Frederic Storck

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Frederic Storck

Frederic Storck

Date personale

Născut 10 ianuarie 1872[1] 
București, România 

Decedat 26 decembrie 1942 (70 de ani)[2][3][4] 

București, România 

Părinți Karl Storck 

Frați și surori Carol Storck 

Căsătorit cu Cecilia Cuțescu-Storck 

Copii Romeo Kunzer Storck, Cecilia (Lita)

Storck Botez, Gabriela Storck

Cetățenie  România 

Ocupație sculptor 

Activitate

Domeniu sculptură  
 artistic

Studii Universitatea Națională de Arte

București, Academia de Arte Frumoase
din München  

Pregătire Ion Georgescu  

Profesor Oscar Han, Boris Caragea, Gheorghe

pentru Naum, M. H. Maxy, Iosif Fekete, Ion
Jalea, Kimon Loghi, Vasile
Blendea, Gheorghe Ghițescu  

Mișcare
Academism, Tinerimea artistică  
artistică

Opere Statuile Giganții, Bustul dr. Alexandru

importante Obregia  

Modifică date / text 

Frederic Storck (Fritz, n. 10 ianuarie 1872,[1] București, România – d. 26

decembrie 1942,[2][3][4] București, România) a fost un sculptor român, fiul sculptorului Karl
Storck. Era fratele sculptorului Carol Storck și soțul pictoriței Cecilia Cuțescu Storck.
(Data nașterii apare în diverse surse ca 7 ianuarie[5], valabilă dacă este în stil vechi; 10
ianuarie [6])
A studiat la Școala de arte frumoase din București, avându-l profesor pe Ion
Georgescu, apoi la München.[7]
A fost profesor la Școala de arte frumoase din București și membru fondator al
societății Tinerimea artistică.
 Autoportretul lui Frederic Storck (1897) expus la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck

Cuprins

 1Opera sculpturală
 2Muzeul
 3Distincții
 4Note
 5Bibliografie
 6Legături externe

Opera sculpturală[modificare | modificare sursă]

A executat, într-o viziune clasică și cu un accentuat simț pentru rolul detaliului, portrete
remarcabile (Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Anastase Simu,
regele Carol I al României, Regina Elisabeta, Friedrich von Schiller, Johann Wolfgang
von Goethe, Alfonso Castaldi, Florica Condrus,[8], Spiru Haret etc.) și sculpturi alegorice
(„Adevărul”, pentru Palatul de Justiție din București, „Industria”, „Agricultura” pentru
Palatul Administrativ din Galați, în 1907[9], ale căror originale puteau fi văzute de
bucureșteni în rotonda Ateneului Român în acel an). Din păcate, la renovarea Palatului
Prefecturii din Galați, în perioada 2003-2005, statuile „Industria" și „Agricultura",
sculptate în marmură de Carrara, instalate pe fațada clădirii, au fost vopsite cu vinarom,
în dezacord cu orice principiu de restaurare a unei opere de artă.[10]
În ultima perioadă, sculpturile sale sunt realizate în forme concentrate și puternic
stilizate („Adolescența”, „Portret de femeie”).
Alte lucrări remarcabile ale sale sunt:

 Statuia lui Mihai Eminescu, realizată de sculptor în 1911, este prezentă astăzi în

Parcul Central al municipiului Galați. Ridicarea statuii a fost meritul întregului oraș,
pentru că în cadrul subscripției publice organizate la inițiativa ziaristului C. Botez
gălățenii au donat 12.500 lei. Inaugurarea monumentului a avut loc la 16
octombrie 1911.[10]
 Statuia doctorului Constantin Codrescu, care a fost ridicată în anul 1903 de
Fundația Spitalului "Elena Beldiman" și este amplasată în incinta Spitalului
Municipal de Adulți Bârlad. Cioplită în marmură albă, statuia îl reprezintă pe doctor
în picioare cu o carte în mâna stângă, actul de fondare a clădirii spitalului în mâna
dreaptă și câteva din publicațiile sale pe postament. Soclul, de asemenea din
marmură, este decorat în relief cu panouri realizate din cununi de lauri.[11]

Bustul sculptorului Karl Storck de pe mormântul său din Cimitirul Evanghelic Lutheran din București, realizat de
Frederic Storck

 Monumentul funerar Karl Storck și Carol Storck din Cimitirul Evanghelic, Șos.

Giurgiului nr. 4, sector 4, București. Monument istoric, cod LMI B-IV-m-B-20091[12].
 Cele 4 sculpturi reprezentând Evangheliștii (1903-1905), montate în cele 4 colțuri
ale capelei Gheorghieff, din Cimitirul Bellu, realizată de Ion Mincu.[7]
 Una din statuile Giganții, înaltă de 3,5 m, realizată în 1906, amplasată în prezent
în Parcul Carol I din București.[7]
 Sarcofagele din marmură pentru mormântul lui Radu cel Mare și pentru racla cu
capul lui Mihai Viteazul, din pronaosul bisericii Mănăstirii Dealu, au fost executate de
Frederic Storck între 1912 și 1913 .
 Bustul dr. Alexandru Obregia, dezvelit la 22 iunie 1935 în fața pavilionului central
al Spitalului clinic de psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia", din București.

Muzeul[modificare | modificare sursă]
Casa lui Frederic Storck, construită după planurile soției sale Cecilia Cuțescu-Storck și
împodobită cu picturi murale, a devenit muzeu în 1951 (Muzeul de Artă Frederic Storck
și Cecilia Cuțescu-Storck). Acest muzeu include operele celor trei sculptori din famila
Storck, precum și opere ale pictoriței Cecilia Cuțescu Storck. În ansamblul muzeului se
află de asemenea colecții de mobilier de artă, de sculptură în lemn și piatră din secolele
XVI-XVII, medalii, monede, icoane vechi românești, ceramică populară, etc.
În muzeu sunt expuse și o varietate de portrete, nuduri, capete de expresie în bronz și
marmură, medalii, plachete și piese cu valoare numismatică aparținând lui Frederic
Storck.[13]