E

ANUL XXXVIII. No. 5. AUGUST 1914.

BISERICA

ORTODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
A

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

.
CU PRI NSU L: 11.

Pag.
Auto oficiale. Telegrama I. P. S. Mitropolitului Primat adresatg A. S. R. -
Printului Ferdinand cu prilejul aniversarei zilei de nastere si raspun-
sul A. S. Regale. Ordin circular al Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei ca-
tre P. C. Protoierei.Copie dupa adresa Sf. Sinod catre d-1 Ministru .,
al Cultelor.Regulamentul pentru adunarile generale preotesti . . . 389
Arhiereul Teofil M. Ploesteanu. Numai credinta curata inalta sufletul si fe-
riceste pe om 398
I. Nihalcesou.. fieligiunea si filosofia greco-romana pe timpul venirii in
lume a Mantuitorului . . . . ... . ... 408
M. P. Profetia si Psalmul . . . . .
. . . . . . 420
B. Mangaru. Bulgaria din punct de vedere istorico-religios. 427
G... Rasboiul 439
Dr. Drag. Demetresou. Preotul si Doctorul 443
G Comemorarea lui C. Brancoveanu. . 454
B. Mangan. Satana se veseleste . .. . . 462
t N. Dobresou. Organizarea bisericii bulggresti . . . . 468 .
Ierom. Nelhiseclec Dumitriu. Doug. Cuvantari 484
Diao. Nio. M. Popesou. Catagra rovlahia . . , . 493
Oficiale. Donatiuni. . . .-; 01..t0 L
'10"
I. C: 505

... SE C11-71-671 5 , ,
4
r' .

= TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE,STI ; -

60, STRADA PRINCIPATELE UNITE, 60.

1914.
www.dacoromanica.ro
ANUL XXXVIII. No. 5. AUGUST 1914

BISERICA ORTODOXA ROMANA

REVISTM PERIODICA ECLESVISTICM
A

SFANTULUI SINOD AL SFINTEI BIRERIG1 AOTOCHALE ORTODOXE ROMANE

ACTE OFICIALE

Telegrama I. P. S. Mitropolitului Primat adresata

A. S. R. PrinIului Ferdinand Mo§tenitorul Tronului
cu prilejul aniversarei zilei de natere gi Raspunsul
A. S. Regale.
11 August 1914.
Altetei Sale Regale Printul Ferdinand, illostenitorul
7ronului Rorndn.
La Sinaia, Castelul Pe4or.

Alteta Voastra Regala, fericit sarbatorind astazi ziva

nasterii, Noi, dupa calduroasele rugaciuni si multamiri ce
am Inaltat catra Dumnezeu pentru Tara qi Tron, cu Te-
Deum oficiat in Catedrala Sfintei Mitropolii a Regatului
ca si In toate bisericile Tarii, smerit Va rugam sa primiti
din parte-Ne si a clerului eparhial, cele mai devotate feli-
citari; dorindu-Va dela Dumnezeu, ca, dimpreuna cu Ma-
jestatea Sa bunul si inteleptul nostru Rege Carol I, Im-
puternicindu-Va in aceste zile istorice si grele sa condu-
ceti la cel mai bun liman corabia Statului Roman, tre-
candu-o cu succes printre toate valurile Kmarii vietii»,
atat de mult turburata; si sa Va daruiasca Cerul, dim-

www.dacoromanica.ro
390 A CTE OFICIALE

preunA cu Augusta Sotie §i toate frumoasele Mladite, cea

mai fericita viata indelungata, cu deplina sanatate si reali-
zarea tuturor marilor dorinte patriotice.
Sa traiti Alteta Regala, dimpreuna cu Alteta Sa Regala
Principesa Maria, si cu toata Augusta Voastra Familie,
multi ani, rodnici in fapte mari, pentru a continua la pros-
peritatea, marirea si fericirea scumpei noastre Patrii: Ro-
mania, de WO iubita si respectata.
Konon Mitropolitul Ungro-Vlahiei.

Raspunsul Altetei Sale Regale Principelui Ferdinand.

Inalt Prea Sfinfiei Sale Mitropolitutui Primal.
Calduroasele si atat de bine simtite urAri ce Ina lt Prea
Sfintia VoastrA 'Mi adresati pentru ziva de azi, au gasit
un viu rasunet in inima mea si VA multamesc din adan-
cul sufletului. In zilele acestea de grea incercare prin care
trecem, inAltam toate fierbintele rugaciuni catra Atot-Pu-
ternicul, ca El sA ne conduca prin valurile rasboinice ce
turbura linistea atator popoare.
FERDINAND.

Ordinul circular al Sfintei Mitropolii a Ungro-

Vlahiei catra. P.P. C.C. Protoierei relativ la tinerea
sconferintelor preote§ti.
Prea Cuce?.nice Parinte,
Va facem cunoscut, ca in conferinta P.P. C.C. Proto-
ierei ce a avut loc sub Prezidentia Noastra Marti 15 Iulie
a. c. s'a hotarit in de comun acord urmAtoarele:
I. In conferintele generale se vor trata:
a) Teza Teoretica: Despre Ierarhia Bisericeasca in ge-
nere, origina ei; gradele canonice cu acCesoriile tor; che-

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE 391

marea Ierarhiei in Societatea credinciosilor si datoriile pas-

torale dupe grade.
b) Teza practice: Despre preotie in genere, chemarea
Preotului in Societatea credinciosilor si datoriile preotului
(cu aprofundarea acestora) dupe categoriile celor abatute
dela Crestinatate.
II. Pentru conferintele pe cei-curi:
a) Teza teoretica: Trebuintele sau nevoile drepte ale
preotului roman contimporan si mijloacele pentru prein-
tampinarea acestora, in acord cu sfintele canoane, dem-
nitatea Bisericii si legile tArei.
b) Teza practica: Felul activitatei preotului in sanul cre-
dinciosilor, precum la intruniri publice; la cercuri culturale
si la participarea in societati patriotice sau de binefacere.
III. Data tinerei conferintelor generale, s'a stabilit ast-
fel : prima serie in zilele de 4 si 5 Noembrie a. c. pen-
tru toata Eparhia, iar a doua serie in zilele de 11 si 12
Noembrie a. c.
IV. In ce priveste persoana, care, ca delegat at Ncstru
sd prezideze conferintele generale pe judete, Noi, avand
in vedere pe de o parte, ca nu avem is indemana at5.tea
persoane gratuite, care sd face acest impovdrator serviciu,
iar pe de alta ca conferintele suet fixate a se Linea in una
si aceiasi zi, de unde nu pot lipsi .P.P. C.C. Protoierei,
fiecare in judetul sau respectiv; VA facem cunoscut, Qe va
delegam pe Prea Cucernicia Voastra sa prezidati aceste
conferinte; dar pentru usurinta sarcinei de examinare ri-
guroasa a tezelor si a notarei pe fiecare cu nota si trece-
rea in condica respective, Noi oranduim, ca se aveti in
ajutor pe Sub protoiereul judetului si pe unul dintre cei
mai distinsi preoti locali, ca sd fie in total trei, in aceasta
frumoasa si grea insarcinare.
Se stabileste de asemenea, ca fiecare teza, din cele te-
oretice, se nu fie mai mare decat incapatoare pe doua
coale, scrisa cu .ingrijire, pentru usurinta la examinat.
Despre rezultatul acestor conferinte, Ne yeti inainta la
timp lucrarile respective, cu un raport deslusitor.
Konon Mitropotil Primal.
Director, Dr. Boroiaint.

www.dacoromanica.ro
392 ACTS OFICIALE

Copie dupa adresa Sf. Sinod No. i i o din 27 Mai

1914 care d-1 Ministru al Cultelor si Instructiunei.
Domnule Ministru,
Nevoile Bisericii Romaine dela o vreme incoace deve-
vind mai numeroase, atat din punct de vedere moral, cat
§i didactic §i material, si neputandu-se satisface toate la
vremea lor, s'a nascut o miscare in clerul parohial, mo-
tivata de numeroasele trebuinte de toti bine simtite.
Noi, din vreme, fiind pu§i in curent prin comisiuni spe-
ciale, am luat act de toate acestea §i dorind un sbor mai
mare al intereselor biserice§ti, in folosul sfintei noastre
Biserici Ortodoxe cu institutiunile ei, precum si comba-
terea sectelor streine, care dela o vreme incoace nava-
lesc peste noi, am trebuit sä tinem in seamy dorintele
exprimate de cler, pentru a li se permite intruniri peri-
odice intr'un mod mai general la consfatuirile necesare.
Am crezut insa, ca acestei miscari trebue a i se da o
directiune canonica, legala §i care in adevar sa poata de-
veni folositoare intereselor Bisericii Romane, admitand §i
contribuind ca chestiunea mi§carilor preote§ti sa devina
inaintea sf. Sinod, trecand prin Consistoriul Superior Bi-
sericesc. Dupa care am luat act de regulamentul formu-
lat in Consistoriul Superior si trecut prin sf. Sinod, a§a
cum Clerul Roman, cu binecuvantarea Chiriarhilor Epar-
hioti, in legatura cu art. 3 din regulamentul pentru buna
conduita a clerului In genere, sa poata avea intruniri ge-
nerale periodice, in care sa se discute diferite chestiuni
biserice§tf, reclamate de timp, afara de cele dogmatice,
morale si canonice, care sunt' de atributiunea numai a sf.
Sinod.
Deci, d-le Ministru, venind la sf. Sinod, proiectul de
Regulament pentru RAdunarile generale preote§ti pe tara
intreaga», votat de Consistoriul Superior Bisericesc in §e-
dinta din 2 Mai a. c.; si avandu-se in vedere atat exftu-

www.dacoromanica.ro
 ACTS OFICIALE 393

nerea de motive, cat si raportul Cornisiunei de pelitiuni,

sf. Sinod, dupa discutiunile cuvenite si buna chibzuinta,
a votat in sedinta din 8 Mai a. c. alaturatul Regulament,
pe care dimpreuna cu actele de mai sus citate, avem o-
noare a-1 inainta Domniei Voastre, rugandu-Va a-1 ob-
serve de aproape Si dacal yeti gasi bun, si'n legatura cu
regulamentele anterioare sa binevoiti a 1 supune sanctio-
narii M. S. Regelui, conform art. 16 din Legea organica
a sf. Sinod si a Consistoriului Superior Bisericesc, dis-
punand totodata publicarea lui in Monitorul Oficial si
comunicandu-Ne rezultatul, spre cunostinta §i regula pen-
tru viitor.
Primiti, Va rugam, d-le Ministru, incredintarea deose-
bitei Noastre consideratiuni Arhiereasca binecuvantare.
Presedinte, f Konon Mitropolit Primal.
Director, Econom Ovidiu Musceleanu.

Adresa Onor. Cassei Bisericii catre tipografie.

Avem onoare a va inainta alaturata nota dupa. Decre-
tul No. 2843 din 23 Iulie a. c.., $i va rugam sa binevo-
iti a dispune inserarea ei to coloanele revistei Biserica
Ortodoxa Romana.

Ministerul Cultelor si Instrucpunii.

CAROL I.
Prin gralia lui Dumnezeu si vointa nationald, Rege al
Romc2niei, la toti de fatit si viitori scindlate:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la
departamentul Cultelor si instructiunii sub No. 2'7761;
Vazand jurnalul Consiliului de ministri No. 1872, incheiat
in sedinta dela 4 Iulie 1914; Vazand votul sf. Sinod din
-sedinta dela 2 Mai 1914,
Am decretat ai decretarn:

www.dacoromanica.ro
394 ACTE OFICIALE

REGULAMENTUL
pentru
Adunarile generale preotesti pe tara Intreaga.
Art. 1. Pentru promovarea intereselor religioase, cultu-
rale, materiale si morale, ale poporului si ale clerului ro-
manesc, preotirnea poate Linea consfatuiri on adunari ge-
nerale pe tara intreaga.
Art. 2. Asemenea consfatuiri se tin de obieceiu din doi
In doi ani.
Art. 3. Intrunirea unor astfel de consfatuiri se face dupa
propunerea comitetului ales de adunarea preoteasca la
prima intrunire.
Acest comitet, prin presedintele de onoareChiriarhul
respectivo va supune celorlalti P.P. S.S. Chiriarhi, spre
canoniceasca binecuvantare.
Art. 4. Adunarea fixeaza data, locul si cestiunile de
discutat in viitoarea consfatuire si Comitetul prin Chiriar-
hul respectiv, comunica totdeauna Consistoriului Superior
Bisericesc aceste cestiuni la prima sesiune.
Art. 5. Subiectele aprobate de Consistoriu, se trateaza
obligatoriu; aceasta nu insemneaza Ca membrii adunarii nu
pot aduce in discutiune si referate stiintifice, observatiuni
si cestiuni ce ar interesa binele poporului si al Bisericii,
In afara de cele aprobate. Nu se vor pune Insa in discu-
tiune, cestiuni ce ar atinge ordinea dogmatics $i cano-
nica a Bisericii, on cestiuni cu caracter personal pe ras-
punderea comitetului diriguitor.
Art. 6. Adunarea se tine in fiecare Eparhie, luata dupi
vechime-si ordinea canonica.
Art. '7. Chiriarhul Eparhiei in care se tine adunarea,
este de drept presedinte de onoare al adunarii.
Art. 8. Consfatuirea dureaza fiecare data cloud, cel mult
trei zile.
Art. 9. La consfatuire nu pot lua parte deodata, decat
cel mult jumatate dintre preotii Eparhiilor, cealalta jumatate
ramanand la post, pentru nevoile pastorale. In acest scop-
se vor iva masuri ca totdeauna dintre doi preoti apro-

www.dacoromanica.ro
 ACTE OFICIALE 395

piati, dupa buna intelegere, iar la nevoie din ordin, unul

sa poata pleca, iar altul sa ramana pe loc.
Art. 10. Adunarile se degchid prin oficierea unui Te-
Deum in biserica catedrala a orasului.
Art. 11. Adunarea. este prezidata de un presedinte ac-
tiv, ales prin aclamatie. Tot astfel se alege si restul biu-
roului, adica doi vicepresedinti si patru on case secretari.
Biuroul acestei adunari, in afara de lucrarile curente, pre-
gateste toate lucrarile viitoarei adunari.
Biuroul poate fi reales, on de cate on va vol adunarea.
Art. 12. La adunarile generale preotesti pot lua. parte
D-nul Ministru al Cultelor si Instructiunei Publice sau de-
legatul sauAdministratorul Cassei Bisericiicum si cate
un delegat al P.P. S.S. Chiriarhi.
Art. 13. Ordinea in adunare o pazeste presedintele, care
in cazuri de nevoie, ridica cuvantul si chiar exclude dela
sedinta pe membrul indisciplinat.
Art. 14. Modul de procedare In tinerea consfatuirilor,
este cel prevazut in regulamentul conferintelor pastorale.
Art. 15. Dezideratele adunarilor se aduc la cunostinta
Consistoriului Superior Bisericesc prin presedintele de o-
noare, dupa osebit referat al presedintelui activ.
Art. 16 si ultimul. Ministrul Nostru Secretar de Stat
la departamentul Cultelor si Instructiunii este insarcinat
cu aducerea la lndeplinire a dispozitiunilor prezentului
Decret.
Dat in Castelul Peles la 23 Iulie 1914.
CAROL
Ministrul Cultelor si
Instructiunii,
I. G. DUCA
No. 2843

www.dacoromanica.ro
 Numai credit* curata Malta sufletul si fericeste pre om,

Cu toate sfortarile materialismului, sub diferitele sale

forme, cum si cu toate discutiunile si luptele intre felu-
rite sisteme filosofice, nu se aude din toate partile alta
incheiere, decAt ca in ultima analiza religiunea este si ra-
mane cea mai de seamy preocupare a vietii omenesti. ySi
In adevar insine simtim ca. vieata Intreaga, aceasta suc-
cesiune variata de lucruri, de lumina si de umbra, de pla-
ceri si de dureri, acest vis nelanaurit, nu ar pretui emo-
tiunile ce pricinueste, nici vremea ce absoarbe, daca nu
ar fi urmat de o redesteptare, daca ascunsurile lumii nu
Isi ar avea esplicatiunea lor, daca sufletul nu ar trebui
sa-si continue existenta, daca nu ar fi vecinicie. Dar not
asteptam cu siguranta acest viitor, care ni se deschide
lnainte si care trebue sa uneasca spiritul nostru cu cel
mai sant si cel mai mare dintre spirite, cu Stapanul uni-
versului, izvorul a toata vieata. Aceasta este religiunea noa-
stra, aceasta este credinta, mantuirea noastra. Cunoaste
oare omenirea o preocupare mai inalta cleat aceasta?...
Cu prima lumina, cu deschiderea cea dintAi a ochilor,
religiunea Isi arunca samanta sa in inimi. Copilul intinde
manuta sa spre stele si intreaba: Cine locuesle acolo .,3 A-
ratand spre un mort pe care groparii 11 pogoara in mor-
mant iarasi intreaba: va sla el mull in pamant? In mijlocul

www.dacoromanica.ro
 CREDINTA CURATA INALTA SUFLETUL 397

sgomotului si al bubuiturilor bataliei gandirea nemuririi

strabate sufletul luptatorului ca un fulger. Pe valurile vietii
vijelioase, adeseori aproape de naufragiul sau, ca marina-
rul in furia furtunii, omul in prada grijii si a simtirii fio-
rului de moarte, Isi radica cu incredere ochii spre indrep-
tatorul tuturor destinelor. Simtind ca ii slO.besc putin cate
putin puterile sale, batranul zice cu un surfs de nadejde:
nu voi muri de tot. Fiecare pastreaza in inima sa o cre-
dinta. pioasa. Nu a fost, nu este si nici va fi vreodata un
suflet de om, care sa nu se simta mai mult sau mai putin
unit cu lumea spirituals, mai mult sau mai putin apropiat
de Fiinta prea inalta. Toti oamenii sunt fericiti prin cre-
dinta lor.
Felurimea credintelor religioase ce se observa in lume,
nu atinge principiul; adancimea lucrurilor insa, numai Dum-
nezeu o patrunde. and petrec in memoria. mea sirul a-
nilor mei, cand imi retraesc vieata, nu pot ascunde ca cre-
dinta religioasa, care imi face astazi singura mea multamire
si feticire, nu a fost aceiasi In toate epocele vietii mele.
Trebue sa marturisesc ca ideile mele despre Dumnezeu,
despre raporturile cu Iisus Hristos, despre vecinicie si ras-
plata dm:4 moarte, in modul Intelegerei si In forma, sau
schimbat dupa. varsta. Trebue sa zic cu Sf. Apostol Pavel:
Cdnd eram prune, ca un prunc grdiam, ca un prunc cu-
getam» (I Cor. 13, 11). Acest fenomen care it obsery in
mine, se petrece la toti oamenii. Deosebit de aceasta, se
mai observa ca fiecare om, dupa masura puterilor sale su-
fletesti, dupa gradul de cultura, dupa temperament, me-
nire etc., difera de altii In materie de credinta religioasa:
Este intrebarea acum : Credinta cea mai buns, singura a-
devarata, este aceea a nevinovatului copil, sau credinta
barbatului activ a carui vieata se scurge in mijlocul diver-
selor incercari ? Este credinta batranului inzestrat cu o
lungs experienta ? Este aceea a omului ignorant si sim-

www.dacoromanica.ro
398 CREDINTA CURATA

plu, sau credinta savantului cu vederi largi? and observa

cineva marea diversitate de credinte religioase, and baga
de seama nestatornicia propriilor sale pareri, si camel simte
ca se desteapta in acelasi timp dorinta de a cunoaste
i
binele absolut, adevarul curat, nu trebue sa-1 mire, cum
nu trebue sa mire pre nimeni, inclinarea adeseori escesiva
a atAtor oameni la Indoiala si la nazuinta de a cerceta, de
a scruta in materie de credinta.. .Si diversitatea aceasta in
opiniunile religioase, a ajuns astazi extraordinara, ingriji-
toare. Unul asteapta mantuirea sa numai prin credinta,.
altul nadajdueste sa o dobandeasca prin faptele sale. U-
nul este indiferent pentru formele din afara ale religiunilor
In general, celalalt crede ca face indeajuns daca se confor-
meaza cu regulele cultului, adica daca pazeste strict da-
tornle religioase exterioare. Unul califica de eroare si ne-
credinta, ceeace pentru un altul este un adevar vecinic,
o convingere sfintitoare, si care taxeaza la randul sau
de prejudecati si superstitii Invataturile celui dintai.. Dar
de ce sa vorbim despre diferinta de opinii religioase din
zilele noastre? In toate veacurile au fost dispute asupra
materiilor de credinta. Adeseori chiar ele au degenerat in
rasboae sangeroase, pustiitoare. Fiecare veac a avut inter-
pretarile, explicarile sale asupra Sfintei Scripturi si asupra
descoperirii dumnezeesti, de unde a iesit si mu:timea sec-
telor diverse din fiecare religiune.
In astfel de imprejurari, ce trebue sä fac si sa cuget ca
crestin doritor de a cunoaste adevarata credinta ? Trebue
sä pun In indoiala adevarul oricarei religiuni? Cum as pu-
tea face aceasta, stiind bine ca fara religiune toata stiinta
mea nu ar fi nimic? Cum as putea face acest lucru, cu-
noscand ca omenirea intreaga recunoaste o religiune, chea-
ma intru ajutor pre Dumnezeul sau, care e si aI meu, in
multe si felurite limbi, si doreste vecinicia cu numeroase
suspinuri? Ma voi indol oare de credinta mea, de aceasta

www.dacoromanica.ro
 INALTA SUFLETIIL 399

credinta care imi umple inima de desfatare, si care singura.

In nevoe poate sa ma scoata din prapastia desnadejdei;
de aceasta credinta care a fost si a parintilor mei, si in
care ei au adormit plini de ceresti sperante ? Nu, nu pot
pune in indoiala aceea ce pentru mine este adevarul, si-
guranta, puterea, lumina, vieata. Trebue oare sa mai umblu
dupa opiniuni noui? Dar chiar daca as primi aceste nou-
tati, as fi mai fericit, mai bun si mai Intelept? As avea
mai mult merit naintea lui Dumnezeu? As fi mai sigur
ca posed adevarul? Nu as inceke din nou a ma indoI?
Unde m'ar duce acestea in sfarsit? Cutare sau cutare opi-
niune, chiar cea mai inalta, nu este si nu formeaza ea
scopul suprem al omului. Cunostinta nu este suficienta
pentru mantuire. Stiinta nu este religiune, si o adunare
de cunostinte nu este crestinism. A iubi insa pre Iisus
Hristos pretueste mai mult cleat toata stiinta lumii. Caci
a iubi pre Hristos este a iubi pre Parintele sau, a carui
voe el ni-:a descoperit-o, iar a iubi pre acest Parinte dupa
forma credintii primita dela parintii pamantesti, din copi-
laria mea, este a-i face voea lui, a Parintelui ceresc, este
adevarata mea religiune.
Credintele difera asupra obiectelor pe cari not nu le pu-
tern niciodata adanci, cata vreme vietuim pre pamant o-
sanditi la imperfectiune. Cine a vazut pre Dumnezeu? Si
cine poate sa ne spue cum este Cel Vecinic? Cine cunoaste
raporturile lui Iisus Hristos cu Parintele sau si al nostru?
Cine poate patrunde tainile Dumnezeirii ? Ce poate sti in
aceasta privinta sarmanul muritor, incapabil de a patrunde
taina formarii si a cresterii unui firicel de iarba? Noi cu-
noastem foarte putin chiar din organizatia naturii vazute.
Cine ar indrazni deci sä pretinda a patrunde natura inte-
lectuala si invizibila? Ce ne invata experienta spiritelor celor
mai distinse si mai savante cari au cercat sa patrunda na-
tura lucrurilor? Toate cunostintele for i-au facut sa se con-

www.dacoromanica.ro
400 CREDINTA CIIRATA.

vinga la urma urmelor ca ei stiu mai putin decat cr-xleau

altadata Ca stiu. In adevar, noi nu cunoaolem, zice dumne-
zeescul apostol Pavel, nu proorocim decal in parte. lar cand
va veni desdvdrsirea, atunci neclesdvdr,sirea se va slricas
(I Corint. 13, 9-10). Atunci numai, (mom ajunge toti la u-
nirea credinjii ,ci a cuno,stinfii Fiului lui Dumnezeu» (E-
fes. 4, 13).
Lucrurile dumnezeesti stau dincolo de marginile mintii,
a judecatii noastre. Cine are aripi ca sä poata trece mar-
ginile puse de maim lui Dumnezeu? cine poate sä iasa
din acest spatiu stramt de timp In care suntem Inchisi, si
sä patrunda tainicile profunzimi ale unui viitor care ne
este pastrat si deschis numai prin rnoarte ? Inchipuiri, spe-
rante, presupuneri, pareri, presimtiminte, visuri, iata asu-
pra acestor materii toata stiinta omului muritor. Dumnezeu,
care este atotputernic,. nu ne-a dat Intreaga stiinta. Nu ne
ramAne dar decat mangaerile credintii ferm sprijinite de
marirea, intelepciunea, de iubirea lui Dumnezeu manifes-
tata In nattna si In om; a credintii, care se pleaca cu In-
credere fiiasca frumoaselor fagaduinte ale lui Dumnezeu,
Creatorul si Parintele nostru. A pazi in inima aceasta cre-
dinta pioasa, pretueste mai mult decat toata Intelepciunea
pamantului; caci ea are puterea de a da fericirea mai mult
cleat toata autoritatea si toata fineta unei stiinte, mai
mult trufase si deserte.

Un bun tata si o mama iubitoare, dau adeseori copilu-

lui for cele mai puternice dovezi ale afectiunii lor, nespu-
nandu-i, nedescoperindu-i tot ceeace pot sä cunoasca ei
ca trebue sa i se ,Intample. Astfel Dumnezeu, Parintele
nostru ceresc, ne dovedeste bunatatea sa, nedescoperindu-
ne o multime de lucruri, cari nu trebue sä le stim. Vom
avea noi cutezatoarea pretentie de a judeca Intelepciunea

www.dacoromanica.ro
 INALTA SUFLETUL 401

sa ? Indrazni-vom a cere ca ordinea necuprinsa de mintea

lumii sa se schimbe pentru a satisface dorintele trecatoare
ale unei curiozitati copilaresti? Parinti deveniti Intelepti
prin o lunga experienta nu pot explica copilului for tot ce
merita sa fie cunoscut, fiindca inteleginta copilului este
prea slaba ca sä poata cuprinde tot. El nu poate fi pre-
parat deck pe nesimtite la cunostinti mai Inalte. Puterile
sale intelectuale, trebuesc desvoltate inainte de toate in
chip suficient. Asa stau lucrurile si In raporturile noastre
cu Dumnezeu. Intre aceeace noi numim puterea noastra si
puterea lui Dumnezeu este o distanta nespus de mare, o
distanta cu totul alta Inca decat aceea care desparte in-
teligenta unui copil sugator si inteligenta unui geniu de
primul ordin.
Departe de noi dar toata curiozitatea indiscrete si neso-
cotita, toata desarta si nefolositoarea cercetare. Fie bine
venita credinta linistita si pioasa a copiilor, apanagiul unui
adevarat u. cenic al lui Iisus. Ma plec cu simplicitate si In-
credere cuvintelor Mantuitorului, fagaduintelor sale sigure,
si tot cu aceasta incredere ma plec voei lui Dumnezeu si
ridic privirile spre lumea necunoscuta care ma asteapta,
unde salasluesc deja atatia iubiti de ai nostri. Dumnezeu
este Parintele nostru. Cum am putea fi nenorociti cand El
cel Atotputernic, Dumnezeul iubirii este pentru noi ca un
tats pentru copiii sai? Adeseori stralucirea dumnezeestei
sale mariri ma face O. ma gandesc la mine, si plin de
fried atunci privesc negraitele minuni ale naturii. and
Indrazneata mea gandire vrea sa se avante, sa patrunda
intinsul univers, tremur inaintea Celui Prea inalt, simt ni-
micnicia mea si gangavesc: Doamne, tine suns eu al Iti a-
minters* de mine? Apoi revin asupra plapandei mete exis-
tente si numai gasesc nume, nici cuvant, cu care sa. calific
Fiinta care scapa oricarei inteligente. Incapabil de a-mi
radica privirile spre Sfantul Sfintilor, pare el imi vine sa

www.dacoromanica.ro
402 CREDINTA CTJRATA

jelesc in tacere nevrednicia mea. Abia indraznesc a ma

ruga, si totusi simt ca nu as putea prin mine insumi sä fac
sa se inalte spre cer o rugaciune vrednica de a fi ascultata
de cel vecinic. Cer ajutorul de sus spre a ma putea ruga
dupa cuviinta, si atunci curge de pe buzele mele ruga-
ciunea lui Iisus invatatorul lumii : Tatd1 nostru carele esti
in ceriuri Tatal nostru! Asa dar Dumnezeu este si Tata"
meu. Atunci inima mea se mai linisteste, sufletu-mi regd.-
seste sprijinul sau, intru in relatiuhile mele fiesti cu Cel
Atotputernic. Ma iubeste ca pe copilul sau, iar eu ii graesc
cum grdeste fiul card pdrintele sau prea iubit. Cu toate
ca sunt incapabil de a-mi zugravi in icoand in toata vremea
si in tot ceasul marirea si slava lui Dumnezeu, si de a-mi
face o idee clard de minunile sale, pot insa sä mi-1 Infa-
tisaz ca un parinte si a-1 iubi ca pe un parinte. Aceasta
credinta cucernica filiala, care valoreaza.' mai mutt decat
toata stiinta parnantului, constitue mostenirea pe care am
primit-o de la Iisus Hristos prin parintii si stramosii mei.

Cred. Am facut adeseori experienta.. Iisus Hristos este

Mantuitorul care m'a scapat de gresald si de pacat. Daca
nu venea, daca sfantul sau cuvant nu m'ar fi luminat, as
fi ratacind Inca in intunerec, nu as fi vazut niciodata stra-
lucind o razd a descoperirii prin intunerecul indoelii; nu
as putea sa zic astazi aceasta rugaciune: Tatdl nostru ca-
rele esti in ceriuri. . . . Nu as avea bucuria de a fi, de a ma
numi fiul lui Dumnezeu. Aceasta mantuire mi-a fost casti-
gata. prin Fiinta cea mai sfanta care ca om a mers pre
pamant, si care m'a scos din pulbere ca sa ma conduce
la Dumnezeu. Cred intru el, 11 simt; dumnezeirea 11 insu-
fleted cu o putere minunata care 11 faced sä despretuiasca
tot ce li se pare bun si mare muritorilor, sa infrunte su-
ferintele, sa mearga inainte, fare sa se abate dela tinta sa:

www.dacoromanica.ro
 iN&LTA SUFLETUL 403

inzpacarea omenirii cu Dumnezeu. Dacd cultul sau ma in-

flacareaza de aseminea pentru nobile hotarlri, el ma va
Intari si ma va face sa despretuesc deopotriva ocara si
mizeria, prigonirea si moartea. Nimic mare, nimic bun nu
se face pre pamant fara acest cult al inimii, sfintit prin
jertfa lui Iisus.
Cine ar putea sonda cum Parintele lucreaza cu si prin
Iisus Hristos, prin cuvantul sau? Cum duhul lui Dumnezeu
Inrlureste viu in mine, cum Imi da el puterea necesara
pentru savarsirea binelui ? Cine a cunoscut sfatul lui Dum-
nezeu ? Cine a patruns ordinea lumii si legile dupa cari
totul se lucreaza ? Imi plec fruntea inaintea tainilor Fiintii
prea inalte. Ele exista, si aceasta imi ajunge. Nu-mi trebue
decat sä stiu ca existd, pentru /naltarea si mantuirea su-
fletului meu.
Cred, si am convingerea ca duhul meu subsists InCa,
chiar cand ingerul mortii stinge faclia vietii mele.... Planta
poate peri, partile sale cari sunt iesite din pamant se ves-
tejesc, putrezesc si se amesteca din nou cu pamantul;
dar puterea intima care este in ea, si care uneste atomii
pulberei pentru a forma un trandafir, un crin, un scai, un
spin, un arbor, un rod; aceasta putere, acest principiu vi-
tal, aceasta forta misterioasd, nu iese din imensitatea crea-
tiunei, ea se perpetud In spatiu prin conbinatiuni noui.
Astfel duhul meu, acest duh care cunoaste virtutea, in
care se reflecta universul, acest duh care cunoaste pre
Dumnezeu, nu poate fi nimicit, el este nemuritor.... Vad
inaintea mea o durata vecinica. Ma astept la ea. Dum-
nezeu este aici si acolo, pe pamant si in ceruri, in vreme
si in vecinicie. Aici este intrarea, acolo este salasul fericirii
Dupd ceasul mortii urmeaza rasplatirea binelui si raului.
Niciodata virtutea nu plange aici fara martor. Pdcatosul
nu celebreaza nepedepsit triumful viciului. Vine o zi, zi
de mari schimbari, In care domnitorul Isi depune mantia

www.dacoromanica.ro
404 CREDINTA CURATA

sa de purpura, ca si cersetorul zdrentele sale. Atunci nea-

mUl omenesc Intreg nu va mai fi cleat un singur rand de
suflete unile langa altele, pe cari judecatorul suprem le
1,a judeca. In acea zi, cand fiecare va primi dupa faptele
sale, omul drept, omul inobilat prin virtute, va intra in
relatiuni sublime. Cine ar fi in stare sa exprime cari vor
fi acele relatiuni ? Cine stie care va fi partea celor buni si
celor rai ? Cine s'a intors din impAratia acelei vieti necu-
noscute, sa ne spue acele lucruri negraite, sa ne desco-
pere tainile lui Dumnezeu ? Ceeace stim sigur e ca. Au-
torul a tot harul, care ni-a chemat la existents, si care
ni-a mantuit, este si acela care ne chiama la o vieata vii-
toare. SA ne Incredem dar intru el, cu credinta unui flu
In Parintele ceresc, care nu se va arata mai putin bine-
voitor In destinata noastra cleat in creatiunea noastra.
Credinta aceasta este suprema Irtelepciune, caci ea este
izvorul seninatatii sufletului, si in toate imprejurarile ea
ne asigura linistea si bucuria ininiii.

In vremurile noastre de materialism josrtic, multe sunt

sfortarile impietAtii, multe sunt vanturile arzatoare si repezi
cari usuca verdeata si pustiesc campul vietii duhovnicesti,
prin lucrarea pizmasa si vicleana a celui rau. Spiritul cel
rau Isi gaseste mai ales astazi numeroase organe printre
oameni, cari isi trichina toata capacitatea si energia for
pentru lucruri netrebnice. De aceea se si vad numerosi
oameni, cari In loc sa contribueasca la binele, folosul si
propasirea obsteasca, din contra lucreaza la distrugerea,
la nimicirea a tot ce este bine, frumos si drept in lume.
Cel rau In vremi de pace provoaca ucideri morale, In
vremi turbure varsAri de sange.
Cine se asteapta ca dui:4 zeci de veacuri de truda ome-
neasca si de lupta pentru inaintarea prin cultura pe toate

www.dacoromanica.ro
 INALTA SUFLETUL 405

terenurile, cand tocmai omenirea a ajuns sa se laude mai

mult cu descoperirile, cu progresul si civilizatia, cand simti-
mantul de umanitate incepuse sa Ina Ice spiritele, fiara as-
cunsa dupa chipul omenesc sa apara din nou infricosata,
neimblanzita si cu mijloace de ucidere mai perfectionate
inca, mai groaznice ? Soarta lumii astazi se vede incredin-
tata mijloacelor de distrugere. Din pustiirile rasboiului, din
rasturnarea a toate va venl oare armonia? Si cat va dura?
Unde este fericirea popoarelor dupa atatea veacuri de.pro-
poveduire a dragostei si infratirii oamenilor? Este un duh
rau, care din timp In timp turbura lumea si ca un va.nt
napraznic 3i porneste la nebunie pre pamanteni. Este a-
celas duh rau dusman al omului dintru inceput, care sta.
nu departe de om, si care cu o iscusinta uimitoare si cu
multa usurinta stie a-si pune stapanirea si a lucra prin cei
patimasi din orice ramura de activitate omeneasca.
Mult 3i inlesneste calea si lucrarea celui rau feluritele
scrieri rele, unile lipsite pana si de cuviinta si de simt
moral, dintre cari insa cele mai periculoase sunt acele ce
apar sub masca adevarurilor stiintifice. Unii scriitori, nu
fara oarecare trufie stiintifica, sub cuvant de popularizare
a stiintelor exacte, zic ei, dau explicatiuni asupra feluri-
telor fenomene fizice, meteorologice, astrale in luna Iulie
a. c., adica in vremurile acestea chiar de turburare mon-
diala, un astronom vorbind de eclipsa solara dela 8/21 Au-
gust, a prezis dupa datele exacte ale observarilor stiin-
tifice oarele, minutele si secundele inceputului si sfarsitului
eclipsei. Foarte frumos. Ca in totdeauna not primim, a-
"preciam si admiram stiinta, cum si munca mai ales pen-
tru Inaintarea ei. Mai mult Inca, astronomul nostru are
laudabila grija, dupa cum spunea Intr'un articol de ziar,
de a arata, ca public, acestea spre a preveni superstitiile
din popor, care mai totdeauna pune in legatura eveni-
mentele mondiale cu unile fenomene naturale Foarte
tBiserica Ortodoxi Bernina, 2

www.dacoromanica.ro
406 CREDINTA CURATA

frumos si aceasta din partea adevaratilor oameni de stiinta,

caci lucreaza pentru inlaturarea superstitiilor din popor,
pentru care lucru si not aprobandu-i, le suntem profund
recunoscatori.
Gresala insa a oamenilor de stiinta, si o gresald foarte
mare, este aceea ca. dau !liana si sprijina cu talentul si
energia for pe speculatorii ordinari; speculatori, cari n'au
stiut si n'au putut niciodata sd traiasca prin mulled cinstita
si urinand calea cea dreapta. Acestora le sta in cale re-
ligiunea, a carei putere covarsitoare asupra omenirii li In-
grijeste si-i inspaimanta. De aceea ei alearga la ajutorul
si sprijinul oamenilor de stiinta, pe cari le obtin dela unii
prin maguliri. Cei ce cad in curse, neavand argumente pu-
ternice spre a combate religiunea, alearga la sofisme, din-
tre cari cea mai plina de viclenie este aceea de a prezinta
religiunea ca confundandu-se cu superstitia. Si astfel ii
vedem pre acesti declarati luptatori contra superstitiilor,
cazand ei singuri in superstitii. Caci in adevar, orice spirit
luminat vede ca e o superstitie de a crede cineva ca vor
ajunge pamantenii cei muritori sa cunoascd tainile exis-
tentii. E o superstitie a crede ca lumea nu are nici in-
ceput nici scop,. E o superstitie a crede in domnia ha-
zardului. E o superstitie a crede numai in ordinea fizica,
si a nega existenta legii eterne, careia trebue sä i se su-
pue in ultima linie si legea naturals. E o superstitie a
crede in matcrialitatea sufletului, negand prin aceasta or-
dinea morala si responsabilitatea individuals. Este neratio-
nal si imposibil chiar, de a scoate din sufletul omenesc
ideia cauzei prime si a scopului final al lumii si omului.
Cat ar fi de dorit ca oamenii de stiinta,mai ales din
acei ce vor sa faca uz de adevarata generositate, prin
impartasirea multimii cu cunostintele tiintifice,daca nu
pot edifica, daca nu pot radica moralul celor de jos, cel
putin sa nu-1 mai scads, si sa nu caute a darama aceea

www.dacoromanica.ro
 INALTA SUFLETUL 407

ce altii zecimi de ani muncesc ca sa zideasca, spre binele

individual si obstesc. Bine le si fericirea nu vine niciodata
acolo, unde salasluesc oamenii cu suflete goale, pustiite.
Nu poate sa fie bine si fericire acolo, unde religiunea este
prigonita, precum nici acolo unde oamenii se incearca a
o pune in serviciul unor josnice interese.
and oare astronomii si adevaratii oameni ai stiintii vor
ajunge sa ne anunte, odata cu diferite fenomene paman-
teti si astrale, incetarea eclipsei de adevar, de bine si de
dreptate pe lume ? and medicii si chimistii muncind in
laboratoare, vor ajunge sa proclame imputinarea posibila,
daca nu incetarea suferintelor fizice, in loc sa alunece in
trivialitatile materialismului sub diferitele lui forme ? and
in fine se vor ajunge clipele in cari intreaga omenire sa
vada Imprastiati norii de egoism, de ipocrizie si rautate,
cari continua sa intunece lumina si sa opreasca caldura
soarelui dumnezeesc, a lui Iisus Hristos ?
Fericiti sunt acei ce nu se lasa abatuti dela principiul
pietatii, care aduce linistea inimii si mulp.mirea sufletului.
Fericiti sunt cei calauziti de blanda credinta, pe calea su-
blimelor virtuti ale crestinismului.
f Teofil M. Ploe#eanic

www.dacoromanica.ro
 Religiunea si filosofia greco-romana pe timpul
venirii in lume a Mantuitorului.

(Urmare. Vezi cBiserica Ortodox& Romans. Anul XXXVIII, No. 4).

Filosofia din acest timp nu este ceva original. Ea era

in mare parte comentarea si imitarea in forma literary
a vechilor opere filosofice. Principiile fundamentale ale
vechilor scoale erau pastrate, dar interpretarea si aplica-
rea for erau acum cu totul altele.
Cea mai cu vaza si mai raspandita scoala filosofica din
acest timp, aceea care avii reprezentanti de talia unui Se-
neca, a lui Epictet si Marcu Aureliu, este cea stoicd. La
ea se alipi si Academia.
Filosofia stoica, al carei intemeetor este Zeno (f 270 a.
Chr.) isi trage origina din cea socratica,prin filiatiunea ci-
nica. Ea coprindea in sine chiar dela inceput o multime
de elemente eterogene. De acord cu scoalele socratice
(cinica, cirenaica sau hedonica si" megarica), ea invata ca
scopul suprem al filosofiei si al vietii este fericirea (thacht-
!Joyful siipoca 6floo) care se ajunge prin practicarea virtutii.
Ea punea insa In "acelas timp mare pretdeacord cu pe-
ripateticiiSi pe cunostinta teoretica, fara de care socotia
ca nu e cu putinta adevarata moralitate. Virtos si intelept
erau, duPa stoici, doua notiuni echivalente.
Metafizica stoica se reduce in esenta la asertiunea ca

www.dacoromanica.ro
 RELIGIUNEA $I FILOSOFIA GRECO-ROMANA. 409

nu exista spirit pur, ci numai corpuri mai mutt sau mai

putin grosolane. lust's Dumnezeu nu este spirit pur, ci
un fel de suflare calda ficvstipat, spiritus), eter vesnic, un
foc subtil, forta imanenta si ascunsa a lumii, pe care el
o patrunde, o misca si carmueste. De oarece tot ce este
in lume isi deduce insusirile, miscarea si viata dela Dum-
nezeu, cauza suprema a totului, Dumnezeu sta fata de lume
In acelas raport in care sta in fiinta noastra omeneasca
sufletul fata de trup: El patrunde toate lucrurile ca spirit
conducator, ca foc plasmuitor si coprinde In sine ratiunile
for seminale 0,6yot cireptichrczoi:). El este sufletul (cptrzt),
spiritul sau mintea' (vot35), ratiunea (X6yos) lumii, provi-
denta (7p6vota), destinul sau soarta (s(p.uppin),. natura
(cptiat.5), legea obsteasca (xotvos votios) etc. Precum mai
departe sufletul omului, deli e raspandit in tot corpul, to..
tu§ are o parte superioara deosebita cu totul de trup si
un sediu aparte, totastfel si Dumnezeu, ca suflet al lumii,
are existenta sa deosebita de lume si un sediu propriu
(dupa unii in soare, dupa altii in centrul lumii). Deosebi-
rea dintre Dumnezeu si lume e totus ceva relativ, fiindca
numai o parte din el isi pastreaza fiinta sa proprie, pe
cand o alta se amesteca cu lumea si e supusa schimbarii.
Lumea a fost facuta., sau mai exact, emana din Dum-
nezeu, caci el a prefacut o parte din aburul cald, din care
consta el, mai intaiu in aer si dupa aceea in apa, in care
se affla el insus ca putere activa (X6Tos aiteptirrctx6s). 0
parte din apa se prefacit apoi in pamant, alta ramase apa,
iar a treia se tacit aer, din care prin subtiere se produse
focul. Din combinarea acestor elemente a rezultat lumea,
care are o durata marginita, pentruca dupa trecere de mai
multe mii de ani e consumata de foc si astfel totul se in-
tparce in Dumnezeu, care face lumea din nou intocmai
asa cum a fost. Distrugerea si restaurarea lumii se repeta
la infinit. Toate lumile trecute si viitoare sunt in totul a-

www.dacoromanica.ro
410 RELIGIUNEA SI FILOSOFIA

semeni, pentruca se produc, traiesc si pier in virtutea a-

celorasi legi imutabile.
Morala stoica este superioara Metafizicii. Omul este
fiinta cea mai aleasa dintre toate fiintele. 4Tot ce este in
lume si de care se serveste omul, este facut si pregatit
pentru orm>, zice Cicero. El singur isi da seama de legile
cari guverneaza lumea si se supune for in chip constient,
pentruca el este singura fiinta inzestrata cu ratiune. De
aci principala regula de conduita dictata de morala stoica;
Op.oXoToop.ivco; ti pUCTSC Ctv=a trai conform naturii. A trai
conform naturii (subinteles, rationale a omului) adica asa
cum dicteaza instinctul nepervertit de conservare, este a trai
virtos, iar a trai virtos este a fi fericit, pentruca fericirea
sta numai in virtute (aperii c/.6:6pn5 irp65 vriv etiari.y.ovEav
(stipotav 6i.ou) foci). Contrariul virtutii este vitiul (zrztEci.), iar
ceeace nu e nici virtute nici vitiu e indiferent (aavicpopov).
In suflet sunt insa pe langa impulsuri rationale, izvorite din
adevaratul' instinct de conservare, si impulsuri irationale,
cari sunt afectele, ca d. p. placerea, frica, grija etc. and
afectele ajung sä stapaneasca pe om, sunt ceva bolnavi-
si trebue nu numai temperate, ci cu
cios (vOcsoc cil)c.A)
desavarsire distruse. Aceasta menire o are virtutea. Li-
berarea de sub stapAnirea afectelor (CLircaacch) este incepu-
tul efectiv, temelia virtutii. Desi una singura, virtutea are
totus patru ramuri principale, cari corespund "Ana si ca
nume cu cele patru virtue cardinale ale .moralei crestine,
si anume: intelepciunea, dreptatea, barbatia si cumpata-
rea. Virtutea are inteo mare masura caracter intelectual,
caci sta in prima linie In cunoasterea a ceeace. este con-
form naturii. Inteleptul e ca atare idealul perfectiunii mo-
rale si deci numai el e fiber, fericit, prieten al zeilor etc.
Numarul celor buni sau virtosi e foarte restrans, pe cand
al celor rai e ingrijitor de mare. Intinderea si urmarire
raului moral, ale pacatului, sunt descrise adesea de stoici

www.dacoromanica.ro
 GRECO- ROMANA 411

In culori si cu cuvinte cari se apropie foarte mult de cele

biblice.
Cu privire la regulele pentru viata individuals, stoicii au
pastrat ceva din preceptele scoalei cinice. Inteleptul nu
trebue sä fie afectat de nimic (nihil mirari). El poate sa
innoate in abundenta, dar sufletul lui nu trebue O. fie ro-
bit de nimic. Daca imprejurarile ii vor impune privatiuni,
el trebue sa le Indure cu liniste si seninatate de suflet,
fara ss murmure, fara sä doreasca schimbarea, potrivit
maximei: «Sustine et abstine».
Alaturi de morala teoretica, savants, era morala prac-
tica in care purtarea morala nu se mai sprijinea pe mo-
tive rationale, ci pe voia sau porunca lui Dumnezeu, care
in acest caz e inteles ca o fiinta personala, tats al oa-
menilor, judecator al faptelor, pronietor al lumii etc. Iata
in aceasta privinta insasi cuvintele lui Seneca: aDumne-
zeu este aproape de tine, cu tine, in tine Spiritut
sftint locue,ste in not. El vede faptele noastre bune ,s-i ne
fere,ste de rele El ne conduce=(Prope est a to Deus,
tecum est, intus est . . . S.acer intra nos Spiritus sedet
malorum bonorumque nostrorum observator et custos . . .
ipse nos tractat);»1) «Dumnezeu vine la oameni . . vine
.

in oameni; nici o minte nu e bung lard' Dumnezeu=(Deus

ad homines venit . . . in homines venit; nulla sine Deo
mens bona est).02) Cea dintaiu si cea mai mare virtute
este dar, dupa aceasta morala, de a ne lass in voia lui
Dumnezeu, de a primI poruncile sale fara murmur, caci
el e un parinte care ne iubestt si pe care trebue sä-1
iubim si not Si sa-i fim recunoscatori pentru binefacerile
ce a revarsat asupra-ne, iar cand suntem in nevoe sd-i
adresam rugaciuni, caci ne asculta.
Pentruca toti oa.menii sunt din fire egali intre ei, cu a-
') Epistola XLI, 2.
2) Epistola LXXIII, 16.

www.dacoromanica.ro
412 RELIGIUNEA SI FILOSOFIA

celeasi drepturi, supusi aceleeasi legi obstesti, ei sunt dar

toti frati si dreptatea si iubirea trebue sä primeze in orice
raporturi dintre ei si sa se intinda deopotriva asupra scla-
vilor si dujmanilor, casi asupra rudelor si prietenilor. Cre-
dincios acestor principii Seneca propovedueste bineface-
rea si milostenia, hranirea celor flamanzi, adapostirea el-
latorilor, ajutorarea celor saraci, rascumpararea sclavilor,
/ngroparea cadavrelor criminalilor, nerazbunarea pe cel
care ne-a facut vr'un rau, considerarea sclavului ca aproa-
pele nostru si binefacerea catre dujmani. «Firea insdI
imi p9runce,stezice el sd fac bine oamenilor, fie ei sclavi
sau liberi, stdpoini sau slugi. Ori uncle se afld un om, e
locul pentru binefacere= Hominibus prodesse natura me ju-
bet, et servi liberi ne sunt hi, ingenui an libertini . . . .
quid refert? Ubicumque homo est, ibi benefiaii locus est);» 1)
1Dacd vrei sd imilezi pe zei, fd bine si celor nerecunoscdtori,
pentracd soarele rdsare si ',este crimina/i=Si deos . . . .
imitaris, da et ingratis beneficia, nam et sceleratis sol o-
ritur)) .
In ce priveste religiunea practica sau pietatea, stoicii
au invatat ca ea consta In cunoasterea cultului datorit di-
vinitatii (&rcariiirt 19.sci)v 'Ospchre( ct), iar acesta se reduce
la adevarata idee despre zei, supunere fata de vointa lor,
imitarea perfectiunilor for si cura tia inimii si a vointei,
cu un cuvant Intelepciune si virtute. Adevarata religiune
nu se deosibeste de filosofie.
Pentru ajungerea la deplina Impacare intre religiune si
filosofie, stoicii s'au servo de interpretarea alegorica a
miturilor. Exista o singura divinitate, un singur Dumne-
zeu, Zevs: toti ceil-alti zei de cari pomeneste mitologia
nu sunt adevarate divinitati, ci numai personificari ale di-
feritelor manifestari a actiunii unicului Dumnezeu, a atri-

1) De Nita beata, 24.

www.dacoromanica.ro
 G-RECO-ROMANA. 413

butelor sale. Acesta este adevarul filosofic (cooacx65 X6 'o5),

samburele adevarat al miturilor. Cu ajutorul interpretarii
alegorice, stoicii au reusit sa dea aparenta rationalului
multor povesti cu adevarat absurde, sa afle un inteles In
ceeace era lipsit de lute les si sa scoata Invataturi morale
din istorisiri si fapte immorale.
Se intelege dela sine ca o astfel de interpretare a re-
ligiunii a fost de mare pret, pentru paganism de mare
pret, a putut sa salveze aparentele si sa prelungeasca cu
cateva veacuri viata politeismului greco-roman, dar a avut
In acelas timp si efect daunator prin prea multul ame-
stec al ratiunii in materie de religiune.
Alaturi de stoicism gasim In timpul de care ne ocupam
Inca alte cateva sisteme filosofice cari au acelas caracter
teosofic: Filosofia judeo-greaca sau alexandrine (despre
care am vorbit), neopitagoreismul si ceva mai tarziu neo-
platonjsmul. Scepticismul descurajator la care ajunsese
noua Academie, cu reprezentantul ei mai Insermiat Car-
neades (+ 129 a Chr.) pedeoparte, raspandirea din ce in
ce mai mult a cultului zeitatilor orientate si contactul de
aproape cu orientul pe dealta parte sunt factorii genera -
tori ai acelui grandios si totodata ciudat amestec de On-
diri si simtiri a caror expresiune sunt aceste sisteme.
Neopitagoreismul este un sistem eclectic constand dintr'un
amestec de idei pitagoreice, platonice, academice vech;,
peripatetice si stoice, amestec care variaza mult dela un
filosof la altul. Esenta invataturii lui este urmatoarea:
Ultimile principii ale lucrurilor sunt monada si nedefi-
nita diada Ochs 'ci.6pcaro5) din cari cea dintaiu corespunde
cu forma, cea de a doua cu materia. Unii identifica mo-
nada cu Dumnezeirea, iar altii o deosibesc de Dumnezeire
din care deduc monada si diada, apropiind astfel si Im-
pacand monismul stoic si dualismul platonico-aristotelic si
pregatind terenul pentru neoplatonism. In privinta rapor-

www.dacoromanica.ro
414 RELIGIUNEA I FILOSOFIA

tului Dumnezeirii cu lumea se observa aceeas deosebire:

unii pun pe ,Dumnezeu mai presus de ratiune si de tot ce
e marginit si material, altii ii considera ca sufletul lumii,
raspandit pretutindeni in ea. Mai presus de lumea mate-
rials sta lumea adevarata a numerilor, prototipul lumii ma-
teriale. Mijlocitorul Intre ambele lumi este sufletul lumii.
Insemnatatea neopitagoreismului sta in importanta deose-
bita pe care el o da religiunii. In el intalnim pe deoparte
o inalta idee de Dumnezeu si un cult spiritual, pe de alts
parte vedem 1nsa pastrandu-se cultul popular al zeilor,
respectandu-se mantica si practicandu-se misterele pita-
gorice, cari erau conditionate de tot felul de privatiuni.
Aceste elemente religioase ne apar trite° lumina foarte
favorabila in viata lui Pitagora, descrisa de diferiti neo-
pitagorei si in viata lui Apolonius de Tiana, cel mai in-
semnat reprezentant al neopitagoreismului, ass cum e des-
crisa de Filostratus. Filosofia e aci adevarata religiune,
iar filosoful e profet si preot. Cel mai Inalt scop al vietii
omului si unicul mijloc de a scapa sufletul de legaturile
trupului este curatia vietii si adevarata adorare a lui Dum-
nezeu, la cari mai sunt de adaogat: adevarata cunostinta
de Dumnezeu, o viata virtoasa si pusa In serviciul aproa-
pelui, asceza (constand din abtinerea de carne, yin, ca.-
satorie, juramant, sacrificii sangeroase) etc. Rasplata unei
astfel de pietati e darul profetiei si al minunilor de cari
e plina biografiia lui Pitagora si a lui Apoloniu.
0 ramificatie a Neopitagoreismului este Platonismul pi-
tagoreisant, care se deosibeste de cel dintaiu numai prin
conceptiunile sale religioase si morale. Asa cum le Intal-
nim in deosebi la Plutarh, acestea sunt:
Dumnezeu este necunoscut dupa fiinta sa. El vede, dar
e nevazut si e existenta absoluta (oN)), nenascuta si nes-
chimbata. Numai actiunea sa e cunoscuta. Lumea emana
din Dumnezeu si de aceea e buns. Materia nu e rea, dar

www.dacoromanica.ro
 GRECO- ROMANA 415

in ea rezida un principiu rau, Sufletul cel rau al lumii, care

e unica pricina a raului din lume. Dumnezeu e bun, dar
demoniicari fac trasatura de unire intre el si oameni
sunt parte buni parte rai. Omul are in fiinta sa si elemente
bune si rele. Prin extaz el se apropie de Dumnezeu si prin
viata curata se invredniceste de descoperirea dumnezeeasca
al carei prim fruct este profetia. Dumnezeu e unic, iar
zeii diferitelor popoare sunt numai diferite nume ale uneea
si aceleeas fiinte dumnezeesti sau ale spiritelor bune, on
ale elementelor naturii. Aceasta o arata Insasi numele lor.
Astfel Zevs este eterul, Sufletul lumii e natura, Hera e
aerul (dela radacina pei.v=a curge), Prometeu e pronia (dela
radacina 7cp6vow.), Cerul e a toate vazatorul (dela rada-
cina Opciv=a vedeA) etc. In aceasta privinta Plutarh merge
pe calea batuta de stoici, servindu-se de interpretarea a-
legorica pentru explicarea miturilor. El o face Insa cu mai
multa cheltuiala de speculatie, cu mai multa aparenta de
savantlac si manat de un dor nemarginit de a salva si ju-
stifica in ochii celor Intelepti religiunea poporului si tra-
ditiunile sacerdotale. Problemele religioase it intereseaza
pe el mai mult deck cele filosofice. In scrierea sa «Despre
Demoniul lui Socrates", precum si In tratatele «Despre 0-
racolul din Delfi» §i «Despre Isis ,si Osiris', Plutarh vor-
beste cu multa pietate si cu adanca pricepere a lucruri-
lor despre revelatiune si despre mijloacele prin cari omul
poate intra In directa comunicare cu Dumnezeu, iar in ras-
punsul ce da la intrebarea: «Pentru ce Dumnezeu pedepse-
,ste crimele a,sh de toirziu» da o Teodicee pe care multi au
gasit-o superioara Teodiceei lui Leibniz.
Aceleasi idei ca la Plutarh Intalnim si la Celsus, marele
adversar al crestinismului combatut de Origen si In nu-
meroasele scrieri atribuite lui Hermes Trismeghisios. Si-
stemul acestui din urma e cu mult mai fantastic.
Neoplatonismul. Ideile pe cari le pusera in circulatie

www.dacoromanica.ro
416 RELIGITJNEA 'SI FILOSOFIA

Neopitagoreii, Platonicii pitagoreizanti si adeptii lui Filon

Iudeul, fury adunate si prelucrate intr'un grandios sistem,
In veacul III al erei crestine, sub numele de Neoplatonism.
Neoplatonismul este cea din urrna licarire a gandirii an-
tice istovita de puteri, e finalul maret al filosofiei vechi si
vestitorul unei noui filosofii, fata de care el a facut toate
sfortarile posibile s'o inabuseasca, filosofia crestina.
Reprezentantul de frunte al Neoplatonismului este Plotin.
El a lost discipolul lui Ammonius Sakkas, intemeietorul
Neoplatonismului, fost profesor de filosofie in Alexandria
si dela care nu ne-a ramas nici o scriere. Plotin (205-270
d. Chr.) a fost mutt timp profesor de filosofie in Roma.
Vederile sale si le exprima el in tratate scrise cam in fuga
si incoherent si furl date la lumina dupa moartea sa de
eel mai renumit dintre discipolii sai, de Porfirius, in 6
eneade (volume constand din cite doua carti). Din Roma
si Alexandria Neoplatonismul trecii si la Atena, unde se
contopi cu filosofia Academicilor. In veacul IV se distinse
ca neoplatonic Iarnblichus, iar in veacul V Proclus. Odata
cu descompunerea si incetarea din viata a paganismului,
pentru sustinerea cdruia imparatul filosof Iulian facuse in
zadar sfortari uriase, se vesteji si pieri si aceasta ultima
floare a filosofiei grecesti.
Trasatura caracteristica a tuturor filosofilor neoplatonici,
indeosebi a celor de mai tarziu, este inchinarea spre mi-
stica, teosofie si teurgie. Cei mai multi dintre ei se inde-
letniceau si cu magia si pretindeau cä au avut descoperiri
dumnezeesti, ca sunt deci inspirati si ca pot profeti si
face minuni. Ca filosofisi ierofanti in acelas timp ei Vinteau
sä opuna crestinismului o filosofie 'Agana, care sä fie tot
odata si religiune universals.
Iata in trasaturi generale sistemul lui Plotin:
Finta primordiala (tb rpcirrov) e nemarginita, fara forma,
fara vr'un fel de insusiri corporate on spirituale. Ea n'are

www.dacoromanica.ro
 GRECO-ROMANA 417

nici gandire, nici vointa, nici activitate, pentruca once

gandire presupune numai cleat deosebirea intre cel ce
gandeste si gandire, dupa .cum vointa presupune deosebi-
rea intre cel ce voieste si vointa etc. A admite insusiri
ar insemna a admite o multilateralitate in fiinta primor-
diala, dumnezeeasca. si aceasta nu se poate, pentruca ea
trebue sa fie absolut simpla, neschimbata, neavand tre-
buinta de nimic, nici chiar de sine. De aceea ea n'are nici
macar constiinta de sine. In aceasta fiinta isi au insa cauza:
existenta, puterea si toate actiunile ce se observa in lume,
dar ce este ea in sine nu stim. Tot ce putem afirma des-
pre ea este numai ca e cu totul diferita de tot ceeace cu-
noastem si de tot ce e marginit.
Precum focul raspandeste caldura, zapada raceala, flo-
rile miros, precum mai departe fiintele organice, cand a-
jurig la maturitate,. dau nastere altor fiinte asemenea lor,
tot astfel si Cel Atotputernic si Vesnic emana din priso-
sinta perfectiunii sale ceva deasemenea perfect si vesnic,
care e Ratiunea sau lnteligenta lumii (yobs). Nus coprinde
In sine lumea ideilor, totalitatea existentei celei cu ade-
varat neschimbatoare. De sublimitatea sa isi poate face
cineva idee privind cu luare-aminte la maretia si frumu-
setea, ordinea si regularitatea din lumea materials si ri-
dicandu-se apoi cu mintea dela acestea la prototipul lumii,
la existenta lumii inteligibile si contempland pe autorul
lor. In Nus nu e nici trecut niOi viitor, ci un vesnic pre-
zent sau adevarata vesnicie. Precum Nus emana din fiinta
primordiala, fail ca aceasta sa se schimbe sau slabeasca,
tot astfel si Nus la randu-i emana pe Suiletul lumii. Ca
emanatiune din Nus, acesta este viata si activitate ves-
nica, coprinde in sine toate ideile, fiind el insus numar
si idee si face parte din lumea transcendentala sau Dum-
nezeeasca, dar sta la granita ei, inclinandel, cel neim-
partit si netrupesccatre ceeace este impartit si trupesc,
de care poarta grija si-i comunica inrauririle ce pornesc

www.dacoromanica.ro
418 RELIGIUNEA BSI FILOSOFIA

dela Nus. Din Sufletul lumii emand alt suflet, numit Na-
tura, care este unit cu lumea, in felul cum sufletul nostru
e unit cu trupul. Afars de aceste doua suflete mai sunt
sufletele omenesti, cari patrund trupurile cum patrunde
caldura aerul. Este doar mai corect sa se zica atrupurile
sunt In sufletD, deal sufletele sunt in trupuriD, pentruca
In suflet e o parte care vine la expresiune prin sine insas,
fora sa aiba nevoe de concursul trupului ca instrument de
manifestare si pentruca el da fiecarui organ putinta de
a-si indeplini functiunea sa. Sufletul nu e dar numai in
fiecare parte a trupului, ci in tot trupul si e in intregime
prezent si activ, atat in fiecare particica a sa, cat si in
tot trupul, caci el nu e divizibil.
Sufletul la randul sa produce, printr'o necesitate laun-
trica a fiintei sale, lumea materiala, nu creind-o sau la-
sand-o sa emaneze din sine, ci lumitiOnd si dand forma
materiei care pans aci e lipsita de forma si de insusiri,
sau adevarata neexistenta. Materia e rea si dela ea pro-
vine tot raul din lume.
Lumea materiala este o copie fidela a adevaratei lumi,
a lumii inteligibile, pentruca este facuta de suflet si ran-
duita de el dupa numere si idei, cu ajutorul ideilor cre-
atoare OloyOL C7CEpp.amoi), cari sunt fiinta lucrurilor. Deaceea
ea este atat de frumoasa si de perfecta pe cat poate fi a
lume materiala.
Din cauza legaturii cu trupurile, sufletele omenesti si-au
uitat in mare parte origina for dumnezeeasca. Din acea-
sta pricina ele au abuzat de propria for stapanire de sine,
de libertatea morals si au cazut din ce in ce mai mult,
uitandu-si de sine. E dar nevoe de o intoarcere spre mai
bine. Unii oameni sunt robi ai simturilor, iau placerea
drept bun si durerea drept rau, cauta sa-si Insusiasca pla-
cerea si sä evite durerea si In aceasta stadupa eitoata
intelepciunea. Altii, capabili de o Inaltare morals, nu vad
ceeace e mai sus, practica virtutea si se straduesc in

www.dacoromanica.ro
 GRECO-ROMANA 419

viata de toate zilele sa aleaga intre ceeace este bun qi

rau, dar raman tot jos. Este insa o a treia class de oa-
meni, oamenii divini, cariInzestrati cu o mai inalta pu-
tere §i cu priviri mai agerei§i Intorc fata spre straluci-
rea care vine de sus, se indreapta intr'acolo, strabat norii,
dispretuind tot ce e pamantesc, qi traiesc acolo sus, unde
este adevarata for patrie Si unde se Impartaqesc de a-
devarata fericire. Aceasta fericire, care consta din unirea
cu Divinitatea, se poate ajunge in viata pamanteasca numai
prin extaz.
Plotin sustinea qi libertatea vointei (pe care a aparat- o
cu multa energie impotriva fatalismului stoic), existenta
providentei, nemurirea sufletului §i rasplata faptelor dupa
moarte, admitea insa §i peregrinarea sufletelor Si trecerea
celor vinovate nu numai prin oameni, ci §i prin animale
qi plante.
Daca reflectam putin asupra sistemelor acestora filoso-
fice, se pare la prima vedere ca ne aflam in fata unei ne-
pretuite comori de adevar §i intelepciune, in fata unor
speculatiuni de cea mai mare valoare pentru religiune §i
morals. Daca insa pri vim lucrurile mai de aproape, Baca
judecam speculatiunile dupa rezultatele ce au dat la pu-
nerea for In practica, atunci ne convingem ca on cat de
mare ar fi respectul ce li se cuvine ca productiuni ale spi-
ritului omenesc, ele n'au atins insa nici pe departe sco-
pul pentru care au fost urzite, n'au putut veni. In mod
eficace Inteajutorul religiunii pagane, n'au putut sa joace
rolul ei §i cu atat mai mult n'au putut sa inabu§easca in
fa§a sau sa impiedice mersul triumfator al religiunii lui Chri-
stos. Filosofia stoics, a sfarqit cu fraze pompoase §i vorbe
goale, cari nu mai miqcau pe nimeni, iar neopitagoreis-
mul §i neoplatonismul a degenerat in magie §i vrajitorie.
1. Mihalcescu.

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA I PSALMUL,
E adevarat ca.' In istoria popoarelor, pe cat le cunoas-
tern pang acum, n'avem alt exemplu, nici identic nici ma-
car asemanator, cu opera religioasa si politica a profetilor
poporului judeu. Profetii Vechiului 'Testament sunt o apa-
ritiune deosebita in felul ei, prin extensiunea activitatii for
si prin unitatea de conceptiune a operei ce au produs-o.
Negresit atari aparitiuni sunt dese, si istoria ne Inregis-
treaza destul cazuri analoage, insa toate sunt, ca sa zicem
asa, miniaturi in ce priveste extensitatea for si numai
schite in ce priveste perfectiunea operei.
Caz analog ar fi, ca exemplu, poetii si scriitorii francezi
dela sfarsitul veacului al bptsprezecelea, care prin staru-
inta for intr'o directie si prin unitatea ideilor au provocat
marea revolutie franceza, revoltand spiritele si pregatindu-
le pentru o refacere a vietii politice in Francia. Alt caz
ar fi lupta politica pe care au dus-o constant democratia
In Roma contra oligarhiei aristocratice, iupta care a cul-
minat in cei doi Grachi, cari au cazut jertfa ideilor for
fail de vre-un rezultat destul de vizibil. i asa se pot a-
rata In istorie diferite cazuri analoage. Dar, precum am
zis, afara de asemanarea for in felul de a purta lupta, ele
aproape n'au nimic comun cu aparitiunea profetilor, nici

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA sI PSALINIIIL 421

In ce priveste grandoarea lor, nici in ce priveste maretia

idealului. Profetii au dus veacuri dearandul aceiasi lupta,
cu aceleasi mijloace neviolente, urmarind acelas scop mul-
tilateral*, cautand reinvierea poporului in toate directiunile,
si religioasa, si culturala, si politica, si economica, si sociala.
Se mai poate face, pana la un punct, o comparatie in-
tre profetii Iudeilor si intre oracolele Grecilor. Nu incape
indoiala Ca institutiunea oracolelor a fost o putere cu
multa inraurire in vechea Helada, ca ea a stapanit secole
intregi toata miscarea religioasa, culturala si politica a E-
linilor. Oracolele proectau sau impiedecau razboae, influ-
entau in bine on in ram desvoltarea politica a statelor si
indrumau viata sociala pe o cale ori, pe alta. A fost in-
teadevar minunat lucru aceasta institutiune a oracolelor,
pe care Elinii o priveau si cu drept cuvant o respectau,
ca pe o institutiune naticnala a tuturor celo ce yorbeau
elineste si de aceea, on cat de impartiti ar fi fost Grecii
in felurite state ce se dusmancau si on cat de desbinati
ar fi trait intre ei, institutiunea oracolelor si a jocurilor
olimpice ii tinea legati la un loc. Mai ales oracolulin
special cel dela Delfiera spiritul care unea pe toti E-
linii si totiii erau deopotriva fideli si ascultatori. Daca e
potrivita vorba, atunci se poate zice ca oracolul era spiritul
Malt, care guverna sufletul Grecilor.
Dar nici pe departe nu se poate pune alaturi oracolul
cu scoala profetica a Iudeilor. Oracolul era supus multor
influence exterioarc ale feluritelor state mai puternice; une-
ori el isi schimba directia idealului, alteori era cu totul
redus la tacere, sau era silit sa alerge la subterfugii si la
profetii cu inteles echivoc. De aceea se si zice, ca oraco-
lele erau mincinoase. Inteadevar institutiunea lor, in si-
nesi, nu era o minciuna ci un mare adevar, dar minciuna
era mai mult on mai putin manifestarea sa in imprejurari
mai grele. Ca explicare la ce zicem, ar fi in statele mo-
c13ierica Ortodox R e.-rnA. 5, 3

www.dacoromanica.ro
422 PROFETIA PSALMUL

derne, viata constitutionals. Aceasta viatd nu e o min-

ciund, ci adevar mare si un ideal al popoarelor, dar ma-
nifestarile ei sunt de atatea on atat de mincinoase si nu-
mai cu aparenta de adevar.
Profetii Iudeilor au fost oameni inspirati de Dumnezeu,
inzestrati cu multa vointa si de inaltd valoare morals, care
se credeau trimisi ai lui Dumnezeu ,Si ca atari scoborau
In popor Si predicau vointa lui Iehova, in numele acestuia.
Ei nu-si spuneau cuvantul lor, ci cuvintele lui Iehova. E-
rau adevarati reprezentanti ai religiei, pe care ei o cereau
poporului si o puneau in adevarata cunostintd a lui Dum-
nezeu si in adorarea lui Dumnezeu din inima curatd si in
vointa buns, care se manifesteaza prin fapte morale in
toate Imprejurarile vietii. Deci profetii erau adevarati pre-
dicatori ai moralitatii: «Rupeti-vs inimile voastre, dar nu
hainele!» a zis Toil II, 13.
Desi idealul profetilor, in cursul vremii, a fost totdeauna
acelas, el na avut insd totdeauna acelas caracter, de oare
ce s'a desvoltat cu timpul luand gradat tot mai multa
parte etica Intr'insul. Dacd vom compara invdtaturile celui
dintaiu profet, ale lui Elie, cu ale lui Isaia sau Ieremia,
vom vedea numai decat o distanta enorma intre calitatea
invataturilor lor.
Puterea spirituals asupra maselor au executat-o profetii
si inaintea lui Eliepentruca biblia ne vorbeste de «scoale»
ale prorocilordar nu stim nimic pozitiv asupra activitatii
acelor profeti. Cel dintaiu care apare pe scena, in toata
puterea sa de trimes de Dumnezeu, este acel Elie, im-
bracat in haind de land si locuind in Tisbe din Gilead.
Activitatea se rezumd intr'o opozitie intransigents fatd de
regele Ahab si alungarea cultului lui Baal dintre Iudei.
Acest Ahab, rege in Israel, si-a tuat sotie o principesd.
din Tirul Feniciei, pe lesabel si a cladit in Samaria pen-
tru sopa sa un templu al zeului Baal al Fenicienilor. A-

www.dacoromanica.ro
 PROPETIA SI PSALMUL 423

hab a facut acest templu numai ca sä face o placere so-

tiei sale si fare nici un gaud de a aduce vre-o stirbire.
cultului lui Iehova. Dar templul acela a fost cuiul strain
in case. Pentruca deodata cu introducerea zeului Baal
In Israel s'au introdus o multime de obiceiuri feniciene,
deprinderi straine de poporul Iudeu si multe invataturi re-
ligioase contrarii poruncilor lui Iehova. Cultul lui Baal s'a
raspandit repede, din multe cauze. Mai 'intaiu, pentruca
era un cult plin de ceremonii si de pompa si atragea
lesne ochii si inima poporului iudeu deprins cu un cult
simpul si sombru; apoi era un cult sensual, impreunat cu
multe placeri lumesti, cu dansuri si orgii, jar fetele Sionu-
lui, cum zice biblia, au alergat nebuneste acolo unde era
priveliste si desfatare. Alta cauza a fost spiritul de imitatie
al Iudeilor, care era ca si in zilele noastre, foarte desvol-
tat, asd ca orice lucru Iudeului ii era o nebiruita atractie
si mai ales unde era vorba sa arate bogatie, lux si strdlucire
de haine si de podoabe. In sfarsit, cauza cea mare a fost,
ca toata curtea regard' served lui Baal, din cauza reginei,
asa ca la urma insusi regele sacrifice lui Baal in mod o-
ficial in public' si astfel insusi el a dat exemplu ispititor
poporului.
In scurta vreme cultul lui Baal a strimtorat cultul lui
Iehova, cu deosebire in Samaria. Regina Isabela faced lu-
cruri si practice obiceiuri «care in Israel nu s'au mai va-
zut si nu trebuiau facute». Toate acestea au facut sa se
turbure sufletul poporului si a inceput deci o miscare
revolutionara, care a zguduit intregul neam si statul. Iar
sufletul acestei miscari a fost profetul Elie. Un revolutio-
nar plin de incredere in dreptatea cauzei, pe care o a-
para. El striga poporului cuvinte ca acestea: «Pand cand
vreti vol sa schiopatati de amandoua picioarele. Daca. Ie-
hova e Dumnezeul, atunci urmati-i Lui, daca Baal e Dum-
nezeul, urmati i acestuial» Ceeace void. sa zica, ca ut--

www.dacoromanica.ro
424 PROFETIA sI PSALMUL

'nand si lui Iehova si lui Baal, poporul e ca un schiop de

arnandoud picioarele. Elie a avut curajul sa dojeneasca in
fata pe regele Ahab si pe lesabela si a dus contra for
lupta fatis.
Ideia conducatoare a lui Elie a fost ca orice importa-
tiune straina aduce peire in popor. Conceptia sa era cu-
rat conservatoare. Nici cult strain, nici obiceiuri straine!
In rezumat, doctrina lui Elie era, ca cultul lui Baal a a-
dus in tarn rusine si destrabalare, el a introdus nedrep-
tatea si guvernarea rea, el a stricat inimile si a otravit
sufletele; iar regele Ahab, care s'a lasat stapanit de o femee
si de o inovatiune atat de primejdioasa, facandu-se un instru-
ment al streinismului, regele Ahab si-a batut joc de demni-
tatea regala si numai este vrednic sa stapaneasca poporul,
deci trebue alungat de pe tron.
Cercetatorii moderni vad in profetul Elie nu atat un
profet, care se lupta pentru conservarea intacta a cultului
lui Iehova, cat un dusman personal al reginei Iezabela si
al regelui Ahab si ca deci el era conducatorul partidului
opozitionist si antidinastic. Si ca el in aceasta lupta, pen-
tru rasturnarea casei Ahab, a luat numai ca pretext lupta
contra cultului lui Baal. Sau ca, in cel mai bun caz, E-
lie a fost un fel de Catone al Romanilor care ura., in mod
sovinist, tot ce era strein.
Aceasta caracterisare a lui Elie e falsa. Dar, in sfarsit,
admitand chiar presupunerea ca el era un urgisitor a tot
ce era strein, aceasta nu-i deroga nimic din actiunea sa
de profet si de aparator al cultului lui Iehova. Ajunge a-
tat ca el, apeland la constiirita poporului, a provocat pe
acesta la lupta si inteadevar marele Ahab a fost alun-
gat de pe tron, casa lui s'a pustiit, iar cultul lui Baal a
fost isgonit din Sanharia.
Idealul etic a lui Elie despre Dumnezeu a fost foarte
redus. El se poate rezuma cam in aceste propositiuni:

www.dacoromanica.ro
 PROFETIA tiSI PSALMUL 425

Iehova este singurul Dumnezeu a lui Israel si prin aceasta

Elie recunostea existenta si a altor Dumnezei streini, ai
altor popoare, dar care nu sunt nici asa de mari, nici
asa de tari ca Iehova. Singur Iehova e Dumnezeu ade-
varat, iar ceilalti, desi suverani, ii sunt cu mult inferiori.
Iar cel mai puternic Dumnezeu, Iehova, si-a ales ca po-
por al sau tocmai pe Iudei, pentruca pe Iudei i-a gasit
mai demni de a-i pastori. Dar Iehova va pastori acest
popor si-i va servi numai atata vreme, cat va fi popor
cucernic si curat si va cinsti pe Iehova. Indata ce popo-
rul nu va mai cinsti pe Iehova, va lasa pe Iudei fara Dum-
nezeu, se va retrage si isi va alege alt popor pe care-1
va pastori.
Asa dar Elie isi concentreaza invatatura sa in conclu-
ziunea ca Dumnezeu trite° zi va paras1 poporul sau ales.
0 amenintare destul de naiva in felul sau din cauza ca
conceptia lui Elie despre eternul Dumnezeu era Inca foarte
primitiva. El privea pe Dumnezeu ca o fiinta intru toate
antropomorfa, nu ca spirit, ca ea o fiinta superioara si ne-
sfarsit de puternica, intru toate ca oamenii, cu patimile
sale, cu gandurile sale. De o sfintenie absoluta alui Iehova
si de o dreptate vesnica si neclintita ca atribut alui Dum-
nezeu, de acestea Elie nu stia nimic.
A trecut poate aproape un veac pana la aparitiunea
profetului Amos, cel dintaiu profet dela care ne-au ramas
cuvinte scrise, adica propriile sale invataturi redate in for-
ma in care el insusi .1e-a scris. Ce profeti au fost si ce
actiune au desvoltat ei in cursul acestui veac, nu putem
precisa. Atata stim si vedem, ca deodata apare acest pro-
fet Amos, adevarat profet in toata puterea cuvantului,
care are o conceptie inalta despre Iehova, o conceptie
morala atat de frumoasa si de adevarata ca, desvoltata
de altii de dupa el, a fost si este baza conceptiei crestme
despre Dumnezeu, asa cum ne a formulat-o ca adevar e-
tern Hristos, cel care a fost Insusi adevarul.

www.dacoromanica.ro
426 PROFETIA. BSI PSALMUL

Amos a aparut tot pe timpul unei crize a poporului

judeu. Atat e adevarat, ca tot pe timpul de mari primejdii
apar oameni mari. Poporul lui Israel era in ajunul unei
ciocniri cu marea putere a Asiriei, iar in fata unui colos
de imperiu ca acesta, poporul atat de mic at Iudeilor ar
fi fost pierdut fara mantuire. Cultura asiriana se ridicase
la mare inaltime; laturile ei de oparte, de alta laturile
politicei sale cotropeau popoarele mici de prin Imprejur.
Zeii Asirienilor isi intindeau triumfatori domnia for de jur
Imprejur. Imparatia acestor zei asirieni ajunsese pana la
granitele Iudeilor; si au trecut Si peste graniti in inima
tarii lui Israel. Incepuse foarte slaba, dar incepuse o dis-
nationalizare a Iudeilor; cultul lui lehova era din nou pri-
mej duit de cultul zeilor asirieni. Israel era strimtorat: cul-
tura asiriana, religie asiriana, influenta politica asiriana.
§i la sfarsit o ocupatiune in toata regula cu osti, a Pa-
lestinei, aceasta era sa fie sfarsitul. Moartea lui lehova si
moartea poporului sau.
In aceasta criza a aparut profetul Amos si a mantuit
poporul. In inteles modern 1-am putea judeca si caracte-
riza ca pe un puternic aparator al nationalismului, care
a avut taria sä franga influenta asiriana si cea religioasa
si cea politica si cea calturala si sa scape pe Iudei de
primejdia desnationalizarii. Astfel elsi cu el Impreund
partidul care 11 urma., caci era reprezentantul si conduca--
torul acestui partida invins spiritualiceste marea putere..
a Asiriei.
M. P.

www.dacoromanica.ro
 Bulgaria din punct de vedere istorico-religios.
(Vezi cBiserica Ortodoxa Rornana, Anul XXXVIII No. 3).

Slatistica Religioasd.
Inainte de a infra In studiul tifrelor, socotim necesar a
arata ca starea culturala, din punct de vedere ecclesiastic,
a fost §i este foarte scazuta. Rana in 1903, cand s'a facut
statistica de care ne slujim in redarea acestui studiu, exar-
hatul nu poseda decat doua seminarii, in care nu urmau
mai mult de 280 de seminari§ti i dintre care mai mult
de jumatate nu imbrati§au cariera preoteasca. Se intelege
u§or ca cu a$ mic numar de absolventi §i mai ales cu un
Si mai mic numar de doritori de a infra in cler, trebuin-
tele religioase ale unui popor, ce numara peste patru mi-
lioane de locuitori, erau departe de a fi satisfacute. Dar
§i ace§ti putini, ce bruma mai ramaneau .5i se hotarau sa
intre in cler, erau ei oare destul de pregatiti pentru inalta
misiune, la care erau chemati ? Nicidecum. Fiindca ce se
putea invata in trei sau patru ani, cand §colile erau lipsite
de o organizatie speciala Si cand insu§i dascalii nu aveau o
pregatire cum se cade. Cursurile se faceau de miluiala §i pe
dibuite, ca in orice chestiune care se incepe, pentru ca sä
se inceapa odata. Consecintele, in asemenea imprejurari, in
loc de a fi folositoare i favorabile institutiunii, sunt cu

www.dacoromanica.ro
428 BULGARIA DIN PUNCT DE VEDERE

totul vatamatoare, si cu greu sä mai poate indrepta ceeace

s'a stricat dela inceput. De aceea nu trebue sä mire pe
nimeni Ca clerul bulgar, menit a sta veghetor la ridicarea
morala a poporului, a fost Intotdeauna cu totul departe si
strain de misiunea lui, din care cauza a pierdut si pierde
pe fiecare zi din stima si consideratiunea pe care o aveau
altadata masele pentru el. Bisericile numai sunt frecven-
tate, posturile numai sunt tinute si lumea oficiala nu se
sfieste de a arata catre cele religioase nu indiferenta, dar
chiar dispret si manic. Gratie unui mare numar de gim-
nazii ale statului, in care lumea didactics in totalitatea ei
este necredincioasa si revolutionara, ateismul a strabatut
si strabate cu usurinta masele poporului si ca urmare s'au
vazut invAtatorii si institutorii unui intreg judet, adunati
in congres in anul 1902, votand aproape cu unanimitate
nu inlaturarea religiei din scoli, ci distrugerea ei. Acest
fapt monstruos se poate ceti in «L'atheisme des institu-
teurs bulgares publicat in «Echos d'OrientY, din 1903.
Acestea sunt consecintele nu ale inculturii; ci ale spoelii
de instructiune, fiindca intr'un popor incult, daca se ga-
seste unul luminat, it poate duce pe calea cea buns, dar
cand cei multi sunt numai ametiti de cateva buche, atunci
pericolul devine amenintator, de oarece toti se cred capa-
bili si toti sunt stapani. and citesc aeeste lucruri, par'ca
uit ca sunt scrise pentru Bulgaria; mi se pare ca sunt
scrise de un roman si pentru Romania. Caci, in adevar,
ce au fost pana acum catava vreme scolile normale la not ?
N'au fost un cuib de ateism si nu ne-a fost dat sa auzim
si sa vedem fapte, despre care ne e groaza chiar sa vor-
bim ? nu ma sfiesc s'o spun, chiar aci in Capitala tarii
au fost scoli, cari au dat absolventi, in a caror corespon-
dents se gaseau indemnuri de felul acesta : «Preotii tre-
buesc omoriti, iar cu intestinele for sa se spanzure pro-
prietariiY. A fost o fericire ca in capul acestei scoli sa.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICO-RELIGIOS 429

vie un om cu o cultura religioasa solida, patruns de simtul

datoriei si patriot cald, pentru ca fata sa i se schimbe.
Corpul didactic a fost cu incetul premenit si gratie unei
munci neobosite, putem avea azi din scoala normala a So-
cietatii pentru invatatura poporului roman, Invatatori cu
adevarat dor de binele neamului si tarii lor. La diferitele
examene de diploma, am constatat cu multa multumire a-
cest fapt Imbucurator pentru orice roman, care cunostea
starea dela tara si rolul puternic de inriurire ale acestor
valoroase elemente. De dorit ar fi ca ochiul administrativ
sa fie foarte veghetor asupra tuturor scolilor normale, fiind
ca in invatator si preot ne sta toata nadejdea.
Dar sa numai redeschidem aceste rani, care fac sa ne
apard 1907 si altele si altele. Sa vorbim tot de Bulgari!
*
* *

Sukafata totala a Bulgariei, inainte de razboiul ce se

petrecii zilele trecute, care i-a schimbat configuratia si in-
tinderea, dar care, socotim ca nu i-a determinat o definitiv
pentru prea multa vreme, intru cat spiritul cel rau si Iro-
diada acum s'au infuriat mai mult si nu stim ce ne va
aduce ziva de maine, care nu este asa departe, de a se
schimba din nou intriun chip sau altul, suprafata totala, era
zic, de 95.704 chilometri patrati, dintre care 62.789 for-
mau Bulgaria de Nord, iar 32.915 formau Rumelia Ori-
entala. Dupa un recensamant din Mai, 1903, Bulgaria so-
coda numarul locuitorilor ei la 3.744.283; ceeace repre-
zinta o mijlocie de 38 locuitori pe chilometru patrat. A-
ceasta populatiune se impartia astfel dupa nationalitati:
Bulgari: 2.887.860; Turci : 539.656; Romani: 75.235;
Greci : 70.887; Israiliti: 32.573; Tigani: 89.549; Tatari:
18.856; Armeni: 13.926 si Diversi: 15.741.
Dupa religiune, populatiunea bulgara cuprindea: 3019296
crestini ortodoxi, care se impartiau in mai multe grupe;

www.dacoromanica.ro
430 BULGARIA DIN PT NCT DE VEDERE

48.024 crestini, deosebiti de ortodoxi, precurif catolici, ar-

meni, protestanti etc.; 643.300 rnasulmani si 33.663 is-
railiti sau mozaici. UrmAtorul tablou ne da o idee mai justa:
Bulgari ortodoxi 2 842.650
Romani ortodoxi 75.155
Greci ortodoxi 70.759
Ortodoxi de diferite nationalitati 30.732
Catolici latini si uniati . . . 28.569
Protestanti 4.524
Armeni Grigorieni 13.809
Musulmani turci, tAtari, etc. . . 643.300
Israiliti 33.663
Diferiti 1.112
Dupa o statistics din 1897, iatd care ar fi fost situatia
respective dupd diferitele culte, In raport cu numarul bi-
sericilor, capelelor, preotilor, etc. Adaogam la acest ta-
blou Incdodata cifra totals a populatiunei, pentruca cititorul
sd-si poata face mai usor o idee generals de starea lu-
crurilor:
0.
0
'5' 6
_0

.
-ti .
.;:
cf)
...,
6' m
Bulgari 2842650 1788 107 93 1906 185 312
Greci 70759 113 22 145 14
Romani 69959
Catolici 28269 27 45
Armeni 13809 5 6
Protestanti 4524 29 32
Musulmani 643300 1374 1662
Israiliti 33663 42 67

Am imprumutat acl pe langd statistics si toti termenii

ca biserici, capele, mandstiri, preoti, etc., deli pentru uncle
culte sunt improprii, ca de exemplu pentru protestanti,
musulmani 8i israiliti sau mozaici. De remarcat este ca
singuri Romanii nu s'au invrednicit sd aibd vre-o bisericA,
on vre-un preot. Evenimentele sunt prea recente si prea.

www.dacoromanica.ro
 ISTORICORELIGIOS 431

familiare tuturor, pentru a nu se intalni greutati in deter-

minarea cauzelor si stabilirea raspunderilor. Mai departe,
Biserica bulgara cuprindea 11 diocese sau eparhii mitro-
politane, vorbind numai de ass numitul pe atunci principat
bulgar, azi regat. Tata-le : Lovitz, Filipopoli, Dorostol-Tzer-
ven sau Rusciucul, Samokof, Silven, Sofia, Stara-Zagora,
Tarnova, Varna-Preslav, Vidin si Vratza. Dotia din aceste
mitropolii erau sortite dupa atunci sä dispara, odata cu
moartea titularilor si anume: Lovitz si Samokof. Trei din
acestia Filipopoli, Silven si Stara-Zagora sunt situate in
Rumelia T-ientala; toate celelalte se gaseau In Bulgaria
propriu zisa. Mitropolitul Rusciucului poarta titlul de Tzer-
ven, nume bulgar al orasului episcopal si numele de Do.-
rostol sau Durostor vechiul nume dupa cum se stie al Si-
listrei, altadata oral infloritor pe Dunare, iar azi ora. l ro-
manesc, care, cu vrerea lui Dumnezeu, va inflori mai mult
ca intotdeauna. Mitropolitul de Varna mai adaoga la acest
nume si pe cel de Preslav, prima capitals a Bulgariei in
secolul al IX-lea si primul scaun al Bisericii nationale in
aceeasi epoca.
Iata, dupa o statistics tot din 1897, care ar fi situatiu-
nea respectiva a cultului ortodox in aceste 11 eparhii.

74 31'
Ti 0 7.3 .ra
:, co xd )at
(1) n. C .0
.4 cd
2b
qt
= (..)
0
Lovetch 72 6 5 117 29 44
Filipopoli 276 7 2 299 22 54
Rticiuc 122 26 108
Samokof 109 3 103 1 100
Silven 157 40 4 1 191 13 37
Sofia 248 35 1 185 20 14
Stara-Zagora 155 1 1 183 4 18
Tarnova 293 9 5 299 64 45
Varna 113 27 1 102
Vidin 164 7 166 8
Vratza 102 14 5 153 24
Total... 1788 107 78 15 1906 185 312
www.dacoromanica.ro
432 BULGARIA DIN PUNCT DE VEDERE

In ceeace privqte instructinnea, comparativ era destul

de desvoltata In Bulgaria. In 1898, exists o universitate
la Sofia, avAnd trei facultati si anume: Istorico-filologica;
fizico-matematica si una de Drept. Aceasta universitate,
care si-a luat fiinta in anul 1888, numara pe vremea de
care vorbim Vaud 312 studenti, al caror numar se Stie ca
a crescut mult mai in urma. Tot atunci erau 9 gimnazii
sau licee, cum le numesc ei, pentru baeti cu 6911 elevi
§i 76 progimnazii incomplecte cu 15.117 elevi; in total
28.028 elevi pentru invatamantul secundar. Scoalele se-
cundare de fete se imparteau astfel: 7 gimnazii sau licee
de primul rang cu 1596 eleve Si 37 gimnazii sau licee de
al doilea rang cu 3359 eleve. In total 44 de coli cu
5155 eleve. Mai trebue adaogat la acest numar Inca 14
Scoli mixte cu 1041 Scolari, dintre care 938 baeti §i 108
fete. Pentru recrutarea corpului didactic, guvernul bul-
gar intretinea la Kustendil, Lom, Kazan lic Si Silistra patru
Scoli normale. Cine a avut ocazia sa viziteze Silistra, cel
putin acum dupa ce acest oral a .redevenit romanesc, a
putut observa ce local a avut coala normala de aci. In
afara de acestea, tot pe acea vreme, consiliul judetean din
Tarnova a mai infiintat o coals normala pentru oraul
Tarnova Si consiliul comunal din Sumla Inca una ca re§e-
dinta in acest din urrna oral. Studiile durau patru ani, nu-
mai la la Tarnova si Sumla durau trei ani, dar mai aveau
alipita ad. o §coala de aplicatie, In care viitorii invatatori
si institutori trebuiau sä faca un stagiu, ocupandu-se nu-
mai de partea practica. Invatatoarele §i institutoarele se re-
crutau din gimnaziile for ordinare, care, intr'o mica parte,
indeplineau §i sarcina de §coli normale. Din nenorocire,
toate aceste §coli au fost §i sunt focare imbibate cu ratio-
nalism §i ateism §i tinerele vlastare, elite de aci cu me-
nirea de a raspandi instructiunea in popor, nu aveau de-
cat o singura dorinta: de a infiltra elevilor ideile lor, das-
lantuind §i raspandind uritele patimi antireligioase §i re-

www.dacoromanica.ro
 ISTORICO-RELIGIOS 433

volutionare. Stapaniti de asemenea idei, a fost o mirare

cum Bulgarii au mai putut cultiva sentimentul patriotic,
de care generatiunea prezenta se pare ca a dat dovada in
actualul rasboiu balcanic; afara numai daca nu se cauta ex-
plicatiunea in faptul urei ce-i stapaneste si ii hraneste pen-
tru tot ce noe bulgar. Criticii razboiului trecut au eau-
tat sa puns salbaticiile, de care s'a vorbit atat de intreaga
presa europeana, in sarcina acestui simtimant, care ne
aduce aminte starea de barbarie a Grecilor primitivi
de acel dicton: «Tot ce nu e grec e barbar». In treacat
amintim ca Biserica Greaca, care numara 70.759 credin-
ciosi, avea atunci cinci episcopii, cu resedintele in: Fili-
popoli, Sozopolis, Anchialo, Mesembria si Varna. Cum
era de prevazut, insa, aceste episcopii au trebuit sä ince-
teze, de indata ce Bulgarii si-au declarat independenta si
au fost declarati schismatici.
2) Pe pamantul imperiului otoman, exarhatul n'a avut
decat doua griji: SA caute si sa descopere ortodoxi de na-
tionalitate bulgara si sa le aminteasca adevarata for ori-
gins, sustragandu-i dela dominatiunea spirituals a Grecilor
din Constantinopol. Pentru a obtine rezultate repezi si a
combing toate sfortarile in aceasta directiune, pierzand
cat mai putin timp posibil, .exarhul a Impartit Macedonia
si Tracia in 21 de eparhii, destinate a primi mai tarziu
fiecare cate un mitropolit. Din aceste 21, sapte numai
si acestea toate situate in Macedonia si anume: Uskub,
Ochrida, Veles, Nevrocop, Monastir, Strumitza si Dibra,
obtinusera pastorul for sufletesc definitiv; dar si celelalte
eparhii n'au functionat cu mai putina regularitate, bucu-
randu-se de anumite hotare bine definite si fara a fi In-
culcate de jurisdictiunea altei eparhii.
In anul 1903, Macedonia numara 15 eparhii; Tracia
case, afara de eparhiile formate in jurul exarhului la Con-
stantinopol si in care se gasesc aproape 14.000 de Bulgari.
Intr'un tablou, pe care-I vom da imediat si pe care (E-
chos d'Orient» 1-a publicat in 1899, dupa un manuscris
www.dacoromanica.ro
434 BULGARIA DIN PUNCT DE VEDERE

comunicat redactiunei tle o inaltd personalitate ecclisiastica

bulgara, se gaseste situatiunea adevarata a exarhistilor, la
sfarsitul anului 1896. In fruntea acestui tablou, figureaza
cele sapte eparhii din Macedonia, despre care am vorbit
si in alta parte, si care isi aveau fiecare mitropolitul lor.
Urmeaza apoi alte opt eparhii tot din Macedonia si sase
din Tracia. In acest tablou, vom inscrie cifrele astfel dupa
cum ne sunt redate si unde s'a deosebit cu multa ingri-
jire religiunea de nationalitate; caci este in deobste cu-
noscut faptul ca numerosi Bulgari de rasa si de limbd.
erau Inca supusi jurisdictiunei grecesti din Constantinopol.
§i acest fapt notoriu nu se petrece numai cu credinciosii
de nationalitatea bulgara; pentru not lucrul este afara de
orice indoiala, motivele, ce ne stabilesc convingerea in a-
cest sens, fiindu-ne prea mult cunoscute. ySi este o dis-
tinctiune care se impune, cu toate ca statisticianii greci
nu voesc s'o admitd. Noi nu credem ca tabloul, ce va
urma, ne da deslusiri incontestabile,
, mai ales ca el e fa-
cut de un interesat in cauza; in tot cazul aproximatia lui
trebue admisa. Ceeace e isbitor acl, este faptul ea!, pe
cand in Bulgaria propriu zisd chestiunea bisericeasca este
lasata pe al doilea plan, In imperiul otoman se pune o
straduinta extraordinary pentru desvoltarea Bisericii. Noi
ne explicam lucrul, deoarece si aci, ca si in toate partile,
poporul a fost trezit din amorteala si chemat la viata na-
tionala prin limba si pe aceasta o gasia mai cu inlesnire
si o gusta mai cu placere in Biserica, acolo unde crestinul
vine cu mult drag sa aduca Celui Atotputernic rugaciuni
de laudd si de mujtumire, unde, in vremuri de restriste si
de stramtorare, vine sä implore si sa ceara ajutor si ali-
nare. Incetul cu incetul, ascultand rugaciunile in limba lui,
predicandu i-se In acea limba, unde administrantii locului
nu prea se baga sa auda ce se spune, Incepe a se desvolta
sentimentul incoltit in inima lui de patriotism si dorul de
patria departata, prinzand credinta ca marginile ei au

www.dacoromanica.ro
 ISTORICO-RELIGIOS 435

fost odata pe aci §i a nu e greu de a mai fi odata. E-

xercitandu-se odata unirea cu cei ai for dedeparte prin
limba qi cultura, numai vad o imposibilitate §i Inteo unire
teritoriala. Ce a dat nwere razboiului balcanic Si dece
suspind Si azi Bulgarii pentru ceeace s'a operat dupa ras-
boiul Intreprins contra Grecilor §i Sarbilor ? Dece not in-
tretinem unitatea culturala a tuturor Romanilor ? Va fi
poate un vis, dar not speram intr'un viitor, pe care nu-1
credem daparte, and statele se vor aIcatui pe principiul
natiortalitatilor, iar nu pe dreptul celui mai tare. Iata si
tabloul amintit mai sus:
alsm.replEd
PllsVuVIV
'II' 11111111111111
olspliexH
plis711VIAT
I..1""1111111111 III
aisp.peplEd
ppasm 12",c2211 11111111111
alspilExg N. N. CO C)
-
I Co t". CO -1. CD CO CI I If) CI 00 I CO uD 01 CA
I CO 7J'. N. C) N. 00 CQ I It) Co .0. I -. CQ CD .. CV
pInSIEf .111

CD IC) QD CD 7V QD '71. CD CD CQ 00 1.0 '11 Cq 7P 00 CD QD CD CD

aisp.pEpTed CO CD 71. - If) IC) CD CD 70 CO 00 -0 QD CD 00 71. CD UD Vs CD CD
Cs CQ .t 10 irD -- CQ 00 4r) -.
1 -
CV CQ CV 70 70 Co CA Vs Vs ..
IMure.4 70 70 CD 7 7. CO cp .14 "70 7t CO cq -. cq to (;)
cp 1 N. 7t. 7. UD CD 71. CO N. C) IC) Vs CD CO 00 N. C') OD 10 CD
alspiiexg co In Cq ^ rpm o-a Cl ch 0 0 cq cq CD ,r) CD 0 C) Cq CO C\1
CD CD CD 1.0 CD CD CI 70 10 CD Co C) 00 CO CI 00 7. It) Vs -r
Hilum..4 -4' co 7r c) oo IC) CA ,. CD CI &t) CA -.4 .44 7. 7. cA CO
CA 7-1 .. ^. -7
alainqau CD CD CD CD 10
10 UD Cs CD CQ
I QD 00 70 00 10
00 00 CD 7. N.
I 70 CO I OD CD CD CD 00 I

-
I CO CA Co -. 10 Cs CA
'CO
I I I

CO CD 71. ti CQ CO CD CD CO CA CD -1. CD
Eillure3 7. CO CO - - CO
CD Cs Cq CD CD CD CD CD 70 CD If) -7 Co CO Cs 7? 1.(0 C') in N. CD
aiE2inq 70 CD CD 10 10 OD CQ 70 CD CD CO Cs IQ Cl) CD OD CD OD Cl) C) 00
00 UD CD CD ts .. 00 10 is 10 CD CD 70 00 71. -- CO CD 71" CO 00
PiPuie,1 CS) d IC) 71. CD CD Vs Cl) CI If) Vs -A. CD CO 00 CA CQ CA .. Cl)

p§miupved sT. u' " cq- 5311112111111111

!ioaid
!*tpExg IC) 00 CI CD CA Co .0 CA 00 CD CO Vs CO 00 Co 00 u0 CO 't
!Iowa Cy- -
'714 0 7r CD CD CO 00 CO Cs CO 714 7. CA C) .. CA

aiE2Inciau L° ?9 E.:1' 2 '69 I CD I NC I '7? C"s " I

onimEooi
I I I

00 00 Is QD 00 00 00 00 CA 7t .f

-
U D CO QD Vs CID 70
aiE2inq ' I

aillv111eDcri
.t I I I ..
CI CI ,
U0 U0 C... CD QD GO 00 00 CA 7. CA .. Vs
.11

Vs CD 10 -. 1/0 CO QD CD CA 70 71" CO QD 10 CD CD
aup§aID Co 7t ..
I

C') CO Vs CO 00
I

CO
I

CD CD
I

Vs 10 C') CA C')
I

14
I I I I I

70 CQ
3IIID!te301
O-
CL
J. o o Aa cd as 0 cd O. cri
00 ,s0
C
cu
04 .- 1ii .7. C .c) 00-z. 2 ,_4

0.
, ,.>...-7_t..0_0.0.),T.:0:m
t,, 0 .a a cs -:-. a
. . 73 0 .--. : ,.. . . 0 7, 7 ,,,
1.4 D0>Z lc) 4
';' (:'-4 c) ci"' 65 oo > <4 4 41 ;R 5 x

www.dacoromanica.ro
436 BULGARIA DIN PUNCT DE VEDERE

Putem avea o vedere generala despre o statistica a tu-

turor eparhielor, cuprinse in Turcia europeana, raportan-
du-ne la un document bulgar, alcatuit de exarhat in anul
1902. Dupa acest document, Bulgaria ar fi avut atunci
1.348.573 de supusi, repartizati astfel: 484.303 in vilaetul
Salonicului; 346.348 in vilaetul Monastirului; 205.422 in
vilaetul Uskubului; 298.500 in vilaetul Adrianopolului si
14.000 in Constantinopol si imprejurimi. Aceasta popula-
tiune, de aproape 1.350.000 de suflete, nu era supusa in
intregimea ei Bisericii nationale; numai trei sferturi erau
sub jurisdictiunea exarhatului, iar un sfert era supus tot
jurisdictiunei patriarhului grecesc. Tot dupa acelas docu-
ment, populatiunea exarhista ar dispune de 938 scoli, dis-
tribuite pe teritoriul otoman dupa cum urmeaza: 316 in
vilaetul Salonicului; 281 in cel al Monastirului; 165 in vi-
laetul Uskubului; 171 in cel al Adrianopolului; 5 in Con-
stantinopol si imprejurimi. Aceste scoli ar fi numarat 1341
profesori si 257 profesoare, cu 48.399 de scolari. Este mai
mutt ca sigur ca toate aceste tifie au fost majorate dintr'un
sentiment de patriotism usor de inteles, ba ch'ar, pe alo-
curea, socotim ca au fost exagerate. Ca elemente de con-
vingere in aceasta directiune, putem cita un singur exem-
plu, dupa o statistica a Ministerului nostru de Culte si
Instructie. Dupa aceasta, situatiunea scoalelor ortodoxe
din vilaetul Monastir ar fi urmatoarea: 366 scoli grecesti
cu 491 profesori de diferite grade si 18.100 elevi; 240
scoli bulgaresti, cu 370 profesori si cu 12.500 elevi; 40
scoli sarbesti cu 70 profesori si 1637 elevi; 23 scoli ro-
manesti cu 69 profesori si cu 1177 elevi. Se poate vedea
din acest exz:mplu, ca statistica noastrs nu da decal 240
scoli bulgaresti in acest vilaet, pe and, dupa documentul
de origins bulgara, am vazut ca se citeaza numarul de
281. *i notati ca aci e vorba de scoli, si scoli dintr'un vi-
laet, unde diferenta de 40 e enorma. A avea 40 de scoli

www.dacoromanica.ro
 ISTORICO-RELIGIOS 437

e ceva, e mult de tot; totusi autorului bulgar nu i-a fost

greu sd adaoge o cifra de 40, care, daca-i face onoare
patriotismului, impins pana la sovinism, nu face, insa, de
loc cinste statisticianului si istoricu]ui obiectiv.
Daca trecem la tifrele populatiunei, trebue de aseme-
nea sa facem rezervele noastre. In acelas vilaet al Monas-
tirului,. dupa documentul exarhatului, Bulgarii ar fi in nu-
mar de 346.348. Insa consulul rus al Monastirului, mai
dezinteresat in cauza, mai rece, mai obiectiv si deci mai
drept nu numara in acest vilaet decat 280.350 slavi, din
186.656 exarhisti si 93.694 patriarhisti. Si se va fi obser-
vat cred, ca n'a fost deloc vorba, in primul document
bulgar, si de Sarbi, care trebuesc introdusi in titlul de
slavi, din relatiunea pe care ne- o face consulul rus. Si sä
se noteze iarasi ca acestia din urma nu pot fi priviti ca o
cantitate neglijabila, din contra numarul for e maricel, a-
laturi de elementul bulgaresc. Dupa documentele oficiale
sarbesti, pe care suntem obligati a le crede cel putin in
masura in care le-am crezut si pe cele bulgaresti, Sarbii
aveau in anul 1900 cam 19.681 familii in eparhia Prizran-
dului si 8197 in aceea a Uskubului. Datele sent luate dupa
articolul lui Thearvic, intitylat «L'Eglise serbe en Turqiue,»
publicat. in «Echos d'Orient» din 1900.
Se stie, in sfarsit, ca prin forta diplomatiei si a rabda-
rei natiunei sarbesti, s'a putut isbutI sd se recunoasca de
sultan si patriarh doui episcopi sarbi, supusi otomani, este
drept, in locul celor doui mitropoliti greci, cari adminis-
trau pana atunci cparhiile Prizrendului si Uskubului. A-
ceste doua victorii, dintre care una isi tidied origina sau
inceputul la anul 1895, iar a doua in anul 1902, n'au fost
obtinute fara. dificultati si Bulgarii nu s'au putut hotari sa
recunoasca faptul ca implinit, cel putin pentru episcopia
Uskubului, dar protestarile lor, oricat de violente au fost,
n'au putut schimba starea lucrurilor. In aceasta privinta.,
(Biserica Ortodoxi Romina, 4

www.dacoromanica.ro
438 BULGARIA DIN PUNCT DE VEDERE IST.-RELIGIOS

s'au facut de Bulgari incercari revolutionare in Macedonia

si nu de putine ori, cu urmari destul de triste si sange-
roase pentru populatiunile de diverse nationalitati. De
alts parte, guvernul Otoman, pentru a menaja bunele oficii
ale Serbiei si pentru a face o diversiune in acele rascoale
bulgaresti, propune si sultanul aproba ca nationalitatea
sarba sa fie recunoscutd in Turcia. Se presupunea pe vre-
muri Ca, acest fapt va aduce dupa dansul fundarea unei
Biserici sarbesti in Turcia, independents de patriarhatul
ecumenic, caci cei doui episcopi, amintiti mai sus, erau
tot sub jurisdictiunea acestuia din urma. Ca urmare, multi
slavi, care recunosteau pe exarhul bulgar, ca sa se sus-
traga si sä scape de autoritatea Grecilor, se vor regasi
mai tarziu ceeace erau in realitate, adica Sarbi. Mai mult,
din cauza schimbarilor politice in Macedonia si Tracia, re-
volutionarii bulgari au contribuit sa desparta o insemnata
cantitate din compatriotii for de exarha t. In adevar, acestia,
pentru a insela banuelile Turcilor, se duceau cu gramada
ca supusi ai episcopilor Greci din Macedonia, cu scopul
de a arata administrantilor ca n'au nimic comun cu Bul-
garii si astfel, recunoscuti ca Greci, sa nu mai aiba nici
o teams de persecutiuni si chiar de moarte, cu care erau
amenintati si se intalneau zilnic. 'Nu e mai putin adevarat
cd, indata ce pericolul acesta pared inlaturat, acesti Bul-
gari nu Intarziau de loc a parasi in masa pe episcopii
greci §i a se declara de Bulgari, ducand o lupta Inversu-
nata si pastrand o manie fara margini acelora a caror au-
toritate si jurisdictiune spirituals o suportasera si o recu-
noscusera de forma p5.na. ad.
B. Mangdru

www.dacoromanica.ro
 MZ_Z-ZDB02-7_7-7-1.

Cu groazd continudm cele spuse in numdrul trecut al a-

'eslei reviste cu privire la infricosatul rdsboiu ce beintuie
Europa. Milioane de sola'ati stau fat& in fafa. Zeci 1i sute
de mii din floarea popoarelor cetor mai civilizale cad vic-
time in funk napraznicd! . . .
Doamne at puterilor, ai mild de lumea nevinovatit ,si cre-
dincioasii Tie!
Rand acum Germanii cei puternici au pus stapeinire pe
afiroafie intreaga Belgie. Sdraca Belgie! 0 lard cu oameni
,si muncitori s' a pomenit deoa'atd invadald de ar-
male numeroase si puternice germane. S'au luptat bietii
belgieni pentru tcirisoara for scumpd, insd incetul cu incetul
au _lost biruici si respinsi sere Anversul cel intdrit, singura
for nddejcle, singurul for refugiu. Te inspdimdnti, cdnd
to gdndesti to aldtea cetafi, ora,s-e ,s-i sate innecate in sange...
Louvain, orasul vechiu si vestit in monumente istorice a
lost distrus de armatele germane. Au plans toate sulletele
artistice, a plans toald lumea civilizatd! Eroismul Belgieni-
lor a uimit lumea si a inspdimantat pe du,s-man. Insu,s-i
Regele for a slat in luptd si se zice al a fast rdnit ucor
la mana stdngd.
laid o lard mica"; icztd un popor numai de 6 milioane ,si

www.dacoromanica.ro
440 RASBOML

ceva./ .57 cu Coate aceslea s'a luptat cu inddrjire, nindcd isi

apdra bucdtica de pdmdnt, locurile si monumentele sfinle,
de care ii leagd cele mai scumpe aminliri. lmpdrldsim du-
rerea acestui popor cu care ne asemdndm in multe si nzulte

Francezii se lupld si ei eroic, insd i-au unpins spre Paris

Germanii cei cu voin /a unitary si puternicd. Parisul se va
hipla din inidriturile lui, filed/ vor mai aided zeci aye mii
si deoparte si de alla. Guvernul francez ,ci -a heat resedinta
in alter parte q Franlei spre Szat1 Vest:. Se zice cci retra-
gerea armatelor franceze in spre Sudul Parisului e impusd
de cerinfele laclicei mililare Unii spun ca relragerea ar-
matelor Franceze si tinula for mai mutt in defensive ar fi
toluna cu infrdngerea lor. Allii din contra susfin, cd in
cele din urmd armalele germane vor fi biruite.
*

Despre armata englezd debarcald pe pdmdzzl fran(uzesc

-nu se Area vorbeste. Nurnai din cdnd in cdnd se vorbeste
de ale o victorie contra Germanilor, sau de ctile o infrdn-
gere. Englezii sunl insd hotdriti sd lupte si pe uscal cu Coale
mijloacele in contra Germanilor.
Tot ce slim sigur e, cd in jurul insulei Helgoland
s'a dat o bdtdlie Entre flota englezd si cea germand. Ca-
teva din vasele germane au fost distruse. Toald lumea crede
cd Englezii cu puternica for flotti vor distrztge Ala Gezmand.
Aminlesc, cd Englezii au pus sldfidnire pe aproape 200
de vase mari comerciale Germane. Pe ldngd aceasta comer-
tul Germaniei ,s-i al Auslro-Ungariei e cu tolul paralizat,
nindcd flola englezd e stdpdnd fieste mdri si oceane.
Intrarea Ang-liei in rdsboiu a alms si pc aliala et din
ex/remit/ orient pe Japonia. Tara aceasta a declarat si ea
rdsboiu Germaniei si i-a si alacat posesiunile din China.

www.dacoromanica.ro
 RASBOIUL 441

laid ear cd rdsboiul european is un caracter al lumii in-

Eregi.
*
Rusii au in/rat C11.7efteziciune in Prusia orientald. Au
cuprins mulle orase si mull peimat german. Acum, se zice
cd asediazd Konigsburgul si it vor cuceri in curdnd. In
scliimb Germanii i-au bdtut in partea sudicd a Prusiei, in
mlastinele mazuriene. Daces ar fi exacte cele comunicate ga-
zetelor, Germanii aproape au distrus dozed corpuri de ar-
mata ruseascd.
Pe dealtd parte Rusii sunt aproape stdpani in Buco-
vina. Cerndutul e in mdinile tor. In locul steagului Austriac
ljdie sleagul rusesc fie palatul Guvernalorului Bucovinei.
Au pcitruns dupes aceea in Galitia si dupe cumplite lupte
au coprins Stanislaul, Haliciul ,s-i Lembergul, capitala Ga-
litiei. Au cdzut zeci de mii de luptatori austriaci
0 armatd austriacd a pdtruns din sere Cracovia in Po-
Ionia ruseascd ccitre Lubin. in partea aceasta la Krasnic,
Austriacii au bcilut pe Rusi si le-au fdcut maxi pagube.
Dupes spusa oamenilor cunosaitori, armata Austro-Un-
gard ar fi in situatie inferioard fatd de cea ruseascd. Daces
armata ruseascd, care a coprins Lembergul ar inainla re-
pede sire Cracovia, ar puled ataca in spate armata Austro-
Ungard, intraid in Polonia ruseascd.

Sdrbii au bcitut pe Austriaci la .,Saba(.Austriacii pd-

truns es erd in partea aceasta pe pdmat sdrbesc, insd au fost
respinsi cu mare eroism. S'au luplat Sdrbii fientru /ara si
nevoile tor. A foci lupla de desPerare. . . .

In luptele dintre Sdrbi si Austro-Ungari s2 (blare Rusi

si .Austro-Ungari s'a vdrsat mull sage romanesc. Sunt
multi soldati romdni in armatele sdrbesti si rusesti; sunt

www.dacoromanica.ro
442 RASBOIIIL

foarte multi in armatele Austro- Ungare. La Lemberg regi-

mente intregi de romdni au Jost secerate, flinded Romdnii
au fost pusi totdauna inainte. Noud nu ne riimeine decal,
sd rugdm in taind pe Dumnezeu, ca din sangele romanesc
vdrsat, sd rezulle numai bine pentru neamul nostru. . . .

In aceste vremi de cumplild invdlmd,seald, not Romdnii

trebue set fin euminti. Sd observdm ,s-i sd ascultdm, -i sd
vorbim puffin. Sd ne pregdtim in Mc-ere ca fecioara in e-
leaptd, cdci nu stim ce ne aduce ziva de maine. Ce e per-
mis allora, nu ne e permis noudi
Sa ne rugdm in toatci ziva, cdci am creding mare, eel
Dumnezeul nostru nu ne va pcirdsi.
G...

www.dacoromanica.ro
 PREOTUL SI DOCTORUL.
Sunt cuvinte can se apropie intre dansele si stau in
cea mai stransa legatura, si nu atat dupa Insemnarea for
literard, sau in genere dupa incelesul for propriu sau mai
larg. Ele se apropie intre dansele si stau mai mutt in
legatura dupa rostul real al insemncirii tor, unit cu scopul
final pe care it au in viata de Coate zilele in societate per-
soanele sau a,s-ezdmintele a'enotate prin acele cuvinte.
Astfel de cuvinte, lnsemnand persoane, profesiuni si a-
sezaminte sau institutiuni, In cestiunea cu, care voim a ne
ocupa, sunt cuvintele de mai sus, Preotu4i Doctorul. Iar
In aceeasi ordine de idei, se poate cita Biserica §i .5'coala,
cum si multe altele.
Fiecare din aceste cuvinte I§i au intelesul for clar si
precis; au intelesul for propriu si determinat, orcum ar
vol sä le is cineva si sa be inteleaga. Fiecare se deosi-
besc intre dansele prin insemnarea ce o au, fara a se pu-
tea confunda. Caci dupa intelesul si dupa insemnarea tor,
una este .,S'coala si alta este Biserica. Amandoua sunt no-
tiuni distincte, clar determinate si deosebire intre ele.
Dar cu toata aceasta deosebire intre Insemnarea tor,
cine nu stie legatura cea stransa si apropierea care exista
intre scopul urmarit de una si de cealalta, avandu-se in

www.dacoromanica.ro
444 PREOTUL BSI DOCTORUL

vedere obiectul cu care amandoud se ocupa si care este

acelas? Cine nu stie ca scopul urmarit si de Jcoald §i de
Biserica, fata de om, pe care ambele it au in vedere, le
face sa aibd intre ele cea mai stransa legatura; caci ama-
doud se unesc foarte de aproape in scopul for si tind, de
o potrIva a cultiva si forma pre om; a'l instrui si calauzl
precum si de a'l povatui spre tot ce i este bun si de
folos in viata sa. Mai mult chiar, arnandoua se silesc a
of eri omului toate mijloacele de prosperitate si fericire in
viata sa, aci pre pamant, si II pregatesc in acelas timp
si pentru viata eterna, ce'l asteapta dincolo de mormant.
Sunt dar diferite aceste cloud cuvinte, cari denota cele
cloud asezaminte Steals §i Biserica; dar, dupa rostul for
social, sunt in cea mai stransa legatura intre ele. Caci
ambele au in vedere acelas obiect, pre om, si amandoud
se intalnesc in scopul final pe care Ii urmaresc deopotriva
In societate, unde be vedem lucrand, in cea mai desdvar-
sita armonie asupra omului. Una, .Scoala, pentru a cul-,
tiva si desavarsi mintea si toata intelegerea omului; iar
cealaltd, Biserica, pentru a- i inobila inima si sentimen-
tele sufletului.
Jcoala si Biserica dar, fata de om, au intre ele cea
mai stransa legatura.
* * *
Tot astfel cuvinte, diferite dupa intelesul tor, sunt si
Preotul §i Doctorul, cu care voim a ne ocupa aci.
Ele nu se pot confunda de nimeni. Insemnarea ce o
au este clara si determinata. Una este Preotul §i alta Doc-
torul. Dar dupa rostul for social, fata de om, pe care it
au In vedere amandoi acestia, Preolu/si Doctorul, cuvin-
tele ce denota aceste profesiuni, au Intre dansele mare
apropiere, ba se poate zice ca stau in cea mai stransa
legatura, prin misiunea si scopul pe care it urmaresc in
societate Preotul §i Doctorul.

www.dacoromanica.ro
 PREOTUL $1 DOCTORUL 445

Doetorul este menit pentru viata trupeasca a omului;

Preotul pentru viata sa sufleteasca. Deci dar amandoi au
in vedere pe om in rostul si scopul for social, avand mi-
siunea si datoria si unul si celalt a'l ingriji, asigurandu-i
viata trupeasca si sufleteasca si ferind'o de tot ce ar pu-
tea s-o vatame sau s-o primejduiasca. Amandoi dar au
.datoria de a ingriji ca sa se pastreze de oamenii cari sunt
in cercul activitatei for intreaga, intacta si nestirbita sana-
tatea sa trupeasca si sufleteasca.
Doelorul dar si Preotul, deli cloud carieri $i profesiuni
deosebite, ele insa asa fel se raporta la om, in cat im-
bratiseaza intreaga sa fiinta, avand unul, Docio-u/ misi-
unea si datoria sacra de a ingriji de buna stare si sana-
tatea trupului, cel-lalt, Preotul de buna stare a sufletului.
Deci dar deli deosebiti dupa cariera si natura sau firea
for aceste doua profesiuni, a doctorului si a preotului, deli
doi factori -deosebiti, stau in cea mai stransa legatura,
dupa scopul misiunei ce au in societatea omeneasca, caci
amandoi se ocupa cu omul, cu fiinta lui, Si cu tot ce el
are mai scump aci pre pamant, se ocupa cu sandlatea
trupului si a sufletului sau, se ocupa cu viata omului dela
care depinde insdsi existenta sa.
Dar Doctorul si Preotul avand misiunea si indatorirea
d'a ingriji de om, si amandoi imbratisand intreaga sa
fiinta, viata sa trupeasca si sufleteasca, ei se ocupa cu
tot ce este mai scump si mai pretios ad pre pamant;
caci omul este coroana creaturilor; el este regele si sta-
panitorul tutulor celor de pre pamant. ei au datoria d'a
asigura si pazi viata trupeasca si sufleteasca, adica exi-
stenta tocmai a acestei fiinte scumpe si pretioase si a o
pastra in deplind sanatate a trupului si a sufletului pen-
tru a puted trai si a se bucura de toate fericirile ad pre
pamant.
Este de prisos cred a mai insista asupra insemnatatei

www.dacoromanica.ro
446 PREOTUL S1 DOCTORUL

acestor finte. Cuvantul lui Dumnezeu, adica sf. Scriptura

ne invata ca el este chipul si asemanarea lui Dumnezeu,
Cel ce a creat cerul si pamantul. Ca toate cele create de
Dumnezeu sunt fa'cute pentru el, coroana creaturilor si
puse sub a sa stapanire spre a se bucura de ele si a prea
marl pre Dumnezeu.
Omul este flinta cea minunata, care coprinde si repre-
zinta in sine, in mic lumea Intreaga.
El este dupa cuvantul filosofilor si al sfintilor parinti
fiinta cea mai desavarsita din cote a facut Dumnezeu pre
parnant, si desavarsirea darurilor, care este si pot fi si
lucra intru el, trece dela cele pamantesti la cele ceresti, si face
din el intreaga lume in mic, a intreagd lume in miniatures
(liczpoc x6op.o;).
El este dar fiinta cea distinsa si prea marita fata de
tot ce este si exista pe lume, caci el este chipul si ase-
manarea lui Dumnezeu, capabil de toata desavarsirea prin
viata si activitatea sa intelectuala si morala sufleteasca.
Ei bine ! Aceasta fiinta minunata si prea marita, ea nu
are nimic mai scamp si mai pretios decat viata. Aceasta
este care ii des fiinta; aceasta este care ii da toata fru-
musetea si podoaba; aceasta este care ii da puterea si
marirea, caci fora de ea nu este deal praf, pamant si ce-
nuse, dupa duv5.ntal Scripturei.
Viata este care face din el fiinta cea minunata si prea
marita; ea face din el fiinta cea dupa chipul si asemana-
rea lui Dumnezeu, fiinta vie, spre a tral in lume si a o
stapani, a se bucura de toate bundtatile ei, a fi fericit si
a prea maxi pre Dumnezeu. Singura ea, viata ii des toata
maretia, ea face din el regele lumii spre a se bucura aci
pre parnant de tot ce Dumnezeu a pus sub a sa stapa-
nire si a se pregati prin aceasta viata, pentru viata cea
vecinica care'l asteapta dincolo de mormant.
Viata, cu un cuvant, este insasi fiinta sa !

www.dacoromanica.ro
 PREOTUL SI DOCTORUL 447

icand aceasta este Nalitatea lucrurilor, cine nu stie

cat de scumpa si de pretioasa este viata ? Cine nu stie
cat este ea de dulce si de dorita omului ? Fiind tnsasi
existenta fiintei sale este tot ce are mai scump si mai
pretios aci pre parnant si inteleg atat viata adica sanata-
tea trupului, cat si a sufletului, despre care Domnul ne
spune: g Ce ar folosi omului de ar dobandl toata lumea
si si-ar pierde sufletul sau, sau ce ar da schimb pentru
sufletul salp.
*
* *

Ei bine acest scump si pretios odor dumnezeesc al o-

mului, viata aceasta, care este ins* existenta fiintei sale,
singura care face din om fiinta vie si lucratoare in acea-
sta lume, si tine pre om spre a tral in lume spre a sa
mangaiere, viata si bucurie si a lui Dumnezeu prea ma-
rire, este Incredintata in lumea aceasta intru paza ,si in-
grijirea acestor doi faciori: Viata trupului este incredintata
a o pall si ingriji. Doctorul; iar viata sufletului intru paza
si ingrijirea Preotului.
Ce inalta, nobila si sublima misiune ! Ei au a ingriji si
pazi tot ce omul are mai scump p'aceasta lume pentru
a putea tral si subsista. Ei au in a for paza si ingrijire
sanatatea trupeasca si sufleteasca a omului, care este
viata sa.
i and astfel stau lucrurile, se intelege dela sine cat
de insemnata si in acelas timp delicata si sacra este mi-
siunea acestor doi Ingrijitori si pazitori ai vieti omului.
Cat trebue sa fie ei de magnifici pentru aceasta misiune
a for atat de insemnata si atat de mare si binefacatoare
omenirei !
Dar in acelas timp cat trebue sa fie ei de constienti
cand au de indeplinit in lume o misiune asa de insem-
nata; asa de sacra. Trebue oare sa uite un singur mo-

www.dacoromanica.ro
448 PREOTUL BSI DOCTORUL

ment ca de ei depinde viata trupeasca si sufleteasca a

omului? Trebue oare sa uite un singur moment ca in
mama for este viata si fiinta omului, ca sä subsiste si sa
traiasca, sau ca sa se rapuna trupeste si sufleteste.
Atunci dar, ei nu trebue sa piarda un singur moment
din vedere cat sunt de necesari si pretiosi pentru om,
mai ales la vreme de nevoie, and viata este amenintata.
Ei fiind ingrijitori si pazitori vietei noastre, trebue sa faca
din viata for un apostolat fara preget, un apostolat plin
de zel, devotament si iubire pentru viata aproapelui, plin
si de cea mai desavarsita abnegatiune si chiar desintere-
sare, stiind ca adevarat este cuvantul Domnului care zice:
ca : vrednic este lucratorul de plata sa».
Eu inteleg prin aceste cuvinte idealul pe care 11 cere
invatatura credintei crestine, dela acesti apostoli si pazi-
tori ai vietei noastre.
Nu uit, nici ignor Ca unele nazuinte si cerinte moderne
au schimbat cu totul caracterul acestui apostolat, transfor-
mandu-1 cu totul in altceva ca sa nu zic in mijloc de spe-
cula si inavutire necrestineasca, sorbind cu lacomie banul
celui in nevoie si in pericol. Le cunosc si le am In ye-
dere toate acestea. Ele insa nu ma impiedica d'a o spune
ca sunt departe de spiritul invataturii sfintei noastre cre-
dinte, sunt departe de datoria d'a iubi pe aproapele, ca
pre not insine.
* *

Dar luand lucrurile asa cum sunt si sa prezinta astazi :

Daca ei sunt pazitori si ingrijitori vietei trupesti si sufle-
testi ai vietei noastre, si acest lucru nu'l poate nimeni
tagadul, atunci nu suntem in drept ca la orice intam-
plare a vietei noastre trupesti si sufletesti sa alergam la
ei si sa'i chernam sä ne ajute? and suntem in pericol
cu viata la cine sa alergam, daca nu la doctor, care are

www.dacoromanica.ro
 PREOTUL sI DOCTORUL 449

tocmai aceasta datorie in viata sociala a oamenilor si are

tbata pregatirea, toata stiinta si toata puterea ca sa ne
ajute, sa tulature pericolul si sä ne scape viata prin mij-
loacele de care stiinta sa dispune, dandu-ne si sfaturile
necesare spre a o 'Astra?
Dar cautarea aceasta a sanatatei depinde de diferitele
momente ale vietei. Sunt timpuri bune, calme si linistite,
cand pare ca n'avem nevoe de nici un ajutor pentru pu-
tcrea si intretinerea sanatatei si a vietei.
In aceste timpuri mai nu se invedereaza necesitatea, in-
semnatatea si folosul pe care it aduce Doctorul si Preotul.
Negresit ca si in aceste timpuri apostolatul for nu trebue
sa'l opreasca. Sfatul for cel bun, totdeauna va fi de folds
intru a ne pazi si apara contra tutulor relelor cari pot sa
ne pericliteze sanatatea si viata si cari pot sa ne ispi-
teasca; .la tot ce ne poate primejdul sufletul.
*
* *

Dar cat inseamna, cat pretuesc si ce foloase ne pot

aduce acesti pazitori ai sanatatei si vietei noastre, se vede
in momentele critice si de grta cumpana, atunci cand
viata noastra este amenintata, In acele momente grele,
not fiind neputinciosi recurgem la ei cu tota increderea
ca la tamaduitorii si salvatorii nostri, cari ne pot ajuta si
scapa de primejdie, recurgem cu credinta ca sunt datori
sa ne ajute, si avem toata credinta ca ne pot ajuta.
Iar misiunea for in acele momente este tot ce poate fi
mai insemnat, mai nobil si mai de folds pentru aproa-
pele! In astfel de imprejurare este vorba de salvarea vietei;
este vorba de tot ce omul are mai stump si mai pretios
aci pre pamant. Iar indeplirairea in constiinta a datoriei,
cand doctorul chemat alearga in graba si isi da toate si-
lintele spre a inlatura pericolul si salva viata, este fapta
.cea mai mare si mai virtuoasa ce poate face cineva acl pre

www.dacoromanica.ro
450 PREOTUL SI DOCTORUL

pamant, abstractiune facand de orice recompense si plata,

caci viata nu se poate pretui, nici pleti cu nimic.
*
* *
Pena ad insa toate bune: Totul nobil; totul inaltator.
Pazitorii vietei noastre, in timpuri bune si linistite, ne dau
tot concursul for prin sfaturi bune si intelepte pentru a
ne pazi sanatatea si a ne feri de tot ce ar putea sa o va-
tame. Iar in timpuri grele, cand ea este amenintata, che-
mati fiind, ei alearga in graba, isi fac toata datoria in
constiinta, cu zel si abnegatiune si isi dau toate silintele
spre a fi la inaltimea misiunei for sublime si nobile si
atat de folositoare omului! and astfel sunt, toata stima
si veneratiunea. Ei au dreptul la toata recunostinta noa-
stra; si cu nimic nu ii putem rasplati dup. cuviinta pentru
sacrificiile si devotamentul lor.
*
* *
Intrebarea este insa si la aceasta voim a veni. Ce trebue
sa cugetam si cum sa ne rostim asupra cazului cand in
momente grele viata noastra este in p6ricol si recurgem
la doctor, it chemam cu staruinta, cu inima sangeranda
de durere, si el, dator fiind a alerga in graba ca sa dea
tot ajutorul puterei sale, fata de pericol, el nu vine, sau
arnana venirea sa pe a doua zi sub un motiv sau altul?
Cred ca nu se va gas1 nimeni care sä dea dreptate doc-
torului, care chemat fiind la patul bolnavului, unde era
in pericol viata el a refuzat si n'a venit sau a venit tarziu,
peste o zi 'sau doua, and boala a progresat, viata sufe-
rindului s'a periclitat si starea sa a devenit astfel in cat
ajutorul sau si al tutulor nu mai pot combate raul, nu
mai poate folosi, bolnavul so sfarseste, din cauza ca n'a
putut avea ajutorul medical la timp si aceasta din cauza
refuzului de a'si face datoria.
One ar putea sa califice dupe adevarata ei greutate si

www.dacoromanica.ro
 PREOTTJL BSI DOCTORIIL 451

vinovatie o astfel de purtare? and s'ar dovedi ca o fiinta

s'a stins din viata, numai pentruca doctorul n'a raspuns
la timp la chemarea ce i s'a facut, sau a venit prea tarziu,
a venit atunci cand nu mai putea aduce nici un folos cu
toata stiinta si experienta sa, cum trebue c lificata pur-
tarea sau fapta aceasta a doctorului? Marturisesc ca o
astfel de purtare este tot asa de criminals ca si omuci-
derea. Caci ea a adus moartea aceluia care putea sa mai
traiasca si avea dreptul la viata, fara a mai cugeta si la
alte consecinse funeste si nenorociri cari pot sa survina
in legatura cu moartea celui ce s'a stins mai inainte de
vreme din cauza lipsei de ajutor medical la timp.
*
* *

Pentru neindeplinirea datoriilor privitoare pe suflet din

partea preotului, Biserica a ingrijit ca atunci cand el s'a
facut vinovat d'aceasta si a refuzat sa'si faca datoria ca
sa comunice darul dumnezeesc ce lucreaza prin el la cel
chemat in momentele de grea cumpana ale vietei sale,
ea a regulat ca el sa fie pedepsit si pedepsit cu toata ri-
goarea si cu asprime. I se da pedeapsa, care merge pans
la pierderea darului sau preotesc, pans la caterisire. Adica
inceteaza de a mai fi preot, servitor al sfantului Altar, si
comunicatorul darului dumnezeesc. Iar aceasta pentruca el
s'a facut vinovat in misiunea sa sacra si sfanta, si din
cauza sa s'a pierdut un suflet!
Pedeapsa pare a fi aspra. Ea este insa foarte dreapta,
caci a lipsi de comunicarea darului dumnezeesc pentru
mantuirea sufletului pe credincios, to preot, 'singurul prin
care se da acest dar ca fiind mijlocitor catre Dumnezeu
pentru cel ce se pocaeste si to chiama, atunci ai abuzat
in modul cel mai gray si vadit de misiunea ce o ai, ai
abuzat de darul ce este intru tine ca preot. i ai abuzat,
on din rautate, on din usurinta, lene si neglijenta, cand

www.dacoromanica.ro
452 PREOTUL BSI DOCTORUL

trebuia sa fii conscient de insemnatatea misiunei tale sacre

si sfinte. Orice pricinuire intru pacate, scuza cum s'ar
zice afara din cauzele de forts majors, cand constatan-
du-se neputinta si nevinovatia, nu se incape.
Cel ce a lipsit dela datoria sa, pe care putea.sa o in-
deplineasca, si dator era a o indeplini, si din cauza aceasta
s'a Intamplat pierderea sufletului celui credincios, unul ca
acesta este condamnabil si nevrednic de acel dar dum-
nezeesc care este intru el.
* *
Oare nu s'ar cuveni ca si societatea sa cugete la san-
ctiuni pentru aceia cari refuza ajutorul for medical, on it
intarzie si neglijeaza si din aceasta cauza se intampla ne-
norociri? and se constata ca din cauza refuzului medical,
al intarzieri, sau a neglijentei se intampla complicatiuni si
chiar moarte, atunci nu este el vinovat doctorul din cauza
caruia s'a intamplat nenorocirea?
Credem ca pedeapsa ce i s'ar da in astfel de cazuri
bine constatate, on cat de greu ar fi, ea este bine me-
ritata. Daca chiar i s'ar interzice dreptul d'a mai exercita
medicina, pedeapsa Inca n'ar fi Indestulatoare, cane s'ar
constata vinovatia, ca din cauza sa s'a pierdut o fiintd.
Caci datoria sa era d'a o conserva, iar nu d'a contribui,
prin asa neertata purtare la pierderea ei.
* *
Daca scriind aceste randuri am ajuns la aceste reflexiuni
si concluziuni este ca de multa vreme si din multe parti
auziam astfel de lucruri, astfel de neglijente culpabile, ca
adica cei insarcinati cu privigherea si conservarea sana-
tatei noastre trupe§ti §i sufletesti nu'si faceati datoria in
constiinta, ca doctorii refuzau sau neglijau ajutorul for
medical celor in primejdie, iar preotii sfintele slujbe si
comunicarea darurilor dumnezeesti credinciosilor, in cea-

www.dacoromanica.ro
 PREOTUL BI DOCTORUL 453

surile grele. Marturisesc pacatul. Pare ca nu Imi vened sä

cred ca s'ar psi astfel de inconstienti de insemnata si
sacra for misiune. Dar fac Inca o marturisire. La auzul
tutulor acestor neertate fapte, pare ca nu intelegeam
greutatea lor, pare ca nu'mi dam seama de consecintele
dezastroase ale unor astfel de fapte rele si neertate.
Dar cu ocaziunea boalei scumpei mele sotii, pe care
Dumnezeu mi-a luat-o, cand am gustat din cupa arnardciunei
acestor neglijente, cdrora, tie Dumnezeu dacd trebue sd
le atribuesc nenorocirea ce m'a lovit, atunci am vazut si
am simtit amar ce inseamnd un refuz de ajutor medical
reclamat In graba, dar a raspunde la el tarziu, cum si ne-
glijenta intru indatorirea datoriilor sacre ale preotului.
Si atunci mi-am zis: sd cade sa scriu aceste randuri
fdra a se supdra. nimeni, .caci nu este aci nici un fel de
atingere personala a cuiva. Si am crezut de datorie ca se
cade a le scri, caci mi-am zis: dacd astfel de lucruri se
petrec aci in Bucuresti, unde slava Domnului nimeni nu
are a se plange nici de persoanele vizate, nici de mijloa-
cele de comunicatie rapida a cererei, nici de inlesnirea
transportului, nici de plata., iar plata; cum cred cal rar se
plateste undeva, ce trebue sd se petreaca acolo, unde
toatea acestea lipsesc si nimeni nu se teme de nici un
control, de nimeni si de nimic. Am scris.
Dr. Drag. Demetrescu.

Biserica Ortodoxi Romina 5

www.dacoromanica.ro
 Comemorarea lui C. Brancoveanu.

I.
Dupa cum am publicat, in ziva de 15 August, s'a facut
serviciu religios pentru pomenirea lui C. Brancoveanu in
toate bisericile zidite sau restaurate de el. In biserica sf.
Gheorghe nou din Bucuresti, unde se afla mormantul lui
Brancoveanu, serviciul st. leturghii si al pomenirei s'a fa-
cut de I. P. S. Mitropolit Primat.
Biserica era plina de credinciosi.
Cu acest i'rilej par. diacon N. Popescu, licentiat in
teologie si doctor in filosofie a tinut o inaltatoare si miq-
catoare cuva.ntare. Toata lumea a ramas adanc impresio-
nata.
Iata cuvantarea tinuta:
Aduceti-va aminte de mai marii
vo§tri... al caror sfirOt al vietii
privindu -1 urmati credinta lor.
(Ebrei, XIII, 7.)
Cinstili ascuild tori,
Niciodata ca astazi nu s'au potrivit mai bine pentru
neamul romanesc aceste cuvinte ale apostolului Pavel, caci
niciodata neamul nostru n'a fost mai Indatorat ca astazi
sa-Si aduca aminte de unul din mai marii lui. far datoria acea-
sta de aducere aminte se aseamana cu tributul de pioasa re-

www.dacoromanica.ro
 COMEMORAREA LIN C. BRA.NCOVEANII 455

cunostinta pe care calatorii unei corabii scapate din va-

lurile unei maxi vijelioase II platesc cu prisosinta carma-
ciului for pierit in valuri ca O. fie ei calatorii mantuiti.
Este ca datorie de adanca recunostinta pe care cucerni-
cul Eneas cu ai sai o platesc carmaciului Palinur cel
cerut de valurile Mediteranei ca o jertfa impusa pentru a-
tingerea tarmului de mult dorit de tovarasii sai. ySi cum
cucerniFul Eneas cu ai sai in jurul mormantului lui Pa-
linur aruncat de valuri la harm an ingenuchiat evlavios,
nici blestemand marea, nici invinuind pe zei, ci in cuvinte
linistite si pioase amintindu-si de bunul si credinciosul
carmaciu, prin jertfirea caruia ei acum calcau parnantul
sigur al tintei lor, tot ass si noi in puternica concentrare
a gandurilor si simtirilor noastre celor mai curate sa Inge-
nuchiem plini de evlavie in jurul mormantului bunului nostru
carmaciu, care a fost Costandin Voda." Brancoveanu, cel jertfit
pentru mantuirea corabiei bantuita de valuri a neamului
nostru. in tamaia de recunostinta a sufletelor noastre
sa nu se amestice nici o unda de ura; nici un cuvant de
dojana amenintatcare sa nu turbure linistea, ce de doua vea-
curi a invaluit osemintele, pe care le Inchide mormantul
din fata noastra. Intocmai cum acum 200 de ani nenu
maratele biserici din tara al ctitorului Costandin Branco-
veanu inaltau rugaciunile lor de iertare pentru vrasmasi,
neamestecand In ele nici o vorba de ura si amenintare,
desi in acele clipe pe malul sorosului Bosfor capul ctito-
rului si ocrotitorului for saris in balta de sange a copiilor
sai,patru brazi tineri deslipiti de tulpina Inca viguroasa,
toc ass si noi urmasi ai acelora, care au stiut In totdea-
una ca Romani si buni crestini sä ierte gresalele gresiti-
lor nostri sa cerem acestui mormant sa ne deslege nu taina
urii necrestine, ci sa cerem sa ne deslege taina cum am
putea si noi ajunge sa strangem in sufletele noastre atatea
bunatati sufletesti cate se adunasera In acela ale - carui
oseminte odihnesc de aproape 200 de ani aici. Din vista
lui Costandin Voda Brancoveanu sa cerem astazi invata-
minte Intocmai cum cerem dintr'o pilda evanghelica a Man-
tuitorului Hristos. Caci pilda vrednica de urmat a fost
Brancoveanu si ca parinte dc familie si ca crestin si ca
om de cultura si ca diplomat etc.

www.dacoromanica.ro
456 COMEMORAREA LU1 C. BRANCOVEANU

Spune viata lui Brancoveanu parintilor de familie ca un-

sprezece ramuri tinere de maslin erau imprejurul mesei lui,
patru coconi 5i 5apte domnite. Si mai spune aceasta viata
Ca pe coconi i-a crescut in frica de Dumnezeu si in iu-
birea de neam si de carte. Cum parintii de azi se bucura
de succesele frumoase ale fiiilor lor, asa se bucura Bran-
coveanu si se mandria ca un bun parinte de rodul oste-
nelelor fata de copiii sai. Citim si azi cu admiratie si cu
respect cuvantarile bisericesti ale coconilor Costandin, Ste-
fan si Radu Brancoveanu si rasare luminos printre ran-
durile cronicilor batrane bucuria fara margini a parinte-
lui Brancoveanu, cand solul englezesc lauda buna crestere,
cumintenia si destoinicia coconilor Constantin si Stefan
trimisi intru intampinarea acestuia la Vacaresti. In jurul
minunei dela Hurezi strajueste si azi schitul sf. Stefan ri-
dicat de Stefan Brancoveanu in cinstea patronului sau; iar
cel ce sue in dealul Mitropoliei trece pe langa crucea pe
care Constantin Brancoveanu Coconul a ridicat-o intru po-
menirea mosului sau Papa Postelnicu.Brancoveanu. Feciori
vrednici de -parinte au fost si asta au aratat-o cu priso-
sinta acum 200 de ani pe malul Bosforului in fata Sera-
iului. Linistiti, hotariti, inarmati cu semnul crucii datatoare
de tarie au trecut in randurile fericitilor cu viata fara de
sarsit. Iar pe domnite le-a capatuit cu rost si cu buna a-
legere a tovarasilor for de viata. Pildele bone de acasa
n'au fost uitate niciodata de domnitele brancovence. Pana.
In zilele noastre ele au inpodobit pamantul tarii cu faceri
de bine si au fost chipuri de viata inalta crestineasca.
Tar credinciosului norod crestinesc al Romanilor ii spune
viata lui Brancoveanu ca el a fost o inima adanc cresti-
neasca si religioasa. Si religiositatea lui acesta nu s'a con-
sumat in misticismul egoist al chiliei singuratiae, care se
concentreaza numai in mantuire personala, ci s'a yacht prin
fapte si semne dainuitoare pana azi. Din Ocna Sibiului si
'Ana in Dunare, dela Gura Motrului si pana dincolo de
Prut la Ismail, prin orase si targuri umblate cum si prin
umile sate mai putin cunoscute pe cdlatorul iubitor de
urmele stramosilor sai it intampina maim darnica a Bran-
coveanului in zidiri si dregeri de mandstiri, in adaose si da-
ruri de biserici. La mosii a zidit biserici; unde era ma-

www.dacoromanica.ro
 CRMEMORAREA LUI C. BRANCOVEA.NU 457

nastire daramata el a dres-o; unde era lipsa de locas dum-

nezeesc el a cla."clit cu many darnica; aproape nu se afla
In tarn cladire mai aleasa dumnezeiasca, unde sa nu se
gaseasca darul binecredinciosului Voivod Brancoveanu. Iar
in afara de hotarele neamului nostru it pomenesc cu e-
vlavie ca ajutator si ctitor dipticele Tarigradului, ale A-
tosului celui bogat in ctitorli romanesti, ale Antiohiei, ale
Ierusalimului celui sfintit, ale Alexandriei dela gurile Nilului.
Ii cantam azi vesnica pomenire in asta biserica, pe care
Brancoveanu, dupa spusa cronicarului, o impodobise de
n'avea seaman in lume. Iar cercetatorii nostri de frumu-
seti a cladirilor bisericesti raman uimiti de podoabele dela
Hurezi, icoana de biserica rornaneasca ca asezare, inbinare
si zugraveala. Fost-a In gandul tericitului ctitor Brancoveanu
ca acolo sa doarma el si ai lui somnul dulce al dreptilor.
Dumnezeu a vrut sa doarma aici la sf. Gheorghe supt lu-
mina candelii care a pastrat cu scumpatate aceasta taina
pana acum.
Ne straduim sa ne luminam cu Invatatura felurita sa
Intindem aceasta luminare si in afara de hotarele neamu-
lui nostru. lata ca viata lui Brancoveanu ne invedereaza
stralucit ca niciodata cercul de lumina al 16.66 noastre
culturale nu s'a intins mai departe ca in acea vreme. Nici
nu banuim ce miscare se va fi petrecut in sufletele credin-
ciosilor Romani, cand in bisericii vor fi auzit pentru in-
Oda oa5a in limba cunoscuta for de acasa invataturile e-
vangheliei, cantarile octoihului, rugaciunile linistitoare ale
Inmormantarei Molitvenicului romanesc ;toate lucruri noi
pentru ei, caci pana atunci le ascultasera fara Intelegere
din carti slavonesti. Iar azi de si traim in vremea celei
-mai darnice raspandiri de lumina, totusi noi nu putem
pune fara plata in mina crestinului carti de invaptura si
morala cum a facia Brancoveanu cu acele Inver aturi Cre-
,stinercti si cu neintrecuta Floarea Darurilor. Se lauda a
stazi imparatii puternice ca sant ocrotitoarele ortodoxiei.
Da, asa este. Cinste lor. Dar aceasta cinste a avut-o mai
intaiu si in mult mai larga masura Voda Brancoveanu. Aici
la Bucuresti si cu banii lui Brancoveanu se tiparesc car-
tile invatatilor patriarhi de Ierusalim Dositei si Hrisant si
e aici din Bucuresti duc ei si altii lupta cu serial si

www.dacoromanica.ro
458 comEmolkAREA. LUI C. BRANCOVEANU

cu vorba impotriva catolicismului amenintator in acea vreme.

De aici din Bucuresti a plecat ucenicul roman tipograf
cu tipografie georgiana facuta de Brancoveanu tocmai in
Tiflisul Iviriei si In analele literaturii georgiene se insem-
neaza ca o epoca de renastere Inceputul veacului al 18 -lea..
In tipografia Snagovului romanesc au esit pentru intaia
oara la lumina carti arabesti de slujba ortodoxa si intaiul
teasc tipografic din Alepul Siriei a Jost facut cu banii,
Brancoveanului; iar cand Invatatii Incearca sa descurce
trecutul bogat al muntelui Atos trebue sa aiba intaiu in
maini cartea tiparita la Snagov de Joan Komninos, docto-
rul de casa al lui Voda Brancoveanu si mitropolitul de mai
tarziu al Silistrei. Ramaie deci bine Intiparit In mintea noa-
stra ca focarul cultural de capetenie al intregii ortodoxii
era In acea vreme Bucurestii lui Voda. Brancoveanu.
Dar viata lui Brancoveanu este plina de Invataminte-
mai ales pentru carmuitorii poporului nostru. Douazeci ss
cinci de ani si 5 luni a stapanit Brancoveanu Tara Ro
maneasca. Vremurile erau grele atunci. Patru puteri se
bateau Intre ele si n'aveau alta tinta decat sä ajunga sta-
pan itore la Dunarea de jos. De o parte erau Turci, care
cu toga infrangerea de supt zidurile Vienei, «atata s'au
latit si s'au Inmultit ca doua parti de pamant cuprind a-
dica Asia si Africa si au apucat si o mare parte din a
treia, din Europai. cum scrie cronicarul cel moldovenesc.
De alts parte era sfantul imperiu roman de natiune ger-
mana cu traditii vechi de marire si cu ambitiuni mars de
intindere. La acestia se adaoga Polonia craiului loan So
bieski, pentru cinstea caruia se citise In biserica sf. Ste-
fan din Viena evanghelia dela loan «Fost-a un cam trimis
dela Dumnezeu, al carui nume era Ioan....) Se mai ada-
oga Moscovia, care Incepea sä se inalte amenintatoare
supt mama de fier a lui Petru cel Mare. Lupta dintre ele
a tinut mult, cu toate urmarile ei treizeci de ani In sir.
Brancoveanu n'avea o armata, n'avea o visterie de rasboiu.
Era supusul Turcilor si peste Cara lui deschisa putea trece-
orice navalitor. Aceasta tara a sa nu o putea apara cu sa
bia si fara Indoiala ca pe aceasta cale a sabiei ar fi ajuns
la nimicirea si a lui si a tarei. Si atunci acest suflet ales-
si aceasta minte Malta s'a cheltuit modest vreme may

www.dacoromanica.ro
 COMEMORAREA 7,...U1 C. BRANCOVEANU 459

lunga de un sfert de veac «Ca si pe uni din cei ce sa

rasboiau sa-i scoata fara primejdie din tara, iar pre altii
sa-i opreasca sa nu intre in tara, ca sa calce si ei, si doara
sa o si prade si sa robeasca aicea In ticalosul pamantx.
cum spune cronicarul de aproape al Domnului. Pe aceasta
cale a neutralitatii veghetoare peste masura de grea si de
chinuitoare a izbutit el Brancoveanu sa ne lase o tara In-
treaga si neatinsa. Dar izbutirea aceasta cerea o jerfa, o
jerfa scumpa, care sa fie de o potriva cu izbanda. Jertfa
a fost el si feciorii lui.Si daca noi astazi scintem, este
pentruca el si ai lui au pierit, cum au pierit.Datori deci
santem sa ne inchinam cu adanca recunostinta In fata mor-
mantului aceluia, care a cazut In valuri ca sa ajungem
noi mai siguri in portul mantuirei.
Iar glasul care ne chiama la datoria fata de cel jertfit
pentru scaparea noastra pare a fi chiar glasul mucenicului
din mormantul de fata, glas, pe care cel mai mare inva-
tat al nostru 1-a prins in urmatoarele cuvinte pline de in-
teles : rAcum o suta de ani erau aici straini fara simtire.
Fanarul stapania la Curte si imprejurul ei. Fanarul ridicat
pe ruina puterii mele si a dreptului vostru. Acuma, san-
teti o tara libera, inarmata, mindra: puteti sa va ganditi
la ce a fostcAta lupta, cata durere, 'Ana la aceasta peire
a mea,cum puteti sa va ganditi la ceea ce trebue sa
fie. Si, cum si eu am ajutat prin grijile si ostenelile mele,
prin sAngele nevinovat al mieu si al copiilor miei ca voi
sa aveci astazi o Cara, nu ma uitati, fiilor »
I

Sa nu uitam niciodata intruparea cea mai aleasa a nea-

mului nostru. Sa ne aducem aminte de mai marii nostri
Costandin Voda Brancoveanu cu fiii sai Costandin, Stefan,
Radu si Mateias, cum si de boierul sau credincios Enache Va-
carescu. Sa ne rugam cu credinta lui Dumnezeu ca sa le
odaruiasca cununa cea nevestejita a muceniciei, caci ei
skit adevarati mucenici ai neamului nostru. Amin.
II.
In Bucuresti s'au mai tacut servicii religioase cu o de-
,osebita solemnitate in catedrala Mitropoliei si in biserica
Domnita Balasa. Asemenea servicii cu multa lume s'au fa-

www.dacoromanica.ro
460 COMEMORAREA LUI C. BRANCOVEANU

cut in Eparhia Ramnicului-Noul Severin. La Hurezi, ctito-

ria lui Brancoveanu a slujit P. S. Sofronie, Episcopul e-
parhiot. Frumoasa cuvantare a tinut aci par. P. Partenie,
profesor seminarial §i directorul Cancelariei sf. Episcopii.
Si peste hotarele tarii noastre s'au facut asemenea ser-
vicii religioase. In biserica sf. Nicolae din Fanar a slujit
un mitropolit; tot asa si in Ismail. Desigur ca Si in Ar-
deal n'a fost dat uitarii, cu toate ca imprejurarile de a-
colo sunt cumplite pentru suflete romanesti. In Ardeal
C. Brancoveanu are ctitorie si a ajutat cu mosii, cu bani
§i cu obiecte sfinte mitropolia veche romaneasca a Albei
Julia. Dar ajutorarea Ortodoxismului contra Catolicismului?
Cine a tinut mai strans unitatea organismului national ro-
manesc ca el, dupa cum foarte frumos se exprima d-1
N. Iorga?.... Si la patriarhiile ortodoxe cred ca s'a pome-
nit, caci toate au fost ajutate de el.
In seara zilei de 15 August d-1 N. Iorga a tinut o stra-
lucita conferinta istorica in sala Ateneului roman. Domnia
sa a caracterizat in cele mai vii colon personalitatea di-
stinsa a lui C. Brancoveanu ca mare domn, ca iubitor de
cultura, ca bun crestin ortodox. Domnia Sa a pus in lu-
mina chipul minunat cum a stiut sa conduca politica Ord
lui numai in interesul
Cuvantarea d-lui N. Iorga se publica in intregime si se
cuvine sä fie citita de toata lumea.
III.
In vederea comemorarei lui C. Brancoveanu au aparut
-urmatoarele lucrari.
1. Constantin Vodd Brancoveanu. Viata si domnia lui
cu 136 de ilustratii in text, de N. Iorga.
2. Constantin Broincoveanu, drama in cinci acte, de N.
Iorga.
3. Istoria delle moderne Revoluzicemi della Valahia de.
Del Chiaro retiparitd de d-1 N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
 COMEMORA.REA. LUI C. BRANCOVEANU 461

Cunoscuta lucrare asupra tarii noastre din vremea lui

Brancoveanu.
4. In amintirea lui Constantin Brancoveanu 1714 -1914.
Loca,surile Voevodului. Ochire arheologica de Virgiliu N.
Draghiceanu. Publicatia aceasta e tiparita de Administra-
tia Cassei Bisericii.
5. Via /a ,si fattele domnului tdrii romaners* Costandin
Vodd Brancoveanu, scrisa de diaconul Niculae M. Pope-
scu cu o precuvantare la inceput si adaosuri la sfarsit de
I. P. S. Mitropolit Primat Dr. Konon Ar. Donici.
Brosura aceasta a fost impartita gratuit in bisericile din
Bucuresti, unde s'a facut pomenirea lui Brancoveanu.
*

. Toate aceste scrieri merita sa fie citite. Trim prin ci-

tire In alte vrernuri si ni se oteleste caracterul romanesc.
Simtim mai mutt pentru nevoile noastre cleat pentru ale
altora. Te simti mandru de strabunii tai.
G. .

www.dacoromanica.ro
 SATAN A SE VESELESTE
Groaznicul macel, care a cuprius Intreaga Europa si a-
meninta sa iea proportiuni si sa se intinda departe peste
oceane, punand in flacara. intregul glob, ne face atenti
mai mult ca intotdeauna in Interesul, pe care trebue sa-1
dam studiului Sf. Scripturi si ne inlesneste interpretarea
locurilor alegorice si care locuri s'au parut multora pand
aci jocuri de cuvinte, lipsite de orice inteles. In adevar,
cu cat aprofundezi mai mult studiul acestei mare carti,
unde cuvantul lui Dumnezeu e redat in forma simpla, dar
si cu adancimi pe care nu orice minte poate sa le patrunda,
cu atat stai uimit si ramai inmarfnurit de regularitatea si
exactitatea riguroasa cu care se executa si se implineste
punct cu punct maretul plan al Dumnezeirei. Ne-e groaza,
cand ne gandim ca poate ne-o fi dat sa fim Incercati si
noi pentru pacatele noastre si a lor- nostri. Un semn de
mare mild si indurare avuseram anul trecut cu razboiul
balcanic si, cu toate ca fuseram certati printr'o boala uri-
cioasa, care a aruncat doliul si profunda intristare In ini-
mile multor familii, avuseram insa mangaerea ca sacrificiul
acelor vieti contribuise la marirea teritoriului, inaltarea nea-
mului si respectarea demnitatii nationale. Socotiam ca
vijelia a trecut si ca de aci incolo multi ani de liniste si
de pace se vor adaoga noud, pentru a ne putea desvolta
interior si a ne ingrijii de cele ale sufletului. Nu stim intru
cat mai putem fi indreptatiti a mai ne hra.ni Inca de o a-
semenea dulce speranta, pe care noi o dorim din tot su-
fletul si pentru care ne rugam cu toate puterile noastre;
dar ceeace se poate vedea si ceeace e vadit constatat este
faptul ca Romania niciodata nu s'a aflat intr'o mai
mare stramtorare, nestiind cararea pe care s'o apuce si

www.dacoromanica.ro
 SATANA SE VESELESTE 463

nici nu se Intrezareste vr'un luminat de zitia mai apropiat.

Din contra, cu cat timpul se scurge si vai, anevoe mai
trece, cu atat se adaoga tot mai mutt la pada §i domnia
intunericului. Ne sosesc vesti de salbatacii care mai de
care mai groaznice si se pare ca tot ce-a cladit si a in-
ventat iscusinta omeneasca de veacuri, pare a fi fost fa-
cut anume ca sä distruga cat mai repede, cat mai grabnic
tot ce a fost nobil si bun. Cu privire la acest fapt, daca
tot ce a contribuit a inv,enta arme si diferite instrumente
de distrugere s'a numit destepciune si inalta pricepere, a-
poi cu drept cuvant se pot aplica acestei priceperi cuvin-
tele Sf. Scripturi: «Intelepciunea lumei aceqteia nebunie
este». Caci ce poate fi mai nebunesc lucru, cleat sä in-
ventezi si sä fauresti mijloace de omor si de distrugere
care mai de care mai oribile si mai tngrozitoare? Tot ce
mana omeneasca a alcatuit si a redat in concret ca tra-
ducere si efect al sufletului omenesc, al partii sale alese
si nobile in inalta acceptiune a cuvantului se arde, se sfa-
rama, sboara in aer si se preface in cenuse In cateva ore,
in cateva momente. Se calca cadavrele in picioare, se
trece peste ele fara pas si mai Intotdeauna cu o deplina.
satisfactie. Se mutileaza si se schingiuc prinsii in razboiu,
cei raniti si suferinzi, in loc de alinare, indurare, ajutor si
mila, intalnesc batjocore, torturi si moartea, care, in ase-
menea cazuri, este de o mie de on mai preferabila. Dupa
lupta se numara mortii si cu cat numarul mortilor din ta-
bara adversa e mai ridicat, cu atat bucuria creste si partea
animalica din om se desfa'teaza. In aceste momente, pentru
aceasta parte bruta din om, se and cuvintele Sf. Scripturi
din evangelistul Luca XXII, 53: «Aceasta este ora to §i
stapanirea Intunericului». In aceste triste momente, fara sa
vrem, gandul nostru ne is din fata rasboiului European si
ne duce spre razboiul mondial, spre acel razboiu care e
declarat si se continua cu tenacitate dela inceputul lumii,
dar ale carui rezultate, and intr'o parte, and Intr'alta, an
fost numai partiale si, in bine, numai ()data generale, pe
timpul MAntuitorului Hristos.
Ne duce, zic, la cele doua armate, ce stau fata in fata
dela origina lucrurilor, (land lnpta pe viata si pe moarte.
Intre aceste doua armate se poate sa fi fost pe ici pe

www.dacoromanica.ro
464 SATANA SE VESELESTE

colea ragazuri tacite, dar pace niciodata, fiindca o inte-

legere sau un acord intre ele este imposibil, Pozitiunile
si rolurile sunt foarte bine determinate si dintr'o parte si
dintr'alta. De oparte autoritatea lui Dumnezeu, de alta
lupta lui Satan, a spiritului celui cazut si isgonit,' care
cauta razbunare si aspira sä distruga domnia lui Dumnezeu
pre pamant. Am spus ca lupta este angajata dela inceput,
dar aceasta lupta a luat, in acest din urma timp, o intin-
dere si un grad de vrajmasie, care, cu drept cuvant, a
desteptat si desteapta legitime ingrijorari. A cui va fi vic-
toria? Tata o intrebare, la care un bun crestin poate da
un raspuns sigur si repede, dar, daca chestiunea se pri-
veste sub mai multe aspecte, si raspunsurile variaza. In
lupta contra lui Dumnezeu si implicit contra Bisericii cre-
stine, se poate prezice cu siguranta o invingere desavar-
sita, dar finala contra spiritului ran, care, in alte vremuri, si-a
gasit culcusul In idolatrie, in ateism; mai apoi intr'un ma-
terialism cras si in cele din urma in asa zisa masonerie,
care strecoara lupta in mod neleal, viclean si las. Dar
'Ana la lupta finala, lumea are sa inregistreze multe de-
zastre si Lucifer va sta deadreapta multor capete inco-
ronate si multor autoritati, aratandu-le ambitiunile si de-
steptandu-le nemotivatele orgolii si neinfranatele apetituri.
Multe si variate au fost armele alese de cel rau in lupta,
dar toate, absolut toate, aratand in aparenta un castig
imediat, au dus si duc la sfarsit la un dezastru definitiv.
Asa de exemplu, pentru a nu cita cleat unul din mijloa-
cele de distrugere si anume pe cel mai modern, care e
imbracat in piele de oae, dar induntru e lup rapitor, anume
francmasoneria sau masoneria, vedem ca ea are ca scop
distrugerea religiunei, a familiei si a proprietatii. Adven-
tismul este si el tot o aripa a satanei, fiindca, sub aceeasi
firma blanda, urmareste acelas scop.
Masoneria are pretentiunea sa stearga si sa desradaci-
neze cu desavarsire credinta in Dumnezeu. Nebuneasca
pretentie! Numele lui Dumnezeu a fost inscris cu litere
care nu se mai pot sterge in constinta oamenilor; el este
inscris ca si lucrul mainilor sale in toate partile acestui
vast univers. Fara sa'si dea socoteala, multi it neap si
acestia vor reusi poate sä inlature cultul lui dela mai

www.dacoromanica.ro
 SATANA SE VESELESTE 465

multi din semenii lor, dar nu vor putea reusi niciodata

sal stearga din constiinta acestor oameni; acest fapt este
peste puterile lor. Dumnezeu a purtat de grije ca numele
sau sa rama.e adanc sapat in toate creaturile si mai ales
in acelea care'i reda mai direct imaginea sa. Acest pa-
trimoniu al umanitatii este si va fi stanca de care se vor
isbi si se vor sfarama toate vicleniile si toate armele, a-
rise on ascunse, ale puterii intunerecului.
Dar am notat ca scopurile ascunse ale modernismului
sunt si tind la distrugerea si a proprietatii si a familiei.
Niciodata, Insa, nu va putea atinge nici aceste douy in-
stitutiuni, care, ca si credinta, isi au radacinile in divini-
tate si in profunzimile naturii omenesti. Dumnezeu a facut
pe om sociabil, pentru o societate ordonata, nu pentru o
amestecatura fara rost si confuza. Pentru acest fapt a con-
stituit familia, la baza careea troneaza dragostea si datoria.
Proprietatea este complectarea si adaosul neaparat tre-
buincios familiei. Ea ii este chiar inerinte. Trebue ca o
familie sa subziste si nu poate subzista fara ajutorul pro-
prietatii, care'i asigura Intr'un chip hotarit si stabil partea
de ajutor si de profit ce'i sunt necesare. Ii e posibil mo-
dernismului masonic de a aduce vrajba, de a rasturna
fundamentul familiei si al proprietatii, in toate partile, unde
infiltreaza principiile sale si impune faimoasa sa doctrina;
dar pretentiunea sa este de a-si impune doctrina intregei
lumi. A spera chiar acest lucru e o nebunie, fiindca a
reusi in aceasta clirectie, Inseamna a rasturna cu totul or-
dinea stability de natura. Din fericire n'a lost dat pute-
rilor omenesti de a rasturna si a distruge totalmente opera
Creatorului, chiar cand puterea distructoare a omului acre
ca aliata, ca ajutor, puterea lui Satan.
Pentru a insela si a ametI mintile, modernismul a cd-
utat sa spund ca familia dorita, familia ideals este acea
republica universals, in care se confunda si dreptul fa-
miliilor si al proprietatilor. Care aceasta trebue O. se
tinda. Dar pentru ajungerea acestui -scop, implicit se in-
telege si distrugerea oricarei religiuni si oricarei nationa-
litati. Acestia sunt cei doi poli ai nouei doctrine. Sa-i mai
discutam absurditatea? Este prea izbitoare, pentru ca sa
mai fie nevoe a fi relevata. Ceeace trebue retinut, Insa,.

www.dacoromanica.ro
466 SATANA SE VESELESTE

este taptul ca marele rasboiu de azi, marele prapad ce

se deslantueste cu atata furie este rezultatul tot al doctrinei
masonice si pus la cale de adeptii sai. Socoteala acestora
ca din distrugerea ordinei si a linistei va esi castigul lor,
nu e lipsita, in parte, de oarecare temeiu, iar asociatul
for Satan, privind acest dezastru, isi proclama victoria si
se veseleste. In adevar iti sta mintea in loc, cand to gan-
desti la motivele care au indemnat pe unite puteri, ce nu
erau in joc, sa intre in foc, in care sta posibilitatea sa-si
piarda pe cei mai scumpi ai for si nu se stie daca propria
for viata nu va fi ridicata. 0 ambitie nernasurata, manata
de o mandrie fara." Inte les si in dauna atat a Invinsului cat
§i a invingatorului este farul diriguitor at actualei stari de
lucruri. Ni-i o putere si nici un cap incoronat nu vede
cleat sange si, cei cari au mai ramas pana acum la o
parte, se straduesc In a se hotari de partea cui sä treaca,
pentru a da ajutor la varsarea sangelui mai cu profuziune
si la o cat mai repede distrugere. Urla vazduhul de rage-
tul lui Satan, si comanda lui, care indeamna tot la lupta,
este ascultata si urmata tot mai cu supunere. In adancul
sufletului marei multimi zace simtamantul de pace si de
liniste, top o voesc, toti o doresc, multi n'o pot spune,
fiindca altii au comanda, altii au puterea. Ce e mai mutt,
sunt manati in rasboiu si li se porunceste a simula ve-
selie, a scoate accente de mare inaltare sufleteasca, fiindca
a venit timpul mull dorit de a se razbol.
Plang mamele care au alaptat, plang sotiile si copilasii
care-si pierd sprijinul, in fine plang natiunile care -si pierd
geniile si talentele cari s'au manitestat si cari aveau sa se
rwanifeste. Dar din nici o parte nu se aude, si de pretutin-
deni se cere entusiasm si veselie pentru rasboiu. Se ob-
serva inclinarea sentimentului general intr'o anumita di-
rectiune, totusi se ordona mersul in partea cu totul opusa.
Aceasta e starea de fapt! Va dura sau va merge 'Dana
la sfarsit astfel? Sa nu fie !

Deasupra tuturor sta acea putere ascunsa, care, in mo -

mente de grea cumpana, uita ratacirile vointei omenesti,
care si-a batut joc de liberul sau arbitru, si-si trimete in-
durarea sa, biciuind si umilind spriritul cel rau, care-si In-
tronase uricioasa-i stapanire. Trimitand gandul nostru Ina-

www.dacoromanica.ro
 SATANA SE VESELESTE 467

poi, la mersul tarii noastre, observam intrecut Intamplari

care s'au deslegat nu cu puteri pmenesti, ci cu ajutorul
Celui Atotputernic, fiindca, In mod natural si logiceste
nu poti admite ca unul sa invinga pe o suta si asa mai
departe. Dar a voit Dumnezeu si s'a biruit randuiala firii.
Actualmente ne gasim in fata inarmarilor de zeci de mi-
lioane. Suntem intre munti de tunuri, puSci si baionete si
ne uitam cu frica si cu cutremur, temandu-ne ca nu cumva
Ingrozitoarele valuri de foc sa fie impinse de vre-un ura-
gan si Incoace, ca nu cumva. Satan sa se veseleasca si
de pustierea frumusetilor tarisoarei noastre.
Daca, fara voia noastra, vom fi Impinsi a merge con-
tra puterilor Inzecite si insutite, o vom face, cu ferma in-
credere in nevinovatia noastra si in triumful dreptatii, a-
vand in urechi cuvintele Atotputernicului: e and v-am tri-
mis fara de punga si fara de traista si fail de Incalta-
minte, au ati avut lipsa de ceva) ? Si daca chiar in o a-
semenea situatie, cel napastuit invinge, cu atat mai vat--
tos vom spera, cand riasurile cele mai strasnice de a-
parare s'au luat; iar daca, cu toata dreptatea cauzei noa-
stre, cu toata dorinta, pe care o avem de a nu turbura
pe nimeni, dar nici de a fi turburati de cineva, contra
acestei dorinte manifeste a noastre se va Intampla altfel,
si ni se va cere o iesire. atunci o vom face cu curaj, cu
tarie si cu profunda incredere in isbutire, fiind in legitima
aparare, aparandu-ne avutul nostru stramosesc, familia
noastra, viata noastra asupra careea nimeni, afara de Dum-
nezeu, nu are dreptul sa ne-o rapeasca, iar not avand im-
perioasa datorie de a o apara. Si daca acum va fi venit
plinirea vremii, pentru cuvintele sfintei Scripturi cd cel ce
nu are sabie sd-si vdncld vestmdntul sdu ci set-i cumpere,
vom fi urmatori cu toata supunerea, cu deplina incredere
ca. Satan nu se va mai vesell, ci va fi rusinat si sla'rairnat.
B Mangciru.

www.dacoromanica.ro
 Organizarea bisericii bulgaresti.')
rinT"Yi!n-
preju ran le Organizarea actuald a bisericii bulgare e de pro-
consistuiriibi_venientd recenta si se datoreste in primul rand de-
sericii
gore.
bul-steptdrii constiintei nationale bulgare si sprijinului a-
cordat de guvernul turcesc.
In contra elenismului predominant pe teren cultu-
ral si mai ales pe eel bisericesc, se incept', in prima
jumatate a secolului al XIX, in partile locuite de
Bulgari, prin cartea si scoala bulgareasca, o lupta,
care de pe terenul invatdmantului trecii pe cel bi-
sericesc.
-Profitand de celebrul «hati-humaiumx. din 1856,
care, acordand raielelor libertate religioasa, suprima
in principiu veniturile bisericesti, Bulgarii incepura o
lupta apriga in contra sefilor for religiosi: Greci. I-
moralitatile acestora erau demascate zilnic; in multe
parti episcopii greci furs alungati si inlocuiti prin ad-
ministratori bisericesti; taxele bisericesti nu mai furd
platite. In Constantinopol Bulgarii obtinura biserica
Sf. Stefan, in care incepura sd slujeasca in slavoneste.
Intre 1860-1870 avurala indemnul Rusiei si al
Portiiloc, Intre Bulgari si Patriarhie, o sumo de
tratative, cu scop de a apland conflictul si de a a-
junge la o tritelegere. Din cauza intransigentii ambe-
lor parti insa nu se ajunse la nici un rezultat. Pe zi
ce trecea, situatia se inrautdtea: pand si prin sate a-
derentii celor doud partide se luau la lupta ca sa
t) Publicam acest articol, pe care mult regretatul profesor N. Do-
brescu 1-a intocmit in toamna anului 1914 0 care nu s'a publicat pang
arum.

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII BULGARESTI 469

puns mana pe parohii. Atunci Poarta, ca sa pund

pe deoparte capat unei agitatiuni din ce in ce mai
nelinistitoare, iar pe de alta ca sa reduca amestecul
Rusiei in afaceri interne ale Turciei, hotaridupa ce
incerca mai intaiu, dar in zadar, sa impace pe Bul-
gari cu Patriarhiasa curme scurt discutia si prin
firman impara.tesc sa creeze Exarhatul bulgaresc.
Spre a dejuca planurile panslavistilor Rusi, Turcii
se hotarira, sa favorizeze, in detrimentul Grecilor, sla-
vismul otoman, cu credinta ca autonomia religioasa ce
vor acorda Bulgarilor, va incrucisa planurile pansla-
vistilor rusi; ceeace in parte s'a si intamplat.
Prin firmanul Sultanului Abdul-Aziz din 27 Februa-s:llianrliAlba
ali
rie 1870 se cree deci exarhatul bulgar, in afara. dedui Aziz pen-
patriarhatul ecumenic, sustragandu-se dintr'o singura tru inhstihail-ea
trasatura de condeiu turcesc mai multe milibane debtwagrar. "
ortodoxi de sub jurisdictia patriarhiei.
Fiindca acest firman al Sultanului Abdul-Aziz este
actul fundamental de constituirea exarhatului bulgar,
ne oprim putin asupra cuprinsului celor 11 articole
ale firmanului.
1) Se institue sub numele de exarhat bulgar un
cerc bisericesc apartea carui gestiune bisericeasca
o va avea exarhulsi de care vor atarna, pe langa
mitropolitii si episcopii enumarati si alte cateva lo-
curi.
2) Cel dintaiu rang dintre mitropolitii acestui cerc
va purta titlul de exarh; lui ii apartine prezidentia ca-
nonica a sinodului bulgar.
3) Administratia interioara a exarhatului se va fixa
de un regulament, care trebue sa fie de acord cu
canoanele fundamentale si cu constitutiunile religi-
oase ale bisericii ortodoxe si care va fi aprobat de
guvernul turcesc. Regulamentul va fi elaborat asa fel
ca patriarhul sa nu se poata amesteca nici direct, nici
indirect in atacerile spirituale, si in deosebi in alege-
rile episcopilor si a exarhului. Indata ce exarhul va
fi ales, sinodul bulgar va incunostiinta de aceasta pe
patriarh, care va trebul indata sa acorde actul de con-
firmare dupd lege.
Biserick Ortodoxa Roamna 6

www.dacoromanica.ro
470 ORGANIZAREA BISERICII BTJLGARESTI

4) Exarhul numit prin firman de Sultan, va fi obli-

gat, conform regulilor bisericii, sa pomeneascd pe pa-
triarhul de Constantinopol. Inainte de a se face ale-
gerea de exarh va fi prezentata guvernului turcesc
persoana socotita demna de a fi numita in acest post.
5) Exarhul are dreptulin afacerile ce privesc tarile
jurisdictiei salede a fi direct in raport cu autoritatile
locale si la nevoie cu Sublima Poarta. In special, be-
ratele ce se vor acorda persoanelor bisericesti de sub
jurisdictia lui, nu vor fi date cleat cu avizul sau.
6) Pentru afacerile ce privesc credinta ortodoxa
si cari au nevoie de o deliberare comuna, Sinodul
bulgar se va adresa patriarhului ecumenic si sinodului
sau, cari vor trebui sa-i acorde asistenta ceruta si sa
raspunda fail intarziere la cererile sau intrebarile ce
li se vo'r face.
7) Sinoctul bulgar va loch Sf. mir dela paiWarizie.
8) Episcopii, arhiepiscopii si mitropolitii supusi pa-
triarhiei vor putea traversa fara nici o piedica exar-
hatul bulgar; a elan lucru it pot face si episcopii, ar-
hiepiscopii si mitropolitii bulgari in eparhiile grecesti,
fiindu-le permis sa stea in capitalele vilaetelor si in
alte centre administrative; ei nu pot convoca sinoade
in afara de circumscriptiile for spirituale, nici sa se a-
mestece in afacerile crestinilor nesupusi lor, nici sa
oficieze fara permisia episcopului tarii in care se gasesc.
9) Precum metocul Ierusalimului aflator in Fanar
depinde de patriarhul de Ierusalim, tot asa si meto-
cul bisericii bulgare, aflator in acelas cartier, va fi
supus exarhului bulgar. Ori de cate on exarhul va
avea nevoie sa vind la Constantinopol ii va fi permis
sä locuiasca la metocul sat'. Ce priveste slujbele di-
vine pe cari le-ar putea savarsi in timpul sederii sale
in Constantinopol, el va fi supus acelorasi reguli bi-
sericesti, la cari se supun, in atari cazuri, patriarhii de
Alexandria, Antiohia, Ierusalim.
10) Exarhatul bulgar va cuprinde A) eparhiile
1) Rusciuc, 2) Silistra, 3) *umla, 4) Tarnova, 5) Sofia,
6) Vrata, 7) Lovcea, 8) Vidin, 9) Nis, 10) Nisava,
11) Kustendil, 12) Samocov, 13) Velisa B) Filipopol,

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII BULGARESTI 471

Sangiacul Slimno si cazaua Sozopole, exceptand

lnsa vre-o 20 de sate dintre Varna si Constanta, cari
nu sunt locuite de Bulgari, exceptand apoi orasele
Varna, Anchial, Mesembria, satele de pe coasta Mani
Negre din cazaua Sozopole, exceptand orasele
8i Stanimacha, satele Cuclin, Vodin, Arnautkoi,
Panaghia, Novoselo, Lescovo-Ahlian, Batscovo, Be-
liastita, manastirea Batscovo, s tii Anarghiri, sf Pa-
raschiva si Sf. Gheorghe. sf. Panaghia (=sf. Maria) din
Filipopol va intra In exarhat, dar acei dintre locu-
itorii acestei parohii, cari nu vor vol sa se supuna
exarhatului sunt liberi. Detaliile in aceasta privinta
vor fi regulate, conform randuielelor bisericesti, de
patriarhat si de exarhat.
In afara de locurile enumerate si numite aci, dace
locuitorii vreunui loc profesand ritul ortodox, ar vol,
unanim sau cel putin 2 treimi din populatie, sa se
supuna esarhatului bulgar, dupace se va examine ce-
rerea for si se va vedea ca e adevarata, li se va ad-
mite cererea. Cum o astfel de cerere trebue facuta
de toti locuitorii sau cel putin de 2 treimi dintre ei,
acei cari ar incerca sa samene discordia printre lo
cuitori vor fi responsabili inaintea legii.
11) Manastirile rani se gasesc in exarhat si cari
dupa:institutiile bisericesti sunt supuse patriarhatului
vor fi!administrate ca pana aci.
Bulgarii nu asteptara mutt dupe publicarea acestui,Excomunl.ca-
firman, si se pusera serios pe lucru. In Noemvrieej,e,-aaBrukif:ir:17e
1870 episcopii i aderentii exarhatului publicara re _patriarhie.
gulamentul organic prevazut de firmanul Sultanului.
Acest regulament era facut in conformitate cu firma-
nul; numai atat nu fixa nimic in privinta raporturi-
lor exarhatului cu patriarhia, si aceasta pentru mo-
tivul ca patriarhia refuza sä recunoasca noua stare
de lucruri. Ba ceva si mai mutt! Patriarhia protesta;
iar in sinodul tinut In Septembrie 1872 vote o de-
finifie sinodala, prin care Bulgarii exarhi§ti sunt ex-
comunicati, fiind declarati schismatici, ca adepti ai
«filetismului n, adica ai nationalismului. Aceasta de-

www.dacoromanica.ro
 472 ORGANIZAREA BISERICTI RCTLGARETI

clarare a Bulgarilor ca schismatici nu a fost aprobata

de toate bisericile ortodoxe.
Parlid"i fir"
man rantase
In urma declararii Bulgarilor exarhisti ca schisma-
neaplicate. tici, unele parti din firman nu mai fura. aplicate. Asa
sunt cele referitoare a) la pomenirea patriarhului de
exarh, b) la adresarea sinodului bulgar catre patriarhie
si sinodul ei, c) la luarea sf. mir dela patriarhie. Dupa
art. 9 din firman, exarhul nu trebuia sa rezideze in
Constantinopol. De fapt el si -a stabilit rezidenta mai
intaiu in satul Ortakoi (pe Bosfor) si numai dela 1907
incoace in Constantinopol (la Sisli). De asemenea, .

exarhul nu mai cerii, in urma condamnarii, permisie

dela patriarhie ca sa savarseasca slujbe bisericesti in
biserica bulgareasca din Fanar.
Intinderea Excomunicarea Bulgarilor de patriarhie nu le-a a-
jurisdictiet
e-
zarhului :'ohs nice un prejuditiu; din potriva despartindu-se de
Tracia i maGreci, Bulgarii in urma unei intinse propagande na-
cedonia.
tionale, reusira sa intinda jurisdictia exarhului for
peste o multime de teritorii cari nu figurau in fir-
manul din 1870. E drept ca in urma tractatului din
Berlin exarhatul bulgar pierdu Dobrogea (care 'Ana
in 1870 atarnase bisericeste de mitropoliile grecesti
din Varna si Silistra), luatd de Romani, $i eparhiile
dela granita Sarbo Bulgara (Nis, Pirot) luate de Sarbi.
Pierderile acestea Bulgarii be comp-ensara in alte parti.
Profitand de perspectiva ce o deschidea firmanul
Sultanului, ca adica pe viitor vor atarna de exarhat
si top acei ortodoxi, cari in umar de cel putin 2
treimi vor cere acest lucrupropaganda .bulgareasca
pornind in primul rand dela exarhat, facia. ca Bulgarii
ortodoxi din Tracia si din Macedonia sa se declare
exarhisti. In aceste 2 tad, se facura apoi 21 de e-
parhii (6 in Tracia si 15 in Macedonia) cu granite
bine difinite. Aceste eparhii erau destinate sa aibd
cu vremea fiecare Cate un mitropolit. Rana in tim-
pul recent Bulgarii nu ajunsesera sä le ocupe pe toate
cu titulari (cari sa aiba berate dela Poarta); totus
eparhiile acestea tunctionau regulat fiind conduse de
administratori provizorii.
www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII ROLGARETI 473

Firmanul din 1870, $i regulamentul organic din a-

cela$ an, cu modificari neInsemnate au fost $i sunt
In vigoare 'Ana arum in partea otomand a exarha-
tului. In Bulgaria, devenita, in urma tractatului dela
Berlin, principat, se alcatui 'insacu aprobarea sino-
dului, guvernului $i Cameriiun nou statut organicisiaii" exar-
al exarhatului, care statut intre 1883-1885 ava va-
loare numai In Bulgaria, apoi $i in Rumelia orientala.
La punerea in aplicare a acestui statut Ozandu-i-se
lipsurile, se alcatui un nou statut exarhal, care ca-
patand aprobarea Sinodului Sobraniei, fu sanctionat
la 13 Ianuarie 1895. Acesta e [Dana azi in vigoare;
e legea organica bisericeasca bulgara azi.
Prin art. 37-42, Constitutia bulgareasca declaragrone:tettietrt
biserica ortodoxa bulgara ca biserica de stat; apoi bulgare in pri-
denota ca libere si pe celelalte culte ale supusilorovirntasercii
lo dobe
bulgari sau ale strainilor cari petrec in Bulgaria, CUdifetit:lor
conditia fnsa a) ca exercitarea acestor culte sa numue.
loveasca legile existente b) ca confensiunea sa. nu
serveasca nimanui ca pretext spre a nu se supune
legilor, $i c) ca afacerile spirituale ale tuturor con-
fesiunilor sa se afle subt supraveghierea ministrului
bulgar respectiv. Constitutia bulgara repartizeaza a-
facerile spirituale la ministerul de externe.
Actuala lege organica bulgara.
Introducerea (art. 1-3) spune ea" principatul S latutta
hal din exar-
bulgar, facand parte din domeniul bisericii bulgare,
este supus sf. Sinod, autoritatea spirituale supreme a
bisericii bulgare; ca biserica autonomy bulgara sub
numele de exarhat este membru al bisericii una
sfAnta, ecumenica si apostolica; ca bazele conducerii
bisericesti in principat sunt regulile biserice$ti Si ur-
matorul statut al exarhatului.
PARTEA 1NTAIA
Cap. I. (art. 4-14) arata organizatia acinzinislra-
tivd bisericeascd: eparkiile.Exarhatul se compune Eparitiile.
din eparhii bulgare$ti, situate in imperiul turcesc

www.dacoromanica.ro
474 ORGANIZAREA. BISERICII BIII,GARE'TI

(Tracia si Macedonia) si determinate de firmane si

din eparhii ale principatului, care se subimpart in
protopopii, iar acestea in parohii. Eparhiile din Bul-
garia sunt I Sofia cu 5 protopopii, II Plovdiv (Fili-
popol) cu 8 protopopii, III Tarnova cu 6 protopopii,
IV Dorostol-Cerven (Silistra-Rusciuc) cu rezidenta In
Rusciuc si cu 4 protopopii, dintre cari 2 cad pe
teritoriul luat acum de not si anume in Turtucaia si
in Silistra; V Varna-Preslav cu 4 protopopii, dintre
care una in Dobrici; VI Vidin cu 5, VII Vrata cu 3,
VIII Sliven cu 5, IX Samocov cu 3, X Lovcea cu 4
si XI Stara Zagora cu 5. Eparhiile de Samocov si
Lovcea devenind vacante se vor incorpora la cele
vecine.
sf Sinod. Exarhatul e condus de sf. Sinod. Fiecare eparhie
e condusa de un mitropolit. Sf. Sinod se compune
din exarh si asesori canonici. Prezidentia o are ex-
arhul sau membrul Sinodului designat de el. Asesori
canonici ai sf. Sinod sunt toti mitropolitii si episcopii
(in Macedonia nu sunt numai mitropoliti, ci si epis-
copi) exarhatului. Cum insa le este imposibil de a
asista cu totii in mod constant la intrunirile sinodu-
lui, se aleg dintre ei 4 membrii, cari sunt asesori ca-
nonici si cari reprezinta pe toti ceilalti in ce prive-
ste directia generala a exarhatului. Top mitropolitii si
episcopii exarhatului sunt pusi canoniceste sub con-
trolul si jurisdictia sf. Sinod, care ii hirotoniseste, pe
care it pomenesc la slujbe si la care se adreseaza direct.
La rezidenta fiecarei eparhii se [Ina, sub prezidentia e-
parhiotului respectiv, cate un consistoriu eparhial, corn-
consistorii e-pus, in afara de presedinte, din 4 preoti. Autorita-
parluale.
tea bisericeasca: administrative si judecatoreasca, in
eparhie, apartine eparhiotului respectiv si o exercita
cu conlucrarea consistoriului eparhial. Apelurile in
contra decisiunilor consistoriilor se fac la sf. Sinod
in termen de 2 luni dela comunicarea sentintei.
Cap. II (art. 15-26) se refera la aleger ea exarhului.
Alegerea exar-Ca sa poata fi ales cineva exarh trebue a) sa fie
membru al bisericii bulgare b) sä fie bulgar de na-
stere, c) sa aiba varsta de cel putin 40 de ani, d) sa

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA. BISERICII RULGARESTI 111
fi condus bine cel putin 5 ani o eparhie, e) sa aiba
instructie teologica, buna purtare, reputatie etc. Ale-
gerea e pe viata; ,cel ales exarh insa isi pastreaza e-
parhia la care a functionat pana la alegere, fiind re-
prezentat aci printr'un vicar. Modalitatea alegerii ex-
arhului e putin cam complicata si se face in 2 grade.
Devenind scaunul exarhal liber, Intr'un interval de
21 de zile dupd trimiterea unei circulari speciale a
sf. Sinod, fiecare mitropolit adreseasa sinodului o li-
sta de 3-5 candidati, luati dintre cei mai meritosi
colegi. In afara de aceasta in urma trimiterii unei alte
circulare, credinciosii fiecarei eparhii si comunitatea
bulgara din Constantinopol designa eke 2 reprezen-
tanti civili de fiecare eparhie, cari la 61 de zile dela
data circularii trebue sa se duca la rezindenta exar-
hatului pentru ca sa is parte la alegere. Acolo, in
prezenta sf. Sinod, a mitropolitilor si episcopilor, a
consiliului exarhal si reprezentantilor civili se procede
la despuierea listelor de candidati primite. Se alca-
tuieste o noun lista, care poarta numele a 3 candi-
dati cari au obtinut majoritatea voturilor. Aceasta li-
sta e prezentata spre aprobare guvernu]ui turc si bul-
gar. Un simplu veto venit dela Stambul sau dela
Sofia, e de ajuns pentru a scoate de pe lista pe can-
didatul care nu e agreat de un guvern sau de altul.
°data. obtinut rasp.uns favorabil, sf. Sinod, mitropo-
HO, consiliul exarhal si reprezentantii civili se intru-
nese din nou pentru a alege acum, prin vot secret si
cu majoritate de voturi, din cei 3 candidati de pe li-
sta aprobata de guverne pe unul ca exarh. Acesta
este proclamat definitiv si recunoscut ca sef al bi-
sericii bulgare.
Cap. III (art. 27-35) se ocupa Cu alegerea mem _b.4/e.gereatnens.-
rtlor sf.
brilor sf. Sinod. Sf. Sinod, campus, in afara de exarh,nod.
.

din 4 membri, cari reprezinta pe ceilalti colegi-mi-

tropoliti, e ales pe un period de 4 ani. No pot fi
alesi deck cei ce an pastorit o eparhie timp de 4
ani. Alegerea se face de catre mitropolitii (episcopii)
eparhioti; In urma invitatii exarhului, ei trimit in scris
numele unuia dintre eparhioti sfantului Sinod, care

www.dacoromanica.ro
476 ORGANIZAREA. BISERICIT BULGARESTI

proclama ales pe cel care a avut mai multe voturi.

Nimeni si sub nici un motiv, in afara de membrii de
drept ai Sinodului, nu is parte la sedintele sf. Sinod.
Membrii sf. Sinod au dreptul in timpul celor 4 ani
sa-si viziteze, in vremea vacantelor Sinodului, epar-
hiile lor, in fiecare an, timp de o luny pans la trei,
insa pe rand' si nu doi in acelas timp. Sf. Sinod are
sesiune permanenta in capitala (Sofia).
Alegerea mi-
tropoiiiilor.
Cap. IV. (art. 36-47) se ocupa cu alegerea Mi
frO PO ligthr . Ca sä poata fi ales cineva mitropolit tre-
bue sä fie membru al biserici bulgare, Bulgar de na-
stere, sa aiba studiii teologice si buna purtare. Ale-
gerea mitropolitilor (pentru Turcia si a episcopilor)
se face intr'un chip asernanator cu acea a exarhului.
Clerul local si poporul prezinta 2 candidati membri-
lor sf. Sinod, care din cei 2 alege in mod definitiv
pe unul. Pe urma acesta fiind hirotonisit, primeste in
Bulgaria aprobarea Principelui ear in Turcia un berat
al Sultanului. Sf. Sinod ii da o scrisoare de recoman-
dare catre credinciosii lui.
brilor consi- Cap. V. (art. 48-56) se ocupa cu alegerea mem-
Alegerea mem-

storiilor e-brilor consistoriilor eparhiale.Membrii consistoriilor

parlsiale. eparhiale se aleg pe 4 ani, dintre preotii mai in var-
sta ca 30 de ani, cari au parohie in acea eparhie,
studii teologice, buna purtare etc. La alegere parti-
cipa numai clericii. In urma invitarii mitropolitului,
clericii se aduna la rezidenta mitropoliei si sub pre-
zidentia mitropolitului fac liste de candidati, si prin
vot secret si cu majoritate de voturi proced la ale-
gere care este apoi revizuita si aprobata de sf. Sinod,
apoi supusa confirmarii guvernului.
Cap. VI. (art. 57-58) se ocupa cu numitea pro-
topopilor.
Numirea pro- Protopopii sunt alesi de mitropolitul ( episcopul)
topopilor.
respectiv si confirmati de guvern, informAndu-se si
sf. Sinod de aceste numiri. Dela protopopi se cere
sa indeplineasca aceleasi conditii, cari se cer mem-
brilor consistoriilor eparhiale.
Cap. VIE. (art. 59-68) se ocupd cu alegatorii e-
parhiali.

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII BULGARESTI 477

Acestia sunt in numar de 6 (3 clerici si 3 laici) Adegatorii e-

de fiecare protopopiat al unei eparhii. Se aleg timpP
de 4 anidin anumite listede catre reprezentantii
epitropiilcr din protopopiatul respectiv, si sub supra-
vegherea mitropolitului. Alegerea se, confirms de
tropolit, iar numele celor alesi se aduc la cunostinta
sf. Sinod si a guvernuiui. Fiind reprezentanN legi-
timi ai clerului si ai poporului, alegatorii eparhiali nu-
mesc dintre ei delegati la alegerea exarhului, a mi-
tropolitilor si a membrilor consistoriilor.
Cap. VIII. (art. 69-78) se ocupd de parohii,s-ipreoli.
Parohiile se impart in orasanesti cu eke 200-300 parohii, Pre-
de case fiecare, si In parohii rurale, cu eke 150-41'
250 de case. In sate la caz de nevoie, si cu invoirea
Sinodului pot fi parohii care sä aiba si mai putin ca
150 de case. Nimeni nu poate fi hirotonisit preot,
cleat pe numele unei parohii. Candidatii la preotie
trebue a) sa apartina bisericii bulgare 5) sa aiba var-
sta de cel putin 25 de ani c) sa fie Bulgar de na-
stere daca parohia e curat bulgareasca, iar daca pa-
rohia se compune din Bulgari si ne Bulgari, preotul
trebue sa stie bine si limba bulgara, dar si pe a ce-
lor ce nu sunt Bulgari, d) sa aiba seminaruladmi-
tandu-se totus si de cei fara seminar, dar cari a-
vand certificat de 3 clase secundare, trec un exa-
men de materii religioase, dupa o programa alcatuita
de sf. Sinod, e) sa nu fie condamnat judecatoreste
f) sa adu,a dela duhovnicul sau certificat ca se poate
hirotonisi etc. etc. Un candidat la preotie e hiroto-
nisit dupa ce s'a dat de Sinod invoire mitropolitului
respectiv de a efectua hirotonia si dupa ce candi-
datul e ales de adunarea parohienilor sal in unire cu
preotii parohiei respective si sub prezidentia proto-
popului, si e confirmat de mitropolitul respectiv dup.
ascultarea consistorului sau.
Cap. IX. (art. 79-82) se ocupa cu preotii de ar-Preopi de ar-
mat& , cari trebue sa fie distinsi, cu stiinta teologica etc.'" a.
Cap. X. (art. 83-90) se ocupa cu epitropide bi-EP trop i. bi-
sericeoli. Acestea exists la fiecare biserica, se COM-serIcePt.
purl din 3-5 mireni si sunt prezidate de parohul

www.dacoromanica.ro
78 ORGANIZAREA BISERICII BULGARESTI
me.

local. Chiar dace nu e biserica Inteun sat, epitropia e-

xista 4nsa, compusd din acelas numar de membri si
se Ingrijeste de ridicarea unei biserici sau paraclis
In acel sat. and sunt mai multi preoti la o biserica,
presedintele epitropiei e designat de mitropolitul res-
pectiv. Membrii epitropiei trebue sa fie supusi bul-
gari, ortodoxi, in varsta de cel putin 30 de ani, sa
fie membru al parohiei respective si sa aiba vieata
onesta, picasa. Alegerea epitropilor se facesub su-
pravegherea si confirmarea mitropolitului respectiv
pe time de 2 aniiarna In Ianuaris-2de catre pa-
rohienii cafi au drept de vot; acestia mai aleg tot
atunci si o comisie de 3-5 membri, cari dupe ce
confirms pe noii epitropi, examineaza impreuna cu
ei gestiunea anilor precedenti.
Cap. XI. (art. 91-99) despre mcinastiri.
Mcincistiri. Manastirile sunt sau stavropighiale (ea Rilo, Troian),
adica atarnand de sf. Sinod, sau eparhiale (toate ce-
lelalte, cu exceptia celor 2 stavropighiale), cari a-
tarna de eparhiotul locului. In manastirile, cari au
mai mult ca 5 frati, exists un sobor, condus de un
star et. Din sobor fac parte fratii distinsi printr'o viata
exemplars; ei trebue confirmati de sf. Sinod in cele
stavropighiale, de mitropolit In cele eparhiale. Cel ales
starer trebuie sa fie ieromonah, sa fie din acea ma-
nastire, sa aiba calitati morale, religioase, intelectuale.
Staretul e ales pe viata de frati, si e confirmat de sf.
Sinod in cele stavropighiale, de mitropolit in cele
eparhiale. Manastirile cu mai putin de 5 calugari ax
un starer numit de mitropolitul locului.

PARTEA A DOUA.
.7urisdicp`ia administrativei si jua'ecdtoreasat a
azttoritailor bisericesti.
Cap. I. (art. 100-104), specified anume cari sunt
chestiunile de competenta sf. Sinod.
Cap. IL (art. 105-112) reguleaza. In amanuntimi
linerea ,sedintelor sf. Sinod.

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZA_REA BISERICII BULGARESTI 479

Cap. III. (art. 113-114) trateaza despre intreti-

nerea sf. Sinod.
Cap. IV. (art. 115'-118) arata datoriile ,si dreplu-
rile mitropolitilor (respectiv episcopilor).
Cap. V. (art. 119-121) determine atributiile con-
sistoriilor eparhiale.
Cap. VI. (art. 122-130) trateaza despre sedintele
ci cancelariile consistoriilor eparhiale.
Cap. IX. (art. 134-141) arata veniturile chel-
tuielile consistoriilor.
Cap. XII. (art. 156-159) despre competinta au-
toritalilor mandstire,s-ti
Cap. VII. si VIII. (art. 131-133) trateaza despre
atributiile, sedintele li cancelariiie protopopithr.
Protopopii veghiaza ca slujba biseiiceasca sa seAthi.nrileb :fa fecl:.-
faca conform randuelii stabilite, ca preotii sa'si trrl-celariid pro-
plineasca toate datoriile, sa se poarte conform starii/oPPaor.
lor, sä execute ordinile autoritatii eparhiale. Proto-
popul Incunostiinteaza autoritatea eparhiala de orice
miscare, care ar puted sa turbure pacea bisericesca
in tinutul sau. El viziteaza cel putin odata pe an pa-
rohiile din tinutul sau, intormandu-se de starea bise-
ricilor, de conduita preotilor, de activitatea epitropii-
lor, de starea morals religioasa a credinciosllor, fa-
cand raport In scris autoritatii eparhiale. Inlocuiesc
provizoriu preotii bolnavi sau raposai, pane ce au-
toritatea eparhiala is dispozitii definitive. Cer buge-
tele parohiilor si le prezinta autoritatii eparhiale pen-
tru examinare si ratificare. Verified In fiecare an con--
turile parohiilor si semnaleaza autoritatii eparhiale
neregularitatile. Primesc reclamatii, Incearca 1mpaca-
rea partilor si nereusind supune cazul eparhiotului..
Impart, cu pretul fixat, actele de botez, invoirile de
casatorie etc primite dela episcopie. Dau, in fiecare
tuna, autoritatii eparhiale, socoteala de veniturile si
cheltuielile protopopiatului. Fac inventar de lucrurile
protopopiei si trimit o copie si mitropoliei. and sunt
afaceri de regulat, protopopul convoaca din orasul
sau, sau din satele vecine, cel putin 2 preoti, ca a-
sesori, redijand pentru fiecare sedinta cate un pro

www.dacoromanica.ro
480 ORGANIZAREA BISERICII BULGARESTI

ces verbal semnat de toti membrii. Fiecare protopo-

piat are o cancelarie, cu un secretar si un servitor,
numiti de autoritatea eparhiala in urma recomandarii
protopopului.
/Void. In competenta consistoriilor fiind si chesti-
unile matrimoniale, la eliberarea diferitelor acte (de
invoire de casatorie, de divort, de botez etc.) se per-
cep anumite taxe. Din aceste venituri se plateste pro-
Plata Proio-tosinghelul arhieresc (= ajutatorul arhiereului in admi-
popilor a
peonai_nistratie, inlocuitorul lui in caz de absenta), se platesc
lui din can-membrii consistoriului si personalul din cancelaria e-
celariile lor.
parhiala; se platesc apoi protopopii intre 360-600
lei anual plus 200 lei pentru inspectii, se plateste se-
cretarul protopopului intre 720-1200 anual, iar ser-
vitorul cu 300 lei anual.
Cap. X. (art. 142-147), arata. datoriile ,s-i drepu-
rile preolilor.
Datoritle si Preotii au sa indeplineasca in mod regulat slujba
dof tu.rilepre-bisericeasca
or in zilele de sarbatori bisericesti si ratio-
nale. Ei vor predica sau vor citi cuvantari aprobate
de autoritatea bisericeasca. Vor indeplini slujbele la
cari sunt chemati. Vor ingriji de curatenia si podoa-
bele bisericilor, de carti. vesminte f alte obiecte bi-
sericesti. Vor indemna pe parohieni sa dea de po-
mana si sä ajute de buna voie pe saraci si neputin-
ciosi. Preotii nu vor merge in cafenele, carciumi, be-
rarii. Nu se vor duce in alta eparhie, fara autorizatia
data in scris de eparhiotul sau. Ducandu-se in ora-
sul de rezidenta at mitropolitului sau at protopopului,
preotii sunt datori sa se prezinte inaintea autoritatii
spirituale cu scrisoarea de permisie, on de cate on
s'ar duce. acolo. Preotii pastreaza st recitesc diferitele
ordine si dispozitii ce emana dela autoritatea spiritu-
ala. Asemenea ei pastreaza invoirile date la casatorii,
copii de pe scrisorile intregului lor camp de servi-
ciu bisericesc. Tin in regula registre de botez, cunu-
nie, inmormantare. Preotii cari se disting printr'un
lung si cinstit serviciu bisericesc, on grin instructia,
cultura lor, capata dinstinctii onorifice. Preotii se In-
tretin din onorarul suplimenear dat de guvern si din

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII BULGARETI 481

plata ce o primesc Bela crea'incio,s-i pentru diferile slujbe.

Onorariil intregitor pe care it da statul preotilor cu
seminar este in sate de 720 lei pe an, in resedintele
de subprefecturi de 960 lei pe an, iar In capitalele de
judete de 1080 pe an. Preotii cari n'au seminarul
primesc dela stat cei ce sunt in sate 480 lei anual,
cei ce sunt in rezideniele de subprefecturi 600 lei a-
nual. iar cei ce sunt in capitalele judetelor 720 fr.
anual. Taxele pe care le ia preotul pentru diferite
slujbe sunt fixate chiar prin lege., asa la botex pre-
otul ia 1 fr. la cununie 12 fr. la inmormantare 6 fr.
la ingroparea copiilor pang la 15 ani 3 fr. la maslu
1 fr. la sfintirea apei 0,50 bani, pentru o liturghie 3 fr.
pentru un parastas 0,40 bani etc. etc.
Cap. XI. (art. 148-155) determine competinia e-
pit; opiilor.
Epitropii fac inventar de toata averea bisericii: mo-c0.7Petta e-
bile si imobila, de toate actele si titlurile de pro-1
prietate, trimitand o copie dupa inventar si autori-
tatii eparhiale. Cu comisiunea aleasa, epitropii noui
examineaza gestiunea pe 2 ani a vechii epitropii, pu-
nand despre rezultat in cunostinta si pe autoritatea
eparhiala, ca aceasta in cis z de abuz sa-i dea in ju-
decata. Epitropiile procure bisericilor icoane, carti
etc. Unde nu sunt bisericii, epitropia se ingrijeste de
construirea bisericii. Tot ea va construe la cimitir o
capela si o camera mortuara; va inconjura cu zid
sau alta imprejmuire cimitirul. Va interveni la auto-
ritatile civile ca sa nu permita carciumi sau case de
petreceri mai aproape ca 200 de metri de biserica.
Angajeaza la biserica, paracliser si cantareti, a caror
leafa anuala o prevede in buget. Epitropiile biseri-
cilor dela orase sunt datoare sa intretina si cate un
diacon. Epitropia inchiriaza prin licitatie imobilele bi-
sericii; ea ins Brie veniturile in registru de venituri.
Primeste in dar sau prin testament, in folosul bise-
ricii bunuri mobile sau imobile. Intocmeste in Oc-
tombrie bugetul de venituri si de cheltuieli, si-I tri-
mite consisteriului eparhial spre 'aprobare. Epitropia
nu poate cheltui mai mult decat e prevazut in bu-

www.dacoromanica.ro
482 ORGANIZAREA BISERICII 13-17LGA.RESTI

get, de cat dupa ce a cerut permisia si a. capatat

aprobarea autoritatii eparhiale. Epitropia veghiaza ca
sa se intrebuinteze regulat veniturile bisericii, conform
dispozitiilor bugetului. Tine registru in regula de ve-
nituri si cheltuieli. Epitropia is hotatiri cu majoritate
de voturi. Pentru vanzari, cumparari, sau schimbari.
de averi bisericesti, pentru construirea sau repararea
bisericilor, epitropia trebue sa informeze autoritatea
eparhiala si sa-i capete aprobarea. Veniturile bisericii
provin a) din averile bisericii, b) din sume lasate bi-
sericii prin testamente c) din inchirierea de scaune
in biserica, d) din cheta, e) din veniturile lumanari-
lor, I) din extractele de pe actele de nastere, g) dela
tragerea clopotelor, aprinplerea lumanarilor in bise-
rica, g) dela diferite ceremonii savarsite acasa si h) din
taxa carului mortuar. Particularii n'au voie sa vanda
sau sa confectioneze lumanari; pe la protopopii si
eparhii exista cate o fabrics de lumanari de ceara, de
unde epitropiile bisericilor sunt obligate sä cumpere
lumanari. Epitropiile procura ceara, untdelemn, vin,
prescuri, tamae, vesminte, carti bisericesti, registre
etc; ele intretin si repara biserica; ingrijesc de ave-
rile ei; procura podoabele bisericii; platesc cantaretii,
paracliserii, iar la orase pe diaconi. Prisosul venitu-
rilor se Imparte in trei parti : 2 parti, prin autorita-
tea eparhiala, se depun: una la minister pentru fon-
dul de pensiuni al preotildr, alta pentru intretinerea
scoalelor clericale; a treia parte serva la constituirea
capitalului bisericesc, depus cu dobanda la casele a-
gricole locale, puse sub supraveghierea epitropiei. La_
fiecare biserica este un registru cu hotaririle epitro-
piei; apoi un caiet cu numele donatorilor si al epi-
tropilor distinsi printr'o onesta si sarguincioasa acti-
vitate, si cari sunt pomeniti in biserica in Duminica
Ortodoxiei.

PARTEA A TREIA.

Art. 160-172 trateaza despre juciecaga ,si pedep-

sele persoanelor clericale.

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII RULGARESTI 483

PARTEA A PATRA.
Art., 173 despre sigiliile diferilelor auloril0 bise-
ricesli.
PARTEA A CINCEA.
Art. 174-184 cuprinde distozitii generale, rete-
ritoare la intretinerea exarhului, a membrilor sf. Si-
nod, a mitropolitilor. Lefurile acestora sunt regulate
prin buget si anume: exarhul primeste 20,000 fr. pe
an, mitropolitii si episcopii din Turcia 10,000 fr. pe
an, iar mitropolitii din Bulgaria intre 7476 si 9300
fr. pe an. Tot in aceste dispozitii generale se arata
a) concursul dat de autoritatea civila celei bisericesti,
b) conditia primirii -clericilor in functiile de stat, c)
conditia schimbarii statutului exarhal, d) scutirea se-
minaristilor de armata etc.
Pentru a incheia cu organizarea bisericii bulgare Biserica bul-
addogam ca in 1909 exarhul a inlocuit simpla cO-Pra r
misie laica de pe langa el, printr'un st. Sinod, com-;,uoadne. sf* '
pus din 4 mitropoliti dintre cei din Turcia si prin-
tr'un consiliu mixt. Deci biserica bulgara are acum
2 Sinode: unul in Constantinonopol si altul in Sofia.
Seminarii sunt 2: unul in Sofi, altul in Constan- Seminar".
tinopol plus 2 scoale clericale (tot un fel de semi- yScoli cleric:1r
narii) una la Ohrida si alta lute° manastire (Batscovo)
Tanga Filipopol.
f N. Dobrescu.

www.dacoromanica.ro
 1

CUV ANT ARE

RostitA. in sf. mom:stire Cocos, din judetul Tulcea
in ziva de 29 Iunie 1914, cand s'a efectuat cAlugarirea
a case frati si anume: Dumitru (Dosoftei) Apolzan,
Dumitru (Damaschin) Dora§, Iosii (Ilarion) Avimof,
Necolai (Nifon) lancu, Teodor (Teodorit) Ionescu, i
State (Stelian) Manolache, din acea monastire.
Prea euvio,si Parinti 7si iubiti frafi,
Sfanta noastra Biserica praznueste astazi, amintirea sfin-
tilor apostoli Petru si Pavel, verhovnici ai celorlalti ucenici
ai Domnului, pentru ravna cu care au lucrat intru raspandi-
rea Evangheliei.
Daca s'ar putea, sa ne infatisem inaintea ochilor, acele
timpuri periculoase pentru oricine, si cu atat mai vartos
pentru sustinatorii unei idei, ce parea asa de ciudata si
neinteleasa, pentru cei ce o ascultau, si carora li se comba-
tea lucruri si fapte de ale lor, pe care ei le pretuiau on
le credeau chiar sfinte; si daca am putea, sa vedem fata
de atatea pericole, pe acesti doi mari sfinti ce-i praznuim
astazi, cu cautatura foarte senina si silindu-se cat mai mult,
sa. faca a pricepe pe ascultatorii lor, dintre cari unii gata
sa-i sfasie, cand li and vorbind la inceput, am ramane ui-
miti. Paganii ridicau moartea fioroasa, iar sfintii Apostoli
aratau o mare nepasare pentru ea; grija cea mare le era
de a spori numarul mic al acelor, cari lepadand valul de pe
ochii mintii, cunoscura adevarul. Credinta, ca fara stirea si
invoirea celui ce be zisese: Merge in toata lumea si pre-
dicati Evanghelia la toata zidireaD, ca nici un fir de par
din cap nu li se va clinti, ii °celeste asa de mult, ca nu se

www.dacoromanica.ro
 CUVANTARE 485

feresc chiar de cutitul calaului, sau de ciocanul celui ce

voieste sd-i rdstigneascd. Acest adevar ii incredinteazd, ca
pe pdmant au de indeplinit un rol sublim si.maret; si apoi
moartea nu-i decat un moment, din care vor Incepe sd se
invredniceasca fericirii celei ceresti si vesnice, fagaduita de
Mantuitorul tuturor acelor, cari vor vol sa-i asculte si sa -le
urmeze sfaturile ce le-a dat, numai pentru brnele si man-
tuirea noastrd.
Au fost pdtrunsi de credinta si convinsi de adevar, in cat
cu sete au cdutat sa-1 marturiseascd ca vrednici luptdtori;
si cu dreptul azi se bucura langd Invdtdtorul for si Mantui-
torul lumii, de a carui dragoste ascultand, a *pus bazele
religiei acestia frumoase, in care si noi credem.
Fericirea si indrazneala ce o au care Mantuitorul, ne
face azi si pe noi, a ne ridica umilitele noastre rugaciuni
catre ei, ca sa mijloceasca pentru noi la tronul cel Ceresc
mild si ertare de pacate.
Alergarea cea buna au savarsit si samanta cea bund au
aruncat; iar acum se odihnesc di-di culeg cu folos Inmiit
roadele.
Sfintii Pdrinti, alcatuitori de cantdri in onoarea celor
pldcuti lui Dumnezeu, referindu-se la acesti doi marl luce-
feri se intreabd: Cu ce cantdri de laudd vom Incununa
pe Petru si pe Pavel»?
Dar la stralucirea aceasta ass de mare a acestei sdrba-
tori de azi, in santa noastrd monastire, mangderea sufle-
telor noastre este sporitd, caci se mai adauga si fericitul
eveniment, cand acesti frati cu inimi smerite se aptopiara
In sunetul Indltatoarei cantari. «Bratele pdrintesti», care
sfantul Altar si si depuserd solemn fdgdduintele, ca tot ce
au dau Domnului; iar tot ce pot face, nu va fi indreptat
deck, cum spune sf. Evanghelie, pe care ca o adeverintd
vedem ca fiecare cu evlavie aldturi de sfanta Cruce o
in in bratele lor.
Santa Cruce! Semnul cel de lauds at santului si feri-
citului Pavel, si pe care in cele mai cumplite chinuri cu
capul in jos, batut in cue, si a dat sufletul in mAnile lui
Dumnezeu sfantul si fericitul Petru, a caror pomenire cu
toata cuviosia, toata lumea o praznueste astazi, o in in
mani acesti frati ai nostri si au declarat cand au primit-o,
Biserica Ortodoxa Romans 7

www.dacoromanica.ro
486 CUVAVTARE

ca deli grea va fi calea, caci raul vesnic se opune binelui,

vor sti sa o poarte cu bucurie, sa indulceasca necazurile
si chiar sä le doriasca, ca ele sa-i lamureasca ca pe our
in ulcea. Crucea le va fi simbolul, spre care cautand, se
vor intari sufleteste si neclintiti cu candelele aprinse, gata
vor astepta sosirea Mirelui.
Dar nu numai aceste sfinte lucruri isi au rolul Tor, la
acesti noi cuviosi parinti, ci tot ce .poarta ei, vazuram ca
cu inalt rost le sunt date. Ele ne arata cum trebue sa fie
starea launtrica a fiecaruia dintre noi. Blanzi, curati cu inima
si pururea saraci cu duhul, virtirti ce ne aduc umilinta si
smerenia, aripi de foc ce inalta pe calugar la cer si arme
ce doboard toate patirnile si rasboaele aduse de vrajmasul
m5.ntuirii noastre.
Indraznesc in numele sfintei noastre vieti calugaresti, sa
recomand noilor cuviosi parinti, ca sa se lase in toata
viata lor stapaniti de evlavia ce irnpodobia sufletele Tor,
atunci and pentru intaia oara pasira pe pragul acestei
sfinte Kinovii, precum si sa ravneasca a spori Intr'o viata
cat mai cuvioasa, cum cred ca.' se gandesc in acest mare
moment din viata Tor, and tot ce-i lumesc le displace, si
urasc chiar; caci numai spre pierzare le este si cand deci
murind lumii se inmormantara prin caderea Inaintea sfan-
tului Altar, inviard intru Domnul nostru Iisus Hristos, traind
tot timpul daruit de sus numai pentru El:
Cuviosi parinti, ziva de astazi este de mare bucurie
pentru toti. Pentru noi ca soborul nostru s'a sporit si Inca
cu elemente ce au dovedit cu prisosinta, ca au destula
ravna si ca sunt vrednici de a purta numele de calugari.
Pentru cuviosiile voastre si mai mare bucurie sufleteasca,
dovedind aceasta cuvantul sfantului Pavel, Apostolul nea-
murilor ce vi-1 pun inainte: 0Mai aproape este de noi a-
cum mantuirea, tratilor, decat cat am crezut. Noaptea a
trecut, iar ziva s'a apropiato> Si cu adevarat, iubiti pa-
rinti, noi suntem de fericit.
Nu numai calea ne este aratata, dar si povatuitorul ye-
gheaza necontenit. gata Tanga noi de a ne indrepta
numai spre lucrul ce] bun. Toate grijile noastre cele pa-
mantesti altii ni le poarta, ca noi cu toata usurinta sa
putem alerga catre tinta cea dorita: Mantuirea. Drept a-

www.dacoromanica.ro
 CUVANTARE 487

ceea, dragostea fiecaruia spre ascultarea ce o are de in-

deplinit sa o sporeasca, gandindu-se, ca abtinandu-se nu
Inseamna decat, a se face batjocura diavoluiui, care afland
pe calugar fa."ra rugodeala si-1 face luisi jucarie.
Sunteti tori tineri si monastirea noastra se fericeste,
caci insemnati viata ei, dupa cum batranii de langa noi,
la randul for au pastrat-o si ne-au Incredintat-o noun a-
cum. Toti, si-au inchinat-o acestui sfant locas toata pu-
terea de viata, de munca si de dragoste. Inimile for a-
bea palpitand, tresar- azi de bucurie si slavesc pe Dum-
nezeu, ca randueste cele ce sunt de nevoe acestei sfinte
obptii. Batranii nostri acum in liniste, senini la suflet si
multumiti duhovniceste, isi asteapta fiecare sa le sune ul-
tima ora, ca sa se poata apoi prezenta Celui caruia toata
viata for si-au inchinat-o, pentru a se bucura apoi fara
de sfarsit: Fericiti sunt ei, ca talantul dupa putere 1-au
Inmultit; fericiti sunteti _si Cuviosiile voastre ca din timp
ati alergat la casa Domnului, pentru a vd asigura mantui-
rea sufletelor.
Viata care ati dus-o pana acum a fost un fel, ceeace
traiti din acest moment Mainte, este altfel. Daca pana a-
cum ati fost in noapte, de acum sunteti in lumina; de
unde rezulta, ca trebue sa umblati ca fiii luminii, cu toata
cuviosia si luarea aminte. De acum nu mai sunteti oameni,
ci Ingeri in trup, in continua pregatire de a deveni ingeri
adevarati ai lui Hristos, Mantuitorul nostru. Nu-si mai are
explicatie si nici nu mai trebue sa existe dela fapta si pana
la cel mai mic gand, nimic din cele lumesti. SA ascultam
pe apostolul Pavel, care zice: (SA nu-mi fie a ma lauda,
decat in crucea Domnului.
Si In adevar prea cuviosi Parini si iubiti frati, pri-
vind cat mai aproape rostul acestei vied si pa.trunzandu-
ne de cuvintele pialmistului: «Omul ca iarba, zilele lui ca
floarea campului*, rezulta ca toate sunt desart6ciuni cele
lumesti, dar care desdrtaciuni la randul lor ne omoard sufle-
teste, de ne lasam subjugati lor; cu dreptate dar si foarte
bine este sa ne silim, a ne indrepta calea cu tot dinadin-
sul dupa voia lui Dumnezeu. Si desteptarea noastra spre
bine, sa nu fie zisa numai cu cuvantul, ci rodita cu fapta,
caci aceea ne mantueste. Acum ne-a rasunat in urechi cuvin-

www.dacoromanica.ro
 488 cuVA.NTARE

tele : «Vei fi judecat, nu dupa cele ce fagaduesti, ci dupa

cele ce vrei sä Implinesti». Vesnic sä va aduceti aminte
de acest Indicator moment. Nu uitati ce ne mai zice A-
postolul : «Cel ce samana cu scumpete, cu scumpete va
si secera; iar cel ce samana Intru bine-cuvantare, intru
bine-cuvantare va si seceraD.
Cunoscand si pazind poruncile Bisericii, sä va indrep-
tati pasii vostri dupa ele.
Dupa felul cum vom lucra si vom /ntrebuinta in aceasta
viata trecatoare, talantul sau Insusirile sufletesti cu care ne-a
Inzestrat creiatorul, ne vom da sama in fata judecatorului
Celui prea Inalt, in ziva de apoi, luand dela El dreapta
rasplatire.
Pana atunci Insa, not cestia de aici, datori suntem sa
dam toata supunerea si ascultarea stapanilor nostri pa-
mantesti, P. S. Episcop Nifon, In a carei de Dumnezeu
pazita eparhie se afla manastirea noastra, si P. C. Arhi-
mandrit Roman Sorescu, staritul acestui sfant local, su-
periorul si stapanul nostru imediat. Pe ei sa-i ascultam si
lor sa ne supunem. Unde este ascultare si supunere, a-
colo este ordine si progres; caci «toate stapanirile sunt
dela Dumnezeu oranduite, si cine se impotriveste lor, °ran-
duelei lui Dumnezeu se impotriveste», z ce sfantul apostol
Pavel. Noi cei ce calatorim pe marea vietii, bantuita de
viforul atator ispite, trebue sa vedem in acesti stapani
ai nostri, pe carmacii, cari in intelepciunea lor, cauta mij-
loacele de a ne conduce corabia la limanul cel lin.
Grija neobosita ce au aratat-o pana acum acestui sant
local, fa cand din el un monument de arta, vrednic de a-
tentia si admiratia vizitatorilor, iar noun, in marginile po-
sibilului si potrivit modestelor nevoi ale traiului monahi-
cesc, dandu-ne putinta unei vieti mai linistite, cu Inclinari
spre meditatiuni si indeletniciri cu caracter duhovnicesc,
fac din Prea Sfintitul Episcop Nifon si din Prea Cuviosul
nostru Starit, obiectul celui mai netarmurit respect si a celei
mai devotate supuneri.Pentru care si datori suntem a
ne ruga Intru toate sfintilor apostoli Petru si Pavel, a
carora pomenire o savarsim astazi, ca prin ale lor sfinte
rugaciuni catra Dumnezeul Puterilor, sa faca, ca aceasta
sfanta monastire sä se bucure cat mai multa vreme, de

www.dacoromanica.ro
 CUVANTARE 489

aceasta conducere si obladuire parinteasca; iar noun sä

ne daruiasca duhul intelegerei si al dragostei, ca luand
aminte la faptele lor cele mari, sa le urrnam credinta.
Amin.
leromonahul Melchisedec Dimi triu,
Vietuitor In Monastirea .Cocos
si Eiev In clasa IV, Seminarul sf. Andrei din Galati.

CUVANTARE
Rostita in sfanta monastire Cocos din judetul
Tulcea, in prezenta Prea Sfintitului Nifon, Episcop
al Dunarii de Jos si a intregului sobor, in ziva o-
nomastica. a Prea Sfintiei Sale, la II August 1914.
Prea Sfin file Stdfidne,
Prea Cuvioisi Pdrin /i ,si lubiti Frati,
Astazi, in 11 a lunii lui August, facem pomenirea celui
dintru sfinVi parintelui nostru Nifon, Ierarhul slavit pe care
a avut fericirea sa-1 aiba conducator duhovnicesc si Bise-
rica noastra romaneasca.
Ziva aceasta deci, este pentru intregul neam romanesc o
sarbatoare, dar cu atat mai mare pentru eparhia Dunarii
de jos, cu cat carmaciul cora'biei ei la limanul mantuirii,
Prea Sfintitul nostru Episcop, poarta numele Sfantului
Ierarh Nifon, si care azi isi praznueste totodata si ono-
mastica sa.
Daca insa, ne apropiem de not insine, de cuibul nos-
tru in care ne-am salasluit, cu dorul de a ne mantul su-
fletele si de a savarsi mai cu usurinta si placere, cele ce
plac Domnului, caruia ne-am jertfit intreaga noastra fiinta,
mpgaierea ne umple sufletele de o nespusa bucurie, ca
Stapanul nostru a crezut nemerit, ca aceasta zi, inaltatoare
de suflet, scumpa siesi,cdci ii este sarbatoarea numelui,
sa vie in fiecare an si sa o petreaca in mijlocul nostru
smeritilor vietuitori ai acestei sfinte monastiri.

www.dacoromanica.ro
490 CUVANTARE

Ne rugam, sä ne fie permis a socoti fericit pe Prea

Sfintitul nostru Episcop, fiindca ii place in linistea duhov-
niceasca oferita de sfanta noastra Kinovie, sa-si serbeze
onomastica, binecuvantand pe Domnul. Ne simtim si noi
lericiti si imbarbatati, ca intre noi parintele si povatuito-
rul nostru este.
Prea Snntile Slaptine,
Cu adanca smerenie va rugam, ingaduiti-ne ca in putine
cuvinte, sa aratarn pentru ce simtim noi in sufletele noa-
stre o desavarsita multumire sufleteasca, petrecand aci si
mai ales in ziva de astazi.
Fiindca avem un Ierarh mare, ce-si iubeste turma, ce
Incurajeaza tot ce-i bun, care referitor la monastirea noa-
stra purtandu-i neadormita grije, nu numai ca se Ingrije-
ste ca ea sa infloreasca, dar simte placerea, desea on a o
vizita, nu ca un stapan aspru, ci ca un parinte plin de
blandete si se bucura sufleteste de progresele ce vede, ca
se realizeaza; si fara a mai discuta insusirile sufletului Prea.
Sfintiei Voastre, va pricepem din cele ce ne inconjoara.
Faptele) ne indeamna, a striga. cu Pavel, apostolul neamu-
rilor: <<Arhiereu ca aceesta ne trebueste noua».
In lumea aceasta mare, multi au trecut si trec, lasand
urme care sunt de doua feluri: bune, si atunci amintirea
lor duioasa si pilda vietii lor, ne raman ca exemplu bun
de urmat, sau rele, din care de asemeni tragem folos, sa
ne ferim, de nu voim sa lasam acelas fel de urme.
Sunt multe faptele Prea Sfintiei Voastre, care se res-
frang ca niste raze binefacatoare peste intreaga eparhie,
aci unde Dumnezeu v'a trimis sa pastoriti; dar noi pentru
moment ne vom marginl, sa privim numai la salasul no-
stru, ferit de orice curent vatamator, prin aripa protejatbare
ce cu atata bunavointa o intindeti asupra acestei sfinte
Kinovii.
Sub toate raporturile monastirea noastra se gaseste in-
tr'un continuu progres. Daca patrundem in viata duhoyni-
ceased a soborului vietuitor aci, putem vedea cu multu-
mire, ca ea se urmeaza cat mai aproape potrivit hotaru-
lui sfintilor Parinti, organizatori ai acestei vieti fericite.
Prin slujbele religioase facute la vremea lor, se prea ma-

www.dacoromanica.ro
 CUVANTARE 491

reste bunul Dumnezeu si se inalta rugaciuni ferbinti por-

nite din suflet pentru sanatatea, Indelunga inzilire si man-
tuirea Prea Sfintiei Voastz, i Capului Statului, a ce-
lorlalti conducatori sufletesti ai nostri si pentru toata lu-
mea; starea sufleteasca a parintilor si fratilor vietuitori
aci este fericita, caci cu intelepciune s'a dat fiecaruia sä
faca, cam aceea ce poate, multumind prin aceasta pe fie-
ca re in parte.
Cat priveste gospodaria, ea vorbeste dela sine cat este
de infloritoare, caci lasa uimit pe vizitator si sileste si pe
vrajmasii vietii noastre sa. recunoasca, Ca aci se hecreazd,
este viata, care-i si curata; caci nu e intinata cu rautdtile
in care restul lumii innoata.
Prea Sfintite Stapane, pot spune Inca cu multumire, ca
orice vizitator care a mai lost numai cu un an inainte de
venirea Prea Sfintiei Voastre prin aceste locuri, ramane
uimit si nu-si mai crede ochilor, cand vede ca intr'un
timp atilt de scurt, aci in loc de acea neregula si ruind
care se gasia, s'a inaltat atatea cladiri, dintre care mai
falnic se tidied biserica, s'a aranjat viata parintilor si se
pastreaza atata regula si curatenie, in cat nu cu sfiala, ci
cu curaj zic, Ca aceasta Kinovie sta. azi, cu toata tineretea
ei, in fruntea tuturor monastirilor din Cara, sub toate ra-
porturile.
Ati pus Inca Prea Sfintite Stapane un mare inceput
gandindu-Va la viitorul nu numai al monastirii noastre, ci
al tuturor in general, in cat cu dreptul meritati binecu-
vantarea si lauda tuturor. Ati dat acestei sfinte Kinovii
si potrivit apelului celorlalte, pe langa toate cele ce se
vad si nepretuitul concurs la ridicarea culturala.
Dupa mine acest lucru, este cel mai mare ce 1-ati facut.
Cinsprezece frati--calugari studiaza pe bancile seminaru-
lui sf. Andrei din Galati. Dintre ei, aproape jumatate avem
fericirea sa spunem, ca apartinem sfintei noastre monastiri
Cocosul.
Daca in viitor, cand se va vorbl de trecutul monastirii
Cocos, nu se va putea sa nu se aminteasca numele Prea
Sfintiei Voastre, apoi in istoria vietii calugaresti din in-
treaga tail, nici atat nu va lipsi ca sa nu se aminteasca
cu respect numele Prea Sfintiei Voastre, caci sunteti punc-

www.dacoromanica.ro
492 CIIVANTARE

tul de plecare si de sprijin, pentru reinnoirea acestei vieti,

care In alte parti lasa. atat de mult de dorit, mai ales ca
acei ce vad raul, nu-i cunosc cauzele sau radacinile si in-
cercarea de a-1 Indrepta, it cauta In alta parte, stricand
mai mult Inca.
Suntem in formatiune, Prea Sfintite Stapane. Ne-ati dat
sprijinul FILO. acum, fara sa vi-1 cerem. Am fost ca niste
copii, ce nici. a vorbi nu am putut. Acum cu smerenie
va. rugam si va cerem Inca sprijinul, fiind asigurati Ca daca
Parintele nu arunca cu piatra in fiul ce cere paine, nici
fiul nu va putea sa fie nerecunoscator. cu atat mai mult,
cu cat az_s.esti calugari seminaristi invata in scoala lucrul
cel bun.
Ei vad prin monastirile unde merg, cat este de lucru
si de pe acum va binecuvinteaza si va pastreaza o ne-
carmurita dragoste, respect si supunere.
Ca bunul Dumnezeu a randuit sa aveti ajutoare vred-
nice, cu care sa puteti pune In practica planurile Prea
Sfintiei Voastre, aci la monastire In persoana Prea Cuvi-
osului parintelui nostru Starit, Arhimandritul Roman So-
rescu, care a stiut asa de bine sä inteleaga, ce voiti Prea
Sfintia Voastra: munca si ravnire spre bine, iar in ce ne
priveste pe not calugarii seminaristi, 132 langa ca Prea
Cuviosul nostru Starit ca un tata are grije sa nu ne vada
lipsiti de ceva, din care cauza am putea suferi si deci
stanjeniti In munca ce depunem cu studiile, parinteste si
cu blandete vine in mijlocul nostru, mereu facandu-ne a-
tenp, ca suntem fii ai monastirilor si ca avem o mare me-
fire. pentru care trebue s. fim cat mai ravnitori la stu-
dii, ca sa putem atinge telul, pentru care ne pregatim.
Prea Cuviosia Sa, Parintele Starit, precum si Parintele
Nifon Plopeanu, Casierul acestei sfinte monastiri, care are
fericirea sa.-i fie tot azi patronul, Parintele Iconom Filaret
si ceilalti parinti sunt subalternii Prea Sfintiei Voastre,
sunt parintii nostrii, prin care se lucreaza voia Prea Sfintiei
Voastre si pentru aceasta ne simtim fericiti. Rugam dar
pe Dumnezeu si pentru sanatatea §i mantuirea Tor.
Sfarsit nu ar fi de a vorbi, ce se cuvine la adresa Prea
Sfintiei Voastre, dar multumindu-va cu smerenie, ca ati avut
atata ingaduinta, de a lasa sa rostesc acestea, primiti Prea

www.dacoromanica.ro
 CIIVANTARE 493

Sfintite Stapane, in aceasta sfanta zi importanta pentru

Prea Sfintia Voastra si pentru noi, ca omagiu din partea
noastra, asigurarea de cea mai desavarsitd dragoste, as-
cultare desavarsitd, cea mai vie recunostintd, cdci aldla
vd putem da; iar ca urare sa auza bunul Dumnezeu ru-
gaciunile cuviosilor Parinti, ce din suflete curate le inaltd
pentru Prea Sfintia Voastra, si ziva si noaptea. Sa avem
fericirea, ca sä va avem cat mai mult in mijlocul nostru si sa
ya tie bunul Dumnezeu nenumarati ani in desavarsita sand.-
tate si putere spre binele nostru, cari cu fericire vietuim
sub parinteasca povatuire a Prea Sfintiei Voastre. Amin.
leromonahul Melchisedek Dimitriu.
Vietuitor in Sf. IVIonastire Cocos jud. Tulcea
i Elev in Cl. 1V..Seminarul sf. Andrei din Galati,
1914 August 11.

Cata,grafia eparhiei Ungrovlahia

In anul 1810.

Catagrafia din arm] 1810 a eparhiei Ungrovlahiei, pe care

incepem sa o publicam sa afla. in doud condici manus-
cr.ise pastrate la Academia Romans. Condica No. 1457
cuprinde catagrafia judetelor Ilfov, Prahova, Ialomita, Vla-
sca, Dambovita si Teleorman; iar condica No. 1542 cuprinde
numai catagrafia judetului Muscel. Datele acestei catagrafii
sant destul de amanuntite, mai ales pentru vremea in care
a fost facutd. La fiecare sat in parte este citata starea
materials a bisericii cu hramul si odoarele ei, este trecut
numarul caseto?, al familiilor, cum si al sufletelor respec-
tive. Clericii sant trecuti cu varsta, origina, starea inte-
lectuald, familia, anul si numele arhiereului hirotonisitor.
Nationalitatea credinciosilor si a preotilor este iardsi no-
tata, iar la unele sate sant amintite diferite insemndri ca
b.:jandria satului, arderea bisericii sau a satului, mutarea
In alts parte, etc. Mitropolitul, care a dat cartea de pre-
otie, eFte iaras insemnat si na este lasit. :a o parte nici

www.dacoromanica.ro
494 CATAGRAFIA EPARHIEI U.NGROVLAHIA

faptul daca preotul s'a mutat dintr'un sat Intr'altul, cum si

daca aceasta mutare s'a facut de protopop s'au de altcineva.
Aceste scurte larnuriri sant suficiente spre a arata ca
aceasta catagrafie are o importanta nepretuita pentru isto-
ria bisericii si a preotimei romane dela tnceputul veacului
al XIX -lea, pe langa istoria poporatiei si a asezarilor sa-
tenesti.
Din aceasta catagrafie a publicat Alex. Lepadatu, Ca-
tagrafia bisericilor bucuresiene (Bucuresti 1908, 58 pp.,
extras din rev. Biserica ortodoxa romana an. XXXI) insotita
de un sumar statistic si de tabla arhiereilor hirotonisitori.
Cel ce scrie aceste randuri a avut de baza tot aceasta ca-
tagrafie pentru studiul .2ua'eful Debnbovita in anul 181o,
publicat in Amami de Geografie ci Antropologie de .supt
directia profesorului S. NIehedinti, an. II-lea, Bucuresti,
1911, pp. 145-156. Alex. Lapedatu 1. c. p. 56-57 a
aratat Ca, aceasta catagrafie a fost intocmita in anul 1810
din Indemnul si pentru trebuinta Rusilor. Acestia tineau
ocupate Principatele Romane Inca din 1806 si cum On-
dul for era sa nu mai iasa din ele, incepura sä is ma-
suri potrivite cu gandurile ce nutriau. Cei doi mitropoliti
fura inlocuiti, un duhovnicesc consistoriu incepu sä func-
tioneze in Bucuresti si acesta orandul alcatuirea catagra-
fiei. Dar planurile Rusilor fura sdruncinate de campania
lui Napoleon, care ii sill sa-si retraga trupele din princi-
pate si sa incheie pacea din Bucuresti (1812), prin care
deslipira Basarabia.
Catagrafia este scrisa pe rubrici. In publicarea ei am
evitat acest sistem, care ar, fi dat prilej la foarte multe
repetiri nefolositoare si am adoptat aproape in intregime
sistemul lui Lapedatu. Am introdus numere de ordine, cand
numarul preotilor era mai mare de cat unvl si pentru con-
secventa dupa datele referitoare la preot am transcris nu-
mele si varsta sotiei clericului deli pe alocurea in origi-
nal urrna numele baetilor. Desfacerea prescurtarilor fiind
usoara nu am mai pus-o in paranteze, pentruca ar fi in-
greuiat citirea si nici n'ar fi fost de un real folQs.
Pupa catagrafia fiecarui sat am adaogat stiri relative la
satul de care a fost vorba, pe care le-am cules mai ale.s
din cloud izvoare. Primul izvor este registrul hirotoniilor

www.dacoromanica.ro
 CATAGRFIA EPARMEI IINGROVLAHIA 495

de diaconi si preoti lmpartiti pe judete din eparhia Un-

grovlahiei intre anii 1787-1'791, registru pastrat in ma-
nuscris la Academia Romans supt No. 1551. In acest re-
gistru fiecare candidat este trecut cu numele sau, al ta-
talui, al satului, al duhovnicului, al arhiereului hirotonisi-
tor, al bisericii in care s'a facut hirotonia, precum si data
hirotoniei. Folosirea acestui registru mi-a parut interesanta,
pentruca inmulteste stirile asupra sirului preotilor ficca-
rui sat, serveste de control pentru catagrafie, completeaza
lista arhiereilor straini aflatori in Cara pe la sfarsitul vea-
cului al 18 lea si indica bisericile, unde acesti arhierei o-
ficiau mai des. Am lasat la o parte indicarea duhovnici-
lor, dar /nsemnez aci ca duhovnicii mitropoliei intre anii
1787-1791 erau: Misail, Dionisie si Nifon.
Pentru a arata starea prezenta a bisericilor am folosit
Anuarul Cassei Bisericii pe anul 1909. Din datele acestui
anuar am folosit mai ales pe cele referitoare la starea
materials, la hramul si la data cladirei bisericii. Din mul-
tele biserici de lemn dela 1810 azi au ramas foarte pu-
tine. Hramul bisericilor se schimba foarte anevoe, si el
este deci un indiciu pentru precizarea satului, atunci card
mai multe sate poarta azi aceias numire. Anuarul C. B.
este singura lucrare, unde toate bisericile tarei sunt tre-
cute cu data cladirei si repararei lor.
Catagrafia Incepe cu orasul Bucuresti, dupa care ur-
meaza judetul Ilfov. De oarece partea referitoare la Bu-
curesti a fost foarte bine publicata tot in aceasta revista
(an. XXXI) de D-1 Alex. Lapedatu nu o mai repetam sl
Incepem publicarea cu judetul Ilfov.
SUD. ILFOV.
1. Scitul Baleceanca. Case, 30, suflete parte barba-
teasca 54 si fameiasca 65, peste tot 119, amestecatura
Rumani i Tigani. Biserica de gard veche, hramul Ador-
mirea Precistii neindestulata cu vestmintele si arti. La
aciasta biserica sa afla un preot: Preot Radu sin Necolae,
45 ani, cu citire Nina, fara nici o patima si neglobit, de
neam roman, fecior de mirean, hirotonisit de parintele
Vladica Tevaidis chir Meletie, cu blagoslo/eniia raposatului

www.dacoromanica.ro
 496 CATAGRAFIA EPARHIEI UNGROVHAHIA

mitropolit Cozma in leat 1792, Fevruarie 5, pe biserica

of sat Mariuta si mutat la aciasta biserica in leat 1793,
Maiu 15, cu pecetluit proin mitropolitului Filaret. Sotia
lui Dospina, 38 ani (fol. 66"-67`).
Dupg. anuarul C. B. 1909 p. 68 parohia Balaceanca are biserica
de zid cladita in 1870 si recladita in 1884. Hramul este acela
dar anul cladirei pare nesigur fata de informatia catagrafiei.
2. Sat Glina. Case 22, parte barbateasca 38 si fa-
meiasca 44, peste tot 82, Rumani si Sarbi. Biserica de
zid slaba, hramul Adormirea' Precestii neindestulata cu
vesminte. La aciasta biserica sa afla doi precti: 1) Preot
Joan sin Sandu, 45 ani, cu citire buna, fara nici o patima
si neglobit, vaduv, de neam ruman, fecior de mirean, hi-
rotonisit de parintele Vladica Sidis chir Grigorie cu bla-
gosloveniia preaosfintitului mitropolit Cozma in leat. 1787,
Noemvrie 1, pe acest sat. -- 2) Preot Neagul sin Luca,
35 *ani, cu citire buna, fara nici o patima si neglobit, de
neam ruman, fecior de mirean,' hirotonisit de parintele
Vladica Zihnon chir Daniil, cu blagosloveniia proin Do-
siteu in teat 1797 Noemvrie 13, pe biserica din sat Pie-
trile sud Vlasca si mutat la acest sat fara petcetluit. Sotiia
iui arbana, 30 ani.Ioan Dascal sin Hristea, 21 ani, cu
citire buna si cantare, fara nici o patima si neglobit, holtem,
cu carte de la duhovnicescul Consistorie 1810, Iunie 14.
(fol. 67v-68`).
Dupa Anudrul C. B. 1909 p. 68 catunul Glina este Haia la
parohia Balaceanca. Biserica de zid cladia la 1700, recliidita la
1890 §i reparata la 1907 are acelas hram.

. 3. Sat Oregii.Case 88, suflete parte barbateasca 105

si fameiasca 106, peste tot 211, Rumani. Biserica de lemn
veche, hramul sfant mucenic Gheorghe cu toate oranduia-
lele bone. La aciasta biserica sa afla un preot: Preot
Dragne sin Sava 36 ani, cu citire buna, fara nici o patima
si neglobit, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit
de parintele Vladica Tevaidis chir Meletie cu blagoslo-
veniia proin mitropolitului Dositeu in leat 1797, Fevruarie
12, pe acest sat. Sotiia lui Dobra 31 ani, feciori: Cos-
tandin 6 ani, Gheorghe 3 ani, fiica Ecaterina 9 ani.--Stan
Paracliser sin Tudor, 48 ani, cu citire slaba, fara nici o

www.dacoromanica.ro
 CATAGRAFIA EPARHIEI UNGROVLAHIA 497

patima si neglobit. Sotiia lui Dumitra, 38 ani, fiice: Elisa-

veta 12 ani, Maria 8 ani (fol. 68v-69r).
Pentru satul Ore§tii a fost hirotonisit preot in a. 1791, lunie 10,
Mihai Diaconul, feciorul popi Costandtn de catre Melene al Te-
vaidei la Zlatari, Acad. Rom. Ms. 1551 fol. 27r.
Dupa Arivarul C. B. 1909, p. 80 niciuna din cele trei biserici
de zid ale parohiei Ora§ti nu poarta hramul Sf. Gheorghe.
4. Satul Stubeu. Case 38, parte barbateasca 74 si
fameiasca 79, peste tot 153, Rumani. Biserica de lemn
slaba, hram sfintilor Ingeri cu toate oranduialele bune.
La aciasta biserica sd afla un preot: Preot loan sin Gheorghe
30 ani, cu citire slaba, fara nici o patima si neglobit, de
neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de parintele
Vladica Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia lui proin
Dositeu in leat 1804, Dechemvrie 2 pe acest sat. Sotiia
lui Dobra 25 ani, fiiu Toma 3 ani.Grigorie dascal sin popa
Miu 15 ani, cu citire slaba, fara nici o patima, holteiu,
cu carte de la duhovnicescul consi,storie In an 1810, Oc-
tomvrie 8.Ioan sin 'popa Sarban invata copii 32 ani, cu
citire buna, fara nici o patima, holteiu (fol. 69"-70r).
Biserica filiala din catunul Postavari corn. Stubei-Or'a§ti, parohia
Or 4ti, po.arta hramul -if. Voivozi §i a fost zidita la 1852-1854,
Anuarul C. B. 1909, p. 80.
5. Satul Berceni. Case 81, suflete parte barbateasca
174 si fameiasca 173, peste tot 347, Rumani. Biserica de
zid slaba, hramul Sfantul Ierarh Nicolae cu toate oran-
duialele bune. La aciasta biserica se afla trei preoti :-1)
Preotul loan sin Radu 42 ani, cu citire buna, tarn nici o
patima si neglobit, de neam ruman, .fecior de mirean, hi-
rotonisit de parintele Vladica Tevaidis chir Meletie cu
blagosloveniia proin mitropolit Dositeu in teat 1801, Ghe-
narie 13, pe acest sat. Sotiia lui Marina 36 ani, fii: Stoica
14 ani, nu .tie carte, Voico 3 ani, fiica. Necolina 10 ani. -
2) Preotul Dumitru sin Stoian 60 ani, cu citire buna, fara
nici o patima $i neglobit, vaduv, de neam ruman, fecior
de mirean, hirotonisit de parintele Vladica Sidis chir Gri-
gorie Cu blagosloveniia raposatului mitropolit Grigorie in
leat 1784, Ghenarie 24 pe acest sat; fii: David, 17 ani,
nu stie carte, holteiu, Marin, 14 ani, nu stie carte, hot-
teiu, fiice Ioana 19 ani, Maria 15 ani.-3) Preotul Mihaii

www.dacoromanica.ro
498 CATAGRAFIA EPARHIEI UNGROVLAHIA

sin popa Radu, 31 ani, cu citire slabd, fara nici o patima

si neglobit, de neam ruman, fe-ior de preot, hirotonisit
de parintele Vladica Vratea chir Sofronie cu blagoslove-
niia lui proin Mitropolit Dositeu, In leat 1807, Iunie 18,
pe acest sat. Sotiia lui Petcana 25 ani, fiica Mariia 3 ani.
Pentru satul Berceni a fost hirotonisit preot in anul 1788, Mai
2, !strati Diaconul teciorul lui popa Mihaiu de catre Grigorie Sidis
in paraclis la metohul Mitropoliei", Acad. Rom. Ms. 1551 fol. 6r.
Dupa Anuarul C. B. 1909, p. 69 Berceni stint parohie cu bise-
rich.' de zid reparata la 1882 cu .hramul sf. Nicolae.
6. Sahli Pitigaia.Case 35, suflete parte barbateasca
52 si fameiascd 63, peste tot 115, Rumani Tigani. Bi-
serica de zid slaba, hramul sfantul Necolae cu toate oran-
duialele burie. La aciasta biserica sa afla un preot: Preotul
Brat sin loan 45 ani, cu citire bund, tara nici o patima
si neglobit, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit
de parintele Vladica Sidis chir Grigorie cu blagosloveniia
raposatului Mitropolit chir Grigorie in leat 1786, Septem-
vrie 19, pe mahalaua popii Soare, Sud Bucuresti si mutat
la acest sat cu pecetluit proin mitropolit Dositeu in feat
1803, Martie 6. Sotiia lui Dumitra 38 ani, fii: Costandin
13 ani, au invatat carte rumaneascd, Dumitru 3 ani, flied.
Ana 4 luni (fol. 71"-72r).
Biserica Sf. Nicolae din catunul Pitigaia zidita la 1785 1i repa-
rata la 1900 este filiald a parohiei Frunzanqti, Anuarul C. B.
1909, p. 75.
7. Scaul Cucueti.Case 14, parte barbateasca 23 si fa-
meiasca 24, peste tot 47, Rumani Si Tigani. Biserica de
lemn veche neindestulata cu odoarale. La aciasta biserica
sa afla un preot si un diacon: Preotul Gheorghe sin
Marin, 31 ani, cu citire buna, fara nici o patirria si neglobit,
de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de preo-
sf: parintele Vratea chir Sofronie, cu blagosloveniia proin
mitropolt Dositie in leat 1808, Maiu 27 pe acest sat. So-
tiia lui Parascheva, 26 ani, fiica Sora 1 an.Diacon loan
sin popa loan 65 ani, cu citire slabd fara nici o patima,
vaduv, de neam ruman, tecior de preot, hirotonisit de
parintele Zihnon chir Daniil cu blagosloveniia raposatului
Cozma, fara carte (fol. 72"-73r).
Dupa Anuarul C. B. 1909 p. 73 biserisa parohiala cu hramul

www.dacoromanica.ro
 C A.TA GR AY IA E PARH IE I 1J N GR 0 VL A HIA 499

sf. Nicolae a parohiei Cucueti Suditi s'a dada de la 1839-1840

si s'a reparat de mai multe ori.
8. Satul Frumurcani. Case 43, parte barbateascd. 75
si fameiasca 73, peste tot 148, Rumani. Biserica de lemn
veche, hramul Cuvioasa Parascheva nefridestulatd cu odoa-
rale. La aciasta biserica sa afla doi preoti: 1) Preotul
Hristea sin popa Parvan, 41 ani, cu citire bund, fara nici
o patima si neglobit, vdduv, de neam ruman, fecior de
preot, hirotonisit de parintele Vladica Tevaidas chir Me-
letie cu blagosloveniia lui proin mitropolit Dositie in leat
1797, Dechemvrie 16 pe sat Luica, sud Ilfov Si mutat
prin protopop la aciasta biserica; fiice: Elena 16 ani, An-
cuta 14 ani, Teodora 10 ani, Dumitra 8 ani, Zoita 5 ani.
2) Preotul Vasilie sin popa Parvan 32 ani, cu citire slabs,
fara nici o patima $i neglobit, de neam ruman, fecior de
preot, hirotonisit de preaosf. parintele Via lica Sevastis
chir Dionisie cu blagoslovia lui proin mitropolit Dositeu in
leat 1805, Aprilie 8. In mahalaua of sf. Troita sud Bucu-
resti si mutat prin protopop la aciasta biserica. Sotiia lui
Ioana 25 ani, fiu Mihaiu 4 ani. Radu Dascal sin popa
Parvan 15 ani, cu citire slabs, fard nici o patima, holteiu,
cu carte de la duhovnicescul consistorie in leat 1810, Iu-
nie 8 (fol. 73"-74r).
Pentru satul Frumusani a Post hirotonisit preot in anul 1787,
Dechemvrie 21, Ghine Diaconul feciorul popii Barbul de catre
Grigorie al Stavropolei in mandstirea Arhimandritul, Acad. Rom.
Ms. 1551 fol. 611. Dupd anuarul C. B. 1909 p. 75 biserica paro-
hia16. din Frumusani are acelas hram si a lost zidita. dela 1869-1871.
9. Satul Gruiu.Case 21, parte barbateasca 55 si fa-
meiasca 48, peste tot 103, Rumani. Biserica de lemn tare,
hramul Prea cuvioasa Parascheva nelndestulata cu oran-
duialele. La aciasta biserica sa afla un preot: Preotul
Costandin sin loan 38 ani, cu citire buna, fara nici o pa-
tima Si neglobit, de neam ruman, fecior de mirean, hiro-
tonisit de preaosf. parintele Vladica Zihnon chir Daniil cu
blagosloveniia lui proin Dositeu in leat 1796, Fevruarie 10
pe sat Popistei Si mutat la aciasta biserica prin marifetul
protopopului. Sotiia lui Dumitra 30 ani, fiice: Nicolina 4
ani, Sora 2 ani (fol. 74"-75r).
Pentru satul Gruiu (-ul) Simeon Gramaticul, feciorul popii loan,

www.dacoromanica.ro
500 CATAGRAFIA EPARH1EI UNGROVLAHIA

a fost hirotonisit diacon in a. 1788, Mai 26, de catre Grigorie al

Tevaidei in manastirea Zlatari iar in a. 1790, Ianuarii 12, a fost
hirotonisit preot de catre Grigorie al Stavropolei la sf. Apostoli,
Acad. Rom. Ms. 1551 fol. 6v §i 7r. loan Gramaticul, feciorul popii
Joan, a fost hirotonisit diacon in an. 1788, Maiu 27, de catre Ti-
moteiu al Sardelor in manastirea Sarindar si preot in a. 1788 De-
chemvrie 14 de catre Meletie at Tevaidei la Zlatari; iar Toma Gra-
maticul, feciorul popii loan, a fost hirotonisit diacon in a. 1790,
Iunie 10, tot de catre Meletie al Tevaidei la Zlatari v. Ms. c. fol.
6v, 27r. Biserica din parohia Gruiu corn. Lipia Bojdani este de
zid, are hramul sf. Arhangeli si a fost reparata la 1906, Anuarul
C. B. 1909 p. 76 77.
10. Salul Ciocoveni.Case 34, parte barbateasca 64 si
fameiasca 73, peste tot 138, Rumani. Biserica de zid,
hramul sfantu loan cu toate oranduialele bune. La aciasta
biserica sa afla doi preoti:-1) Pieotul Necolae sin Marin
30 ani, cu citire buna, fard nici o patima §i neglobit, de
neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de parintele
Vladica Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia lui proin
mitropolit Dositeu in leat 1805, Ghenarie 13 pe acest sat.
Sotiia lui Costandina 28 ani. 2) Preotul Necolae sin
Barbul 35 ani, cu eitire buna, fara nici o patima si ne-
globit, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de
preaosfintituI parintele Vladica Vratea chir Sofronie cu
blagosloveniia proin mitropolit Dositeu in leat 1804, Maiu
6 pe acest sat. Sotiia 'ui Voica 30 ani, fii: Radu 12 ani
nu stie carte, loan 3 ani, fiica Stanca 5 aniMarin Dascal
sin Musat 18 ani, cu citire buna, fara nici o patima, holteiu,
cu carte dela duhovnicescul consistorie 1810 Septemvrie 10
(fol. 75"-76r).
Catunul Ciocoveni face parte din comuna Vala Dragului. Atat Di-
ctionarul geografic al jud. Ilfov de C. Alessandrescu (1892) col.
121-122 cat si Anuarul C. B. 1909 p. 86 nu citeaza biserica in
acest catun.

11. Saint Obedeni.Case 28, suflete parte barbateasca

66 si fameiasca 54, peste tot 120, Rumani. Biserica de
lemn slabs, hramul Sfantul Ierarh Nicolae neindestulata
cu oranduialele. La aciasta biserica sa afla un preot: Preo-
tul Marin sin Costandin 30 ani, cu citire buna. fard nici
o patima, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit
de parintele Vladica Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia

www.dacoromanica.ro
 CATAGRAFIA EPARHIEI UNGROVLARTA 501

lui proin mitropolit Dositeu in teat 1806, Martie 15, pe

biserica aciasta. Sotiia lui Voica 25 ani, fii: loan 5 ani,
Radu 2 ani.Mainea paracliser sin Costandin, 22 ani,
carte rumaneasca, fara nici o patima, holteiu. (fol. 76"-771.
Biserica din cAtunul Obedeni pastreaza acelas hram, este filiala
a parohii Varastii II-a §i a fost zidita la 1870-1871, Anuarul C.
B. 1909, p. 86.
12. Satul Vdrd,s. M. Case 41, parte barbateasca 179 qi
fameiasca 90, peste tot 169, Rumani. Biserica de lemn
veche, hramul Sant Ierarh Nicolae cu toate oranduialele
bune. La aciasta biserica sã afla doi preoti qi un dia-
con:-1) Preotul loan sin Radu 59 ani, cu citire buna,
fara nici o patima §i neglobit, de neam ruman, fecior de
mirean, hirotonisit de preaosfintiia sa parintele vladica Te-
vaida chir Meletie cu blagosloveniia raposatului mitropolit
Cozma In leat. 1791, Dechemvrie 17, pe acest sat. Sotiia
lui Voica 45 ani, fii: Costandin, 20 ani, tie carte ruma-
neasca, Voicul, 15 ani, nu tie carte, fiice: Ioana 15 ani,
Zmaranda 4 ani.-2) Preotul Radu sin popa Ivan 29 ani,
cu citire buna, fara nici o patima pi neglobit, de neam ru-
man, fecior de preot, hirotonisit de parintele DamalOn chir
Neofit cu blagosloveniia parintelui mitropolit Ignatie in leat
1810, lulie 12 pe acest sat. Sotiia lui 1\1.aqa 25 ani, fiica
for Ana 4 ani.Diiacon Radu sin Vasile 30 ani, cu citire
slaba, fara nici o patima Si neglobit, de neam ruman, fe-
cior de mirean, hirotonisit de preaosfintiia sa parintele
Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia proin Dositeu in
Teat 1806, Octomvrie 13 pe acest sat. Sotiia lui Dumitra
25 ani, fiiu Vasilie 6 luni, fiica Balaa 3 ani (fol. 77" -78").
Pentru satul Vara§ti Mihul Gramaticul, feciorul diaconului Radu,
a fost hirotonisit diacon in a. 1790, Martie 15, de catre Timoteu al
Sardelor la mandstirea Sarindar, iar in a. 1790, Iunie 17, a fost
hirotonisit preot de dare Daniil al Zihnei la manastirea Colta, A-
cad. Rom. Ms. 1551 fol. 7r, 7v,- Biserica parohiala a parohiei Va-
rAstii II-a poartA hramul sf. Nicolae si a fost zidita la 1847-1848,
Anuarul C. B. 1909, p. 86.
13. Satul Dobreni.--Case 37, parte barbateasca 68 Si
fameiasca 64, peste tot 132, Rumani. Biserica de zid tare,
hramul Adormirea Precistii cu toate oraduialele bune. La
aciasta biserica sa afla doi preoti:-1) Preotul Tudor sin
(Biserica Ortodoxi Romani, 8

www.dacoromanica.ro
502 CITAGRAYLA. ERARRIM UNGROVLAlai

Dimitrie 40 ani, cu citire buna, fara nici o patima si ne-

globit, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de pa-
rintele vladica Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia proin
mitropolitului Dositie in feat 7311, Noemvrie 7 pe acest
sat. Sotiia lui Ana 32 ani, fiiu Mihaiu 7 ani.-2) Preotul
Paun sin Nica 32 ani, cu citire buna, fara nici o patima
§i neglobit, de neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit
de parintele vladica Vratea chir Sofronie cu blagoslove-
niia lui proin mitropolit Dositie In feat 1805 Septemvrie 4
pe acest sat. Sotiia lui Voica 28 ani. (fol. 78"-79r).
Pentru satul Dobreni Costandin Gramaticul, feciorul popii Ra-
dul a fost hirotonisit diacon in an. 1789, Marte 4 de catre Gri-
gorie al Stravopolei la bis. Vergul iar in a. 1790 Marte 17 a fost
hirotonisit preot -de catre Daniil al Zihnei la bis. Slobozie, Acad.
Rom. Ms. 1551 fol. 6" si 7r.Dupa Anuarul C. B. 1909 p. 73-
74 biserica parohiala din Dobreni are acelas hram si a fost zidita
la 1646 si reparata la 1899 si 1906.

14. Satul Brag-adiir de jos.Case 76, parte barbateasca

114 si fameiasca 143, peste tot 317, amestecatura Ru-
mani, Sarbi. Biserica de lemn slab, hramul Adormirea Pre-
cistii cu toate oranduialele bune. La aciasta biserica sa
afla patru preoti:-1) Preot Gheorghe sin popa Dan 36
ani, cu citire buna, fara nici o patima si neglobit, de neam
ruman, fecior de preot, hirotonisit de preaosfintiia sa pa-
rintele vladica Vratea chir Sofronie cu blagosloveniia proin
mitropolit Dositie In leat 1805, Iunie 27, pe acest sat. So-
tiia lui Ana 30 ani, fiiu Dumitru, 8 ani, nu tie carte, fiica
Ileana 5 ani.-2) Preotul Alexie sin Badea 35 ani, cu ci-
tire buna, fara nici o patima §i neglobit, de neam ruman,
fecior mirean, hirotonisit de parintele vladica Vratea chir
Sofronie cu blagosloveniia proin mitropolit Diositie in leat
1805, Iulie 10, pe aceast sat. Sotiia lui Voica 27 ani, fiiu
Neculcea 3 ani.-3) Preotul Neculcea sin Petre 45 ani, cu
citire buna, fara nici o patima si neglobit, de neam ru-
man, fecior de mirean, hirotonisit de parintele vladica Cer-
veno chir Chiril cu cartea pierduta, are pecetluit proin Mi-
tropolit Dositeu dela feat 1800, Fevruarie 14, pe acest sat.
Sotiia lui Stoiana 40 ani, fiiu Dumitru 18 ani, nu tie carte,
fiice: Anca 15 ani, Teodora 12 ani.-- -4) Preotul Stan sin
Vasile 58 ani, cu citire slaba, fara nici o patima si ne-

www.dacoromanica.ro
 CATAGRAFLA. EPARHIEI UNGROVLAHIA 503

globit, de 'neam ruman, fecior de mirean, hirotonisit de

parintele vladica episcop din Ru0) Cerveno chir Chiril
in leat 1785, Martie 19, §i In urma prin pecetluit mitro-
politului Grigorie au fost aOzat la acest sat In leat 1786,
Octomvrie 31. Sotiia lui Rada 51 ani, fii: Radu 25 ani, §tie
carte rumaneasca, holteiu, fiica Stana 15 ani.Gheorghe
Dascal sin popa Neculcea 17 ani, cu citire §i cantare de
mijloc, fara rici o patima, holteiu, cu carte de la duhov-
nicescul Consistorie de la leat 1810, Octv. 10 (fol. 79 80r).
Pentru Bragadirul" a fost hirotonisit diacon in a. 1790, Iunie
22, Mares GrAmaticul, feciorul lui Bade, de Grigorie al Stavropolei
in manAstirea Sf. Apostoli, iar in a. 1791, Iunie 11, Stan Grama-
ticul, feciorul popii Radul, de cAtre Matei al Mirelor la bis. Cre-
tulescu, Acad. Rom. Ms. 1551, fol. 7v, 27r.Dupal Anuarul C. B.
p. 69 cele doua biserici din cele dou5. parohii Bragadiru sant era-
dite duph 1871 si poartA amandouA hramul sf. Dumitru.
15. Satul Leordeni ai Dvornicului Manu. Case 40,
parte barbateasca '75 §i fameiasca '79, peste tot 154, Ru-
mani, Tigani. Biserica de zid nesfarita, cu toate °ran-
duialele bune. La aciasta biserica nu sa afla nici un preot
(fol. 80"--819. 1)
Biserica parohiei Leordeni are hramul sf. Voivozi si sf. ImpArati,
s'a cladit dela 1810-1812 si s'a reparat la 1905, Anuarul C. B.
1909, p: 78. 1

16- Satul Crete,sti.Case 61, parte barbateasca 122 §i

fameiasca 117, peste tot 239, Rumani. Biserica de zid
slabs, hramul sfanta Troita neindestulata cu oranduelile
ei. La acest sat sd afla trei preoti qi un diiacon :-1) Preotul
liristea sin diiacon Mupt 35 ani, cu citire buna, fara nici
o patima qi neglobit, de neam ruman, fecior de diiacon.
hirotonisit de parintele vladica Tevaidis chir Meletie, cu
blagosloveniia lui proin mitropolit Dositie in leat 1804,
Ghenarie 17, pe sat Clinceni qi mutat la acest sat prin
protopopul pla§ii. Sotiia lui Parascheva, 30 ani, fiiu Pana
3 ani, fiica Dobra 7 ani.-2) Preotul Stefan sin Badea 42
ani, cu citire bund, fara nici o patima qi neglobit, de neam
1) Fol. 81' jos: gIerei Radu Protopop Plasa Sabar. scris mai tremurat de
alti mina. De la fol. 66' -80' jos pe fiecare fata cite o liters scrisa da cu-
vintele: gIerei Radu Protopopul Plasa Sabarului. Fol. 82 si 83 goale, pe f.
83' numarul .2..

www.dacoromanica.ro
504 CATAGRAFIA EPARIITEI UNGROVLAHIA.

ruman, fecior de mirean, hirotonisit de parintele vladica

Sevastis chir Dionisie cu blagosloveniia lui proin Dositeu
in leat 1800, Noemvrie 25 pe acest sat. Sotiia lui Ilinca,
40 ani, fii: Paun 10 ani, Costandin 5 ani, Mihalache 4
ani, fiice: Rada 7 ani, Gherghina 1 an.-3) Preotul Ne-
delco sin Hristea 45 ani, cu citire buna, fora nici o pa-
tima si neglobit, de neam ruman, fecior de mirean, hiro-
tonisit de parintele vladica Titopoleos chir Teofilact cu
blagosloveniia lui proin Dositeu in leat 1797, Ghenarie 29,
pe sat Gostinari si mutat la acest sat prin protopop. So-
tiia lui Armeanca, 40 ani, fiu Teodor 4 ani, fiica Chiriachi
13 ani.Diiacon Voicul sin popa Dicul 30 ani, cu citire
slabs, fara nici o patima ai neglobit, de neam ruman,
fecior de preot, hirotonisit de parintele vladica Vratea
chir Sofronie cu blagosloveniia lui proin mitropolit Dositie
in leat 1805, Iu lie 7 pe acest sat. Sotiia lui Parascheva,
22 ani, fii: Radu 5 ani, Ivan 1 an (fol. 84"-85`).
Dupb. Anuarul C. B. 1909 p. 72 parohia Crete0 are doi preoti
cu o biserica de zid cladita la 1848 §i reparat5. la 1879 cu acela
hram.
(Va urrnit).
Diaconul Nic. M. Popescu.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Se aduc multumiri publice locuitorilor notati mai jos, cad au
donat bisericii din parohia Strambu, jud. Braila, precum urmeaza:
Preotul paroh Zaharia Popescu, a daruit o perdea pentru usile
imparatesti, de plus de matasa, reprezentand pe Sfintii Imparati
Constantin si Elena in valoarc de 160 lei. Locuitorii: Petru Ta-
ran, Tanase Canjan si Dragomir I. Baldovin, au daruit fiecare
cate o candela in valoare de 45 lei. Locuitorii loan Sapunaru,
Nicolae Sapunaru, Voicila A. Jipa, Gh. Ivanescu, Ion Lascu, Neagu
Musatu, Cost the Mocanu, Nita 1. Baldovin, Dumitrache ivanus,
Alexe I. Dragomir, Enache A. Jipa, Ion Taran, Gr. Bardas, Radu
Matei, Dumitrache Carjian, Andrei Chid. si Voica S. Toma a dat
fiecare cate 20 lei pentru un policandru de 400 lei.
Se aduc multumiri publice locuitorului Niculai Vlad din comuna
Pazarli I, jud. Constanta, care a daruit bisericii parohiale din lo-
calitate, o perdea pentru usile imparatesti in valo are de 120 lei.
Se aduc multumiri publice locuitorului Tanase Tonciu, care a
daruit bisericii filiale din satul Hamangi, comuna Fotur judetul
Constanta, o perdea pentru usile imparatesti, in valoare de 120 1.
Se aduc multumiri publice D-nei Louisse Colonel Stoenescu,
nefericita sotie a regretatului Colonel, care s'a Innecat in Dunare
in accidentul dela 17 Septembrie 1912 si care doamna a donat
bisericii din urbea Harsova suma de 100 lei.
Se adua multumiri publice d-lui proprietar loan Berceanu si
sotiei sale Alexandrina, care au imbracat in argint icoanele im-
paratesti a Domnului Hristos si a Maicei Domnului, in greutate
de 17 chilograme 850 grame, proba 12, dela biserica ISfintii A-
postoli, din urbea Braila.
www.dacoromanica.ro
506 bONATIUNI

Se aduc multumiri publice d-lui Leon G. M. Cantacuzino, care

a daruit bisericii din Baleni, judetul Covurlui, doua randuri vest-
minte de matase, doua sfe§nice maxi de nichel §i suma de o mie
lei pentru reparatia bisericii. Asemenea §1 d-nei Maria Cepiea, care
a donat suma de o mie lei pantru acela§ scop.
In comuna Ghirdoveni jud. Prahova, s'a construit din nou bi-
serica cu hramul Cuvioasa Paraschiva" §i care s'a sfintit la 10
Noembrie a. 1913 Mareata biserica ce s'a construit acolo, a necesi-
tat suma de 52000 lei, din care numai piosul cretin Dragomir
Paunescu din aceia§i comuna, a contribuit cu suma de 45.000 lei
iar restul alti trei cre§tini pio§i de acolo. Se exprima piosului cre§-
tin Dragomir Paunescu, muitumiri publice pentru o asemenea lau-
dabila fapta cre§tineasca.
Se exprima multumiri d-nei Maria Lazar Nuta, care a daruit
bisericii din comuna Pangale§ti judetul Vla§ca, un Octoih Mare
legat, in valoare de 25 lei, cum Si d-lui Alexandru Emil Pangal,
care a daruit aceleia§i biserici un Epitaf in valoare de 80 lei.
Se aduc multumiri publice persoanelor de mai jos can au con-
tribuit cu diferite obiecte la biserica Sf. Nicolae-Andronesti, din
Targoviste Si anume: D-na Sofia Colonel Anastasiu, rezidenta
comitetului pentru restaurarea acestei biseriei, imbracand in argint
icoana Sfantului Nicolae care a costat 2000 lei; D-nul Xenofont
Andronescu inspector judecatoresc, pc Tanga ajutorul moral, a dat
§i pe cel material, daruind ste§nicile imparate§ti, in valoare de
lei 4000; D-na Dr. C. Andronescu, daruind o _zvera, trei acopere-
minte pentru sfintele vase, o masa la iconostas §i alte obiecte in
valoare de 400 'lei; D-§oara Elena Alex. Stamatiu, daruind doua
sfenice de argint pe sf. Masa §i in numerar 1000 lei; D-na Eli-
sabeta Colonel Viadescu daruind o pereche vestminte in valoare
de 500 lei; D-na Dumitropol daruind doua sfenice de alama in
valoare de 500 lei; D-na Alexandrina Negulescu daruind o can-
dela cu trei brace de argint la catapeteasma, in valoare de 200 lei.
D-na Alexandrina Hagi Pandele daruind policandrul din mijlocul
bisericii de bronz, in valoare de 1500 lei.
Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane, cari au do-
nat bis. din parohia Sivita, jud. Covurlui diferite obiecte §i anume:
Enache Babes §i sotia sa Tinca au daruit una perdea de plus cu
efigia Sf. Voevozi, lucrata in fir, in valoare de 150 lei; Deciu Ste-
fanescu §i sotia sa Vasilica au daruit: una imbracaminte de plus
pentru iconostas, una candela de argint cu trei lumini §i una pe-
reche de cununii de argint toate in valoare de 105 lei.
Se aduc multumiri publice, persoanelor mai jos notate, cari au
facut urmatoarele ofrande bis. din cork Garbovi, jud. Ialomita §i

www.dacoromanica.ro
 DONATIIINI 607

anume: Paroh Sachelar Gh. Dinulescu, una sf. copie pentru ser-
viciul sf. proscomedii; d-1 Apostol Grigorescu si s_otia sa Ana din
orasul Buzau, una sf. Evanghelie, legata in argint, in valoare de
lei 80; d-na Alexandrina Gr. Manolescu, una cuvertura lucrata cu
fllori de borangic, imaginand chipul a 2 ingerasi pentru o masa
mare, una idem la iconostas i una pentru tetrapod, iar d-1 Nico-
lai Vasilescu din catunu Manu, un sfesnic strujit si pole t argintiu
pentru serviciul sf. proscomedii.
Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane cari au do-.
nat bis. din parohia Fartanesti, jud. Covurlui, diferite obiecte si
anume: N. Ariton a donat un rand de vesminte in valoare de lei
250; Pavel D. Nicolaide, o zvera de plus cu pictura si broderie in
valoare de lei 150; Vasile Boboc, lonita Vlasie i Const. Cojocaru
un aer de matasa cu pictura bizantina in valoare de lei 165; V.
Frosin o tablal pentru anafora in valoare de lei 35; Gh. I. Butuc
o fata de plus pentru sf. masa in fir in valoare de lei 315; Gh.
Tarabuta, N. Ariton, lonita Fotache, loan Gliga, Pavel Nicolaide,
C. M. Cioroiu, Gh. V. Munteanu, C. C. P. Carp si C. Gliga, au
donat un rand de vesminte si o fats de iconostas in valoare de
lei 480; Gh. T. Panu, proprietar in Varlezi, un car de piatra cat
vor putea duce patru boi" si Onor. Primaria a donat din fondul
carciumilor, pentru reparatii, suma de lei 3000.
Se aduc multumiri publice locuitorilor notati mai jos, cari au
contribuit cu suma de 180 lei, facand icoana Sfintilor Arhangheli Mi-
hail si Gavriil, pe care au daruit-o bis. parohiei Cotu-Lung, jud.
Braila i anume: Eftimie S. Trone, Nica, C. Neagu, Radu Negoita,
Alexar,dru Dobre, Dumitru Saila, Dumitru Sageata, loan Nastase 1,
loan Nastase al II, loan Painedulce, loan Baciu, loan Chiriac, Radu
Vasile, loan Maruntu, Nastase Sails, Gheorghe Vrabie, loan Ef-
timie, Vasile Nicolae, Ilie Iordache, Vasile Simion, loan Dumitra-
che, Tudor Balanica.", Grigore Rusu, Gheorghe Banu, lancu Bala-
nica si Grigore Vasile; iar locuitorul Stefan R. Durbaca o icoana
a Invierii Domnului, in val. de 20 lei.

Se aduc multumiri d-lui Const. D. Polimeride proprietar in co-

muna Dobrotesti, jud. Teleorman care cu ocaziunea reparatiunii
ce s'a facut bis. din acea comuna, a contribuit cu suma de 500 lei.
Se aduc multumiri d-nei Teodosia Buiurga domiciliata in Ca-
pitals, calea Plevnei No. 5, care a facut in Monastirea Samurca-
sesti, jud. lltov, pe spesele d-sale, fatada cimitirului in lungime de
55 metri, grilaj de fier pe beton, in valoare de 2500 lei.
Se aduc multumiri d-nei Maria Lazar Nita din comuna Panga-
lesti, jud. Vlasca care a daruit bis. ce se construeste in satul Prin-
cipele Neculae, un clopot si doua policandre de metal, in valoare
de lei 1300.

www.dacoromanica.ro
508 DONATIUNT

Se aduc multumiri publice urmatoarelor persoane din parohia

Sf. Vineri-Nou din Capita la si anume Economului Gheor-
ghe Popescu supranumerar la aceasta biserica care a con-
tribuit cu suma de 173 lei pentru returnarea unui clopot at bise-
ricii; d-nei Maria Radulescu care a daruit bis. una icoana a Sf.
Mucenite Filotteia imbracata in argint, cu tocul ei; d-nei Niculina
Vasile care a imbracat in argint icoana lnvierii Domnului dela ico-
nostas; d-lui Filon Joan care a imbracat in argint icoana Prea
Cuvioasei Parascheva, dela icon )stas; d-nei Stanca R. Tudose care
a daruit una perdea de catifea la lisile Imparatesti; d-nei Gher-
ghina C. Georgescu care a daruit una poala de matase la icono-
stas; d-nei Sofia Georgescu pentru una cadelnita de argint in va-
loare de peste 100 lei.
Se aduc multumiri d-lui Teofil si Maria Petit, proprietari si e-
noriasi ai bis. sf. Gheorghe Vechi din Capita la cari au donat suma
de 400 lei cu scop pentru invelirea unui corp de case din curtea
bisericii.

Se aduc multumiri d-nei Maria Pr. Niculescu Si Pr. Alex. Nicu-

lescu, dela bis. parohiala Fi lip din Valenii de Munte, cari au da-
ruit pen tru bis. aceea un clopot de 200 Kgr. in val. de 1000 lei.
Se aduc multumiri d-nei Petrovici-Armis, care a restaurat cu
spesele sale bis. din comuna Produlesti, jud. Dambovita, cheltu-
ind suma de 6000 lei.
Se aduc multumiri publice locuitorilor din comuna Gastesti, jud.
Vlasca, cari au contribuit la cumpararea sfesnicilor imparatesti, in
valoare de 500 lei, la cumpararea unei Evanghelii imbracata in
argint in valoare de 170 lei, precum i la ingradirea cimitirului
comunei Afara de acesti locuitori cari au contribuit cu bani, par-
tea cealalta de locuitori toti au contribuit cari cu grau, cari cu po-
rumb, si s'a strans suma de lei 500 cOstul a o pereche sfesnice
marl de bronz. (sfesnice imparatesti.) Toci locuitorii au contribuit
impreuna si vacluvile cari cu ce au avut
Se exprima multumiri pr. paroh Ilie Podurizeanu dela parohia
Raciu, care s'a sarguit mutt pentru con-truirea nouei biserici de
acolo; asemenca d-lui Radu Falcoianu si d-so ira Alexandra Fal-
coianu proprietari, cari au ajutat cu 1000 lei si alte ajutoare in
natura, in acelas scop.
Se aduc multumiri d-lui Nita Badulescu gi sotiei sale Stana,
cari au binevoit a darui bis. din comuna Calugareni, jud. Vlasca,
doua candele in valoare de lei 225.

www.dacoromanica.ro