Evoluþia sistematizãrii centrului capitalei

în opinia mareºalului Ion Antonescu (1942)

Alin Spânu

La simpozionul naþional „Monumentul – tradiþie ºi viitor” organizat în

anul 2005, am avut plãcerea sã prezint o comunicare intitulatã Sistematizarea
Bucureºtiului în viziunea mareºalului Ion Antonescu (noiembrie 1941)1. În
esenþã, la data respectivã mareºalul a propus crearea unei zone denumitã Parcul
Bucureºti în care sã nu mai fie permise nici un fel de construcþii. Zona era
delimitatã de Palatul Cotroceni – cazãrmile Malmaison – stadionul „Venus”
– parcul Ciºmigiu – Palatul Regal – Arsenalul Armatei – ªcoala Superioarã
de Rãzboi, iar clãdirile din acest perimetru au fost încadrate în trei categorii:
1. Clãdiri moderne – care rãmâneau în continuare în funcþia pentru
care au fost construite.
2. Clãdiri vechi, dar solide – care primeau un termen limitat de existenþã,
dupã care erau demolate.
3. Clãdiri vechi ºi insalubre – care trebuiau demolate imediat.
Propunerile au vizat, de asemenea, crearea unor artere largi, gruparea
ministerelor într-o singurã zonã (Piaþa Victoriei) ºi introducerea utilitãþilor în
cartierele mãrginaºe. Totodatã, a fost prevãzutã ºi construcþia Catedralei Neamului
pe locul unde se afla Arsenalul Armatei.
Mareºalul Antonescu a revenit asupra sistematizãrii Capitalei în ianuarie2
ºi noiembrie3 1942, apoi, în ultima lunã a anului, a emis noi directive în
aceastã direcþie (Anexa 1). Astfel, pãdurile din jurul Bucureºtiului trebuiau
transformate în parcuri, în Piaþa Ion C. Brãtianu trebuia construitã Opera, în
Piaþa Victoriei – piaþã guvernamentalã – se amplasa statuia regelui Ferdinand,
iar în Piaþa Naþiunii s-a proiectat monumentul României Mari.
1
Studiul a fost publicat în volumul „Monumentul”, VII, coord. Silviu Vãcaru,
Aurica Ichim, Iaºi, 2006, p. 281-288.
2
La 22 ianuarie 1942, între orele 13,00 ºi 14,00, mareºalul Antonescu i-a primit
în audienþã pe generalul Florescu, primarul general al Bucureºtiului ºi arhitectul Davi-
descu, care au prezentat „planul de sistematizare al Capitalei”, cf. Gheorghe Buzatu,
Stela Cheptea, Marusia Cârstea, Corneliu M. Lungu, editori, Pace ºi Rãzboi (1940-1944).
Jurnalul Mareºalului Ion Antonescu (comentarii, anexe, cronologie), vol. II, Succese ºi
eºecuri (1 ianuarie 1942-30 iunie 1943), Iaºi, 2010, p. 90.
510 Semnatar articol

Planurile de sistematizare au fost întocmite de Comisia Superioarã a

planurilor de sistematizare, înfrumuseþare ºi dezvoltare a oraºelor prezidatã
de general medic Vasile Panaitescu4, ajutat de arhitecþii Constantin Dragoº,
Duiliu Marcu5 (preºedintele Comisiei de Arhitecturã ºi Urbanism), Florin
Stãnculescu, Emil Nãdejde6 (arhitectul-ºef al Ministerului Afacerilor Interne),
inginer Dionisie Germani7 ºi avocat Gheorghe Iuliu. Punctele de vedere ale aces-
tora au fost însuºite de ministrul Lucrãrilor Publice, inginer Constantin Buºilã8,
3
La 11 noiembrie 1942, începând cu ora 18,00, arhitectul Lupu a arãtat stadiul
lucrãrilor la Palatul Invalizilor, apoi arhitectul Davidescu a prezentat „sistematizarea
Capitalei ºi, în special, a parcurilor din zona Malmaison”, cf. Gheorghe Buzatu, Stela Cheptea,
Marusia Cârstea, Corneliu M. Lungu, editori, Pace ºi Rãzboi (1940-1944)..., p. 211.
4
General medic Vasile Panaitescu (4 aprilie 1879, Piatra-Neamþ – 23 martie
1959, Bucureºti) a fondat, în 1896, Asociaþia de educaþie ºi culturã naþionalã ºi socialã
„Avântul” la Tulcea, devenind mai târziu preºedinte de onoare pe viaþã, pânã în 1948,
când organizaþia a fost desfiinþatã. În cariera sa a ajuns secretar general al Ministerului
Sãnãtãþii ºi inspector general sanitar în Comisia Europeanã a Dunãrii pentru spitalele din
Tulcea ºi Sulina. La 27 august 1932 a fost cooptat într-un comitet de iniþiativã pentru
continuarea ºi finalizarea catedralei din Sulina cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae ºi Sfântul
Ierarh Alexandru”.
5
Duiliu Marcu ( 1885, Calafat – 9 martie 1966, Bucureºti) a studiat la ªcoala de
Arte Frumoase din Paris (1911), a devenit membru în Consiliul Tehnic Superior (1913-1933),
director general în Ministerul Lucrãrilor Publice (1922-1925), profesor la Institutul de
Arhitecturã „Ion Mincu” ºi membru al Academiei Române (1955). A proiectat Hotelul
Athenee Palace (1925-1927), Biblioteca Academiei Române (1936-1938), Academia
Militarã (1937-1939), Palatul Victoria ºi altele.
6
Emil Nãdejde (4 septembrie 1900, Bucureºti – ?) a fost membru fondator al
primei legiuni de cercetaºi, organizatã la Liceul Gheorghe Lazãr din Bucureºti (1913) ºi
membru în lojile masonice Iubirea de Patrie nr. 2 ºi Umanitatea nr. 31. S-a remarcat în pro-
iectarea blocului Scala ºi al Palatului Ministerului de Interne (1938-1941), transformat
în 1945 în sediul CC al PCR, dupã 1990 în clãdirea Senatului, iar în prezent este sediul
Ministerului Administraþiei ºi Internelor.
7
Dionisie Germani ( 17 martie 1877, Galaþi – 1 septembrie 1948, Bucureºti)
inginer specialist în hidraulicã ºi electrotehnicã cu specializãri în Belgia, Germania ºi
Marea Britanie, profesor la ªcoala Politehnicã din Bucureºti (1910-1916 la catedra de
hidraulicã, din 1920 titular al cursului de hidraulicã ºi instalaþii hidroelectrice, din 1938
decan al Facultãþii de mecDANICã ºi electricitate), membru de onoare al Academiei
Române (4 iunie 1946). A fost eliminat din învãþãmânt (1947) ºi din Academia Românã
(1948). A proiectat ºi a condus lucrãrile de canalizare a Capitalei ºi ale oraºelor Piteºti,
Tulcea, Turnu-Mãgurele, Brãila º.a.
8
Constantin D. Buºilã ( 4 mai 1877, Tg. Ocna – 1950, penitenciarul Aiud),
inginer cu experienþã în Belgia ºi Germania, profesor la ªcoala Politehnicã din Bucureºti,
deputat (1931), creatorul Institutului Român de Energie, preºedinte al UGIR, ministrul
Lucrãrilor Publice (10 iulie 1941 - 7 octombrie 1943). La procesul din 1946, intentat mem-
brilor guvernelor conduse de Ion Antonescu, a fost condamnat la 10 ani închisoare corecþionalã.
 Titlu articol 511

ministrul Afacerilor Interne, general Dumitru I. Popescu9, ºi primarul general

al Capitalei, general (r) Ion Râºcanu10, care au solicitat Conducãtorului Statului,
mareºalul Antonescu, sã avizeze la propunerile comisiilor.
Problemele au început o datã cu iniþierea procedurilor de expropriere
ºi demolare a unor clãdiri/zone, în conformitate cu normele din 1941. Una
din zonele vizate a fost strada general Anghelescu11, în care locuiau, majo-
ritar, militari sau urmaºi ai acestora. Locuitorii au aflat ce li se pregãtea ºi au
înaintat ministrului Apãrãrii Naþionale un memoriu (Anexa 2) în care au
arãtat situaþia dramaticã în care se gãsesc: „expropriaþi dupã 20 de ani de
stãpânire ºi nu ne aºteptam ca la bãtrâneþe sã rãmânem fãrã cãminuri, în voia
soartei, nici unul din noi nemaiposedând alte proprietãþi sau altã avere”12. În
plus, unele apartamente au fost date ca dotã pentru fiice la cãsãtorie, iar altele
aparþineau unor militari aflaþi pe front. Petenþii au cerut ministrului sã li se
îngãduie a locui mai departe în casele lor sau sã li se lase mãcar un an pentru
a-ºi gãsi alte locuinþe. Printre semnatarii memoriului i-am identificat pe general
prof. univ. dr. Ion Bucicã13 (str. Gl. Anghelescu nr. 120), general Alexandru
Teodorescu14 (nr. 122), Ofelia cãpitan Stoiculescu (nr. 124, parter), cãpitan Ion
Folescu (nr. 124, etaj 2), Virginia colonel dr. Gheorghe Botez (nr. 126),
9
General Dumitru I. Popescu ( 12 iulie 1883, Vãdeni-Brãila – 8 iunie 1970, Galaþi)
a fost comandant militar al Capitalei (8 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941) ºi ministru de
Interne (27 ianuarie 1941-23 august 1944). A fost condamnat la 10 ani închisoare (17 mai 1946).
10
General Ioan Râºcanu ( 4 ianuarie 1874, Cahul – 1952, închisoarea Sighet) a
absolvit ªcoala Militarã de Ofiþeri (1893), ªcoala de Artilerie ºi Geniu din Bucureºti (1897)
ºi ªcoala Superioarã de Rãzboi (1900). A devenit cadru didactic militar (1903-1907),
dupã care a fost trimis ataºat militar la Berlin (1907-1911), ºef de cabinet al ministrului
de rãzboi (1911-1912) ºi ºeful Secþiei Operaþii din Marele Stat Major. Dupã rãzboi a fost
numit secretar general al Ministerului de Rãzboi (1 decembrie 1918 - 27 septembrie 1919)
ºi ministru de rãzboi în guvernele general Arthur Vãitoianu (27 septembrie - 30 noiem-
brie 1919), Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919 - 2 martie 1920) ºi general Alexandru
Averescu (13 martie 1920-16 decembrie 1921). A fost ales deputat (1920), a ocupat diverse
funcþii guvernamentale ºi a fost numit primar general al Capitalei (14 noiembrie 1942 -
23 august 1944).
11
Ulterior, aceastã stradã a fost redenumitã ªtefan Furtunã, iar în prezent se numeºte
Mircea Vulcãnescu.
12
Direcþia Arhivelor Naþionale Istorice Centrale (în continuare se va cita DANIC),
Fond Preºedinþia Consiliului de Miniºtri-Cabinetul Militar (în continuare se va cita PCM-CM),
dosar 190/1942, f. 400.
13
General dr. Ion Bucicã ( 2 mai 1882, Slatina – ?), doctor în medicinã veterinarã
(1907), profesor de pedologie ºi medicinã operatoare la Facultatea de Medicinã din
Bucureºti (din 1923). A publicat numeroase lucrãri de specialitate.
14
General Alexandru Teodorescu ( 1897 – 1972) a participat la ambele rãzboaie
mondiale.
512 Semnatar articol

general Alexandru Grigorescu (nr. 134), intendent general Martac15 (nr. 128),
Maria, Olga ºi Zoe Ghinescu, succesoarele generalului Ion Ghinescu16 (nr. 118)
„ºi alþi generali activi”17, care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul dintr-un
instinct de conservare, probabil pentru a nu fi expuºi unor sancþiuni. Ministrul
Apãrãrii, general Constantin Pantazi18, a înaintat memoriul la Preºedinþia Consiliului
de Miniºtri, unde mareºalul Antonescu, dupã ce l-a citit, a scris urmãtoarea
rezoluþie (Anexa 3), care se încheia extrem de sugestiv: „Bucureºtiul, pentru
sãnãtatea lui, are nevoie de plãmâni sã respire ºi are nevoie sã disparã þigãnia”19.

Anexa 1

Biroul Relaþiilor cu Departamentele 21 Decembrie 1942

Planul de sistematizare al Capitalei

Domnul Mareºal a stabilit câteva norme pentru alcãtuirea planului de
sistematizare al Capitalei. Acestea au fost transmise Ministerului Afacerilor
Interne, Ministerului Lucrãrilor Publice ºi al Comunicaþiilor ºi Primãriei
Municipiului Bucureºti. Ele cuprind urmãtoarele dispoziþii:
Crearea unui mare parc în centrul oraºului, care sã fie înconjurat de un
bulevard ºi traversat de o mare arterã de circulaþie, constituitã de planºeul
Dâmboviþei, precum ºi de una care sã lege Parcul Carol I cu Marele Stat Major,
rãmânând în interior clãdirile actuale de construcþie modernã ca: Facultatea
de Drept, Palatul Invalizilor, limita parcului urmând a fi într-una din pãrþi[le]
Spitalului Militar.
Palatul Regal va fi legat cu Ciºmigiul prin terase, deschizându-i-se per-
spective spre Bulevardul Independenþei ºi palatul Cotroceni. Tot cu perspectivã
15
Intendent general Ioan Martac a fost director superior al Serviciului Conta-
bilitãþii ºi Pensiilor din Ministerul Apãrãrii Naþionale (1922-1925) ºi ºeful Intendenþei
armatei (din 1925). Fiica lui, Aurora, s-a cãsãtorit cu locotenentul Constantin Stãncu-
lescu ºi este mama generalului Victor Atanasie Stãnculescu.
16
Generalul Ion Ghinescu a luat parte la Rãzboiul de Întregire (1916-1919). La
16 august 1916 deþinea funcþia de ºef de Stat-Major al Corpului 2 Armatã.
17
DANIC, Fond PCM-CM, dos. 190/1942, f. 401
18
General Constantin Pantazi ( 26 august 1888, Cãlãraºi – 23 ianuarie 1958, peni-
tenciarul Râmnicu Sãrat) a deþinut funcþiile de subsecretar de stat la Ministerul Apãrãri
Naþionale pentru Armata de uscat (7 septembrie 1940 - 23 ianuarie 1942) ºi ministrul
Apãrãrii Naþionale (23 ianuarie 1942 - 23 august 1944). La 17 mai 1946 Tribunalul Poporului
l-a condamnat la moarte, însã sentinþa i-a fost comutatã la muncã silnicã pe viaþã.
19
DANIC, Fond PCM-CM, dos. 190/1942, f. 396.
 Titlu articol 513

spre Palatul Cotroceni se va clãdi Catedrala Neamului, pe locul actual al

Arsenalului Armatei. Cazãrmile vor fi mutate, toate, pe locul actualei Pirotehnii,
unde se va crea un cartier militar. Deasemeni, se vor centraliza toate spitalele
într-o singurã regiune, aleasã de comun acord cu Ministerul Muncii, Sãnãtãþii
ºi Ocrotirilor Sociale.
Se vor transforma în parcuri pãdurile din jurul Bucureºtiului ºi se vor
amenaja grãdini pentru toate cartierele periferice. Se va destina în zona Plum-
buita – Pantelimon – Colentina o mare suprafaþã de teren pentru organizaþiile
sportive ale Capitalei.
În Piaþa I. C. Brãtianu va fi clãditã Opera, în Piaþa Victoriei – transfor-
matã într-o piaþã Guvernamentalã – va fi aºezatã statuia Regelui Ferdinand,
iar în Piaþa Naþiunii se va ridica monumentul României Mari.
Vor fi degajate de clãdiri malurile lacului Colentina ºi transformate în
piste ºi drumuri pentru pietoni, cicliºti, cãlãreþi, automobile ºi tramvaie.
Nu se va mai construi nici o clãdire publicã sau particularã fãrã apro-
barea Ministerului Lucrãrilor Publice, care va trebui sã respecte principiile
urbanistice reclamate de ºtiinþa modernã, iar în privinþa stilului, liniile direc-
toare ale arhitecturii româneºti. Capitala va fi prevãzutã cu hale ºi frigorifere
în fiecare sector, precum ºi cu o linie de centurã de-a lungul cãreia sã se
construiascã silozuri, târguri de desfacere, mori, fabrici etc.
Pe baza dispoziþiilor de mai sus, Comisia Superioarã a planurilor de
sis tematizare, înfrumuseþare ºi dezvoltare a oraºelor de sub preºedinþia
D-lui. general dr. V. Panaitescu, având ca membri pe D-nii: arh. Constantin
Dragoº, arh. Duiliu Marcu, ing. Dionisie Germani, av. Gheorghe Iuliu, arh. Florin
Stãnculescu ºi C. Spirescu, directorul Administraþiei Locale, ºi-a încheiat
lucrãrile, iar D-nii: ing. [Constantin] Buºilã, ministrul Lucrãrilor Publice ºi al
Comunicaþiilor, general D. Popescu, ministrul Afacerilor Interne, ºi general
I. Râºcanu, primarul general al Capitalei, luând pãrerile:
- Comisiei Superioare a planurilor de sistematizare din Ministerul Afa-
cerilor Interne;
- Comisiei Superioare de Arhitecturã ºi Urbanism din Ministerul Lucrã-
rilor Publice;
- Domnului prof. Duiliu Marcu, preºedintele Comisiei de Arhitecturã
ºi Urbanism;
- Domnului conf. Ion Al. Davidescu, directorul Planului ºi Sistema-
tizãrii din Primãria Capitalei;
- Domnului arh. Emil Nãdejde, arhitectul-ºef al Ministerului Afa-
cerilor Interne, fac urmãtoarele propuneri, ce reprezintã concluziile la care au
ajuns:
514 Semnatar articol

O parte din dispoziþiile de mai sus se pot încadra în Planul director de

sistematizare actualmente în vigoare, fãrã a-i strica principiile ºi economia
generalã, altele figurând chiar în acel plan;
A treia parte din aceste dispoziþii constituie mãsuri de ordin aplicativ
care, însã, prin natura lor, nu pot figura într-un plan de sistematizare;
Terminarea planºelor de detaliu, studiate pe baza planului director,
este în funcþie de întocmirea unui „plan de situaþie”, care necesitã o cheltuialã
de circa 200 milioane lei. Se socoteºte necesare a se publica un concurs
având ca scop:
a) introducerea în planul director a modificãrilor sau adaptãrilor nece-
sitate de rezolvarea noilor probleme;
b) studii de detaliu, locale, pe fiecare din problemele specificate în program.
Pentru reuºita concursului este bine sã se lase concurenþilor latitudinea
sã pãrãseascã unele puncte din program când acestea s-ar lovi de greutãþi
prea mari în realizarea lui; de asemeni, sã li se lase libertatea de a introduce
idei noi, dacã ei le considerã absolut utile. Aceastã soluþie are avantajul de a
conserva tot ce este bun în actualul plan de sistematizare ºi de a utiliza lucrãrile
de exproprieri ºi realizãri deja începute pe unele strãzi, bulevarde, parcuri.
O metodã mai expeditivã pentru realizarea dispoziþiilor date ar fi
încredinþarea sarcinii de a revizui actualul „plan director” ºi detaliile respec-
tive Comitetului de lucru care cunoaºte bine oraºul ºi poate face o operã
serioasã, cu economisirea timpului ºi a cheltuielilor pe care le-ar necesita un
concurs. Deoarece este necesar sã se întocmeascã un „program” detaliat al
punctelor de rezolvare, Dl. ing. Buºilã, general Popescu ºi general Râºcanu
roagã pe Domnul Mareºal sã decidã asupra urmãtoarelor puncte, urmând ca
programul sã fie conform cu hotãrârile date:
a) avizul Comisiei Planurilor de sistematizare relativ la crearea unei
zone spitaliceºti;
b) Avizul Comisiei Superioare a planurilor de sistematizare relativ la
„Parcul Bucureºti”, aviz ce n-a fost încã rezolvat;
c) Prin directivele date s-a cerut ca „strãzile actuale, strâmte ºi strâmbe,
sã fie lãrgite ºi îndreptate”. Comisia crede cã trebuie fãcutã distincþie între
fundãturi ºi strãzile de 10-12 m. lãrgime ºi strâmbe care alcãtuiesc cea mai
mare parte din reþeaua de strãzi bucureºtene. Rectificarea ºi lãrgirea acestora
ar reclama sume mari fãrã rezultate practice însemnate, de aceea Comisia
Superioarã a planurilor de sistematizare este de pãrere ca tot efortul financiar
sã fie concentrat asupra marilor lucrãri de artere, pieþe publice, parcuri, în
toate cartierele, fie cât de periferice;
 Titlu articol 515

d) Comisia Superioarã a planurilor de sistematizare a apreciat cã este

cazul a se studia o operaþiune vastã de desfiinþare a cartierelor actuale, insa-
lubre, pe amplasamentul cãrora s-ar crea ansamblul de locuinþe moderne
combinate cu parcuri, care ar putea schimba faþa Capitalei. Aceste cartiere
insalubre ar urma sã fie conturate de Primãrie pe planurile de situaþie predate
concurenþilor care ar avea întreaga libertate de a propune cele mai interesante
ºi noi soluþii;
e) Punerea în concordanþã a acestui concurs cu caracter general cu con-
cursurile locale publicate sau în curs de preparare pentru Piaþa Palatului
Regal, Piaþa Victoriei ºi Piaþa Naþiunii. Ca încheiere, se adaugã cã în soluþia
unui concurs va trebui alocat un fond de 20-25 milioane lei pentru planuri,
premii ºi alte cheltuieli de publicaþii.
În legãturã cu aplicarea pe teren a planului de sistematizare au fost for-
mulate urmãtoarele consideraþii ºi propuneri:
a) Dispoziþii juridice (legi relative la expropriere, comasare, plus valutã);
b) Dispoziþii financiare (fond de rulment, recuperãri). Crearea unei
Case a exproprierilor ºi alta a construcþiilor;
c) Proiecte de lucrãri edilitare;
d) Alegerea, sistematizarea ºi producþia raþionalã ºi economicã a mate-
rialelor de construcþii, pavaje, canalizãri;
e) Combustibil ºi forþã motrice.
În ceea ce priveºte sistematizarea tuturor oraºelor din þarã, s-a ajuns la
concluziile urmãtoare:
1. Sistematizarea fiecãrui oraº trebuie sã încadreze în sistematizarea
generalã a teritoriului naþional ºi fiecãrui oraº trebuie sã i se atribuie o importanþã
ºi un caracter funcþional, în raport cu interesele generale ale þãrii.
2. Pentru întocmirea planurilor de sistematizare, atât de numeroase ºi
pentru aplicarea lor, trebuie personal competent ºi timp îndestulãtor.

(Arhivele Naþionale Istorice Centrale, fond Preºedinþia Consiliului de

Miniºtri-Cabinetul Militar Ion Antonescu, dosar 210/1942, f. 22-27)
516 Semnatar articol

Anexa 2
6 august 1942
Domnule Ministru,
Este cunoscut de Domnia-Voastrã cã, dupã terminarea rãzboiului mon-
dial, s-a luat hotãrârea ca ofiþerii împovãraþi cu familii grele care au luat parte
la rãzboi ºi nu aveau locuinþe proprii sã fie împroprietãriþi cu locuri de casã.
Între aceºtia suntem ºi noi, care cu mari greutãþi, sacrificii de tot felul ºi con-
tractând împrumuturi unde am putut ºi am gãsit bunãvoinþã, am reuºit sã ne
construim câte un cãmin pentru noi ºi copiii noºtri, în str. G-ral Angelescu.
Domnule Ministru, ne simþim dureros loviþi de mãsura luatã faþã de
proprietãþile noastre de a fi expropriaþi dupã 20 ani de stãpânire ºi nu ne
aºteptam ca la bãtrâneþe sã rãmânem fãrã cãminuri, în voia soartei, nici unul
din noi nemaiposedând alte proprietãþi sau altã avere.
Domnule Ministru, Þara este ºi trebuie sã fie recunoscãtoare celor care
ºi-au expus viaþa pentru binele ºi salvarea Patriei dar, Domnule Ministru,
credem cã nu noi, care am fost împroprietãriþi în urma unui rãzboi la care am
luat parte, sã fim acum azvârliþi pe drumuri cu familiile ºi întreaga noastrã
gospodãrie. Pe de altã parte, unele din apartamentele noastre au fost date ca
dotã fiicelor noastre, ceea ce constituie în prezent singurul lor patrimoniu. Ne
întrebãm cu groazã: ce ne facem, ce vor face copiii noºtri, din care unii sunt
pe front ºi îºi expun la rândul lor viaþa în aceastã epocã de grea cumpãnã prin
care trecem, când nu se gãsesc case de cumpãrat sau dacã se gãsesc ºi am
vrea sã cumpãrãm, sunt la valori extraordinar de mari, iar de construit nici nu
trebuie sã ne gândim, lipsind tot materialul necesar ºi mâna de lucru ºi nici
nu mai avem posibilitatea la vârsta noastrã sã ne construim alte cãminuri.
Faþã de greaua situaþie ce ni s-ar crea prin aceastã mãsurã, vã rugãm,
Domnule Ministru, sã binevoiþi a aprecia cu bunãvoinþã aceastã situaþie ºi a
interveni pe lângã dl. Mareºal, Conducãtor al Statului, sã ne îngãduie a folosi
ºi mai departe cãminurile noastre de care suntem atât de legaþi. Dacã însã
exproprierea cãminurilor noastre este inevitabilã, atunci în vederea greutãþilor
expuse mai sus, vã rugãm Domnule Ministru a interveni ca, pe de o parte, sã
ni se procure alte locuinþe, echivalente cu cele expropriate, iar pe de altã parte
sã fim îngãduiþi a locui în casele noastre cel puþin un an, în care timp, fie cã
ni s-ar procura noi locuinþe, care, desigur, în prezent se gãsesc ocupate, fie cã
am putea, fãcând toate eforturile posibile, sã ne gãsim un cãmin.
Cu deplinã încredere în solicitudinea ce Domnia Voastrã aveþi pentru
vechii luptãtori, nu ne îndoim cã veþi recunoaºte dreptatea cauzei noastre ºi
veþi susþine justele noastre dorinþi. Primiþi, vã rog, Domnule Ministru, asigu-
rarea profundului respect ce vã pãstrãm.
 Titlu articol 517

/ss/ general prof. univ. dr. Bucicã, str. G-ral Angelescu 120
/ss/ Ofelia cãpitan Stoiculescu, str. G-ral Angelescu 124, parter
/ss/ cãpitan Ion Folescu, str. G-ral Angelescu 124, etaj 2
/ss/ Venera Maria ing. ªtefãnescu, str. G-ral Angelescu 124, etaj 1
/ss/ general Alexandru Teodorescu, str. G-ral Angelescu 122
/ss/ Hortensia Tomoroveanu, str. G-ral Angelescu 122
/ss/ Virginia colonel dr. Gh. Botez, dr. Virginia Botez Ionescu, dr.
cãpitan Nicolae Botez, str. G-ral Angelescu 126
/ss/ ing. Fulga cãpitan dr. Kasoviceanu, str. G-ral Angelescu 130
/ss/ general Alexandru Grigorescu, Viorica Enescu, Alexandru
Grigorescu, str. G-ral Angelescu 134
/ss/ Elena Theodorescu, str. G-ral Angelescu 138
/ss/ intendent general Martac, str. G-ral Angelescu 128
/ss/ pentru Maria, Olga ºi Zoe Ghinescu, succesoarele generalului Ion
Ghinescu, str. G-ral Angelescu 118, per procurã D. C. Papadof, avocat
ºi alþi generali activi.

(Arhivele Naþionale Istorice Centrale, fond Preºedinþia Consiliului de

Miniºtri-Cabinetul Militar Ion Antonescu, dosar 190/1942, f. 400-401)

Anexa 3
24 august 1942
Cãtre
Ministerul Apãrãrii Naþionale
- Cabinet -
La [adresa dvs.] nr. 2254 din 6 august 1942, am onoare a face cunoscut
cã, pe nota de prezentare, Domnul Mareºal a scris urmãtoarea rezoluþie:
„Cine i-a forþat? De la proiect la execuþie este o distanþã. Aceºtia vor
fi împroprietãriþi, însã nu acum ºi nici imediat dupã rãzboi. Vor primi
despãgubiri tot în locuinþe.
Nu se poate þine un oraº în loc pentru 20 de case. Malmezonul,
cazarma Escortei Regale, sunt destinate sã disparã. Se va face un parc pânã
la Ciºmigiu. Bucureºtiul, pentru sãnãtatea lui, are nevoie de plãmâni sã res-
pire ºi are nevoie sã disparã þigãnia”.
D.O.
p. ªeful Cabinetului Militar
/ss/ locotenent-colonel Gh. Teodorescu
(Arhivele Naþionale Istorice Centrale, fond Preºedinþia Consiliului de
Miniºtri-Cabinetul Militar Ion Antonescu, dosar 190/1942, f. 396)
518 Semnatar articol

ABSTRACT
The Evolution of the Systematization of the Center of the Capital City in
Marshal Ion Antonescu’s Opinion (1942)
With the occasion of the 2005 edition of the National Symposium “The
Monument – Tradition and Future” I had the honor to give a speech entitled The
Systematization of the City of Bucharest in Marshal Ion Antonescu’s Eyes
(November 1941). Essentially, at that moment, the marshal proposed to create an area
entitled the Bucharest Garden, where no constructions would be allowed. Such area
was delimited by the Cotroceni Palace – the Malmaison barracks – “Venus” stadium
– Ciºmigiu Garden– the Royal Palace– the Army Arsenal – The Higher War School.