Orasul gradina

De-a lungul timpului au existat proiecte pentru crearea i deschiderea unor orae utopice,la care multi dintre noi inca mai visam,insa acestea au ramas doar la stadiul de proiect.

1. Dongtan (China)

N-au trecut mai bine de cteva luni de cnd s-a anunat c oraul planificat a fi construit de ctre China, Dongtan, nu va mai fi realizat. Acestuia i s-a fcut o mare reclam, din moment ce ar fi fost primul mare ora ecologic de acest fel. Proiectat a avea de dou ori mrimea Manhattan-ului, locul ales pentru ora era o insul de lng Shanghai. Oraul i-ar fi produs ntreaga energie necesar doar din resurse regenerabile (energie solar, eolian, energie din combustibil bioecologic sau din deeuri). Transportul public ar fi fost 100% ecologic (pe baz de celule de hidrogen), i ar fi existat o ntins reea de culoare pietonale i culoare pentru bicicliti, astfel c emisiile poluante ale mainilor ar fi fost limitate. Acest proiect ar fi trebuit s fie un model verde pentru ntreaga lume, dar criza global a afectat i acest ora de vis.

2. Triton City (SUA)

Buckminster Fuller a fost un strlucit om de tiin, filozof i vizionar, care a proiectat n anii 1960 un ora denumit Triton City, avnd capacitatea de 5.000 de locuitori, i care ar fi trebuit s-

i ncurajeze pe oameni s nvee cum s mpart resursele i cum s conserve energia. Triton City s-a nscut n machete din dorina unui bogta japonez de a proiecta un ora plutitor pentru portul Tokyo.Triton City era rezistent la tsunami, apa era oferit din activiti de desalinizare, oferea intimitate fiecrui locuitor i avea o form poliedric ce oferea cea mai mare suprafa posibil, la cel mai redus nivel de volum. Triton City oferea absolut totul: de la distracii, pn la servicii de sntate sau nvmnt. Costurile de ntreinere ar fi fost foarte mici, ceea ce ar fi asigurat un nalt standard de trai. Fuller a murit n 1966, iar oraul su plutitor n-a mai fost realizat niciodat.

3. Broadacre (SUA)

Proiectat de ctre unul dintre cei mai faimoi i mai respectai arhiteci din istorie, Frank Lloyd Wright, n anul 1932, Broadacre ar fi trebuit s fie un nou ora. El prezenta multe din caracteristicile acelor timpuri, fiind bazat pe principiile naiunii agricole a lui Thomas Jefferson. n esen, Wright ar fi dorit s abandoneze oraul aglomerat, mainizat i industrial, dar i comunitatea tradiional de la ar. La fel ca i Thomas Jefferson, care credea c fiecare cetean trebuia s aib copacul i via sa, Wright a proiectat oraul astfel nct fiecare locuitor al su si poat produce mncarea pe bucica sa de pmnt. n Broadacre casele, fabricile, birourile i cldirile municipale ar fi fost desprite ntre ele prin parcuri mari, plantate cu pajiti i arbori. n ora, n-ar fi trebuit s existe industrie grea, iar toate utilitile ar fi fost mpmntate.

4. California City (SUA)

Acest ora, dei a fost ntr-un fel construit, totui fa de proiectul original, nu s-a realizat nici 5% din el. Nat Mendelsohn a fost un dezvoltator imobiliar care a visat s construiasc un ora care s rivalizeze cu Los Angeles n termeni de grandoare. El a nceput ambiiosul su plan cu 320 de kilometri ptrai n mijlocul deertului californian Mojave, realiznd un uria parc i un lac artificial. ns, dei au fost construite sute de strzi, perfect aliniate, totui e ceva ce frapeaz n California City: lipsesc casele, ca i cum ar fi un ora-fantom! Mendelsohn a avut aceeai idee ca i a altor dezvoltatori imobiliari. A cumprat o cantitate imens de pmnt, pe care l-a mprit n parcele, acestea din urm urmnd a fi vndute familiilor ce ar fi dorit s-i construiasc n acest ora o cas. Dar lucrurile n-au mers aa cum i-a dorit dezvoltatorul, iar de 50 de ani strzile sunt nc goale. Una din explicaii ar fi furtunile de nisip ce apar des n ora, dar i suprastimarea cererii. 5. Oraul experimental Minnesota (SUA)

Oraul experimental Minnesota (The Minnesota Experimental City - MXC) s-a nscut dintr-un parteneriat ntre Universitatea din Minnesota i guvernul american n anii 1960, fiind o combinaie de idei experimentale ce n-au fost puse niciodat n aplicare ntr-un mare ora. Oraul ar putea gzdui circa 250.000 de oameni, i ar conine spaii deschise ca parcuri, ferme i locuri slbatice. Doar 1/6 din ora ar fi asfaltat i pavat, iar oraul ar fi parial acoperit de un dom geodezic. Oraul pare dintr-un film SF: un sistem automat de circulaie pe autostrzi ar permite utilizarea mainilor fr oferi. Poate c cea mai utopic idee al acestui ora experimental ar fi aceea c n MXC nu vor exista coli! n locul acestora, va exista aa-zis practic a nvrii pe termen lung, n care fiecare va fi i profesor i elev, iar procesul de nvmnt va avea loc prin intermediul interaciunilor sociale, observaiilor, alturarea unor grupuri sau cluburi. 6. Welthauptstadt (Germania)

Welthauptstadt ar fi trebuit s fie bijuteria celui de-al Treilea Reich. Adolf Hitler era convins c Germania va deveni centrul Europei sau chiar al lumii, aa c a nceput s viseze la viitoarea capital a Germaniei, chiar nainte de declanarea celui de-al doilea rzboi mondial. Scopul su era acela de a ntrece n splendoare capitale europene ca Paris sau Londra. Planurile pentru acest ora grandios cuprindeau un stadion gigantic (n care ar putea ncpea 400.000 de oameni), o Cancelarie de dou ori mai mare dect Palatul Versailles, Arcul de Triumf (mult mai mare dect originalul din Paris) i o uria pia deschis, nconjurat de mari cldiri guvernamentale. Capodopera acestui ora ar fi constituit-o Volkshalle, sau Casa Poporului, o cldire gigantic, sub forma unui dom, proiectat de nsui Hitler. Dac ar fi fost construit, Volksalle ar fi fost cea mai mare cldire din lume, de 16 ori mai mare dect domul Sf. Petru! Hitler plnuia ca dup ctigarea rzboiului, i terminarea oraului, n 1950 s in aici o mare expoziie mondial.

7. Succesul lui Seward (Alaska, SUA)

Acest ora utopic a fost numit dup William Seward, secretarul de stat al SUA care a aranjat cumprarea Alaski de la Rusia. Oraul Seward ar fi fost un proiect absolut unic n lume, pentru c ar fi implicat construirea unui dom colosal din sticl care ar fi acoperit tot oraul i ar fi putut controla astfel ct mai bine climatul aspru din Alaska. n ora, n care ar fi ncput peste 400.000 de locuitori, s-ar fi putut construi o aren de sport, un mall i coli. n ora n-ar fi existat maini, iar pentru transport ar fi existat maini deplasabile prin cabluri aeriene, precum i un metrou. Pn la urm Succesul lui Seward, s-a dovedit a fi un eec. 8. BoozeTown sau Oraul Beivilor (SUA) Ideea acestui ora a aprut n anii 50, ca fiind o citadel care s-ar fi bazat pe cultura alcoolului, un loc unde butura ar fi fost mbriat i iubit. Proiectul acestui ora a aprut din iniiativa unui om pe nume, Mel Johnson, cruia i plcea mult butura. El i-a imaginat BoozeTown ca un ora plin de baruri i nightcluburi, fiecare bar avnd diferite teme. Numele strzilor aduceau aminte de alcool: Gin Lane sau Bourbon Boulevard. Transportul celor bui pn acas (sau pn la un alt bar) era asigurat cu ajutorul unui sistem de troleibuze electrice. Majoritatea buturilor ar fi fost direct produse n ora, ceea ce ar fi asigurat oraului venituri consistente. Fiecare bar ar fi fost deschis 24 de ore pe zi, 7 zile pe sptmn, iar butul ar fi fost

permis oriunde, inclusiv n bnci sau n biserici. Oraul ar fi avut propria moned (BoozeBucks), i propria poliie (care n loc s-i aresteze pe beivi, i-ar fi ajutat). Johnson i imagina c acest ora ar fi fost locuit permanent de pensionari, artiti i actori celebri care s-au retras din activitate. n mijlocul oraului s-ar fi aflat o cldire imens sub forma unui pahar de Martini, n care Johnson i-ar fi instalat cartierul su general. Dei era motenitorul unei averi nsemnate de la tatl su, totui Johnson nu a dispus de toi banii necesari construirii oraului, aa c i-a creat o mulime de postere i prospecte pentru a-i atrage investitorii n demararea unei asemenea ora. n 1960, el a renunat la idee, s-a internat la spital unde a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoic. Cu ocazia aceasta, oraul su al beivilor a rmas doar o simpl utopie. Printre aceste orase de vis se numara si orasul gradina considerat a fi aplicatie a modelului culturalist,model reprezentat in exclusivitate de ganditori englezi care se sprijina pe o traditie de gandire ce analizeaza si critica realizarile civilizatiei industriale.Punctul de plecare al acestui model nu este individul ci gruparea umana,se urmareste combaterea urateniei oraselor industriale,rezolvarea problemelor legate de locuire si a conditiilor insalubre in care oamenii,ce se dezvoltau tot mai mult din punct de vedere numeric,erau nevoiti sa traiasca si sa-si desfasoare activitatile cotidiene. Orasul gradina a fost elaborat teoretic de Ebenezer Howard i pus n form arhitecturalurbanistic de Raymond Unwin.Majorarea numarului de locuitori a avut drept consecinta aparitia de noi spatii de locuit care aglomerau orasul ducand la o alimentare cu apa si canalizare inadecvate .Alimentarea cu apa poluata la care se adauga si conditiile insalubre de locuit au condus la aparitia unor boli precum holera,care intre anii 1831-1854 a ucis sute de mii de oameni.Dezvoltarea haotica a spatiilor de locuit impiedica accesul autoritatilor in cazul aparitiei unor eventuale disfunctionalitati.O solutie pentru rezolvarea acestei probleme a fost creea unui oras paralel cu orasul industrial care sa ofere locuitorilor sai un nivel ridicat de sanatate si confort,iar mijlocul de a-l atinge este o combinatie sanatoasa ,naturala si economica dintre viata la oras si cea de la tara. Primul oras gradina era situat la 50 km de Londra. Principalele caracteristici ale schemei lui Howard au fost: -achizitionarea uni suprafete mari de teren agricol -planificarea unui oras compact inconjurat de o centura rurala -incadrarea in peisaj/acomodarea rezidentilor,industriei si agriculturii -limitarea gradului de oras si prevenirea calcarii pe centura rurala -cresterea valorii naturale in teren care sa asigure bunastarea osarului prin folosirea resurselor proprii. In centrul orasului va fi un parc ,o combinatie de centru comercial ,o zona rezidentiala si apoi ,la marginea exterioara ,industria. Dintre locuitorii orasului putea face parte orice om indiferent de statutul sau social.Spatiul de locuit avea limite precise cuprinse intre 32000-58000 de locuitori ceea ce inlatura aparitia unei

posibile probleme legata de suprapopularea acestui loc de vis si transformarea lui in ceea ce era orasul industrial. Spatiul este controlat si inchis, conturind piete, strazi, fundaturi sau close-uri, care constituie unitatile de grupare si vecinatate apropiata ale locuintelor. Forma este mulata pe teren, nesimetrica si cu caracter pitoresc. Suprafata orasului era de 2400 ha dintre care 400 ha erau spatii construite de forma circulara avand o raza mai mare de 1 km. Spatiul public era important pentru ceea ce ar fi putut fi orasul gradina,acesta fiind conturat in strazi si piete. Unwin considera ca:...lasand orasele sa se dezvolte singure este important sa le stabilim limitele si sa precizam ,separand partile vecine ,spatiul destinat noilor cartiere si periferiilor. ....o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult spatiu fara sa foloseasca mai mult teren. Orasul gradina oferea omului foarte mult spatiu ,natura si zona verde fiind foarte importante si valorificate pe cat de mult posibil. In oras erau realizate pe fiecare hectar construibil 20 de locuinte intre acestea existand o distanta de 16,5m ,fiecare cladire fiind inconjurata de garduri de mici dimensiuni realizate din vegetatie. Orasul gradina era caracterizat prin existenta unor close-uri sau fundaturi ,o tipologie de locuire specifica.Casele puteau fi grupate laolalta si aranjate in asa fel incat fiecare sa capete un aspect insorit si o priveliste deschisa,pentru a le asigura spatii mari de teren erau lasate in permanenta libere.Orasul putea avea in medie 250.000 locuitori. 6 bulevarde magnifice fiecare 120 picioare lime - traverseaza orasul de la centru spre circumferin, se mparte n ase pri egale sau secii De-a lungul timpului orasul gradina s-a raspandit foarte mult,astfel multi alti arhitecti au pornit de la ideea lui Ebenezer Howard realizand orase ce se pot asemana cu ceea ce numimoarsul gradina. Parcul Gell din Barcelona este considerat a fi un oras gradina neterminat avand o suprafata de 20 ha. Proiectul in sine a fost un esec total. Dezvoltarea zonei a inceput intre 1900 si 1904 si a fost oprita in 1914. O parcela a fost comandata de patronul companiei de constructii care a dezvoltat lucrarea si alte doua parcele au fost vandute unei singure persoane care a construit o vila. In Bucuresti arhitectul Marcel Iancu a dorit trasformarea capitalei Romaniei intr-un oras fericit si sanatos, un oras-gradina, cu parcuri si palate" ,din nefericire aceasta idee nu a fost pusa in practica.Astazi Bogdan Andrei Fezi, doctor n arhitectura al Universitatii Ion Mincu", propune solutii de ameliorare urbana a Bucurestiului, lansnd un SOS edililor orasului,el isi doreste sa transpuna in realitate dorinta lui Marcel Iancu.

Orasul gradina vazut prin ochii unui calator

ase bulevarde magnifice - fiecare 120 picioare lime - traverseaza orasul de la centru spre circumferin care se mparte n ase pri egale sau secii. n centru este un spatiu circular care conine aproximativ cinci acri i jumtate, prevzute ca o grdin frumoas,bulevardele pe care sunt situate cldiri publice mai mari - primrie, concert principal i sala de lectur, teatru, bibliotec, muzeu, galerie foto-, i spital-incadrand aceasta gradina. Restul spatiului mare care inconjoara gradina ce este incercuit de Crystal Palace este un parc public care contine 145 de acri ,aceste include ample posibilitati de recreere,accesul fiind permis oricarei persoane indiferent de statutul social. In jurul Parcului Central este o arcada larg deschisa din stipla cu deschidere catre parc. Aceasta cladire in vreme ploioasa este una din adaposturile preferate ale oamenilor,iar salile mari si luminoase ii ademenesc pe oameni indiferent de conditiile meteo de afara.Aici bunurile facute de mana sunt expuse la vanzare,este locul in care se intalnesc majoritatea oamenilor care iubesc manufacturile. Spaiu nchis de Crystal Palace este, totui, o afacere bun,mai mare dect este necesar pentru aceste scopuri, i o parte considerabil este folosita ca o grdin de iarn ansamblu formnd o expozitie permanenta cu un caracter mai atractiv, n timp ce forma ei circulara o aduce aproape de fiecare locuitor din oras. Iesind din Crystal Palace n drum spre inelul exterior al oraului, trecem pe Fifth Avenue si de toate drumurile orasului si ne uitam la Crystal Palace in timp ce gasim un inel de case foarte bine costruite ,fiecare fiind bine definita si continuindu-ne drumul obsservam ca acele case sunt construite in inele concetrice .Mergand in lungul strazii observam varietati arhitecturale si de design ale caselor unele avand gradini obisnuite,observam ca in costructia caselor aspectele de care trebuie sa se tina cont sunt linia stazii si punctele de plecare,autoritatile municipale pun mare accent pe respectarea normelor sanitare.Individul este liber sa isi orneze casa cum crede de cuviinta. Pe inelul exterior al orasului sunt fabrici, depozite, fabrici de produse lactate, piee, curi de crbune, antierele de cherestea, etc, toate situate in fata unui cerc de cale ferata , care cuprinde ntregul ora, i care are liniile de conectarea cu o linie principal de cale ferat care trece prin Estate. Acest aranjament permite ca mrfurile s fie ncrcate direct n camioane din depozite i

ateliere de lucru, i aa mai departe trimis pe calea ferat la pieele ndeprtate, sau s fie luate direct din camioane n depozite sau fabrici; astfel nu efectueaz numai o economie foarte mare n ceea ce privete ambalare i transport, ci de asemenea, prin reducerea traficului pe drumurile din ora, reducnd ntr-o msur foarte marcat costul ntreinerii lor. Cantitatea de fum este pastrata n anumite limite n Garden City, pentru toate utilajele este folosit energie electric, astfel nct costul energiei electrice pentru iluminat i alte scopuri este extrem de redus. Periferia orasului este utilizata in scopuri agricole,suprafetele de teren fiind detinute de grupuri de persoane in ferme mari sau mici holding-uri.