NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII

DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Palatul Vulturul Negru din Oradea

Obiectiv de patrimoniu cultural mondial

Stat: România
Oraș, Județ, Regiune: Oradea, Bihor, Transilvania
Coordonate geografice: 47.05469°N 21.92808°E
Descriere a limitelor monumentului
Monumentul este alipit de o altă construcție către est, precum și înspre sud
de sediul BCR şi alte construcţii după Pasajul Vulturul Negru, care ajunge până în
Strada Vasile Alecsandri. Acesta este mărginit către vest de Strada Piaţa Unirii şi
către nor de Strada Independenţei. Zona de protecție propusă cuprinde zona de
vizibilitate a monumentului din care face parte Piața Unirii, zona Bisericii Romano-
Catolice Sfântul Ladislau, porțiunea dintre Crișul Repede și str. Independenței, dintre
Podul Sfântului Ladislau și Strada Mihai Viteazul și întreaga insulă în care se află
construcția, datorită legăturii puternice dintre aceasta și împrejurimi. Insula se află
între Str. Independenței, str. Piața Unirii, str. Mihai Viteazul și str. Vasile Alecsandri.

Localizare obiectiv și zonă de protecție - PUG Oradea - Anexa 07 - Zone protejate

NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Localizare obiectiv și zonă de protecție - Google maps

Localizare obiectiv și zonă de protecție - Google maps

 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Criterii pentru care obiectivul a fost nominalizat

(i) Reprezintă o capodoperă a geniului uman creator;
(ii) Prezintă un important schimb de valori umane într-o perioadă de timp sau
într-o zonă culturală a lumii cu privire la evoluțiile în arhitectură sau tehnologie, arte
monumentale, urbanism sau peisagistică;
(iv) Este un exemplu remarcabil de tip de clădire, ansamblu arhitectural sau
tehnologic sau peisaj care ilustrează etapele importante din istoria omenirii.

Afirmație asupra valorii universale remarcabile

Descriere a obiectivului
Context geografic și cultural
Palatul Vulturul Negru este o construcție Art-Nouveau, aflată în centrul
muncipiului Oradea, fiind un punct reprezentativ și de reper din oraș, considerat chiar
emblema acestuia. Aceasta este considerată a fi cea mai importantă realizare în
acest stil arhitectural, nu doar din oraș, ci din întreaga Transilvanie.
Construcția a găzduit în trecut birouri, un hotel, un cazino și restaurante, fiind
multifuncțională. Acest caracter al ei se păstrează și astăzi, aici funcționând cluburi,
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

cafenele, restaurante și birouri, fiind un punct efervescent al orașului Oradea, precum

și o atracție turistică.
Arhitectura realizată de Marcell Komor şi Dezső Jakab, de o remarcabilă
eleganță, prin prisma observatorului care o propune pentru a fi monument de
patrimoniu mondial, pune în valoare poziția de colț a clădirii cu patru etaje. Aceasta
este împărțită în două corpuri de către un pasaj vitrat, permanent deschis publicului,

cu acces către strada Vasile Alecsandri, strada Independenței și Piața Unirii, fiind o
remarcabilă soluție de spațiu public acoperit, cu spații comerciale. Lumina care intră
în acesta printr-un vitraliu oferă o atmosferă de poveste întregului spațiu, pasajul fiind
inspirat de galeria Vittorio Emanuele din Milano. Fațada dinspre str. Independenței
este ordonată, în timp ce fațada principală, deschisă către Piața Unirii este formată
din două mari corpuri inegale, asimetrică, cu forme curbe, reprezentativă pentru stilul
seccesion. Un corp împărțit în două registre se termină într-un atic trilobat, cu vitraliu
în timpan. Vitraliul este emblema ansamblului, reprezentând un vultur și fiind realizat
în 1909, în atelierul Neumann K.. Sunt utilizate simboluri și detalii cu o mare atenție,
într-un stil floral curbiliniu, specific seccesiunii berlineze. Ornamente se găsesc în
toate spațiile interioare, pe vitralii, coloane, pereți, lambriuri, balustrade, uși, bolți,
ferestre, plafoane, oferind o imagine de ansamblu unitară.
Cele mai bogate spații interioare sunt cele publice, precum hotelul,
restaurantul și sălile de spectacole dinspre str. Independenței, cu motive
ornamentale din arta populară, florale și zoomorfe, reprezentând vulturi.
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Context istoric
Realizarea construcției se leagă de reorganizarea Pieței Mici (Piața St.
Ladislau), devenită astăzi Piața Unirii, prin viziunea de reorganizare a orașului.

Înainte de

construirea palatului, exista pe amplasament un han parter, cunoscut drept ”Vulturul”,

denumire ce s-a păstrat sau berăria orașului, în 1714. Aici aveau loc majoritatea
evenimentelor importante din oraș, precum cele politice, întruniri, baluri și spectacole
de teatru. În 1807 localul a fost extins și supraetajat, în 1835 realizându-se alte
lucrurări asupra sa în urma cărorara devine un important hotel. Tot aici a funcționat și
primăria orașului până în 1861. În 1903 primăria hotărăște că
Hotelul Vulturul trebuie reconstruit în urma studiului întocmit de József Kőszeghy,
inginerul șef al orașului și realizează un concurs pentru acest lucru,în care au fost
înscrise 13 proiecte. Premiul I de 1600 de coroane a fost câștigat de Marcell Komor
şi Dezső Jakab cu proiectul cu nume de cod ”Șampanie”. Aceștia au întocmit mai
multe variante pentru proiectul Vulturului Negru, asemănătoare privind planimetria și
funcționalitatea, dar cu diferențe în organizarea spațiilor și privind ornamentica: în
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

1905, 1906, 1907 și 1908. În 1907 era adoptată o manieră barocă, cu elemente
florale, în timp ce, în 1908, ornamentarea este mai bogată, cu elemente florale,
curbilinii, siluete umane și vulturi. Varianta realizată are o ornamentație mai reținută,
dar în continuare extrem de bogată.

După concurs, primăria a stabilit că suma de realizare a construcției este prea

mare și decide să vândă terenul și clădirile existente. Acestea sunt cumpărate de dr.
Ede Kurländer şi dr. Emil Adorján, doi avocați, antreprenori și gazetari, în anul 1906.
Aceștia au pus în aplicare proiectul câștigător, urmându-l întocmai și expunând
proiectul în vitrina unui magazin din Piața Bémer. Autorizația de construcție a fost
obținută pe 8 august 1906. Demolarea vechilor clădiri a fost începută pe 19
noiembrie 1906, iar lucrările la noua constrcuție în martie 1907. Tot în anul 1907 a

fost înfiinţată „Societatea pe acţiuni Vulturul Negru şi Arborele Verde”. Atreprenorul

clădirii, hotărât în luna martie a fost constructorul acesteia, Ferenc Sztarill.
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Pentru realizarea palatului, s-a înființat chiar o fabrică de cărămidă numită

“Vesta”, de către Emil Adorján din cauza prețurilor crescute pentru cărămizi și chiar și
o bancă, Banca Maghiară, din cauza dobânzilor crescute, tot de către proprietarii
clădirii. Construcția era deja acoperită în noiembrie 1907 și terminată în decembrie
1908, cu recepția pe 16 noiembrie 1908 și deschiderea festivă în 1909.
Hotelul finalizat avea două săli de spectacole, cofetărie, cafenea și 75 de
camere precum și 35 de magazine în interiorul pasajului, spre piață. La etajul unu se
afla sediul Băncii Maghiare, denumită și Banca Industrială, iar la etajul trei se aflau
apartamente, în corpul cu turn. Existau două săli de reuniuni. Sala mare, deschisă pe
7 mai 1909, a fost mai târziu transformată în Cinematograful „Libertatea”, și mai apoi,
„Oradea”. Sala mică a fost și ea transformată în cinematograf, încă din 1911. La
intrarea dinspre strada Vasile Alecsandri exista și Cinematograful „Urania”, redeschis
pe 5 august 1909 și un atelier de fotografie a lui János Dajkovits, iar sub pasaj se
afla din 1908 o școală de pictură deținută de Ernő Tibor și Ödön Mikes. Astfel, palatul
reprezenta și un important centru cu funcțiuni culturale. Complexul multifuncțional a
fost conectat și cu vechiul han „Arborele Verde, printr-o secțiune a pasajului. Acolo a
funcționat Cabaretul “Bonbonniere” între 1908 și 1919, astăzi spațiul găzduind
Teatrul „Arcadia”.

Justificare a criteriilor
Criteriul (i). Palatul Vulturul Negru realizat de Marcell Komor şi Dezső Jakab
este o capodoperă a geniului uman creativ, acesta exprimând clar trăsăturile
curentului Art Nouveau, cu particularitățile variantei transilvane a curentului, foarte
important și influent în epocă. Îmbinările decorative și originalitatea fațadelor sunt
caracteristici definitorii ale construcției.
Criteriul (ii). Palatul Vulturul Negru este o mărturie excepțională a curentului
Art Nouveau, ce a schimbat radical evoluția în arhitectură în secolele XIX și XX, în
întreaga Europă și în special în Europa de Est, în varianta promovată de școala
maghiară, pentru care palatul este reprezentativ. Curentul a schimbat inclusiv fața
orașului Oradea, care face parte dintr-o rețea a orașelor importante pentru relevarea
acestuia, rolul de simbol al orașului pe care îl deține palatul fiind astfel foarte
important la nivel internațional.
Criteriul (iv). Palatul este un exemplu remarcabil de clădire care ilustrează
etapa Art Nouveau din evoluția și istoria omenirii, prezentând tranziția în societate,
gândire și artă dintre secolele XIX și XX. Autenticitatea și integritatea de care dă
dovadă construcția, fac ca aceasta să transmită limpede trăsăturile definitorii ale
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

curentului din care face parte și ale societății dinamice din timpul în care a fost
construită.

Afirmație asupra integrității

Clădirea este bine conservată, acest lucru datorându-se și lucrărilor de
restaurare care au fost realizate asupra acesteia. În anul 2011, a început un proces
de restaurare pe partea de hotel a construcției, în care au fost tratate cu mare grijă
detaliile. Acesta a cuprins inițial doar o treime din ansamblu, urmând și un proces de
reabilitate asupra Sălilor de spectacole. Palatul este încadrat pe lista națională a
monumentelor istorice din județul Bihor la poziția BH-II-m-A-01086, ceea ce a
susținut buna întreținere a caracterisiticilor acestuia. Astfel toate elementele
necesare pentru a dovedi valoarea universală remarcabilă a monumentului sunt
păstrate și de calitate, inclusiv detaliile orbamentale, fațadele asimetrice și pasajul de
sticlă prin care lumina trece oferind o atmosferă de vis.

Afirmație asupra autenticității

Prin intermediul conservării drept monument și a resturărilor realizate
minuțios, gradul de autenticitate al clădiri este foarte ridicat,aceasta suferind puține
modificări de-a lungul timpului. Cafeneaua nu mai păstrează aspectul inițial și
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

anumite părți, în special din zona apartamentelor, au fost recompartimentate de către

chiriași. Cu toate acestea materialele și detaliile sunt, în cea mai mare parte,
autentice, în timpul restaurărilor fiind găsite mai mult de jumătate din piesele de
ceramică ornamentale originale. Există schimbări de funcțiune, din apartamente în
birouri, din cabaret în teatru, însă acestea nu au afectat în mare parte aspectul
clădirii, în special cel exterior, iar construcțiaeste în continuare multifuncțională.
Prin procesul de reabilitare și restaurare de peste 4 ani,
clădirea a fost readusă la viață, cu ajutorul Programului multianual pentru reabilitarea
clădirilor cu valoare istorică situate în „Ansamblul urban – Centrul istoric Oradea”,
finanțat de municipiul Oradea. Recepția lucrărilor a fost realiztă în 2016, iar acestea
au fost finalizate integral în 2017. În prima etapă, s-a dorit refacerea plasticii
ornamentale, fiind reabilitate învelitoarea și paramentul exterior, precum și fațadele
exterioare. Pentru acestea au fost refăcute elementele de tinichigerie distruse,
precum și tâmplăria, în culori originale. Au fost înlocuite elementele ceramice lipsă și
curățate cele existente. În a doua etapă au fost reabilitate fațadele și învelitorile din
zona pasajului. Au fost, de asemenea, reabilitate pavajul interior, sistemul de
canalizare și iluminatul arhitectural, finanțate atât de municipalitate, cât și cu fonduri
europene prin POR. A fost modificată și închiderea casei scării, la cererea istoricului,
cu sticlă pe structură metalică. Autenticitatea împrejurimilor este și ea păstrată în
mare parte, în apropiere existând și alte construcții monument precum Biserica
Romano-Catolică Sfântul Ladislau, dar și prin amenajarea din Piața Unirii ce
păstrează liniile originale. Astfel, inclusiv atmosfera zonei este una autentică de secol
XIX, început de secol XX, prin prezența construcțiilor și amenajărilor bine întreținute
și păstrate. Monumentul își păstrază intactă autenticitatea și transmite
trăsăturile curentului Art Nouveau din care face parte într-un mod remarcabil.

Cerințe de protecție și management

Clădirea se află deja pe lista națională a monumentelelor istorice.
Municipalitatea a finanțat lucrările de restaurare și reabilitare a clădirii, pe baza unor
studii de specialitate realizate cu istorici și cu contribuție financiară europeană, prin
POR. De asemenea, palatul se află în zona centrală a municipiului, în Ansamblul
urban „Centrul Istoric Oradea”, cuprins în Lista Monumentelor Istorice 2010 cu codul
BH-II-a-A-01037, echivalent cu ZCP 01 - Zona Centrală, zonă construită protejată, în
subzona SZCP 01_1 – Zona centrală – Piaţa Unirii. Astfel, pentru realizarea oricăror
modificări, este necesară respectarea unor reglementări specifice de zonă protejată.
De asemenea, pentru orice intervenție asupra monumentului sau asupra acelora din
vecinătatea sa este necesar, pe lângă avizele autorităților locale ale municpiului
Oradea, și aviziul Ministerului Culturii și Cultelor din România. Renovările și
reabilitările au fost făcute în conformitate cu convenții internaționale, precum „Carta
de la Veneția” din 1964, adoptată de ICOMOS, „Carta Europeană a Patrimoniului
Arhitectural” – Declarația de la Amsterdam, promulgată de Consiliul Europei,
“Convenția de la Granada”, ratificată de Parlamentul Romaniei în 1997, Carta de la
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Toledo – Carta pentru Conservarea Orașelor si Zonelor Istorice – ICOMOS 1986 și

Carta de la Washington – Carta Internațională pentru Salvgardarea Orașelor Istorice
– ICOMOS 1987. Astfel, monumentul a fost protejat și bine întreținut, păstrându-și
autenticitatea.
Privind regimul de vizitare, pasajul este deschis non-stop, cu acces gratuit,
constituind un centru de atracție pentru turiștii care caută pub-urile și magazinele din
zonă, iar interiorul este privat, închiriat pentru diferite companii și în prezent nu poate
fi vizitat, găzuind numeroase cafenele.

Analiză comparativă
Obiectivul se revendică din familia operelor de arhitectură din Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO, aparținând stiului Art Nouveau, de sfârșit de secol
XIX, început de sec XX. Din această categorie fac parte casele realizate de arhitectul
Victor Horta în Bruxelles: Hotel Tassel (1893), Hotel Solvay (1894), Hotel van
Eetvelde (1895) și Casa și atelierul lui Victor Horta, precum și Palatul Muzicii
Catalane și Spitalul Sant Pau, din Barcelona, realizate de Lluís Domènech i
Montaner. Importante asemănări între acestea și Palatul Vulturul Negru sunt
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

reprezentate de apartenența la același stil arhitectural. Aceasta se relevă prin

formele curbe utilizate, curgătoare, detaliile ornamentale ale fațadelor exterioare
bogate, de inspirație florală, ori cu motive tradiționale fiecări zone culturale în parte,
precum și cu interioare bogat decorate. La casele lui Victor Horta, dar și la Palatul
Muzicii se observă, de asemenea, preferința pentru mozaicuri și acoperiri de sticlă,
existentă și la Palatul Vulturul Negru, în pasaj. Culorile vii și detaliile atente sunt un
alt aspect ce leagă aceste obiecte de arhitectură.
Muzeul Horta Spitalul Saint Pau

Palatul Muzicii Palatul Vulturul Negru

Vitraliu în una din casele lui Victor Horta Vitraliu în Palatul Muzicii Catalane
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

Vitraliu în Palatul Vulturul Negru

Ceea ce face însă ca Palatul Vulturul Negru să se distingă între aceste

realizări este originalitatea îmbinării formelor arhitecturale, culorilor și detaliilor.,
formând un obiect unic. Un alt important aspect care diferențiază palatul este
specificitatea sa, dată de interpretarea cu elemente de tradiție locală, cum este
vulturul și de proveniență din sfera lumii central și est-europeane, prin elementele
decorative florale de apartenență maghiară transilvană. Curentul Art Nouveau
promovat de școala maghiară a fost unul foarte influent marcând întreaga arhitectură
a Europei de est și centrale, inclusiv teritoriul Transilvaniei. Palatulul Vulturul Negru
este un monument emblematic pentru acest fapt, care exprimă clar particularitățile
acestui segment de Art Nouveau. Oradea este, de altfel, un oraș important și
recunoscut pentru calitatea obiectivelor sale aparținând acestui stil, iar rolul
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

emblematic al obictului de arhitectură în oraș , la nivel local, crește, de fapt, rolul său
internațional, în cadrul acestei rețele. Turiștii care vin să vadă Oradea pentru
arhitectura Art Nouveau vin, în primul rând, în centru, către acest obiectiv. Astfel,
rolul său internațional, național și local, pentru reprezentativitatea față de curent și
față de perioada istorică în care a fost realizat este incontestbil, iar frumusețea
obiectivului este confirmată atât de specialiști, de vizitatori, dar și de realizatorul
documentației pentru înscrierea în petrimoniul monidal, în mod personal.

Motive decorative specifice curentului Art Nouveau de influență maghiară - Palatul Vulturul Negru

Concluzie asupra valorii universale remarcabile

Palatul Vulturul Negru din Oradea se dovedește a avea o valoare estetică și
culturală ramarcabilă la nivel universal, transmițând coerent caracterisiticile
curentului și momentului istoric și cultural din care face parte. Acesta se înscrie în
rândul obiectielor de arhitectură Art Nouveau, deja obiecte de patrimoniu mondial,
prin caracterisiticile sale remarcabile, ieșind totuși în evidență prin particularitatea
stilului. Autenticitatea și integritatea care caracterizează monumentul, alături de
valoarea sa dovedită, îl fac eligibil pentru a intra, alături de monumentele din familia
din care face parte, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Starea de conservare și factori care afectează proprietatea

Starea prezentă de conservare este una foarte bună, prin intermediul lucrărilor
de reabilitare deja realizate. Un factor care ar putea afecta proprietatea în viitor îl
constituie utilizarea foarte intensă a pasajului pietonal în scopuri turistice și
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

comerciale, în special pentru viața de noapte. Aceasta poate afecta atmosfera

generală a spațiului, cât și imaginea acestuia dacă nu va fi îngrijit corespunzător.
Vizitarea
Doar pasajul este afectat de acest aspect în prezent, pentru este singurul care
poate fi vizitat. Restul spațiilor interioare sunt închise publicului, după cum a fost
menționat mai sus.

Clișeul obiectivului
Palatului Vulturul Negru din Oradea,ca obiectiv de patrimoniu mondial, îi este
aplicat clișeul de obiect unic, excepțional și nemaiîntâlnit, care relevă perfect o vreme
a timpurilor trecute, în mod nostalgic. Dacă originalitatea și caracterul său
emblematic pentru oraș sunt de neconstestat, specificitatea sitului Art Nouveau de
influență maghiară, poate foarte bine să fie relevată și de alte obiecte de arhitectură
aparținând genului, precum Casele Adorján, care prezintă aceleași caracteristici
generale. De asemenea, relevarea integrală a atmosferei începutului de secol trecut
este doar una idealistă, care nu se poate realiza. Clădirea în sine, deși este în mare
parte originală, are anumite modificări de compartimentare, nu mai păstrază
funcțiunile de cabaret și școală de pictură inițiale, fapt ce le știrbește din imaginea de
altă dată. Dinamica și forfotul de astăzi al pasajului dau altă imagine locului, iar
vecinătatea cu străzi carosabile, pline de mașini și cu parcarea din sudul Piețeii Uniri,
altă dată mult mai aerisite, schimbă imaginea locului.
Cu toate acestea, Palatul Vulturul Negru rămâne un obiectiv care amintește
prin frumusețea sa de amosfera altor timpuri și care este un reper în memoria locală
a orașului, națională și internațională. Acesta poate să se înscrie astfel, în lista
patrimoniului mondial, alături de alte obiective reprezentative, prin calitatea sa
simbolică, de relevare a unei perioade și prin calitatea de conservare, fiind un
obiectiv ce merită vizitat de oameni din întreaga lume.

Nume și informații de contact ale instituției sau agenției locale responsabile:

Oradea Heritage, Fundatia de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul
Bihor
Adresă: str. Tudor Vladimirescu nr. 2, cam. 40 – instituție, str. Independenței
nr.5, Oradea - monument
Tel: 0259 437 000 – instituție, 0722 480 414 - monument
E-mail: contact@oradeaheritage.ro
Adresă web: https://www.oradeaheritage.ro/ - instituție
https://www.oradeaheritage.ro/palatul-vulturul-negru/ - monument

Bibliografie:
1. https://www.oradeaheritage.ro/palatul-vulturul-negru/, accesat la data:
29.06.2019
2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude
%C8%9Bul_Bihor, accesat la data: 29.06.2019
3. http://www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=317,
 NOMINALIZAREA UNUI OBIECTIV DE PATRIMONIU ÎN VEDEREA CONSACRĂRII
DE CĂTRE UNESCO PE LISTELE PATRIMONIULUI MONDIAL

accesat la data: 29.06.2019

4. „Oradea Renewal (prezentarea Programului Multianual
de reabilitate a clădirilor din Centrul Istoric al Municipiului Oradea)”, http://cesci-
net.eu/tiny_mce/uploaded/Oradea_renewal.pdf, accesat la data: 29.06.2019
5. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Monitorul
Oficial al României, 2001
6. Regulamentul Local de Urbanism pentru Zona construită protejată ZCP 01,
Zonă Construită Protejată Zona Centrală
7. „Palatul Vulturul Negru. Un ansamblu de patrimoniu european readus la
viață”, igloo de vacanță, Ioana Iancu, 2018
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Vulturul_Negru_din_Oradea, accesat la
data: 29.06.2019
9. The Criteria for Selection, http://whc.unesco.org/en/criteria/, accesat la data:
29.06.2019
10. Palau de la Música Catalana and Hospital de Sant Pau, Barcelona,
http://whc.unesco.org/en/list/804, accesat la data: 29.06.2019
11. Major Town Houses of the Architect Victor Horta (Brussels),
http://whc.unesco.org/en/list/1005, accesat la data: 29.06.2019
12. Format for the nomination of properties for inscription on the world heritage
list, World heritage Convention, Anexa 5
13. Curs Valori ale Patrimoniului Natural și Antropizat, prof.dr.arh. Florin
Machedon
14. PUG Oradea, Anexa 7, Zone protejate, 2014
15. „Zeci de mii turişti vizitează anual Piaţa Unirii din Oradea”, DIGI 24,
Claudiu Mihuț, Constantin Gheorghiță, Gabor Szilagyi, Adrian Laboș, 2015
16. http://oradea.ro/stiri-oradea/primaria-demareaza-lucrarile-de-reabilitare-la-
pasajul-vulturul-negru, accesat la data: 30.06.2019
17. https://www.cntraveler.com/activities/barcelona/palau-de-la-m-sica-
catalana, accesat la data: 30.06.2019
18.https://www.llull.cat/english/actualitat/actualitat_premsa_detall.cfm?
id=32171&url=orfeo-catala-and-cor-de-cambra-del-palau-de-musica-perform-in-
london.html

Săpunaru Delia, 32U, Facultatea de Urbanism

UAUIM, Proiectare și Planificare urbană