereti : ale .1111-
n4trilor de razboiu, ale Generalilor §i oficeri-
lor multi din ei nu mai sunt, caci au trecut
intr'o alts lume mai buns ! chipurile acelora,
cari au condus operatiunile gloriosului razboiu §i
au purtat batalioanele noastre la lupta §i la iz-
banda ! 1).
Dar, in tats -ne, Portretul Domnitorului Carol
in uniforma de calara§i, tanarul de atunci, carun-

1) Nu s'a putut expune portretele la toate persoanele meri-

torii, caci nu toti dintre cei indrept4iti, an r-aspuns la apelul
public ce s'a facut. Astfel Comisiunea militara, nevoltft a fost
sa aseze numai portretele trimise de corpurile de armatit sau
de familiile interesate. Nu poate deci, sa fie vorba de vre-o ui-
tare sau de vre-o lipsa intenOonatil.

www.dacoromanica.ro
 22

titul de azi, Insa totdeauna Omar qi voinic, AugustuT

nostru Rege !
Dar colo, Mamie Cdpitan reprezentat calare cu
gluga pe cap qi In bataia viscolului, privind cam-
pul de operatuni din fata Plevnei cu ochii sai de
vultur !
Dar baso-relieful, ca §i tabloul Infati§and pe
Maim Tdrii, pe buna litaicd a ranitilor, pe acea
gratioasa Doamna §i Regina, care in limp de pace,
ca §i In timp de razboiu, mangae §i alineaza su-
fletele celor Incercati de soarta ! Ea insa-§i a cusut
cu Augusta-i mama, pe panglica steagului Batalio-
nului 2 de vanatori, a Batalionului Regina Eli-
sabeta", deviza :
Rote pentru vii, lauri pentru rnorfi !"
a pictat pe pergament urmatoarele versuri ale
marelui poet Alexandri, scrise la 30 August 1886:

pentru Batalioqul 2 yeincitori.

incununarea steagulut :
,,Biserica e plind de capete plecate,
Mulfimea 'ngenuchiatci asculta l'dcrcimdnd
Pomelnicul cel jalnic de nume neuitate
x,Svi celor morti in floare, stindardul salutdnd:
Stau fata la serbare un Rege, o Regina,
$i-un steag, ce se inaltei umbrind altarul slant ;
El are mii de zdrente, dar lui tot se inching,
Cad e o moafte sacra, al Patriei vestmdnt.
0! zdrente glorioase, victoria En lupte
V Bete mugeitoare fi aprigi s'drutciri;
0 ! haina a Bomdniei, a tale poale rupte
Cuprind in roz poemul a noastrei neatdrneiri !

www.dacoromanica.ro
 23

0 ! steag to sterna melndrol, cu raze vii de our

Primitci de la Rege, izbdnditor o porti.

pus.)
Eli falnic! Azi Regina Iti Bete -un nou tezaur :
De roze pentru trainici, de lauri pentru morti".
Tot M. S . Regina, cea d'Intai s i singura,
rn
pus pe mormantul primului roman ucis In lupta,
a de-
)

primei victime a razboiului, o cununa de lauri §i

§tejar lucrata in bronz cu urmatoarea inscriptiune :
Elisabeta Doamna,
Sergentului-major Florea Bejan, mort pentru
Patrie !"
Dar atatea ,i atatea alto marturii adunate In
aceasta incinta, ca sa Impleteasca povestea faptelor
mar* din trecut cu povestea faptelor stralucite
din prezent, tli cu povestea acelora Inca §i mai stra-
lucite din viitor ; atatea marturii mute, Insa pe atat
de vorbitoare, can graesc despre o viata petrecuta,
despre griji F,;i nevoi Invinse, despre isbanzi ca§ti-
gate, despre nadejdii scumpe §i scump Indeplinite !
i toate acestea, §i totul dinprejur, §i toate ma-
nifestatiunile din tail, de peste hotare, pans din
tarile cele mai departate toate, toate, Camarazi,
suet aduse omagii intelepciunii, curagiului f;li vi-
tejiei unuia singur, Regelui Romaniei, lui Carolus
Magnus.
Da, Camarazi! Augustul nostru Suveran poate
astazi sä repete, cu inima plina, de inultumire, ace-
lea§i cuvinte, ce acum 28 de ani, dupe intoarce-
rea-i triumfala dela Plevna, a adresat natiunii :
Pentru un Domn, ca si pentru un parinte,
este o mare mdngdiere si intdrire sufleteasca
a veded la zile mari si memorabile poporul
intreg, ca o singurd familie, strdngdndu-se cu

www.dacoromanica.ro
 24

inima imprejurul Sdu fi incungiurdndu-L cu

dragostea lui."
De aceea, Camarazi, cred, ca raspund sentimen-
telor tuturora, ca, inainte de a intrk mai departe
in cercetarea expozifunii, cu totii, tineri si batrani,
sa ne unim vocea in strigarea scumpa inimilor
noastre :
Sa trdiascd Maiestatea Sa Regele, inte-
meietorul Romdniei moderne !
Sc I trdiascd M. S. Regina, buna maica a
ranitilor, ingerul pdzitor al saracilor, iar as-
tazi, ingrifitoarea Inca a celor lipsifi de vederi!
Sd trdiascd AA. RR. Principele Ferdinand
fi Principesa Maria !
Set trdiascd mandrele Lor vldstare!
Trdiasca Romania !

Arsenalul de constructiuni al Armatei.

Acum, Camarazi, and, in fats tarii §i a lui
Dumnezeu, am adus prinosul nostru de admira-
tiune si de veneratiune cuvenite scumpului nostru
Sef Suprem pentru stralucitele fapte militare, cari,
in zilele de Brea cumpana, au reinviat gloria stra-
bunk a neamului, acum zic, cu inima piing, do
rnandrie si de inaltatoare multumire sufleteasca,
putem sa pasim in cercetarea celor-lalte grupe ale
expozitiunii militare ; sa, vedem armata in timpul
pacii, adeca in munca sa pacinicb, de pregatire
pentru rdzboiu.

www.dacoromanica.ro
 25

Mai intai vedem produsele Arsenalului de con-

structiuni al Armatei :
Obuze, unelte de lucru de tot felul, iar afara
alaturea, se afla expuse tot ca productiuni ale sale:
afete, port-roate, chesoane si tot felul de trasuri
necesare trenurilor militaresti.
Tot ca facand parte din Arsenalul armatei, avem
aci o insemnata colectiune de arme si armure din
diferite epoce, randuite pe categorii, pe mese, In
stelage sau panoplii, in grupe cum urmeazii, :
I. Arme albe, impartite in doua grupe:
a) Epoca pang, la Principele Cuza inclusiv, cu-
prinzand: spada cruciada gasita, in judetul Vaslui ;
pumnal din timpul lui Neagoe-Voda gasit in Argos;
spada din timpul lui Mihaiu Viteazul, tuiuri, buz-
dugane, semne de comandament, hangere domnesti,
lanci, sabii, baionete diferite ;
b) Epoca M. S. Regelui Carol, cuprinzand dife-
rite sabii, pumnale si baionete de serviciu in cursul
anilor, precum si toate modelele moderne de aceste
arme.
II. Anne de foc usoare, grupate asemenea pe
epoce si cuprinzand, cu incepere dela pistoalele cu
cremene din veacul al XV, diferitele transformari
suferite, in decursul timpurilor, de armele de foc:
archebuze, muschetoane, carabine, pusci, revol-
vere, etc.
III. Arme de foc grele, cuprinzand piesele de
artilerie, aflate in serviciu la diferite epoce:
a) Tevi vechi de tunuri F# i obuziere: austriace,
turcesti si rusesti ;
b) Tunurile artileriei de camp si de munte, in-
cepand cu modelul 1868 pane la eel din 1906,

www.dacoromanica.ro
 26

impreuna cu toate tipurile de proiectile (obuze,

srapnele, mitralii) si de focoase, expuse in nature ;
c) Tunurile artileriei de asediu si de cetate, pe
afete mobile, incepand dela modelul rusesc din 1877
si pane la mortierul Md. 1885 ;
d) Tunurile artileriei de cetate, expuse in forma
de sectiuni in miniature;
e) Tunurile artileriei de coasts, expuse identic ;
f) Tunurile artileriei de marina, idem ;
g) Uupole de cetate in miniature etc.
IV. Arme ,si armure cu caracter militar, cu-
prinzand o colectiune destul de avuta, si prea fru-
moasa de arme si armure vechi, uncle montate sau
incrustate in aur §i argint, imprumutate dela Mu-
zeul national de Antichiti4i.
Afars de acestea, s'a expus o colectiune inte-
resanta de arme vechi si armure de fier, apartinand
Muzeului tarei Bucovina.
V. Drapelele armatei din diferite epoce, gru-
pate si ele in doua : epoca 'Ana la Domnitorul Cuza,
si epoca M. S. Regelui Carol I. Printre cele d'intaiu
se pot vedea drapelele din timpul lui Grigore Ghica ;
ele sunt mari, avand pe fond cenusiu desemnuri si
atribute religioase ; un drapel din timpul lui Tudor
Vladimirescu, purtand, pe fond albastru-cenusiu,
imaginea tesuta in fire de aur a Sfintei Treimi si
urmatoarea inscriptiune :
Pe tine to proslavim, trimite-mi ajutorinta
NS'i-n braful tau cel tare acum sti am fi eu parte.
Tot norodului romanesc, Troiki de o fling
In puterea to cea mare e nadefde de dreptate.
1821.

www.dacoromanica.ro
 27

Apoi, vedem : mai multe drapele din timpul lui

Alexandru Ghica, al lui Mihail Sturdza, al lui Barbu
tirbeiu (drapele tricolore), un steag de cavalerie
din timpul domniei lui Scarlat Grigore Ghica in
Muntenia, in 1756, purtand pe fond de catifea am-
bele pajere ale Orli ; un drapel al militienilor Mol-
doveni din 1854; trei drapele tricolore ale Unirii
Principatelor, purtand data 1863 §i pe fond tri-
color cele 2 marci ale Principatelor, deosebite ; mai
multe drapele ale regimentelor de Husari, Lancieri
§i ale legiunilor de Dorobanti.
Din epoca M. S. Regelui sunt expuse : drapelele
Regimentelor 12, 17, 19, 22, 23, 24, 25 i 29 Doro-
banti, 31 drapele ale garzilor ora§ene§ti, 2 drapele
ale Batalioanelor de pompieri, cate un drapel al ar-
tileriei, vanatorilor, batalionului de geniu, un drapel
cu inscriptiunea Patria, Regele §i Regina noastra,
1882", 8 drapele ale desftintatelor regimente de
linie ,,i alte steaguri fara inscriptiune 1).
VI. Trofee militare ; colectiune de 22 diferite
moalte sfinte, dobandite prin vitejia soldatului roman
§i pe veci amintitoare ale perioadei celei mai glo-
rioase §i marete din istoria neamului nostru. Printre
acestea se aft: Steagul turcesc amintit, luat de solda-
tul Grigore Ioan din Batalionul 2 vanatori in lupta
dela Grivita, 30 August 1877; avem apoi alte 4 stea-
guri turce§ti smulse in luptele din razboiul din 1877 ;
3 tunuri turce§ti cucerite tot in razboin, printre cari
tunul de otel de 88, luat in ziva caderei Plevnei
(28 Noembre 1877) tli din a carui teava, s'a facut
la Arsenal Coroana de ofel a M. S. Regelui, ex-
1) Celelalte drapele ale armatei, cari au fost in razboiul din
1877-78, se gasesc in Pavilionul regal, in jurul Coroanei de otel
a M. S. Regelui 1}i a Coroanei de our a M. S. Reginei.

www.dacoromanica.ro
 28

puss in pavilionul Regal (alaturi de Coroana de

aur a M. S. Reginei). Copia coroanei de otel se ga-
seste asezata deasupra acestui tun ; apoi : pistoale,
WA. spade de procesiuni. printre cari cateva e-
xemplare foarte scumpe si artistic lucrate In aur
si argint, provenite din muzeul si arsenalul dela
Vidin ; biciul lui Pasvantoglu, pask, al Vidinului ;
lacatul portii cetatii Nicopole, etc. etc.
Tot aci, se afla expuse : o copie dupa sabia de
onoare oferita, de oficerii armatei M. S. Regelui, la
reIntoarcerea Sa din campanie de catre oficerii ar-
matei ; aceasta copio s'a imprumutat tot dela Mu-
zeul national de Antichitati ; statua equestra In
bronz a M. S. Regelui, tai statua M. S. Regina
ingrijind de raniti ", dar oferit de Batalionul 2 vA-
natori in 1906 ; o frumoasa si stumps mantie,
tesuta, In fir de aur, a lui Mircea eel Batran, care
apartine tot Muzeului national '), si 0 ,sea dom-
neascd, ce, dupti, credinta poporana, ar fi a lui
Miliaiu Viteazul, cu frumoase broderii de fir si cu
scarf de argint.
VII. Projectile diferite pentru tunuri, etc. ;
VIII. Mostre de materii prime ;
IX. Produse # fabricatiuni de toata natura.
Tot in aceasta sala se afla expuse, patru modele
de inventiuni datorite urmatorilor oficeri :
a) Un culegator de tuburi In manevre si In raz-
boiu, at Maiorului Fotescu, din Reg. Vlasca Nr. 5 ;
b) Un model de tints electrica, care indica locul
1) Aceasta mantie a fost puss pe un soclu de lemn pentru a
se putea fotografia in intregimea ei, cum se vede in fotografia
Expozitiunii, far nu ca sa ramand acolo in permanents, cum
s'a crezut de unii. Ea se afla asezata in o cutie ad-hoc cu geamlac,
unde toata luinea a putut sa o admire.

www.dacoromanica.ro
 29

lovirii glontului prin aprinderea unei Lampe -be§ice,

datorit Locot. Ilie Dumitrescu, din Reg. Mihaiu-
Viteazul Nr. 6 ;
c) Un alt model de tints, care se deosibe§te de
precedentul prin aceea, ca, lovitura este inregistrata
pe un ecran, ce se afla, laugh tragator, datorit Lo-
cotenentului N. Popescu, din acelal regiment ;
d) Un inaltator de ochire cu tunurile actuale,
datorit Lt.-Colonelului Ghenea ;
e) Plagioscopul, gradometrul § i diferite modifi-
chri facute la aparatele de ochire ale tunurilor de
75 §i 87 mm., datorite Capitanului V. Macarowitsch
din artilerie.
Pe planuri §i perspective deosebite se arath In-
drumarea ce a urmat in desvoltarea sa Arsenalul
de constructiuni al armatei din Bucure§ti.
Nu trebue lush a ne arch malt mai depart° in
trecut, pentru a gag genesa acestui maret stabi-
biliment de constructiuni militare. Ash, cum se fi-
gureaza pe plan, aci in fata noastra, el nu dateaza
cleat din epoca moderns. Inainte, pc la anul 1848,
la poalele dealului Spirii, pe local ocupat astazi de
arsenal, se afla biserica Alba sf. Nicolae din Posta-
vari, acolo unde in 1591, cand Banal Mihaiu, viitorul
Mihaiu Viteazul, era. dus de slujitorii lui Alexandra
Voda la local do osanda din piata sf. Anton; el a
intrat sa se roage la icoana cea facatoare de mi-
nuni §i a fagaduit eh, data Dumnezeu 11 va scaph
dela moarte, va inalth o biserica §i o mAnastire cu
hramul sf. Nicolae ; ceea ce a ii facut in fata acelui
loc, pe dealul ce poarta azi numele de Mihaiu Voda,
undo stb, Inca in flint& acea biserica a eroului dela
Calugareni.
AO. pe dealul Spirii, in acest restrans spatiu, cu-
prins intro mica cazarma Alexandria §i fosta tern-

www.dacoromanica.ro
 30

nits dela Curtea arsa (adeca palatul domnesc ri-

dicat la piciorul coastei dealului Spirii, dar ars pe
la anul 1800), s'a ridicat vastul stabiliment militar,
ce poarta numele de Arsenalul de constructiuni
al Armatei. Tot in acest restrans spatiu s'a in-
tamplat in ziva de 13 Septembre 1848 acea cioc-
nire inaltatoare de inimi, intre un pumn de bravi
pompieri romani §i armia cea mare a lui Omer Para.
Dup acest episod, biserica din deal a fost trans-
.

formata de Turci in geamie, iar dupa retragerea

armatei de ocupatiune, ea fit parasita de crestini ;*
locul din imprejurimi deveni un maidan, care servia
ca piata de exercitin elevilor scoalei militare, caci
pe atunci cAtre anul 1860 scoala se gasia in-
stalata, in palatul dela Mihaiu Voda, ocupat astazi
de Archiva statului.
Atunci, ma, atlam elev in scoala military si imi
amintesc bine, ca pe la anul 1861-62, sub mi-
nisterul Generalului Florescu, biserica parasita fu
prefacuta In Pirotechnie, unde se fabrica pa-
troane, adica cartusele pentru pusti : un tub ci-
lindric de hartie avand la cap un glont, si ca
umplutura pulbere de foc.
Abia catre anii 1863-64, alaturi de Pirotechnie
se riclicara cladiri pentru instalarea unui Arsenal
de constructiuni militare 1).

Arsenalul de depozit dela Targoviste.

In acea epoca, mijloacele de locomotiune si de
transporturi nu permiteau a se avea un arsenal de
1) Generalul de artilerie IsTasturel V. Petre in insemnata sa
lucrare Contributiuni la Istoricul Artileriei Rom'ane arata ca.
Inceputurile organizarii Pirotechniei, si a Arsenalului de Con-
structii militare, instalate 1861-1864 in dealul Spirii Curtea arsa,
sub ministerele Generalului Florescu, se datoreste Maiorului
Herkt actual General de Divizie in rezerva.

www.dacoromanica.ro
 31

constructiuni militare in Bucure§ti ma cum cerea

trebuintele armatei ; de aceea atunci aci in dealul
Spirii, s'au facut numai mici ateliere de fierarie
§i constructiuni uF,toare1) ; iar pentru construcOu-
nile mai ins'emnate, se proiectase, catre anul 1864,
stabilirea unui Arsenal de constructiuni, mili-
tare la Targoviste, in apropiere de paduri secu-
lare. Atunci ma aflam Sub-Locotenent la geniu,
e§it nou din §coala, .1;i am fost trimis cu compania
ca so, punem bazele Arsenalului de depozit fi
constructiuni dela Targovi§te. Ins t, greutatile §i
Imprejurarile au facut ca atat actualul depozit do
la Targovi§te, cat §i arsenalul de construcOuni din
Bucure§ti, sa, nu poatO, vedek lumina de cat tot sub
fericita §i glorioasa domnie a Maiesta0i Sale Regelui.

Pirotechnia armatei.
De asemenea, Camarazi, tot sargaintei fara sea-
man a Augustului nostru Suveran, se datoreaza qi
Pirotechnia dup5, dealul Cotrocenilor, ale careia
1) Facand bilantul acestor Stabilimente, Generalul Nasturel (Re-
vista Artileriei Nr. jubilar) zice: Constatam ca rezultatele cu
privire la instalare $i organizarea lor, destinate a indestula toate
trebuintele armatei de atunci, erau stralucite, cu atat mai mult
ca la acea epoca aproape Inca nu exists industrie in tara.
Asa la Arsenal se fabrics toate trasurile pentru tren, care de
baterie, afete de lemn sistem francez, si intregul material,
trasuri, pontoane, ancore etc. pentru prima companie de pon-
tonieri infiintata in 1865 ; iar atelierele pentru fabricatiunea
armelor au produs pe langft arme nom, toate piesele de schimb
pentru armele portative in serviciul infanteriei $i a vantitori-
lor (Puscii franceza ghintuita model 1862 si carabina de Vin-
cences).
Pirotechnia alcAtuita (1861/62) in Curtea arsa qi instalata
in biserica parasita, fabrics fulminat de mercur, praf fulmi-
nant, capse pentru pusti si cartuse de razboiu ale caror gloante
conice se produceau prin un tease actionat prin marina cu aburi ;
la etagiul bisericii se afla un laboratoriu de chimie pentru
analize .

www.dacoromanica.ro
 32

produse sunt expuse aci, precum numai putin E,;i

Pulberdria dela Dudesti, al carei plan de situa-
tiune §i produse figureaza in aceea§i incinta.

Pulberiiria militara.
Adineaori va arataiu, cat mai pe scurt, geneza
Pirotechniei actuale F,i a Arsenalului militar ; so-
cotesc ca pe tineretul de astazi it poate interesk *i
chipul cum s'a indrumat la not Pulberdria ar-
matei.
Este sigur, Camarazi, cA, Romanii an avut fa-
bricele for de pulbere, turnatoriile for de ,tunuri,
precum li fabrice de pu§6, de sabii, de atmuri\i
de alte arme ale timpului. Sabierii Si Saidecarii
romani, adeca armurierii cari faceau sabii §i ar-
curi, erau vestiti ca cei mai dibaci. Istoricii, ba
chiar strainii aceea cari an luat parte la razboaiele
contra Romanilor, arata : eh armele acestora erau
cu mult mai bune cleat ale lor, a Romanii po-
sedau tunuri cari se incarcau pe la culata. Exemplu
11 avem aci in fata, : vestitul tun al lui Petru Voda
Cercel, fratele lui Mihai Viteazul, cu armele .carii
F,d cu inscriptiune In limba slavon6, gasit intr'o mo-
vila de langa Galati ; ei aveau §i tunuri mai uoare
la transport §i manipulat, un fel de tunuri-revolver
formate din mai multe Levi randuite unele Mug&
altele, dela 6-12, ca initraliezele de astazi, ala
precum se pot vede'a, cateva din ele gasite in mo-
vila Sendreanului din judiftul Boto§ani §i la Raz-
boieni, de pe vremea lui Stefan Voda cel Mare.
Si precum ni se descriu de mai multi scriitori po-
lonezi contimporani, aveau Romanii materialul de
razboiu cu mult superior decat acela, ce istoricii
timpului ne arata a se Osia la multe din natiu-

www.dacoromanica.ro
 33

nile vecine. Ilustrarea acestor fapte o las tinerei

generatiuni studioase §i mandre de trecutul glorios
al neamulni, §i ma Intorc la Inceputurile fabricarii
pulberii de razboiu la noi.
Nelndoelnic e, ca praful de foc a fost Inca de
mult fabricat In tarn. Documente de pe la ince-
putul secolului al XVII ne vorbesc despre morile
de praf de puvd dela Ramnicul-Valcei, iar un
document al lui Vlad Voda Dracul, din cele des-
coperite de neobositul nostru archeolog, profesorul
Tocilescu, In archivele municipalitatii sasWi din
Brapv, este o scrisoare, prin care numitul voivod
cere Bra§overdlor silitra pentru ca sit reintareasca
cetatea Giurgiului, ce fusese stricata de Turci. La
Tunari, langa. Bucure§ti, de asemenea a fost o pul-
berarie. Ca sa revenim la timpurile mai d'incoace
'Ana la unirea tarilor surori, in Muntenia se gasia.
o fabrica de pulbere la Targor langa Ploe§ti, care
dupa mai multi ani s'a mutat §i s'a organizat la
Laculete aproape de Targovi§te. Aceasta din urma
fabric* administratiunea razboiului a cedat-o ad-
ministratiunii civile, iar administratiunea razboiului
a construit fabrica dela Dude§ti In conditiunile ce-
rute de progresul §tiintei.

Marina militara.
Venind acum la grupa Marina militara sau
Marina de re-abate, care este adevarata marina
nationals, nici se poate gandi a o fi posedat noi
In trecut, dat fiind, ca numai In ultimele timpuri
ea a ajuns la o Insemnatate oarecare In statele ma-
ritime cu Intins comerciu maritim §i cu colonii
translantice. Dar iara§i nu trebue sit credem, ca
Romania a fost cu totul lipsita de o marina ne-
s

www.dacoromanica.ro
 34

cesara intru aparareg, ¢i facerea politiei apelor na-

tionale.
Titlurile de stapanitori asupra litoralului Mara
Negre ce aveau Domnii Moldovei, ca iii titlul de
stapanitor al Dobrogei ce 11 purta Mircea eel Ba-
tram, nu erau fictive; ele corespundeau de sigur
realitatii.
Dar cu arzarea Turcilor in Europa, Romanii
trebuind a-fit incorda toate puterile for pentru apa-
rarea tariff, marina military, ca gi cea comerciala,
au mers in continua descre§tere.
Astfel, abia pe la 1775 vedem incercari acute
pentru navigatiunea pe Dunare. Exists Slujba cora-
bierilor domne§ti atat pentru politia fluviului cat §i
mai ales in interesul vamei §i al comereiului ". Ni
s'a pastrat in arhivele statului hrisovul pentru
corabiile tarii ce sunt a umbla pe Duntire", din 23
Noembre 1793.
Din acest important document se vede, ca, din
vremile batrane, de multi ani" Tara romaneasca
a fost pierdut privilegiul de a avea, bolozane,
eaici, caice, §i de toate vasele pe apa Dunarii", ai
ca, acum Poarta Otomana i-a recunoscut acest drept.
In consecinta, Voda Alexandru Moruzi pune sub
paza Marelui spktar, adica a Ministrului de Raz-
boiu toate vasele romanP§ti, atat cele domnes:ti,
cat gi ale altora ce se vor face dupa, vremi ; el
numWe un capitan cu leafy in toate §aicele §i bo-
lozanele judetelor tariff, gi hotare§te Ca, toate vasele
Domne§ti sa aiba liman de ernatic garla Domneasca
din Balta dela Carnogi, din judetul Ilfov, qi toate
§aicele domneti ale tuturor judetelor, la Noembre
sa, se afle intrate in liman ; Qi in fine, ca veri-cine
din locuitorii tarii va voi in urmA sa iii fats vas
pe Dunare, cu cheltuiala sa, pentru negutatoria sa,

www.dacoromanica.ro
 35

sa aiba datorie sa, facti cerere la vel-Spatar, iar

vel-Spatar sti ceara vgie dela Vodii."
Stitruim, Camarazi, asupra acestor inceputuri ale
marinei militare §i comerciale, pentru ca, ele n'avura
urmare. A trebuit sa, a§teptam Inca multe decenii,
pan& pe timpul lui Voda Bibescu, care facand o
corabie cu numele MARITA", numele Doamnei
sale Maria a dat prilegiu poetului Cesar Boliac
ca sa, cante acest fapt, ca un mare eveniment, adre-
sanduse In anul 1843 :
.Ca cea dint& corable romeineascd".
Corabie frumoasci, te du, te du, grabeqte!
Pe tarmuri departate alearga prevestefte ;
Ca lesne-aqa nu moare un neam care-a trait!
Ca Urania poate, p'un om sä-1 preipadeascci ;
Dar viafa unei narii, nu poate s'o sleiasca :
Pawl 'n sfarfit, dreptatea, in veci a biruit.
Cand vei ajunge bine in porturi departate,
qi l'alte nearnuri mdndre, crescute 'n libertate,
Vor urea sa te intrebe de numele ce porti,
Atunci to pavilionu-ti sa -llafi sl falfaiascci,
Sci spa ca at tau name e lesne sci'l ghiceasca:
E scris in Istorie, f i p'ale slavei porti !"
i data atunci, Camarazi, in anul 1843, putea
zice poetul, ea numele de Romania e , scris in istorie
lst pe ale slavei porti" , dar aslazi cand am scris
in paginele istoriei cu litere do aur, zilele dela
.Griv4a, Plevna, Rahova t;i Smardan ? astazi, cand
vedem inainte-ne reunite atatea harti, planuri, de-
semuuri, cu privire la, marina, rnodelele vaselor,
cu cari am scufundat monitoarele turce§ti, astazi
.cand putem cu mandrie vorbi despre o marina

www.dacoromanica.ro
 36

militara, despre o marina comerciala, si tend vasele

Imparatul Traian", Rage lg Carol", Regina Eli-
saveta", Principesa Maria", Romania" duo
'Ana la tarmurile cele mai departate ale marilor si
oceanelor pe calatori si marfurile noastre, purtand
malt departe faima numelui de Roman si a glo-
riosului Rege Carol I !
Nu mai amintesc faptul cu total recent, tend
rasvratitul Potemkim", a putut recunoaste in por-
tul Constanta, ca Romania isi are aparatorul ei
si al demnitatii nationale ; si tend guvernului ru-
sesc i s'a dat Inca ()data prilegiul do a se convinge
ca Romanul uita, usor, iarta usor, si rasplateste cu
devotat prietesug pans, si neagra ingratitudine....
§i astfel, Camarazi, sit departam gandurile noastre
dela amintirile neplacute ce in decursul vremurilor
au putut sa, ne aducti unii si altii, si sa ne gra-
bim ca sa reluam firul pelerinagiului nostru prin
ogorul de munca pacinica spre progres. S5, ne
reintoarcem deci privirile noastre asupra expozitiunii
marinei.
Aci, avem ca produse ale :
a) Arsenalului marinei;
O balenierd, tip Elisabeta" cu toate acceso-
riile ei : raine, tapet, tenda, pavilion etc. ;
O lotca de pichete ;
Un yact cu panza ;
O caldare a salupei Sniardan cu toate instala-
tiunile pentru ars pAcura;
O mcqind compound ;
O emblemd pentru sectiunea marinei ;
O bared regald, lucrata in stil de galera ro-
mans, dupe planurile inginerului cl. 2-a Ionescu
Gheorgho. Aceasta, barca, Carmen Sylva", e

www.dacoromanica.ro
 37

construita din lemn do nuc, captusita cu table do

fier, si poate confine, In spatiul rezervat Inchis, un
numar de 12 persoane.
Modelele in miniat ra la scara 1/20: canoniera
Fulgerul §i Grivila, $alupa Opanez §i Reindu-
nica, aceea care in razboiul dela 1877-78 sub
conducerea Maiorului Murgescu si a Locotenentului
Dubasof, a distrus, prin aruncarea unei torpile, mo-
nitorul turcesc Dubai-S3ifi;
Scheletul pupei lui Mircea" In lemn ;
O locomotive si un tender In miniature.
Modele In miniatura, ale bateriilor : Calafat, Ra-
hova si baragiul Nedeia etc.
b) Apararea submarine. expune:
Un bazin de sticla cu un baragiu de torpile
fixe controlabile ;
O torpila automobile, in miniature ; alta in na-
tura, sectionata pentru a vedea mecanismul ei in-
terior ;
O torpila de baragiu mixta, etc.
Costumul §i accesoriile de scafandrier.
Busole, cronometre si toate accesoriile necesare
operatiunilor de navigatiune.
c) Jar graficeste, se infatiseaza la o lalta, ma-
rina tarii In situatiunea prezenta, precum si in
fazele principale din trecutul sau.
Printre aceste figurate din scenele marinei atat
de sugestive, ne atrag luarea aminte:
Bricul Mircea In mare, pe groaznica furtuna
din 23 Maiu 1888 ;
,Cristof Columb la consiliul dela Sala-
manca", dar oferit Elisabetei" in 1892 de ora-
sul Genua, cu ocaziunea serbarilor columbiane ;
Voiagiul la Kiel, F,;i multe alto scene marine
In albumuri si desemnuri ;

www.dacoromanica.ro
 88

Crucigetorul Elisabeta pictat de d-na Locot-co-

mandor Maria P Demetriade.
In fine, ca inventiune personala, vedem :
Un ingenios aparat, nascocit In 1905 de Capi-
tanul Stoianovici, care permite pe tiinpul naviga-
tiunei desfagurarea treptat a hartii cursului Dunarii,
lucrata pe panza de calc gi purtand toate indica-
tiunile necesare pentru pilotagiu.
Si o hart& a partii din Marea Neagra, «Coasta
Ronidnieis, aratand gi adancimea marii, lucrata
de mai multi ofiteri de marina sub directiunea Ca-
pitan ului-Coman d or Catuneanu.

lnstitutul Geografic al Armatei.

Acl, in fundul acestei galerii, intram in pavilionul
de cartografie militant, la Institutul geografic
al Armatei.
Aceasta expozitiune geografica, Camarazi, are de
stop a Infatiga Incercarile geografice, cu privire la
alcatuirea hartilor tarii, cum sunt :
a) Karla generald a fdrii;
b) Harfile trebuincioase serviciilor militare ;
c) _Hdrfile de utilitate generald ;
d) Hdreile fi planurile de interes privet, §i
e) Hdr file si planurile din, mersul rctsboitt-
lui dela 1877-78.
In afara de aceste rezultate cartografice, s'au
expus instrumentele technice gi mecanice intrebuin-
tate, gi se arata In mod practic mecanizmul aces-
tor lucrari : pe teren, in cabinet gi In ateliere.
Strabunii nogtri, In simplicitatea traiului lor, n'a-
veau nevoe de asemenea mari lucrari de arta, nici

www.dacoromanica.ro
 39

de o munca specials pentru a fi in stare sa cu-

noasca Cara, s'o cultive, s'o iubeasca cu dragoste
filiala si s'o apere cu abnegatiune.
In acele timpuri de ingrijitoare nesiguranta, ca-
peteniile oastei, ca si simplii osteni, trebuind a cu-
treerk continuu Cara, cu totii aveau prilejul ca sä.
cunoasca muntii si vaile cu codrii for seculari, dea
lurile si campiile cu povarnisele Jor in musceler
trecatorile prin vaduri si stra,mtori cu drumurile ce
le strabat; adica ei cunosteau locurile prielnice de
atac si de aparare. Fiecare din capitaniile oastei,
am puteh zice ca se gasia In posesiunea unui atlas,
ideal si real, tot atat de complet relativ la tim-
pul de atuncica al unui Stat Major modern').
Cu intrarea Sousa in o era mai statornica, parintii
nostri au cugetat la facerea icoanei patriei. Asa
chiar Regulamentul organic consacra un capitol spe-
cial pentru lucrarea hartii tarii ; si sub domnia prin-
cipelui Stirbei, chiar s'a si facut o harts pentru
partea tarii de dincoace do Milcov cunoscuta sub
numirea ile Tara Romdneasca. Maiestatea Sa Re-
gele, Inca dela urcarea Sa pe tron, a facut totul
ca sa se inceapa aceasta opera de cea mai mare
insemnatate. Imi amintesc si astazi regretul ce M.
S. Regele a manifestat in 1866, ca, n'avem o ase-
menea harts. In acea ingrijorata epoca, cand os-
tirea noastra se concentrase pe Argus, ca sa infrunte
cu voinicie armata Sultanului concentrate. la Rus-
ciuc ca O. intre in tare pentru a strica ordinea de
lucruri stability de natiune, ma aflam Sub-Loco-
tenent in geniu. In aceasta calitate fusesem in-

1) Ce don de se rappe'er les faits et les localites tient a

PITH. Or, l'imil, c'est le miroire de Fame; c'est, si l'on ose s'ex-
primer ainsi, la fenetre de ce cabinet de travail toujours en
actIvite, le cerveau., (General lung, Bonaparte et son temps).

www.dacoromanica.ro
 40

sarcinat a prezentk tanarului nostru Sef Suprem,

harta teatrului de operatiuni ce se avek In ve-
dere. Era, o grosiera reproducers fotocromica a
fotografului Satmary, dupa, pomenita ridicare ce
statul major austriac executase in tar& pe la anii
1855-1857 sub domnia principelui Stirbei.
Maiestatea Sa Regele, dupe ce examine aceste
documente geografice ce-i prezentasem, se adresa,
persoanelor de fate zicandu-le :
Aceasta harta poate fi bunk cu privire la ope-
ratiunile strategice, nu e insa Indestulatoare In ve-
derea trebuintelor tactice" ; i indicand regiunea
care trebuik explorata, hotarl sa se execute recu-
noateri intinse ; iar intorcandu-se catre mine, imi
amintesc cu placere, ca-mi zise :
«Trebue sa, va pregatiti, ca sa incepem lucrarea
topografica a hartei tarii Indata ce se va stabill
4inistea In Ora».
Aceasta in lta dorinta, a fost pentru mine nu
nutnai un halt ordin de executat, dar chiar o a-
devarata inspiratiune, si din minutul acela am simtit
ca mi s'a indicat problema intregei mele vieti. De
aceea, considerand-o ca un apostolat, m'am in-
chinat ei cu trupul §i sufletul. Astfel cu restabi-
lirea linigtei In Ora. am plecat In strainatate pen-
tru a ma formk in mestesugul lucrarii hartei la
serviciile geografice din Franta, Belgia si Austria.
In acest restimp prin inaltele decrete din 1867, 1868
zsi din 1870 s'au facut incercari de a se organiza
un Deposit de rdsboiu la administratiunea cen-
trals, a razboiului Insarcinat cu lucrarea hartei
rei. Ba In anul 1870, acum 36 de ani, fiind Mi-
nistru d-1 General Mann, d-sa a facut sa se de-
creteze ¢i regulamentarea cum va trebul sa se

www.dacoromanica.ro
 41.

execute lucrarea hartei. Dar, cu toata strklania ce

s'a pus din toate partile, lucrarile pentru redac-
Ow Pa hartei Inca nu incepuse. PuOnii ofiteri, cari
fus sera utilisa0 ca ajutoare in anii 1856-57 de
statul-major austriac la lucrarea hartei Tarei-ro-
manesti, erau negresit buni ingineri operatori ca
geodesi i topografi, dar ei nu avusesera. Inca o-
caziunea de a se forma in directiunea de totalitate
a lucrarilor unei harte, lipsindu-le cunostinte, cari
nu se pot obtine decal prin o practica indelungata
la batranele servicii geografice din Occident.
De aceea, cu toata bunavointa ce s'a pus din toate
partile in cursul pomenitilor cease ani (1867-1872)
de organizare §i reorganizare a Depositului de raz-
boiu, lucrarile la harta tarei n'au putut sa inceapa
decal in primavara anului 1872, cand in'am intors
In Cara ').
1) Si fiindca incercai sa fac istoricul lucrarii hartei Orel,
cred ea e locul sa invederez temeinicia acestor aratari prin ac-
teie oficiale ale epocei
Astfel, prin Inaltul Decret No. 330 din 17 Apri lie 1867, s'a
infintat pe langa Administratiunea razboiului o directiune
deosebit'a Depositul general al rdzboiului,, compusa din 2
sectiuni : Sectzunea 1-a insarcinata cu lucrarea hartei tariff ; iar
Seclinnea 2-a cu lucrari istorice, statistice, etc.
Director al acestui serviciu a fost numit Lt-Colonel Gheorghe
Slaniceanu prin I. D. No. 515 din 5 Aprilie 1867.
Aceasta organizare e mentinuta si in noua intocmire a Ad-
ininistratiunii centrale a razboiului, data prin I. D. No. 53 din
16 Ianuarie 1870; iar functionarea serviciului e din nou regu-
lamentata prin I. D. No. 18i din 3 Februarie 1870 relativ la
Serviciul ofiterilor din Corpul de slat-major . Atunci Lt-Co-
lonelul Slaniceanu e inlocuit prin Maiorul N. Donna ca *ef al
Depositului de razboiu, avand ca ajutoare pe Capitanul Bai-
coianu Serghie si Locotenentul Bratianu Const. umilul poves-
titor care atunci se afla la studii in strainatate.
La Inceputul anului 1871, directiunea Depositului de razboiu
e trecuta Colonelului Barozzi Const., sporindu-se in acelas timp
pi personalul de serviciu. Asa, pe langa amintitii doui ofiteri
inferiori, s'au mai trecut Capitanii Poenaru Const., Popescu
Saguna, Lahovari Iacob si Locotenentii Bratianu Dimitrie, Gi-
gurtu P. Dar mai apoi, rand pe rand, acesti ofiteri au lost tre-
cuti la alte servicii, asa ca in primavara anului 1872, cu ince-

www.dacoromanica.ro
 42

Acum 34 ani regretatul General Florescu, pe

atunci Ministru de razboiu, dand desfiintatului De-
posit de razboiu Insarcinarea pentru lucrarea hartei
Moldovei, ne zicea :
«Maria Sa Voda are credinta nestramutata, ca
Marta Wei poate sa se faca de ofiterii no§tri, §i
aceasta ilustrare pe terenul §tiintific, Maria Sa
Voda o cere de la ofiterii no*tri, caci for be este
data onoarea de a ape'ra Romania, pe care o vor
figura pe planuri in timpul pacii» ').
Si, dupit cum vedeti, Camarazi, ofiterii nostrii
au raspuns pe deplin la aceasta Malta a§teptare a
iubitului for Sef suprem. Ei, cimentand prin san-
gele for generos independenta nationals, au inzes-
trat tot de ()data Cara gi cu Icoana Regatului.
Aceasta icoana o infatipaza Harta topograficct
a Romaniei, ce o aveti 1naintea d-voastra. Ea e
lucrata la Institutul geografic al Armatei de
catre ofiterii luati din toate armele ; §i infatiraza
pe o mapa oglindirea Orel as,ta precum urmeaza :
perea hartei Moldovei, nu se mai gasea la Depositul de raz-
boiu decat Colonelul Barozzi Constantin si Capitanul Bratianu
Constantin, care se intorsese in acel an din stramatate
Acesti doui ofiteri, singuri, timp de doui ani (1872-1873) an
suportat greutatzle, incercarile si desgusturile unei munci not*
pasind insa fara sovaire ei au recunoscut Moldova, au stabilit
ordinea lucrarilor, au asigurat mijloacele cele mai directe ei
mai putin costisitoare, au redactat instructiuni in vederea me-
toadelor de urmat si au inceput lucrul pe teren. Greutatea prin-
cipals era de a forma colaboratori : operatori geodesi gi topografi.
In acest stop, in primavara anului 1874 s'au mai adus la
Depositul de razboiu: Locotenentul Grozea Moise, ce trecuse
din armata austriaca si Capitanul Capitaneanu Constantin dela
Scoala milliard, unde functionase pand atunci. (Vezi M. 0. si
Anuarul Armatei din acea epocii).
I) Se arata astfel credinta ce M. S. Domnitorul avea in Ca-
pacitatea ofiterului roman, pentru a pune capat nechibzuitelor
Mizuinte ale unora, de a se incredinta facerea hartei tarei, tot
ofiterilor straini, cum se facuse sub domnia principelui *tirbei.

www.dacoromanica.ro
 43

Belief id terenului, prin altitudinea principalelor

puncte si linii iposometrice ;
Suprafata solului in natura agronomics, fo-
restiera, viticola, baltoasa §i stearp& a locurilor.
Localitatile de toatd natura, In arzarea for
geografica si topografica, precum si numirea for
topics, public& sau privata ;
iffuntii cu ramificarile for in muscele, dealuri
§i coline, in formatiunea f;i directiunea lor ;
Apele statatoare $i cursurile de ape in arzarea
lor, directiunea in care serpuesc prin Cara, locali-
tatile pe care be ud& si punctele pe uncle se poate
trece ;
Calle de comunicafiune de toata natura, cari
leaga intre ele localitatile, in traseul, intinderea si
trecerea lor ;
Frontierele in natura si intinderea lor, cu tre-
catorile naturale si probabile, precum si situatiunea
lore cu privire la tarile megiese:
Astfel, Harta Ronzdniei lucrata la Institutul
geografic al armatei este o oglindire credincioasa
a patriei, menita de a realiza marile vederi ale
Augustului nostru Suveran :
(De a scoate Para din regiunea necunoscu-
tului,1).
Prin aceasta, Harta Mai este un instrument ina-
preciabil pentru toti : pentru omul de stat, pentru
istoric, pentru inginer, pentru militar ca si pentru
agricultor. Cu ajutorul hartei, ne put.--n calauzi cu si-
guranta in intreprinderile noastre technice referitoare
la economia parnantului tarii ; a procede in mod na-
1) Din discursul M. S. Regelui la inaugurarea Sociefatii Geo-
grafice Romane.

www.dacoromanica.ro
 44

tural la deschiderea de comunicatiuni, de canaluri

si de irigatiuni, a completa sistemul de fortificare
a tarii si a conduce operatiunile militare dupa tre-
buinta.
Pentru a atinge Insa acest lel, la care cu toti
tindem, trebueste sa nu sovAim, ci sa, mergem ne-
incetat inainte; sa nu pierdem din vedere, Caa-
razi, cti, in once imprejurare, zenitul -- telul cul-
minant, succesul se aflA pe verticala.
Cand insa consideram, ca, trecutul acestei tari
este, ca s, zicem asa, pecetluit, zugriivit, pe pa-
mantul Romaniei, si ca, harta Orli ne infatiseazA
o figurare reala a terenului si a lucrurilor la su-
prafatA, atunci convingerea noastra devine deplinA ;
este convingerea cti, Harta Roma,niei constitue,
cum am zis, nu numai un instrument de prima
utilitate pentru progresul national §i pentru apct-
rarea (arii, dar tot odata, ea este un mijloc si-
gur pentru a puteh patrunde cu temeinicie in negura
istoriei neainului si a tdrii; adeca pentru a ne
da seamy de rostul si cursul evenimentelor, a vedek
de ce a trebuit aceste evenimente s5, se termine ash,
si nu altfel, cari sunt, in fine, roiurile de neamuri
straine ce au perindat pe la noi, in cursul veacu-
rilor, si ce lame lasata-u ele in toponimia Orli.
Ceva mai mult, Camarazi, promotorii acestei
vaste intreprinderi, Mca dela inceput si-au zis : c5,
de oarece la toate celelalte state, lucriirile cadas-
trale, care au Post primele aplicatiuni ale geome-
triei asupra terenului, au servit ca lucrari premer-
gatoare pentru ridictirile topografice, acute mai in
urrna, pentru figurarea pe planuri a terenurilor si
a lucrurilor, se cuvine ca si noi, care n'avem exe-
cutate in Ora operatiuni cadastrale, sa, facem din

www.dacoromanica.ro
 45

harta topografica, o lucrare antemergatoare pentru

stabilirea Cadastrului fdrii, tend aceasta lucrare
va trebul sa se face; si de aceea, cu ridicarea to-
pografica a tarii s'au luat si hotarele actuale ale
proprietAtei rurale. Aceste hotare si figuratul tere-
nului sunt asa intocmite po originalele topografice,
in cat ele pot inlesnl legitimarea cadastrald a
proprietafii rurale, procurand tot de odata, fie-
carui proprietar un Plan economic al proprie
VI tii sale.
Dar ceea ce face superioritatea lucrarilor noastre
technice pe teren, si ceea ce, poate, nu totl cunoas-
teti, este eh ele sunt conduse in asa chip, ca pot
servi nu numai la redactiunea hartii tarii, ci tot
deodata, pot O. fie utilizate cu folos la lucrarile
ce in vatatii lumii urmaresc in vederea determintirii
Intinderii si formei globului parnantesc.
Asa baza geodezica masurata In nordul Moldo-
vei la Roman, ne serveste nu numai ca lature te-
meinica pentru triangularea Moldovei, ci ea ne ser-
veste tot deodata si ca reazim al triangularii ce
anul acesta s'a executat in acea parte, in vederea
prelungirii prin Ora a arcului do paralel 470, pe
care Invatatii din Occidentul European si din Orient
it Intinsese pans la frontiera noastra in spre Austria
§i Rusia.
Asernenea, arcul de paralel pornind dela Ocea-
nul Atlantic, si care astazi bate la frontiera noastra
despre Varciorova, cu terminarea hartei tarii, el isi
va puteh, luk indrumarea mai departe spre con fi-
niile Extremului Orient, rezemandu-se in .cara noas-
tra po trei haze geodezice masurate direct : la Garla-
mare in Meliedinti aproape de frontiera, la Bucu-
resti si. la Slobozia.

www.dacoromanica.ro
 46

i fn fine, arcul de meridian cerut de invatatul

Gill, arc care, pornit dela Oceanul glacial se in-
tinde catre sudul African, va strabate Cara noastra
rezemandu-se pe doua, baze geodezice masurate a-
semenea direct : la Roman spre nordul Moldovei,
si la Slobozia spre sud-estul Romaniei.
Sivelmentul de preciziune Inca va procurb date
inapreciabile cu privire la forma globului. Deja
junctiunele noastre la Predeal si Varciorova cu ni-
velmentul de preciziune al Austriei, a facut sit caza
gresita teorie : ca exists o diferenta de nivel de
aproape 2 metri intro nivelul Marii Negra si acela
al Marii Adriatice. Ci din contra, s'a constatat in mod
pozitiv, ca nu exists nici o diferenta sensibila.
Acesto conditiuni exceptional de pretioase, in cari
au fost conduse lucrarile la redactiunea hartei tarii
am avut onoare a le intatisa in luna trecuta inva-
tatei Asociatiuni geodezice internatidnale, intrunite
In Congres la Buda-Pesta ; si ele au fost atat de
mult apreciate, inc ht invatata Asociatiune a expri-
mat dorinta ca lucrarile la harta tarii sä fie ase-
zate geograficeste in mod mai stabil cu restul lu-
mii, si a hotarat ca Bucurestii O. fie legat astro-
nomiceste nu numai cu Potsdamcentrul de deter-
minari astronomice al lumii cum se gilsecAo as-
tazi, ci §i cu Parisul, Viena si Pulcova ; adica ca
Bucurestii, capitala tan5rului Regat roman, sa fie
central cadrilaterului geografic: Paris, Viena, Pots-
dam si Pulcova.
Cum vedeti, Camarazi, daba ingincrii nostri ci-
vili intinzand peste Dunare Podul Carol, au facut
din Romania o punte de transit, intro Occident
si Extremul Orient ; apoi, Camarazi, cu inima plina
de mandrie, trebue sa recunoastem, ca ofiterii nos-

www.dacoromanica.ro
 47

tri nu s'au lasat mai pe jos; ei dupa. ce si-au var-

sat sangele generos pentru Independenfa patriei
pi neamului, au executat apoi, In timpul pacii, lu-
crari mar*, care au de stop nu numai de a in-
zestra natiunea cu Icoana patriei, dar tot odata
ele servesc a face din Romania o trasura de u-
nire tiintificd intro Occidentul European, Orient
ei Extremul Orient.
Cel care va graeste in momentul acesta, a avut
rarul noroc de a se gasi la lucrarea hartei Inca
dela origine. Cei mai frumosi ani ai vietei el si
i-a consacrat acestei opere, de a barazi natiunea
cu Icoana pamantului, uncle locuim, Qi pe care
voim sag transmitem nestirbit nepotilor si strano-
potilor. Multumirea mea sufleteasca e mare astazi,
caci pot recomandh atentiunii tuturora o asemenea
icoana sfanta.
Aceasta a mea multumire sufleteasca frisk va fi
cu atat mai mare vazand ca, munca noastra nu va
ramane zadarnica; si ca, este speranta ca tineretul
de astazi, ca si generatiunile viitoare, sa so serve
de ea cu folosinta.
Solicitudinea ce actualul Ministru de razboiu
domnul General Manu poarta pentru harta
tarii 1), ca si pentru tot ce poate fi folositor tarii
ma intareste in credinta, ca ea va fi complet ter -
minata, cel mai tarziu in 4 ani. N'o sa-mi fie poate
dat ca sa muncesc si la aceasta completare. Urez
insa din inima urmasilor mei : succes inainte
F,ti

cu vrednicie.
') Generalul Manu, hind Ministru in 1870, a organizat De-
pozitul do reizboiu §i a regulatnentat lucrarea hartei tcirii; in
1890 revenind Ministru a procurat dinteodatii 700.000 lei pentru
a se putea termina lucrarea hartei Moldovei; iar acuma a dat
asemenea 600 000 lei pentru a se accelera lucrarea hartei Mun-
teniei. lard titluri cari singure, daca n'ar fi atfttea altele, pot
asigura d-lui General Manu, o recunostincti neperitoare.

www.dacoromanica.ro
 48

Tot in aceasta grupA, sunt de insemnat hartele in-

trebuintate de armata in ra,zboiul din 1877-1878,
precum $i ridicarile topografice executate in cursul
razboiului la Plevna, Rahova, Vidin si aiurea, pe
unde armata noastrA s'a lovit cu du*manul! Am avut
onoarea a prezidh si la conducerea acestor lucrari
ca Sef al vSeclizenei topografice) la Cuartierul
general al armatei in 1877-78, avand drept colabo-
ratori pe Sub- Locotcnentii Segarceanu si Wegener, si
Locotenentii Vladimir Cu lcer, Tomescu, Budisteanu
Ion si Iarca; acesti din urmil, mai apoi, in rAgasul ph-
cei, cruda moarte ni i-a rapit dela truda muncei for !
Fie-le tarana usoarA, ii pomenirea for in veci
neperitoare, ca ai opera, la care ei se devotaserii cu
trupul si cu sufletul !
Printre aparatel) itnaginate de ofiterii armatei
noastre, vedem mai multe inventiuni datorite la fosti
operatori ai Institutului Geografic, anume :
Un instrument do ridicari expeditive, gonio-
metru-grafie al Maioruiui Popovici din Pite,ti,
precum *i o completa si practicA trus6 a topo-
grafului, de acelas autor ;
Un binoclu de apreciat distantele si un telemetru
topografic de Capitanul Btidescu B. ; *i
Un binoclu de apreciat distantele de Locot.-Co-
lonel Ionescu V.
Termin, Camarazi, cu aceastA grupA cartografic6,
urandu-va din inima la toti, ca 'Ana In adauci
btitritnete fericite, sA puteti uttliza cu folos Harta
farei, 6 sa va bucurati cu succes in truda voastra a
tuturora; iar data in amintirea d-voastra generoas5,
fli pietoasit, yeti pomeni cate °data si de modeitii
urzitori ai lucHirii, ei acolo unde vor odihnl
vit vor multrtml prin spiritul lor, prin puterea su-

www.dacoromanica.ro
 49

venirului lor, prin ceea ce este transubstantial In

fiinta noastrit pamanteasca, atunci eand trecem In
cea cereasca.
AO sa, vii, ajute §i st ne ajute Dumnezeu!

Arta military is Romani in trecut.

Din grupele ce au mai ramas ca at le cercetam,
cea de a XI-a ne atrage din nou o osebita luare
aminte. Adineaori, ea ne-a aratat armele si mijloa-
cele intrebuintate do strabunii no§tri pentru apa-
rarea patriei in epocele de marire Ili de glorie ale
ei ; acuma, tot aceasta grupa a XI-a, are de stop
a invedera Arta militant la Romani, adeca chi-
pul de lupta al lor, precum si cetatile si planurile
bataliilor si operatiunilor tactice de pe timpul lui
Stefan cel Mare, Ioan Voda cel Cumplit, Mihaiu
Viteazul, etc.
Aceasta pentru trecut, pentru acel trecut, pe care
nimeni pans astazi : nici istoric, nici literat, nici
poet, nu 1 -a zugravit ash de plastic li de frumos,
ca poeta-Regina Carmen Sylva, mama ostasului
roman, atunci cand Maiestatea Sa, In sanul Aca-
demiei romane, grain atat de dragut §i de ar-
monios :
< Neamul nostru a stat totdeauna ca o stenca
menild a sparge grelele valuri ale popoarelor,
ce se rostogoliau unele peste altele. Adesea
i-au trecut valurile peste cap, dar tot atat de
adesea ne-am inalcat capul iardsi cu man-
drie, botezat pentru lupte noui Isi pentru rcib-
dare vitejeascd !»
Si do unde aceste minuni ? De unde taria atator
marete fapte de virtute civic% ? Maiestatea Sa Re-
4

www.dacoromanica.ro
 50

gels cuno§tea desigur tainele acestei thrii fare

seaman a neamului romanesc, cand in cuvantarea
Sa dare delegaOunea Senatului in preziva raz-
boiului la 10 Maiu 1877 zicea :
«Ccind percurgem paginele istoriei noastre,
noi vedem in mod constant, ca Romanii da-
toresc conservarea for mai ales unei virtufi
caracteristice a lor, aceea de a fi strcins unifi
in ora pericolului, aceea de a nu avea decat
un cuget, decdt o inimd, decdt o voinfd, ccind
se atinge de binele comun, de interesele pa-
triei.)
Aceasta credinta in aria poporului roman era,
neclintita pentru M. S. Regele. El o exprimh
din nou in proclamatia dela Poradim ce adresa
catre natiune, §i prin care deslu§ia marele pas de
a luh ofensiva in Bulgaria :
a Cu deplind incredere in concursul unanim
si necurmat al tuturor claselor Nafiunei i
in convingerea ca veli indeplini tori cu salt-
fenie, dela mic pand la mare, Isi in once im-
prejurare, datoriele voastre cdtre patrie, noi
intram fdli$ in luptd inalfand vechiul strigat
cu care mai ades au invins parinfii nogri :
Inainte cu Dumnezeu pentru Cara noastra,
pentru legea noastra".
Astfel se explica misterul acelei curagioase nh-
zuin0 a Domnitorului Carol, de a nu sta la cum -
pana, fats de ajutorul desesperat ce-i cerea. Ru§ii,
de a se arunca dincolo de Dunare cu o mans de
oameni 35.000 contra unui du§man din ce in
in ce mai darj, qi din zi In zi mai numeros. Dorn-

www.dacoromanica.ro
 51

nitorul Romaniei cunoqteh virtutile caracteristice

ale natiunii, §i astfel era, 1ncredintat, ca mica sa
armata va fi de o neclintita soliditate prin sprijinul
constant al natiunii.
Acl sty taina puterii qi taria neamului nostru.
D'aceia, §i tara a mers tot in spre bine, on decate
on conducatorii sai au avut credinta nestramutata
In aceasta tarie inascuta In neamul romanesc.
Fara aceste virtuti cu greu ne-am puteh explica
acele momente sublime de sacrificii ce Romanii au
adus in luptele for seculare pro arts et focis!
Istoriaastfel cum e scrisa panit astazine da
putine relatiuni despre tactica o§tirilor Romane,
sau «rdnduiala luptelor». Din cele ce avem frisk
ni se invedereaza ca chipul in care se luptau Ro-
manii, e asemenea modului cu care Titu Liviu ne
spune ca se luptau Romanii. Este de crezut, ca tra-
ditia sa ne fi pastrat arta military a stramo§ilor no§-
tri. Organizatia armatei, pe cat o cunoa§tem, des-
partirea ei in cete, centurii §i decurii sunt curat
Rom ane .
Noi am infatis,at acl, pe cat ne-a fost cu pu-
tinta, era de glorie a neamului : prin grafice tli
planuri pentru principalele bataiii ale epocei, iar
prin reliefuri §i mape, castrele §i principalele ce-
tati ale tarii.
Aceste infati§ari grafice, izvorate din studiul
coinparativ al relatiunilor cronicarilor §i figurarea
terenului pe harte, au avantagiul data nu mai
mult, cel putin de a se putet vedea ci, acele vic-
torii repurtate cu o bravura atat de admirabila,
nu sunt operile Intamplarei sau ale norocului :
Ci Romanii se luptau cu qtiinta : sau suprindeau
pe inamic in gre§ialele ce comitea, sau Inca,
rezemandulti flancurile for pe coline, paduri §i

www.dacoromanica.ro
 52

ape, ce nu se puteau ocuph nici trece, ei mteptau

pe inamic cu siguranta ;
Vedem asemenea, eh romanii cunoscusera, din
vreme importanta ordinei fire§ti de lupta, valoarea
militara, a pozitiunilor ptimantegti, cum §i intrebuin-
tarea reservelor ; §i eh ei le utilisara, cu vrednicie
§i pe unele §i pe altele ;
i in fine, vedem di in era de glorie a neamu-
lui, Marii capitani ai Romanilor, cari luptau tot-
deauna unul impotriva a zece, trobuiau sh Bib& cu-
no§tinte temeinice de Arta military care nu este
alta decat ,,d'a invinge o putere mai mare cu
alta mai mica".
Arta military la Romani in prezent.
C4t pentru prezent, s'a cautat a se figurh pe
harti, planuri, tablouri, fotografii, acuarele, §i pe
reliefuri, taberile qi operatiunile marilor manevre de
instructiune in timp de pace, episoade §i scene din
viata ostaleasch de toate zilele, precum §i din lup-
tele razboiului pentru independenth.
Astfel, reliefuri anume ne infati§eaza, pe de o
parte campurile noastre de lupta dela Calafat, Vi-
din, Plevna, Smardan, §i Rahova ; iar pe de alto,
parte, operatiunile strategice §i tactice ale belige-
rantilor.
Tot aci iata o serie de panze infatiOnd scene
din razboiul glorios, pAnze cu cari M. S. Regele,
in marea Sa solicitudine pentru educatiunea §i in-
structiunea tinerei generatiuni, le-a imprumutat pa-
vilionului nostru militar, anume :
1. Un tablou, Walla dela Grivita, de Schoenberg ;
2. Un tablou, reprezentand pe M. S. Regina cum
ingrije§te pe raniti, de Obedeanu ;
3. Un tablou, cu revista dela Cotroceni in tim-

www.dacoromanica.ro
 53

pul vizitei M. S. Francisc Iosif I, imparat *i rege

al Austro-Ungariei, de Ajduchevici ;
4. Un tablou, reprezentand trecerea Dunarii ;
5. Un tablou, reprezentand pe M. S. Regele vi-
zitand Grivita ;
6. Un tablou, reprezentand exploziunea unui obuz
langa M. S. Regele la Calafat ;
7. Un tablou, cu predarea lui Osman Pala ;
8. Un tablou : trei generatii ;
9. Un tablou, reprezentand pe M. S. Regele in-
curajand la lupta pe vanatori ;
10. 0 sfe§tanie, de Hentia ;
11. Tablou, reprezentand castelul Sigmaringen ;
12. Un tablou, reprezentand intoarcerea M. S. Dom-
nitorului Carol I, din razboiu pe drumul Nicopolei ;
13. Un tablou, reprezentand pe M. S. Domnitorul
dupe razboiu, de Heahli ;
14. Un tablou, reprezentand pe M. S. Doamna
in costum national ;
15. Un tablou, reprezentand pe M. S. Domni-
torul in uniform& de chlaraq ;
16. Don& busturi de marmurA: MM. LL. Regele
§i Regina ;
17. 0 statue de bronz, reprezintand pe M. S.
Regele Ware cu chipiul in mama, de Caver ;
18. Statua de bronz, reprezintand pe Principele
Carol Anton, -0,01 M. S. Regelui.
Iar din obiectele ce au servit personal M. S.
Regelui in timpul rAzboiului qi care se afla age-
zate in casa dela Poradim, avem :
1. Un pat de fier
2. Trei perne cu mulama care tru
au servit pen-
odihnh M. S.
3. 0 saltea de panza, Domnitorului,
4. 0 plapAma de lane

www.dacoromanica.ro
 54

5. Un spalator de fier cu lighian §i ibric ;

6. Saponiera crem de flori ;
7. 0 calimara §i material de scris dupa vremuri.
Puterea armata a Orli.
Asemenea s'a tufaOpt grafice§te §i in colori Pu-
terea armatd a tarii, la diferitele epoce, cum
urmeaza :
a) In principalele epoce de glorie nationals ;
b) In epoca de decadenta sub Domnii fanarioti ;
c) In epoca de regenerare nationals sub Domnii
pain anteni ;
d) In epoca contimporana : la 1859, 1866, 1877
§i 1906.
Aceasta culegere de date militare§ti raslete de
prin actele oficiale ale timpului, scrierile cronicarilor
§i istoricilor romani §i straini, au avantagiul, data
nu mai mult, eel putin de a se putea vedea din
nou qi de catre toti adevarul :
De o parte, ca numai gratie bunelor institutiuni
osta§e§ti Romanii au putut insemna marirea nume-
lui for in istoria natiunilor ; §i numai dela depar-
tarea for de la aceste institutiuni, Wile romane au
purees tot spre rau 0 au ajuns sä fie vasale stra-
inului ;
i de alai parte, vedem ca Cara noastra, data §i-a
luat astazi rangul cei se cuvine intre statele Eu-
ropei, aceasta pozitiune ea o datoreaza mai mult
regenerarii vechilor ei institutiuni militare ; §i data
natiunea a putut astfel, sa se apropie de a§ezamintele
militare stramo§e0i, sub a caror ocrotire ne bucu-
ram astazi in lini0e ca sub o streaja tare, cu ne-
putinta de luat, aceasta se datoreqte numai §i nu-
mai perfectei cuno0inte ce Alesul Natiunet are
de trecutul nearnului.

www.dacoromanica.ro
 55

Nu disimulez, Camarazi, ch ajunul rasboiului

Ruso-Turc ne-a gash in era de munch pentru re-
generarea institutiunilor noastre inilitare, §i astfel
era firesc ca puterea armata a tarii sa fie mica la
numar ; totuqi evenimentele in urma, au dovedit ca
ea era mare de inima, caci duhul ostarsc al e-
fului Suprem o insufielea.
Numai in acest fapt inaltator qi a situatiunei
personale a Domnitorului putem gasl explicarea
evenimentului nepomenit in analele tarii ; ca ma-
rea armie a puternicului Autocrat al Rusiei in
trecerea sa la Dunare nu last' dureroasele urine din
trecut ; ba din contra, ea chiar a cautat sa mena-
jeze toate onorurilo de egal la egal vasalului do
atunci al Sultanului §i sa. lase Bucure§tii, Capitala
tarii, neatinsa de ocupatiunea ruseasca.
i i-a prins destul de bine armiei ruse§ti aceasta
deferents catre Ora §i Suveranul roman, caci astfel,
nu numai ca i s'a inlesnit cu bel§ug trecerea prin
Cara, ci inch mica armata romaneasca bine organi-
zata §i condusa cu pricepere do Marele situ Capitan
putu sa-i fie un ajutor de mantuire In momentele
de grea cumpana in care mai apoi se gag dincola
de Dunare.')
Acei cad din d-voastra, Camarazi, ati fost par-
tali la acele zile pline de griji §i nesiguranta in
preziva razboiului din 1877, cunosc indestul ca,
numai gratie intelepciunei Alesului Na iunii, ca
prin farmec, la ora de criza, s'a treat totul, s'a
prevazut totul. Vechiul adagiu roman, ca Pompeiu
n'avea de cat sa bats din picior pentru ca legiu-
1) Il ressort d'une maniere evidete, de tout ce qui vient
d'être exposé, qu'un secours immediate etait indispensable et
qu'il ne pouvait etre apporte aux forces russes de la Bulgaria
que par les Roumains .
(La guerre russo-turque par la Commision historiqae du
Grand Etat-Major Russe).

www.dacoromanica.ro
 56

nile sa iasa din pamant, si sa, fie gata de razboiu,

nu-si puteh gii,s1 o aplicatie mai juste, ca in acele
zile memorabile.
Istoria a inscris cu litere de our neperitoare,
curagiul fara seaman cu care Mare le Capitan a
declarat independenta nationala, rupand dintr'o-
data legaturile seculare ce tin eau Cara incatusata,
de destinele Semilunei.
Lumea a aruncat strigatul sau de admiratie, la
acele pasuri voioase demne de eroii antichitatii.
Sa ne aducem aminte cu mandrie de acel roiu
de bravi, cari la chernarea Capitanului lor, voiosi
pornira acolo unde vocea onoarei i-a chemat.
Maestrit cantat-a poetul dispretul de moarte, cu
care Voda Carol a stiut sa insufleteasca pe ostenii Sai:
Au venit din munti cu soare
N din vcii intunecate
Au la sat pustii a case
Shine gi campii, fi sate,
§7-au trecut grozavul riu.
Moarte, tu aveai cu tine
Tot alaiul spaimei tale;
Spune tu, putut-ai Moarte
Sti oprefti voinicii 'n tale,
Sä le pui maniei frdu"?1)
Dar, Camarazi, sit revenim la expozitiunea noa-
stet, Puterea armata a fdrii in present. Pentru
ca tineretul sa-si poata face o ideie mai just& de
uriasa munca fare, seaman ce M. S. Regale a pus
pentru inaltarea Puterei" armate a tarii, sit-mi
dati voe sä va resumez, dupe tablourile afisate
aci, bilantul situatiunei armatei la 10 Maiu 1866
comparat cu acela din anul acesta 1906.
1) Canteee vitejeeti de Co$bue, 1901.

www.dacoromanica.ro
 57

TABLOU COMPAR ATIV.

10 Maiu 1866. 10 Maiu 1906.

I. Ministerul de rasboiu.
Cuprindea : un cabinet al Cuprinde : 1 Secretariat
Ministrulni qi 4 Divizii, cu general, Marcie stat major
21 oficeri i 3 functionari §i Institntul geografic, 8 di-
civili, in total 24 persoane. rectinni §i 1 biurou al taxe-
lor militare, en 111 oficeri
qi 62 functionari civili, 49
trupa. Total 222 persoane.
Budgetul total al Ministe- Budgetul total al Minis-
rulni de rAsboin, lei vechi: ternlni de rasboiu, lei noi :
33.996.201 par. 37 (adec& 44.549.339,00.
lei noi 14 731.549 qi b. 54).
Ofiteri 3.554
Ofiteri 1.170 Trap& permanent& 64.000
Trup& permanent& 18.070 Cu schimbul. 72.000
' Schimb. (mil.) 25.709 Cai trupei perm. . 17.800
Caii trnpei permanen- Mara q ilor en
1ilor 2.944 schimbul 5.400
Caii trop. Dorobant. 9.090
» v (Calaraqi.)

II. Inspectoratul general.

Nu exista inspectorate de Cuprinde:
arme qi serviciuri. Inspectoratul general de
Artilerie.
Inspectoratul general de
Cavalerie.
Inspectoratul general de
Geniu.
Inspectoratul general de
Intendentrt.
Inspectoratul general al
Serviciului Sanitar.

www.dacoromanica.ro
 58

10 Maiu 1966. 10 Maiu 1936.

III. Mare le Stat major qi Institutul geografic al
armatei.
Nu exista un serviciu de Marele stat major for-
stat major de sine stAtator, meaza un serviciu deosebit In
ci numai Corpul de stat Ministerul de rasboin qi cn-
major", din care se recrutan prinde: 21 oficeri §i 2 functio-
oficerii de stat major la co- nari civili. Total 23 persoane.
mandamente. Institutul geo- Institutul geografic, insiir-
grafic, sau vrenn serviciu si- einat en lncrarea hartei t6.-
milar cu acesta, de asemenea rii, cu in personal perma-
nu exista. nent de 10 of. §i 6 f. civ.,
total 16 persoane.

IV. Comandamente.
4 divizii militare terito- 4 corpari de armatA, din
riale en resedintele la : Cra- cari 3 pe cate 2 divisii, iar
iova, Bucure§ti, G-alati qi unul (al II) pe 3 divizii ; §i
Iasi. 17 comandamente de brigade
de infanterie;
7 brigade de cavalerie ;
4 brigade de artilerie.
V. §coale militare.
Scoala militara din Bucu- 1. Scoala copiilor de trupti,
re§ti, cu 150 elevi si 9 o- cu 100 elevi ;
ficeri. 2. G-imnazinl de fii de mi-
litari, Craiova, cu 160 elevi.
3. Scoala de fii de mill-
taxi, Ia0, cu 120 elevi ;
4. Scoala milit. de infan-
terie §i caval. en 170 elevi;
5. coala de artilerie §i
genie, en 80 elevi;
6. Scoala spe. de cavalerie;
7. Scoala superioar& de
razboin;
8. Scoala de marina, ;
9. Scoala de aplicatii de
marina,;
10. 8coale de tragere: deo-
sebite pentrn cele trei arme.

www.dacoromanica.ro
 59

10 Maiu 1860. 10 Maiu 1906.

VI. Justitia militara.

1 Consilin de revizie os-
apse la Bucuresti;
3 Comisiuni criminale la
Bucuresti, Iasi si Galati ;
Cate o comisinne corec-
tiona4S, in fiecare regiment
sau batalion formand corp
in parte.
1 Consilin permanent de
revizie la Bucuresti;
4 Consilii de razboin, la
Craiova, Bucuresti, Galati
si Iasi ;
Cate un consiliu de dis-
cipline la fiecare regiment
si batalion, formand corp
in parte.

VII. Inchisori.
Nu exista decat inchiso- 5 Inchisori militare : la
rile disciplinare din corpuri, Craiova, Bucnresti, Galati,
condamnatii militari execu- Iasi si Constanta ;
tan pedepsele in peniten- 1 Penitenciar militar la
ciarele civile. Tarpon

VIII. Infanterie.
3 batalioane de vanAtori 9 batalioane de vanAtori
en 96 oficeri si 2.562 trupa ; en 193 oficeri, 4.841 trup&
7 regim. de linie en eate si 80 cai;
2 batalioane, cu 392 oficeri, 34 regimente de infanterie
10.605 trupk 84 cai ; en 2 batal. perm. si 1 cu
1 companie de disciplink schimb, si 1 pl. A.R. cu 1448
cu 3 of., 21 trupa (cadre) 1); oficeri, 28.677 trup6 si 1.093
4 companii de geandarmi cai ;
pedestri en 12 oficeri si 400 34 deposite ale batalioa-
trupti ; nelor de militii cu cate in
8 batalioane graniceri en sergent, 1 caporal si 3 sol-
204 oficeri si 15.286 traps. dati, fiecare ;
1) Franta abia acuma a consimtit sa suprime aceastft institu-
tiune barbaril ce o imprumutasem de la Francezi.

www.dacoromanica.ro
 60
10 Maiu 1866.
Tabere de instrnctinne
permanente nu existan.
IX. Cavaleria.
31 escadroane de doro-
banti,cavalerie teritoriaa
Cu schimbul, grnpate in
4 divizioane si 3 inspecto-
rate, Cu 112 ofiteri, 9091
trupb, §i 9091 cai.
2 regimente de lancieri,
cavalerie permanentl cn 96
ofiteri, 1390 trnpa si 1030
cai.
2 escadroane geandarmi
cilari (mnd in Bucuresti si
altul in Iasi) cu 6 ofiteri,
330 trupa. si 290 cai.
2 escadroane de tren,
trenul echipajelor cu 15 o-
fileri, 325 trnp6 si 370 cai.
CI herghelie avand 34 ar-
mb,sari de reproduciie, dati
la judete sub ingrijirea co-
mandantilor de cavalerie te-
ritoriale.
www.dacoromanica.ro
10 Maiu 1906.
2 companii de geandarmi
pedestrii cu 6 oficeri si 368
trup& ;
1 batalion de griiniceri
en 46 oficeri si 2.023 truprt,
67 cai.
Stint 4 tabere de instruc-
tinne permanente: la Cra-
iova, Comana (Dadilov), Ha-
gieni si Sipote.
11 regimente cal&rasi, din
care 2 permanente.
6 regimente de rosiori en
458 ofiteri, 8055 trupa, si
2155 cai.
3 escadroane geandarmi
ealgri (2 in Bucuresti si 1
in Iasi) en 21 ofiteri, 368
trnp& si 344 cai.
5 escadroane de tren cu
10 ofiteri, 486 trap& si 473
cai.
coala de cavalerie en 11
ofiteri, 75 trupp., si 83 cai.
Herghelia armatei, ea a-
proximativ 400 epe si armirt-
sari, ofiteri 7, trupa 166.
4 deposite de armasari cu
7 of., 152 trup6, si 185 cai.

10 Maiu 1866.
X. Artileria i stabilimentele ei.
1 regiment de artilerie cn
8 baterii en dile 6 tunuri
fiecare, 54 ofiteri, 1047 trupti, (en ate 5 baterii montate ci
ci 729 cai.
Direc %ia Stabilimentelor
de artilerie en 3 sectinni :
Pirotecnia, Pulberaria §i Ar-
senalnl.
Depozit de arme la Tar-
govicte en 6 ofiteri, 150
trup6 ci 14 func1ionari civili.
Fabrica de praf de la
Tirgcor, en 6 ofiteri, 190
trupti ci 14 funetionari civili.
www.dacoromanica.ro
61
10 Maiu 1906.
12 regimente de artilerie
din care 4 de corp armat§,
una etilareata; regimentul 2
mai are 3 baterii de obu-
ziere plus 2 baterii obnziere
la celelalte corpnri) Q i 8 di-
vizioane, en 371 of., 8488
trupri, ci 6239 cai.
2 regimente artilerie de
cetate a cate 10 companii ci
nn pluton afar& de randuri
(regimentul al 2-lea are
12 companii) cu 101 ofiteri,
2210 trupa ci 266 cai.
Arsenalul de constructii
en o companie de luerg,tori
ci o acoalit de meserii, 14
oficeri si 136 trupa.
Arsenalul de depozit la
Targovicte en o companie
de lucratori, cu 3 of. ci 712
trup5.
Pirotecnia armatei, en o
companie de lucrgtori ci o
ccoalh, de artificieri, en 15
of. ci 133 truptt.
Pulberaria armatei Du-
decti, cu 9 of. ci 136 truptt.
Depozitul central de mu-
nitiuni de rrisboin, en 3 ofi-
teri qi 82 trupa.
4 depozite regionale ca 4
of., 4 elevi guarzi de arti-
lerie.
Poligonul de tragere al
artileriei dela Comana, en 1
of. ci trupa, 15.
Scoala de tragere a arti-
leriei.
 62

10 Mai 1866. 10 Mai 1906.

XI. Geniul cu serviciile sale.
3 companii sapatori en 15 2 regimente cu 3 bata-
oficeri si 420 trupa. lioane, scoale regimentare
0 companie pontonieri Cu si o companie afara de ran-
5 oficeri si 140 trupa. duri, (regimental 1 are 2
Staturi majore de geniu batal. de sapatori en 3 com-
la cele 4 circumscriptii te- panii si 1 batal. de cai fe-
ritoriale, cu 7 ofiteri, 24 rate si telegrafie en 4 com-
guarzi de geniu si 2 func. panii; regimental II are 2
civili. batal. de sapatori cu 3 comp.
si an batal. de pontonieri
en 4 companii); cu 85 oficeri
si 2.335 trupa.
Un batalion geniu de ce-
tate cu 4 companii de sapa-
tori si an pluton A.R., en
16 of. si 526 trupa.
Servicimi de geniu la cele
4 comandamente ale corpn-
rilor de armata, cu 30 of.,
35 elevi guarzi si 8 f. civ.
XII. Marina.
Vasul Romania cu 12 o- 2 divisiuni : una de Du-
fiteri, 370 trap si 14 f. civ. nare, alta de mare :
Divizia de Dunare avand
vasele : Romania, Fulgerul,
Alexandra eel Bun ; Cano-
nierele : Oltul, Siretul, Bis-
trita ; Salupele : Smardan,
Opanez, Teleorman, Trotus,
Vedea, Argesul, Poterasul,
Randunica, G-ranicerul ; tor-
piloarele : Soimul, Vulturul,
Sbornl, Smeul si Naluca; si
diferite pontoane de baraje.
Divizia de Mare : Cruci-
setorul Elisabeta, bricul Mir-
cea, canoniera G-rivita si sa-
lupa Rahovei. Efectiv : 102
ofiteri si 2.212 trupa.

www.dacoromanica.ro
 63

10 Maiu 1866. 10 Maiu 1906.

De asemenea sunt coman-
date mai multe vase de po-
litie cu tot materialul ne-
cesar pentru apdrarea fin-
vial& $i maritimd..
XIII. Serviciul sanitar.
0 companie sanitar& en 5 companii sanitare cu 12
5 ofiteri §i 350 trupa. ofiteri qi 379 truptt.
Un spital militar §i o 4 spitale de corp de arm.,
coals, de medicina. 7 spitale divizionare.
4 infirmerii de ochi.
Internatul medico-militar
Cu 2 ofiteri §i 77 elevi.
Depozitul hirurgical qi de
materialuri farmacentice.
8 trenuri sanitare cu 28
vagoane fiecare.

XIV. Serviciul intendentei ..li al administratiei.

Un mic serviciu de inten- 4 servicii de intendenta
dentd, la fiecare din cele 4 la cele 4 comandamente de
eircumscriptii teritoriale: corp de armatti.
Iasi, Galati, Bucure§ti, Cra- 9 servicii de intendentl
iova, cu ofiteri 13. la cele 9 divizii, en 40 ofi-
IIn mic corp de ofiteri de teri, §i 43 sub-ofiteri de ad-
administratie, insd.reinat en ministratie.
executarea serviciului In ma- Un serviciu de intendent&
gaziile de aprovizionare ale la stabil imentel e centrale, en
statnlui cu 13 ofiteri. 14 ofiteri ksi 4 subofiteri de
4 sectiuni de luer&tori : administratie.
croitori, cismari, zidari qi 5 companii de subsistent&
dulgheri. impreund Cu manntanta cen-
trald qi depozitul de subsis-
tent& al armatei, avand o
companie de lueratori ; cu 8
ofiteri qi 606 trup&.
Depozitul central de echi-
pament §i imprimate en 70
ofiteri qi 83 trupd.

www.dacoromanica.ro
 64

10 Maiu 1866 10 Maiu 1906.

Atelierele de confectie ale
armatei si 4 compAnii de
administratie en 9 ofiteri si
238 trup6..
Trtbacttria armatei.
Penitenciarul rargsor en
9 ateliere avand 6 ofiteri si
36 trup&.

XV. P om pi eri.
2 corpuri : nnul in Baca- 2 corpuri si 13 sectii en
resti §1 altul la Iasi, en 40 23 ofiteri §i 960 trupg si
ofiteri si 955 trupri. si 285 cai. 490 cai.
XVI. Jan darmi rurali.
6 escadroane ; 2 comps- 32 companii en 38 ofiteri
nii cu 29 ofiteri, 980 trupa si peste 1500 trup5.
si 630 cai.
Stabilimente militare.
Aceasta este in liniamente generale, situatiunea
Puterei armate a tdrii.
Pasind mai departe, avem diferite modele de cu-
pole ale regiunei noastre fortificate, precum li sis-
temul actual de aparare naVona16., atat pe cat se
poate vedek fare, nici un inconvenient.
Iar prin manechinuri §i stampe s'au inNisat cos-
tumele, harnmamentul §i armatura la diferite epoce.
Asemenea vedem figurate pe planuri cii in re-
liefe : studii diferite de intariri ; iar mai departe,
aci in salon §i pe galerie, vedem infati§ate in mae-
stria for toate acele mar* stabilimente indispensa-
bile instrucciunii militare : §coale militare, campuri
de manevre, poligoane de tir, cazarmi de cuarti-
ruit, tabere de instrucciune, depozite de materiale

www.dacoromanica.ro
 65

Depozitul central de echipament;

Depozitul de furagiu IT/ incalzit;
Manutanfa armatei;
Herghelia armatei; gi
Depozite de armasari.
§i alte multe asemenea stabilimente militare gi
institutiuni culturale, toate qi toate datorite sargu-
intei a 40 de ani de inteleapta si glorioasa domnie
a M. S. Regelui.
$coale militare.
De asemenea, Camarazi, tot sarguincei far& sea-
man a Augustului nostru ref Suprem, se datoreaza
§i institutiunile de culture, c4i educatiune militara.
Voesc sib vorbesc de 5Sicoalele militare eari sunt
infatisate in aceasta incinta pe planuri, in reliefuri
i fotografii, adica :

&oala superioara de Reisboiu.

A5'coala superioarei de Cavalerie,
?coala de aplicatii de Artilerie fi Geniu,
Scoala de Infanterie fi Cavalerie,
,Fcoala de Marina, Galati,
coala de aplicatie de marina, Constanta.
Scoala de fii de militari,
Gimnaziul de fii de militari.
Institutul medico-militar,
Scoala copiilor de trupd.
qcoala de tragere a infanteriei fi a cavaleriei,
§fcoala de tragere a artileriei.
Iata atatea institute pentrtr ostenii nostri. pe cand
arum 40 ani, in 1866, la suirea pe tron a M. S.
Regelui Carol, armata n'aveit, cum vazuram, decat o
singura §. co aid milliard la Bucuresti ca instituOun e
de culture ci educatiune militara pentru toate armele.
Mara de acestea, avein acl expuse i produse ale

www.dacoromanica.ro
 66

sSicoalelor de trupa, infiintate tot sub inteleapta

§i glorioasa domnie a M. S. Regelui Carol, anume :
Scoale regimentare,
Scoala de meserii a Arsenalului,
coala de artificieri a Pirotechniei,
Scoala de arte grafice a Institutului Geografic,
Scoala de potcovit, etc.

Instrumente si produse militare.

Tot aci avem instrumente utile de lucru ale ge-
niului, diferite produse ale stabilimentelor militare :
ale Penitenciarului dela Tarpor §1 ale Manutan-
tei, toate infiintate iarkd sub fericita domnie a M.
S. Regelui.
Ca produse speciale ale ofiterilor in aceastO, grupa,
vedem :
Tin explosibil, inventiune a Maiorului Parepa;
Un explosibil, inventiune a Maiorului Demetriade
din Geniu;
Preparate chimice de marcat ale Maiorului Chris-
tescu Stamate ;
Incercari de a condensh in pasta furagiul pentru
cai, ale Administratorului Luca;
0 pile electric uscath pentru campanie de Ca-
pitan Grigoriu;
0 lada cu pat de dormit pentru campanie; §i
Corturi militare diferite, etc.

Monumente comemorative.
Tot in aceastk incinta, Camarazi, vedem figurate
grafice§te §i in colori Monumentele comemorative
ridicate pe citmpurile de Willie din Bulgaria in

www.dacoromanica.ro
 67

memoria bravilor ce-si au dat viatica in acele ziel

memorabile. Asa, Camarazi, se cuvine sa privim
cu. inima plina de evlavie :
1) Vederea generals. a Capelei dela Grivita.
2) Monumental dela reduta Grivita.
3) Monumental comemorativ dela Rahova.
4) Mormintele eroilor cazuti in luptele dela Ra-
hova.
5) Monumental dela Opanez.
6) Monumental comemorativ dela Smardan.
7) Monumental oficerilor cazuti la Smardan.
8) Monumental soldatilor cazuti la Smardan.
Pasind mai departe, vedem diferite alte monu-
mente comemorative ridicate in .cars, :
1) Monumental dela Calafat, de unde s'a tras
primal foc de tun in razboiul din 1877.
2) Monumental dela Calafat, pentru intaiul ucis
la 1877.
3) Monumentul vanatorilor dela Ploesti.
La Poradim se poate vedea biserica, terminate
cu ajntorul Augustului nostru Suveran. Cel d'intai
clopot, dupe scurgere de o mie si mai bine de
ani, care a rasunat pe pamantul Bulgariei chemand
pe drept-credinciosi la raga si la vecernie, a
fost clopotul daruit de Domnitorul Carol bisericei
de la Poradim, care a fost sfinOta de catre pro-
topopul roman din Turnu-Magurele !
Toate aceste monumente comemorative s'au ridi-
cat prin inalta ingrijire a M. S. Regelui. In preajma
Plevnei, s'a mai ridicat si monumental regimentului
rusesc 122 precum si al regimentului rusesc Vo-
logda No. 18, cari au luptat alaturi cu divizia a
IV romans la Griv4a. Capela comemorative ro

www.dacoromanica.ro
 68

man& in memoria eroilor cazuti inaintea Plevnei

e ridicata pe o movila, in fata redutei Grivita
No. 2.
Aceste monumente comemorative au Lost vizitate
$i incoronate cu flori de Augustul nostru Suve-
ran in luna Octombre 1902 :
Ca la un adevarat pelerinaj am mers la
Grivifa, zicea M. S. Regele in sedinta dela 21
Martie 1904 a Academiei Romane, spre a ne
inchina, cu dragoste fi venerafiune, inaintea
mormantului acestor vrednici flu ai l'drii cari
p-au dat via fa pentru neatarnarea Rominiei.
Cu emofiune adancd am calcat pe acest
paincint stropit fi sfin fit de selngele vitejilor
nolstrii. Pe pragul paraclisului, ridicat in a
for pomenire, Mitropolitul de Vrata ne-a in-
tdmpinat cu o mivatoare cumintare : Scu-
lafiva din morminte" , zicea el, ardtand cdmpul
de lupta unde zaceau cei cazufiSculativd,
voinicilor, iatd cd a vent Regele vostru sd
vd mulfumeasca pentru jertfele voastre" .
Dar M. S. Regele nu ne a dat numai in aceasta,
ocaziune bunul exemplu, ci in toate si pretutin-
denea : ajutand la facerea, reparatiunea $i inzes-
trarea bisericilor, cum $i la restauratiunea monu-
mentelor strabune ; asistand la serviciul religios in
toate Duminicele si zilele de sarbatoare El, si toata
familia Regala ; onorand pe barbatii nostri de bine ;
ajutand Asociatiunile de asistenta public& ; vi-
zitand locasurile de vecinica odihna a vitejilor nostri ,
luand parte la praznicele ce se fac in amintirea
eroilor cazuti pe campurile de batalie, si nela,sand
sa treaca ziva de 30 August $i ziva de 28 Noembrie
a fiecarui an fruit de a nu le sarbatori in mijlocul

www.dacoromanica.ro
 69

o§tenilor sai, preamarind pe vitejii roman morti

pe campiile Bulgarei!
SA fim, Camarazi, bine patrun§i de ace§te inalte
exemple : Numai sArbatorind pe eroii no§trii, cin-
stind pe marii no§trii bArbati de stat, onorand
§i venerand pe oamenii no§trii de bine Ili nemurind
pe toti aceia care au cugetat mai putin la gloria for
personals, cleat au fost insufletiti de dorinta de a
servi tam cu aceasta li se pregatesc urma§i.
Ba trebue sa, adaog : cil, numai onorand pe mai
marii no§tri, venerand pe bAtrani §i iubind pe a-
proapele nostru, ne afirmam §i not in§ine ca oameni
de omenie.
Mai cu seams in epoca noastra, sub insufletirea
tot inainte spre progres, se cuvine O. nu perdem
din vedere intelepciunea filosofului antichitatei :
(Ca satul care n'are pe batran, sa-1 cum-
pere).
Serviciul sanitar.
In fine, Camarazi, iata-ne ajun§i la Serviciul
Sanitar al armatei, care inchee expozitiunea pa-
vilionului militar.
Aceasta grupare are de scop de a infAti§k la o laltA
organizarea Serviciului sanitar militar §i func-
tionarea lui la diferite epoce:
a) In timp de pace : in cazarma, in spitale, in
mar§ §i in tabard ;
b) In timp de rasboiu : pe terenul de luptA qi
in urma armatei in actiune.
Aceste toate aunt infati§ate in realitatea lor, gra-
fice§te sau pe planuri.
S'a facut asemenea, cum vedeti, o colectiune de

www.dacoromanica.ro
 70

instrumente chirurgicale §i efecte spitalicesti, expe-

riente radiografice, diferite analise i diferite ex-
periente de plitrandere a glontului armei noastre ;
s'au infatisat sistemul de pansament In spitale Qi
sistemul de potcovit intrebuintat la,',,S'coala de pot-
covit, Infiintata anal acesta de d-1 General Manu,
precum si rezultatele dobandite la Institutul me-
dico-militar.
Ca lucrari de initiativa private,, s'au expus de
catre :
Capitanul Bujoreanu din artilerie ¢i Medical Major
Butz& o targh-bicicleth pentru ridicat 'Anita dupe,
linia de batalie.
Elevul-farmacist Panfil, a prezentat un album
cu colectiune botanic h;
Locot. Farmacistul Grintescu, a expus o mare
colectiune botanicA din muntii Ceahlhu ;
Major Cholet, a prezentat diferite unsori imper-
meabile; etc.
Imi aduc aminte cu drag de mangaerea su-
fleteasc *, ce am simtit, tend Tarul Alexandra II
prezinth multumirile sale Domnitorului Romaniei
i neuitatului doctor Davila pentru marele ajutor,
ce ranitii rusi an gasit In ambulantele noastre la
chderea Plevnei. Serviciul sanitar tnse, ajuns la
perfectionarea de organizatiune, In care se gaseste
astazi, este iarasi o creatiune a M. S. Regelui, pre-
cum a Lui creatiune este Intreaga armath a Orli.

Literatura m lilts ra.

Asemenea, camarazi, cu inima nu mai putin plinA
de multumire sufleteasch am constatat, eh sub raportul
intelectual s'au facut mari progrese. Ofiterii armatei,

www.dacoromanica.ro
 71

in dorul for de a p521 §i de a apark nu numai cu

vitejia, dar §i cu §tiinta, depozitul sfant ce le-au.
lasat parintii, n'au crutat nimica unii punand ta-
lentul for de scriitori, altii ajutorul for de abonati
la revistele armatei, in contra greutatilor de
toata natura, ei au creat reviste militare pentru fie-
care arms afara de arma cavalenei !--0 au pu-
blicat studii insernnate spre a instrul corpul nostru
de ofiteri §i spre a des,tepta §i sporl eminentele ca-
lith o de cetacean qi de ostmi atat de inerente po-
porului romanesc.
Nu trebues,tte insa atribuita numai calitatilor
noastre aceste succese. Literatura militark Inca este
creaiunea M. S. Regelui. Pana la suirea Sa pe
tron, hi campul necultivat al §tiintei militarc, aveam
abia mici carttri trase de cAti-va din harnicii no§tri
inainta§i. M. S. Regelui Si revine marele merit de
a fi prefticut aceste mici caraii In drumuri mari §i
frumoate pe care le lumineaza ideile ce a aruncat.
M. S. Regele, precum §i A. S. R. Principele he-
reditar no au incurajat incontinuu in munca noastra
culturalgt, fie asistand la conferintele ofiterilor dela.
Cercurile militare, fie luand sub inaltul Lor patro-
nagiu revistele militare. Cu drag mi-aduc aminte,
de marele interes ce in ajunul rtizboiului (1876),
a pus M. S. Regele pentru fondarea primei reviste
militare, Revista Arinatei" : Comitetul de redac-
tiune din care fticeam qi eu parte, In frunte cu
Pre§edintele sau neuitatul general dr. Davila
a lost pnmit cu mare multumire la Palat uncle
M. S. Regele In o cuvantare calda ne-a insufietit
pe toti, chiar pe cei mai .timizi, jar grin sfaturi
Inlelepte ne-a Indrumat calea la fiecare,
Dar multumirile §i incurajarile cu care M. S. Re-
gele ne onoreazO. pe fiecare ce mergem la Palat

www.dacoromanica.ro
 72

spre a-i prezenth vr'o scriere, vr'o publicatinne ? !

Maiestatea Sa Regele, intaiul, ne-a dat nu numai
exemplul de virtute ostasiasch deschizand la Calafat,
inthiul foe spre glorie military ; ci tot El ne-a dat
si inthiul indemn in munca noastrh intelectuala
descbizhnd la Cercul Militar din Bucuresti, seria
conferintelor militare prin maeastra critic& a ope-
ratiunilor noastre din rhzboiul de independent, na-
tionala.
Multumita acestei fericite impulsiuni data de M.
S. Regele, s'a putut formh in urma, Cercurile
militare de garnizoaneatatea focare de culture
intelectuala §i de insufietire in sentimentele bunei
camaraderii, si asociatiuni intre ofiteri de diferite
arme, spre a publica in colaborare insemnatele re-
viste militare pe arme ce avem asthzi, cum suRt :
Revista Armatei,
Revista Artileriei,
Revista Infanteriei,
Revista Sanitard,
Bul. Armatei si Marinei,
Memorialul Geniului.
Iar ca trasura de unire intre aceste reviste dife-
rite pe arme, M. S. Regele cu Inaltul Decret No.
3.663, din 8 Decembre 1897, a treat la Marele
Stat Major, revista ,,Romania Militard", revista,
pe care, cum cunoasteti, In decurs de mai multi
ani, am avut onoare a o conduce.
Gratie acestor focare intelectuale, ofiterii culti
n'au incetat de a pune §i mai departe pe cei in-
teresati in cunostinta nu numai cu starea actual,
si cu progresele stiintei militare, dar tot odata ei,
an lucrat pentru raspandirea cunostintelor trebu-
incioase in ce priveste istoria, legile si caracterul

www.dacoromanica.ro
 73

limbii romane, precum §i de a expune evenimeia-

tele ce le gasim in trecutul glorios al neamului, me-
nite de a desvolth in spiritul li inima ofiterului
§i partea moral& a carierii ; partea, sublima, care
inalta inimile, care da puterea §i taria indispen-
sabila in familia miliitara, §i care formeaza din o
armat nationals ca a noastra o adevata familie
de elita a natiunii.
In fine sa nu uitam, Camarazi, ca cea mai in-
structive §i mai incalzitoare carte pentru o§teanul
roman, sunt cuvantarile M. S. Regelui catre ar-
mata, cuvantari in care se afla oglinte datoriile sol-
datului catre Steag, Rege §i Tara, qi trebuesc con-
tinuu citite chiar ca opera adevarat literarcZ

Concluziune.

Cum vedeti, Camarazi, on cand se vorbe§te de

un serviciu sau de vr'un element militar, ca §i de
orice opera mare §i insemnatoare a Regatului Roman,
numele Maiestatii Sale Regelui trebue reamintit cu
veneratiune §i cu recuno§tintit.
Nu disimulez, Camarazi, ca in lupta uria§a spre
progres, multe contradictiuni §i greleli poate se vor fi
strecurat, multe indrumari vor fi limas Inca de lumi-
nat, §i multe alte trebuinte a§teapta a fi indepli-
nite. Aceasta e legea progresului ; dar de sigur, sfor-
tarea cea mai grea §i mai pasionata pe care o
natiune a facut-o vr'o data spre progres, stabilirile
tale mai oneste §i mai solide ale edificiului de care
astazi ne bucuram cu totii, §i pe care tinerimea
trebue A se sileasca a-I inalth, din ce in ce mai
sus, pentru onoarea §i fericirea sa, acestea toate le da-
torim intelepciunei Alesului Natiunii, lui Carolus
Magnus rex Romani.

www.dacoromanica.ro
 74

Dar pe langa acest uria§ cumul de prosperitliti

indeplinite pe toate chile de activitate na0onalh :
economich, industrials, culturalti, de asistenth §i
administratie publich, ce aniversarea de 40 de ani de
fericita si glorioasa domnie a M. S. Regelui, ne-a pro-
curat fericitul avantagiu de a le admira, in toath
a for splendoare, in aceasth memorabilh Expozitiune
jubilara, nu trebue sh perdem din vedere ch Sdr-
bdtoritul de astazi, Alesul Natiunei de acum 40
de ani, ne a daruit inch §i cu o Romtinie mare,
liberh de sine statatoare §i aparata de un popor
afirmat in vietuitea modernb, a natiunilor civilizate.
Si on and vorbim de Armatd, mai cu seams
not a§tia bhtranii, parta§i in truda de munch in
aceasth epoch de regenerare nationals, nu putem
perde din vedere ch armata este opera M. S. Re-
gelui, este fica cea mai iubith din mult scumpele
§i iubitele fice ale Sale. Oreseuta in cultul credin-
tei chtre leful ei, in cultul datoriei, al disciplinei,
al virtutii §i al onoarei, ea i§i aduce ainte astazi,
cum nu va uith nici odath, de primele cuvinte ce
Chpitanul ei Suprem i-a adresat acum 40 de ani,
si pe cari intamplarile, ce au urmat aidoma, le-au
adeverit :
Supt convins cd armata este decisd a a-
para totdeauna drepturile acestei tdri, 19i cd
fiecare soldat, ca §4 Mine, 10 va vdrset cea
din urmd picdturd de setnge pentru a apdret
drepturile ei".
Ea nu uith, nu va puteh nici odath sh uite, cá
Regele Carol a botezat-o din nou in undele vitejiei
strabune, reinvihnd zilele 'Dante dela Rovine, Ra-
cova §i Calugareni ! di Regele Carol a impartasit
cu dansa primejdiile, luptele §i isbhnzile, i-a in-
temeiat renumele in Cara departe peste taxi si
F,ti

www.dacoromanica.ro
 75

mari, li a facut pe orice tipenie de roman, atat

din regat, cat fiti de peste hotare, sa simta §i sa
spun& cu poetul nemuritor :
«Askizi lumea ne cunoctste :
Roman zice, Viteaz zice b)
Pentru aceasta In', trebue pururea sa avem in
minte povata ce Maiestatea Sa Regele Weil ar-
matei mai daunazi la pranzul din 28 Septembre
1906, cu prilegiul manevrelor Corpului III de
armata :
Generatiunea de astazi trebue sa pazeasca
cu sfintenie ce a fost dob4ndit prin selngele
celor mai vrednici fii ai tarii ; conducatorii
armatei insd au datoria sa ingrijeasca ca
virtutile rdzboinice sa fie ,pi sa ramae de-a
pururea vii in inimele ostafilor".
Aceasta amintire scumpa, inimelor noastre, ca
sangelui vdrsat de cei mai vrednici fii ai
tdrii), amintire ce Mamie Capitan improspateaet
armatei Sale astazi in epoca de jubilare a muncei
Sale de 40 de ani de inteleapta §i glorioasa domnie,
de§teapta in not o simtire inaltatoare, a carei in-
semnatate trebue sa o avem pururea inainte-ne, ca
sa intelegem ce datorii urmeaza pentru not : Sd
avem grtja a face total pentru a intdri pute-
rea armatei, o'i sa fim gata a ne da viata
pentru Tron §1 Tani.
A§a, cu vrednicie sa ne ajute Dumnezeu !

www.dacoromanica.ro
 76

Lacunele Exposiliunii.

Si acum, Camarazi, tend am ajuns la finele a-

cestor cercetari asupra rostului Expozitiunei noastre
militare, cat& s& ne intrebam :
Cari sunt invatamintele ce putem din ele trage?
Este un singur si acelasi invatamant, pe care am
curagiul sA-1 spun verde si rornaneste, asit cum se
cuvine unui batran ostean dare fratii lui de arme.
Este acesta :
Pe and activitatea oficial& a fost mare, foarte
mare in decursul color 40 de ani de domnie a M. S.
Regelui, nu tot ask de insemnat& a fost initiativa
personal& individual& sau colectiva.
Ask, in parter, in toate acele vase grupe :Ar-
senalul armatei, Pirotechnia, Pulberaria, Marina
militara, Arsenalul marinei si Serviciul geografic,
am fi avteptat sa, vedem expuse mai multe lucrari
personale datorite ofiterilor nostrii. Dar fie din mo-
destie, fie din neglijent& fie dintr'una ca si din-
tr'alta, acl abia dm& gasim expuse de opt ofiteri
cateva lucrari de mica important& :
Doti& binocluri pentru aprecierea distantelor ;
Un planimetru pentru recunoavteri ;
Doti& aparate de ochire;
Doti& aparate de tragere ]a semn ;
Un culegator de tuburi de cartuse ; vi
Un aparAtor de praf pentru mecanismul ar-
mei 1893.
Doll& frumoase incercari de tun romanese : tu-
nul Colonelului Perticari, $i pulberea de foc ro-
mai:leased, pulberea Colonelului Iliescu, au it-
mas in stadiul for de incercari !

www.dacoromanica.ro
 77

Asemenea la catul al 2-lea, nu vedem infAti§at mai

nimic ca rezultat al initiativei personale ; abia data
exist& cateva produse expuse de profesioni§ti chi-
milti sau farmaciftti :
Explosive ;
Monstra de unsoare impermeabilA ;
Monstra de pesmeti de cai ;
Pat de dormit pentru campanie ; §i.
0 bicicleta pentru ridicarea ranitilor.
Cum observati, Camarazi, bagagiul initiativei per-
sonale putea fi mai bogat reprezentat. Bagagiul initia-
tivei colective a serviciilornu acela al stabilimen-
telor cli institutiunilor militareinch nu este mai avut:
Av., credeti oare ca acele figurate grafice de
organizare a puterei armatei, de victorii repurtate,
de batalii date, de manevre de instructiune exe-
cutate ; acele figurate grafice cari decoreaza paretii
salii din catul al 2-lea, sunt ele e§ite din cartoa-
nele serviciilor militare respective ?
Ca acele tabele statistice de justitie §i penalitAti
militare, sunt ele scoase din cartoanele serviciului
contencios respectiv ?
Ca in fine, acele tablouri menite a ne arata
functionarea serviciului sanitar in campanie, in-
druinarea armaturei, uniformei §i a echipameh-
tului militar din trecut, sunt ele oare colectiunea
vreunui serviciu militar indreptatit ?
Niciuna din aceste infati§Ari datori suntem sa
marturisimn'au pecetea oficialitatii ; ele au fost
scoase din regiunile necunoscutului li au fost in-
tocmite in pripA, prin cercetari personale ale mem-
brilor Comisiunei insArcinata cu organizarea sec-
tiunii militare. Eu, care am urrnarit pe ace§ti Ca-

www.dacoromanica.ro
 78

marazi in stradania muncei lor, sunt cel d'intai a

le recunoaste sarguinta mai presus de orice laudii;
si de aceea profit de acest prilegiu pentru a le e-
duce aci multumiri publice bine meritate.
Lor se datoreste ceea ce vedem, ale for dintru
ale for !
Tot intr'o vreme Irish, cath sa observ, ca data
aceste Infittishri nu poartil pe ele pecetea oficiali-
tatii, care chezasueste siguranta realitatii lucruri-
lor, apoi e oarecum firesc ca in ele sa, se resimth
nesiguranta ce este inerenta modului pripit al al-
catuirei for ; caci nu se pot coordonk evenimente de-
partate si o munch care a costat veacuri nu se
pot coordonh cu temeinicie in cateva luni numai !
In poligoanele armatei se fac continue experi-
ente asupra armamentului si lucrurilor militare,
si pretutindenea se execute concentritri, manevre,
calatorii si marsuri militare in scopul nu numai de a
ne instrul, ci tot de ()data si cu tendinta de a se
puteh stabill procedeuri mai simple si mai temei-
nice in mecanismul militar. i cu toate acestea, prea
putine semne ni s'au trimis aci sere a infatiF,;h cel
putin rezultatele acestor sforthri, data nu si ceva
ca inventie sau inovatiune, ceva care sh face scoala !
Ba chiar nu ni s'a trimis aproape nimica cu pri-
vire la confortul trupei in cazarma, al invathman-
tului in scoalele regimentare.
De asemenea, scoalele militareafara de cate -va
din ele, nu ne-au pus la dispozitiune aproape
nimica din ceea ce disting aceste institutiuni su-
perioare de invAthmant si educatiune militarh ; nu
ne-au expus monografia fcoalei cu metoadele in-
trebuintate, cursurile de invatamant ce se predau,
lucrarile de aplicatii ale elevilor, si rezultatele

www.dacoromanica.ro
 79

obtinute in decursul anilor ! Ba sunt scoli militare

superioare, si serviciuri militare superioare, cari chiar
s'au deosebit prin lipsa for completa la aceast&
serbare jubilara si de invatamant public pentru toti !
Ce fericitli ocaziune InalOtoare pentru oficeri, cari
cu vizitarea expozitiunii ar fi putut cerceth si cur-
surile de invatamant militar ce se predau in scoa-
lele noastre militare ? SA fi putut Ink cunoF,din0
de procedeurile si metoadele moderne intrebuintate
in invatamantul militar superior, sh fi luat cunoct-
tint& de acele doctrine militare stabilite prin raz-
boaiele din urma, preconizate in scoala noastra su-
perioara de rtizboiu si aplicate de sigur la Marele
Stat Major ! Incontestabil, Camarazi, s'ar fi fticut
un pas inainte nu numai pentru a instrul pe cei
nestiutori, ci mai cu seama pentru a ne asigurA,
cu o zi mai inainte, acea armonie in idei, acea con-
formitate in principii, acea unitate in cautari, §i
acea asemAnare in executiuni, cari caracterizeaz&
armatele bine constituite ').
Asemenea ati vazut, ca, serviciul sanitar n'a ex-
pus nimic nou, nimic original, afar& de placile ra-
diografice, un album ierbar din Cara al elevului
Panfil, si ierbarul muntelui Ceahlgtu de farmacis-
tul Grintescu ; ierbare executate si acestea sub au-
spiciile si pe socoteala Comisiunii expozitiunii. S'au
expus multe lucruri spitalicesti, cunoscute de toti
si adoptate in toate spitalele ; dar in ceea ce ne
intereseazii, in special pe not militarii, totul s'a mar-
ginit la vechile cliseuri! Voesc s& vorbesc adicti,
despre lipsa acelor rezultate stiintifice ce intereseaza
1.) Cred ca s'ar aduce mari inlezniri instructiunii oficerului,
dad' coalele noastre superioare militare ar fi indatorate sa de-
puna la cereurile militare de garnizoane exemplare litogra-
fiate din cursurile ce se predau in qcoale.
6

www.dacoromanica.ro
 80

armata cu privire la lirana, igienk imbracarninte

§i diferitele boale ce bantue armata, cari constitu-
esc oarecum grija de capetenie a serviciului sani-
tar la armate. Ba nu ni s'a trimis nimica pentru
a infati§k rezultatele de patrundere a glontului a-
asupra corpurilor acoperite, inveanantate, ma cum
se luptb. trupa §i cum poate fi impurata la raz-
boiu, §i cari pot fi tot ma de dare, tot ma de in-
structive ca acelea expuse pentru corpurile neinve§-
mantate!').
Pe terenul de literature military Inca nu ne pre-
zentam atat de complet cum s'ar fi putut. As,a, Bi-
blioteca expuse acl, Camarazi, e o marturie vadita
de munca noastra de toatit lauda pe ogorul de cul-
ture, §i tot de odata ea este §i o colectiune pretioasa
pentru toti, nu lnsa de tot ce a putut produce min
tea oficerului in cursul celor 40 de ani de propa-
§ire nationals. Caci cu regret cata se spun, ca nu
toti scriitorii notri au raspuns la apelul Comisiunii,
ca se trimeata la Expozitiune publicatiunile lor, §i
astfel juriul de recompense n'a putut tine seama de
munca tuturora pe terenul intelectual!
Dar aceasta lipsa la Expozitiune a scrierilor
militare nu este atat de pagubitoare autorilor, pe
cat e de' vatamatoare pentru not toti, 0/lei Comi-
siunea military a Expozitiunei s'a gasit astfel In
noputinta: de a stabill o bibliografie de tot ce s'a
produs pe terenul de literature militare in ace.Iti
patru-zeci do ani de regenerare nationals.
1) In publicatiunea franceza: Etudes experimentales sur l' ac-
tion du projectile cuirasse du fusil Mann licher" publicata de
Generalul doctor Demosthene, editiunea 1894, intr'un App endice
de patru pagini, text si figuri pe douft plane, expusa in Ex-
pozitiune, se arata rezultatele dobandite in 1891 asupra pfttrun-
derti glontului in corpurile invesmfmtate ; dar cum me, atfita,
si nimic mai mult !

www.dacoromanica.ro
 81

La noi, unde n'avem o revista bibliografica, un

indice al literaturei militare, data nu si o is-
lorie a literaturei militare, ni se impun pentru
.calauzirea mai departe a tineretului. OH ce s'ar zice
asupra literaturei noastre militare, §i on cat de
.cult va fi tineretul, acesta, nu poate, fare a se ex-
pune la amare deceptiuni, sa nesocoteasca strada-
nia Inaintasilor. Indrumarile ce rezulta din cerce-
tarea acestei munci, fie acte oficiale, fie manifes-
tari particulars comentarii povatuitoare, dorinte
exprimate, fapte Implinite, sau rezultate obtinute
aceste indrumari zic, ni se impune cu atat mai
Inuit ca sa le cunoa§tem, cu cat ele sunt lesne de
priceput si de urmat, fiindca sunt Indrumari izvo-
rite din o truda romaneasca, cunoscuta si omolo-
gata printr'un trecut romanesc plin de greutati.
Sa speram, Camarazi, ca Comisiunea, nu va lipsi
.de la datoria sa de a completa aceasta lacuna in
literatura noastra militark_ la partea descriptive a
Expozitiunii asa cum o prevede programul de or
garlizare a Sectiunei militare 1).
Sa speram asemenea, Camarazi, ca cei indrep-
tatiti vor lua cuvenitele dispozitiuni ca sa dispara,
In avantagiul tuturora, §i cauzele can au dat nas-
tere la cele-l'alte lacune ce semnalaram.
A insista mai mult nu e trebuinta : Sapienti sat!
Dar, Camarazi, scotand astfel la iveala, prin cateva
cazuri izolate, §i lacunele expozitiunii militare, va
rog sa credeti ca n'am facut-o cu vr'o rea inten-
tiune, cu gandul veghiat de a invinul pe cineva,
sau pentru a blama ceva. Am dezvelit lipsa dela
datorie a unora, precum am aratat lipsa de initiative
Organizarea Sectiunei militare la Expozitiunea nationals
din 1906, aprobata de d. General Manu, Ministrul de Razboiu.

www.dacoromanica.ro
 82

a altora, pentru ca sunt Incredintat ea: recunoasterea.

§i marturisirea raului este primul pas catre Indrep-
tare ; ca si unii ca $i altii, ne vom grabi a tine-
seama de lipsele si slabiciunile co ni le semnalam
unii altora, ca fiecare din noi, In cercul activitatii
noastre, vom calla sa ne lepadam de indiferenta,
si In fine, ca intr'un apropiat viitor, vom face sa
dispara neajunsurile si abaterile dela datorie. Mai cu
seama se va starpl rani la radacina sa ; caci suntem
poate in drept de a pune Intrebarea : data nu cum-va
inactiunea individuals, precum si nepasarea de care
suferim pe terenul practic al activitatei militare, sa
fie care cum-va rezultatul firesc al regimului, cu care
ne am deprins a tral 1 In acest caz schimband re-
gimul, vom face ca raul, mai curand sau mai tar-
ziu, sa Inceteze : Sublata causa tollitur effectus.
Cu un cuvant, Camarazi, vom canta sa ne In-
sufletim cu totii si sa, ne Intarim in sentimentul da-
toriei implinite intru toate si pentru toate.
Atunci armata va fi Inca si mai mult ceeace tre-
bue sa fie ; ea va fi adeca, mares familie de elita
a natiunii,.iar noi oficerii, vom dobandl o glorie
curata, fiindca o vom binemerita, si vom cores-
punde marelui interes ce eful nostru Suprem, Maie-
statea Sa Regele, ne poarta la fiecare In parte si
tuturor In general, fiind ca ne-am facut datoria!
Tar, Intru cat personal va priveste si ma priveste,
d-voastra, lucrand astfel, yeti face bucuria cama-
raduiui vostru de astazi, veti procurh linistea su-
fleteasca a Generalului albit care, §tiindu -se Inti-
nerit prin dragostea ce va, poarta la toti, va zice-
si acum din toata inima si din tot sufietul :
Inainte cu vrednicie, tinerii mei camarazi !
A fi oficer roman, insemneaza : a fi viteaz, sar-
guincios la munch., iute la brat, ascutit la minte l

www.dacoromanica.ro
 83

Ash a lost Romanul in trecut, ash va fi s,i in viitor,

si ash va ramanek clausal in veacul veacurilor !
Ash este el si in prezent !
i ash sh va ajute Dumnezeu, ca si voi, dragii
mei Camarazi, pururea sh fiti !
Va multuniesc, Camarazi, pentru amabila aten-
tiune ce-ati dat cuvanthrii mele.
Multumesc Camarazilor mei membrii ai Comi-
siunii, cari au stat Imprejurul meu si m'au se-
condat cu munca si priceperea lor.
Multumesc, in fine, la toti comandantii de cor-
puri de trupa Si sefilor de servicii, precum si tu-
turor acelora, cari de departe sau de aproape, au
contribuit cu stiinta si activitatea lor, pentru a-mi
inlezni greaua sarcina de a face Armata sh is
partea cuvenita si vrednica la aceasta serbare jubi-
lara si de Invatamant public pentru toti.
Dar Inca o cestiune si voiu sfarsi.
Partea descriptive a expozitiunii militare.
Cum vedeti, Camarazi, Sectiunea militard a
expozitiunii noastre nationale a dat tuturora putinta
de a compare prezentul cu trecutul, F,4i de a aprecia
progresele uriase shvarsite de armata tariff, pentru
a privi cu Incredere In viitor.
Dar aceasta parte figurativd, menita a Infatish
materialul militar din trecut si prezent, puterea ar-
mata In variatele ei manifestatiuni si evenimentele
razboinice, de care sunt legate fala trecutului si
viitorul neamului nostru, prin ea insasi constituind
numai o expozitiune ocazionala cu durath limitath,
erh firesc, ca, pentru a perpetuh aceasta expunere
figurative, sa se intocmeasch si o expunere des-
crmtivid a lucrurilor.

www.dacoromanica.ro
 84

De aceea, Domnul Ministru de razboiu, vene-

ratul General Manuin marea sa solicitudine pen-
tru instructiunea noastra si pentru ajutorarea acelor
cari n'au avut ocaziunea de a studik lucrurile ex-
page, mai cu seam& pentru a vent in ajutorul ti-
nerilor generatiuni a hotarat sa faca din aceasta
expozit,iune o opera neperitoare puss la indemana
tuturora. Astfel Domnia sa a insarcinat Coinisiunea
military sa alcatuiasca si o dare de seams descrip-
tiva, o expunere a rostului nostru militar din
timpurile cele mai depdrtate pand astazi.
Astfel, Camarazi, activitatea Comisiunii militare-
nu s'a marginit numai intru a organize& sectiu-
nea milltard la Expozitiunea generals roman,
in chipul cum ati vazut-o si cum avusei onoarea a
v'o infatisa arum ;
Ci, Comisiunea military a lucrat si lucreaza Inca.
si la o expunere descriptiva a lucrurilor, adics
a trecutului si a prezentului nostru militar, a carii
dezvoltare, facuta sub form de Memorii, sa cu-
prinda in esentb, Insh in generalitatea ei, istoria
intregei vieti militare a Romanilor.
Astfel, aceasta lucrare va cuprinde mai multe
volume si va imbra.tisa, succesiv toato epocile mai
insemnate din trecutul ostasesc al neamului, cum
urmeaza, :
I. Puterea si arta military la Romani in timpu-
rile marirei lor, dela fondarea principatelor pang,
la asezarea Domnilor fanarioi (1290-1716).
II. Puterea si arta military dela asezarea Domnilor
fanarioti pans la stabilirea dinastiei domnitoare a M.
S. Regelui Carol I (1716-1866).
III. Puterea si arta military la Romani in
timpurile de regenerare nationals si in prezent
(1866-1906).

www.dacoromanica.ro
 85

IV. Literatura militara cu privire la puterea mi-

litara a neamului.
Cum vedeti, Camarazi, este vorba de a adunh
§i cerceth institutiunile militare ale patriei, institu-
tiuni ce an fost atatea veacuri gloria Romaniei §i
ne asigura astazi existenta noastrA ca stat de sine
statator.
Precioasa aniversare de 40 de ani de domnie a
M. S. Regelui, a avut fericitul avantagiu de a
provoca, in toate institutiunile de stat, asemenea
importante cercetari asupra operei implinite In di-
feritele ramuri de administratiune. Toate aceste lu-
crari, Camarazi, If,i au importanta for specials, nici
una Ina nu poate egall insemnatatee,,cercetarilor
noastre militare, cAci Istoria armatei e totdeodata,
istoria RomcInilor.i lntru adevar, Camarazi, mai
cuprinde oare altceva istoria neamului decal un
§ir de lupte continue ? De avem astazi un pamant
al nostru, de putem multuml §i rugh pe Dumne-
zeu de chipul sublim cum Alesul Natiunii a ras-
puns la aspiratiunile Orli in decursul doinniei Sale
de 40 de ani trecuti, cui datorim toate acestea, de
nu armatei ? Romania n'a fost mare decat pe cam-
pul de lupta. Dovada este ch am degenerat, din
minutul In care am Incetat a ne mai lupta, §i ne -am
reluat locul ce ni se cuvine printre Statele Euro-
pene de indata ce am reinceput a ne lupth.
Astfel, cats, sä cunoaqtem felul cum se luptau
strabunii nos,ttrii §i mijloacele ce Alesul Najiunii
a Intrebuintat spre a inzestrh Cara cu o armata
puternica capabila de a asigurh pentru vecie o Ro-
manie mare, tare §i de sine santoare.
Acest trecut militar, Camarazi, trebue sa fie cu-
noscut de toti, caci taina marirei unei natiuni nu
sta. in a -i insuci sistemele sau naravurile neamu-

www.dacoromanica.ro
 86

rilor ; ci pe temelia sanatoasa a trecutului, bata-

torita de Inaintasii tarii, generatiunile, ce se suc-
ced, trebue sa vine jai sa aduca, in procedurile si
obiceiurile natiunei, tmbunatatirile cerute de pro-
gresul timpu]ui spre taria prezentului qi cheza,u-
irea viitorului.
Aceasta asezare temeinica Inainte spre perfec-
tionare, Camarazi, nimic nu ne-o poate calauzl mai
cu siguranta decal apropierea comparative a fap-
telor petrecute cu cerintele ivite. Din apropierea
acestor doua elemente de examinare trecutul
qi presentul se poate deduce cu siguranta ade-
vcZrul, adica ce trebue sa facem sau sa nu facem.
Negre§it, Camarazi, aceasta lucrare asupra tre-
cutului nostru nu e lesne, ea trece poste puterea
unui singur om, ba ea trece chiar peste puterea
unei Comisiuni. caci marii capitani ai tarii, eroii
nationali din timpurile de glorie ale neamului ro-
manes°, par a nu ne fi %sat nimic scris asupra
organizarii puterii ostases,iti a Orli, asupra intre-
prinderilor for rasboinice, pe cari le-au condus cu
atata vitejie ; apoi nimeni In urma, nu s'a ocupat
de a tnlesni cautarile trebuincioase, pentru a utilizh
cu discernamant actele timpurilor ce ne-au ramas !
Aceasta Insa, nu ne de dreptul ca sa admitem intru
toate imposibilitatea ; ci cel mult cats sa o recu-
noastem, dar sa o qi invingem, greutatea. Atata gi
nimic mai mult, mai cu seams astazi : tend avem
fericirea de a dispune de o vasty colectiune de do-
cumente istorice adunate de Academia Romans,
tend avem icoana pamanteasca a tarii, lucrata de
Institutul Geografic al Armatei, care ne da loca-
lama° undo s'au faptuit evenimentele trecutului,
si In fine, cand expozitiunea jubilara a scos din
reae) iunile necunoscutului atatea marturii ale tim-
purilor trecute.

www.dacoromanica.ro
 87

Departe insa de mine pretentiunea de a credo

.c6, Comisiunea militara, ajutatii cu atatea Inlesniri,
va putea sa dea la lumina o opera desavar§ita,
mai cu seams in cateva luni ; dar de sigur on cari
ar fi imperfectiunile acestei lucrari, ea va arath
schipul §i drumul ce ar trebui a se lua, spre a se
scrie istoria military a tarii. Si astfel vom putea
cu o zi mai inainte, e§i din dilema In care ne
gasirn cu istoria tarii in decursul celor 40 de ani
trecuti :
Unii fac temelie lard edificiu, alcii, fac
edificiu lard temelie" (Hasdeu).
Sau cu alto cuvinte :
Unii gramadesc documente fare a creia nimic,
altii creaza teorii fare a proba nimic : scribitur
ad narrandum, non ad probandum! 'se scrie
istoria pentru a povesti, nu pentru a proba.)
S'au tesut astfel, in romane §i poeme, povestele
cronicarilor ; de unde cu drept cuvant results, ca
nu putem cauth in aceste opere adevarul istoric
menit a ne lumina judecata. Ele pot eel mult a
ne fermeca, caci, cum zice Pliniu eel tanar, His-
toria quoquo modo scripta delectat, «ori cum
s'ar scrie istoria, ea fermeca.> Adica istoria
astfel scrisa e un mijloc puternic de educatiune
civics, ea nu este insa Indestulatoare pentru a ne
lumina judecata i a ne instrul mai departe.
Pentru a atinge acest indoit stop nu ajunge a
considers numai faptele ; ci trebue sa provocam
§i manifestatia for In circumstantele cele mai di-
verse. Din aceste fapte, apropiate qi comparate !titre
ele, Intocmai ca termenii unei ecuatiuni, se deduce
adevarul.
Metoda aceasta demonstrativd este reclamata de
studiul oricarei §tiinte, cu deosebire insa de §tiinta
istorica.

www.dacoromanica.ro
 88

Asa, in cazul particular care ne ocupa, adica.

pentru ca istoria sa fie folositoare instructiunii mi
litare, e de trebuinta ca ea sa desfa§oare marile
operatiuni ce rees din mobilizarea 0 conducerea
armatelor.
Totodata ea trebue sa lase putinta ca sa, vad&
]impede legatura intima a acelor operatiuni cu spi-
ritul razboiului epocei si prerogativele exceptionale,
caci adeseori aceste prerogative pretuesc cat o se-
rie de fapte comune si dau vederi si concluziuni
remarcabile, cu privire la desnodamantul campaniei.
Ea trebue nu numai a prezenth, in totalitatea
for vie si patrunzatoare, aceste revelatiuni de inalt
comandament, ci Inca ea trebue a face pe cetitor
ca sa intre pas cu pas In rostul chiar al luptelor,
al marsurilor si al tuturor dispozitivelor strate-
gice si tactice desflisurate in esichierul de opera-
ti uni.
i in fine, pe langa aceste revelatiuni cari tin
de §tiinta razboiului, se va Imbrati§a §i toate acele
sublime Insufletiri psicologice, al caror rol e atat
de mare in razboiu, si au o inraurire atat de feri-
cita de a otellse ntimentele datoriei la oamenii des-
tinati a fi chemati intr'o zi a-si da vista pentru
patrie!
Atunci studiul critic al evenimentelor militare,
combinat cu reconstituirea demonstrative, a mijloa-
celor ce au presidat la faptuirea for si cu natura
oamenilor cari le-au condus si chiar le-au executat,
devine de o Insemnatate capitala nu numai pentru
restabilirea adevarului istoric, dar mai cu seams
pentru cuvantul, ca arta de comandament §i §tiinta
de guvernamant se desvolta, una si alta, prin exer-
citiul facultatilor intelectuale si morale aplicate la
rezolutiuni de cazuri concrete.

www.dacoromanica.ro
 89

Se face astfel nu numai povestirea evenimentelor,

ci oarecum si un curs de arta, militartt, un curs-
de stiinta, de arte, de economie §i de politica vre-
murilor strans legate cu istoria evenimentelor ; se
face adica o Istorie adevdratd a vremurilor, a
istorie pragmatics, care intereseaza natiunea §i servii
totdeodath de magistra a vietil, magistra vitae,
cum o numia Cicerone, pentru conducatorii arma-
telor ci pentru barbatii politici.
Ar fi lush, o mare grqealh de a se crede, eh
fiind calauziti de fericitele imbrazdari ale inainta-
§ilor no§tri, sau avand la dispozitiune indestula-
toare documente istorice §i topografice, ne-am
puteh scuts de on ce alts, instructiune prealabila.
§i specials, spre a le puteh utilizh cu succes. Cu
alte cuvinte pentru cazul particular care ne o-
cupa istoricul trebue sh poseadh o indestulatoare
pregdtire stiintificd fi practica, spre a puteh
profith cu succes, dupa trebuinta, de foloaselo ce
ne procurit hartele qi documentele vremurilor In.
studiul istoriei militare a unei natiuni.
Iata pentru ce nu poate fi altfel :
Mai Intaiu, cum zice un autor german : Pentru
priceperea exacta §i adevArata a hartelor dcsem-
nate, trebue sa, ai oarecari notiuni sAiintifice pre -
liminaro particulare pentru aprecierea tuturor ine-
galitatilor, §i nu e destul pentru aceasta a cu-
noacte numai semnele conventionale can sunt In
uz. Releveul si desemnul terenului szngure-
pot fi socotite ca o bund pregatire stiintificd
.i practica pentru intrebuintarea hartelor".
Pentre a §ti lush utilizh aceste cunoctinte topo-
grafice In vederea Iuptei §i a mobilitatei trupelor,
arAtate prin documentele istorice, mai trebue Inch
§i cuno§tinte speciale mai intinse ci mai variate

www.dacoromanica.ro
 90

in arta razboiultti. Trebue adich sh stim : de o

parte a distinge corelatiunea punctelor si a liniilor
strategice cari in esichicirul strategic a unei cam-
panii hotaraste mersul operatiunilor strategice ; Qi
de alta parte sa, putem patrunde cu pricepere ma-
nevrele i mischrile tactice ce le impun structura
suprafetei terestre i situatia pe campul de lupth
Acesto cunostinte topografice si de arta military
-Ara indoiala ca nu se pot dobandl decat cum
observe.. Generalul Pellet : «Duph ce ai manevrat
trupe pe diferite terenuri qi dupa ce ai putut ju-
deca raportul for cu diferitele arme ii dispozitiu-
nile corpurilor opuse».
Si in fine, pentru a pricepe realitatea acelor
sublime jertfe ce se desfasura pe campul de lupth,
trebue sh fii oarecum insufletit in sentimental vir-
tutilor ostasesti. Dar aceste insufietiri osthsesti, in-
divizii ca si armatele nu si le pot insusi de azi
pana, maine, ci numai §i numai prin o practich
.continua, fii indelungath de abnepatiane soldatiasch.
De aceea, Camarazi, lucrarea istoriei militare a
fcirii cade mai cu seamy in sarcina ofiterilor ; iar
indrumarea aceastei lucrari cum am definit'o
adineaori, se cuvine sa fie data, mai cu seamy
astazi, in aceasta, memorabila epoch de jubilare si
de scrutare a muncei noastre in decursul celor 40
de ani de regenerare nationals. Scopul final al Expo-
sitiunei nu este oare : sistematisarea ¢i buna directi-
une a muncei pe toate chile de propasire national& ?
Felicitatea unui Stat lush, nu sat numai in pregatirea
a§a de trebuitoare a mijloacelor economice F,;i de aph-
rare armata, ci 4i in desvoltarea sufleteasch a nea-
mului. Cu cat puterea sufieteasch a neamului va fi
mai mare, cu atat mai mare va fi gi siguranta de pro-
pasire a muncei sale. Si sub aceasta privire, istoria

www.dacoromanica.ro
 91

trecutului militar al nearnului este factorul de

capetenie : Evenimentele militare istorice, traditiu-
nile antice ce le mo§tenes,ste o natiune, constitue
mai mult de jumatate din situatiunea sa morala ;
ele sunt puterea convingatoare, cuvantul care ta-
ra§te, gestul care ridica, privirea care electrizeazA,
i exemplul care invatA ce trebue sit facem in viitor..
Simtesc o adevarata placere, Camarazi, puindu-vii,
la cuno§tinta,, ea, L omisiunea a §i inceput aceasta.
lucrare cu privire la puterea militara, §i sunt in-
credintat ea, cel mai tarziu in luna Martie viitor ea
va putet fi data la lumina.
incheiere.
In fine, Camarazi, ca ultimA incheiere a cuvAn-
tarii mele, Inca o datorie sfantA de indeplinit:
Socotesc, ca se cuvine sa nu ne despartim Ina-
inte de a ne unl iara§i cu. totii, inteun and tii
suflet; cu totii sA ne purtAm iara§i cu mintea §i O.
ne indreptAm din nou cu inima catre Acela care,
de pe inaltimea Tronului la care l'a ridicat virtu-
tile Sale §i vitejia sufletului Sau, ne prive§te in
orice moment, in zile fericite ca §i in zile de Brea
cumpana. SA ne amintim iarA§i cuvintele inaltatoare
do inima ce El adresa, natiunii cu prilejul entuzi-
azmului cu care Cara a serbat ziva de 10 Maiu",
dupa intoarcerea Maiestatii Sale triumfale dela
Plevna, cuvinte ce am reprodus la inceputul con-
ferintii mele:
,Pentru un Domn, ca si pentru un parinte,
este o mare mangaiere fi intarire suileteasca
a vedeet la zile marl si memorabile poporul
intreg ca o singura tamale, strangandu-se cu
inima imprejurul Sau si inconjurandu-1 cu
dragostea lui."

www.dacoromanica.ro
 92

Astfel, si in acest moment memorabil, cand in

.casa proprie military a Expozitiunii nationale, ve-
,dem expusa la o lalth acea uriase munch de 40
de ani de fericita i glorioash domnie a M. S. Re-
-gelui, in acest moment, cand din sufletele atator
milioane de Romani se inalth rughciuni pentru viata
lung& a Marelui Rege, ultimul nostru cuvant, Ca-
marazi, sh fie iarasi un omagiu de devotament si
-credinth catre Dansul, chtre eful nostru Suprem,
care totdeauna ne-a spus ca.:
Cea mai sacra a noastrd datorie, ogeni-
kr, este a servi Patria cu ascultare nemar-
sinita Isi devotament plin de credintd."
i deci, sunt incredintat c& raspund dorintei tu-
turora, prezentand Maiestatii Sale Regelui aceste
ale noastre sentimente prin telegrama urmhtoare :
Maiestatil Sale Regelui.
Palatul Regal.
Oficerii garnizoanei Bucuresti, intruniti asthzi in
-casa proprie a armatei la Expozitiunea genera%
romans, dupa ce au ascultat conferinta ce am tinut
asupra faptelor marete, savarsite sub fericita i glo-
rioasa domnie a Maiestatii Voastre, ilustrate cu
pilde din trecutul de marire al neamului, mi-au
dat sarcina sh depun in numele tuturor la picioa-
rele tronului Maiestatii Voastre, omagiile de recu-
nostinth, devotament i credinta.
Rugam cerul ca sh traiti Sire, ani multi inde-
lungati pentru fericirea neamului romanesc, care
priveste in Maiestatea voastra, Sire, pe mantuitorul
lui si steaua lui conduchtoare.
SA traiti Sire !
Sa traiasca Maiestatea Sa Regina ;
Traiasca Dinastia !
(ss) General C. I. Bratianu.

www.dacoromanica.ro
 93

P. S. Aceastrt propunere a fost primita de oficeri

grin urale entusiaste,
La telegrama de mai sus, Casa M. S. Regelui a
trimes G-eneralului Brittianu urmatoarea telegram& :

Domnule General,
M. S. Regele a primit telegrama ce-I ati trimes
in nimaele oficerilor garnizoanei Bucuresti, intruniti
la casa proprie a armatei la Expoziciunea nationals.
Augustul nostru Suveran, foarte simitor la do-
vezile de iubire gi devotament ce-I aratati, a bine-
voit a ma Insarcink sa transmit atat domniei-voastre
cat §i domnilor oficeri exprimarea Inaltelor Sale
multurniri.
Saul Casei militare regale
Adjutant-General, (ss) Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro
 II.

CIIVINTARE
ROSTITA IN ARENELE ROMANE, IN NUMELE MEMBRILOR JURIILOR,
CU PRILEGML SERBARII DISTRIBUIRII PREMIILOR LA
EXPOZITIUNEA GENERALA ROMANA DIN 1908.
(Extrema dm Monttorul Official )

www.dacoromanica.ro
 In ziva de 5 Noembre, orele 2 p. m., a avut
loc in cuprinsul Arenelor Romane, serbarea de
distribuire a premiilor °Minute de expozanti.
D-nu General Bratianu, luand cuvantul in nu-
mele membrilor juriilor, tinii cuvantarea ce ur-
meaza :

Domnule Comisar general,

Onorata Adunare,
Oricare ar fi vederile noastre particulare cu pri-
vire la expozitiune in general ; ba chiar, oricare
ar fi preventiunile noastre personale catre promo-
torii Expozitiunei noastre nationale, nu se poate
tagadul realitatea faptelor implinite. Cu totii, sun-
tem tinuti astazi ca sa. recunoastem binefacerile
Expozitiunii, precum si marile merite ale urzito-
rului acestei marete opere.
In fapt, domnilor, fara expunerea in comun a
muncei individuale si fail, congrese de studii in
comun, inevitabil ne gasim in lipsPi de ajutorul ce
da priceperea si stradania individuala, fara, de care
munca national& nu poate face progrese, nu poate
aduce foloasele ce le asteptam cu tot dreptul.
Co grip, mai vrednica de a stapanl o inima calda
.si de a preocuph un inalt spirit!
Dar iarasi, ce perseverenta, ce apostolat pentru
7

www.dacoromanica.ro
 98

a infrunta toate greutatile ce se ivesc in tales

muncitorului, mai cu seams In o Ora, ca la noi,
unde nu se respectii, munca!
cu toate acestea, Domnilor, prea onoratul
Dr. Istrati, Comisarul general al Expozitiunii,
dupa cum nume§te Horatiu pe omul de bine, justum
ac tenacem propositi virum..., a semanat binele
fara a se descuragia de greutatile ce i s'au ivit
in tale.
In lipsa de toate, Maiestre, ca prin farmec in
cate-va luni, a-ti prevazut totul, ati treat toate din
cele indispensabile : sistematizarii §i bunei direc-
tiuni a muncii natiunei, precum §i toate acele ne-
cesare infratirei neamului romanesc. A-ti ridicat,
Maiestre, pe locurile mla,tinoase ale Filaretului,
palate marete pentru a priml munca natiunii, iar
pe Ccimpul libertcifii de odinioara a-ti sada Gra-
dina infratirei neamului romanesc de la Tisa
la Nistru.
De aceea, domnilor, juriile Expozitiunei insarci-
nate a recompensa munca individuals a expozantilor
n'a putut trece cu vederea uriala munca a Comisaru-
lui general al Expozitiuneia d.-lui Dr. Istrati,
ci a tinut la inima ca sa-§i afirmeintr'un mod
demn de inaltimea idealului ce urmariti, prea ono-
rate domnule dr. Istratisentimentele for de re-
cuno§tinta ce vä pastreaza : de o parte pentru
truda D-voastra, de alts parte in semn de credinta
nestramutata ce ele pun in D-voastra, ca sa, duceti
mai departe sublimul ideal de propMire national&
ce urmariti cu atata zel §i truda.
§i apoi, d-lor, nu trebue sa pierdem din ve-
dere adevarul :

www.dacoromanica.ro
 99

A Onordnd fi celebrand oamenii de bine li

se pregatesc urma§li".
Mit (elicit pentru distinsa onoare ce, pentru a
doua oars, mi s'a rezervat din nou. astit-zi, de a o-
nork §i celebrk pe prea onoratul Dr. Istrati, in
stradania muncii sale; de a vg, prezenth, prea ono-
rate domnule Dr. Istrati, actul menit a pecetlui
pentru vecie aceasM onoare, ce juriile Expozitiunei
-va. aduc astazi, pentru stradania dv., adevArat a-
postolick ce punqi : ca prin Expozitiuni in comun,
Asociatiunii profesionale §i Congrese de studii
in comun s5, stabiliti pe ogorul de bine public
InfrAtirea muncei raslqe de pan& acuma.
§i vrt rog, prea onorate d-le Dr. Istrati, sa,-mi
da'i voie sgt glasuesc cuprinsul acestui Act de o-
noare, ce va, conferit juriile Expositiunii gene-
rale romane :
REGAT UL ROMAN.

EXPOZITIUNEA GENERALA ROMANA DIN 1906.

4e7uriile Expozigunei, aprecidnd munca tetra

preget, ce doctorul C. I. Istrati a desfdfurat ca
Comisar general pentru organizarea Expozi-
fiunii romdne la Bucuregi, in anal 1906, fi
al 40-lea de fericita fi gloriasa domnie a
Maiestatei Sale Regelui Carol I, decern :
Profesorului universitar doctor C. I. !strati
Comisar general al Expozi(iunii Romdne,
lnembru al Academiei Romane, Post Ministru,
UN MARE PREMIU AL EXPOZITIUNII
51 0 MEDALIE COMEMORATIVA DE AUR,
ca dovadd de admirafiunea, iubirea fi de re-

www.dacoromanica.ro
 100

cunoginta, ce juriile $ Expozantii ii pcls-

treazd.)
Bucuroti, 5 Noembre 1906.
Pragedinfii juriilor: General C. I. BrAtianu, Anghel Saligny,
Pangrati, V. I. !strati, W. Knechtel, M. M. Mandrea, N. St. Ce-
zianu, Ezilassy Z., Mihail Sutzu, N. N. Seceleanu, Al. Bellu, C. G.
Disescu, Pimen al Dun Arii-de-jos

Cum vedeti, prea onorate d-le Dr. Istrati, juriile

Expozitiunii :
Decernanduva, cea mai mare distinctiune de merit
Diploma de onoare a Expozitiunii a con-
statat marile voastre merite de frunta§ printre mun-
citorii pe ogorul de bine public ;
FaurinduvA o Medalie comemorativa de aur,
a afirmat pentru vecie gratitudinea ce expozantii
ca F,d juriile vb. pastreaza : pentru organizarea Ex-
pozitiuni de astazi, In care neamul romanesc dela
Tisa la Nistru si-a pus munca for In comun Gi au
sarbatorit cu totii, cu inima plinA de felicitate, cei
40 ani de domnie fericita §i glorioasa, a primului
Rege al Romaniei.
Sa tralasca Maiestatea Sa Regele, Carolus
Magnus al Romanilor !
Sa traiascA M. S. Regina!
SA trAiascA Altetele Lor Regale !
Iar voi, Maiestre, stAruiti In calea ce ati apucat:
fiti pe ogorul de §tiinte ce ilustrul vostru Inainta§
Ion Kalinderu e pentru gospodAria ruralA :
faclia pururea luminatoarea i ante-mergatoare ;
lucrati cu barbAtie qi cu curagiu, caci astfel yeti
dobandl o glorie curatA far& seaman, fiindca o
yeti binemerita, ; yeti fi iubit si venerat de toti bunii
Romani. Renutnele vostru resuna-va peste veacuri

www.dacoromanica.ro
 101

in inima neamului romanesc fiindca ati binemeritat

li muncit pentru fericirea lui.
Fie ca cei indreptatiti a vs procurk concursul
necesar, sa va inteleaga, In stradania F,Ii aspiratiu-
nile voastre Maiestre !
Fie ca spiritul vostru, ager §ipatrunzator, practic
§i cumpanitor, sa insufleteasca §i pe altii, iar opera
nobilit §i covar§itoare la care v'ati inchinat sa ser-
veasca drept munstra, pentru toti §i toate.
Si aceasta trebue sa fie astfel, Domnilor, caci
este urgenta mare de a aduce neamul §i rodnicia
pamantului tarii la nivelul de progres cerut astazi
de vietuirea moderns, catre care natiunea s'a In-
drumat prin mintea agera §i bratul vitejesc al Ale-
sului ei.
A§a, sa Ira ajute Dumnezeu, Maiestre, Intru adanci
batranete fericite).
P.S. In aplauzele generale ale publicului, aflator
de fats, d-nul General Bratianu remite d-lui Dr. Is-
trati o diploma de onoare §i un album, continand
iscaliturile a foarte numeroli expozanti.

www.dacoromanica.ro
 RECOMPENSELE ACORDATE
EXPOSANTILOR SI COLABORATORILOR.
IN SECTIUNEA MILITARA
A

EXPOSITIUNEI GENERALA ROMANA DIN ANUL 1906.

(Extrask din Monitoral Oficial.)

www.dacoromanica.ro
 SECTITTNEA MILITARA.
Hors Concours.
Membrii in juriu :
1. General I. C. Bratiann preqedinte.
2, Medic General Dr. Demosthene, membru.
3. General Bengescu-Dabija, )
4. n I. Culcer, )
5. 7,
G. Iannescu, )
6. Lt.-colonel Dr. Hristodorescu,
7. ) T. Ghenea, "
)
8. Capitan Than N. Pgam,
"
Diploma de ono are cu medalie de aur.
Colaboratori:
1. Ministerul de rasboiu.
2. General G. Mann, ministrul de rAsboiu.
3. General C. I. Bratianu, preedinte.
4. Colonel C. I. Istrate, membru ,
5. ,, I. GArdescu, as 3as
to k
6. ) C. Toplicescu, 0k CI )
.4-...1

7. ) D. Papadat 2, as 4,..

8. Dr. N. Condemin, ) a) '

,,
9. Intendant C. Zaharia, I)
r4 ce
as
C.)
.
pl
10. Lt.-Colonel Niculescu Marin, ) as .0
11. ,, T. Ghenea, ,,
cv -47.4-

12. CAp.-comandor A. Ciituneanu, . . c)

ca
13. Locot.-comandor P. Demetriade, ,, .-, . 4
14. Maior N. Rovinaru, ,, ,N
15. Capitan Patin, secretar, a

www.dacoromanica.ro
 106

Medalie de argint cu diploma special&

Cooperatoti la organizarea sectiunii militare :
1) Major Cioranu, Arsenal ; 2) Maior Alexandrescu,
corpul II de armata ; 2) Capitan X Roman Institutul
geografic ; 4) Capitan J. Parjolescu, institutul geografic ;
Capitan-inginer C. Ionescu, arsenalul marinei ; 6) Guard
el. I Maracineanu, Arsenal ; 7) Serg. P. Stefanescu, reg.
5 Vlasca ; 8) Adjunct cl. 1 Borcea, ministerul de rasboiu.
Medalia de bronz cu diploma special&
Cooperator' la organisarea seetiunei militare:
1) Locot.-colonel Lambru, reg. 6 M.-V. ; 2) Maior M.
Mihail, reg. 1 geniu ; 3) Lt. Mladinescu, reg. 6 M.-V. ; 4)
Lt. Bacaloglu, reg. artilerie ; 5) Serg.-Major I. Galin, reg.
2 geniu ; 6) Elev guard D. Balan, divizia IX; 7) Sergent-
major Dumitres..u, penitenc. Targsor ; 8) Mester cl. I,
V. Olga. arsenalul marinei ; 9) Sergent G. Caraman, ar-
senalul marinei , 10) Sterea Victor, desenator-sef, arsenal
Bucuresti ; 11) A. Bovensipen, inginer, arsenal Bucur.;
12) Apostolescu, arsenal Buc.; 13) Maior J. Albu, direct.
pulberariei ; 14. Locot. Popescu C., pulberarie ; 15) Maior
Octav Bolan, reg. 1 geniu ; 16) Ionescu Dumitru, foto-
graf la instit. geogr. 17) Soldat Fr. Matauschek, instit.
geogr.; 18) Flor. C. Ardeleanu, pirotechnie ; 19) Caporal
Bogdan, institutul geogr.

GRUPA I.
Puterea armata a Wei.
Medalie de our cu diploma special&
Expozanti: 1) Lt.-Colonel Nicolescu M., cercetari is-
torice si tablonri grafice; 2) Maior N. Rovinaru, idem,
Medalie de argint cu diploma specials.
Expozanfi : 1) Maio Stratilescu, cercetari istorice si
tablouri grafice ; 2) Boicescu, desenatorul tablourilpr asu-
pra trecutulni militar al Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 107

GRUPA II.
Marina Military
Diploma de onoare cu medalia de aur.
Expozant : Arsenalul marinei, pentru produsele sale.
Medalie de aur cu diploma special&
Expozanti : 1) Atelierul de torpile, pentra lucrarile de
torpile ; 2) Cap.-comandor A. Catuneanu, pentru harta
litoralulni Marei-Negre.
Medalie de argint cu diploma special&
Expozant : 1) Capit. I. Balanescu, planuri in relief
ale bateriilor dela Raiosu si Calafat.
Diploma cu mentiune onorabila.
Expos anti : 1) Capit. Stoianovici, o cutie pentru con-
servarea si manipularea h&rtei de navigqie ; 2) D-na
Wilhemina Xantopol, tin tablou cn manevrele marinei.

GRUPA III.
Se rviciul Sanitar.
Diploma de onoare cu medalie de aur.
Exposant : 1) Spitalul militar, «Regina Elisaveta», Bu-
curesti, produsele sale.
Medalie de aur cu diploma special&
Exposanti : 1) Institutul medico- militar, produsele sale;
2) Spitalul militar, produsele sale ; 3) Maior farmacist
Cholet, unsori si insecticid pentru intretinerea eehipa-
mentului si studii analitice comparative asupra painei si
pesmetilor ; 4) Maior D. Parepa, explosibil Parepa- Arghi-
rovici; 5) Mecanicul Arghirovici, explosibil Parepa Ar-
ghirovici; 6) Maior veterinar Strehaianu, tablouri cu di-
ferite operatii la cai : 7) 0. si H. Muller, Bucuresti, bus-
turile in bronz ale familiei Regale ; 8) Locot.-farmacist
Grintescu, un herbar.

www.dacoromanica.ro
 108

Medalie de argint cu diploma special&

Exposanfi: 1) Major Cristescn Stamate, preparate
chimice ; 2) Elev-farmacist G. G. Pamfil, un album en
colectie botanic& ; 3) Elev Eugenio Andronescu, tablonri
anatomice ; 4) Medic -major Butz6, o targ& bicieletk 5)
Capitan Bujoreann. o targ& bicicleta.
Diploma cu mentiune onorabil&
Exposant : 1) Medic General Fotino, un album cu e-
pisode din campanie.
Diploma cu placa de colaborator.
Exposanfi : 1) Medic Lt. colonel Popescn Grozeann ;
2) Medic Major P. Constantinescn; 3) Veterinar Lt.-Co-
lonel I. Constantinescu-Brad.; 4) Farmacist Lt -Colonel
M. Marinescu p. lucrari statistice sanitare.

GRUPA IV.
Serviciul Geografic.
Diploma de onoare Cu Medalie de aur.
Exposant : 1 Institutul geografic al armatei, Bucu-
resti, lucrari cartografice.
Medalie de aur cu diploma specials.
Exposttnfi : 1) Colonel C. Segarceanu, lucrari topogra-
fice din Azboiu ; 2) Maior Vegener, lucrari topografice
din razboiu ; 3) Lt.-colonel V. I onescu, nn binoclu en a-
preciarea distantelor si un telimetru topograf ; 4) Lt.-
colonel Popovici, un aparat de ridicari topografice ; 5)
Ciipitan Bucur Badescu, un binoclu cii apreciarea dis-
tantelor si nn telimetru topograf; 6) Alois Renss, lu-
crari cartografice ; 7) Anton Rukert, lucrari cartografice;
8) V. Beranek, lucrari de gravura ; 9) Emil Strutz, pro-
cedeuri noui in fotografie ; 10) Colonel Ion Cantea, R.-
Valeea, ca sef de serviciu geodesic la institutul geo-
grafic ; 11) Lt.-Colonel Gr. Simionescu, ca sef de servicin
topografic la instit. geogr. ; 12) Lt.-colonel Teodor Ram-
niceanu, pentru determinari astronomice la instit. geogra-
fic ; 23) Maior Radu Torocianu, pentru determin&ri astro-
nomice la instit. geogr.

www.dacoromanica.ro
 109

Medalie de argint cu diploma' special&

Exposant : 1. Maior N. Verbiceanu, ca sef de serViciu
de nivelment de precisie la Institutul geografic al armatei.
Medalie de bronz cu diploma specialci.
Expozant : 1) Stefanescu Const., institutul geografic,
pentru lucrari cartografice.
Diploma cu mentiune onorabild.
Expozanti : 1) Maior P. Minovici, Iasi, lucrarile ope-
ratiunilor topografice pe teren ; 2) Diaconescu Stan ; Bu-
curesti, lucrari de caligrafie.

GRUPA V.
Stabilimente militare.
Diploma de onoare cu medalie de aur.
Expozanti: 1) Arsenalul armatei, lucrarile sale ; 2)
Pirotechnia armatei, produsele sale ; 3) Pulberaria Du-
desti, produsele sale ; 4) Atelierul central de confectii,
confectiile armatei ; 5) Manutanta armatei centrals, pro-
dusele sale ; 6) Penitenciarul militar produsele sale.
Medalie de aur cu diploma special&
Expozanti: 1) General Perticari, tunul cu numele sau ;
2) Capitan Negrei, scara de observator pentru artileria
de camp, un inel fixator al invelitoarelor de focoase; 3)
Capitan Macarovici, gradometru, plagioscop, aparate pen-
tru tunurile vechi de camp ; 4) Arsenalul de depozit, pro-
dusele sale; 5) Colonel Iliescu, pulbere fare, turn Iliescu ;
6) Major C. Demetriade, explosibil Galatita; 7) Farm.
Cap. C. Ionescu, exploxibil Galatita ; 8) Depozitul central
de echipamente, produsele sale.
Medalie de argint cu diploma special&
Expozanti: 1) Maior Cioran, un aparator de praf pen-
tru mecanizmul arm. 93 ; 2) Maior Fotescu, aparat cule-
gator de tuburi pentru arm. 93 ; 3) Maior N. Njculescu,
%luta para-glont pentru tragerea redusa ; 4) Locot. N. I.
Popescu, o tints, redusa electrica; 5) Ad-tor cl. I, C. Luca,

www.dacoromanica.ro
 110

galete furagere ; 6) Scoala de potcovit, pentru lucrarile

sale de potcovit.
Medalie de bronz cu diploma specials.
Expozant : 1) Sab-locot. I. Dumitrescu, o %int& redusa
electric,.
Menfiune onorabil&
Expozant : 1) Sergent Gh. Ionescu, scriere marnnta.

GRUPA VI.
justitia militara.
Medalie de aur cu diploma" specials
Expozant : 1) Colonel I. C. Istrate, cercetari asupra
justitiei militare.
Medalie de argint cu diploma special&
Expozanti: 1) Maior Cireseanu, cercetari asupra jus-
titiei militare ; 2) Maior P. Vasilescu, cercetari asupra
justitiei militare ; 3) Cap. G. Iacobini, cereetari asupra
justitiei militare.
GRUPA VII.
Casarmament 11 campament.
Medalie de aur cu diploma special&
Expozanti : 1) Reg. Teleorman No. 20, relieful cam-
pului de tragere Si albume istorice ; 2) Reg. Putnb, No.
10, relieful cazarmei si taberei ; 3) Bat. II din reg. Ar-
ges No. 4, miniatura interiorului batalionului ; 4) Reg.
Muscel No. 30, miniatura eazarmei ; 5) Reg. 1 genie,
Bucuresti, vederi asupra traiulai soldatului.
Medalie de argint cu diploma special&
Expozanti: 1) Reg. 2 genie, reliefuri, miniaturi de
corturi, paturi etc. ; 2) Reg. Tecnciu No. 24, miniatura
cazarmei ; 3) Maior Niculescu, un cort ofiteresc ; 4) Ad-tor
cl. I, Gogu Pavel, nn cort ofiteresc ; 5) Capitan Grigorin,

www.dacoromanica.ro
 111

o pila electrica uscata de campanie ; 6) Maior CercheZ,

relieful regimentului No. 10; 7) Reg. R.-Sarat No. 9, re-
lieful cazarmei ; 8) Batalionul 4 vanatori, relief ul cazar-
mei ; 9) Reg. 8 calarasi, relieful cazarmei.
Medalie de bronz cu diploma specials.
Expozanfi: 1) Reg. 3 calarasi, instrumente de distru-
gere in campanie, de telegtafie ; 2) Locot. I. Dragoi, re-
lieful reg. R.-Sarat ; 3) Sub-locot. I. Niculcea. relieful
hat. 4 vanatori ; 4) Sergent-plutonier Bradeanu, un co-
mulator electric ; 5) Sergent-plutonier Petrov, o pila e-
lectrica uscata ; 6) Locot. E. Urseanu, relieful cazarmei ;
7) Serg.-plutonier D. G-rigorescu, relieful cazarmei.
Diploma cu mentiune onorabild.
Epozanti: 1) Regim. Cantemir No. 12, un album en
cazarma ; 2) Caporal G. Dinulescu, a lucrat la miniatura
casarmei bat. II reg. 4 Arges ; 3) Capitan D. Dimitriu,
idem.

GRUPA VIII.
Arme,. armure ai munitiuni de rasboiu.
Diploma de onoare cu medalie de aur.
Expozanti: 1) Muzaul National, colectie de arme ; 2)
Muzaul arsenalului, colectie de arme ; 3) Mihail T. Man-
drea, mare industrial, un cal cn caiaret, montat en tot
echipamentul, si pentru materialul de incaltaminte, har-
nasament, etc., ce furnizeaza armatei.
Medalie de aur cu diploma speciald
Expozanti: Muzaul tarii Bucovinei, Cernauti, colee-
tiune de arme vechi ; 2) Muzaul orasului Suceava, arme
vechi.
Medalie de bronz cic diploma specials
Exposanti: 1) General T. Vacarescu, arme vechi ; 2)
1) -na N. Predescu, o panoplie cu arme ; 3) Colonel C.
Toplicescu, arme vechi ; 4) Colonel Marcu, o sabie, 1877;
5) Colonel Dumitrescu Tasian, 2 sabii vechi ; 6) Capitan

www.dacoromanica.ro
 112

V. Stanomirescu, o sabie si in tesac ; 7) V. Broscgreseu,

o pus* o sabie veche; 8) Colonel Maraseseu, 2 suruburi
dela tunnrile turcesti luate la Vidin.
Diploma cu mentiune onorabild.
ExpOsant : 1) Prefectura jud. Dolj, o colectie de arme
trimise dela diferite persoane.

GRUPA IX.
Echipamente qi efecte militare.
Medalie de aur cu diploma speciald
Exposanti : 1) Colonel I. C. Istrate, 2) Colonel I.
Ggrdescu, 3) Intendant C. Zaharia, cercethri istorice a-
supra uniformelor militare la diverse epoci.
Medalie de bronz cu diploma specialci.
Exposant : 1) Reg. 1 rosiori, o uniform& de lhncier
1866.
Diploma cu menliune onorabila.
Exposanti: 1) Locotenent Stadian, un cufgr transfor-
mabil in pat, scaune si mash ; 2) Locotenent Roni, modul
de asezare a echipamentului soldatului ; 3) Reg. 10 ch-
larasi, tablouri cu costume militare"vechi.

GRUPA X.
Instructia ai edacatia military
Diploma de ono are cu medalia de aur.
Exposanti : 1) M. S. Regina, o lucrare de arth mgreath
pictat& pe pergament si o inscriptie brodath pe pangli-
cele unei coroane dhruitg, batalionnlui 2 vanatori ! 2) Pala-
tul Regal, tablouri si obiecte istorice de mare valoare
si indemnAtoare la fapte mari.
Medalie de air cu diploma special&
Exposanti : 1) Gimnasiul militar Craiova : 2) Scoala
fillor de militari Iasi ; 3) Scoala de infanterie si cava-
lerie Bucuresti ; 4) qcoala de artilerie si genie; 5) §coala
de cavalerie Thrgoviste ; 6) Seoala de marina Galati; 7)

www.dacoromanica.ro
 113

cos..ia, de aplica %ie a ofiteriler de tnarinh Constants. ; '8)

Colonel D. Cocea, Ploesti, o capelh military transportabila.
9) Locot. Petrescu Mogo§, tablonri en manevrele regale ;
10) Locot. Eliad, lucrAri fotografice ; 11) Profesor Sevas-
tos, colectiune geologich ; '12) V. Obedeann, tablouri mill-
tare; 13) Alex. Dobrescu, portretul General Manu, in lemn;
14) C. Pascal, portretul Gener. Manu, In nleia ; 15) Ioan
Spirescu, fotograf, tablouri in aquarel vi fotografii asupra
instructiei ci educatiei militare ; 16) D-na Maria Lt.-Co-
mandor P. Demetriade pentrn un tablon In ulein, In-
crucigetorul Elisabeta.
Medalie de argint cu diploma spciald.
Expozanti: 1) Capitan Situlescu, tablouri militare ;
2) Nicolescu Janca, tablon alegoric jnbilar ; 3) Caporal
Stoinescu, 4 tablonri in ulein ; 4) Eduard Shnlescu, 1 ta-
blon alegoric.
Medalie de bronz cu diploma epecialcl.
Ezpogranli: 1) Locot. Popescu Savel, tablonri militare
in nleia ; 2) Locot. Vulovici, 1 tablou alegoric ; 3) Dan
(desenator), pentra tablonri Ca organisarea §coalelor mi-
litare ; 4) Reg. 10 chlara§i, vederi cu instructia qi edu-
catia soldatilor §i a oficerilor ; 5) Locot. C. Stef anescu,
fotografia cu crucea ridicata de principele Cantacuzino
la asediul Vienei.
Diploma en menfiune onorabild.
Expozanti : 1) Lt.-Colonel Dr. Chlinescu, un tablou o-
riginal ca oficerii superiori si generali din 1866 ; 2) Maior
Fotescu, 16 plane p. jocul de rhsboiu ; 3) Alex. Steriade,
un tablou istoric; 4) Capitan Durma, lucrhri fotografice
intr'uh album cu instructia soldatulni §i oficerulni de ea-
valerie ; 5) Locot. Dubert, 6 tablouri cu veterani din 1877
ai reg. 13 Dorobanti ; 6) B. Maleanu, regulamentul osth-
sesc din 1832; 7) Comandamentul corp. I; 8) Comandamen-
tul corp. II ; 9) Comandamentul corp. III; 10) Comanda.-
mental corp IV: Tablouri cu portretele comandantilor din
trecut pan& asthzi; 11) Reg. Radu-Negro No. 28, o vertebrit
strh.batuth de glont §i un tablou ce arath puterea de pti-
trundere a glontului Model 1893 ; 12) Directia 2 cava-
lerie din Min. de rtizboin, nn album cu vederi asupra e-

www.dacoromanica.ro
 114

ducatiei soldatului de cavalerie, cresterea si dresagiul

calulni ; 13) Reg. 8 Buzau, o capel& militara transpor-
tabila ; 14) Reg. 5 Vla§ca, un album en vederi asupra
educatiei soldatului ; 15) Reg. 15 Rasboeni, un tablou in
aquarel, istor. "regim. ; 16) Reg. 1 Dolj, nn album cu ve-
deri asupra educatiei soldatulni ; 17) Bat. 2 vanatori, o
statneta representand pe M. S. Regina ingrijmd pe ra-
niti si o vitrina cu un tablou si o coroana, d&ruite ba-
talionului de M. S. Regina Elisaveta ; 18) Reg. 1 rosiori,
obiecte viechi bisericesti militare ; 19) Divizionul de jan-
darmi ; 20) Reg. 1 calarasi ; 21) Reg. 6 calarasi ; 22) Reg.
7 calarasi ; 23) Regim. 9 calarasi ; 24) Reg. 2 ro§iori;
25) Reg. 3 rosiori ; 26) Reg. 6 rosiori ; 27) Reg. 10 ar-
tilerie : Tablouri in uleiu ale Familiei Regale, brosuri,
mannscrise, istoricul regimentelor, tablouri en educatia si
instructia soldatilor, tablouri cu comandantii si ofiterii re-
gimentelor din trecut pan& azi ; 28) Locot. A. Vasilescu,
un tablon cn sosirea M. S. Regelui in Bucuresti ca Dom-
nitor ; 29) Farm. Locot. Grintescn, obiecte si fragmente
preistorice ; 30) Reg. Romanati No. 19, tablouri cu ins-
tructia si educatia soldatului ; 31) D-na Hilbsck, tablon
en scrisoarea original& a lui V. Alexandri cu compune-
rea cuvintelor imnului national roman ; 32) Stefanescu
Justin, un tablou cu oficerii romani morti in razboiul
din 1877-78.

GRUPA XI.
Arta militar a.
Medalie de aur cu diploma special&
Expozanfi : 1) Lt.-Colonel M. Niculescu ; 2) Maior N.
Rovinaru ; 3) Capitan G. Grigorat, pcntru lucrarea in pa-
mant a imprejurimilor Plevnei, din centrul expozitiei ;
4) Capitan C. L. Botez, dou& reliefuri in ipsos unul de
6 si altul de 16 in. p. ; 5) Profesorul Gr. Tocilescu, harta
drumurilor romane in Dacia ; 6) Colonelul N. Boerescu,
relieful eetatii Neamtu, cum a fost si cum este ; 7) Ca-
pitanal Eduard Fischer, Cernauti, relieful codrului Cos-
minului si harta istorica a Romaniei
Medalie de argint cu diplwnd special&
.Exposanti 1) Locotenent G, Ureche planul i vecle-

www.dacoromanica.ro
 115

rile cetatei Axiopolis; 2) Deldebio Orlando, miniaturile

nnui fort si unei baterii ; 3) Sergent Vermulin, lucr6ri
de plantatie la imprejurimile P evnei ; 4) Capitan ;To-
moroveanu, a colaborat la constructia bateriei Calafat din
Expozitie.
Medalie de bronz cu diploma' spcciald.
Exposant : 1) Locot. Henze], a desenat planuri gra-
fice cu toate manevrele si luptele Romanifor din trecut
dupe, studiile si intocmirile colanalului Nicolescu Marin.
Menfiune onorabild.
Exposanti : 1) Sergent C. Const., reg. 2 geniu; 2) Ca-
porali : Al. Ionescu ; Dumitru Dagan ; Soldati : Solomon
Niculae ; Divani Vasile ; Nicsora Ion ; Sava Alexandru;
Drumea G-heorghe; Curcudel G-hesrghe; Burica Iordache;
Stancioacri D-tru ; Stancin Dan ; Hodorogea Gheorghe ;
Anghel Gheorghe ; Dinoin Nicolae ; Ionascu Gheorghe ;
Matei Adam; Bogheanu G-heorghe; Ursaru Mihai; Mendel
Herscu, pentru lucrarea in pa.mant in parcul ezpositiuunei
a imprejurimilor Plevnei.

GRUPA XII.
Literatura militara.
Diploma de onoare cu medalia de aur.
Expozanti : 1) General C. Harjeu, istoricul geniului,
pregittirea armatei pentru rksboiu si alte scrieri militare.
Medalia de aur cu diploma speciald.
Expozanti 1) Biblioteca marelui Stat major, colec-
tiunile si publicatiunile sale ; 2) Revista Romania mill-
tar5 ; 3) Revista Infanteriei; 4) Revista Artileriei ; 5) Re-
vista Armatei ; 6) Buletinul Armatei si Marinei ; 7) Me-
morialul Geniultii ; 8) Revista Sanitait : publicatiuni mi-
litare ; 9) General G. Manu, pentru Aritmetica, Algebra si
scrieri mil.; 10) General lacob Lahovari, pentru intaia
carte de invtitanant in seoalele regimentare si alte scrieri
mil.; 11) Generel Herkt, istoricul artileriei li Pagini din
istoricul armatei ; 12) General Scheleti, scrieri mil ;
13) General C, Z, Boerescri, invgArninte trase din r6s-

www.dacoromanica.ro
 -116

boele din urmd, ffi alte scrieri militare ; 14) General T.

Vacarescu, istoria rasboiului din 1877-78 ; 15) General
P. Nasturel, scrieri militare ; 16) General M. Averescu,
scrieri militare ; 17) Generalul R. Boteanu, scrieri mili-
tare ; 18) Colonel I. C. Istrate, scrieri militare ; 19 Co-
lonel Aurel Saegiu, idem ; 20) Lt.-Colonel M. Goruneanu;
educatie military nationals, Dor de bine. Cars de hipologie;
21) Lt.-Colonel I. Popovici, diferite scrieri militare ;
22) Lt.-Comandor Negrescu, istoricul marinei ; 23) Lt.
Comandor Ciuchi, istoricul marinei ; 24 Major G. Gorsky,
fortificatia noastra, organizarea armatei romane, etc. ;
25) Capitan M. D. lonescu, Dobrogea in veacal al XX-a ;
26) Albert Baer, tiparirea de publicatiuni militare ex-
puse.
friedalie de argint eu diploma special&
Exposai41: 1) Medic General Dr. Corvin, diferite
scrieri ale sale asupra serviciului sanitar al armatei; 2)
Locot.-Colonel N. Boerescu, razboiul anglo-boer in Africa;
3) Capitan Comandor Balescu, diferite scrieri ale sale a-
supra armatei ; 4) Locot.-Colonel V. Parfenie, arrnele de
foc portative, grupuri de artilerie, arme cu repctitie, etc.:
5) Major N. Mihaescu. analise de preturi pentra con-
structiunile geniului ; 6) Lt.-Colonel P. Stamatopol, arta
military, tactica infanteriei ; 7) Cap. Comandor Boerescu,
memoriu asupra ostroavelor Dunarei ; 8) Major Geor-
gescu Cristudolo, tactica focurilor infanteriei tactica celor
3 arme, etc. ; 9) Major Ion N. Popovici, geografia mili-
tart, recunoa§teri militare, etc.; 10) Major Iou P. He-
rascu, conferinta de morale, military aplicativa, organi-
zarea principalelor cavdlerii straine §i altele ; 11) Cap.
Comandor Manescu, descrierea voiajului dela Galati la
Kiel; 13) Major inginer A. Capra, curs de ma§ini ma-
rine; 13) Cap. N. Julian, razboiul de noapte ; 14) Cap.
C. N. Paun, din marina, misiunea marinei noastre ; 15)
Cap. Anastase Anastasiu, chestiuui de strategie ; 16)
Major Medic Urdareann, diterite scrieri sanitare ; 17) Me-
dic Cap. Constantinescu, conjustipita granuluasd, ulceral
corneei. Glaucomul ; 18) Cap. E. Botez §j Kiri %escu, r6s-
boiul pe Dunare ; 19) Major Conta, santinela, viata pen-
tru steag; 20) Ad-tor TI Gogu Pavel, diferite scrieri

www.dacoromanica.ro
 117

asupra transporturilor bolnavilor si ilnitilor, manipulerea

corturilor de ambulant a; 21) Ad-tor Farcaseanu, istoricul
serviciului intendentei ; 22) Ad-tor II C. N. Popescu,
hrana trupelor in razboiu ; 23) Ad-tor II M. Staicovici,
diferite scrieri asupra hranei in timp de pace, in rgzboi
a soldatului si istoricul intendentei ; 24) Locot N. I. Po-
pescu si Hugo Fridman, advocat, dreptul penal militar
si procedura lui; 25) Locot. Dan Zaharia, manual de na-
vigatie ; 26) Doctor Ludovic Fiala, remintscente din rilz-
boiul romano-ruso-turc ; 27) I. S Furtuna si C. D. Pa-
repa, incompatibilites des medicaments ; 281 Maior C. D.
Parepa, studiul chimic al cauciucului, laboratoarele de
chimie si alte scrieri ; 29) Adjunct. cl. II Spirescu, teme
tactice de subsistenta. Fabricatiunea painei de ritzboiu.
Medalie de bronz cu diplonui speciald.
Expozanti: 1) Capitan C. erbescu, Bulgaria si Ru-
melia de Est ; 2) Capitan V. G. Marcovici, valoarea realg, a
armei romane si alte scrieri; 3) Capitan J. Oproiu, o noapte
la Plevna, studii asupra luptelor de batalion ; 4) Locot. J.
Balacescu, reg. II geniu, probleme de fotografie ; 5) Locot.
Zlatian, cartea soldatulai aspirant la gradul de caporal ;
6) Vladimir Bortnovski, almanah militar 1906, teatru
pentru ostasi si alte scrieri ; 7) Dr. N. Barbulescu, me-
ningo escefalocelul congenital ; 8) Dr. Const. Iliescu, do-
cimazia ptilmonaa hidrostatica ; 9) Dr. Marin Ionescu,
tratamentul chirurgical al dilatatinnei bronhice.
Diplonzd cu inengune onorabild.
Expozanfi: 1) Locot. Colonel Dr. Antonin, Des kystes
hidatiques ; 2) Ad-tor I Petrescu I, 8 ore in Bulgaria ;
3) Capitan N. S. Stravache, serviciu de patrulature si
stafetagiu ; 4) Capitan G-h. Popovici, omagin lui Stefan
cel-mare; 5) Capitan Pleniceanu, Congo ; 6) Locot. G.
Giormrtneatm, studiu asupra luptei pe jos a cavaleriei ;
7) Locot. J. Adia, morala militarg; 8) Locot. N. Florescu,
citirea hartelor ; 9) Locot. Colonel Negreeanu, reg. II
genin, neamul si tarile de Hohenzollern ; 10) Locot. N.
Negreanu, armata rusa ; 11) Maior I. teftinescu, studiu
critic asupra rAzboiului Ruso-Romano-Turc 1877 78 ;

www.dacoromanica.ro
 118

12) Locot. G. Stanian, Ceasul ran; 13) Sub-locot. Cepleanu

§i Popescu, convorbiri morale cu soldatii recruti, instructia
practicn, a recrutilor ; 14) Sub-locot: Demetrovici, Atlasul
Romdniei cu tarile vecine.

www.dacoromanica.ro
 ERA TA.
La pag. 15, Nota riindul 6 in loc de: astfel, eiteste: &Mel.
La pag. 26, inscriptiunea pe steagul lui Tudor Vladimireseu
trebue citita cum unneaza :
Tot norodul romdnesc
Pre tine to proslcivesc:
Trailci de o tumid,
Trdmite -mi ajutorinici,
Cu puterea to cea mare
AFi in braful tan cel tare
Nddejde de direptate
Acura sd am f i eu parte
4821 Ghenarie.
La pag. 55, Nota : in loc de . evidete, se va cetl. &ideate.
La pag. 67, randul 1-u in loc de: ziel, se va ceti: zile.
La pag. 71, rfindul 19 in loc de frumoate, se va cetl : frumoase-
La pag. 73, riindul 12 in loc de: oglinte, se va eeti oglindite.
La pag. 88, rfindul 25 in loc de : °tense ntimentele, se va ceti:
°tell sentimentele.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Dedicafie 3
Partea I. Armata la Expozifinnea Generale Rontand:
Scopul expunerei 9
Gruparea lucrurilor expuse . . 10
Insemmitatea biltaliilor dela Grivita, Rahova,
Plevna tii Smiirdan 12.
Insemnatatea Plevaei i3
Intervenirea armatei Routine 14
Lficuinta M. S. Regelui In Poradim. . . 16
Bordeiul traditional 17
Bateria Carol de in Calafat 17
Povestea faptelor manta 19
Arsenalul de constructiuni 24
Arsenalul de depozit 30
Pirotehnia armatei 31
Pulbertlria militarl 32
Marina military . 33
Institutul Geo.grafic 38
Arta militartl la Romani in trecut 49
Arta militaril la Romani in present 52
Puterea anima a Orli 54
Tablou comparativ . . . . . 57
Stabilimente militare . 64
*wale mtlitare 65
instruments si produse militare 66
Monumente comemorative 66
Serviciul Sanitar . , 69
Literatura mil i tad+. 70
Conclusiune 73

www.dacoromanica.ro
 122

Pag.
Laeunele Expozitiunei 76-
Partea deseriptivA a Expozitiunii militare 83"

Incheiere . . . 91

Partea II. Cuvdntare rostilii in Arenele Romane cu

prilejul serbdrii distrzbuirit prentiilor la
Expozifiune. . . . . . . 95
Partea III Recompensele acordate Expozantilor Colabo-
ratorilor la Secliunea Militard 103-
Erata 119k

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro