Limba

t3
Postmodernism i contemporaneitate
Margulescu & Stroie

arh. Serban Sturdza, Prodid
limbajul arhitectural, ntre noi cutri formale i etic profesional
anul I / IAC / 2014-15

2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Traditia clasica
t1
I. limbaj expresiv / repertoriu formal
cladiri model
II. oras traditional bazat pe constructia in timp a tesutului
despatirea de traditie Miscarea Moderna
t2
I. cladirea unui nou limbaj prin opozitie cu cel anterior
II. necesitatea interventiei asupra orasului
aplicarea modelului ORASULUI FUNCTIONALIST
momentul critic POSTMODERNISMUL
t3
recursul la istorie
I. cladirea unui limbaj prin imbogatirea celui anterior
II. revenirea la valorile ORASULUI TRADITIONAL
anul I / IAC / 2014-15

t3
Srbtori fericite!
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
momentul critic POSTMODERNISMUL
t3
recursul la istorie
I. cldirea unui limbaj prin mbogirea celui anterior
II. revenirea la valorile ORAULUI TRADIIONAL
ultimele decade ale secolului al XX-lea

arhitectura i discursul arhitectural au fost dominate de postmodernism:
- ca stil, postmodernismul a fost tot timpul discutabil
- ca mod de gandire, multe dintre ideile postmodernismului au fost universal acceptate
si prelucrate in diferite moduri
Esena mentalitii postmoderne const n respingerea

- ideilor modernismului
- a ncrederii nemrginite n progres
- a credinei nelimitate n ratiune
O profund ndoial aruncat asupra valorilor pozitiviste; progresul avansul tehnicii,

planificarea tiinific, dezvoltarea de tehnologii noi etc. s-a dovedit incapabil de a
oferi vreo garantie cu privire la pastrarea, promovarea i, n noile condiii, recucerirea
valorilor umane.
t3
t3 Az W
IN THE END: ARCHITECTURE. JOURNEYS THROUGH
Am Ende:
TIME 1959 2019
Architektur
The opening night covers the thematic range of the congress. A
review of architecture history after 1950 with a focus on crisis as a
permanent driving force for the architecture discourse is juxtaposed
with a view of what architecture might achieve in the future and Zeitreisen
how the role of an architecture museum is defined in this context. 1959 2019
The panels of the two following days are structured in decades and
discuss closely following the historical references presented in the
exhibition the influences of the immediate past on the present and
future of architecture, along with all the conflicts and
misunderstandings that arise.
Are we merely dealing with a repetition of history, or is the coming
generation of architects prepared to use the past creatively and
breathe new life into architecture with fresh approaches?
Pursuing the motto of the exhibition that every end is 20. Wiener Architektur Kongress
accompanied by a critical new beginning and in order to promote 20 th Vienna Architecture Congress
18. 20.11.2016
the intergenerational exchange a younger generation of
architectural theoreticians moderates the panel discussions.
t3
Crisis as Strategy Architectural Anxiety since 1950

THE SIXTIES: From critiquing Funtionalism to Utopias The Last Avant-garde?
THE SEVENTIES: Rediscovering the European City. Aldo Rossi and the Tendenza in Ticino
Remembering the City. Aldo Rossi and the Refounding of Swiss German Architecture
THE EIGHTIES: The Impact of Postmodernism on the Urban Debate From Soft Urban Renewal to New
Urbanism
Image versus Substance. The pathologies of modernism, of postmodernism and the search for
substance
THE NINETIES: The Medialization of Architecture The Impact of Signature Architecture on the
Architecture Discourse
The Nineties at the Berlage Institute
THE NOUGHTIES: 'Reset Sustainability Debates and New Simplicity
Back to architectural materiality
THE TWENTY-TENS: An Architecture Crisis? The End Outlooks
The limits of architecture
anul I / IAC / 2014-15
Bienala de la Venetia, 2004, Metamorph: anii 1965-70 teoria critica
Bazndu-se pe observaii ale practicii profesionale, experiene proprii i contiin critic, aceti
autori au formulat mai nti n studii, articole, cri ntr-un cuvnt, n teorie principalele puncte
de Iatac
anul / IAC / mpotriva principiilor
2016-17 / DITACP oraului
/ Facultatea de Arhitectura funcionalist i ale modernismului
/ UAUIM n general.
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
t3 din perspectiva postmoderna:
Arhitectura moderna si modernismul in mod particular au fost respinse pentru ca au
degenerat dupa 1945 intr-un produs anonim, realizat pentru cel mai mare numitor
comun:
- saracita vizual
- tehnocratica
- la scara mare
- indiferenta fata de particularitatile oamenilor [mod de viata si cultura locala]
- indiferenta fata de context [mediul inconjurator specific, istoric constituit]
Proiecte manifest
1980 - BIENALA DE LA
VENETIA: PREZENTA
TRECUTULUI
curator: Paolo Portoghesi
Cautarile merg mana in mana cu o

schimbare la nivelul limbajului: la
Bienala de la Venetia semnificativ
intitulata Prezenta trecutului,
strada Novissima este o strada cu
fronturi continui (ca in orasul
traditional), care reprezinta o
colectie de fatade, fiecare
proiectata de cate un nume al
momentului, in care elementul
comun este cautarea unui limbaj
de inspiratie istorica.
anul I / IAC / 2014-15

Strada Novissima este o strada cu fronturi continui
(ca in orasul traditional), care reprezinta o colectie de
fatade, fiecare proiectata de cate un nume al
momentului, in care elementul comun este cautarea
unui limbaj de inspiratie istorica.
Foarte departe de purismul limbajului modernist!
anul I / IAC / 2014-15

Hans Hollein
motivul coloanei = motivul-cheie al postmodernismului n general
t3
nu exist un singur set de estetici care
definesc postmodernismul, ci mai
degrab un fel de a conceptualiza lumea
aa cum e. Poziionndu-se mpotriva
modernismului, arhitecii i designerii
anilor 1970 au chestionat idealismul
radical al micrii.
Acolo unde modernitii au avansat soluii
universale la problemele sociale, primii
practicieni ai postmodernismului au
exporat culoarea, materialul i gustul n
moduri care nu fusesr vzute pn
atunci.
Emily Sack Aesthetica magazine, 2012
http://www.aestheticamagazine.com/
postmodernism-style-
subversion-1970-1990-va-london/
t3 astfel,
Charles Jencks [The Language of Post-Modern Architecture, 1977]
ii reproseaza limbajului modernist:
- lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi intr-un limbaj (arhitectural)
inteligibil si interpretabil, capabil sa comunice oamenilor semnificatii
- abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
arhitectura moderna era descrisa in mod curent ca inexpresiva si plicticoasa
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie [Robert Venturi, Complexity
and Contradiction in Architecture, 1966]
- absenta memoriei, ruptura cu istoria [cea mai consistenta idee a constat in critica
orasului functionalist, v. PM recuperarea orasului]
Ludwig Mies van der Rohe

Illinois Institute
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea of Technology
de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
t3 mize ale postmodernismului
OI [lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi intr-un limbaj
inteligibil si interpretabil, capabil sa comunice oamenilor semnificatii legate de
scopul cladirii in discutie]
arhitectura trebuie sa fie capabila sa comunice, sa fie
inteleasa de toti oamenii, nu numai de specialisti
O2 [abstractia excesiva, incapabila sa propage mesaje simbolice: in anii 1970-80
pentru ca nu miza pe complexitate si contradictie]
cladirea, inteleasa ca purtatoare de semnificatie,
indreapta atentia catre o dimensiune mai profunda a
arhitecturii
O3 [absenta memoriei, ruptura cu istoria]
cladirea trebuie sa faca referire la istorie, deci la ceea ce
exista in jurul ei, natural si construit
anul I / IAC / 2014-15
mize ale postmodernismului
Robert Ventturi
Less is a bore!
Robert Ventturi
cladirea este inteleasa ca purtatoare de semnificatie
indreapta atentia catre alte dimensiuni ale arhitecturii
Pe linia acestei dimensiuni, s-au facut incercari de
exprimare prin arhitectura a unor idei care nu au
nici o legatura cu arhitectura; cladirea devine
vehiculul unor
- idei filozofice importate: deconstructia Derrida
- categorii estetice necaracteristice pentru arhitectura
[ironia]
Pana la urma s-au materializat in largirea ariei de cautari

expresive, la nivelul limbajului:
arhitectura deconstructivista (filozofia lui Jacques
Derrida) - Coop Himmelb(l)au, Liebeskind, Tschumi,
Eisenman, Zaha Hadid
anul I / IAC / 2014-15

2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Supraetajare imobil Viena,Coop
prof. Ana-Maria Himmelb(l)au
ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
arhitectura deconstructivista
Daniel Libeskind
arhitectura deconstructivista
anul I / IAC / 2014-15

2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Frank Gehry
ironia/autoironia
ironia/autoironia
cladirea trebuie sa faca referire la istorie (deci la ceea ce
exista in jurul ei, natural si construit)
preluari ad litteram ale limbajelor istorice (Porphyrios)
prin aluzii (Hollein, Stirling)
prin citate (Venturi, Moore, Isozaki)
prin interpretarea materialului istoriei (Rossi, Moneo, Scarpa)
Toate acestea au insemnat o noua eliberare la

nivelul limbajului expresiv, o rupere a noilor
bariere pe care le impusese modernismul.
anul I / IAC / 2014-15

cladirea trebuie sa faca referinte la istorie deci la ceea ce
preluari ad litteram ale limbajelor istorice
Demittri Porphyrios
preluari ad litteram sau simplificate cu ironieale limbajelor istorice
Robert Ventturi
prin aluzii, citate, referinte
din ce in ce mai sofisticate
Hans Hollein
prin interpretari in limbaj modern ale tipurilor de cladiri constituite istoric
James Stirling muzeul din Stuttgart
prin interpretari in limbaj modern ale tipurilor de cladiri constituite istoric
James Stirling
prin interpretari in limbaj modern ale tipurilor de forme urbane si spatii publice
constituite istoric
Michael Graves
Rob Krier
prin interpretari in limbaj modern, dar nu modernist, ale tipurilor uzuale de
cladiri
Rob Krier
prin interpretari in limbaj modern ale tipurilor de cladiri/forme urbane constituite
istoric
Aldo Rossi
anul I / IAC / 2014-15
din ce in ce mai rafinat, poate ajunge un dialog fin cu istoria (cu materialul
istoriei, nu cu limbajul istoric)
Rafael Moneo, Museo de Arte Romano de Mrida
Rafael Moneo, Museo de Arte Romano de Mrida
anul I / IAC / 2014-15

din ce in ce mai rafinat, poate ajunge un
dialog fin cu istoria (nu cu limbajul istoric)
Carlo Scarpa
Carlo Scarpa, 1958-1973, Castevecchio, Verona
anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15
Carlo Scarpa, 1958-1973, Castevecchio, Verona
anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15
acest dialog se extinde si asupra existentului natural, care este totdeauna istorie,
dialog care devine si el tot mai subtil
Alvaro Siza, Piscina Porto
anul I / IAC / 2014-15

Alvaro Siza, Piscina Porto, 1959-1973
asadar, temele arhitecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica [= reflexia
care fundamenteaza proiectul] fata de tematica modernitatii la mai multe niveluri:
(1) al limbajului expresiv,
(2) al orasului,
(3) al teoriei care sustine proiectul
ns
anul I / IAC / 2014-15

Modernismul a fost mult mai nuantat
OI. arhitectura moderna nu a fost un monobloc:
au existat multe cautari expresive in paralel cu MM
(neo-expresionismul lui Hans Scharoun, organicitatea lui Alvar Aalto);
O2. nici chiar nucelul dur al MM nu a fost atat de unitar;
O3. proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile propriilor
concepte (care erau de fapt, in lucru)
O4. a existat o permanenta indoiala si deliberare critica chiar in cadrul
CIAM-urilor
Ceea ce a produs in mod special reactia postmoderna privitoare la limbaj a fost

aplicarea generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor de copiat ale MM.
Aceasta a dus la consumul stilului international, in relatie cu ideea orasului
functionalist, asa cum s-a practicat in reconstructia postbelica a oraselor europene
sub imperiul urgentei si al cantitatii.
anul I / IAC / 2014-15

OI. arhitectura moderna nu a fost un monobloc:
au existat multe cautari expresive in paralel cu Stilul International
Alvar Aalto
Luis Barragan
anul I / IAC / 2014-15
2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Louisprof.
KahnAna-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
O2. nici chiar nucelul dur al MM nu a fost atat de unitar
Rietveld, Mies van der Rohe

SantElia, LC, Tatlin
anul I / IAC / 2014-15

O3. proiectele marilor arhitectii au depasit mereu ingradirile propriilor
concepte (care erau de fapt, in lucru)
Oscar Niemayer
Le Corbusier
O4. a existat o permanenta indoiala si deliberare critica chiar in cadrul
CIAM-urilor
anul I / IAC / 2014-15

Modernismul a fost mult mai nuantat
Pentru arhitect: implicarea n social
"Este important ca arhitectul s se gndeasc nu

numai la arhitectur, ci la cum poate arhitectura
s rezolve problemele lumii. Rolul arhitectului
este de a lupta pentru o lume mai bun, una n
care poate realiza o arhitectur care s
serveasc tuturor, nu doar unui grup
privilegiat. Oscar Niemeyer
Multe dintre temele Miscarii Moderne se prelungesc in de-a lungul

perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme
expresive si cu sensuri foarte diverse:
OI. tema expresivitatii structural-tehnologice devine cautare high-tech,
sursa unei poetici abstracte, expresie (transfigurare) ornamentala;
O2. tema economiei gestului plastic - less is more - se prelungeste in
formula minimalismului
O3. limbajul modernist insusi ajunge istorie - material expresiv prelucrabil,
ca si orice alt limbaj
sursa unei poetici abstracte, expresie (transfigurare) ornamentala;
Frei Otto
Frei Otto
sursa unei poetici abstracte, expresie (transfigurare) ornamentala
structuri expresive
James Stirling
BPR
megastructuri expresive
Moshe Safdie
Kenzo Tange
Metabolistii Japonezi
1977 Centre Pompidou Renzo Piano & Richard Rogers

Sir Norman Foster
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Din expozitia

prof. Ana-Maria Pop-art,
ZAHARIADE / lect.Centre Pompidou
Radu Tudor PONTA
Richard Rogers
Slide 58
Imobile de birouri in City of London
Expresivitatea ornamentala a tehnologicului
Toyo Ito, Mediateca din Sendai
Fabrik, Bucuresti, ADN BA
Twice Bar, Bucuresti, DSBA
tema abstractizarii semnificante, a maximei abstractiuni si simplitati formale se

prelungeste in formula arhitecturii minimaliste
Mies van der Rohe

Junya Ishigami - Kanagawa Institute of Technology Mies van der Rohe

Ishigami (despre evoluia proiectului ca o investigaie grea a relaiei dintre coloane, pt care a dezvoltat un
custom-made software): Voiam s fac un spaiu cu limite foarte ambigue, care s fluctueze ntre spaiile
locale i spaiul exterior, mai degrab dect un spaiu universal precum cel al lui Mies. Acesta permite o
nou flexibilitate, care nu modeleaz realitatea ci o face s apar.
Junya Ishigami - Kanagawa Institute of Technology


Tadao Ando
anul I / IAC / 2014-15

O3. Modernismul insusi devine istorie
Limbajul modernist devine parte materialului expresiv al diferitelor perioade istorice

care se preteaza la prelucrare, ca orice alt limbaj de pana atunci
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Richard

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Meyer
Tudor PONTA
Limbajul modernist devine parte materialului expresiv al diferitelor perioade istorice
care se preteaza la prelucrare, ca orice alt limbaj de pana atunci
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Richard

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Meyer
Tudor PONTA
Alvaro Siza
Alvaro Siza
2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

anul I / IAC / 2014-15 prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Romnia: recursul la limbajul modernismului interbelic
Radu Teaca Florian Stanciu
anul I / IAC / 2014-15

Razvan Luscov
Romnia: recursul la limbajul modernismului interbelic
Omagiu Henriettei Delavrancea
Razvan
anul I / IACLuscov Razvan/ Luscov
/ 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Razvan
anul I / IACLuscov Razvan/ Luscov
/ 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Razvan
anul I / IACLuscov
/ 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
noua libertate [?]
Atitudinea critica, tocmai prin rigoarea ei, accentueaza temporalitatea.
Nimic nu e permanent, ratiunea se identifica cu schimbarea si cu diferenta.
Suntem condusi, nu de identitate si de permanentele ei tautologii, ci de diferente si
contradictii, care sunt manifestarile naucitoare ale atitudinii critice.
Inainte, scopul atitudinii critice era adevarul; in timpurile moderne, adevarul este
critica insasi.
Nu un adevar etern, ci un adevar al schimbarii.
Se poate spune ca arhitectura momentului actual

- se naste dintr-o reactie critica fata de rigorile formale impuse de modernism,
- se construieste pornind de la intrebarile/raspunsurile postmodernismului
- si se prezinta in forma sa cea mai inalta ca o permanenta reflectie asupra temelor
modernitatii si o continua reformulare a lor.
Un peisaj greu de sistematizat!

anul I / IAC / 2014-15
Feluri de a citi momentul contemporan

ncepnd din anii 1990, arhitectura nu mai poate fi neleasa numai n
termenii postmodernismului
Un peisaj greu de sistematizat!

anul I / IAC / 2014-15
Supermodernism
Hans Ibelings, 1998,
2 straturi:
OI. o estetic arhitectural supermodern, foarte sofisticat:
Rem Koolhaas, Herzog & DeMeuron, Jean Nouvel, Toyo Ito etc.
Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista
tocmai prin excelenta lor si prin aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta
a fost intentia lor initiala.
O2. transformarea contemporana a mediului erodeaza, in mare

masura, sensul locului
Constructii care sunt atat de generice si banale incat, in pofida incercarilor ocazionale
de a sugera specificitate prin aluzii istorice si geografice, pot sa fi fost facute oriunde:
cazinourile din Las Vegas, mall-uri care simuleaza autenticitatea istorica, statiuni
turistice care incearca sa creeze iluzia vietii la tara, programe de turism care nu fac
decat sa distorsioneze simtul locurilor si sa ne afecteze modul in care privim lucrurile.
OI. o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata:
Rem Koolhaas, Herzog & DeMeuron, Jean Nouvel, Toyo Ito
Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista
tocmai prin excelenta lor si prin aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta
a fost intentia lor initiala.
Jean Nouvel
Jean Nouvel
Jean Nouvel, Filarmonica Paris, 2015
Jean Nouvel
Jean Nouvel
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Toyo
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor Ito
PONTA
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Rem
prof.Koolhaas, Lille, Euralille
Ana-Maria ZAHARIADE / lect.iRadu
SalaTudor
de congrese
PONTA
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Rem
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Koolhaas
Tudor PONTA
Rem Koolhaas, Kunsthale, Rotterdam, 1992
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE /Herzog
lect. Radu&Tudor
DeMeuron
PONTA
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Foreign
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect.Architects Office
Radu Tudor PONTA
anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM MVRDV
Supermodernism
O2. transformarea
contemporan a mediului
erodeaz, n mare msur,
sensul locului
Constructii care sunt atat de generice si
banale incat (cladiri de nchiriat pentru
birouri, mall-uri) i care, in pofida
incercarilor ocazionale de a sugera
specificitate prin aluzii istorice si
geografice, pot sa fi fost facute oriunde:
cazinourile din Las Vegas, mall-uri care
simuleaza autenticitatea istorica,
statiuni turistice care incearca sa creeze
iluzia vietii la tara, programe de turism
care nu fac decat sa distorsioneze
simtul locurilor si sa ne afecteze modul
in care privim lucrurile
Constructii care sunt atat de generice si banale (cladiri de nchiriat pentru birouri, mall-uri)
nct
n pofida ncercrilor ocazionale de a sugera specificitate prin aluzii istorice i geografice, pot
s fi fost fcute oriunde: cazinourile din Las Vegas, mall-uri care simuleaz autenticitatea istoric,
staiuni turistice care ncearc sa creeze iluzia vieii la ar, programe de turism care nu fac dect
s distorsioneze simul locurilor i s ne afecteze modul n care privim lucrurile
Hallstatt noua inventie made in China
anul I / IAC / 2014-15

Supermodernism
OI. o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata
O2. transformarea contemporana a mediului, care erodeaza sensul locului
O3. atitudinea contextual

o reacie la citirea simplificat (de mai sus)
O arhitectur care rspunde mprejurimilor n care se insereaz respectnd ceea ce
se gseste deja acolo (J.S.Curl, Dictionary of Architecture, 1999)
o reacie la citirea simplificat (de mai sus)
in esenta o pozitie etica, nu una formala
foarte strns legat de regionalismul critic (a se revedea cursul 1)
O atitudine de proiectare care:

- pune in centrul proiectului coerenta/consonanta dintre ceea ce exista si ceea ce se aduce nou
prin proiect;
- permite convergenta diverselor tendinte expresive, derivata din constientizarea iminentei
distrugeri a unor valori care s-au dovedit importante: orasul, mediul natural, viata comunitara;
- reprezinta singura formulare a unei tendinte contemporane care poate sa tina laolalta
diversele cautari la nivelul limbajelor expresive, preocuparile cu privire la transformarea orasului,
teritoriului, peisajului, istoria si cultura locala.
etica profesionala si o cautare perpetu care pornete de la cultura locala
etica profesionala si o cautare perpetu care pornete de la mostenirea urbana
Rafael Moneo
anul I / IAC / Murcia
/ 2016-17 / Primaria
/ DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011



etica profesionala si o cautare perpetu care urmrete relaia cu natura
Jacques Herzog & Pierre de Meuron

Domino Winery. California
Souto de Moura
etica profesionala si o cautare perpetu care urmrete relaia cu natura
Khammash Ammar, ROYAL ACADEMY FOR NATURE CONSERVATION, Jabal Ajloun, Jordan, 2011
arhitectura sustenabil
Arhitectura sustenabila este un termen general care descrie tehnicile de proiectare constiente de
problemele de mediu/ambientale. Arhitectura sustenabila e incadrata de o discutie mai larga
privind sustenabilitatea in general si de subiectele economice si politice presante ale lumii
contemporane.
Arhitectura sustenabila (sau proiectarea ecologica):

cauta sa minimizeze impactul construitului asupra mediului prin marirea eficientei si prin
moderarea folosirii materialelor, a energiei si a dezvoltarii spatiale. Ideea centrala este aceea de a
garanta ca actiunile noastre sa nu inhibe oportunitatile viitoare;
descrie o abordare a proiectarii care constientizeaza problema ecologica si a energiei.
implicarea tot mai mare a arhitectilor in proiecte si interventii mici, putin costisitoare, abordnd
adesea chestiuni specific locale, sau probleme acute (de mediu si/sau sociale); dezvoltarea unei
gndiri prietenoase fata de mediu, care modeleaza proiectarea pentru salvare de energie.
ARHITECTURA SUSTENABIL
t4
o nou etic a proiectului
A fi modern nseamn a te gsi ntr-un mediu care promite
aventura, putere, bucurie, cretere, transformare a noastr i
a lumii, dar care n acelai timp amenina s distrug tot
ceea ce avem, ceea ce tim i ceea ce suntem.
(Marshal Berman, All That Is Solid Melts Into Air: The Experience of Modernity,1982)
ARHITECTURA SUSTENABIL se poate declina dup un mare numr de teme ale arhitecturii
contemporane cum sunt:
dimensiunea temporal a arhitecturii i a oraului;
construirea unei legturi ntre obiect i context (fie acesta unul natural sau construit)
conlucrarea cu vernacularul ghidat de ecologie (a se revedea CURSUL 1)
preocuparea pentru ngrijirea spaiului oraului i intervenia minimal n sensul modestiei gestului care
particip la complexitatea mediului locuit (spre deosebire de reinventarea lui perpetu).
Proiectare sustenabil arh. Lacaton & Vassal
coala de arhitectur, Nantes, Frana, 2009
http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55
Arhitectura sustenabila arh. Lacaton & Vassal
arh. Lacaton & Vassal
Coutras, Frana, 2000
Coutras, Frana, 2000
http://www.lacatonvassal.com/data/documents/
20140218-192854LV_BookFchA4_HabitatMaisons_bd.pdf
Le Karting, un co-concept
arh. Essentiel/Less is more/O&J/Axe303
Birouri, Nantes, Frana, 2011
Le karting accueille 1200 m rparties en
12 surfaces modulables allant de 12 m
96 m, en fonction du besoin des
occupants. Lobsession du dveloppement
durable et du prix de sortie matris ont
t les ides forces du projet.
Dans sa conception globale, le projet
NOW - tel quil a t baptis pour New
Office Workshop - sappuie ainsi sur
lide dun design minimal, qui
sattache produire un dessin pralable le
plus prcis possible pour limiter le gchis
et toutes formes dinterventions
supplmentaires sur les matriaux.
Lquipe de conception, particulirement
attentive la rduction des contraintes
conomiques et cologiques lies aux
transports, a permis que les locaux
modulables soient transportables et
dplaables dans leur totalit sur un
unique semi-remorque.
En parallle, la construction des bureaux
modulaires sappuie sur la promotion
dun circuit conomique court , faisant
jouer les avantages de la proximit en
mettant en activit des acteurs de la
rgion : la filire bois locale travers
dAtlanbois (qui doit rejoindre le Quartier
de la cration en 2013) et lexploitation
du bois des forts de la rgion.
http://www.iledenantes.com/fr/projets/
247-karting-activites-creatives.html
Le Karting, un co-concept
arh. Essentiel/Less is more/O&J/Axe303
Birouri, Nantes, Frana, 2011
schimbare de scar: gesturi mrunte
arh. RO&AD architecten

Halsteren, Bergen op Zoom, Olanda, 2011
schimbare de scar: gesturi mrunte arh. RO&AD architecten
Halsteren, Bergen op Zoom, Olanda, 2011
schimbare de scar: arh. Martin Videgard, Bolle Tham, Marten & Gustav Cyren
gesturi mrunte aproape de natur TreeHotel, Harads, Suedia, 2011
schimbare de scar: gesturi mrunte arh. Nikola Basic
Sea Organ, Zadar, Croatia, 2005
schimbare de scar:
gesturi mrunte apropiate de oameni
Planwerk / Cluj
mici interventii in Sibiu, 2008-9
schimbare de scar:
gesturi mrunte apropiate de oameni
arh. Serban Sturdza | PRODID

strada Arthur Verona, Bucuresti, 2008
jocuri de scar: gesturi mari care favorizeaz gesturi mrunte
atelier. Snhetta
Oslo Opera House, 2008
jocuri de scar: gesturi mari care favorizeaz gesturi mrunte
atelier. Snhetta
Oslo Opera House, 2008
t4
v aparine
ntre cutare expresiv i responsabilitate fa de tot ceea ce
avem, natural i construit, oameni, cultur, istorie etc.
PREFIGUREAZ
O ARIE PROBLEMATIC CARE DEPETE
CHESTIUNEA LIMBAJULUI, i
O LRGIRE A ARIEI PROFESIONALE, CARE
CONTINU, DE FAPT, DESCHIDEREA MODERNIST.
1980 - Jrgen Habermas: MODERNITATEA CA PROIECT NETERMINAT

ameninat serios de conservatorism n politic, filozofie i cultur.
Rspunsul la aceasta, prima Bienal de arhitectur, a fost de dezamgire. Participanii
care au expus la Veneia au format o avangard de-a-ndoaselea: sub sloganul prezena
trecutului au sacrificat tradiia modernitii n numele unei noi specii de istorism.
t4
prefigureaz nu numai o arie problematic care depete
chestiunea limbajului, dar i o lrgire a ariei profesionale,
care continu, de fapt, deschiderea modernist.
MODERNISMUL CA PROIECT NETERMINAT
Translucent oppositions.
Propunerea OMA pt Venice
Architecture Biennale, 1980
Translucent oppositions.
Propunerea OMA pt Venice
Architecture Biennale, 1980
Rem Koolhaas: I think the year 1980 marked the introduction of postmodernism at an enormous
scale in Europe. I have always thought that postmodernism was the style par excellence of market
economy. There was a strange discrepancy: probably the thinkers involved in the exhibition had
the impression that they were working on a highly intellectual enterprise, with a lot of historical
sophistication and dimension. But actually, I, at the time, perceived the exhibition as the first
manifestation of the free market. The Strada Novissima showed what architecture, ruled by the
market economy, would imply.
LCS: It was not the inception of postmodernism, it was merely its diffusion to a larger public.
RK: It was the Europeanization of postmodernism. I lived in New York in the 1970s, so I was
there when American postmodernism was born and when the arguments for it were being
developed. I had an intimate overview of all the authors and how they interacted. I was alert to
what postmodernism implied and I was horrified when I realized that it had reached Europe. That
is probably why I tried to show a strong opposition to it. Taking part in the 1980 Venice
Architecture Biennale was the occasion to make my opposition manifest.
http://www.oasejournal.nl/en/Issues/94/TranslucentOppositions
t4
va apartine
Absorbing modernity, Bienala de la Veneia 2014
t4
va apartine
Absorbing modernity, Bienala de la Veneia 2014
t4
va apartine
Reporting from the front, Bienala de la Veneia 2016

t4
va apartine
"We believe that the advancement of architecture is not a goal in itself but a way to
improve peoples quality of life." (Alejandro Aravena)
Cu alte cuvinte, bienala lui nu se ntreab ce trebuie s fie arhitectura i adesea nu
reuete, ci ceea ce ar putea s fac i adesea uit.
t4
v aparine
Ai putea, te rog, sa-mi spui pe ce drum

s-o iau de aici?
Aceasta depinde foarte mult de unde vrei
sa ajungi, spuse pisica.
din Lewis Carroll, Alice in tara minunilor
Vacan plcut!
Srbtori fericite!
Chiaki Arai - Konan Ward Cultural Centre

anul I / IAC / 2014-15

Limba

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

t3

Margulescu & Stroie

limbajul arhitectural, ntre noi cutri formale i etic profesional

anul I / IAC / 2014-15

despatirea de traditie Miscarea Moderna

momentul critic POSTMODERNISMUL

anul I / IAC / 2014-15

ultimele decade ale secolului al XX-lea

Esena mentalitii postmoderne const n respingerea

O profund ndoial aruncat asupra valorilor pozitiviste; progresul avansul tehnicii,

Crisis as Strategy Architectural Anxiety since 1950

Cautarile merg mana in mana cu o

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

motivul coloanei = motivul-cheie al postmodernismului n general

Ludwig Mies van der Rohe

Pana la urma s-au materializat in largirea ariei de cautari

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

Toate acestea au insemnat o noua eliberare la

anul I / IAC / 2014-15

James Stirling muzeul din Stuttgart

Rafael Moneo, Museo de Arte Romano de Mrida

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

Alvaro Siza, Piscina Porto

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

Ceea ce a produs in mod special reactia postmoderna privitoare la limbaj a fost

anul I / IAC / 2014-15

Rietveld, Mies van der Rohe

anul I / IAC / 2014-15

anul I / IAC / 2014-15

"Este important ca arhitectul s se gndeasc nu

Multe dintre temele Miscarii Moderne se prelungesc in de-a lungul

1977 Centre Pompidou Renzo Piano & Richard Rogers

anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Din expozitia

Imobile de birouri in City of London

tema abstractizarii semnificante, a maximei abstractiuni si simplitati formale se

Mies van der Rohe

Junya Ishigami - Kanagawa Institute of Technology Mies van der Rohe

Junya Ishigami - Kanagawa Institute of Technology

tema abstractizarii semnificante, a maximei abstractiuni si simplitati formale se

anul I / IAC / 2014-15

Limbajul modernist devine parte materialului expresiv al diferitelor perioade istorice

anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Richard

anul I / IAC / 2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM Richard

2016-17 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Radu Teaca Florian Stanciu

anul I / IAC / 2014-15

Se poate spune ca arhitectura momentului actual

Un peisaj greu de sistematizat!

Feluri de a citi momentul contemporan

Un peisaj greu de sistematizat!

O2. transformarea contemporana a mediului erodeaza, in mare

Hallstatt noua inventie made in China

anul I / IAC / 2014-15

O3. atitudinea contextual

O atitudine de proiectare care:

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011