Sunteți pe pagina 1din 3

C6-Miscarea moderna-orasul functionalist MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA - saltul demografic - revolutia industriala - liberalismul - ideologiile nationale - increderea in gandirea

pozitivista si in progresul stiintific - schimbarile din arta si din teoria artei NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR -Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematicacantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc. -Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci. -Apar noi tipuri de cladiri fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri decladiri administrative etc. Gasirea formelor adecvate noilor programeurbane, purttoare ale unei noi semnifica.ii, devine terenul unor preocupari foarte diversificate. -La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva anoilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat), cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti. -Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci. DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM Neoclasicismul si eclectismul definesc problematica si formele in care se exprima o tranzitie care aboleste unitatea de interpretare aprincipiilor clasicismului. Privirea asupra trecutului se schimba: - antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata dect codificarea clasicista din tratate -arhitectura gotica este descoperita si revalorizata pentru rationalitatea ei constructivasi pentru calitatile ei poetice si expresive -romantismul (national) descopera si arhitectura vernaculara Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii: -alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura -transforma doctrinele profesionale -tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize -marii castigatori: arhitectul si inginerul LA NIVELUL ORASULUI :desprtirea radical: ORASUL Punctele de vedere ale reprezentantilor Miscarii Moderne legate de orass-au bazat pe critica orasului traditional, pe incapacitatea acestuia de afaca fata schimbarilor aduse de sec. XIX si au dus la castigarea unei noiresponsabilitati sociale alaturi de reabilitarea rolului arhitectului in societate. Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane, trebuie sa ne raportam la maniera lor de a percepe orasul. In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia industriala, reprezentantii MM vedeau in primul rand racilele orasului industrial: - aglomerarea, - insalubritatea, - locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, - inadecvarea la circulatia automobilului, - haosul, - dezordinea stilistica Critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti? Un oras al inegalitatilor:

-aglomerat, -neigienic, pestilential, -haotic, dezordonat, -nepotrivit cu industria -nepotrivit cu arta de avangarda -Revoltator! Limbaj constructia unui nou limbaj formal (Weissenhofsiedlung, 1927 ) Oras constructia unei abordari comune ca generalizare a unor atitudini personale, partiale Le Corbusier un alt tip de arhitect un alt tip de oras (Vers une architecture, 1923),Urbanisme, 1925 Orasul ca generalizare a locuintei moderne. Noul tip de oras care sa sepotriveasca masinii, artei deavangarda, noilor nevoi sociale, dar mai ales noului tip de locuitor alorasului modern. -Pavillion de lEsprit Nouveau, 1925 -Immeubles-Villas, 1922 -Cresterea inaltimii pentru a elibera solul (scaderea procentului deocupare a solului in conditiile cresterii densitatii) Une Ville Contemporaine, 1922 (ala cu x-uri) O noua estetica urbana;Descongestionarea centrului ;Densitati mari in conditii bune de igiena si insorire ;Facilitarea transporturilor: masina nu jeneaza pietonul, nici pietonul masina ;Cresterea suprafetei plantate ;Segregarea functiunilor Une Ville Contemporaine, 1922 problematizarea proiectarii orasului de pe o pozitie functionala si rationala inseamnarezolvarea celor patru functiuni, considerate separat. In acest sens, forma orasuluiurmeaza si ea functiunea, iar segregarea functionala intervine ca zonare, dar si caefect al problematizarii distincte a fiecarei functiuni (locuire, munca, circulatie, loisir). Le Corbusier schite pentru orasul Nemours Zona de locuit: separata de alte functiuniCirculatie: pietonii separati de masiniCartierul: se ridica pe verticalaSoare, igiena, vegetatie Orasul functionalist ca negare a Orasului traditional -Segregarea celor 4 functiuni: locuire ,munca,circulatie, loisir -trebuie sa se intersecteze cit mai putin, si sa nu se jeneze intre ele. -Spatiul urban al urbanismului liber e explodat: -nu mai e clar formalizat / delimitat in forme traditionale -fiecare functie a orasului capata individualiate (este considerata separat) -Locuinta devine forma, monument, cartierul se ridica pe verticala Orasul traditional Functiunile urbane, pline de nuante, seamesteca sau se delimiteaza organic in oras si se sustin reciproc. -Spatiul urban este caracterizat de tesutul urban: - sistemul ierarhizat alcatuit din elemente obisnuite strada, insula si elemente extraordinare/speciale monumentele si pietele - spatii urbane bine definite(strada, piata), decupate in fondul construit -Locuinta constituie fondul orasului, din care se decupeaza spatiileneconstruite percepute ca forma Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului functionalist se construiesc prin proiecte manifest :Ludwig Hilberseimer Hochstadt, 1924 (orasul inalt/vertical) , propunere pentru Friedrichstrasse, Berlin, 1929 , dezvoltare rezidential mixt, c. 1930 Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului functionalist se construiesc prin proiecte manifest in timp ce spatiul arhitecturii vernaculare si clasice este luat de constructia industriala (Bauhaus studii si standarde + standardizare locuinte ) Orasul functionalist urbanismul liber CIAM Congresele Internationale de Arhitectura Moderna [1928] CIAM IV Atena [1933]

Carta de la Atena [1933/1943] -se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de oras. Acestea vor defini constructia de masa predominanta de dupa cel de al doilea Razboi Mondial -programul prioritar a fost locuinta colectiva -tipizarea si industrializarea pe scara larga a constructiilor -preocuparea pentru igiena, buna nsorire si asigurarea spatiilor verzi -asezarea blocurilor ca volume independente, asezate dupa logica orientarii DISPARITIA INSULEI CA FORMA DE AGREGARE A TESUTULUI URBAN Orasul functionalist urbanismul liber (Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959 ;Brasilia-Lucio Costa, 1957 ,Oscar Niemeyer, 1957 1960 ) Orasul functionalist urbanismul liber in Romania-Balta Alba, Drumul taberei In concluzie, despartirea radicala de orasul traditional se sprijina pe autostilizareanoului limbaj arhitectural definit (SI), pe consumul acestuia si, implicit, pe saracirea lui. Orasul functionalist este strans legat de Stilul International, asa cum a fost formulat de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson, si de asemenea de cele cinci puncte ale arhitecturii moderne propuse de Le Corbusier si in esenta de cautarea unei metode si de convingerea arhitectilor ca in acest fel SE POATE CONSTRUI O LUME MAI BUNA! Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a obtinut mult s-a obtinut mult, s-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa, in conditiicalitative de spatiu, echipare si igiena net superioare incercarilor anterioare; s-a realizat o retea moderna de transport; s-au consolidat legislatia urbana si mijloacele operationale; s-au extins competentele profesionale ale arhitectilor in ariaurbanismului; intr-un sens, chiar s-a construit o lume mai buna, dar s-au rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala traditionaladintre locuinta si oras; s-au perturbat relatiile economice si sociale ale orasului traditional; s-a neglijat pietonul in favoarea masinii; s-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific alculturii locale si al locului; s-au consolidat o abordare strict cantitativa a problematicilor urbane in defavoarea aspectelor calitative; ... ...tot ceea ce inseamna orasul traditional raporturile de inrudire, delegatura, din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat in fata obiectului autosuficient de arhitectura Toate acestea au condus catre urmatoarea etapa a istorieiarhitecturii si urbanismului postmodernismul, care porneste chiar de la critica orasului functionalist.