艶VIVW・ σ yfll yLグ 0と IiVCNnI VIniIこ J

(で )I・
3]う

YNI工 NVZIa VttNVIgwv

I VI工 通V江

上I工 ■Og lnlnIェ vls `

vunュ ЭIェ IHIv

上ViHONIW NluOS
工7と y〃 ndldS vIェ vIISttIAINn
 CUPR:NS

CAR l. GENERALITATl… ………

CAR 2 SISTEME DE 30LllRE:
ARCE,BOL■ ,RACORDARl… ………………… ……………………… 21
1.ARCE… … …………………………… ………… ………………………21
1.1.Deinire,i tipun …… ……… … … … …21
1.2.Arce din cirimidi

ta c:冨 ぼ lti:1lIIIiIIIIIiIII爺
2.80Lコ ……………………………………………………………34
21.Dernire,i tlpu● _ _… … … …… … … 34
2.2.Construclia b。 1,lor din cぅ を■idi … ………… 39
2.3.C● 鮨Ⅲ … ……………………………………… … ………… 43
3.RACORDARII PANDAN￢ “
Ⅵ sITROMFE::::「 :::::i:::::i::::i:i::`:

CAR 3.

CAR 4 EVOLU口 A￢ PULUI DE PLAN BASiuCAL… … _ 65

CAR 5. EVOLUllA￢ PULUIDE PLAN CENTRAL … 76

留8告 U甜 翼剛躙謙 F里 ￨
CAR 6_

CAR 7. M ECANISMUL EVOLUTIEI SISTEMELOR

coNSTRUclvE iN ARiHtrEcruRA gtzANrNA..................... 99

CAR 3. CONCLUZl:… … … ……… … 109

BraLroGRAFrE e eruennuA..... .. 119

5
 CUVANT INAINttE

Despre arhitectura CregtinatS!ii ResAritene, numitd in mod conventional

ARHITECTURA BIZANTINA de cetre cereetetorii de la sfarSitul sec. XIX -
inceputul sec. XX, s-au scris gi publicat numeroase lucrari in care, fie in mod
descriptiv, fie in mod analitic, s-a incercat explicarea fenomenului istoric,
social gi artistic care a fost Bizan{ul.
Autori iluttri, istorici, arhitecti 9i istorici de arta, s-au preocupat in mod
deosebit de aparitia, dezvoltarea !i decederea civiliza!iei din partea
resariteana a lmperiului Roman, care a existat timp de 11 secole, fiind cunos-
cutd ca civiliza(ia bizantinS. Probabil ci modul dramatic in care aceasta dis-
pare, in urma cuceririi otomane din 1453, a constituit o atractie deosebita
pentru oamenii de gtiinte gi de arte.
Numai ce aceastA lume, care la 1054 se rupe de occident gi umeaze ca|F-a
dreptei credinte (ortodoxia), nu dispare cu totul 'in urma cuceririi otomane Ea
continua se existe in spaliul slav de rdsarit, in Balcani dar, mai ales, in spa-
(iul rom6nesc de la nord de Dunere, spaliu ce nu a fecut parte niciodata din
lmperiul Otoman, cu toate ca a stai mult timp sub influenta gi presiunea poli-
tice de Ia lstambul.
Dace tendintele imperiale declarate ale Rusiei erau acelea de a restaura au-
toritatea celei de-a treia Rome, dorind sa lie o continuatoare a traditiilor con-
stantinopolitane, in schimb, cele doua tdri romane extracarpatice, Moldova gi
Muntenia, se constituie in mod real depozitarele gi, mai ales, continuatoarele
traditiei bizanline ortodoxe.
Dace arhitectura din Rusia conservi cu obstina_tie tipul central in cruce
greace ?nscrisd, ciruia ii dd o spectaculoasd amplificare volumetrica pe ver-
ticala, in schimb, constructorii de biserici din Moldoya ti Muntenia creeaza
tipuri noi.
Nu am dori sa se creadA ce aceste tipur, autohtone sunt rodul exclusiv al
gandirii tehnice a m9lterilor romani, dar este cazul se constatam ce, in urma
 Ｆ
Ｉ

sintezei cu alte arhitectui!, aicr 3pa,r noi inovatii slructura l-com pozjtiona le,
Ｉ

Lucrarea de f4a coq

dupe disparitia B izantului.
Ｉ

strucdive cu aroe ti Do
Consideratiile de ordin istoric, in ceea ce priveite sursele armenegti, con-
gi central gi se inctE-
Ｉ

stantinopolitane 9i sarbegti, ar trebui reinterpretate, lAsand la o parte ten-

aria creglinismufui r
Ｉ

dinla de a demonstra aparienenla arhitecturii romanegti la lumea bizantine

Pentru ilustrareattE:
Ｉ

prin aceste filiere,civilizatoare'.

drYerse, men$q* b r
latd cateva argumente privind faptul cA arhitectura romSneasci medievala
Ｉ

ldentificarea sursekr
esle o continuatoare a tradiliilor bizantine:
Ｉ

paranteze, in dregfil tr
-arhitectura gi arta religioasA rom6neasci fac parte din ambianta cregtinis-
inseamn5 cE strselc! a
Ｉ

mului rEsiritean;
Ｉ

- influenlele caucaziene nu sunt specifice numai arhitecturii din terile

Considerem ci prezerf
Ｉ

romane; principalele modele pentru arhitectura din intreg lmperiul Bizantin

- un instrument borca
apar in arhitectura armeano-georgianS,
Ｉ

reconstituirii unof elsr

- dupa cederea Constantinopolu tui, singurul tip original de facture bizantine
genertu
Ｉ

- o metodi
este produs de arhitectura din lara Romaneasc6, la Biserica Episcopala de
restaurerii, mai ales pet
Ｉ

la Curlea de Arge$, unde se produce o exceplionalS sintezd intre o gcoala de

Ｉ

arhitectura sarbo-olteano-bizantina cu o gcoald de factura caucaziano-

Pe de alte parte, t*ran
Ｉ

otomane.
- ,ntelegerea moddui I
in acest context, ne propunem sa abordem evolulia arhiteeturii bizantine in
Ｉ

tentei construcliei, d !
general Si a celei postbizantine romanegti in special, prin ;ntermediul unui
Ｉ

- r€constituirea crynpozl
instrument de studiu bazat pe filiatia tipurilor Si modelelor, analizate din punct
Ｉ

de vedere tehnic, gi pe principiile de compozitie morfologic5, subordonate Lucrarea este de$indi

Ｉ

conceptului structural.
necesare aprofundiiE ot
Ｉ

Motivul pentru care in prezenta lucrare se face referire doar la programul de yizd
Utilitatea lucrerii (
arhitecturi religioase este acela ce edificiile de cult reprezinti fondul con-
Ｉ

vE6nd surse, influeril.e, e

struit cel mai bine pestrat, pe care se poate studia evolulia spatiului boltit. Se
Ｉ

conferind un punct (b d
Poate contura,astfel, un mecanism al evoluliei, bazat pe principiile construc- textul general al arhitectr
Ｉ

tive specifice sistemelor de boltire, pe de o parle,li pe cerintele functionale

Ｉ

gi formale, pe de altS parte. Se remarci un proces eyolutiv coerent, in sens

Ｉ

antropologic arhitectural, care se poate explica apeland la metode compara-

tiste. Antropologia arhitecturala, sau antropogeneza arhitecturale, este parte
Ｉ

integrante a arhitecturiicomparate 9i, impreunl cu morfologia $i sintaxa

Ｉ

folmelor spatlal-structura le, vor face obiectul unui alt studiu.

8
 Luuarea de fata contine in prima parte o teorie generala a sistemelor con-
structive cu arce gi bolti, continue cu evolutia tipurilor planimetrice bazilical
9i central 9i se'incheie cu explicarea evoluliei arhitecturii spatiului boltit in
3 rarte ten- aria creitinism ului resaritean.
bizantinう Pentru ilustrarea lucririi s-a folosit un material grafic provenit din surse
diyerse, menlionate la sfargitul fiecirui capitol impreuni cu notele bibliografice.
medievale ldentificarea surselor imaginilor se poate face dupA cifra conlinute intre
paranteze, in dreptul fiecerei figuri, iar in cazul in care nu sunt mentionate,
c.egtinis- 'inseamn6 ci sursele au fost precizale in capitolele anterioare.

Considerem ce prezenta Iucrare constituie:

- un instrumenl teoretic - in cadrul activitalii de restaurare, pentru cazul

reconstituirii unor elemente gi parti de constructje disperute;
じizantinう
- o metode generatoare de variante de lucau - in cazul studiilor dedicate
￨こ de reslaurarii, mai ales pentru argumenlarea solutiei optime.
こs coalう de
laucaziano― Pe de alta parte, lucrarea contribuie la:
- intelegerea modului de comportare la solicitari mecanice in timpul exis-
:'z antine in tentei construcliei, dar 9i in faza de consolidare-strueturale;
unul
- reconstiluirea compozitiei planimetrico-volumetlice originare a monumentului.
din punct
s-bcrdonate Lucrarea este destinata studentilor facultelii de arhiteclura, continand notiuni
necesare aprofundirii cursurilor de istoria arhitecturii, eonstructii gi restaurare.
Cramul de
3‐ ●
Utilitatea lucrarii vizeaze domenii teoretice de cercetare - in studiile comparatiste
.:idul con- vizind surse, influente, etape de construclie, paralelisme istorice li anistorice,
boltit. Se conferind un punct de veder€ integralor arhiteclurii ecleziastice romanegti in con-
construc- textul general al arhitecturii cregtinismului resSritean.
`こ nct onale
ln sens drarh SORIN MINGHIAT
comPara-
este Parte
9i sintaxa

___l
,.]
 CAR l.GENERAL:TATI

ldeea ci "s-ar putea scrie o istorie a arhitecturii fere a preciza nici o daG
istoricd nici numele vreunui monument', afimale in lezele comparatiste
Oi
despre evolutia arhitecturii, ar patea surprinzatoare la prima vedere, inse
strJdiile intreprinse in ullimii ani au condus Ia concluzia ce acest lucru este
perfect posibil, daca abordarea evolutiei arhitecturii va trece din planul
cronologicului (sl istoricului) in planul teori6i, generand un studiu asupra
露 teoriei evoluliei arh itecturii.
9 O astfel de abordare impune crearea unui ,,instrumenl de studiu', concretizat
司 'inlr-o serie de principii care si
fi fost verificate 9i confirmate de evolulia arhi-
Q
協 tecturii in sens tehnic Ai care ar putea genera legi de compozitie in planul
」
∝ mentalului. Cu ajutorul acestor principii leoretice ar fi posibil si se raconsli-
塁 tuie verigi lips5 din lantul evolutiv al arhitecturii din diferite arii de culture $i
0
,● civilizatie.
Aria de culture a cregtinetitii resdritene cuprinde ferd indoiala 9i arhitectura

=≧菫≧ evului mediu din larile romane (Tara Romaneasc6 9i Moldova), ca li arhitec-
tura din unele pe4i ale Transilvaniei, unde s-a pestrat ortodoxia, dar gi tehni-
盪
∞
cile de realizare specifice arhitecturii bizantine.
ヽ
S Categoria de edificii pe care ne propunem se o abordim este cea a
■ .

edificiilor de cult, cea mai bine reprezentate gi pdstrate din intreaga arie de
凝
∽ culturA a creltinismului resaritean. Constructiile cu caracter civil reprezenta-
鷹 fie ce se
tiv, sau de apSrare, sunt putine gi nu pot crea un tablou coerent,
t
塁 paslreazS par!ial, fie ca au suferil transformari radicale de-a lungul
timpului. Edificiile de cult cregtin din acest spaliu r!i, mai ales, cele de pe te-
ritoriul terilor romane li al statelor ortodoxe medievale din sudul li estul
EUROPEI s-au conservat mai bine decat cele din ASIA MtCA, SlRlA,
MESOPOTAMIA ii EGIPT, cazute destul de timpuriu sub dominatia islamica.
Este logic faptul cE arhitectura de cult a fost cel mai .exersat" domeniu al
arhitecturii din IMPERIUL ROMAN DE RASARIT 9i din slat8la creitin-orto-
 Ｆ
Ｉ

de-a face cu o erdd,

Ｉ

doxe care au continuat tradiliile culturale ale Bizanlului, dat fiind cunoscuta
donata structurii, iar fi
importanla pe care cregtinismul gi institutia lui ecleziastica - BISERICA - au
Ｉ

nante, ci se subordorr
avut-o in cadrul statului. Este normal ca cele mai importante experimente in
Ca dimensiuni, toalE!
Ｉ

r
ceea ce prive$te tehnicile de edificare gi de performanle tehnologica sa se fi
condilionate de Jinib
efectuat in domeniul cledirilor de cull.
Ｉ

evofutia conceptuhi E
Caracterul generd d
Ｉ

a
Chiar daci am propune un studiu strict asupra evoluliei arhitecturii bisericilor
din !5rile romAne, acesta nu ar putea fi rupt de contextul arhitecturii de cult
model schemd' 1. at
Ｉ

turale, in tentativa - r
rdseritene, ortodox-bizantine, recunoscut liind faptul c6 statele romanegii,
Ｉ

pozilie dominade e*
MUNTENIA Si MOLDOVA, au peste 100 de ani de conlemporaneitate cu
domini compoziga pe r
Ｉ

IMPERIUL BIZANTIN, e drept, aflat in declin, Si ce, dupa cederea CON-

STANTINOPOLULUI, la 1453, o parte din elitele bizantine se refugiazi in
Uotiyatia este una de I
Ｉ

ca simbol al bollii erc{

larile romane, contribuind la declangarea acelui "Bizant dupa Bizanl", despre
,llodelul scheme'rud
Ｉ

care vorbegte N. IORGA.

pelrat, sau, mai sir4t,.
Este logic sd ne intrebem atunci care este importul bizantin gi aportul au-
Ｉ

ca fiind:
tohton in arhitectura medievale romaneasca. [n aceastd situatie, un studiu al
-,
Ｉ

.....-..solutia cea Br.

evolutiei arhitecturii religioase, sltuate 1n aria de cultura a cregtinismului
cerelti, la planul dreptr
Ｉ

reseritean, apare ca absolut necesar.

tip tgi datoreaza nurdr
Ｉ

APARITIA MODELULUI STRUCTURAL

egale ale unei cnd !
CHARLES DELVOYE,'.
Ｉ

Din punct de vedere al conceptului spalial structural, drumul parcurs de aces-

te edificii de cult oferA o intreaga serie de principii Si tehnici de boltire, con-
-...,. este vorba deq
Ｉ

petrat in ioterionrl c*
vergand toate c6tre tipul structural numit in cruce greacd inscr,€e 9i care va
structura cu 4 pile sa.!
suferi transformari atat in arhitectura IMPERIULUI BIZANTIN, cat gi 1n zonele
bolti cilindrice, botite
sale de intluenla care cuprind gi lirile romAne.
desupra cercta se
Evolulia arhitecturii cregtinismului r6seritean este de fapt evolulia ,,arf,itec-
supraindltate de o turti
turii executate din ziddrie", fie ce malerialul folosit este ceremida, piatra sau
voRoNAl.
combinalii ale ziddriei de piatre cu cir5mide
RICHARD KRAUTHEtrCR
Conform principiilor vitruviene, arhitectura are trei atribute fundamentale:
anl guincunx (it. q/.frE!,il
funclie, forme, structurd, ierarhizate, una dintre ele fiind determinante gi ge-
matic similar disprJrErii
nerand in sens evoluliv directii dictincte de dezvoltare.
fala unui zat, adice o d
Putem considera c6 in cadrul arhitecturii de cult din spatiul bizantin avem
(fr. croix in scritet:. e
12
 de-a face cu o evolutie a structurilor realizate din ziddrie,lorma fii" J subor-
lcunoscuta
donate structurii, iar functiunea producand modificeri care nu sunt determi_
ERICA - au
rante, ci se subordoneaze gi ele structurii.
e r;mente in
Ca dimensiuni, toale aceste compozilii spatiale executate din zidarie sunt
l:ia sa se fi
condifionate de ,limitele de performanta" ale materialelor folosite, cet gi de
evolutia conceptului tehnic utilizat la realizarea lor.
Caracterul general al acestei arhitecturi conste in faptul ce ea tjnde cetre,,u,
ii tr isericilor
model scheme" 1. care reprezinta momentul de apogeu al rezolvirij struc-
t..i 'ii de cult
turale, in tentativa introducerii unui spatiu de tip central, la care axa de com-
icmanegti,
oozitie dominanti este verticala, intrun spaliu liniar, basilical, In care pre-
areitate cu
domina compozitia pe orizontald.
le'ea CON-
Motiva[ia este una de nature simbolico-functionale: introducerea unei cupole
eiJgiazd in
ca simbol al bollii ceregti in vechea basilica romana.
,,1:'. despre
-Modelul schemd" numit ,,in cruce greace inscrisd" 2, adice cruce inscris5 in
pdtral, sau, mai simplu, ,cruce fnscrisd" 3, a fost descris de cetre teorelicieni
aFcrtul au-
ca fiind:
ui'studiu al
- cea mai satisfacetoare a adoptarii cupolei, simbol al boltii
,, ........solutia
eSiinismului
ceregti, la planul dreptunghiular mogtenit de la bazilica paleocregtina. Acest
iip i$i datoreaza numele faptului ca patru bolli in leag6n, desenand bratele
egale ale unei cruci grece$ti, sprijind 9i incadreaza cupola centrale' -
CHARLES DELVOYE4.
.-s de aces-
-,.... este vorba despre un spatiu de plan
!: : te, con-
,atrat in
interiorul cAruia este introduse o
i6 s care va
structure cu 4 pile sau coloane care sustin 4
I ir zonele
.olti cilindrice, boltile unei cruci grecegti,
desupra cdrora se ridici o cupole
l z .arhitec-
supraineltate de o turlS' - GH. CURINSCHI-
r :3'lra sau
VORONAl
RICHARD KMUTHEIMER 5 definegte prin latines-
-::r:.entale:
cul quincunx (it. quinconce),un simbol mate-
.?-:: li ge-
matic similar dispunerii celor 5 puncte de pe
:ata unui zar, adicd o cruce inscrise in petrat Fig. 1. Sistemul structunl in
::-l n avem cruce greacd cu bnle qale (1)
(lr. croix inscrite): edificiu cornpus din 9
13
 compartimente, unul centrai rnai mare, de plan petrat acoperit ou o Caracleristica acestJi si$
cupole suslinute de 4 coloane, 4 comparlimente de unghi (de coll) mai care se ajunge in rrrm r

mici, de plan pAtrat acoperite cu cupole sau bolti in croce; comparti- c€re dureaza secole, e*
menlele remase din plan rectangular sunt acoperite, de regule, cu bol{i de peste nucleul ce H
cilindrice (ln leagan) (Fig.1.). sprijin (stalpi, pile, cotur
unor elemente d€ Aecs
Modelul care ajunge se fie generalizat in sec. lX-X, in intreaga arhitecture patrat, care sunt pard rlir
din aria creglinismului bizantin, are cateva tentative mult mai timpurii, care,
fie ci
sunt manifesteri de arhitecture civile sau religioasa, preced aceastd Agadaa ac€st model est I
tendinla de generalizare gi sunt considerate drept experimente. arb de cu[ura bizadnr-- ;
Aceste antecedente se gesesc ln arhitectura din Orientul Apropiat gi Asia egalA masuri o basiEe ti
MicE; este vorba despre Pretoriul din FENE (MUSMtyEH- sec. ll), Sata de central; el este elefrE ftl I

audienle de la SERGtoPolls (RESAFA - sec. Vt) 9i templul locului din FARS cipiilor compozationalq4
(IRAN - sec. V) (Fig. 2.). apusene,
Crucea greace Inscrise a
/ ｀、
cofipozitie, una loqritufi
altarului, 9i cealafte yefa(:
ヽ Fangant in spaliu o cne r
「
bolta cereasce.
Din punct de vedere sirs
catiile pe care cerc{rl f

西 司 reprezentand cerul gi pe&

Mai mult, ea este o eplr
zilionale antice, cu regullt

m上 」
1

9i ca secfiune. De piua, E
proporlie dupa regula de s
Teoria evoluliei acestui li,
Fig. 2. Antecedente ale structurii in cruce inscisd (2,1,4)
sala de audbfip de la Segiqdis (Rel€,h): Hebdul din Fene (Musniyeh): Tenphl t@.tui din Fa$ (han) transformarea basilicii pdr
Formula esentiale in care aceste structuri se manifesta ca produs al unui sistem cruce greacd lnscrisi, pe
de gandire structural-morfologic Ai care satisface gi din punct de vedere funcfio- cerea unei structuri c€Irb-a
nal se poate rezuma la dezvoltarea sa in sens longitudinal prin 3 abside cetre est, adeverate. Acestei linii eI!
altarul gi pastoforiile gi un eventual nartex catre vest (Fig.3.). structurilor cenlrale, cafe
aceluiagi sistem definit ca
14
Dperit cu o
laracteristica acestui sistem constructiv, la

de colt) mai :are se ajunge in urma unor experimente

3; COmparti- :are dureazd secole, este agezarea cupolei

ule, cu bolli ce peste nucleul central pe 4 puncte de

sorijin (sialpi, pile, coloane) prin intermediul
Jnor elemente de trecere de la cerc la

a:.hitecture ?Atral, care sunt pandantivii Si trompele.

-:..rt'r care,
:31 aceasta Agadar, acest model este folosit in intreaga
a:ie de culturd bizantine, pentru ce este in

::3i li Asia egale masure o basilica gi un edificiu de tip

S ala de central; el este elemenlul unificator al prin-

,.- din FARS cipiilor compozitional-spaliale ras5ritene li

ap usene.
Fig.3. Biseica Mdndstiii Kesaiani -
Crucea greaca inscrisd are doua axe de Attica (5)
ccmpozilie, una longitudinald, pe directia
altarului, li cealalta vertical6, pe direclia cupolei. Slructura boltilor marcheaze
tranlant in spatiu o cruce cu bralele egale, incununata de o cupole simbolizend
bolta cereasce.
Din punct de vedere simbolic, crucea greaca inscrise preia probabil semnifi-
catiile pe care cercul gi patratul le aveau in culturile orientale: cercul
reprezentand cerul gi pdtratul reprezentand pemantul 6.

Mai mult, ea este o expresie a unei geometrii grefata pe principiile compo-

zilionale antice, cu regulile de trasare deosebit de riguroase, atat ca plan, cat
gi ca secliune. De pilda, la Sl. Sofia, traseele ordonatoare relev6 o punere ln
proporlie dupe regula de aur gi a triunghiului lui Timeu 6.
Teoria evolutiei acestui tip structural spa{ial, ca o succesiune de etape vizind

U h Fqs (lran) transformarea basilicii paleo-cregtine intr-o basilice cu cupola gi, apoi, tntr-o

d unui sistem cruce greaca inscrise, pe seama contractdrii longitudinale gi prin introdu-

edere funclio- cerea unei structuri centrale incununate de o cupole, este, in mare masure,
si.re cetre est,
adevdrate. Acestei linii evolutive ise adaugd aportul pe care il aduce evolulia
structurilor centrale, care conlribuie 1n mod fundamental la cristalizarea
aceluiagi sistem definit ca tip structural esenlial.

15
 Ｆ
Ｉ
Ｉ

Aqa cum religia cregtine reprezerrl:, in faza ei de inceput - anteriora malii

―
schisme de la 1 O52, elementul unificator intre orient gi occident, ca doctrind :=‐ 二 :==:
Ｉ

= =こ
confesionale comuna, tot aga crurea irscrisa devine in planul doctrinei com_
Ｉ

pozilional-arhitectura le elementul unificator - o rezultant6 logic6 functional-

Ｉ

structurala.
Ｉ

Acesta este motivul pentru care, la granila dinlre secolele X-Xl, ea devine
Ｉ

tipul structural ,,esential'al arhitecturii bizantine, cu respendire in maioritatea

Ｉ

provinciilor imperiului.
Ｉ

Teoreticienii gi istoricii de arhitectura sunt unanim de acord ce, in procesul de

Ｉ

evolutie, in
arhitectura bizantine apar diverse tipuri stilistice in diferita
Ｉ

momente istorice, care conduc la nagterea edificiului in cruce greace Tnscrise

Ｉ

sau cruce centrala. Crucea greaca reprezinte, din punct vedere structural gi
Ｉ

spatial, produsul fundamental al acestei arhitecturi. pornind de la basilica

Ｉ

paleo-cregtind, trecand la basilica cu cupoli 9i basilica cruciforma cu cupola,

Ｉ

se genereaza sub,,presiunea" experimentelor tehnice a monumentelor de tip

central de provenienla orientala o structurA cruciforme cu brale egale.

Compozitional gi planimetric, cele mai reprezentative creati! tehnice de acest

tip se lmpart in doue mari familii de cruci cenlrale: cu 3 nave gi cu 5 nave.
Consideratia ca in plan compozitional-conceptual avem de-a face cu o con-
tractare pe directia transversala, cele 5 nave restrang6ndu-se la 3, este cel
putin simplificatoare, dactr nu simplista; acest concept pierde jum5tate din
arborele genetic, adic5 evolutia are ca surse tipul central.
Trebuie si constatam ca suntem ln fata unei evolulii paralele, in sens con-
vergent caire acelagi obiectiv, avand insi un dublu rezultat.

Am putea agrea teza ca tipul structural in cruce inscris5 cu S nave este un

produs al evolutiei structural-spatiale pornind de la tipul basilical, ca efort al
integrerii cu o structura centrale, iar lipul cruce inscrise cu 3 nave provine din
edificiul de tip central cu coji duble, prin reducerea numerului de reazeme ale
cupolei la 4 puncte. Mai mult, intre cele doui tipuri de cruce inscrise existe
gi o verigd de legetura, reprezentatd de bisericile de sec. Xl cu cupol5,pe F“ イ F‐ SFこ
16
:● ・ o「 a rnar11
::::gon" in care o cupold, ce spfijin; pe I reazeme, inv6luie partial, i: zona

3a dOCtrinさ
::::rald,3 din cele 5 nave (Fig.7).
￨:「 nei com―

1 1unct onaト
-:easta duble evolulie spre un obiectiv comun, cu puncte de pornire diferite,
:.:: iiustratE $i confirmatd de doua monumente, care au ajuns se aibA struc_
●3 devine
'-- spatiale conforme cu modelul, fdrS ca initlal sd fi fost concepute in cruce
ra10ritatea

:s:: vorba intai despre BISERICA SF. IRtNA din CONSTANT|NtpOL, con-

procesul de ::'-:6 in anul 534 ca basilice, transformatd, ca urmare a unui incendiu, inlre
in diferite
:- 564-570, intr-o basilicd cu cupole, deramata de un cutremur 9i recon-

ace inscris,
::';ltA in anul 740 (Fig-4.). Este foarte interesanl faptul cd edificiul pistrezd
structural gi
: iivelul parterului o dispozitie bazilicale, iar la nivelul superior al galeriilor
I la basilica -atroneelor) se ridice o cupole la interseclia navei €entrale cu o bolta cilin-
i cu cupole,
:-!:5, dispuse transversal peste galerii; aceaste solutie contureaza un sistem
ntelor de tip -i:-!ctural in cruce, de origine basilicald. El constituie o surs6 pentru edifi-
: ;e aparute in perioada de declin a IMPERIULUI BIZANTIN, cand in sudul
Eaie.
3REClEl, PELOPONEZ 9i EPIR, ia nagtere o,,9coatA de arhitectura" care

ir:e de acest
': csegte acesl prototip.
icu 5 nave.
E CU O COn-

r 3. este cel
umatate din

n sens con-

a!e este un
I :a eforl al
r :.ovine din
reazeme ale
;a'rs6 exista
,;"oold F,94 3′ S[R′ C4SF′ R′ NA― CONSTA″ ア′A/OPOι 了
り
"pe
17
ト

Ceほ lak exemplu este cel al BISERIC‖ SFINT‖ APOSTOLl din AGORA
ATH ENEl, edificat pe ruinele unui nimfeu antic de forma ci「 cularぅ ,i trans―

fo「 mat intr― un edificiu'n cruce greacう inscrisa,cu abside laterale,lntr‐ un pur
stil athoniti panぅ in sec XIX,biser cula se transforma continuu,lntai tntr_una

trilobata cu p「 onaosul precedat de un nartex,a,a cum se intalnesc multe

in VALAHIA, MOLDOVA, SERBIA,l BULGARIA,↑ n ina alungand sう
capete o dezvoltare longitudinalう care o aprople de basiioこ (Fig 5)
／ゝｈ
senca edificata 'in 818

■、ノ
ｆｒ ヽ １ 現
tot in Af

ゝ
XASTARA=

Ｄ
`ヽ
メfや llIA Bis€rica nu ae ar

丁ｌｉ
e spn'iinite pe staF.i &

 
・

．
= agezatE pe t5t taf;"l

．
3€logonal. care iqval
:ntreg spatiul edificirrr
聰 EC:ficiul poate fi co-:s-ler

= o prima fonna ie r.a

■ 953′ SER′ CA SF APOSTOL′ ― ATE7Vス evο ′
υ Xrx(0
eSec x′ ‐
`′

Lileratura de specialitate definegte tiPUl in

cruce greace inscrisa dezvoltat prin abside
laterale, ca tip athonit, deoarece acest tip
structural-spalial se dezvolta la cumpana
dintre sec. X-Xl, la MUNTELE ATHoS.
Numai ca tipul acesta apare cu mult mai
devreme in ARMENIA, ca prima forme de
manifestarela BAGARAN (624-631), bi-
serice pe care, personal, o consider ca
fiind,actul de nagtere" al sistemului spatial
structural $i compozitional in cruce greaca
inscrise (Fig.6a.). Este o compozi$e planime-
trica simpla, formate dintr-un patrat dezvoltat
prin 4 lobi, in care 4 stalpi sustin turla 9i
Flg 6a Blsetta dln 3ス CARAN
cupola. Patru bolti semiciiindrice dispuse in 624‐ 63つ
ィ イ
刀
16
lin AGORA :rrce se dezvoltd pe direclia lobilor, incadrand tamburul; semicalotele ca
re 9i trans- ,copera Iobi! sunt plasate mai jos decat boltile in cruce, iar tamburul turlei se
intr-un pur 'z.ordeaze la careul format de stelpi prin trompe conice. BISERiCA din
fiai intr-una 3AGARAN este in egalS masure o,cruca greaci inscrisd" cu abside gi un
lesc multe 3dificiu de tip central.
ungand se : rarte asemenatoare ca
5.)_
: :n cu aceasta este bi-
:=-:ca edificate in 648 la
ヽノ

','{STARA, tot in ARME-

\ A Biserica nu are eupo-
。
可 Ｉ童

e sprijinita pe stalpi liberi

: agezata pe un tambur
:::ogonal, care ? nve luie
'- ::eg spatiul edificiu lui.
:: riciul poate fi considerat
:: r prime formd de mani- Fig. 6b. MASTARA - 648 (8)
イメ 161 ': stare a structurilor cu - DAPHNT (ATHENA) - 1080 (9)

:-oc16 pe octogon, intal-

-:e apoi la catolicoanele mdnSstirilor HOSIOS LUKAS, DAPHNI (ATHENA),
'.'ONEMVASIA etc., in sec. XI (Fig.6b.).

: snsiderand istoria arhitecturii ca o evolutie a modelelor sau tipurilor, recor-

,: luirea demersului istoric, ca o succesiune de etape !n procesul ggndirii in
'--c!ie de mijloacele tehnice dintr-o anumita etap; de dezvoltare tehnologice,
.:tlivaleaze cu evolulia reconstituirii arhitecturii.
lJm arhitectura opereazd cu serii de elemente pe care le imbine tunctional
'- baza unor principii de ordin constructiv-structural, este necesar si studiem
::este elemente morfologice, cu care arhiteclii vremii operau in baza unei to-
: structurali.
3i dB nature
tentru ca, pe parcursul procesului de evolu!ie al structurilor boltite, s-a oPe-
-a: cu elemente de constructie specifice acestora (arcul, bolta, cuPola etc.),

.:rdiul lor este absolut necesar pentru a putea reconstitui mecanismul de

3■ 6ARAN
;andire care a slat la baza conc€perii lor.
19
 CAR2.SiSTEME DE BoLTIR匡
:‐ Ffξ Edttu「 a
ARGE, BOLT|, FTACORDAFU
1. ARCE
= :aseneaza in I .1, DEFtNtTtE gt TIPURT

=-,ana,
ele sunt :'lul este un element de constructie care descrie un traseu curb intre doud puncte
de
::-i n gi care susline un zid deasupra unei deschideri sau care intaregte inkadosul

:':-, care urmdregte gi intdregte o boltd pe intradosul ei se numegle arc dublou, iat
i. : Einaudi '':-t care este continut in grosimea unuizid se nume$te arc de descercare (Fig.1).
:-:ele dublouri pot descerca pe pilagtrii angajati, pe console, pe ingrogerj
ale zidurilor
::- pot fi pierdute ?n planul zidului, in zona de nagtere.

]i' c 157-159.

=,?:'nd de la

C; 'c Einaudi

i ::: Editore,

'- partea lgi

-:'sey, 1961.
'938.

:::--a Tehnici,
a,b,c,d. - arce dublouri: pe pilastru, pe consold, pierdut, pe ingroiarea zidului
e. - arc de descarcare

Fig. 1 . Arce dubloui Si arc de descercare (1,2)

 Ｆ
Ｉ

Arcultransportd in general eforturi de r:oi:rpresiune. El poate fidescris prink-o anumitd -#lcbr,€s#,e(&i

Ｉ

configuratie cu numeroase variante geometrice posibile, definita prin pe(ile gi ele-

mentele sale constitutive de divergi termeni tehnici consacrali in literatura de specia- =-Errre-n€iE
Ｉ

litate.
--ftfr:
rini€directoare- de chere := *rg=J cae s.IE:
Ｉ

bollar de contracheie ,'rEi-: :=aE d:s-S.€

- rt*6Id:
Ｉ

: sJ-d-*a a;tE ioErr

Ｉ

-€'l*6td:
:s-Er*=qjil6s_IE
Ｉ

-gulbearcr&:
rosl de gale :: fsta:a cka'e i-u-c
Ｉ

tosl -,r+&acukti:
bollar de naslere r.rt3a-r.fbs&*:aei
-Ztuet*i:
eE isa-tz drt-e bee e
-lE{z?{t:
-1-I-t-:J.: --- plan de natlere
impost, =:= e
gr:en!J: r 3:--e-
3--i-a i-aEezoidai.e'r
deschidere sau coardd
prciorularcul! -co.ia e*e tq,a@-A a
i* ,'rstl- ae ae dr--rer,:s
-lolFderrattre'
=<F prr J bo{f d ac,-ll-l
-tuultbche.b{*h

rre preeerta :Eegia a

arsrti, aoi.i (FE!3,t+
Fig. 2. Arcul in plin cintru (2) -*didecondek
s.rt bolrii a9ez4 de a-b
SA considerem un arc in plin cintru, a$a cum este prezentat in figura 2. Putem defini - ,os&tribi
astfel elementele sale constitutive2:
s.fi Diatrri radtab cae sg
- deschiderea sau coarda:
- t1o6ntrib'm *_e!rE F
este distanta mesurati pe orizontali la baza arcului. s.rn .o*Jrib ge h trr
- sigeata.' :.ad:eazi liriiele sr.6 ca=
este distanta misuratd p€ verticald dintre planul de nagtere gi pur,ctul de coE maximi a
intradosului arcului-
- € co{npresiuE, tiz}d
- ranlot*ile:
- picioarele sau reazemele arcului: s.rt *n€nte zideqr q
sunt elementele de sprijin verticale care primesc Ai transmit la p;ment incircarile satea s+sirad, cl roLtb,
provenite din arc.
?2
; :' r!.o anumitd _.-rt de nagtere (de imposta):
耐 eh∝ ョロ¨aa劇 軋
席 楷 轟 :11=露 “ "動 軍
型 壁 型 翌 里 型
:: .: . ementul care suporte un arc, marcat
°tratare decorativう particularう
==1= Ge COntfache e : ^:‐
- itiadosul:
e=e suprafata curbd inferioari a arcllui.
- qtrzdosul:
cae slPrafata curba superioara a arcului.
- grcirnea arculul:
Ee dsianta dintre intrados gi extrados.
-*arcului:
c: -. :: nastere i-r : arurile verticale care limiteazd arcul. Fig. S. Sensibi Etite arcului (1)
_ oanea arcului: A.cheia arcului B.rosturile de gale
C' planul de nagtere
=': : sianla dintre felele arcului.
- aJ.\arul:
r:'::nattere :: :
r::3li =rnentul modular constitutiv al arcului, care are in general forme de
=
:- :-i trapezoidale; in cazul arcelor executate din cir6mide normala, elementul
ic:-- aiculLr -::- 2' esie reprezentat de o carimidS, impreuni cu stratul de mortar aferent unej
-:: 3st). care are dimensiuni variabile intre intrados gi extrados.
- :Elt2rul de nagtere:
=t: :;mut bollar al arcului a$ezat pe planul de naltere (de imposta)
. xharul de cheie (cheia arcului):
:.i= f,3llarul central agezat in punctul cel mai inalt al arcului; in cazul arcelor sime-
:-:: 3rezenla acestuia este obligatorie, rezultand un numer impar de bollari pe
3-_r:.rblul arcului (Fig.3,A).
- Doltarii de contracheie:
s--: coliarii agezali de ambele padi ale bollarului de cheie.
a 2. Putem defini - rcsturile:
=--: :ianuri radiale care separa boltarii.
- -sturile in secounea padicubre ,de gale,' ( ll. alle reni )2
i--: .osturile caTe fac un unghi de cca 30o cu planul de naltere; aceste rosturi
- limitele sub care arcul i$i diminueaza in mod sensibil comportamentul sta-
ie c.E maxime a -:='7eazd
. 3ompresiune, tinzand sa se deschida (Fig 3,8).
-.anforsdrile:
-rr: eblTrenie ajutAoare disBrse pe extradosul aecului, de la planul de na$tere pane b
ir:'rt incercirile
--- .* *perioar5, oJ rolulde a impiedica deplaserib in zona rosturilor de gale.

23
 Ｆ
Ｉ

- arhivolta: ‐ ″ _三 二 `、 __― ■
Ｉ

este configuratia morfologicd prin care aicul se exprimd la exterior, in plan verical,
punand in evidente botarii gi materialele constitutive.
Ｉ

- curbuft,:
este data de raportul (R) dintre segeati gi deschiderea arcului:
Ｉ

- dacd R =1, arcul este in plin cinku;

Ｉ

- daca R > 1, arcul este indllat sau ascutit;

- dace R < 1, arcul este lurlit sau micAorat.
Ｉ

Pentru punerea in opere a arcelor este nevoie de o structura auxiliare ce poade

Ｉ

denumirea de cofraj sau cintruL Acesla nu esle un element constilutiv al arcului, ci

Ｉ

reprezinta o structure provizorie, executata in general din lemn, care sustine arcul in
timpul fazelor de constructie gi realizeazd conlraforma exade a intradosutui.
Ｉ

fn figura 4, sunt prezentate tipuri de arce clasificate dupa configuratia suprafetei intra-
dosului gi dupd formele lor geometrice. : : :=[==￨=[_li:: :
Ｉ
Ｉ
Ｉ
Ｉ
Ｉ
Ｉ
＝

Fig. 4. Tipuri de arce (2)

a. arc frent; b. arc in plin cintru: c. arc turtit; d. platbandd; e. arc in mener
de cog; f. arc lrilobat; g- arc potcoave (maur); h. arc rampant: i. arc gchiop;
(2,1)
24
 : I RCE DIN CARAM'DA _ FRINCIPII DE CONSTRUCT:E
:- r an verical, - : :::* traditronal, arcul utilizeaza cetemizi
::---: de formd paralelipipedice, cu rosturile
-: -::ar de grosime variabild, in formS de pan6.
j - :e minime la intrados suni de aproximativ
: -.
'-
: :- tat la extrados, de circa 2,0 cm (Fig. 5).
- -:=: dimensionale ale rosturilor de mortar
:-- -iuse de rezistenta la compresiune in
:-:1-.l!, pe toata sectiunea arcului. Rosturile
戸 Ce poam
:: - :::.iile de mortar, dispuse inke ciremizi,
PJaに d口 ,d -: :: a:cul in giruri sau asize, ca in cazul zide-
ne arCulln
か - :' -2 arc, rosturile sunt intotdeauna perpendi- Fig. 5. Dimensiunile extreme ale
PUi rostului de mortar (2)
pfeゃ i intra_
:-.'. .. tangenta la linia intradosului. Asizele
: :: -'::e se executa ca gi la zideria din cdremizi, cu rosturile decalate in raport cu cele-
i -: :j ca tesute. Ceremizile care se g5sesc intre doue rosturi, pe toatd profunzimea
=.- - 'otmeazi un gir sau o asiz5.
- - - a:c de cardmide, prin grosime se intelege dimensiunea dinlre intrados gi extra-
-

::: -asurate pe direclia rostului, iar prin lelime, profunzimea mesurate intre cele
:. -a '2'.e. Ambele dimensiuni se exprima in general, ca gi la ziddrii, prin fele vezute
i: - :: 'ni de ceramide.
::: - a principale, pentru conslructia arcelor din c6remid5, const5 in dispunerea ros-
--- :- :a.e traverseazd arcul in profunzime, formand pe fata lui linii convergente cetre
:.:-:-- 9 pe suprafala intradosului linii paralele cu axa.
::-:'r a pune in evidenle a$ezarea c6remizilor inlr-un arc, se considere un
=-: :r grosimea de o cardmide intreage. Rosturile dintre randurile vecine
出□ 日 □

':: - 3 lesute ca la zideria obisnuiti (Fig. 6).

RAMiZ:
●ヽ

RAN,uL
n

臥 NDυ し
n■ 4

d面 iス 缶T由 広 lATA
a': in m dner
i. arc gchiop; Fo 6 Modυ ′
de ase2aЮ ar● ё
層 η ●feの cllle,
"lzlror i77“
′
,o`′ e deわ υ′υィil“
"ん `imea a“ 25
 Ｆ
Ｉ

Grosimile arcelor sunt impuse de fonne $iCeschidere; dimensiunlle lor uzuale, in baza unei
Ｉ

experiente acumulate de secole, este sintetizatd in tabelul urmator, in functi€ de numerul de

fete sau jume6t de cir5mide vizibile pe fa{a arcului, considerate ca uniti! de m6surd.
Ｉ

FELUL DESCH:DEREA ARCULUI NUMARUL DE FETE

CURBUR‖ Oum誠 首,}
Ｉ

(met‖ )

Turtita 3
Ｉ

circulara く2,0 2
Asculta 1

Tuttta 4
Ｉ

Circula● 2,0‐ 3,5

Ascu,僣
Ｉ

Tuttta
Circula● 3,5-6,0 4
Ascullta
Ｉ

I uttta 6
Circula饉 6,0‐ 9,0 5
Ascu,饉 4
Ｉ
Ｉ
Ｉ

″
Ｉ
Ｉ

―■下 : ‐
F―
'一 二

■■ ‐ II_ :■ 1_■ _■
Ｉ

=
_ 峙
_ :こ ■
―
Ｉ

・ ― :‐
一 一 ・

―
_r_ ■ ■i三 二 ■ ― _■
Ｉ

「
■ ‐ ｀ ‐‐
=■ : =― ‐ ●

‐ 丁 C ―
Ｉ

[「 ‐ _1´ ― ‐
Ｉ

ヽ
 ヽ
Ｉ

α し

Frg zス rce dln oう 酒mid5r29

a,a″ e tt ρll● 0″つ
おけ b.arce"rlre
26
Ce, in baza unei aal are o grosime r,ai mate care depagegte 4 f+e sau2 ceremizi in-
fe de numdrul de -t.+
Er Ftu a se evita formarea de rosturl prea groase pe extradosul arcului, se adop_
ide masur6. a* or iBb (suluri)3. Acestea sunt formate din mai multe arce concentrice
* r*;_l lp- lrteb p€ste altele (Fig.8).
nil I

----l
I

___1

Fig.8. Arce clin inele (2)

>j=- ; i"rsmibre co{edd a ebrfurilor pe sQrahF carimizila, planuile de na$eE bebub sd fe

:E:e-EaJlae pe oJrbuE intsadcului. De aea, penbu arceie in plin cintu gi ele irElHe, la care
- , : 2. pianurile de nagBe sunt qizonble, hr penuu arEle turtie ei pldande, surn irdirEte.
- :a succesiunii de arce $ al arcelor etajab, sduta ol impcle o{izonble €ste ffi.t@se.
}j e de6up€ nagteribr ac,tiorEaza ca o pan5 caIe tinde se deplaseze reazenEle arcebr.
:':::i ezotvarea aces'hji neajurs, impodele se mu6 rnai sus gi se spriin5 pe mrsole (aihiie),

:;- :edmili sau Friabi, planurile de impG6 cepStand o anurniE ?rdina.tie (Fb. 9).

Fig. 9. Planuile de imposte la percchi de arce care descarce pe un reazem comun (2)

27
￨

Forma arcelor este in generai :imetlice in raport cu cheia, unde se gesegte intot-
deauna o c5remida @otarul de cheie), in nici un caz un rost-
La execulie este inutil sa se impade de Ia lnceput intreg intradosul in asize; practic,
este suficient se se inceapd arcul simultan dinspre reazeme li, atunci cend mai remen
circa 70-100 cm pdnd la incheierea arcului, se traseazi pe cofrai pozilia randurilor de
ceremizi, incepandu-se cu cheia de bota.
Pentru a conferi felelor arcului un desen geometric ordonat, este necesar ca randurile
de cdrimid6 s5 lie dispuse radial sau dup6 directii care converg citre centrul arcului.
Pentru aceasta, se uti,izeazd un fir fixat in centrul arcului din planul felei, care de
direclia corecti a asizelor. C6nd centrul arcului nu este accesibi,, se utilizeaze un lipat
lateral pe care se traseaza pozitia rosturilor.

Arcele semicirculare din zidirie de cirimidi reprezin6 tipul celmai comun, raspandit
atat in arhitectura occidentale, cat gi in cea orienkla.

lntradosul este format dintr-un arc de c€rc cu centrul in planul de nagtere $i raza egale
cu jumetatea deschiderii - hll = 112. Planul de na$tere 9i planul de imposta trec prin
centrul arcului, iar intradosul este tangent la fetele elementelor de sprijin.

Arcele tuftite sau p/ate sunt arce,e circulare la care raportul hll < 112, adicA a(@le la
care segeata este mai mice decat semideschiderea gi se prezinE ca nigte segmente
de arc micgorate. Ele au planurile de nagtere inclinate gi convergente in centrul arcu-
‐
lui. Odate cu cregterea razei cercului din care provine, segmentul de arc in plin cintru 1:二 : :: : = := :t

pierde din ce in ce mal mult efectul de forme circulara, apropiindu-se din punct de i : := == _ 1 : := 1-

vedere figurativ de o linie orizontala. = : :I : = : =_I =

: : =: :=:‐ :: : :

Un caz particular al arcelor turtite il reptezinle solulia cu platbadd. Pin letmenul plat-
bande se intelege un arc,,suls genenS", al cerui intrados este o suprafala plan5 sau
= ::1
ugor arcuite, care se supune regulilor statice ale arcului. in platbande, directiile ros- 1■ ■ :=: = 二●
=
‐
turilor sunt concurente intr-un punct, lie ce au extradosul arcuit sau plat. Putem con- : l:■
==:= = :==二
=:1= _1_二
sidera platbanda ca un arc circular teiat de doue planuri paralele orizontale, cel infe-
= :_ ::[_=
rior trecand prin cheia intradosului. Planurile de imposte au o inclinatie obilnufla de i :● :■ :=:こ
==● =
circa 600, iar deschiderile de sub arce sunt de dimensiuni reduse. Exist, 9i cazuri in =:= = =[ :_ := = == :
care rosturile dintre ceramizi nu nrai sunt concurente intr-un singur punct, ci converg
2A
 :: '. ioud focarei rosturiJe de pe ramura din dreapta cetre un focar atezai ,., partea
:'i -!5 a goluluj, iar rosturile de pe ramura din stanga cetre un focar agezat in partea
praclic, :':3:i; a golului.
inai reman
-zirduiilor de

.z rendurile
arcului.
care de
un tipar

一
一
¨
一
一
一
︼
一
一
一
rSspandit

一
一

¨
¨
一
¨
一
︼
¨
一
”
一
“
一
一
”
一
一
︼
一
一
Gza egale

一
一
一
¨
一
一
］
一
一
lrec prin ¨
一
一
一
一
¨
一
］¨

arcele la
segmente
Fig. 10. Solulii de platbande (2)
:entrul arcu-
::r plin cintru folosirii platbandelor deasupra golurilor cu deschideri mai mari, platbanda este
din punct de de un arc de descarcare alezat la partea ei superioare, ea sustinandu-gi nu
---: propria ei greutate, ci gi greutatea randurilor de ceremidd din panoul de umplu-
'- -i : ntre platbande gi arc (Fig. 1 ,e).
plat-
planS sau - ':. - eiiptice sunl definite ca arce al ceror intrados este dispus dupd o curbd elipticA

3「 ectlle ros― ::- 3 pse). Aceste arce pot fi ca form6 ,iniltate sau turtite', dupd modul de dis-
Pu'rem con- --
-:-e o€ vedicale ai axei mari sau al axei mici. Trasarea se realizeaze prin cele doue
cel infe― -:::.re uzuale cunoscute din geometrie: metoda racorddii arcelor de cerc gi metoda
obilnuit5 de : - :'.ara ale c6rei extermite! sunt fixate in cele doua focare. Rosturile sunt dispuse

gi cazuri in a::-Snalor cu cele ale arcelor circulare gi reman intotdeauna perpendiculare pe tan-

ei convefg ::-:3,a intrados.

29
Ｆｌｌｌｌ鳳＝︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱︱

ズ,ド
iiL,
Fig.. 11 . Trasarea directiei r$turilor intr-un arc eliptic
cu rombul gi sfoara (2)

Agezarea rosturilor dupe directii perpendiculare este foarte dilicile la arcele eliptice. De
aceea se utilizeazd un instrument format dintr-un romb cu 4 articulalii. Prin trei varfuri,
A,B,C, ale rombului, se trece sfoara tixate in cele doue focare, F gi F'. Diagonala BD
a rombului va da intotdeauna direclia perpendicularei pe intrados (Fig. l1).

1.3. COFRAJE

ln mod traditional, cofrajele se executa

din lemn (Fig. '12). Pentru executia unui
arc este nevoie de sustinerea tuturor
bol{arilor pind la agezarea cheii. Doar
atunci arcul lgi intrd in execitiu $i este
asigurat eahilibrul. Zidirea ciremizilor
se execu6 pe cofrajul suslinut de o
scheE provizorie, Ea are funclia de a
de ceremida pand in
sustine arcul
momentul int6ririi morlarului, adica
pane in momentul in care arcul este in

stare s6 reziste la solicit5rile provenile

din propria sa greutate. Cofra.iul trebuie
se-i confere arcului forma delinitive a
Fig 12. Conshuirca
extradosului seu4. arcelor pe cofraje din lemn (2)
30
 :: _: = cie cofrare reprezinte ele insele, in tehnica de construc.iie it arceli-., un ele_
-: -: :. inare interes caruia trebuie si i se acorde o atentie speciald.
::-: -r este alcatuit din elemente cu functii gi forme diferite :

. -, eilgul: este partea terminald superioare (contraforma inkadosului), care de arcu_

_ ::-'guratia doritei se realizeaza din scenduri sau gipci, dispuse perpendicular pe
::: arcului. Grosimea lor trebuie luata in calcul gi trebuie scezuta din raza
:: : --:urd a coastelor.
. :.2stele: sunt structuri de susfinere a inveligului, a caror alcatuire depinde de
::-< : - :3rea, grosimea gi latimea arcului. La arcele de dimensiuni mari, ele sunt struc_

- - s:ne, formate din tdlpi, montanli 9i contravantuiri.

-:--: : e nu se sprijine pe zide(ia reazemelor, ci au propriile lor elemente de spri.iin,
:i - 2 permite o decofrare u$oarS.
": ."'lentele de spruin (etafodaje): sunt elemente de sustinere formate din stetpi, tra-
E e eliptice. De
Pi i trei varfuri,
. :--: s contravantuid din ,emn, agezate pe tdlpj, prin intermediul unor dispozitive de

. liagonala BD :i :: -a:e (Fig. 15).

'1,
l
" : .Eozitivele de decof,,are.' sunt agezate in timpul executiei sub elementele de spri-
- '-l menite sa asigure coborari gradate !i uniforme ale cofrajului in timpul
::::-:'ii, panS cand arcul inlrd in sarcin6.
j :-:ela cu idlimea de o cdrdmide intreaga se poate renunla la inveligul din lemn al
: :-. - :i, deoarece caremizile se pot susline direct pe coaste.

- .11n (2) Fig. 13. Cofraje pentru arce in plin cintru de dimensiuni mici (2)
31
ｒｌ日︱︱︱︱︱ロロローＥＩｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｉｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌ
一

in cazul unor arce cu deschidt.rr n,i::;, pA:,A la 1,20-1,30 m, se poate utiliza un cofraj

de tip tambur, cu ?nveli$ul din gip;i sau scdnduri, bAtute pe coaste de lemn (Fig.'13).
Coastele se realizeazA in mod obiSrruit din doud randuri de scanduri, fixate intre ele cu
cuie, dispuse decalat Si rotunjite dupe forma arcului.

Pentru arce cu deschidere mai mare, de peste 2,0 m, se conslruiesc cofraje cu coas-
tele ridigizate, prin intermediul unor gipci care realizeazd triangula.tii.
Pentru arce cu deschideri mari, de peste 3,0-3,50 m, se folosesc sisteme mai compli-
cate, cu coaslele sub formd de panouri, realizate din mai multe slraturi de scanduri
agezate intretesut, fixate intre ele cu cuie gi rigidizate cu diagonale.
Pentru arcele cu deschideri foarte mari, de peste 3,50 m, coastele rotunjite sunt spriji-
nite pe structuri din lemn de tip grinde eu zebrc|e, asemenetoare structurilor de Ia

tarpantele din lemn.

■ ‐
J ■ ま ]「 ■:￨

Fig. 14. Cofraje pentru arce cu deschideri rnai (2)

32
■ 面‖
za un cofral Decofi'area: este presurde extragere a cofrajuluide sub arc. La decoftai= este foar i.npor-
i.'.

=-: sE se evite migced brugte, care ar produce solic{eri de naturd dinamici, ce pot periclita
Lfbrat,1[:』 :tu .-r'iiaiea struclurii arcurui. in ceea ce prive;te momentui decofrarii, se disting
doua metode:
-:2 C.nde fn decoffarea arci.rrui
-'- inainte c€ mortarur s5 fi fecut compret priza, iar cea dsa
:-a - ---:-€=3 conajului pene la ir{drirea defnitivd a mortarului.
s. cofEe cu coas-
>z -;..,:a..nfu6 mndi.tii mai bune de stabilizare, av6nd in vedere
ce deplaserile care
i :- r,: - :-: -r ti:npul decofrdrii, inaintea interirii complete a mortarutui, nu dau nagtere la
bteme mai compli- =-i- :E-L:- :zse; p*ibirere fisuri care apar in timpur decofrerii se inchid datoriia compresiu-
faturi de sc6nduri -€- : - :: astfel, intirirea completE a mortarului are loc in faza ?n care arcul capetE con-
X-:=; =-ei. in mod clar, acea$a metode implice dephseriverticale mai mari, de care tre-
rotunjite sunt spriji- :_E :,i - :ne cont ?n faza de construciie, ine{andu-se mai mult mfrajul.
e sbucturilor de la :-= ::-: coua metode, in care decofrarea se face dupd interirea completa a mor_
a-.,,r :, ,-,,agtere la deplasari mai mici in faza de decofrare, dar poate provoca risuri
#- i ,: -- structura, la stabilizarea arcului-
:.-:r-=,=E :raditonale de decotare utilizeaze penele
din lemn gi sacii cu nisip.
-,s-",-,_. -^- Ene din /em, conste in introducerea unei perechi de pene intre coftaje,iegafo_

= --r =:erea
pnelorin sens opus, una faF de ceahlt6, se aduce coftajul la inaltmea
'-
=-.-= :.rpul punerii in ope,E ; deplasarea penelor in timpul execuliei
este blocaE prin
:=== c.
"'t
cuie. La decoftare, se scot cuiele, iar penele sunt bdtute in sens opus,
asi_
;rr-T'r--- c eliberare gradati a arcului.
1:r: :..t sacl de ms,D conste in plasarea infe cofraj gi egajodaj a unor sacj umplulj cu
-E 2 Cec.frare sunt goli! treptat.
=-3
-sr-..ie 3-Jare de consguclie, consoridare gi restaurare utirizeaza sisEme rnecanice qI
i--r =- sgerne hk raulice $i pneurnatjce.

￢
「

Fig 15. Disoozitive de decofrare

a. cu pene; b. cu saci de nlsip; c. cu gurub
33
2. BOLTr

2.r. DEFtNTT|E $t TtPURt

:￨ = ￨■ . ￨ ￨
Realizarea diferitelor tipuri de bol.ti se bazeazd pe aceleagi reguli valabile pentru con-
struirea arcelor. De altfel, suprafelele curbe ale bollilor se oblin prin rotalia sau
translalia unui arc.
Numele de bofie este dat in general struclurilor care acopera spalii unitare, in timp ce
arcele acopera doar goturile dintr-o ziderie. in realitate, o diferenta substantiala ?ntre
arc Ai bolte nu existe, intrucat arcul este o bolta restransa la grosimea zidului.
Bollile prezinta forme diferentiate dupe suprafata interioara; inlradosul are o curburA gi
o suprafale geometrica bine deflnita, in timp ce pa(ea superioare poale avea o con-
formare oarecare, ca rezullat al unor aspecte construclive statice gi de utilizare. De
aceea, ln mod normal, cand se vorbe;te despre forma unei bolti, de fapt se face
referire la forma intradosului.
Forma inkadosului este reprezentata de suprafete curbe generate geomelric prin : ￨ニ ニ
==ヽ
_ =

- translatie: migcarea unei drepte (sau curbe) generatoare, dup6 o curbe directoare

- rotatie: milcarea unei curbe in iurul unei axe

Bollile pot li srmple, atunci cand apa(in unui unic solid, sau cornpusq ca rezultat al
unor intersectai de bolti.
BOLTILE SIMPLE - sunl constituite din doua mari grupe:
- grupa bolgilor cilindrice (in leagdn):in plin cintru, turtite, asculite, eliptice.
- grupa bo$ilor sferice.'semisfere gi calote sferice; mai rar sunt utilizate bolti cu forme
eliptice in plan. Sunt unele cazuri in care bolta eliptice este, de fapt, lie urmarea unei
executii defectuase a unei bolti sferice, lie adaptarea ei la un contur dreptunghiular
apropiat de patrat.
BOLTILE CILINDRICE - sunt foarte asemenltoare cu arcele, pentru ca intuitiv sunt
forrnate dintr-o succesiune de arce; ele i$i descarci eforturile pe direcle trasversali,
pe pereli dispugi in lungul generatoarelo( la nagterea boltii (pe linia ,le impostd). Dupi
forma directoarelor, acestea se elasifice (se denumesc) la iel ca gi arcele: in plin cin-
tru, turtite, ascutite, eliptice etc.
Boltile cilindrice sau in leagan se prezinte sub forma unei jumete! de cilindru 9i, in
tunclie de directia axei, bollile pot f drepte, oblice sau rampante (Fig. '16).
u
 : i= :.itl€ sunt cilindri s".Jrti, descdrcarea se hce pe integ conturul, inciusiv pe pc€lii de
:-:;- cei dispugi perpendicular pe generatoare). Atunci cend bol$le sunt cilindri lungi,
:='='ea se face numai pe perelii longihrdinali. penhu merirea stabi-li6tii, bolgle se
-= :;in arce dubloud.Se cunosc cazuri cand arcele dublouri preced execula bo$lor
=: $i
ar e pentru con- - :..iaje simple pe care se executi bolta cilindrice. se eliminS astfel folosirea unor cofra-
- -':
i- rotatia sau . ::t-. ale, dat decofarea este anevoioase, produc6nd chiar distrwerea cotajelor.
--: -
- : :: bolti in leagdn, diferite de cea dreaptE, formeaze o grupe de boti cilindrice
iE:e in timp ce
.:slantialS ?nlre ::-: .- eagdn oblice: esle generate prin mi$carea unei curbe pe orizontala dupa o
.. lJiui. :-:::i :: ica fale de planul ei;
e': o curbure gi :: . '- -.agdn rampantd: este generate prin migcarea unei curbe dupe o directie
3:: avea o con- --=t= i. plan vertical un unghi oarecare
=; cu normala pe planul ei;
6e utilizare. De :.,= - :agen con be: este descrisa prin rotirea generatoarei oblice in jurul unei axe
r. f:pt se face :=:-= e sl este utilizata la acoperirea inceperilor de colt, triunghiulare gi trapezoidale;

!-a:nc prin :

D: directoare
ＤＴ 一
４

: ca rezultat al
     ・
¨
ヽ ＋

:e bolli cu fome
。

e Jrmarea unei
:.eOtunghiular

尭 intu tiv sunt

trasversala,
. Dupi
in plin cin-

:ri,ndru 9i. in
Fig. 16. Bofiin leagdn (2)
a. titndricd: b. oblici; c. rampantd; cl. conice; e. inelare
35
―

- bolta in bagdn inelari.'esie o iiofti .ernhoroidald, descris5 de o

curbe pe o traieclorie circuhre, avand raza mai mare decSt
diametrul curbei;

- bolta in leagen elicoidah: este o bolte oblnuta prin migcarea

unei curbe dupE o dire4ie elicoidale.

BOLTILE SFERICE i9i descarce eforturile pe pereti de contur

circulari sau poligonali, de obicei poligoane regulate:
dodecagon, octogon, hexagon sau petrat.
Dacd proieclia unei calote sferice in plan reprezinlS un cerc cir-

cumscris pol,gonului pe care se sprrine, atunci avem de-a face

cu o cupold suspendatSs. Prin sectionarea calotei cu planuri
verticale, care trec prin laturile poligonului, se obline o bolia a
vela numiti gi bofte sfeicd cu pandantivi.
DacA proiectia boltii semisferice reprezinte un cerc inscris in
poligon, intervin probleme de racordare ale cupolei la conturul
poligonal. Aceste racorderi se rezolve prin introducerea unor ele.

mente spatiale de trecere: pandantiii (triunghiuri sferice) gi

Lompele (bolti simple trunchiate sau interseclii de botti simple).

Daca proieclia bollii semisferice reprezinte un cerc mai mic
decet cercul inscris in poligon, apar fie elemente de sprijin
suplimentare, perechi de arce intersectate, fie semicalote eta-
jate peste o boltd a yela.

Cupolele sunt forme care derivA din sfere- Pot fi semisferice, calote

sferice, suprainahate, a vela (bol! sferice crj pandantivi) etc,

in generat, se numesc cupole toate acete bolli care prezintd

suprafete geometrice unice, generate prin rotatia unei curbe in
jurul unei axe cum este cazul cupolelor sferice, a celor in ogivd,

elipsoidale.

BOLTILE COMPUSE - cele mai utilizate sunt boltile care

provin din intersectii de semicilindri
Frgイ ス Dlrerre
Atunci cand intersectdm cilindri cu diameke diferite se obtin llp″ de b● rrf r29
36
 . ユ ニ i(Sau cu lunete)cand diametrele cittndrliOr sunt egale,se O●
=‐ ==ョ ロ
黎,i卜 ●Ili
「 =三 = 1_ TuChii intrate sau iesite, in func!ie de modul de dispunere al genera‐
― Odel into,11、
… =r ―・ u,o「 de imaginat,esie cel care Fmparte un semicilindru de

コー 1二 _=sec10nat cu planur dbgonale,in supraFete de lp",n゛

ん ,rLIs“ 6
■ _ ―
=Э
nsiderare o b。 にぅsemic‖ indlca de plan patrat,adica un semicilindru cu
==_
=ヨ ヽal Cu lungimea Sec“ Onand bolta cu dOuう phnurl verticale diagOnale,se
コ ==: 二
=■
segmente de bolt5,egale doua cate douョ
i cele dOua care conlin o Curbぅ
‐
==「 =二 =cOmpleta se numesc unghl(1 」
nshた り,iar cele care cOn,n o jumatate de
L■ :=‐ 10are se numesc ftlsun(17F1/...l(Fo 18)
=こ

Fig. 18. Configuralia boqitor in cruce (Z)

- - :.:-: -areamai multor suprafete de tip fus se obtin bolticunoscute sub

numele de
:: -: : - sril sau cu muchii intrate. Boltile cu muchii inkate sprijine
pe ziduri de contur
:.: -: s,mpla boftd formata din 4 fusuri (felij)
egale, aiezate pe un pian pitrat,
este
:: _- '- r-uce cu muchii intrate, numita
,i
boltd mdnestireascd.
:a= : :.ia cu muchii intrate, compuse din relii,
are suprafetele acestora cu dubli
cu6ure,
:._-.^: s cupold de tip umbreld, care
= are insd muchiile iegite (cjke spatjul
interior).
. : . '^ ci-uce compuse din 4 suprafele
: de tip unghie sonllotintersectii de doi semi-
: -: - cruce, care au insa generatoarele perpendiculare
pe latura pekatului
Si se
- _-::. .olli cu muchii ielite. Dupe forma directoarelor, ele se
clasifica ia fel ca prece_
:---:. Acest tip de bolte se poate descarca pe puncte de
sprijin izolate (stalpi,
:- :.-: dispuse in colturile p5tratului pe care il acoperi.

- -
:.a: ia(icular al boltilor in cruce esle bolta
bizantind sau bolta cu muchii iegite
---'z.-aratd, ra care generatoarea nu este o dreapt6,
ci o rinie curbi, astfer incet
:r-: = :3ttii este situate la o cot6 superioari fata de cheile celor paku
arce (Fig. i9, a).
: :.-::zitia spatiali se asmmena cu o bolta
a vela cu neNuridiagonale.
■ I Z DrFerfe _ -: :: a de boltd compusa este bolta moldoveneascd
care se constituie in urma unei
,_■ グ
●Oο ″r2J : -: : :.eceri la un plan patral la un plan circular (Fig.
19, c). De la planul pakat de bazd

37
ｒ日 ︱ ︱ ︱ ︱ ︱ ︱ ︱ ︱ 日 目 ︱ ︱ ︱ ︱ ︰ 日 ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ

se trece la un plan circula( priili inte;nedju, a 4 pandantivi; pe acesta se ridicd direct

sau pe un profil retras, un tambur cilindric. in interiorut tamburului sunt a$ezaE 4 arce
diagonale pbzige', care ee prciecteazi in plan dupe un pdtrat inscris in cercul care
contine bazele pandandivilor. Alti patru pandantivi fac trecerea de la petratul arcelor
piezige la un nou tambur sau la o calote. Aceastai dubli trecere, gradate pe verticale,
are ca efect reducerea diametrului turlei; in proiectie orizontald, diametrul turlei este
egal cu lalura petratului arcelor, inscris h randul lui ln cercul corespunzator primilor
pandanlivi.

Asemenetoare boltii moldovenegti esle bolla stelaE, care difere de aceasta prin faptul
ce in tamburul ridicat pe pandantivi coexiste 4 perechi de arce dispuse in stea. Pe
aceste arce sprijine o calota, care are diametrul egal cu cel al cercului inscris in octo-
gonul ce se formeaze in proieclie orizonlald, in urma intersecterii celor 8 arce
(Fig. 19, b). Similar, se poate construi gi bolta stelate cu 6 colturi.
Bollile stelate sunt de origine orientala, mauro-caucaziand, dar sunt prezente
gi in arhitectura Moldovei.

イ■l.
■￨=rt''「 _

∼ IT■
= 「
_ :1■ ■ 3‐ 3 -

曰g,98酬
―
rlェ _■ ■ 7■ _「
==3 「
ョ.bOJra blza● 麟n愚チb bofFJ SFera麟 ′● bd鬱 j ―
`a4J ::・ C,ご ―
"oldovellea“
38 ―
se fid ice direct :. :?\STRUCTIA BOLTILOR DIN CARAMIDA
f aiezaE 4 arc€ -:-:-- :iia boltiior se bazeazd pe acelea$i reguli care guverneazd realizarea arcelor;
s ln cercul care -:::i acestora, ele sunt constituite din asize legate cu mortar.
=-:-:
c5iratul arcelor -- - :-- :: Ce vedere static, boltile se comporte asemeni arcelor Eforturile se descar-
rta pe verticalS,
= .a :. verticali, cat gi pe orizontalS, generAnd rezultante oblice de valoa.e con-
E::ul turlei este ::i:- : ce dau nagtere la impingeri laterale importante asupra reazemelor.
uTzator primilor *: - ::'.a laterald a boltilor trebuie sd fie intotdeauna absorbitA de masa reazemelor
E- :: -'-':tralansatd de actiuni laterale de semn opus, produse de structuri conjugate,

,asta prin faptul

=i : - - se intempla de exemplu in arhitectura bizantinS, unde planul gi elevalia erau

=
- :i: -:s in functie de echilibrul boltilor
.ise in stea. Pe
-r--: :,1d sectiunea reazemului este insuliciente pentru a prelua impingerea struc-
iiscris in octo-
d: :: -= s lu existe alte bolfi cate se o contrabalanseze, se procedeaze b anulatea
'i: celor I arce
1"Er-!E :. :i,zcntale cu tiranti sau cu contraforturi.
i :: := :' /3!te tehnica constructiei boltilor, sunt valabile criteriile pentru realizarea
s !.t prezente
!rr-:: :1+:..rLa pornind simultan de la planurile de nagtere catre cheie.
:,+ '- aegerea sistemului constructiv se folosegte dispozitia /n b/oc, formati din
=.---=
!:- -: 'inse gi realizarea
= -' Ce ceremizi tesute intre ele. Esle posibile boltii cu un
n--" :r: :e ceremid5 (o jumetate de caremidi) sau gi maigroase decat o caramide,
m,=: .- a ; acestea sa fie corect tesute ca"in cazul zidetiei.

Fig. 20. Teserea cdremizilor in boltile cilindice

cu grosime de o cdrAmide intuage (2)

:c{E ciirdrioe, cle rnaifeo/eriE moduri de dtspunere a cdrimizibr sunt cde (rr rerduri
==-
tr- -.E.J-rrae gr oJ randuri harsversale. in prrnul caz car&nizile sunt dispGe in lurg, dupa geaB
ご :iJ:Jo( iarin cazul al do0ea, dispunerea se face dupa oJtele fuoare (Fig. 21).
` -a= 39
 ｒ
ｒｉ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｉ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌ

Dace \n !r\mu\ caz se \ea\\zeazi

!egeturi intre diversele asize, in cel
de-al doilea, randurile transversale se
comportA ca nitte arce elemenlare
simplu aleturate, prezentand lnsa 一 一 ―

avantajul ce se utilizeaze un cofraj

partial, care se poale muta pe mesura
ce constructia avanseaze.
Alte sisteme de dispunere a
cdfimizilor sunt cele in care
cerimizile sunt a$ezate in sprc, con-
vergent sau divergent, cu traseele
asizelor formand unghiuri de 45o in
raport cu axele de simetrie ale boltii.
in acest caz, constructia bol[ii incepe
din cenlru, la intersectia axelor de
simetrie, pentru a se obtine un desen
simetric Ai corect, mai ales pentru
bolti cu intradosul aparent (Fig.22.).
Fig. 21- Dispunerca asizebr dupd genera-
toarc sau dupe cutua dircctoarc, la fultile
cilindice de junebb de ceramidd (2)

一 
 
 
一

一．

F9.22. DspLrcrca @dmbilo( ,0 qpE in sdern cor,lBrgBnt li dve@nt (2)

40
 tealtzeaze Pentru bollile cu muchiile intrate gi iegite,
in cel solulia de plan pitrat este cea mai
versale se obignuitd, ea poate fi considerate ca o inter-
elemenlare seclie de doua bolti semicilindrice, care se
nd insう intalnesc dupe un unghi drept.
un cofraj in general, aceste bolti sunt construite din
pe mesura giruri de c5ramizi dispuse in functie de qe-
neratoare, paralele cu laturile petratului la
re a .- cele cu muehii iegite gi perpendiculare pe ele
in care la cele cu muchii intrate. Punerea in opera
ir] spic , con- incepe simultan de pe toate cele patru laturi
cu traseele
gi continue asize dupa asiza.
de 45。 in
O varianta a boltii manastiregti este
ale bol、 li
bolta cu oglindd, oblinute prin secti-
OO til tncepe
onarea boltii aminlite cu un plan ori-
axelor de
zontal, aproape de cheie; in zona
un desen
oglinzii se adopta o rezolvare similard
a ies pentru : : j:
-:,- .. .u oglindd (2) platband elor.
(Fig 22)
EXECUTATE FARA COFRA」 E
:ioe genera-
た bOrlfe :'!- : - 2.' .e realizare a bollilor citindrice este cel in care carimizile nu sunt
の :: : -:-3 rcofraje), c, sunt legate cu mortar, unele de altele, pornind de la un
-- a : arc foarte puternic, numit arc de capdt. Pe acesta se traseaza forma
: :. 2- z e se lipesc unele de altele, controlandu-se in permanente traseul
:_二 _l[■ unUi distanler(masura)din lemn sau sfoara,care g‖ seazう pe un
1_=:3メ ョDoll S stemul este foarte simplu,dar extrem de labo百 os,pentru ca
:: :i:epte priza mortarului dintre randurile vecine, existand in permanenla
=:ら
￨“「amizl or,i deformう ni b。 ￨,i

:u p<i realiza desdrftlerinEri gi bdli mai grme deca un rard de ceramide.

=
:.- :- patru varianteT de principiu;
: ';-:-" drepte dispuse dupd inele succesive perpendiculare pe axa boltii -
■:― εeaza cu O succesiune de arce care au l● umea egala cu grosimea unei
:: = 21e Sunt a,ezate ca la bol!‖ e exeCutate cu cofrale,i au fetele per_
-: -sF6r2tnr.Flc h^ltii lFid ,L
蚊 fの ^\
=´ 41
 - Bolta cu rtnduri inclinate dispuse

dupd inele succesive perwndiculare

W axa boqi - sstemul echivaleazi

cu o succesiune de ar@ care gene-
reaza bo[a, tormale din ceremZi dis-
puse inclinat dupe un anumit unghi

faF de generatoarele boltii. Fetele de

coniact ale randurilor sunt dispuse
dupa o sup€fat5 conici cu v6rful pe

axa boltii. Prin inclinarea randurilorde

cerAmizi se micaoreaza tendinla de

lunecare a cAr5mizilor pe patul de

mortar (Fig. 24, c).

- Bolta cu rendui inclinate dispufi

dupe inele succesive inclinate fafi de
axa boltji - sislemul se compune
dintr-o succesiune de arce elipsoi-
dale. inclinate faF axa boltii gi for-
mate din randuri de carimiziinclinate
￨ [=‐ i= 千
cu acelagi unghi. Rdndurile de cird-
mizi sunt dispuse dupd planuri para-
―

一︸
lele, care reprezinli sectiuni oblice

一
一 ―

一
printr-un cilindru (Fig. 24, b).

一い ぃ、
- Bolta cu rendui inclinate dispuse

一・
dupe inele succesive oblice fap de

一
axa Wi - sistemul €ste compus

一・
:: dintr-o succesiune de inele oblice,

で
キi

ゝ_ care fomeaze baza unui con eliptic,

．
iar varful mnului este situat pe o ax6

paraleli cu axa bol$i. Car6mizile au o

indina$e fata de gEneratoare, difedti

町 ４

de cea a inelelor; fetele lor ocupe su-

24. Metode simple de @nstruclie a
prafata unui con (Fig. 24, d).
botilor cilindrice, ftd cofraje (5)
２
. :.ciinate dispuse
5-',e &ryendiculare DC puu arce, in construclia bollilor sunt necesare c.aft4e prcvizorii, care suslin
s'Jrii echivaleazi lE ra intanrea monarurur.

h; "a*
sr spn'jinite pe egafodaje rcalizale cu stalpi, kaverse gi contravantuiri gi
G a.ce care gene-
3:a c:n ceremizi dis- Ll* ar mecanisme de decofrare . La rcalizarca cotftjelor trebuie avute in vedere
E *. anumit unghi E-" a coastelor qi a inveligului din scandud, care constituie conlraforma
lF
re€ iioltii. Fetele de bli mltii qi pe care se spdjine ceremizile in timpulzidirii. Siruciura de sustinere
l---..{ sunt dispuse l-i rcOri. se fie rezisten6 gi rigide, penrru a nu Permite migceri provenite din
i :C: € CU VAThJI pe b:l ir tinout fazelor de executie.
ii3'ea randurilor de Ees& efectuaGi in aceleagi condilii ca gi la arce; ea trebuie se fie progresiva

Freaza tendinta de ds mai ales uniforme pe toate suprafata, t€ntru a se evita fisurarea bollii
tlEi
rr:jn pe patul de }-i a"enrice. Cofrajul nu se extrage imediat dupe decofrare, ci se lasi pe po-
LtE n *rnpleia stabilizare a boltii.
Lr :.clinate disquse

s-. . inclinate fate de

F.-rJl se compune
n€ ce arce elipsoi-

-j a.xa boltii gi for-

cb c6€miziinclinate
r. Raxdurih de care-
E c-pd planuri Para-

zi: i; sectiuni oblice

r , Fig. 24, b).

l;r ;nclinate disquse

ces,.e oblice fale de

s:a-rl este comPus
L.E de inele oblice,

:aza unui con eliptic,

u e<e situat Pe o ax5

r :e.:r. Ciramizib au o
L 9€ r€ratoare, diferite

cr fe:ele lor ocuPi su-

iegite (&.) (2)
Cof,aje pentru boltjle in cruce cu muchii intnte (st.) ;i muchii
r iFg 24, d).
3. RACORDARI - PANDANTIVI 9I TROMPE

Pandantivii$itrompetesuntelementederacordare,auneicupolesemisfericesau
apropiata de semisferS, cu elemenle verticale, care genereazd o formd poligonald in
plan.Elefactrecereadelaoformacirculafelaunapoligonale,fiindformespatialedes.
tinate sA conduca eforturile cetre reazeme.

3,1. PANDANTIVI ・ ■ ――
=「

- Pandantivul esle un element construcliv cu aspect de

triunghi sferic (cu vArful in ios), care participa fintr-un sis-
tem de patu) la edificarea unei cupole sferice; cei paku
pandantivi asigura trecerea de la planul patrat al arcelor

mari, pe care se sprijine, la planul circular de nagtere al

8.
cupolei, pe care o suslin
Pandantivii sunt suprafete sferice triunghiulare, care
provin din sectionarea unei boryi a vela cu un plan ori-
zontal, care trece prin cheile arcelor dupe indepertarea
calotei. Asadar, bolta a vela se poate defini ca fiind o
cupo6 cu pandantivi.
in situatia in care calota este inlocuite cu o semisferd cu
diametrut egal cu latura petratului, a$ezata Pe planul cir-
cular Iezultat, se obline o cupold pe pandantivi'
,in primul caz, pandantivii 9i calota fac parte din aceeagi
sfera: in al doilea caz, pandantivii 9i calota apartJn la
9.
doua suprafele sferice distincte"
Cupola poate f agezate dired sau ptin interrEdiul unuitarn-

bur cilindr'rc. Rezultatul este o cupolS pe tambu( numitA tur'ii Fig. 26. Schema cupolelor
- cu pandantivi
De remarcat ca, din punct de vedere geornet'ic, proie4ia - pe pandantivi
- sus;
- ios (6)
anvelopantei interioare a tudei este un cerc.
pe cilre se
Raza sferei pandantivilor este egalS cu jumetatea diagonalei petratului de
ridics.omariresauomicaofareaacesteirazeconducelasolutiiincorectedinPunct

4
 -oeometric Ai tectonic.
'azei ate drept consecintd aplalizarea pandantivilor gi transformarea
:; in curbe, care se apropie de o coarda, caz in care pandantivii
sau
: :- Micgorarea razei conduce la bombarea excesivd a pandantivilor,
u-i in forme apropiate de trompe, in consecinld, baza cupolei se
tn
dintr-un cerc intr-un petrat cu racorderi de col!, iar cupola cap6t6
scatiale des―
compusa din doue felii cilindrice, care se intelnesc in cruce, racor-
- :: :!ri cu elemente spatiale sferice (Fig.27).

lr
rl
rl

Fig. 27. Geonetria pandantivilor:

1. Sf. lina - Constantinopol - geometric incorect
2. Mausoleul Galla Placida - Ravenna - geometric corect (7)

二
===V‐
:: :,-c/I, este un element constructiv, care, fecand pa(e dintr-un sistem de
tiecerea de la un plan patat la un plan octogonal, deasupra caruia se
cuPolelor
- sgs, cu ugurinle o cupol51o.
- jos (6) :':r-pa reprezinte elementul de racordare al cupolei cu un spatiu pefat,
unei bol,trunchiate sau intersec,e de bo":,care cOn,ne obligatoriu un
de pe care se
din punct
:. transformi planul de na$tere din p6trat in octogon.
:-:re cu octogonui as$ei oblrnut se face cu eiemeote de racordare
45
 Ｉ
ｒ１ １ ロ ロ ロロ ロ ロ ロ ロＥ Ｅ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｉ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌｌ ｌ ｌ ｌ ｌ

curbe, asemenStoare panriantivti.r, ..u qu ajutorul unor altor randuri de trompe secun-

dare, agezate mai sus decat primele lrompe portantel'l'

De mulie ori, trompele reman exprimate in exteriorul construcliei, contribuind la dina-
mica volumetrica 9i exprimind baza p6trala a turlei'

二     

﹁
一
 
     
 
一
 
．

Ｆ
﹂
メ
 一 
ヽ一
Fig. 28. Tronpd de colt - A'TARAK - Armenia (7)

﹁
Trompele pot fi conice, sierice sau combina$i de bolli cilindfice'
varful
- Trompele con,ce sunt ium5teti de con, avand planul de sec.tiune orizontal 9i
proieclie transforme
aqezat in collul patratului; baza conului tormeazb un arc a cerui
petratul in octogon.
cand sunt de mici dimensiuni, ele se realizeaza dintr-o singurS bucate de piatre cio-
plita. La dimensiuni mai mari, arcul diagonalei incepe se fie exprimat fie Prinlr-o
retrageredeform.cilindricesauconics-arcularediametrulmaimaredec6tconul
(Fig 29-2,4), fie printr-o muchie iegite - arcul are diamelrul egal cu conul (Fig 29-3)'

46
お t「 ompe secun‐

ntlbuind la dina―

2「 1

一
¨ヽ・

:e. 29. Tipuri de trompe conice in ahitectun Ameniei (7)

- Trompele cilindrice
sunt de regula inter-
sectii de cilindri, care
au generatoarele age-
zate dupa laturile pa-
tratului de bazli ele
sunt de fapt iumeteti
de bolti cu muchii
intrate, sectionate cu
un plan dispus dupe
/1
directia arcului diago-
I }:zontal 9i varful
nal ( Fig 30-1,3).
r L-..:ati e transformS
- Trompele sferic€ sunt
fie jumatili de bolta a
EaG de piatre cio-
yera, sectionate pe dia-
€-'|-nat fie Prinlr-o
gonala, ca la trompele
i i::are decat conul
cilindrice, fie semica-
c.rui (Fig 29-3).
:.-.. 3a. Trompe stence y c ndnce (it) lote (Fig. 30-2,4).
47
 一´ 一
3.3.COMBINA￢ :DE PANDAlriVI cな 籠 OMPE

 
一  
tlatura sp● 1口 lui pう trat pe care l
in situa,a in Care diametrul cupolei este mai miC de“
za pln introduCerea unor a「 ce suSい nite de puncle
acoperう ,sprり inirea ei se poate rea‖

de spnlin‖ bere― cO10ane,care fOrreazttin plan un octOgon neregulat Trecerea)de

un pandaniV trapezoidaL care desCa=こ
la cerc la odOgonui neregulま ,Se face printr―
pe o trOmpb∞ nica,a,ezatう ln COltul pё tratului pe directia dia‐
la partea lui lrferioarこ

gonalう (Fig 31-1)AceaSta este O SOlutie conStmcliVう

COniぬ sau tronconiめ ,

Existう Oi sは u4ia in Care pandanlvul este combinat Cu o trompう

t cercul cupol● 1,rea‖ zandu_se O trecere mal
amprentatな pe suprafata lui maliOS de“

d“ ecta de la cerc la pこ trat(Fig 312)

一
      一
■:
― ￨

む
●

mpe rろ
93`C● ″ わal,ide rnda′ 7:j'c●
■′
'。
[r●

48
 ｀
、
ERDEPENDENTA DINTRE SiSTEMUL DE RACORDARE

Pe care il S =ORMA TURLELOR

de punsle :i.-d spatiul care trebuie acoperit are form6 poligonale (frecvent un octogon),
a turlei rezultA poligonale, iar cupola poate fi din felii, cu nervuri sau de
d6scarci In sLuatia in Care cupola are formtt sferlcう ,este necesar sう se introduca
direclia dia‐ de racordare, fie la baza turlei, fle la baza cupoiei. Acestea pot {i hiunghiuri
de tip pandantiv sau trompe conice-
tionconlca, :.i - j spatiul care trebuie acoperit are form5 patrata 9i trecerea la cupole se rea-
vO“ re mal : - pandantiyi, forma interioare a turlej este ciiindrica, iar a cupolei semisferice.

de inceput, inzestrate cu cupole, tamburul furlei lipsea sau avea o

'i: JSe. Spre exemplu, cupola de la Sf. Sofia din Constantinopol are un tam-
:aie este de fapt o ingrogare a bazei turlei; el se constituie ca un inel care
:: ::a peste nivelul ferestrelor gi primegte conlraforturile care int6resc baza
r332)in timp,ln nevola de a ridica cupola mai sus,ta llburul turlei cre,わ

s are pe interior, implicit, forma cupolei, neted sau nervurat.

7. SlSofla
Constantinopol

2. San Vitale
Ravenna

3. Sf. ldna
Constantinopol

4. Sf. Maria
Constantinopol

3 5. Vechea
Mitropolie
Athena

6. Mendstirea

画
Pantocratar
Constantinopol

Fig. 32. Cupoie sitpie gi cL., iaiiibu! (7)

49
 : -:rnpa priociPala (pc::
prin randuri
in cazul ln care la racorddri se folosesc trompe, atunci trecerea se face :-=: asezatd inke arcele c'
succesive de trompe, dispuse etajat, care cresc de la 4 la 8' aPoi
la 16 etc pe inelF
' :=: e;
sprijinind pe umerii
me (Fig. 33). -. -j; s5 depageasc: :
. :::' princiPale (Fig. 3.

レ
Ｎ Ｉ
:.;z:"-a ei in aceast6 :,:

︱レ
::-.:-:e la scaderea ]:a
ヨ

:.=_: :#.'ate, c€re in e,:

=-- 2 la nivelul c.:
::.€-Sului sau mai jos c
-:: =': 3+2,4). Ac€si s s
- i =. a:]iajul ci r6ndir, :
-.: .: secundare, de l-:'
.-* :,:: a99za imed ai :-
.:.-::'e PrinciPale c€e?
.: -:pie de un c, i::- :

- -. - .la!

:::-ASTICATURLEi

Fig. 33. Pozitia tromrylor in rapotT cu arcele pricipale (7)

Se pot diferenlia doua situatii:

1. Trompa principald (portante) este aSezata mai sus decat cheile arcelor princiPale, iar

trompele secundare, deasupra ferestrelor, care perforeaza tamburul (Fig 33-'1) Cu cat
trompa este pozitionata mai sus, crelte inaltimea bazei patrate care se exprimd in
exterior, obtinandu-se volumetrii in care baza turlei este preponderentd in rapod cu
cupola ce se ascunde intr-o Piramide octogonale (Fig. 3al ) Cu cat trompa pdncipala

一
一︸
estesiluat5maijos,scadeinillimeabazeipatrateiicresteinellimeatamburuluide ・・
﹂
forme poligonale, poligonul av6nd numarul de laturi in functie de numirul de trompe
secundare (Fig. 34-3)- La o calota sfericd se trece printr-un ultim numir de trompe
secundare, a$ezate la Parlea superioara a tamburului

50
 - - --- :.:= :-nipalil (porlantd)
e iace prin randuf.
=- :r-i:-i
':rtj'e arcele princi-
a 16 etc-, pe inalfi-
:4 = - -.-f p€ umerii acedo-
-- =z .a aeoegeasca clEile
{:::-: : - -:cale (Fig. 3}2).
: :--= . '1 acea$e poz4ie

=-:,:= : s€derea ini[imii

:a= --:=.e care ?n extgfior
---: a nivelut coamei
-:P-E-:- SAU mai iOS
dec6t

:= : - 1-2 4). Acest sistem

11 : :-:: "; cE r6ndurile suc-
=i : -.:r-ndare, de trompe Fig. 34. Exryesia volumetrice a turlelor in functie de
dispunerea trompelor in arhitectura armeane (7)
-- :' .-za imediat oeste
---:;: :'rncipale, ceea ce determine un lambur poljgonal multifaletat, a cirui forma
= = -: : de un cilindru (Fag. 344). Prin racordarea suprafelelor se obline tamburi
pot

:. -;' - 3:ai pe interior €t 9i p€ exterior.

■i =二 S￢ CA TURLELOR
in functie de forma in plan a
spaliului acoperit cu cupole gi

de tipul de racordare al aceslo-

ra, se disting in general trei situ-
atii privind expresia plastice a
a':elor PrinciPale, iar lurlelor pe interior:
-,- F!9. 33-'l ). Cu cat
a. Cupole din penze ri felii seu cu
| se exprimd in nervuri crare sPijin, pe lembufi
=ie
rie'enre in raPort cu neMunli -in sxterior, nervurile in-
c3: trompa Principale terioare ale tamburului sunt expri-
!t-ea tamburului de mate prin coloane angajate, care
a i:.rTrarul de trompe suslin cornite sau arhivolte ale fe-
i lumar de tromPe
. restrelor Extradosul o4olei expri-
: 35 Cupole din Constantinopol
ww t.ct rutt, patt.c )t tclr lt / mi {orma ei interioare (Fig.35).
51
b. CuPate sferice care eare sPriiina ￨1

pe lanburi cilindtici - forma tarnbu- I

Ia
rului nu este intotdeauna cilindrica
exterior. Coloane angajaie, care
inca-

dreaza ferestrele 9i suslin arhivolte

sau

cornige, transformi imaginea tambulu-

lui, din cilindrici in poligonalS (de re'

1江
gule, ociogon); cand golurile {erestrelor
ele sunt
ajung aproape de baza cupolei,

incununate de arhivolte care festoneaze

partea superioara a tamburului in zona

sa de racordare cu cupola. invelitoarea

cupolei este aqezata dired pe extradosul
forma
acesteia 9i exprima cu sinceritate

interioara (Fig 36-2,3) in cazul

in care 鶴ふ:蝋鶏 品慇 珊
cupola
iamburul se termina cu o corniga'
iar a@Perilul cap6t6 forme specifice
exprimaie prin
este racordaE in exterior cu aceasta'
ce compun o piramice ( Fig 3H'5)'
sectoare curbe sau plane triunghiulare'
egeeana
bizantine din zona constantinopotihna 9i
Aceste rezoMeri sunt specifice arhitec{urii

c.cuPotesfericesaucunervuricaresprijindpetamburipoligonali-de
geometrie este determinati de numarul
Tamburul poligonal in interior' a cArui
trompe,se eXprimう Cu sinCeritate in exterior,cu muchille si arhiv01tele ferestre101
subliniate Prin Profile fine
sculptate. Tamburul se ter-
mini, de regule, Printr-o cor-
ni$a, iar acoPerigul are for-
me de Piramide regulata, cu
tot atatea laturi cate are

tamburul. Cand fetele tam-

burului se termine cu corni-
tri-
9a zimlate cu frontoane
unghiulare, acoPerigul caPa-
‐
訂丁 i誰 T蒸
耽霧 胤 留∴ 鰐γ ::′
E forme de Piramida cutatS'

52
 situatli anvelopanta acoperigului, formate din fatete l,lane,
JI}."
..:::
E brma cuporei 1Frq. 371.
,- !J.
:-'1.
A- *ootrari sunt specifice arhilecturii ortodoxe armeano-georgiene din
E- fna o consecinle a folosirii pidtrei ca material de invelitoare, care
I- p. dispune decat pe suprafete plane.

:anbui cilindrici
{4-egeeana (7)

3- exprimate Prin

r]:3na gi egeeanS.

lri poligonati -
de numarul de
=
r: :ele ferestrelor,
;'ir, profile fine
T2':burul se ter-
- ,. printr-o cor-
!-:

c::erigul are for-

!- :a regulatd, cu
aluri cate are
C:.r C fetele tam-
Fig. 38. Cupole amene$i (8)
:e'rnina cu corni-
i :- irontoane tri-
r aroperigul cape-
l. cr:amide cutata.
53
1 2″ 6
GttR 3.…
INAFIHITECTUFIA
…

in continuare, care este parcursul arhitecturii de tip basilical gi centlal

-.r&-+i structural spatial al crucii grece$ti inscrise ln concordanta cu expe-
F|
Hrmeneasce, ce vine se creeze o,istorie scuda" a modelelor spatial-struc-
h- sar altfel spus, o filogenie condensate a arhitecturii bizantine.

]fursut lucririi se vor face referiri la arhitectura armeneasc5, nu neaperat

f-.!i dar mai ales ca experiente fala de care evolutia arhitecturi, bizantine
E: rrt paralelism anistoric. De altfel, nu este imposibil ca megterii armeni sa
El -n lumea bizantine propria lor experienla constructive gi
chiar modele
]rF+Ucturale, constituind o adevdrati ,Ulier6 orientale'. Arhitectura arme-
hl&r sec. Vl-Vll reuge$te ca, inlr-o perioada scurte de timp, sd duc6 la bun

Df aroape toate experimentele structurale care definesc tipurile fundamen-

DEr6ne $i se devina ,,o posibia surse de modele" ln toata aria de culture
s:: Edizione
f-
togic6: ARMENIA este primur srat cregtin ar tumii,rerigia crestini
fuesre
c:,r:a Academiei Ed religie oficiala de stat in 301, sub regete T|RIDAT al lll-lea CEL
h- - rege care domnegte 43 de ani (287-330). De remarcat este faptul ca
e de la societe ROMAN, la acea date, religia cregtina era interzisa, ea devenind
J-nfUL
tsi dpE EDICTUL DE LA MEOIOLANUM (MILANO)1, din 313, iar CoNSTAN.
? Didactice
-urma" sa fie decretat capitals abia in 330, adica 29 de ani mai

Sasudarstvenoe lr" cade sub IMPERIUL ROMAN 9i SASANID in 387, iar Tn 651 este
F*
* arabi, dar tradiliile culturale gi mai ales cele cregtine sunt conti-
]*
b-i s{atele ANl, KARS, VASPURAKAN, LORI 9i SlUNlK, ln secotete X-Xt.
este un linut arid, pietros gi bantuit de cutremure puternice la scurte
I-a
de timp gi locuit de un popor de origine indo-europeane, deosebit de ta-
lE
h5 inzestrat cu caliteti artistice gi tehnice. Acestea au fecut ca ARMENIA s6
pr *varat laborator seismologic pentru arhitectura din lntreaga lume creg-
E - care s-a orodus o veritabila sebctie naturald a tipurilor structurale viabile
55
in acelagl timp, arhiteclura ARMI!!;! constituie o experient5 constructiva de

mare valoare atat la nivelul concepliei, cat 9i in plan artistic.

Nu este de mirare ca la 630 apare pentru prima date o veriiabile cruce greace
inscrisi la VAGAR$APAT (ECIMIADZIN) - BISERICA GAIANE, anterioara cu

ｒ
circa 200 ani primelor cruci greceqli inscrise care i9i fac aparitia in zona constan-
tinopolitana in sec. X (Fig.1.).

︲ Ｌ
tJF-l - ,L.

Fig. 1. Biseica GAIANE - 630 (1)

Situat in calea tendintelor exPansioniste al lmperiilor Bizanlin, Sasanid, Arab 9i

Otoman. STATU L ARMEAN genereaze' In trei etape (sec' Vl-Vll, sec lX-X 9i sec'
Xll-XlV) tipuri structurale diverse, anterioare apariliei lor ln lumea bizantina li
post-bizantina din MUNTENIA2, MOLDOVA, SERBIA, BULGARIA 9i RUSIA'
lni6lnim in arhitectura ARMENIEI aproape toate tipurile planimetrice Prezente ln
blE{
arhitectura creqtinetelii: basilici, basilici cu cupola, edificii centrale' cruci
,grece$ti" Si ,,latine" inscrise, cruci ,greceiti' dezvoltate
prin abside laterale' bi- ]-/
serici de plan dreptunghiular, biserici de plan treflat 9i triconc etc'
otrecereinrevisteamonumentelordecultarmenegtidinsec.V-VllnePoateilus-
tra directia de dezvoltare a arhitecturii bizantine, pretigurand difectiile principale
de dezvoltare gi modelele {undamentaie considerate ca fiind pur bizantinel
56
r-structive de

crirce greaca
a:'ierioarS cu
z:1a constan-

=_ κ ― SeC V 7EKOR― sec ν ECИ RD―

=‐ sec.Vrr
: - 5 $i 3 nave. La Ereruik, navele laterale sunt galerii exterioare. Cea din Tekor
pe directia longitudinale, avand o cupola fara tambur, sprijinite pe o
r:''i:a La Egvard, este o basilice lunge, cu 3 nave 9i cu absida libe6 (1,j,2).

iasanid, Arab 9i
se. lX-X Si sec.
'ea bizantina 9i
i i RUSIA.

lice prezente 1n

centfale, cruci
sile laterale, bi-

Vll ne poate ilus- s. Vl-Vll VAGAR$APAT RlPstME - 61 I AHTAMAR - 91 5-921

JecFile principale :€rtrale dezvoltate cruciform cu inciperi cilindrice de colt, cu perimetrul

: . :-) .u rriie urrghiuiate (Ripsinre) gi peiirret ui ar ticr]lat (Alrtarrrar) ( 1,1 ,3).
r bz antinel
「

ヽノ
ノ″い、
一

- vll
・
sec,
MASmRA SF′ OIV-648 ARTIK

Odi La Bagam■ Cupda desCa“ う

BACARAN-624‐ 63'
::I二 黒peLn 議 d dezvdは ね e pln 4 bЫ
pe oCt。 90n, descう rcand pe zlduri; la Artik,
pe reazeme libere: Mastara are Cupolう ■｀
" ■

ヽ
井 手■

，
cupola se sprJinう pe 8 co10ane angalate(2.2,2)

・
型

﹄
〓
﹁
:一 三 ‐

‘
﹁

′
、
，
―
―
′

‐
イ tl・
''

ヽ
歳」 ￨‐ ― ￨― ■ :li

ALAMAN - sec. vll .i

AYLABER' s*' Vll -
"a .
.,r , .i
gonale La Astarak,
Cu brate‖ bere,dreptunghiulare Sau po‖
CompOZi11ln
し υl'lPV4,:Ⅲ I…Cruce latinゑ
e cu Ci‖ ndn diSpu゛ i

absidele laterale Sunt transforFnate in nise dreptunghiulare,acoper■

transversal (2,2,2).

● ■
￨ ヽ

L. .F

: 1・

A″ ′SE CR'00RE― Sec Xl

zoRAvOR' sec. Vtl IRIND - sec. Vll

Compozilii de plan central amplilCate pln 3 sau 6 1obi(1,1,1)

58
 κ ― Sec.Vrf
′Rア ′
ビ曲科1威獅腫認 HIKONC - sec.
d inceperi patrate de colt
Xl

c=3ola descarcう

ド zdul:la Artik,

r,A― 、o「 -6`,660 BANス ーsec Ⅶ rCeo昭 り LEKrr― sec_yf“ Zerbリ

II― ■■ randu「 i de coli(ziduri)cea interioarう dezvoltati pttntr― un patrat cu
=i cu douう
i概 ■ 1 e turla,i cupola,cea exterioa「 こeste circularう ,lind un fel de nava lateralう
= =■
\LAMAN - sec. Vtl
す _=ニ ニ:こ ‐
e inchide nlJcleul centraL determinand O sectiune bas‖ ical● (4,4,5)
;:-2re. La Astarak,
,:. .1, cilindri dispugi

喘 ψ ′C′ ― sec X Xr TAYOC κAR― sec.χ И RJA″ ДⅣ ― sec X‐ Xr

“ =二 =NAPRκ
ij一 二:二 ccate cu cupole pe octo9on,cu reazeme‖ beに ,adoste sau angalate Cea
二
ユ ニ :`Kar a「 e lob‖ transformaⅢ ln nle dreptunghiulare,ia「 la Valahan,Spa“ ul
―
GR/GoRE - sec.X, ― ―― : =. lind expttmati la nivelul sistemul de boltire(2.2,2)
: ' 1 .',1).
59
 =

，
︱

■″′-988‐ ザ000
MREIV-639‐ 640 VACARsAPAr CArANE-630
compoz:lti de tip cruce inscrisё Cu turle oCtOgonale,care se descarca pe 4 stalpi ce
,ceea ce O
n plan 9 COmpartimente BiSerica din Mren este mai alungitう
determinう ↑

﹂目穐壮
iClor cu cupol晟 (1,1,1)
situeazう inCう in categoria bas‖

,1
ホ ・

―
押 市ユ ー:｀ ― ,ヽ
二
= r■
千
, , ' 1 '・ = 二￨ 二 = :_

DvIN-603・ 628 TALIN - sec. Vll

abside lateralei ele sunt pre-

Cruciinscrise cu brate inegale dezvoltate transversal Prin
sarbeasce
ale bisericilor athonite 9i trilobate' preluate de arhitectu€
$i
cursoare
romineasci ( 1 ,1 ,1).

60
 ７卜 す ・ヶｌ■
■ ４ ■ 一一

，
︱
寄瑠 ＝ ■

= 3Ⅳ ′―sea Vr‐ yrr ARUCT (rALi$) - 667-66s MARMA,EN - 986-1009

Nt - 988 -1000
ce 4 stalpi ce

l-.a ceea ce o
Ｌｌｒ ・・︲︱

― AHIN― s“ .X‐ Xffr ス″腋 7-sec.期 ″ KECIARrS― sec.x_xrrf

l:-gozitii axiale cu pronaos, naos, altar 9i pastoforii, la care stdlpii care

:-:: r cupola s-au lipit de zidurile exterioare ca gi cum o cruce greacd
I -::- se ar li suferit o contractie pe direclia transversalS, anticipand bisericile
Je: el€ sunt Pre'
:: : an dreptunghiular din MUNTENIA 9i BULGARIA. La Ahpat 9i Sanahin
na serbeascS $i
- :: e laterale devin inciperi de coll (1,1,2,2,2,21.

61
 ヽ S｀ ｀ユ ム ｀ ビ い ｀ ●｀ t

ヘ
I- CRUCI CU BRATE EGALE L\BERE

az7z-: z/n'//z'.///
" RIPSIME ANI ' ARMENIA
b
c VECHIA GAVAZI- GEoRGIA
d, ARARAK _ ARMENIA

cv ostLoB, iNscdg, iN ocrocoN sau cEl?')

a MANGLISI - GEORGIA
.
b, BISERICA LUI SARCHIS ARMENIA
c. MASTAM - ARI4ENIA

■. ■=
:‖ CVADRILOLOBI Cu Nl§ E DE COLT S18 STALP:

a sUMATA― GEORG,A
b AHTANIAR¨ ARMENlA′
KVETERA― GEORCIA
cD」 VARl― GEORGIA′
RIPSIME― ARMENIA

M HEXALOB:
a SF GRIGORE ANI― ARMEN:A
b ABUGAMRENT― ARMENIA

V OCTOし OBl

:鰤卿1:鷺 認耶緞LARMENA

VI. CVADRILOB iNSCR|S IN CERC

a. ZVARNOT - ARMENIA
b. BANA - GEORGIA

- cu b€le pdigonale
A-cubratedreptunghiulare;B-cubtaledreptunghiulareteiteinexterior;C-cub€lepdrgonaB
$ circula.e
gruPa lv) suntem pugi in fata unei
se observa c5 1n majofltaiea cazurilor (exceptie face
pereche de lobi" care dau compoz$i plani-
compozitii dezvoltate Pe 2 directii prin cate ,,o
volum (in special grupele l' ll li lll)'
melrice cruciforme ce se pot exprima cu ctaritate in
62
 SINTEZA BiSER:C:LOR DE「 1れ 3 cこ 鵬TRAL DIN ARMEN:AS:GEORC:A
dupi A V KUZNEIOV {4)
i CRuCiCu BRATE ECALE LiBERE
a tMBAT― ARMEN:A
b RIPSIME ANI一 ARMENIA
c VECH:A CAVAZl― GEORCIA
d ARARAK― ARMENIA
■
li CVADRILOBllNSCRISiiN OCTOCON SAu CERC =
a MANCLISl― GEORGIA /
b BISERlCA LUI SARCHlS― ARMEN:A
c MASTARA― ARMENIA

l‖ CVADRILOLO日 lCU N:sE DE COLT s'8 STALPl

a sUMATA― GEORG:A
b AHTAMAR― ARMENIA′
KVETERA― OEORGIA
c DUVARI― GEORCIA′
RIPSiME― ARMENIA

IV HEXALOBl

a SF CRIGORE ANI― ARMEN:A

b ABUGAMRENT― ARMEN:A

v oCTOLOBI

3用緞LARMENい
:鰤卿1習 路薇

VI. CVADRILOB INSCRIS iN CERC

A. ZVARNOT. ARMENIA
b, BANA - GEORGIA

A-cubraledreptunghiulare;B-cubraledreptunghiularetetiteinexterior;C-cubralepoligonale
9i circulare
grupa lV) suntem pugi in fala unei
se observa ca in maioritatea cazurilor (excePlie face
pereche de lobi" care dau compozitii Plani-
compozilii dezvoltate p€ 2 directii prin c6te ,,o
melrice cruciforme ce se pot exprima cu claritate
in volum (in special gruPele l' ll 9i lll)

62
 ANIABUGAMRENT MARMAsEN

SIS:AN MASTARA

VACARSAPAT RIPSIME SANAH:N

騒‐ ,p● 19。 nale ―agini ale uno「 biserici a「 mene,ti la care se face referire'n prezentul caplol

l,'1ln fata unei

l cOmpoJli plani
1,‖ ,1 lll)
63
…
_ 2tl i´

「
‐
ca〆 CAR 8.CONCLUZ‖
r_こ t.ra
Evolulia arhitecturii religioase din intreaga arie de culturi bizantina se
desfう Ooarう ,n douう mari etape, jalonate de aparitia siStemului constructiv,

cunoscut sub numele de CRUCE GREACA 'NSCRISA sau cRUCE

INSCRiSA
Acesta este UN MODEL STRUCTURAL,produs at unei gandiri tehnice,ia
unel experimentttri destul de indelungate, care in Armenia dureazう aproxl―

mativ 600 de ani,iar in Asia Micう 01 8alcani,aproape 900 de ani

Sistemul a fost definit anterior ca rezultat al a,e2こ 「ii unei cupole pe 4 stalpl,

care determina intr_un spatiu patrat 9 compartimentei 4 bolti Semicilindrice

flancheazう cupOla dupa ceie 2 axe perpendiculare§ i deseneazう ln spatiu。
cruce cu bralele egaie
● 3 insa,i sprり inirea unei cupole pe 4 stalpi a fOst o problemう ,n sine, ca「 ea
condus la numeroase cう しtari tehnice,ce au determinat,i evOlutia fOrmelor,i

sistemel● r de trecere care raco「 deaztt cupola cu stalpil din colturile pう tratu‐

lui― trompele,i panda ntivil

A,a cum am vう zut, racordarea cu pandantivi este mai simpla, pentru ca se
reduce practic la aplicarea unor principii geometrice simplei cele 4 triun―
ghiuri sferice se obtin prin sectiuni in sFera cu diamet「 ul egal cu diagonala

patratului
し
Racordir‖ e cu trompe sunt mult mai diverse ca geometrie ,i tipuri, iar
,
a,ezarea lo「 conduce la o mare varietate de forme, mal ales,n cazul cand

cupola este sustinuta de un tambur

in iurul acestui modei structural, in cruce inscris● , va gravita intreaga
,a evoiutie tipOIogica a arhitecturii imperiului bizantin §i a lumii cre,tine pOSt―
rο け
bizantine, pentru oこ tOate tipurile care apar dupi secoluI X sunt va「 iante

rezultate in urma transformを「li sistemului amintit

sisttmul in cruce inscrisう reprezintう de fapt un element bine individualizat,I

stabil din punct de vedere static,pentru ca reu,este Sう ech‖ ibreze impinge‐

rile provenite din cupola Este suficient ca pe una dintre laturile pう tratului cu

109
9 compartimenle, sd se a4auge 3 absicie, dinlre care cea din mijloc mai a) p rin transform
ampla, gi un nartex ln partea opusa, ii se ajunge la planul unei biserici in duce un elemr
cruce greace inscrisa cu 3 nave - tip respindit in zona constantinopolitana, b) prin p reiucra r

ln Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria gi Tara Romaneasce. reduce. in tin

Acest tip de compozilie cuprinde din punct de vedere functional toate com- d upe modelu
partimentele necesare desfriguririi lilurghiei - pronaos, naos, altar, prosco- -in cadrul procesului d(
midie gi d iaconicon. d isting doud tipuri:
La bisericile cu sttuctura in cruce greacd inscrisd, se disling doua tipuri, in a) un tip cu 5 na

functie de lungimea lor: cu absidele lipite direct de petratul celor 9 comparti- u nor stalpi ma

mente, generand varianta redusa macedoneana, Si varianta complexe, care

- centrala a une
mai are o travee in plus in fata absidelor altarului gi pastoforiilor. b) un tip cu 3 nar
La tipul redus, altarul gi pastoforiile ocupa de obicei 3 dintre cele 9 compar- b 1) prin sifl

timente, in schimb, la tipul complex, spatiul pdtrat ramane in intregime nao- de nave dr

sului, altarul gi pastoforiile ocupand traveea amintite. b2) dintr-o

Odate obtinul modulul sistemului structural in cruce lnscris5, acesta incepe format din
se sufere diverse transformdri, care genereaze, prin amplificare, simplificare comPozitie

gi condensare, noi tipuri. - Se poate eviden[ia c

Trebuie remarcat inse ca modulul struclural al crucii inscrise apare in doua inscrisa, cu 3 gi 5 nave
variante: una de forme patrat6 9i alta de forme cvadriloba. Se credea ce cea la care se aiunge prin
cvadrilobe derive din cea pitrate, prin adeugare de abside. Trebuie insi evi- unei basilici cu 5 nave,

den'liat ci cea cu 4 lobi derivi direct dintr-o structure centrala; ea esle ocupand in zona media

mai veche gi mai stabila din punct de vedere static Ai st6 la originea com- - Odate constituit ac€s

pozitiei planimetrice de tip athonit li trilobal. dinle:

Modulul de forma petrate poate se fie o simplificare a celui cu 4lobi sau a) o tendinle de i

poate sa descindd direct dintr-o cruce inscrisA cu 5 nave, prin eliminarea al) pe dire
navelor laterale, gi sta la originea compoziliei planimetrice uninavate. aZ)peZd
Ca rezultat al efortului de a ridica o cupola peste un spatiu circular sau de pozitie crr
forme petrale, arhitectura cregtin ortodoxa Parcurge etape caracteristice din b) o tendinte de r

punct de vedere al sistemului construcliv, care se pot sintetiza astfel: b1) eontra
Se contureaza o tendinte de conformare a unui sistem constructiv structur- inscrisa r(
-
al ideal care esle ,,modelul leoretic'al crucii inscrise cu brate egale, format b2) contra'
din 9 compartimente, dinlre care cel central poartd o cupola. La acest rezul- uninaYate
tat se aJunge pe doue cai:
110
 a) prin transformarea sistemului constructiv basilical, in care se intro-
duce un element spatial central, ce poarte o cupola;
b) prin prelucrarea unui tip central, incununat cu o cupolS, care igi
reduce, in timp, numirul de reazerne la 4, apoi se dezvolta axial
dupe modelul basilical.
-in cadrul procesului de inlegrare a unei cupole intr-o structure basilicatS, se
d isting doud tip uri:
a) un tip cu 5 nave gi 5 deschideri, la care se ajunge prin perforarea
unor stalpi masivi de ziderie, care suslin o cupola introduse ?n zona
〔aic centrale a unei struciuri basilicale;
b) un tip cu 3 nave Si 3 deschideri, la care se ajunge fie:
rc ar― b1) prin simplificarea tipului basilical, caruia ise reduce numerul
rao‐ de nave de la 5 la 3

b2) dintr-o structurd centrale cu doua coii, la care nucleul este

Icepe formal din 4 stalpi, care suslin cupola, iar anvelopanta este o

care compozitie simple, de forme patrate, din care se dezvolte 4lobi.

- Se poate evidenlia ca verige de legdturA intre cele doue tipuri de cruce
cЭ ua inscfisa, cu 3 gi 5 nave, tipul reprezentat de structurile cu cupole octogonale,
a cea la care se a.iunge prin reducerea numerului de reazeme din zona centrale a
二 ev unei basilici cu 5 nave, de la 16 Ia 'l?, cupola fiind sprijinite pe 8 dintre ei Si

l este ocupand in zona mediane 3 dintre cele 5 nave.

com‐ - Odata constituit acest model teoretic, in evolulia sa se constate dou6 ten-
din!e:
l sau a) o tendinta de amplificare, prin adilionare modulara:
r area a1) pe direclia longitudinale, alipind nartexului un nou moduli
a2\ pe 2 directii, longitudinal gi transversal, dezvoltdnd o com-
お  い
ｄ  ｄ

pozitre crucif orme;

ｅ  ｎ     ｒ
ｉ      ．
一

b) o tendintd de simplificare, prin contractare gi atrofiere modulare:

     一

b1) contractare ln sens longitudinal, care genereaze o cruce

ｍ
一

inscrisa redusa;
c.m al b2) contractare in sens transvelsal, care genereaza compozilii
rezu‐ un in avate;
ｒｌ

b3) contractare in dlbi"r sens, generand o atrofiere modularA, reconstituirea compo

viz6nd tipologii, surse
care are ca rezultat cru6ea greaca in grosimea zidurilor;
atrofierca se produce atet la tipul athonit, cu abside laterale, cat
Decodificarea meca xi
Si la tlpul constantinopolitan, de plan drept.
evoiuliei gandirii tehii
in urma simplificdrii ii atroFielii tipului cu abside laterale, rezulte
riei ca gtiintd in sine
tipul trilobat (triconc) 9i treflat, iar prin atrofierea tipului fera 1

tice romdnegti, in ccr

abside, rezulte crucea inscrisa in grosimea zidurilor.
- in urma acestor mutatii tipo-genetice, se poate reconslitui arborele
Arhiiectura medieva a
genealogic al aparitiei tipurilor, ca rezultat al evoluliei gandirii tehnico-con-
ne, tipul in cruce giea
struclive. Reconstituirea procesului conceptual-evolutiv poate fi considelate,
in Moldova, nu s-a :31
in sens istoric, ca posibil model de evolulie, iar in plan teoretic, ca posibil
considera ce, la c:;(
model al conformarii spalia l-structurale.
Romaneascd, std i!': p
- Comparand aceasti evolutie tipo-genelice a obiectului de arhitecture, con-
nesc. ln realitate, t ::r
siderat ca organism, cu evolulia organismului uman, se poate conlura con-
ere macedoneane. ig
ceptul de anlropologie arhitecturale 9i situarea arhetipurilor pe diverse
moravo-olteane. Este
paliere de evolulie; fiecare palier lgi are elemenlele sale morfologice, dispuse
respandite cele d cs: i
sintactic, dup6 reguli care lin de compozilia planimetrice-funclionald, pe de o
locuiti de o populat e
parte, gi volumetrica-structurale, pe de alte parte.
manifeste nu numal ic
tin, fiind o sursi p.ri
in baza dispunerii la nivel conceptual, pe una sau alta dintre trePtele de
tura din tirile romang
evolutie, se poate reconstitui TIPUL oRlGlNAR, pornind chiar de la elemente
rien.la bizantina c! .ei
sau informalii fragmentare, coroborale cu informalii din alte domenii - isioric,
plan cu pronaos s!pai
arheologic,a rtistic, tehnic etc. in virtutea principiilor care impun logica arhi-
alu ngit pri n a dillon a.e
tecturala Si structurale, se poate construi un instrument de studiu, ca rezultat
pe fatada de vest.
al modelerii arhitecturale.
Trebuie remarcat ci i.l
lnterprelarea gi prelucrarea ttiinliricd a rezultatelor studiului pe modelul men-
in adeverata ei tra: l
tal odate constituit, genereaze ipoteze de lucru care, verificate cu elemente
de Argeg, leg ltim d.:
ajutAtoare, pot conduce la concluzii logice, eliminindu-se ipoteticul din pro-
Biserica Episcopala r
cesul de restituire a structurii gi formei obiectului initial.
reprezinte combina-ez
Abordarea in maniere tehnice a principiilor care stau la baza constituirii mo-
gropnila. cu un nacs:,
delelor in arhitectura religioase cregtin ortodoxe contribuie la intelegerea
sistemelor tehnics:i
modului de.comportare statice in timpul existenlei constructiei 9i la
- LtPe \ -t

112
 ieconstituirea compoziliei de ansarnblu, initiale, in studiile co'11i:i:rative
vizand tipologii, surse, infiuente, etape de eonstruclie etc.

Decodificarea mecanismului creativ al conceptului conduce la cunogterea

evoluliei gandirii tehnice din punct de vedere al istoriei tehnicilor gi nu al isto-
riei ca Stiintd in sine 9i conferd o viziune integratoare a arhitecturii eclezias-
tice romaneqti, in contextul general al arhitecturii crestinAtetii rAsaritene.

a'a:43 2
Arhitectura medievala de cult din !erile romane preia, din arhilectura bizanti-
ne, tipul in cruce greaca inscris;, tipul lrilobat gi tipul de plan drept uninavat.
in Moldova, nu s-a folosit tipul de cruce greacd inscrise. N.GHIKA-BUDE$TI
considera ca, la originea arhitecturii de cult care se dezvoltd ?n Jara
Romaneasce, ste impodul a 3 tipuri: constantinopolitan, serbesc $i arme-
nesc. fn realitate, tipul in cruce inscrise apare in Jara Rom6neascd pe o fili-
ere macedoneanS, iar cel trilobat reprezinte o experienle zonale comune,
,: : ve rse
moravo-olteane. Este interesant ce aria geografice pe care se gdsesc
raspandite cele doue tipuri, corespunde cu aria de la nord gi sud de Dunare,
locuita de o populatie protoromane. Cat privegte influenta armeneasca, ea se
manifeslS nu numai in arhiiectura din larile romane, ci in intreg spatiul bizan-
tin, fiind o sursi pentru arhitectura creltin-ortodoxe. in mod fericit, arhitec-
e:iele de
tura din terile romane este producatoare de tipuri originale, sintetizand expe-
e'€mente
rienta bizantina cu cea autohtone, ceea ce are ca rezullat apatilia tipului de
, - rstoric,
plan cu pronaos supraargit, in Tara Romaneasca, gi a tipului moldovenesc
'3:a arhi-
alungit prin adilionarea de spatii, cu gropnite intre pronaos 9i naos Si pridvot
:a rez u ltat
pe falada de vest.
Trebuie remarcat ce ultima creatie tipologice a arhitecturii cregtin resaritene,
:a Jl men-
in adevarata ei traditie bizantind, apare dupe caderea Bizanlului, la Curtea
€ emente
de Argeg, legitim6nd postbiza ntin ismul romSnesc, care sintetizeaze la
- c,n pro-
Biserica Episcopald o surse armeane cu una bizantina. Aceaste sinteza
reprezinte combinarea unui pronaos de tip gavit, 6u funclie dubli, nartex gi
::.1,'ii mo-
gropni[a, cu un naos trilobat, de factura sarbo-bizantina. Fuziunea formelor gi
':. egerea
sistemelor tehnice conduce la aparitia tipului specific arhitecturii romene$ti
:.e, gi la
medievale - tipui irilobat cu pronaosul dezvoltat.
113
 ﹁
。︱

３１  １
PROrOrrp B4JCJRE97r Bυ CJREsTJ CALDARUSANI Pr五ど,rr
c饂 諷 DEARG● π DMLA 3'劇 腋″ASTJRrr BISERICA SfRICA
B′
B,S.EPrSCOPAM PA ttR′ ARIIfr
“
CorROCFNr MANASTIRII SF.G″EORCHE
′5′ 2 ′656 ′683 1638 ′656

Tara Romaneasca― B se‐ (

-!.
￨

HttREZ BUCI,RE$TI BUCUREiTI BUCURESTT 麟 υ

AISERICA BISERTCA BISERICA MAN. B'SER'CA 3′ S PRECrSIn
“
3,
iaiiiinu sF.cHEoRcHE RADUyoDA rnAN.vAcAREsrt
1613 lna
プ49,
1694 NOU - 1708

Evolulia tipului cu pronaos suptalSrgit este c€racteristic arhitecturii bisericilor Moldova-3iserid cu prona
domnegti, mitropolitane gi menEstiregti, aperut la inceputul secolului Xvl 9i conlinuat
pane in secolul Xvlll.

111
 ヽ ヘソ当可モ〓
Ｓ Ｃ ●
ム Ａ Ｒ

Prrf97r BυCJRFsrr BIrCじREsrr R″L И LCa

B′ SERFCハ BrSERICA BrsER′cハ BrsER′cA
Stt GHEORCHE cOι rfA ″ AMス ″rrM 70P SFrlV″
′656 698
′6ヽ年 ′ 77′ 4‐ ,775 ,762‐ ,765
﹂ ヽ﹁ぞ■■ ゴ 一

Tara Rom6neas€ - Biserici cu pronaosul decrogat, secolul XVll - xvlll.

゛             ０
重 り鶴
〓

麟 υ ハン POPAυ ァ И SL切
BrS.PRКiS瓢 Brs.stt McoLAE BrS.SA NrCOLAE BIS.Stt Ю颯″
′“ DO″ ″ESC ザ496 ,490
`9′ ,49,‐ 7493

Moldova - Biserici cu pronaosul decroiat, sfarsitul secolului xV.

115
F

EVOL irlA coNFoRMARI PLANTMETRTCE :N ARH!TECTUR

F:LiAT:A BASILiCALA

■     ．■ ¨

口
一
:l… …/

，
一

日
一
L― ・
‐轟
―

A B C D E

FILiAT:A CENTRALA

c2 d2 e2

一
′ヽ.、

■   ｆ ヽマ ‘ 一
「

，
C:liけ
し 晨
fl ヽ′ '=

01 dl el

A CONSTANT,NOPOし ―SF loAN STUD10N F1. CONSTANTINOPOL - Schema al5lural6 rs:':.

M｀
SF. MARIA LIPSA (reconstiture)

::思 :器 剛 全 arhitectura bizani;i: .

D NICAEA(ASIA MICAl_KoIMESlS
壼 SALOIIIC― SF SOFIA
a ROMA― PANTEONUL
b` ROlv・ A― SF CONST測 ヽTA
b2 ESRA(SiRIA)― sF GHEORGH∈
ci RAVENNA― SAN VITALE
c2 CONSTANTINOPOL― SF SERGlu sIBACHuS
d1 2VARNOTZ(ARMEN:A)― CATEDRALA
d2 BOSRA(SIRIA)― CATEDRALA
el CARNl(利 マlvlCNIA,一 SF S10N
e2 SCtEUCiA{Nヽ T'OHI勾 ―MttRTIRIUM
l16
F2. AIHENA- MANASTIREA DAFNI
Gl. CoNSTANTINOPOL -SF. MARIA LTPSA (stare.a aduaia)
G2. INSULA CHIOS.NEA MONI basilicalS conduce a ::
H, ASENOVGRAD (EULGARIA}. 8IS LUI ASAN cenlral genereaz: !- ::
r. NESEEAR (EULGARTA)- SF. MIHA|L gtGAVRIL
J, Sl UOINITA (SEREIA) . CAPELA REGATA
transformd intr-u1 s 3::-
f1. SAGAMN (ARMENTA)- SF. ION slruclural 'in cruce g-.::
t2. MASTARA(ARMENTA )- SF. rON Se poate obse-;a :=
91. MUNTELE ATHOS - MANASTIREA HILANOAR
reprezentaiS de s::!::--
92, AHTAMAR (ARMENIA)_ SF. CRUCE
h1, SALONIC - PANAGHIA CII,ALKEON Trebuie evideni 2l ':::-
h2. TARA ROMANEASCA. COZIA simplificarea cel!i cr- :.'
i'. CIANI I{LISSE (ASIA MICA) - HASAN OAG
i2, MANASTIREA VITovNITA (SERBtA) Atat sistemul bes - :.:
i1. BOTANA {BULGARTA) - SF. NTCOLAE !r PANTELTMON in esentS la o c-:.4 :
J2. iASiORIA (GRECrlj - PAi\AGrliA XuNIAELiti.; IrunliLeic "L uc; ;, ; .: -
膚E‐ F=三 IN ARHITECTURA BIZANT:NA― SiNTEZA

■_=rt
=ニ ュ i″
癬 Gl

≫
》
12

イヽ
j2

′
ヨ

ゆ ヽ/
こ

ヽ
gl hl
D
:プ

schema aleturata reprezinta sinteza evolutiei conformarii planimelrice 9i slructurale in

arhitectura bizantini, evolulie baza6 pe o dubli filialie, basilicala 9i cenirale. Filialia
basilicali conduce Ia aparitia unui sistem spa(ial cruciform cu cinci nave (F1), iar cel
central genereazi un patru-lob cu patru Puncte izolate de spriiin (f1l care mai apoi se
transforirE intr-un sistem cruciform cu trei nave inscris intr-un P'trat, ala-numitul sistem
structural "in cruce g.eaci inscrisS' (i1).
Se ooate observa ci intre cele dou6 Inri genetrce exisE o zon) de interferenlS'
reprezentate de srructurile cu c,jpole pe odogon (F2, f3, f2)'
T;buie evidenliat faptul ci pe filiatia centrala se aiunge atat la tipul trilobat Prin
r*pfir..i", irtt, toOi, *t gi ti crucea inscrisi prineliminarea lobilor laterali'
Atii sistemul "J;i.u
basilicai cet li cel central sufere un fenomen de condensare, redu€ndu-se
三
MON in esen!6" l, 9 -",ry]: :?rlilll5._?:j,"ll-i
t?i."r" cu zidurile Perimetrale adosate, aea-
IIU'llliele arLl(;l III g.w5rlr,co z'vur,,J. \J,r-,rtl.
117