Plan Voisin

Ville pour 3 millions dhabitants

Le Corbusier
Le Corbusier
(n. 6 octombrie 1887 d. 27 august 1965)
Charles-douard Jeanneret-Gris, cunoscut sub
pseudonimul de Le Corbusier pe care l-a adoptat a
fost un arhitect, urbanist, decorator, pictor, sculptor,
realizator de mobilier, teoretician i scriitor elveian,
naturalizat cetean francez, faimos, pentru
contribuiile sale importante la curentele
arhitecturale ce astzi poart numele de
modernism, brutalism sau stilul internaional n
arhitectur, alturi de Ludwig Mies van der Rohe,
Walter Gropius i Theo van Doesburg. Le Corbusier
este, de asemenea, cunoscut ca teoretician i
promotor al Purism-ului, respectiv al conceptului de
arhitectur adaptat proporiilor i nevoilor fireti
ale corpului uman.
Cele cinci puncte arhitecturale

Pilotis: un schelet compus din piloni i grinzi substituie
pereii de susinere (acest aspect constructiv era deja
cunoscut n perioada gotic).
Toit terrasse: acoperiul cu nvelitorile nclinate este
nlocuit de un acoperi circulabil (teras).
Plan libre: structura scheletic (din piloni i grinzi) face
posibil obinerea unui plan liber (necondiionat de perei
de susinere).
Faade libre: i faada liber este posibil, avnd o structur
scheletic.
Fentre en longueur: fereastra n lungime este o inovaie
realizabil prin utilizarea betonului armat, posibil i
datorit lipsei zidurilor de susinere.

Notre Damme du Haut
(Ronchamp, Franta)
Cite Radieuse
(Marsilia, Franta)
Vila Savoye
(Poissy, Franta)
Locuinta personala
(Stuttgart, Germania)
Biserica Sfantul-Petru
(Firmy, Franta)
"Plan Voisin" este o solutie urbana pentru centrul
Parisului, desenata in perioada 1922-1925 de Le
Corbusier. Acesta construieste orasul bazandu-se pe
doua principii: rationalitate si igiena, astfel incat noul
oras este impartit in functie de rolul fiecarei parti. Le
Corbusier este influentat si de consideratiile din
timpul miscarii "orase gradina" de la sfarsitul
secolului XIX.
Planul se desfasoara pe un teren plat si imparte orasul in 3
sectoare:
-Centrul de afaceri
-Periferie indrustriala
-Orase gradina

Aceste sectoare sunt destinate la 3 categorii de cetateni:
-cetatenilor din centrul de afaceri
-cetatenilor din suburbii care lucreaza la periferie in
cadrul uzinelor si traiesc in orasele gradina
-categoria mixta care lucreaza in centrul de afaceri
dar locuiesc in orasele gradina
Pentru a reduce dimensiunile orasului trebuie sa se
densifice centrul de afaceri: "pentru a creste suprafata
cultivata si de a reduce drumul parcurs, trebuie sa se
construiasca in centrul orasului pe inaltime".

Strada traditionala este interzisa in favoarea unei distributii
a traficului la niveluri diferite: "crucea este inamicul
circulatiei", reduce numarul de strazi iar cadrul strazilor este
cel realizat de amplasamentele statiilor de autobuz.
Planul Voisin include constructia a doua elemente esentiale:
un oras de afaceri si un oras de resedinta. Orasul de afaceri
detine 240 hectare intr-o zona deosebit de veche si insalubra
a Parisului. Centrul orasului este alcatuit din 24 de zgarie-nori
care contin 500.000 de locuitori in plus fata de birouri si
muzee.
Exista 2 puncte majore de trecere auto (Est-Vest si Nord-
Sud), strabatute de o linie de metrou care duce la cele 4
puncte extreme ale orasului. Toate mijloacele de transport
feroviar, in special tramvaiele, sunt eliminate din centrul
orasului.
n lucrarea " Plan Voisin " de la Paris , Le Corbusier a
imaginat un enorm proiect urban de renovare care ar fi
nlocuit cldirile istorice de pe partea de nord a Senei cu un
complex de cladiri inalte. Ca i Vilele Contemporane, acest
ora modern si radiant a fost antidotul drastic al arhitectului
cu privire la strzile aglomerate ale Parisului modern i
mahalalele pline de funingine ale oraselor secolului al XIX
lea. Arhitectura are ca scop revolutionarea modului de viata
si de a imbunatatii vietiile locutorilor orasului modern, atat
fizic, economic si intr-un mod ciudat si spiritual.

Aceste cladiri au fost concepute pentru a
gzdui elita intelectual i industrial , nu pe
cei sraci . n faa crizelor urbane masive de
astzi , dorina lui este de a creea orae n
care " aerul este curat i pur " i " izolat de
orice zgomot " pare a fi naiv idealul lui , dar
prin planurile sale el anticipeaza cladirile
zgarie nori din zilele noastre.

Planul pare a fi o transpunere direct a diagramei de
ora contemporan de trei milioane de locuitori desenat
n 1922.
Piesa central a acestui plan a fost un grup de zgrie-
nori de 60 etaje n cruce ,construite pe cadre de oel i
ncastrate n perei cortin din sticl. Zgrie-nori
gzduiesc att birouri cat si apartamente ale celor mai
bogati locuitori. Acesti zgrie-nori au fost amplasati in
spatii verzi, deschise.

Cldirile sunt disponibile ntr-o gril
ortogonala ,regulata ,ce ocup o parte foarte
important de pe malul drept al Senei . Spatiul
este foarte bine structurat cu dou artere noi
de trafic care strpung oraul , una pe partea
de est - vest , cellalt pe partea de nord sud.

Densitatea de zgrie-nori este de 1.200 de
locuitori la 4000mp. Aceast cifr este mult mai
mare dect densitatea medie de la Paris , n inima
oraului , unde sunt 146 de locuitori la 4000mp.
Aceast densitate mare, scurteaz distanele de
cltorie i asigur o comunicare rapid .

n centrul oraului a fost planificata o retea de
transport care gzduieste depouri pentru
autobuze i trenuri, precum i intersecii de
autostrzi i la partea de sus, un aeroport.
Le Corbusier separa zonele pietonale de sosele
sustinand utilizarea automobilului ca mijloc de
transport.