P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Structura prezentarii

Introducere – perioada post-medievala: Renasterea, Barocul,

Clasicismul

Reciclarea la nivelul orasului :

1. Extinderea existentului – racordarea cu alte tipuri de trame stradale
Reciclarea urbana / a fondului construit 2. Utilizarea sistemelor deschise ce permit extinderea ulterioara a
orasului
3. Ierarhizarea retelei de strazi + punerea in valoare a unor puncte de
interes
4. Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si
Renaștere esplanade (piata regala si strada regala)
Baroc
octombrie 2020 UAUIM

5. Regruparea de parcele
Clasicism Interventii speciale

Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU

1 2

Context Context

Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul

Renasterea - termen ce caracterizeaza perioada de miscare culturala Schimbari la nivelul conceptiei orasului in Renastere:
din secolele XV-XVI, « renasterea antichitatii »
• adaptare la noile cerinte estetice si practice - schema radial
• termenul de Renastere a fost acordat acestei perioade de abia in concentrica + orasul « organism viu »:
secolul XIX
• importanta inscrierii in sit
• reconsiderare a Antichitatii prin confruntarea lucrarilor teoretice
• localizarea si relationarea functiunilor
(redescoperirea cartilor lui Vitruviu in sec. XV) cu vestigiile antichitatii –
intelegerea sistemelor de constructie in arhitectura, iar in urbanism, • rezolvarea echiparii edilitare
amplificarea oraselor • oferirea unei imagini scenografice: compozitii ample, trasee
• Arhitectura romana este restudiata => o noua arhitectura obtinuta prin monumentale marcate de elemente decorative, dinamism, perspective
deschise
reinterpretarea stilurilor antice
• perspectiva geometrica devine stiinta, fiind aplicata la scara orasului
• importanta proportiei geometrice – armonia (proportie, forma,
aranjament al partilor) - Alberti

3 4

Context Context

Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul

Schimbari la nivelul conceptiei orasului in Renastere: Principii ale orasul ideal
• scheme privind orasul ideal
• contur geometric poligonal determinat de fortificatii care separa orasul
de zona rurala

• trama geometrica radial-concentrica sau ortogonala

• strazile principale leaga piata centrala – portile de acces – turnurile
fortificate

• elasticitate a schemei de organizare a orasului – adaptare la teren +

posibila evolutie ulterioara

Foto: Spiro KOSTOF, The City Shaped, 1999

5 6

1
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Context Structura prezentarii

Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul

Baroc si Clasicism
Domeniul Evul mediu Renastere
La nivel de obiect – scara, simplu program programul de scara – • evolutia artileriei => sistemul de fortificatii stelat => sistemul Vauban
programul de scara functional componenta
(ca program de reprezentativa (scara • Contrareforma – reactie a catolicismului impotriva protestantismului,
arhitectura) de onoare) exprimare in arta, arhitectura si urbanism a unor trasaturi de grandoare,
bogatie, vitalitate => BAROC (Roma si tarile catolice – secolele XVII-
XVIII) si CLASICISM (Franta si tarile protestante – secolele XVII-XVIII)
La nivel urban - scuarul nu se pune problema scuarul – rol
traseelor ce sunt reprezentativ- sunt • debuteaza la Roma din intentia de a exprima rolul Romei drept centru
parcurse si a instaurate noi structuri
aspectului monumental de securitate ;
al catolicismului
– scuarul are doar rol - pericolul invaziilor • se pune accent pe reprezentativitatea spatiului public si al cladirilor
functional barbare este indepartat
– traseele nu mai • preocupare pentru estetica urbana – specularea perspectivei din motive
trebuie sa fie
disimulate, apar noi
pur estetice
preocupari estetice

7 8

Structura prezentarii Situatii de reciclare in perioada post-medievala

Introducere – Renasterea, Barocul, Clasicismul Reciclarea de zone urbane / a fondului construit:

Se inmultesc actele legislative privind protectia si conservarea 1. Extinderea existentului – racordarea cu alte tipuri de trame
monumentelor: stradale
2. Utilizarea sistemelor deschise ce permite extinderea ulterioara a
orasului
- 1425 – ordonanta papala care prevede desfiintarea cladirilor parazitare
care aduc prejudicii monumentelor 3. Ierarhizarea retelei de strazi + punerea in valoare a unor puncte de
- 1455 – interzicerea folosirii cladirilor antice de pe cuprinsul Romei drept interes
cariera de materiale de constructie 4. Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si
esplanade (piata regala si strada regala)
- 1490 – Roma – masuri ce impiedica intrainarea de antichitati
5. Regruparea de parcele
- 1534 – Roma – interzicerea adosarii de cladiri noi, celor protejate
- 1646 – Roma – se impune apararea tuturor edificiilor antice

Exemplu urmat de alte tari: Suedia, Germania, Anglia

9 10

Extinderea nucleului medieval Sisteme deschise, in orasele colonistilor

1. Extinderea nucleului medieval– racordarea cu alte tipuri de trame 2. Utilizarea sistemelor deschise ce permite extinderea ulterioara a
stradale datorita includerii de noi terenuri orasului
Ex. Copenhaga, Lenau, Roma, NANCY Ex. planurile tip ale colonistilor spanioli din America: Mendosa, Buenos
Aires, Washington

Foto: Doina CRISTEA, Curs elemente de mediu Foto: Spiro KOSTOF, The City Shaped, 1999

11 12

2
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Ierarhizarea retelei de strazi Ierarhizarea retelei de strazi

Planul « Marii Rome » - plan realizat de Domenico Fontana la

solicitarea papei Sixtus V
3. Ierarhizarea retelei de strazi + punerea in valoare a unor puncte
de interes
Ex. planul de sistematizare a circulatiei Romei intitulat planul « Marii
Rome » - plan realizat de Domenico Fontana la solicitarea papei
Sixtus V (1535)
• Axe monumentale ce leaga principalele puncte de interes (in special
biserici care cu ocazia marilor jubilee si sarbatori catolice atrageau
zeci de mii de pelerini )
• Propunerea lui Fontana pentru Florenta – orasul medieval este
transformat in « oras monumental » - sistem de piete monumentale
• sistemul convergentei marilor axe – Piaza del Popolo din Roma
(inceputa in Renastere si definitivata in Baroc, in sec XVII)
• Suprapunerea sistemului de strazi convergente pe vechea trama
ortogonala: Sankt Petersburg
• Generalizarea sistemului convergent la scara marelui oras: Karlsruhe
Foto: Doina CRISTEA, Curs elemente de mediu

13 14

Ierarhizarea retelei de strazi Ierarhizarea retelei de strazi

Planul « Marii Rome » - plan realizat de Domenico Fontana la Planul « Marii Rome » - Piazza del Popolo – Piazza di Spagna
solicitarea papei Sixtus V - 1535

http://courses.umass.edu/latour/2005/CONE/index.html

15 16

Ierarhizarea retelei de strazi Ierarhizarea retelei de strazi

Planul « Marii Rome » - Piazza di Spagna – Santa Maria Maggiore Planul « Marii Rome » - Strada Pia

http://courses.umass.edu/latour/2005/CONE/index.html
http://courses.umass.edu/latour/2005/CONE/index.html

17 18

3
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Crearea de piete si esplanade Crearea de piete si esplanade

4. Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si
esplanade (piata regala si strada regala) - crearea de spatii
monumentale si spatii de promenada + principiul tridentului
• Ex. Place Vosges – piata regala
4. Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si
esplanade (piata regala si strada regala)
Place Vosges – piata regala:
- realizata pe amplasamentul unui vechi palat (Tournelle)
- plan patrat, fronturi simetrice, centrul pietei urmand a fi ocupat de
statuia regelui
- Tronsoane tipizate si fatade uniforme apartinand unor cladiri
servind drept resedinte pentru marea nobilime

Foto: Spiro KOSTOF, The City Shaped, 1999

19 20

Crearea de piete si esplanade Regruparea de parcele

4. Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si 5. Regruparea de parcele

esplanade (piata regala si strada regala) - crearea de spatii • Regrupari de pana la 7 parcele
monumentale si spatii de promenada – Place Vendome
• Schimbarea marimii fatadei, a asezarii si orientarii fata de strada
- realizata in timpul lui Ludovic al XIV-lea • Marcarea monumentala a accesului
- initial sunt construite doar fatadele ce
alcatuiesc fronturile pietei, vandute mai
apoi pe tronsoane Ex. comasare de parcele:
Roma, Oslo, Sibiu, Cluj
- cumparatorii pot construi dupa bunul plac
(palatul Banffy, biserica si
in spatele acestor fatade atat timp cat nu o
Colegiul Iezuit)
afecteaza
- centrul pietei este ocupat de statuia
ecvestra a regelui

Foto: Doina CRISTEA, Curs elemente de mediu

21 22

Interventii speciale Deplasarea de mobilier urban

Interventii speciale de reciclare Interventii speciale de reciclare

1. Deplasarea de mobilier urban pentru a fi pus in valoare 1. Deplasarea de mobilier urban pentru a fi pus in valoare
2. Inserarea de functiuni noi (folosirea partiala a unor structuri parasite) Ex. mutarea obeliscului lui Caligula din sud-estul Capelei Clementina in
fata catedralei San Pietro
3. Adaugiri cu caracter de reprezentativitate (portice, terase) + principiul
tridentului
4. Reciclarea primara

23 24

4
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Interventii speciale Interventii speciale

2. Inserarea de functiuni noi (folosirea partiala a unor structuri
parasite)
Ex. Roma – Santa Maria Maggiore, Teatrul lui Marcellus, Palazzo
Orsini
• 1523 – cardinalul Giulio Savelli il insarcineaza pe Baldassare Peruzzi
sa converteasca in palat somptuos vechiul teatru pana atunci ocupat
la parter de grajdurile macelarilor, interiorul fiind ocupat de case
2. Inserarea de functiuni noi (folosirea partiala a unor structuri
parasite)
Ex. Roma – Termele lui Agripa transformate in Palazzo Orsini
• 1525 – contele de Orsini ii incredinteaza lui Peruzzi sa converteasca
in palat Termele lui Agripa

Foto: Philip Jacks, Restauratio and Reuse Foto: Philip Jacks, Restauratio and Reuse

25 26

Interventii speciale Interventii speciale

3. Adaugiri cu caracter de reprezentativitate (portice, terase) + principiul 3. Adaugiri cu caracter de reprezentativitate (portice, terase) + principiul
tridentului tridentului

Foto: Benevolo, Orasul in istoria Europei

Sistematizarea pietei San Pietro realizata de Bernini (sec. XVII)

27 28

Interventii speciale Interventii speciale

4. Reciclarea primara – interventiile distructive 4. Reciclarea primara – interventiile distructive

Parthenon - extragerea tuturor elementelor din metal pentru fabricarea
de tunuri si arme
• Efes, Pergam, Milet – piatra de constructii este folosita pentru
Colosseum – exploatarea de piatra se opreste de abia in secolul XVII: fabricarea de var pana la inceputul marilor campanii arheologice din
sec. XIX
• Utilizat drept cariera de materiale inca din secolul VI cand a fost
abandonat • In timpul revolutiei franceze a fost demontat acoperisul manastirii
din Chartres si extrase piesele metalice pentru a fi folosite la
• Sec. XII – familia Fragipane a prelevat doua arcade de pe latura fabricarea de arme si munitie
estica pentru palatul ei
• 1490 este construita o capela modesta in interior – Santa Maria della
Pieta
• 1585 – Sixtus V doreste convertirea Colosseumului intr-o biserica
monumentala inconjurata de o esplanada
• 1675 – papa Clement X ii cere lui Bernini sa construiasca Tempio
de’Martiri pe amplasamentul Colosseumului
• 1705 – Carlo Fontana proiecteaza o biserica circulara periptera la
capatul axului lung

29 30

5
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Concluzii

Interventii de reciclare
Evul mediu
situatii extreme de distrugere gratuita, export, schimbare de destinatie

procesul de dezurbanizare => reutilizarea vetrelor urbane

inglobarea marilor complexe romane in vatra oraselor
reutilizarea retelei de orase si a infrastructurii+continuarea cu retele logice de strazi

reutilizare a cladirilor+cuplaje, adaugiri, extinderi + schimbari de acoperire si supraetajari

Perioada post-medievala
Extinderea existentului – racordarea cu alte tipuri de trame stradale
Utilizarea sistemelor deschise ce permite extinderea ulterioara a orasului

Ierarhizarea retelei de strazi + punerea in valoare a unor puncte de interes

Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si esplanade (piata regala si strada
regala)

Regruparea de parcele
Interventii speciale

31