Sunteți pe pagina 1din 171

1

2 3
02-03
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECT RII DE ARHITECTUR
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
COORDONARE PROGRAM
COLECTIV
PROF. DR. ARH.
PROF. DR. ARH.
ASIST. ARH.
PREP. ARH.
PREP. ARH.
PREP. ARH.
PREP. ARH.
ASIST. ARH.
PREP. ARH.
MIRCEA OCHINCIUC
DANIELA RDULESCU-ANDRONIC
VLADIMIR VINEA
IOANA VIRGINIA POPESCU
OANA MONICA NASTA
MARINA MIHIL
CODINA DUOIU
RZVAN SOARE
DRAGO CRCIUN
2
3
02-03 02-03 02-03
2
02-03
Un catalog care s adune cteva din cele mai bune proiecte studeneti,
este pentru noi o tadiie. n coala de arhitectur, proiectele au fost fotografiate,
arhivate, dar nu selecionate spre a se constitui n material didatic pentru noi
generaii de studeni.
Am socotit c un asemenea gest ar fi util pentru acest motiv, dar i pentru faptul c ar
pune n eviden nivelul de exigen la care este finalizat nvmntul romnesc de
arhitectur n cea mai important coal de profil din ar.
Este important de precizat n acest moment c, n conformitate cu obiectivul
deschiderii spre Europa i spre lume pe care Universitatea noastr il urmrete cu
perseveren de un numr de ani, modalitatea de evaluare i de susinere a
proiectelor a cunoscut n acest rstimp o serie de schimbri notabile.
Astfel, proiectele studenilor sunt susinute, apreciate i notate n cadrul unor comisii
publice de jurizare cu participarea unor invitai, arhiteci din Odinul Arhitecilor,
eliminndu-se subiectivismele si incercnd s se ierarhizeze valorile conform unor
criterii profesionale general valabile i de ultim or.
Acest mod de desfurare a proceselor didactice de atelier se nscrie pe linia efortului
nostru de a determina comunitatea european i internaional s recunoasc
valabilitatea diplomelor eliberate de universitatea noastr fr alte echivalri i
demersuri.
Suntemsiguri c astfel intrarea noastr n Europa cunoate cele mai bune auspicii.

Prof. dr. arh. EMILBARBUPOPESCU


RECTORULUNIVERSITII DEARHITECTURI URBANISMIONMINCU
1
3
4
3
02-03 02-03 02-03
2
02-03
Editarea catalogului de proiecte studeneti este prilej de satisfacie i, de ce
nu, de laud, care nu de puine ori e insoit i de o inevitabil autoevaluare.
Pentru a fi cinstii cu noi inine, nu ar trebui s pierdem ansa de a ne plasa corect
in raport cu aspiraiile practicii profesionale ale colegilor nostri arhiteci.
Silii, sau siluii intr-o confruntare inegal cu conceptul de arhitectur / marfei
sper ca generaiile de schimb pe care le educ coala s-i redobndeasc
demnitatea arhitecturii / art.
Este i unul din elurile noastre acela de a reconsidera actul de creaie.
Din paginile catalogului, un ochi interesat ar trebui sa poat desprinde acele detalii
mrunte din care se construiete personalitatea definitorie a unei coli de
arhitectur.
Sunt ele lizibile?
Tematica, suita acumulrilor, gradul de dificultate au ele un fir al Ariadnei?
Dac raspunsul este pozitiv, drumul pe care ne aflm, este cel bun?
i mai ales, este coala noastr competitiv prin ce are ea specific?
Odat inchis intre coperi, catalogul ne va servi ca feedback.
La el vom adauga reaciile si judecile de valoare ale tuturor celor ce poart
universitii de arhitecur afeciunea si respectul pentru anii petrecui in atelierele
ei.
Prof. Dr. Arh. MIRCEA OCHINCIUC
DIRECTOR DE DEPARTAMENT
1
5
6
02-03 02-03
CATEDRA DE PROIECTARE 1
COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III
Prof. Dr. arh. Rector
Conf.dr.arh.
Conf.dr.arh.
Conf.dr.arh.
Conf.dr.arh.
Conf.dr.arh. Sef catedra
Conf.dr.arh.
Lect.arh.
Lect.arh.
Lect.arh.
Lect.arh.
Asist.arh. Sef An
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Prep.arh.
Emil Barbu POPESCU
Florin BICIUSCA
Dana CHIRVAI
Octavian ILIESCU
Georgica MITRACHE
Dan SERBAN
Radu TEACA
Silvia COSTESCU
Stefan LUNGU
Dan MARIN
Vasile MEITA
Razvan SALOMIA
Vasilica BONDOR
Daniel COMSA
Elena Codina DUSOIU
Ana Maria GOILAV
Andreea MIHALACHE
Andreea NEGRILESCU
Anca Lacramioara POCITAN
Adrian SOARE
Adam Dorin STEFAN
Eleodor STREZA
Claudia TEODOROVICI
Simona VALEANU
Ana Maria VESA
02-03
1
02-03
7
8
A
N
U
L
1
02-03
1
9
02-03 02-03
1
TEMA 1 (Semestrul I)
Compoziie abstract n tram dat
Durata: 4 sptmni
Exerciiul introduce studentul n lumea arhitecturii, este
prima tem de proiectare. Ea l invit s contientizeze noiuni de
baz ale gndirii arhitecturale: compoziia abstract (chemat
s exprime o idee potent realizat prin elemente simple);
rudimente de structur n relaie cu compoziia spaial;
succesiunea logic de etape n realizarea proiectului.
Cu ajutorul unor elemente prestabilite - panouri, stlpi
paralelipipedici i cilindrici, grinzi i un corp geometric (cub,
piramid sau cilindru) dispuse pe o tram dat de 9 ptrate se
cere alctuirea unei compoziii care s sugereze o noiune
abstract - n fapt s conin un principiu generator - dintre
urmtoarele:
. Temele pot fi abordate n pereche
(noiuni complementare) sau singular.
Pe lng reprezentarea n plan i axonometrie a
volumului obinut, macheta este important n controlarea
spaial a compoziiei.
centralitate-periferalitate, simetrie-asimetrie,
diagonal, repetiie, ir, balan-contragreuti, compresiune-
decompresiune, secven
02-03
10
1
21 18
02-03
Mihailov Mariana-I.
I.Proiectul este o interpretare simpl Elementul gasit,
care defineste repetabilitatea, se transforma ajungand sa puna in contrast geometria punctului
cu cea a liniei, coltul inchis cu cel liber, modificandu-se dupa linia imaginara a unei diagonale si
producand in acelasi timp un efect grafic deosebit. Reprezentarea umbrelor po
, dar reusit, a noiunii de repetiie.
ate pe plan ajuta
la citirea volumetriei, subliniind discursul spatial. Simplitatea elementului-modul al compoziiei
este infirmat de complexitatea ansamblului, rezultat din repetiie si asocierea formelor
rectangulare cu zvelteea cilindric a coloanelor .
11
02-03 02-03
1
02-03
NechitoaiaAlexandru-II.
II. O compozitie sobra, a carei simetrie bine studiata induce ideea axialitatii, a
monumentalitatii, a parcursului liniar. Abordarea este deschis
grafice este deosebita, punand in valoare
ideea proiectului, iar studiul suplimentar al volumetriei pe computer este binevenit.
analogiilor cu exemple
consacrate din istoria arhitecturii. Calitatea prezentarii
14
12
1
13
02-03
OlaruAndrei-III.
III. O compozitie rafinata, ce pune in antiteza doi poli definiti geometric prin inchideri de
forma patrata, care exprima notiunea de balanta. Un trafor de coloane separa elegant un spatiu
aerat, creeat pentru un protagonist al compoziiei, cubul, de unul labirintic, ce induce tensiune,
claustrare. Sunt folosite relativ multe elemente in compozitie, fiind insa coerent organizate in
alcatuirea ideii si in potentarea ei grafica, de deosebit efect.
13
02-03 02-03
1
02-03
TEMA2 (Semestrul I)
Exerciiu compoziional
Durata: 3 sptmni
Exerciiul continu traiectul stabilit de tema anterioar,
introducnd noi problematici la care studentul este solicitat s
mediteze: (exprimat n principal prin
antiteza opac-transparent) n relaie cu noiunea de
proiectului n legtur cu ideea de traseu spaial,
ca punct final al unui astfel de traseu. Elementele
utilizate n compoziie sunt aceleai cu cele din tema anterioar
(panouri verticale i orizontale, stlpi paralelipipedici i cilindrici,
grinzi), ns de aceast dat sunt date la o scar real, pe o
tram de 9 ptrate de 5X5 metri. n plus se cere introducerea
elementului(centrului) de interes, a crui form i interpretare
este lsat la latitudinea studentului. Se urmrete stimularea
gndirii n 3D prin lucrul pe machet ct i educarea studentului
n abordarea unor tehnici de randare a proiectului potrivite cu
ideea prezentat.
lumina, culoarea, textura
material,
scara centrul
de interes
14
1
12
02-03
T
r
i
f
a
n
C
o
n
s
t
a
n
t
i
n
I
.
D
e
s
i
e
x
i
s
t
a
o
p
t
i
u
n
e
a
u
n
e
i
p
r
e
z
e
n
t
a
r
i
c
o
l
o
r
,
s
t
u
d
e
n
t
u
l
a
p
r
e
f
e
r
a
t
s
a
e
x
p
l
o
r
e
z
e
v
a
l
e
n
t
e
l
e
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
r
i
i
i
n
a
l
b
-
n
e
g
r
u
.
I
d
e
e
a
d
e
t
r
a
s
e
u
a
r
h
i
t
e
c
t
u
r
a
l
e
s
t
e
d
e
f
i
n
i
t
a
p
r
i
n
t
r
-
o
c
o
m
p
o
z
i
t
i
e
i
n
c
a
r
e
e
l
e
m
e
n
t
e
l
e
l
i
n
i
a
r
e
s
i
c
e
l
e
p
u
n
c
t
u
a
l
e
s
u
n
t
b
i
n
e
d
o
z
a
t
e
,
c
o
n
d
u
c
a
n
d
,
c
o
n
f
o
r
m
c
e
r
i
n
t
e
l
o
r
t
e
m
e
i
,
c
a
t
r
e
u
n
c
e
n
t
r
u
d
e
i
n
t
e
r
e
s
-
s
p
a

i
u
a
c
o
p
e
r
i
t
.
P
a
r
c
u
r
g
e
r
e
a
s
p
a
t
i
u
l
u
i
e
s
t
e
r
e
m
a
r
c
a
b
i
l
r
e
z
o
l
v
a
t

,
f

n
d
p
a
r
t
e
d
i
n
t
r
e
p
r
e
o
c
u
p

r
i
l
e
d
e
b
a
z

a
l
e
s
t
u
d
e
n
t
u
l
u
i

n
e
l
a
b
o
r
a
r
e
a
a
c
e
s
t
u
i
p
r
o
i
e
c
t
.
15
1
02-03
Nacea Radu
Proiectul exprima o idee evidenta: un traiect
marcat de un perete masiv, sinuos, care genereaza o
senzatie de labirint
ntregului spatiu cu panouri translucide
mareste arhitecturalitatea solutiei, permite in acelasi timp
citirea compozitiei geometrice de dedesubt.
i conduce spre un "capat al drumului"
exprimat printr-o sfera, expresie a libertatii si perfectiunii.
Acoperirea i
16
1
12
02-03
Ionescu Delia Cristina
Un traseu marcat cu evidenta claritate, chiar indicat grafic pe plansa, intr-o prezentare
transanta, gen "afis", insa cu folosirea unor culori bine dozate, care subliniaza intentia arhitecturala
de pilda punctul de interes este marcat printr-o imprejmuire - accent, cu peretii rosii. Asamblarea
panourilor date prin tema in forma de pereti cu goluri la partea inferioara permite vizualizarea dinspre
exterior a alctuirii interioare a volumului.
17
02-03 02-03
1
02-03
TEMA 3 (Semestrul I)
Spaiu arhitectural-spaiu adiacent
Durata: 4 sptmni
Este prima tem prin care se cere ntreptrunderea
formei, structurii i , n sensul adevratei proiectri
arhitecturale. Regulile compoziionale care au fost studiate
anterior se cer aplicate n gndirea unui obiect de arhitectur de
tip pavilion expoziional. De aceast dat singurele elemente
prestabilite sunt doar indicaii de tram (6 module ptrate
determinnd deschideri de 5,1 x 5,1 m) i gabarit (o nlime
maxim de 4,2 m). La cele 6 ptrate ale tramei se pot aduga
altele, pn la 3 ca numr, dispuse conform opiunii
compoziionale a studentului. Se urmrete definirea unor spaii
acoperite parial sau total, descoperite, de legtur, de circulaie,
de destindere etc. ordonate ierarhic (prin relaia spaiu major-
spaiu minor) ntr-o compoziie coerent din punct de vedere al
formei, funciunii i structurii. Se admit denivelri (urcare cu pn
la 45cm. pe vertical, excavaie de 45cm.) pentru a da
posibilitatea unei interpretri pe vertical a spaiului. Prin
definirea soluiei spaiale studentul va descoperi i aplica noiuni
ca sau , etc.
Se pune accent pe expresivitatea compoziional,
volumetric i cromatic, ct i pe acurateea prezentrii grafice.
funciunii
planul liber planul-structur scara arhitectural
18
1
12
02-03
Teleki Dominic David
Compozitia volumului de arhitectura are un remarcabil rafinament, atat in tratarea sa in
plan, cat si in fatade. Tehnica de prezentare este clasica, in desen de tu
Se remarca studiul atent al proportiilor si dozarea cautata a
elementelor orizontale
negru, acuratetea
grafica fiind atu-ul proiectului.
i verticale n desenul planului, acesta fiind generat parc de un cardo
i decumanummodern.
19
02-03 02-03
1
02-03
Stanca Nicolae Mircea
Dispunerii orizontale a compozitiei, adoptata de majoritatea studentilor, i se asociaza un
parcurs longitudinal, extrem de potrivit ideii de pavilion. Se simte ca au fost studiate si
interpretate exemplele clasice din arhitectura care ajuta la rezolvarea acestei teme: Mies van der
Rohe, Philip Johnson, F.L.Wright etc. Este deasemenea pusa problema comunicarii vizuale si
de acces intre interior si exterior.
20
1
02-03
AribsoiuAdina
Proiectul arata insusirea unor notiuni de baza ale proiectarii de arhitectura,
raspunzand corect temei: spatiu inchis-spatiu deschis, spatiu total sau partial acoperit,
spatiu descoperit, traseul arhitectural, relatia interior-exterior etc. Se difereniaz
elementele tipice arhitecturii de grdin (pergola) fa de cele ce genereaz n mod
tranant un spaiu interior.Proiecte: Teleki Dominic David
21
PV
02-03
1
PROIECT DE VERIFICARE (Semestrul I)
Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore
Verificarea este n direct legtur cu ultima tem de proiectare, urmrind s testeze
capacitatea studentului de a lucra singur, fr ndrumare, dar i rapiditatea sa n luarea deciziilor i n
randarea proiectului. Tema se refer tot la corelarea nounilor de form, structur i funciune i
urmrete proiectarea unui pavilion situat ntr-un sit imaginar, pe malul mrii, cu o funciune simpl,
deschis interpretrii: teras pe plaj - spaiu de adpostire, belvedere, ateptare, ntlnire
etc.(singura cerin strict a temei fiind un mic bar cu 6-8 locuri i un spaiu de vnzri de cca. 6 mp).
Compoziia este definit tot pe o tram ajuttoare, compus dintr-un numr de module
ptrate (la alegere ntre 5-8). Sunt date interaxele i dimensiunile structurii. Se urmrete corelarea
spaiilor acoperite cu cele descoperite, cele tip pergol, cele nchise total i a tuturor acestora cu
modul de funcionare a pavilionului.
Interpretarea sitului devine un element de baz al proiectului, se impune deschiderea
compoziiei spre elementul natural.
22
1
02-03
Szekely Csaba I.
A fost apreciata grafica speciala a proiectului, in creioane colorate-pastel
cat si coerenta si simplitatea rezolvarii temei, fara accesorii sau complicatii inutile,
dar cu satisfacerea tuturor cerintelor functionale, estetice si constructive ale
temei.
PV
23
02-03 02-03
1
02-03
Stanca Nicolae Mircea
Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,
raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerentele
ei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a caror
verificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiuni
elementare cu un obiect cu un sistemconstructiv simplu, amplasat
intr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus in
valoare.
PV
24
02-03
TEMA 4
Exerciiu compoziional spaial
Durata: 4 sptmni
Tema urmrete aprofundarea noiunii de traseu spaial,
aducnd n prim plan problematica micrii pe vertical i a
modului de rezolvare a acesteia n arhitectur. Spaiul se pliaz
pe necesitatea de micare a individului, rezultnd din aceasta.
Convergerea (pe vertical) spre un punct de interes major este
definit de o gril de baz de 27 de cuburi alctuit din elemente
structurale (stlpi i grinzi) de seciune constant (30x30cm). Se
ateapt ca studentul s defineasc prin compartimentri
verticale i orizontale spaiul major i spaiile minore
dimensionate conforminteniei compoziionale. Elementul de
noutate absolut care intervine este scara ce asigur circulaia
ntre diferitele niveluri ale obiectului de arhitectur. Se urmrete
nsuirea temeinic de ctre student a problematicii impuse n
proiectare de , ca i formarea deprinderii de a
gndi n 3 dimensiuni, nelegerea conceptului de i
, folosirea i a .
circulaia vertical
modulare
repetitivitate ritmului proporiei
02-03
1
25
02-03 02-03
1
02-03
Stanca Nicolae Mircea II.
II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,
raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerentele
ei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a caror
verificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiuni
elementare cu un obiect cu un sistemconstructiv simplu, amplasat
intr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus in
valoare.
Ciuperc Mihai
Aceast tem a generat, n mod evident mai mult dect cele de pn acum, dezbateri legate
de abordarea volumului compoziiei. Proiectul este o ilustrare extrem de personalizat a valenei
diagonalei ca generatoare a micrii. Spaiul interior se aeaz n jurul unui "atriu" susinut de
dominanta scrii. Dei aparent "ortogonale", planurile se leag cu viziunea anvelopantei prin
dualitatea propus, prezent de altfel i n tratarea faadelor volumului care prezint un contrast
ntre suprafee total opace i goluri de tip band, n stil modernist.
26
02-03 02-03
02-03
1
14
NechitoaiaAlexandru
. Volumul propus exploreaz valenele grilei de cuburi, punnd-o n eviden cu ajutorul unor ecranri care
permit citirea acesteia ca dominant a compoziiei. Structura de tip "DOM-INO" a grilei intr n dialog cu o coaj
opac, conceput n trei dimensiuni, care "mbrac" spaiul major, individualizndu-l. Acoperirea, n form de "L" n
plan, face parte din acelai sistemde anvelopante desfurate continuu n jurul volumului, cutnd parc un efect de
panglic. Peretele care domin compoziia planimetric, susinnd scara, element protagonist al spaiului interior,
se nate din aceeai gndire a contrastului dintre plin i gol, ntre transparent i opac.
II. Aceast tem a generat, n mod evident mai mult dect cele de pn acum, dezbateri legate de abordarea
volumului compoziiei. Proiectul este o ilustrare extrem de personalizat a valenei diagonalei ca generatoare a
micrii. Spaiul interior se aeaz n jurul unui "atriu" susinut de dominanta scrii. Dei aparent "ortogonale",
planurile se leag cu viziunea anvelopantei prin dualitatea propus, prezent de altfel i n tratarea faadelor
volumului care prezint un contrast ntre suprafee total opace i goluri de tip band, n stil modernist.
27
02-03 02-03
1
02-03
TEMA 5
Spaiu-Funciune-Sit
Durata: 3 sptmni
Se menine aceeai reea cubic tridimensional ca baz
a compoziiei de arhitectur. Fa de noiunile de
(prezent nc de la prima tem) n relaie cu obiectului de
arhitectur i , prezentat pn acum rudimentar,
intervine o nou realitate ce se cere contientizat: . n cazul
de fa este aleas o situaie extrem, n care terenul are o
pant deosebit de accentuat. Implantarea construciei n sit
trebuie s se fac n mod raional, folosind pe ct posibil
materialul excavat. Panta terenului determin practic ntreaga
configuraie spaial-funcional a construciei, n care se cere s
funcioneze un spaiu expoziional, dotat cu ncperi i servicii
(anexe) destinate activitilor ce se presupune c ar trebui s se
desfoare ntr-un astfel de loc: expunere, ntruniri, depozitare,
odihn, spaii sanitare etc. Studentul are ocazia s descopere
directa legtur dintre ierarhizarea spaiilor i funciune, s
experimenteze cum traseul spaial induce stri psihice (interes,
curiozitate, linite, surpriz etc.), s exerseze rezolvarea
acceselor.
Se urmrete deasemenea efectul luminii ca generator al
spaiului arhitectural i preocuparea pentru material (textur,
culoare).
structur
forma
funciune
situl
28
02-03 02-03
02-03
1
11
Popa Stefan
Se opteaza pentru o
deschidere transanta pe
directia presupusa a fi
belvedere, in sensul de
orientare al pantei. Studentul
propune chiar o prelungire a
volumului in sit prin
intermediul unei platforme -
debarcadersi al unei
amenajari-anexa pe panta.
In contrast cu aceasta
deschidere totala, pe
celelalte trei laturi peretii
formeaza o imbracaminte
protectoare, punctata, ca
limbaj, de golurile impuscate
ale ferestrelor.Aceasta coaja
inchide, deasemenea, spatiul
major interior exprimat ca o
cutie masiva, deschisa doar
pe una din laturi, conform
orientarii dominante.
Cromatica prezentarii
subliniaza fericit conceptia
spatiala.
29
02-03 02-03
1
02-03
Stanca Nicolae Mircea II.
II. Solutia are o coerenta si o maturitate remarcabila,
raspunzand aproape fara greseala temei in toate considerentele
ei. Studentul demonstreaza intelegerea tuturor aspectelor a caror
verificare o vizeaza acest proiect: corelarea unei functiuni
elementare cu un obiect cu un sistemconstructiv simplu, amplasat
intr-un cadru natural special ce se impune perceput si pus in
valoare.
11
Dragomir Bogdan
Proiectul merge pe acelasi principiu al
spatiului major continut intr-un spatiu
central bine delimitat, de tip cutie, protejat
de inchiderea exterioara a peretilor.
Spatiul ramas intre volumul principal si
coaja exterioara alcatuieste circulatiile,
gandite ca un traseu neintrerupt, de-a
lungul unor rampe ce parcurg intregul
spatiu.
Expresia puternica (mai ales cromatic) in
v o l u m a s p a t i u l u i d o m i n a n t
particularizeaza proiectul, dandu-i o forta
speciala.
30
02-03 02-03
02-03
1
19
Ionescu Geniana
. Studenta a optat
pentru o tripartiie evident
a volumului, marcnd ca
dominant registrul median,
dar corelndu-l cu
accentul vertical i de
culoare al unei "cutii
nalte", care este casa
scrii. Imaginea trimite la
arhitectura "ieit din sit" a
lui Mario Botta i la
limbajul formal al
arhitecturii moderne:
fereastra-band,
acoperiul-teras, marile
deschideri vitrate etc.
Volumul suspendat al
casei scrii, continuat cu
circulaia aferent, este
cheia care leag ntreaga
compoziie.
31
02-03 02-03
1
02-03
TEMA 6
CONFIGURARE SPAIAL - Elemente dimensionale ntr-o locuin
Durata: 4 sptmni
Prin aceast tem se studiaz problematica locuinei, ca efect
al acumulrii unor cunotine de baz despre proiectarea de
arhitectur (compoziia spaial, structura n relaie cu spaiul,
funciunea). De aceast dat, se recomand ca studentul s nceap
demersul de proiectare prin studierea unei bibliografii de referin n
domeniu: Palladio, F.L.Wright, Mies van der Rohe, Le Corbusier,
Richard Meier, Mario Botta, Tadao Ando, Luigi Snozzi. Dup ce a
neles locuina ca nveli care stabilete raporturi juste ntre
ambientul cosmic i fenomenele biologice umane, el trebuie s-o
defineasc n cadrul unei trame structurale ajuttoare de 9 ptrate
avnd dimensiunea de 4,2X4,2 metri, aezat pe un teren plat.
Structura este compus din stlpi i eventual grinzi avnd n seciune
30X30 cm. Acoperirea se face cu o plac de beton de 20 cm. grosime,
iar nchiderea interioar i exterioar se realizeaz cu perei
dimensionai standard la 30 cm. grosime sau mai subiri dac este
vorba doar de perei de compartimentare.
Se urmrete att studiul spaiilor locuinei (mobilare,
concepie) i a relaiilor dintre ele (zon de zi-zon de noapte, spaii
servite-spaii servante etc.) ct i a prelungirilor ei, dup terminologia
lui Le Corbusier: terasa, pergola, grdina etc. Se coreleaz rezolvarea
funcional de un scenariu realist de locuire, de alctuire a familiei etc.
Se studiaz expresivitatea spaiilor interioare (lumin, textur,
culoare) i a anvelopantei exterioare (proporie, raport plin-gol etc.)
32
02-03 02-03
02-03
1
Bjenaru Ilinca
Proiectul urmrete
alturarea spaial a dou
volume, generate n plan de
distribuia necesar zon de
zi - zon de noapte i
ierarhizate ca atare. Se
remarc preocuparea
pentru scenariul de folosire
a locuinei: asigurarea unei
intimiti adecvate pentru
zona de odihn i
direcionarea
corespunztoare ctre
exterior, ctre peisaj, a
zonei de zi. Locul de luat
masa, n legtur cu
buctria deschis, se
constituie n nucleu al casei,
cas ce se vrea, de fapt, un
cmin.
11
33
02-03 02-03
1
02-03
Popa tefan
Abordarea acestei
locuine propune o
continuitate aproape total
ntre cas i "prelungirile" ei:
limita volumului construit se
coreleaz cu limita
proprietii, cu cea a teraselor
i a grdinii. Pereii sunt
anvelopante generoase, care
protejeaz spaiile locuirii. Tot
ei stabilesc mprirea
funcional, separnd zona de
zi de zona de noapte, anexele
de spaiile majore, totul n
cadrul unui sistem coerent de
axe i nuclee. Volumul care
include zona de zi se ridic
prin ierarhizare deasupra
celuilalt, ajutat i de placa de
acoperire generoas care
funcioneaz pe principiul
"spargerii cutiei", aa cum a
fost el definit de Frank Lloyd
Wright.
11
34
PROIECT DE VERIFICARE
Cas de vacan
Durata: 1 zi, timp de lucru 8 ore
Aceast tem abordeaz n form simplificat tematica locuinei, ce a fost studiat n
detaliu la ultimul proiect. De aceast dat este vorba de o cas de vacan, aadar o
locuin minimal, temporar. Tema se refer la cunoscutele module de 4,2 pe 4,2 metri,
patru la numr, care pot fi cuplate conformcelor 3 scheme prezentate n anex: n ptrat, n
form de L, sau n form deT. Compoziia este situat pe o platform de beton de 150 mp., la
o cot de 45 cm. peste nivelul solului, ceea ce d deja o idee de dimensionare i amplasare
a eventualelor terase.
Structura este alctut din stlpi i grinzi de 30x30 cm., iar construcia este acoperit
cu o plac de 15 cm. grosime.
Un rol important l au punctele cardinale, care impun o rezolvare atent a funciunii (o
cerin expres a temei era accesul prin partea de sud, ceea ce i d un grad sporit de
dificultate), ca i alegerea unui cadru natural special. Prezena mrii este poate un semn al
apropiatei vacane...
1
02-03
PV
35
PV
02-03
1
Slavic Vlad Alexandru
O cas de vacan nu poate oferi dect confortul redus al locuirii temporare, din mprirea
strict pe zon de zi i zon de noapte nu se poate pstra dect intenia de izolare, pe ct posibil,
a zonei de odihn de restul casei. Baia (minimal) deservete ambele zone, iar buctria nu este
dect o mic prelungire a locului de luat masa. Acesta ne este propus ca protagonist, ca punct de
ntlnire al membrilor familiei i capt de perspectiv din acces, mpreun cu locul de discuii i n
legtur cu o vast teras orientat spre plaj. Intrarea este protejat de o copertin generoas i
de un perete (exagerat dezvoltat!) care ascunde dormitorul.
36
1
02-03
Betu Mdlina
Ceea ce atrage atenia n primul rnd este cromatica solar a prezentrii, de apreciat ca
gest de curaj. Spaiile sunt bine dozate, dispuse dup o schem funcional similar celei
anterioare, cu o intenie ceva mai marcat de a creea o zon de zi i una de noapte. Compoziia
volumetric este deasemenea pertinent, cu spaiul zonei de zi ca spaiu dominant i accesul
"prins" ntre un perete mai nalt, de tip accent, i o copertin care creeaz un "L" spaial
mpreun cu una dintre faadele laterale.
PV
37
38
3
02-03 02-03 02-03
2
02-03
n cadrul departamentului PROIECTARE DE ARHITECTUR "A ", catedra nr.
2 asigur ndrumarea activitii de proiectare pentru studenii anilor II - III de studii.
Facultatea de Arhitectur i anilor II III de studii - Facultatea de Urbanism .
Conform cifrei de colarizare, catedra cuprinde n prezent, un numr total
de 40 cadre didactice titulare, i 12 cadre didactice asociate, fiind organizat pe 8
ateliere paralele la Facultatea de Arhitectur i 2 ateliere paralele la Facultatea de
Urbanism.
Atelierul de arhitectur disciplin de baz cu caliti integratoare a variatelor
modaliti de reprezentare i concepere a obiectului de arhitectur, este organizat pe un
sistem complex de instruire, concretizat prin exerciii practice de simulare a construirii.
Atelierele au o independen relativ n cadrul plenului catedrei. Astfel, fiecare coordonator de
atelier i definete propria sa metod de ndrumare, care se ncadreaz ntr-o metodologie
de instruire obligatorie.
Programul de studiu i propune s defineasc un model nou de formaie profesional
pentru proiectarea de arhitectur, un sistem conceptual deschis, care s opereze cu logici
polivalente, model nscris n prioritile metodelor moderne de educaie continu.
Oportunitatea tematic se adapteaz continu cerinelor sociale i modificrilor tehnologice
actuale, prefigurndu-se treptat direciile evolutive ale societii moderne i implicit ale
profesiei de arhitect.
Sistemul de instruire cu caliti integratoare se bazeaz pe:
optimizarea bazei de date existente;
flexibilitate pe compartimente;
coeren n ansamblu.
Modelul de ndrumare presupune complementaritatea dintre desen i reflexia
teoretic.
Programa analitic pentru anii II i III de studii urmrete cteva trasee conceptuale
importante:
nelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de
Aprecierea ca o rezultant ntre structurarea spaiului i
structurarea materiei (volumul), iar o stare de echilibru ntre forma pur,
forma abstract i funciune;
Stimularea creativitii, ca scop major, definitoriu al arhitecturii i potenarea formaiei
deschise, sensibil la noutate i inovaie, capabil s integreze domenii pluridisciplinare i de
grani.
ef catedr
Prof.dr.arh. Daniela Rdulescu-Andronic
-
ART;
FORMEI DE ARHITECTUR
ARHITECTURA
"
"
"
"
"
"
39
40
02-03 02-03
CATEDRA DE PROIECTARE 2
COLECTIV CADRE DIDACTICE ANII II-III
Prof. Dr. arh. Rector
Prof. Dr. arh.
Prof. Dr. arh. Director departament
Prof. Dr. arh.
Prof. Dr. arh. Sef catedra
Prof. Dr. arh.
Conf. Dr. arh.
Conf. Dr. arh. Prodecan
Conf. Dr. arh.
Conf. Dr. arh.
Sef lucrari arh. Sef an II
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh. Sef an III
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari arh.
Sef lucrari dr. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Asist. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Prep. arh.
Emil Barbu POPESCU
Victor IVANES
Mircea OCHINCIUC
Ioan LUCACEL
Daniela RADULESCU-ANDRONIC
Dorin STEFAN
Alexandru ANDRIES
Mircea CHIRA
Calin IRIMESCU
Alexandru VASILIU
Bogdan ANGHELESCU
Catalin BERZA
Cristian-Ioan DRUGHEAN
Gabriel GHEORGHIU
Marian MOICEANU
Liviu NEAGA-IONESCU
Camelia PARJOL
Florinel RADU
Mihnea RADU
Florian STANCIU
Iulia STANCIU
Dan TEODORESCU
Bogdan TOFAN
Remus HARSAN
Anda MANU
Ioana MANTULESCU
Robert NEGRU
Dragos PERJU
Alexandru SARBU
Marius SOLON
Radu Negulescu
Oana-Monica NASTA
Marina MIHAILA
Ioana Virginia POPESCU
Dan DINOIU
Andrei SERBESCU
Vladimir VINEA
Johannes BERTLEFF
02-03
2
02-03
3
41
42
A
N
U
L
2
2
02-03
43
02-03 02-03
2
PROIECT NR. 1 SPATIALITATE SI STRUCTUR
(proiect de atelier)
Durata studiului 5+1 sptmni ; 4 credite
02-03
44
2
21
21 pr.1 DEMETRIUALEXANDRA
Titlul proiectului este sugestiv : Pavilion de acces la Muzeul
Satului.
In contextul particular al sitului, studentul a optat pentru
dezvoltarea compozitiei a 2 bare articulate, compuse prin
prezenta terasei deschise care are ca functiune : accesul in
Muzeul Satului.
Folosirea materialelor : beton, sticla si piatra , este aleasa
corect din punct de vedere structural. Liniile puternice
structurale si compozitionale - diafragme beton -, si
diferentele de nivel alternate, separa si ordoneaza spatiile .
Accesul si trecerea este de tip cautat - labirint. Design-ul de
fatada pozitioneaza raporturile plin-gol , transparenta -
textura, functie de orientarea cladirii.
ARHITECTUR
Obiectivul principal al acestei teme este
conectarea procesului de concep
El
va fi atins prin explorarea urm
ite materiale
(lemn, metal, c )
CONCEPT SISTEM
CONSTRUCTIV
ie
arhitectural cu aciunea de a construi.
toarelor
probleme : cum construim ? cu ce
materiale ? n ce ordine i cu ce mijloace ?
care snt raiunile i interesele diferiilor
participani la actul constructiv ? Exerciiul
va avea ca pretext proiectarea unei anexe
a unei construcii existente i va oferi
posibilitatea lucrului cu difer
rmid, beton, piatr i cu
formele structurale caracteristice acestora.
02-03
45
2
22
POPESCU DANIEL
Pavilionul expozitional este destinat
expunerii de arta moderna.
Solutia s+P este modelata concentric -
circular, spatile comunicand cu exteriorul
numai prin acces, care este vitrat, prin
luminatoare si prin curtea interioara.
Traseul este impus si controlat prin scara
care se decupeaza pe curb din placa, fiind
lipita de coaja exterioara a pavilionului.
Configurarea spatiului interior are ca efect
dialogul direct intre vizitator si expunere.
Obiectul de arta comunica si radiaza catre
spatiul liber, definind pozitia receptorului.
SPA
Tema studiului s-a cristalizat pornind de la
provocarea ce o reprezint
e expozi
de avangard ) ntr-un spa
,
dar extrem de prezent n via
Interven , att
prin studierea calit relaxare
nica
), ct prin integrarea n contextul urban
ca experien
IALITATE I STRUCTUR
integrarea unei
funciuni neconvenional ie de art
modern ( iu urban
eterogen, tensionat de interveniile urbanistice
ale secolului trecut, un spaiu aglomerat, haotic
a social i cultural
a oraului.
ia propus va avea o dubl int
ii spaiului interior (
i deplasarea printr-un spaiu comu ional
mediatic i
complex a spaiului, a timpului, a
creativitii, a tradiiei oferite oraului.
02-03
46
2
23
SPATARUDIANA
Intr-un mod simplu si strict functional, proiectul
rezolva un front de locuinte insiruite Ds+P+1+m,
care pot fi individualizate de catre proprietari prin
textura si/sau culoarea fatadei.
Parterul este decalat la jumatate de nivel pentru a
facilita accesul auto la demisol. Fatadele sunt
tratate in 2 registre orizontale, golurile sunt tipizate .
Constructia este usor de realizat si eficienta din
punct de vedere economic.
RELA
Urm
Construc
Se va urm
realizarea unei compozi adecvate
temei ;
alegerea unei structuri constructive corespunz
II SPAIALE- STRUCTUR- FORM
rind n continuare studiul analitic al principalelor
aspecte arhitecturale, nelegerea ct mai deplin a
noiunilor de : spaiu, sit, funciune, structur i
integrarea lor ntr-o construcie coerent real se
propune realizarea unei compoziii spaiale pe un
teren dat situat n capital, la ncruciarea Bd. Mircea
Eliade Calea Floreasca.
ia, avnd o suprafa desfurat de
cca.180 mp. i spaii de nlimi diferite, va adposti
funciuni la alegere : expoziii (pe teme diverse
propuse de autori), comer specializat, mic muzeu
naval, galerie de prezentare (show-room pentru
motociclete sau autoturisme) etc.
ri :
ii arhitecturale
toare
formei spaiilor i a materialelor folosite.
!
!
02-03
47
24
Exista parca un traseu de pregatire a
vizitatorului : o pasarela ce este marginita
de un zid, conduce catre scara ce
coboara in curtea interioara a constructiei,
sau vizitatorul poate opta pentru a merge
pe terasa acoperita, pe capacul
pavilionului .
Nivelul expozitiei se defineste simplu,
printr-o succesiune de spatii cu pereti
aruncati parca la intamplare pentru a mari
scenografia si a accentua perspectiva.
Prezenta peretilor masivi ce marginesc
spatiile si copacului solitar ce domina
curtea ne amintesc de poetica spatiului
japonez.
BREZEANU REMUS, GHEORGHISOR CATALINA, NEAGU ISSABELA
2
ARHITECTURA MEMORIEI PROTEJAREA ELEMENTELOR CARE AU SUPRAVIE
Tema medita
n graba demol
a Palatului Mogo
Tema propune studiul unui "pavilion al memoriei", care s i
istoricul m se pe leg
UIT DEMOLRII
MNSTIRII VCRETI
iei acestui proiect este generat de efectul unui act iresponsabil al istoriei, care a fcut ca unul
dintre cele mai impresionante edificii de arhitectur brncoveneasc s se transforme ntr-o ruin.
rii Mnstirii Vcreti, cele cteva elemente constructive, adevrate splendori sculpturale,
care au putut fi salvate, i-au gsit un impropriu adpost n incint oaia.
adposteasc i s expliciteze rmiele
nstirii, axndu- tura dintre spaialitate i sistemul constructiv, pe experimentarea
formelor structurale simple, caracteristice diverselor materiale lemn, metal, crmid, beton, piatr.
02-03
48
2
24
02-03
49
2
24 25
IONESCUVADIM
In jurul unui perete cu rol de semnalizare pentru
trecator, se grupeaza trei prisme, diferite ca
dimensiuni si ca importanta, in functie de spatiul
gazduit. Peretele este o bariera simbolica intre
spatiul exterior si cel destinat expunerii, cel
interior, avand intr-o parte spatiul de acces,
inceputul drumului si spatiul anexat, sfarsitul
drumului, lasand in cealalta parte volumul destinat
obiectului expus.
GALERIEDEART
Tema propune studiul unui spa
Construc
Principalele obiective ale programului snt :
Proiectarea unui spa
Realizarea unui studiu de expresie a volumului exterior, func
orm
I ARHITECTUR
iu expoziional pentru prezentarea arhitecturii Bucuretiului, amplasat n zona
Parcului Floreasca.
ia, n suprafa de circa 500 mp., va cuprinde spaii de expunere pentru studii, machete, desene, proiecte,
schie, texte, documente, fotografii, variate obiecte de art, precumi elemente de arhitectur pstrate de la demolri.
iu interior adecvat pentru punerea n valoare a obiectelor de art i arhitectur prezente
n expoziie ;
ie de locul n care este amplasat, pentru
obinerea unei forme simple, cu un mesaj direct puternic i atractiv, o f simbol cu caracter modern.
!
!
02-03
50
2
26
SORA IOANA
In cadrul studiului spatialitate-structura,
tema propune analizarea unui schelet de
beton din punctul de vedere al
scheletului ce a general spatiul
respectiv.
Proiectul recunoaste si descompune
elementele principale ale structurii de
beton existente : cadrele si ritmul lor,
golurile si proportia specifica, spatiile
interioare si intradosul, alternanta
lumina-umbra.
Studiul golurilor in cadre succesive este
realizat in diferite ipostaze: variarea
dimensiunilor panourilor succesive,
diferentierea distantelor intre ele -
aleatoare sau progresiva, inclinarea lor,
t oat e avand ca rezul tat ef ect e
scenogr af i ce si accent uar i de
perspectiva.
SPA
Se propune alegerea unui schelet de
beton, dintre cele care exist
Studen
IALITATEI STRUCTUR
astzi n
Bucureti, i analiza lui din punctul de
vedere al structurii care a generat deja o
anumit spaialitate.
ii vor concepe o tem-program
pentru acel spaiu, iar n funcie de
dimensiunea scheletului vor detalia, prin
mijloace specifice limbajului arhitectural,
o anumit zon.
02-03
51
22
COTENESCU ION
Proiectul raspunde cerintei de extindere a unei fatade existente
considerata neatractiva , cu un pavilion -semnal destinat
expunerii obiectelor de arta si media.
Structura pavilionului este mixta : beton armat si metal, ancorari
cu cabluri.
Spatiul interior este configurat in jurul unui nucleu, reprezentat
spatial de prezenta supantei.
Anvelopanta este dubla : constituita din doua straturi concentrice
consecutive, de tratari diferite ca materiale si structura.
27
PAVILION/ SEMNAL
Tema propus
Pavilionul va avea o suprafa
structur
sticl
at. De asemenea, va fi
dezvoltat obligatoriu pe parter
este dedicat
studiului unui pavilion, destinat
expunerii (pictur, sculptur,
grafic i altele) i conversaiei,
ca o completare la o faad
e x i s t e n t , c o n s i d e r a t
neatractiv din punct de vedere
volumetric, funcional, estetic
etc.

de max. 250 mp.,


metalic, nchideri din (cu
diferite grade de transparen,
consisten i culoare) i din
placaje de faad montate
usc
i
etaj parial (supant), avnd
legtur cu cldirea existent
prin intermediul acestuia din
urm.
02-03
52
2
LEU MIHAI
Abordarea temei
spatialitate-structura,
face aceasta
propunere particulara
prin forma partiului, si
abordarea planului
liber.
Materialul ales
preponderent este
metalul, ce faciliteaza
deschiderile mari prin
experimentarea unei
grinzi tridimensionale
in suprafata.
Desi planul este
dezvoltat liber si liniile
par variate, traseul
este impus si
vizibilitatea orientata
prin panourile
orientate cardinal-
solar in centrul
spatiului.
In jurul aceleasi
centralitati pare sa fie
dezvolatata supanta
de tip pasarela.
28
SPA
Pe terasa interioar
Studiul
ceperea spa
nd cont de
datele structurale
IU
EXPOZIIONAL N
UNIVERSITATEA DE
ARHITECTUR I
URBANISM " ION
MINCU "
a
U.A.U.I.M. se va
amenaja un spaiu de
judecat i expoziie a
proiectelor studeneti.
i propune
con iului
interior (in
i
dimensionale date) pe
dou nivele i adoptarea
unui sistem structural i
de nchidere adecvat
scopului propus.
02-03
53
2
PROIECT NR. 2 - TIPOLOGIE MORFOLOGIE LOCUIRE
Durata studiului 7+1 s
LOCUIN CUPLATE N
ptmni ; 6 credite
E I IRUITE
Fiecare epoc
Societatea industrial , au produs
transform u promovat noi modele,
repede asimilate
Studiul
Amplasamentul propus se afl
Se va studia o locuin
.
, mediu geografic sau cultural au avut propriile sale moduri de locuire.
i corolarul ei, Micarea Modern de Arhitectur
ri profunde n structura locuinei urbane i a
i rspndite pe toate meridianele.
i propune investigarea i aprofundarea evoluiei modelelor pentru locuina
individual, nsuirea unui aparat de analiz i simularea procesului de proiectare a
unor locuine niruite, n mediul urban, pe loturi de lime minimal.
n zona rezidenial Bneasa din nordul Capitalei.
cu 3,4 sau 5 camere, avnd orientativ suprafeele din Legea
locuinei
02-03
54
2
21
02-03
55
24 21
2
02-03
56
2
22
MIHALACHE TRAIAN
Oabordare personala a temei locuintei cuplate. Spatiile deschise atat pe orizontala cat si pe
verticala dau amploare interiorului.
Lumina naturala patrunde prin golurile ample ale fatadei si prin luminatoarele de pe terase,
sustinand ideea de spatiu deschis si ridicand prin aceasta calitatea locuirii.
Cladirile se dezvolta si comunica la ambele limite de proprietate: una foloseste cuplarii
locuintelor, iar celalalt pentru marirea gabaritelor teraselor. Acest detaliu da unicitate
cartierului propus si introduce o noua viziune asupra vecinatatii.
Abordarea accesului se face denivelat dintr-o pasarela comuna ce pare sa lege vizual
fatadele strazii. Strada este coborata si rezolva in acest fel nivelul de garaje - subsol.
02-03
57
21
2
02-03
58
2
24
NICOLAESANZIANA
Utilizarea materialelor calde tigla,
caramida aparenta - dau o imagine
familiara, apropiata de spiritul
arhitecturii traditionale romanesti.
Gol uri l e ampl e si parti ul de
arhitectura aduc propunerea in
modernitate rezultand o locuinta
functionala. Un caracter aparte il da
rezolvarea acoperisului piramidal,
care acopera locuintele cuplate.
02-03
59
25
2
RUSEA BOGDAN
Spatiile destinate activitatilor de zi se
deschi d unel e cat r e al t el e si
i nt er act i oneaza i n mod l i ber,
delimitarile fiind sugerate in mod
simbolic prin diferentele de nivel.
Rezolvarea volumetrica se dezvolta
intr-un joc de prisme, decupaje si
terase.
Suprafetele vitrate sunt de mici
dimensiuni dar echilibrat distribuite,
expresi vi tatea constructi ei fi i nd
sugerata cu predilectie prin umbre,
plinuri si diferentele de material.
02-03
60
2
26
HURDUC ANA
Studentul acorda o atentie
spori ta ansambl ul ui , el
opteaza i n organi zarea
lotizarii catre tipul de locuinte
insiruite, ocupand integral
spati ul construi bi l ;astfel
importanta volumului ca
obiect individual cedeaza si
este subordonat imaginii
ansamblului.
Avand in vedere deschiderea
mica pe una din laturi,
constructia foloseste un
s i s i t em s t r uc t ur al i n
di af r agme per i met r al e;
spatiile interioare create fiind
a m p l e s i l i b e r e d e
const rangeri l egat e de
compartimentari.
Zona de zi si cea de noapte
sunt clar delimitate rezolvate
in volume distincte ce sunt
unite prin spatiul rezervat
circulatiei verticale.
Rezultatul este o arhitectura
introvertita ce mizeaza pe
contrastul dintre materiale
(beton aparent si sticla) si pe
efectul suprafetelor largi
vitrate.
02-03
61
27
2
OLTEANURODIOARA
Locuinta s+P+1+m propusa este amplasata intr-un cartier nou al Bucurestiului, de tip oras satelit: Com.Iancu
Nicolae. Din acest motiv, studentul propune o plastica de fatada simpla: tencuiala alba, tigla rosie, tamplarie de
lemn, acestea dand o nuanta de rustic - familial.
Rezolvarea partiului este functionala, dar spatioasa: zona de zi si spatiu birou in parter, 3 dormitoare in etaj (2+1
matrimonial) si doua bai, un dormitor , spatiu hobby , o baie si spatiu depozitare la mansarda. Subsolul rezolva
spatiu pentru centrala termica, spatiu depozitare si garaj.
Golurile in fatada sunt dictate functional. Solutia ofera si rezolvarea unei terase parter pentru deschiderea livingului
si zonei de luat masa, si o terasa la mansarda pentru spatiul hobby. Prezenta teraselor echilibreaza si deschid
volumul masiv al constructiei.
02-03
62
2
28
CRAIUJENICA
Studentul propune o rezolvare
s+P+1+m pentru un cartier de
locuinte duplex cuplate.
Forma modulului este de prisma
decupat a, r ezol vand l ogi i l e,
acoperirea intrarii si accesul la garaj.
Acoperirea este in sarpanta cu
scurgere in zona din spate a terenului,
fiind ascunsa in fatada principala prin
prezenta aticului partial.
Atri butul proi ectul ui pare a fi
"STRICT": compozitional, ca plastica
de fatada, alternanta caramida
aparenta - tencuiala, functiunea, fiind
usor de construit si eficienta din punct
de vedere economic.
02-03
63
S
2
AN2 SEM. 1 SCHIA1 PAVILIONCUFUNCIUNE LA ALEGERE
Tema propune amplasarea unui pavilion pe o platform dintr-un parc.
Functiunile vor fi propuse de ctre studenti : show-roompentru firme, spatiu
pentru manifestri culturale ocazionale, punct de informare turistic, loc de
relaxare etc. Se vor folosi sisteme structurale si de nchidere usoare.
02-03
64
POPOVICI ANA
CATINCA
Platforma pe care se
afla constructia este
inclusa in scenografia
vizitatorului, fiind inchisa
vizual cu ajutorul unor
pereti din beton aparent.
Aceasta maniera de
exprimare arhitecturala
concentreaza interesul
in interiorul spatiului,
l i mi t and per pect i va
exterioara.
2
S
02-03
65
S
2
ZIELINSKI DANIEL
For mei si mpl e a
pav i l i onul ui i s e
ataseaza pereti ce
del i mi teaza spati ul
interior, si au rol de
semnal i zar e cat r e
exterior. Detalierea
p u n e a c c e n t p e
s c h i m b a r e a s i
alternarea de textura:
in planurile orizontale
si verticale.
02-03
66
GUTUANDREI
Pavilionul primeste o
noua f or mul a de
organizare: cea de
labirint , prin prezenta
dublei anvelopante,
una exteri oara ce
inchide spatiul vital
al cladirii si cuprinde o
circulatie perimetrala
si un spatiu verde, si
una formala, ce are rol
d e i n c h i d e r e s i
delimitare a spatiului
de expunere.
2
S
02-03
67
S
2
COBUZ FLORIN
Volumul
paralelipipedic din
sticla primeste un
accent in prezenta
acoperirii cu muchii
prelucrate.Exista si o
intentie de compunere
a texturilor pe fatada :
in zona anexelor
volumul este inchis
pana la cota +3m cu
perete plin.
02-03
68
2
S
AN 2 SEM. 1 SCHITA 2 CSUT DE VACANT
Pe un teren n pant din Valea Clugreasc, cunoscut zon viticol, se gsesc o
pivnit din beton si niste taluzuri din piatr de ru. Constructia va avea regim de
nltime parter si va cuprinde o camer de zi cu colt de dormit, o chicinet si un
grup sanitar minimal, la care se va aduga o teras. Pivnita si zidurile din piatr
existente se vor pstra si se va ncerca articularea lor cu noua cldire. Structura va
fi din zidrie de crmid.
02-03
69
S
2
ANGHELALEXANDRU
Partiul simplu al casei
est e acoper i t i nt r - o
formula clasica din lemn,
ce aminteste de casa
traditionala din Valea
Prahovei . Sect i unea
a r a t a i n c a d r a r e a
constructiei pe terenul
accidentat.
02-03
70
2
S
GUTUANDREI
P r o p u n e r e a d e
arhitectura este una
de factura moderna,
cu vitraje mari si
terase inchise cu
balustrade orizontale
din lemn. Accentul
c o m p o z i t i e i i l
constituie acoperirea
in pante inegale de
culoare rosie.
02-03
71
S
2
HURDUCANA
Const r uct i a est e
imaginata in formula
unei case de munte,
din piatra, cu acces
denivelat, pivnita, si
curte privata proprie,
in care cosul vetrei
este dominanta de
volum.
02-03
72
2
S
ZIELINSKI
MAXIMILIAN
Casa de vacanta este
si mpl a, de forma
dreptunghiulara, cu
acoperis in doua ape,
in formula parca a
unui hambar. Exista o
preocupare a folosirii
materialelor locale
pentru incadrarea in
peisaj.
02-03
73
S
2
AN2 SEM. 1 SCHITARESTANT STUDIODEARHITECTUR
n orasul Bremenhaven, pe o parcelare existent cu imobile de locuinte si mici
ateliere/birouri, construite n sistem nsiruit, se va proiecta un studio de arhitectur,
amplasat pe un teren cuprins ntre dou calcane.
Cldirea va adposti spatii de lucru, un spatiu pentru discutii si prezentri si spatii anexe.
Obiectivul principal al schiei const n studierea insertiei obiectului proiectat n cadrul
frontului existent.
02-03
74
2
S
POLIZU
RUXANDRA
Integrarea se
realizeaza prin
contrast de textura si
raport plin-gol, dar
forma fatadei
copiaza specificul
arhitectural. Parterul
este in intregime
vitrat si retras de la
planul fatadelor
02-03
75
S
2
IVAN IRINA
Partiului liber i se
opune fatada de
inspiratie post-
moderna, ce preia din
decoratiunea cladirilor
invecinate tratarea cu
caramida aparenta a
frontoanelor si trama
ferestrelor. Peste
acestea se adauga
detaliul arcului cu
deschiderea de 1m
repetat la acces,
fereastra aparenta de
deasupra intrarii si
forma peretelui
02-03
76
2
S
BRIAALINA
Spatiul interior al
studioului capata o
tratare aparte prin
deschiderea
spatiului de primire
catre supanta peste
acces. Fatada este
de factura moderna,
cu panouri de
inchidere sandwich
si panouri de sticla,
bordate de o zona
plina finisata cu
caramida aparenta.
02-03
77
S
2
JUGANU MIHAI
Fatada este tratata
intr-o maniera
hibrida : textura de
caramida aparenta si
un gol de mari
dimensiuni asezat
asimetric, dar aliniat
la reperele
invecinate. Spatiile
interioare sunt
luminate prin vitraj
total pe fatada
opusa.
02-03
78
2
S
PROIECTNR. 3 SPAIUPRIVAT
Durata studiului 8+1 sptmni ; 6 credite
LOCUININDIVIDUALNSITREAL
n funcie de caracteristicile politice, economice, sociale sau culturale ale fiecrei
perioade istorice i ale fiecrei civilizaii umane, locuirea a evoluat permanent ntre
formele individuale i cele colective.
Dup 1990, construcia de locuine individuale a luat amploare n Romnia.
Proiectul de fa propune edificarea unei locuine destinate actualei clase mijlocii,
locuin la care se poate observa n ultimii ani o sporire a gradului de confort interior.
Amplasamentele se gsesc n cartierul Cotroceni din Bucureti. Se va respecta un
P.O.T. maxim de 40%, precum i prescripiile Codului Civil referitoare la amplasarea pe
lot.
Avnd n vedere valoarea ambiental a zonei, rezolvrile volumetrice i de plastic
arhitectural vor ine seama de cadrul construit nconjurtor.
02-03
79
21
2
LUPEASEBASTIAN
Casa este formata din 2 volume articulate cu un al
treilea ce cuprinde scara si holurile de nivel. Volumul din
fata P+1 adaposteste accesul si dormitorul de oaspeti in
parter si dormitoarele pentru copii in etaj, iar volumul din
spate P+1+m : bucataria, dinningul si livingul in parter,
dormitorul matrimonial in etaj si o zona hobby in mansarda.
Acestea sunt legate vizual de prezenta supantei: in etaj si
mansarda. Optiunea existentei corpului scarii si al holurilor
este discutabila pentru ca lungeste circulatiile, dar in mod
interesant studentul alege astfel sa formuleze o curte
intermediara, protejata de forma Ua casei.
02-03
80
2
21
DANIELZIELINSKI
Dezvoltarea planimetrica de tip H, ofera 2 variante ale "curtii":
una semiprivata amplasata catre strada si una privata catre
limita din spate a terenului.
Ce este interesant in volumul variat al casei, este preluarea
variatiei de inaltime a cladirilor stanga-dreapta: volumul
s+P+1+m din stanga se aliniaza la blocul P+4, urmeaza
volumul P+1 si volumul P+terasa in dreapta sitului.
Alternanta plin gol este de inspiratie modernista, cu goluri
bandou si console din beton, iar textura este una simpla:
tencuiala alba, ce face lizibila compozitia formelor.
Functiunea este rezolvata in mod particular, inclinand catre
zona americana gandirea livingului pavilionar, spatiu liant, si
deschiderea lui cu sticla pe 2 laturi opuse.
02-03
81
22
2
VLASCEANUTUDOR
Expresi a arhi tectural a a casei este
interiorizata, golurile fiind minimale catre limitele
proprietatii, si de mari dimensiuni catre curtea
interioara ce se formeaza. Exista deasemenea o
impresie ca cele doua volume P+1 si P+2 au format la
un moment dat un tot, si s-au desprins pentru o
formula o curte interioara , necesara conceperii
atmosferei de familie. Volumul care cuprinde scara
inchide vizual total spatiul acestei curti in forma de U.
Terasa din etajul 2 este si ea configurata in
aceeasi formula, cu inchiderea verticala
totala catre limita cea mai apropiata a
terenului.
02-03
82
2
23
ROTARULAURAGR23
Partiul de arhitectura este formulat
compact: parter dormitor oaspeti,
bucatarie deschisa, living, dinning,
etaj dormi tor matri moni al , 2
dormitoare copii, supanta peste
dinning, mansarda spatiu hobby si
terasa. Volumul este tratat in maniera
c o n s t r u c t i v i s t a c u a c c e n t e
moderniste: ferestre bandou si
articulari cu balcoane.
Studiul compozitional arata derivarea
formei casei din compunerea a doua
volume decalate si intersectate ce
sunt legate prin balcoane.
Prezentarea alb-negru arata interesul
pentru contrastul de textura.
02-03
83
24
2
BADEAALEXANDRA
Casa este compusa dintr-o multime de
volume, articulate si intersectate, cu ajutorul
carora se formeaza curti interioare si terase
articulate cladirii. Fatadele sunt finisate cu
tencuiala si caramida aparenta, cu goluri de
mari dimensiuni. Parterul cuprinde : zona garaj,
dormitor oaspeti, birou, bucatarie, living,
dinning. Etajul adaposteste : zona biliard,
dormitor matrimonial, 2 dormitoare copii.
02-03
84
2
25
VADIMIONESCU
Remarcam la acest proiect o preocupare
deosebita pentru incadrarea in sit, fiind prezentate
perspective ale volumului propus, in desfasurata foto a
vecinatatii, cu marcari de detaliu si atmosfera locala. Din
aceeasi categorie face parte si preocuparea pentru
amenajarea interioara si deschiderea spatiilor catre
perspective orientate.
Structura casei este in cadre, permitand crearea
unui atrium supanta peste locul de luat masa, necesar si
pentru iluminatul natural al spatiilor.
La exterior materialele sunt simple: tencuiala,
metal pentru balustrade, travertin/piatra pentru zone
mici din fatada, iar in interior se opteaza pentru o variatie
de texturi, aratand o intentie de definire a stilului si
standardului de viata . Culorile calde ale interiorului au
accente vesele : rosu, verde, negru.
02-03
85
26
2
HURDUC ANA
Pe o structura din B.A. diafragme,
studentul experimenteaza decupaje in forma
planimetrica dreptunghiulara, si diferite
tipologii de acoperire peste volumele
rezultate. Catre strada, casa arata o
acoperire in 3 ape ce pozeaza pe fundalul
corpului de scara, probabil intr-o intentie de
integrare in sit.
Solutia ds+P+1+M rezolva in demisol
dinningul si bucataria, iar in parter: living,
birou, dormitor oaspeti, in etaj : dormitoare.
02-03
86
2
28
DRAGNEA DRAGOS
Forma particulara a lotului, cu acces
pe doua laturi opuse, a permis exprimarea
diferita in fatada: catre strada principala
volumul arata o imagine modernista, ce
rezolva accesul principal, iar catre aleea de
acces carosabila, cladirea se deschide cu
terase si acoperire in sarpanta. Forma
simpla a locuintei este sustinuta in
prezentarea alb-negru.
02-03
87
2
PROIECT NR. 4 (proiect de atelier) SPA
Durata studiului 4+1 s
IU PUBLIC
ptmni ; 4 credite
02-03
88
2
21
DEMETRIU ALEXANDRA; MIHALACHE ANCA
Obiectul de studiu este corpul Edgar Quinet al
UAUIM, iar intentia este remodelarea lui prin
extinderea etajului 1 si 2 pe console 1 1,5 m peste
trotuar si gandirea corelata a curtilor, trecerilor si
spatiilor rezultate.
Corpul de cladire propus arata strazii o fatada
complet vitrata, ce se integreaza prin contrast de
textura vecinatatii clasiciste si preia aceasta
atmosfera prin oglindire.
Partiul de arhitectura este simplu : parterul rezolva
zona secretariat, zona holuri langa scari si biblioteca,
etajul 1 cuprinde pe langa ateliere, biroul decanului
colegiu si un modul biblioteca, etajului 2 cu aceeasi
functiune i se adauga o sala multimedia. Holurile de
circulatie din etajul 1 si 2 sunt formulate de-a lungul
fatadei de sticla pentru a crea parca o citire
longitudinala a strazii.
ARHITECTUR / UTILIZARE
Obiectivul acestei teme este
contientizarea faptului c semnificaia
unei construcii este dat de modul n care
ea este folosit. Exerciiul va cuprinde mai
multe faze : interpretarea (prin analiz
critic) a unei construcii existente,
precizarea caracteristicilor sale valoroase,
definirea potenialului su de utilizare
(disponibiliti, constrngeri), propunerea
unui mod de utilizare. Subiectul va fi
conversia funcional (n domeniul spaiilor
de nvmnt) a unei construcii existente.
02-03
89
22
2
SPA
Studiul se nscrie n proiectul de recuperare
istoric al Municipiului Bucure
Amenajarea acestui spa
-func
IU PUBLIC
i revalorizare a
Centrului ti, puternic agresat de
interveniile urbanistice moderne, prin amenajarea Pieei Sf.
Anton ca loc de acces spre textura urban istoric, ncrcat
de semne i semnificaii ale trecutului.
iu urban se va face att din punct de
vedere formal, ct i conceptual ional, n scopul creterii
importanei sale pentru vecintate ca loc de trecere, de
ntlnire, precum i ca un cadru construit pentru diverse
spectacole. Funciunea va putea fi propus de ctre studeni.
VLASCEANUTUDOR
Spatiul orasului si a unei mici piatete alveole, este fara indoiala unul de
confluenta arhitecturala, de textura, inaltime, culoare si amprenta istorica.
Proiectul se inscrie in datele de tema, care propun recuperarea si
revalorizarea centrului istoric al orasului "puternic agresat de interventiile
urbanistice moderne" .
Studentul opteaza pentru o imbinare variata de textura pentru fiecare volum
imaginat: beton aparent pentru obiectul eveniment, dalarea spatiului intr-o
culoare calda polarizanta, vegetatie ordonata copaci medii pentru aducerea
unei scari spatiului de dimensiuni mari, si nu in ultimul rand , crearea unui mic
bar-braserie, deschis pe toata suprafata pietei , care sa atraga desfasurarea
de evenimente si sa poata adaposti stationarea turistica.
Spatiul are o dezvoltare pe trama, subliniata de amplasarea
corpurilor de iluminat in pardoseala.
Constructia eveniment din beton aparent de sectiune piramidala
anunta intentia de valorizare a spatiului, si adauga decorului scenografic un
element de contrast.
Studiile 3D arata o preocupare deosebita de compunere a spatiului
cu volumul clasic ortodox al bisericii Sf.Anton, prezenta Hanului lui Manuc,
loc vechi de polarizare si atractie urbana, si inchiderea catre frontul de blocuri
in maniera anii 80, cu volumul de contrast , suficient de inalt pentru a inchide
spatiul la nivelul ochiului.
02-03
90
2
23
BANCIU ANCA ANDREEA
Proiectul se incadreaza in datele de
tema si realizeaza o dezvoltare comerciala
si loisir pentru asociatiile de pescari si
vanatori amatori.
Parterul este liber , adapostind zona bar si
depozitare, grup sanitar si sala de mese,
deschizandu-se catre terasa , amenajata
inedit pe platforme inconjurate de apa si
trasee din dale de piatra. Volumul este P+1,
de inspiratie minimalist japoneza, cu
inchideri din beton aparent si sticla, iar
terasa este acoperita cu o pergola din lemn.
Exista un mic accent al volumului, prezenta
copertinei de acces.
Observam prezenta apei ca
element important , careia i se opun
rigiditatea betonului si oglindirea sticlei,
prezenta lemnului si a copacilor solitari ce
inchid spatiul exterior.
Etajul este doar o prelungire a
parterului : zona bar braserie, sala de mese,
grupuri sanitare, la care se articuleaza o
t e r a s a d e f o r ma p l a n i me t r i c a
nedeterminata, dar ordonata prin gasirea
reperului pergolei de lemn.
Studiu volumetric ne arata o
preocupare pentru regasirea la diferite
dimensiuni a formei de patrat: in volumul
P+1, forma pergolei, forma platformelor
exterioare, forma umbrelelor de soare,
forma dalelor exterioare.
COMPLEXDELOISIR
n scopul compl etri i reel ei
comerciale a Municipiului Bucureti,
se propune realizarea unui complex
de loisir pentru asociaiile de pescari
i vntori amatori, pe un teren
adiacent lacurilor Capitalei.
Complexul va cuprinde spaii pentru
agrement i alimentaie public
(restaurant), precum i spaii de
serviciu.
02-03
91
24
2
SPAIU LUDIC
Considerat ca spaiu al compensrii
stresului zilnic, spaiul ludic urban
poate avea o tematic extrem de
divers : odihn-recreere, cultur,
jocuri-sport, muzic-dans, politic-social,
alimentaie-comer etc.
Tema propune amenajarea unui spaiu
pietonal cu dotri destinate caracterului
ludic al vieii sociale urbane.
Amplasamentul se afl de-a lungul
strzii Edgar Quinet din Capital, ntre
Universitatea Bucureti i Universitatea
de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu
.
Detalierea temei va fi propus de ctre
studeni, innd cont de contextul urban
i de grupurile int crora aceasta li se
adreseaz.
STOICESCUIULIAN
Maniera aleasa este exprimarea organica si de
design, intr-un volum si cu forme ce amintesc de Gaudi si
arta SF, in special de tusa Geiger. Intentia este amenajarea
si organizarea unui spatiu urban : strada Edgar Quinet intre
UAUIMsi Universitate, in ideea deAGORA: spatiu discutie
si relaxare, spatiu multifunctional.
Spatiul de trecere este impartit si nuantat, capatand
2 valente: pietonal deschis, trecerea prin spatiul propriu-
zis, si pietonalul inchis, trecerea prin volumul-eveniment ,
ales sa contrasteze spatiului traditional al Universitatii si
celui neutru al laturii Edgar Quinet al UAUIM.
Gandirea planimetrica este racordata la elementul
de aceeasi factura de design , situat inspre piateta cu
fantana. Traseul intre cele doua elemente se realizeaza
de-a lungul unei terase acoperite cu sticla, marginita de un
volumtrasparent din acelasi material.
02-03
92
2
25
RUSEABOGDAN
Studentul opteaza pentru dezvoltarea unui partiu liber,
integrat urban si adaptat la tipologia particulara a sitului.
Propunerea raspunde temei de revitalizare a insulei urbane cu
identitate specifica Sf.Gheorghe Vechi-, prin volumul simplu,
tratat cu materiale contemporane (sticla, metal, beton aparent),
dar si cu texturi traditionale (caramida aparenta si lemn) in
combinatia spatiilor verzi amenajate la interior.
Functiunile sunt adaptate sitului si intentiei de revitalizare
: spatii comerciale magazine, agentie de turism, florarie, spatiu
amenajat peisager si locuri de stat la parter, magazin si cafenea la
etaj, parcaje si depozitare la subsol.
Spatiul interior este polarizat prin retragerea oblica a
fatadelor 15 si 75 de grade, catre interiorul volumului, anuntand
existenta pasajului.
Volumul este decupat si sculptat in intregime, creind
scenarii si trasee interioare: pasajul de trecere catre biserica
Sf.Gheorghe , intrarea in spatiul comercial cu scara proprie, si
existenta pasarelei catre cafenea, ce intersecteaza spatiul
pasajului.
Problema iluminatului este rezolvata prin existenta
luminatoarelor deasupra pasajului si a scarii principale, creind
accente in dezvoltarea planimetrica.
PASAJUL PIETONAL
REVITALIZAREA UNEI INSULE
URBANE
Proiectul se bazeaz pe
propunerea stabilirii unui traseu
pietonal alternativ ntre strada Sfnta
Vineri i zona comercial a
magazinului Vulturul de mare ,
prin traversarea insulei n mijlocul
creia se afl biserica Sf. Gheorghe
Vechi. Pentru ntregirea acestei
intenii urbane este necesar o
intervenie pe una din parcelele ce
delimiteaz insula, incluznd un
pasaj pietonal ce ar conduce ctre
curtea bisericii.
Obiectul de arhitectur propus va
avea funciuni comerciale, mic
alimentaie public, agenii de
turism etc. Expresia lui se va
raporta la contextul urban,
constituindu-se ntr-o poart de
acces a traseului de promenad.
02-03
93
26
2
HURDUC ANA
Platforma Casei Republicii Muzeul deArta Moderna
Studentul a plecat de la premiza inserarii unui spatiu NOU
intr-un cadru "parazit", incinta Casei Poporului spatiu "inghetat in
trecut, fara posibilitatea unei dezvolatri imediate". I n t e r v e n t i a
reprezinta de fapt o "incoltire", ce se naste prin "saparea" efectiva a
unor artere de acces sub gradina/ parcul din spatele frontului de
vest. Platforma astfel "incoltita" se intinde SUB intreaga incinta a
Palatului. Intreaga poveste se dezvolta in jurul accesului principal
la cota 12m, relationat cu arterele "sapate", si reprezinta
calauzele"rosii" ale vechiului catre noua viziune:
MUZEULDEARTAMODERNA =NOU
=ACUM
=DINAMISM
=PROPULSARE
=TEHNOLOGIE
SPAIUPUBLIC
Tema i propune s studieze conceptul de spaiu public rural, n
urma acestei analize formulndu-se prin extrapolare un concept-
proiect de spaiu public urban.
Unul din scopurile urmrite este punerea n eviden a acelor
elemente de mentalitate comportamental colectiv care ar putea
genera nevoia de spaiu public.
02-03
94
2
27
AMENAJAREA UNEI
CURI INTERIOARE
Tema ofer prilejul
studenilor s-i
foloseasc
cunotinele tehnice i
culturale asimilate
pentru a amenaja un
spaiu existent dat (o
curte interioar) ca
spaiu de recreere,
discuii, experimente
culturale, expunere
deschis sau relativ
nchis (descoperit
i/sau acoperit) etc.,
toate acestea
nchegate ntr-un
ansamblu construit i
amenajat consistent,
expresiv i funcional,
care s ofere o
ambian adecvat n
orice anotimp sau
moment al zilei.
NICOLAESCUCRISTINA
Tema propune amenajarea unei curti interioare, presupunand integrarea in context, cu studiul
functionalitatii si concretizarea ansamblului cu caracter cultural.
Proiectul dezvolta amenajarea curtii interioare a UAUIM cota nivel acces, prin gandirea unui spatiu cu
functionalitate deschisa : realizarea unui amfiteatru in aer liber, in legatura cu barul aflat la subsol, dar si in legatura
cu muzeul de istorie.
In zona dintre muzeu si actuala pasarela-hol de trecere este propus un volum simplu, deschis catre zona
amfiteatru cu perete de sticla, cu functiunea de foyer. Diferenta de nivel este preluat de existenta unei rampe ce
decupeaza interesant spatiul gradenelor.
Ansamblul este gandit sa functioneze in variante multiple de evenimente culturale: conferinte, cursuri,
lansari diverse, cu reunirea unuia sau a tuturor spatiilor mentionate ( bar subsol si spatiu muzeu). Spatiul exterior
poate functiona indiferent de anotimp, moment al zilei, iar prezentarea 3D si randarea surprind un moment
scenografic nocturn.
02-03
95
28
2
STEFANBOGDAN
Spatiu public o berarie
Este prezentat un modul pavilionar, din structura metalica tridimensionala si cu inchideri plexiglas, care
este menit sa aiba functiunea de terasa acoperita. Prin compunerea mai multor volume, este creat un cadru de
inchidere vizuala pe al carui fond pozeaza terasele complet dechise acoperite formal de bannere pentru
advertising.
O BER
Tema porne
Studen
RIE
te de la
scenariul organizrii
unei srbtori a berii
n Piaa Revoluiei
din Bucureti, pe
spaiul situat ntre
Biblioteca Central
Universitar i
hotelul Hilton.
ii vor
propune
amenajarea acestei
zone, precum i
detalierea unei
suprafee de circa
100 mp.
02-03
96
2
S
AN2 SEM. 2 SCHI
Scenariul temei presupune construirea de c
Sala de expunere va include macheta unui modul lunar, precum
A3 MODULDEEXPUNEREPENTRUTEHNOLOGIESPAIAL
tre Muzeul Aerului i Spaiului din Washington D.C. a
unui modul itinerant de expunere, destinat s fac cunoscut n ntreaga lume istoria aeronauticii i a
tehnologiei spaiale.
i alte exponate semnificative.
Structura i nvelitoarea folosite vor fi de tip "uor", astfel ca modulul s poat fi dezasamblat i
remontat apoi cu uurin. Pavilionul va trebui s exprime prin imaginea sa tehnologia de vrf, care a
fcut posibil nceperea cuceririi spaiului cosmic.
02-03
97
S
2
DEMETRIUALEXANDRA
Modulul este imaginat sub forma unui simplu pavilion, la care se accede pe o rampa,
nivelul de acces fiind o supanta a spatiului de expunere. Interesanta este circulatia
perimetrala ce da posibiliatea studierii exponatelor.
02-03
98
2
S
TUCHILASTEFAN
Modulul este un simplu "box", in care vizitatori si exponate pot interactiona direct.
Structura este metalica, iar grinzile tridimensionale dau posibilitatea unei acoperiri
spatiale.
02-03
99
S
2
ZIELINSKI DANIEL
Spatiul de vizitare este formulat sub forma unei pasarele din care se face
distributia in celelalte spatii. Volumul simplu al constructiei este inclinat, in
intentia de dinamizare si creare a unei atmosfere SF.
02-03
100
2
S
SERBANSEBASTIAN
Studentul arata o preferinta pentru literatura SF, modulul fiind generat de volumul unui
UFO ce a aterizat. De aici si forma planului si dispunerea aproximativ concentrica a
circulatiilor si zonelor de interes.
02-03
101
S
2
AN 2 SEM. 2 SCHI ULUI
Pe un amplasament situat n vecin
A 4 BAR-CAFENEA PE MALUL LAC
tatea noilor locuine de vacan din comuna Baloteti,
pe malul lacului Cociovalitea, se intenioneaz realizarea unui caf-bar, cu orientare i
deschidere ctre vale (sud), avnd spaii de consumaie nchise i deschise (terase).
Sistemul constructiv este la libera alegere a studentului.
02-03
102
2
S
DAVIDELRALUCA
Forma planimetrica in cruce cu brate inegale si pozitionare scindata, denota o
referire la simbolistica solara. Aceasta da posibilitatea formarii de terase
multiple de-al lungul traseului catre apa.
02-03
103
S
2
ZIELINSKI DANIEL
Sectiunea arata preocuparea pentru preluarea caderii de teren de pe amplasament si
integrarea in peisaj. Forma barului este rezultatul compunerii mai multor categorii de
volume, inchise sau partial deschise, terase, scari si trasee ordonate in directia apei.
02-03
104
2
S
MIHALACHERALUCAOANA
Cladirea este compusa din doua volume: unul plat si opac, imbracat in lemn, in care se
rezolva grupurile sanitare, barul si depozitarea, si unul elansat, vitrat pe toate laturile si
acoperit cu o structura tridimensionala metalica de culoare verde.
02-03
105
S
2
IONESCUALEXANDRUVADIM
Prezentarea color arata o preocupare pentru estetica contrastelor: acoperire masiva,
parca din beton aparent, pereti placati cu lemn ce inchid spatiul, alaturi de inchiderile
verticale din sticla ale spatiului. Partiul este strict functional si denota economia de
spatiu interior.
02-03
106
2
S
AN 2 SEM. 2 SCHI
n sta
Structura va fi din zid
A RESTAN CAS DE VACAN LA MARE
iunea Vama Veche se propune realizarea unei case de vacan pe o platform existent din
beton armat, care va fi folosit drept fundaie. Construcia va avea funciunile de zi la parter i
dormitoarele la etaj.
rie portant de crmid i planee din beton armat, iar acoperirea va fi
realizat n teras. Platforma va putea fi completat cu terase acoperite sau descoperite.
02-03
107
S
2
POLIZURUXANDRA
Catre mare, volumul simplu din caramida tencuita este decupat pentru a forma
logia din etaj si terasa partial acoperita din parter. Retragerile sunt vitrate
apropape in totaliate si acoperite cu parasolare din lemn. Imaginea casei este
completata de prezenta gardului din nuiele si stuf.
02-03
108
2
S
RETEGANIONALEXANDRU
Volumul simplu al constructiei este articulat cu terase acoperite si descoperite,
rampe, amenajari exterioare unde prezenta lemnului contrasteaza ca stabilitatea
B.A. si a caramidei. Partiul este simplu si functional.
02-03
109
S
2
NEDELCUSTEFANALEXANDRU
Organizarea sub forma unui pavilion pare potrivita pentru relationare spatiilor
interioare cu cele exterioare terase la nivelul parter si etaj. Culorile folosite sunt
vesele: rosu, alb, gri. Sunt formulate si traseele ce se compun cu volumul casei.
02-03
110
2
S
MIHALACHERALUCA
Casa ocupa un colt al platformei de beton, restul fiind ocupat de terasa acoperita cu
structura din B.A. Spatiile interioare sunt separate prin intermediul celor doua ziduri
perpendiculare.
02-03
111
112
A
N
U
L
3
3
02-03
113
02-03 02-03
PROIECT NR. 1 ARHITECTURA ECOLOGIC
(proiect de atelier)
Durata studiului 4+1 s

ptmni ; 5 credite
3
02-03
114
02-03
31
ARHITECTUR
LOCUIN
Una dintre modalit
Tema de fa
Amplasamentul propus este GURAPORTI
r Razelm.
Studen (cu
posibilitate de utilizare n regim permanent),
amplasat ansamblului satului de
vacan prev a se construi n acest loc.
/ RESURSE
ECOLOGIC LA GURA
PORTIEI
ile posibile de abordare a
programului de locuin ecologic este
recursul la tradiia local, interpretat n spirit
contemporan i innd seama de cerinele
actuale ale potenialilor beneficiari.
sugereaz o astfel de interpretare
contemporan, avndu-se n vedere tradiia
locuirii specific zonei, protecia unui perimetru
geografic sensibil, utilizarea de materiale i
tehnici de construcie locale, precum i
conceperea unui sistem de utilizare a cldirii n
spiritul dezvoltrii durabile.
EI,
situat n partea de NE a Dobrogei, pe malul
Mrii Negre, pe fia de pmnt ce o desparte de
complexul laguna
ii vor proiecta
n cadrul
zut
o locuin individual
CONSTANTINESCUMIRUNA
Propunerea evidentiaza realizarea unei
locuinte ecologice prin folosirea materialelor
locale: piatra, lemn si stuf si particularizarea
functionala a partiului, a tipului de viata privata.
Compozitia se inspira din ideea cetatilor
medievale cu incinta si acces controlat.
Pozitionarea turnului-foisor si a peretelui de
piatra marcheaza si dirijeaza. Tratarea
fatadelor cu goluri minimale. se realizeaza prin
alaturari de texturi. Conservarea energiei a dus
la configurarea unei solutii cu zona de noapte la
demisol si realizarea unei inchideri tip sera in
continuarea sarpantei deasupra zonei de acces
si a livingului.
3
02-03
115
32
NASTA OANA
Propunerea de arhitectura urmareste incadrarea in peisaj,
prin compunerea celor doua volume ce inchid si definesc
spatiul interior, cu un al treilea, partial deschis si supraetajat
destinat belvederii.
Functiunea este simpla - de mic club-bar, intr-o zona
neconstruita.
Materialele folosite sunt lemnul, piatra, betonul, sticla.
Interesanta este idee de introducere a peisajului in spatiul
interior: plantarea a 5 copaci de dimensiuni medii in zona
parter si deschiderea supantei catre acestia.
ARHITECTURA PEISAJULUI / ARHITECTURA N PEISAJ
PAVILION "POUR LE VEGETAL", GRADINA BOTANIC
Problemele unei au devenit n perioada contemporan
dezvoltare. Societatea civil
de dialog care nu mai poate fi ignorat.
O concep l presupune o abordare sintetic
artei,
Tema propune rezolvarea unui edificiu, cu func
rintr-o important
BUCURETI
o preocupare important
pentru toi actorii implicai n programe de , tot mai activ, a devenit i ea
un partener
ie durabi a proiectului de arhitectur , cu referine la
domenii diverse ale cunoaterii, traversnd cmpurile tiinei i tehnicii.
iune public, amplasat n Grdina Botanic din
Bucureti. Amplasamentul construciei va fi spre partea superioar a Dealului Cotroceni, ntr-o zon
limitrof i destructurat a parcului, caracterizat p declivitate.
construcii durabile
!
02-03
3
116
02-03
33
LOCUIN
Se propune proiectarea unei locuin
Studiul se va orienta cu prec ere pe aspectele dezvolt
Rezolvarea arhitectural simplitatea
nscrierea n context
ECOLOGIC
e unifamiliale P+1 pe un lot individual, ntr-o
zon de deal, care s respecte principiile arhitecturii ecologice (bioclimatice).
d rii durabile, utiliznd soluii
arhitecturale bazate pe conceptul pasiv de captare, circulaie i conservare a
energiei calorice.
va urmri i claritatea n rezolvarea
problemelor funcionale, tehnologice, de expresie i folosire adecvat a
materialelor, precum i i conformarea corect pentru
asigurarea proteciei pasive.
TOADER MADALINA
Proiectul propune
rezolvarea unei locuinte
ecologice individuale intr-o
zona rezidentiala.
Volumetria este simpla si
porneste de la simpla
imagine a unei "case", dar
pune problema unei
rezolvari arhitecturale
bazata pe conceptul pasiv
de captare, circulatie si
conservare a energiei
termice. Spectacolul
compozitiei interioare a
casei consta in decuparea
planseelor in parter si
luminarea zonelor din
spatiul de zi situat la
subsol. Luminarea si
incalzirea spatiilor
interioare se realizeaza
prin inchiderea tip sera pe
zona de sud.
3
02-03
117
34
3
OANTA IULIAN COSMIN
Volumul si partiul se subordoneaza in totalitate
principiilor locuintei ecologice: pozitia casei este deviata
fata de axa N-S cu orientare spre est, locuintele sunt
cuplate astfel incat latura mica spre NE.
Locuinta este un organism care poate functiona
independent si poate oferi un plus de calitate si protectie
spatiului locuirii.
Partiul functional se subordoneaza acestor principii de
adapost si confort.
ARHITECTURA ECOLOGIC
LOCUIN
Sfr
Reconsiderarea solu
Studiul
l de locuire pentru "familiile"
copiilor institu
Amplasamentul se g
Se propune o grupare de 10 module
de locuit, completate cu unele dot
care nu fac obiectul studiului.

E PENTRU COPIII
INSTITUIONALIZAI
itul secolului 20 a adus n prim
plan un concept nou pentru evoluia
societii umane : Dezvoltarea
Durabil.
iilor
bioclimatice ale arhitecturii
vernaculare conjugate cu cele
alternative promovate de abordarea
ecologic, bazat pe tehnologiile
nalte, deschid noi perspective
proiectrii cadrului vieii.
i propune realizarea unui
modu
ionalizai, asimilnd
preluarea noilor tehnologii "durabile"
n soluionarea confortului i calitii
spaiului de locuit.
sete pe
parcela de teren rezervat n comuna
Corbeanca pentru realizarea
"Oraului Speranei".
ri
comune
02-03
118
02-03
35
3
IMOBIL EXPERIMENTAL
Conceptul DEZVOLT
n acest context, programul
de fa
jat de o
anvelop
Se va
Tematica acestui imobil
experimental reprezint
entru de cartier
va cuprinde : comer
vicii, birouri,
anexe, depozite, parcaje
etc.
RII
DURABILE, cu impact n
perioada ultimelor decenii,
ridic probleme complexe
proiectrii de arhitectur i
urbanism.
propune exerciiul
unui imobil ecologic
experimental, prote
bioclimatic.
ine seama de
consideraiile legate de
minimizarea consumurilor
de energie, att n timpul
construciei (materiale
economice),ct i n
exploatare.
o
unitate de comer i servicii
pentru o anumit zon
rezidenial. Pe nlimea
de S+P+1 (eventual P+2)
acest mic c

alimentar i nealimentar,
alimentaie public (bar,
cafenea), spaii de
destindere i jocuri, mici
ateliere, ser
CRISTACHE FLORIN
Pe situl studiat la proiectul de urbanism, pe malul lacului Straulesti
studentul a optat pentru o anvelopanta partiala inchisa catre sud pentru
asigurarea unui bioclimat si doua volume cu dubla deschidere - catre lac si
catre spatiul intermediar, legate printr-o pasarela.
Spatiul intermediar acoperit raspunde cerintelor temei de a realiza o
scadere a consumului de energie prin protejarea spatiilor inchise
-unul care trece prin spatial dintre cele doua volume si face legatura intre
zona de promenada si spatiul construit.
-al doilea ax marcheaza accesele in volume.
02-03
119
36
3
TUDORICAMARIA
Studentul propune o rezolvare originala a unui refugiu montan cu caracter particular de functionare: fiecare refugiat
primeste de la intrare instructiuni de utilizare a spatiului spre a putea locui. Intreaga constructie este un mecanismin
care exista trasate legi clare de desfasurare a activitatilor: etanseitatea spatiului, supravietuirea si instrumentele in
caz de avalansa, evacuarea si neutralizarea reziduurilor.
Volumetria este spectaculoasa, forma refugiului fiind de barca rasturnata, iar din punct de vedere al amplasarii pe
platoul montan este adecvata protectiei impotriva vantului.
REFUGIU MONTAN OBIECT AUTONOM
ENERGETIC
Refugiatul este un utilizator spontan al unui
spa de supravie
Este doar el, "obiectul-hain
ntan.
Refugiul nu are acces la re clasice de
distribu (electricitate, agent termic, gaze, ap
Acest concept va fi integrat studiului de
arhitectur
Obiectul-refugiu este un obiect "inteligent",
ce poate ngloba cuno
Eoma
iu uire, al unui "obiect-hain"
autonomenergetic.
", i mediul
natural mo
ele
ie ).
Necesarul utilitar se produce i nmagazineaz prin
funcionarea autonom.
.
tine actuale tehnice,
biologice, chimice etc. in de supravieuire.
02-03
120
02-03
37
3
ARHITECTURA ECOLOGIC
Tema propune studen
rca 45 grade cobornd
spre sud.
Cl
Se vor folosi doar materialele locale :
lemnul
REFUGIU
N MUNI
ilor rezolvarea unui
spaiu de cazare ocazional, pe un
amplasament ipotetic n munii Carpai un
teren n pant de ci
direa pe care o vor propune studenii va
avea un regim de nlime de D+P+1,
folosind panta terenului i incluznd
funciunile specifice unei astfel de dotri.
i piatra.
!
MICLEAALEXANDRA
proiectul rezolva un refugiu montan pe o
panta de 45 de grade.
Volumul este un cub ingropat si decupat in
zona superioara paralel cu panta
terenului.
Refugiul are 3 niveluri, accesul realizandu-
se la ultimul etaj. In etajul intermediar este
rezolvat spatiul de preparare si de luat
masa , si o zona balcon belvedere.
La nivelul inferior este situata cazarea 8
locuri si grupuri sanitare.
Materialele folosite sunt cele locale piatra
pentru inchiderile perimetrale, lemn pentru
structura si invelitoare.
02-03
121
38
3
DUMITRUMIHAELACOSMINA
Definirea compozitiei se face prin
alaturarea a 2 volume: unul simplu
care adaposteste zona de noapte
si unul nuantat care se deschide si
comunica catre exterior prin
prezenta cadrelor de structura, a
serei incorporate si a terasei.
Exista un traseu al casei, explicitat
in demersul compozitional, care
est e marcat pri n prezenta
pachetelor de trepte. Prezenta
acestora marcheaza preluarea
caderii terenului in spatiul interior,
si ideea de sens a deplasarii -
parcurgerea lui: terasa- living-
dinning -bucatarie - zona de
noapte, intalnind la 90 de grade
sensul de acces in spatiu, in
p u n c t u l d e s e pa r a r e a l
functiunilor.
LOCUIN
Arhitectura ecologic
Se propune o abordare
a temei pe baza conceptului
pasiv de captare
Terenul pus la
dispozi
ofer bil pe
una din laturile sale.
Piesa tipic
ventila
ECOLOGIC CAS
DE VACAN
(cunoscut
i sub numele de arhitectur
bioclimatic) presupune un grad
ridicat de respect pentru mediu,
prin protejarea i prezervarea
acestuia.
i circulaie a
energiei calorice.
ie se afl ntr-o zon de
deal i acces carosa
a locuinei ecologice,
SERA, va comunica cu spaiile
importante ale casei de vacan,
ea avnd rol de captator i
distribuitor al energiei calorice i
de reglare a confortului
microclimatic (luminare natural,
ie, umiditate aer etc )
02-03
122
02-03
31
3
PROIECT NR. 2 TURISM / LOISIR (proiect de
atelier)
Durata studiului 5+1 sptmni ; 5 credite
02-03
123
31
3
ARHITECTUR
CASAMUZICII
Tema sugereaz
din domeniul
muzical, sprijinite de autorit
Acesta va permite accesul publicului interesat
la informa
Amplasamentul propus se afl
/ IDEE
un scenariu n care
asociaiile i uniunile de creaie
ile publice,
iniiaz construirea unei "case a muzicii",
conceput ca un spaiu de loisir i creaie,
interactiv i convivial, cu reprezentativitate
pentru rolul cultural al Capitalei.
ia de ultim or, precum i
promovarea noilor talente, n special ale
tinerilor compozitori, interprei sau formaii
muzicale care nu au nc acces la circuitul
studiourilor profesionale de nregistrri.
n Municipiul
Bucureti, pe Bd. Regina Elisabeta.
ARHITECTUR
CASAMUZICII
Tema sugereaz
din domeniul
muzical, sprijinite de autorit
Acesta va permite accesul publicului interesat
la informa
Amplasamentul propus se afl
/ IDEE
un scenariu n care
asociaiile i uniunile de creaie
ile publice,
iniiaz construirea unei "case a muzicii",
conceput ca un spaiu de loisir i creaie,
interactiv i convivial, cu reprezentativitate
pentru rolul cultural al Capitalei.
ia de ultim or, precum i
promovarea noilor talente, n special ale
tinerilor compozitori, interprei sau formaii
muzicale care nu au nc acces la circuitul
studiourilor profesionale de nregistrri.
n Municipiul
Bucureti, pe Bd. Regina Elisabeta.
ARHITECTUR
CASAMUZICII
Tema sugereaz
din domeniul
muzical, sprijinite de autorit
Acesta va permite accesul publicului interesat
la informa
Amplasamentul propus se afl
/ IDEE
un scenariu n care
asociaiile i uniunile de creaie
ile publice,
iniiaz construirea unei "case a muzicii",
conceput ca un spaiu de loisir i creaie,
interactiv i convivial, cu reprezentativitate
pentru rolul cultural al Capitalei.
ia de ultim or, precum i
promovarea noilor talente, n special ale
tinerilor compozitori, interprei sau formaii
muzicale care nu au nc acces la circuitul
studiourilor profesionale de nregistrri.
n Municipiul
Bucureti, pe Bd. Regina Elisabeta.
CONSTANTINESCU MIRUNA; TROFIN
CRISTINA
Ideea temei a fost crearea unui spatiu
ambivalent: loc de creatie si zona publica de
auditii si informare.Propunerea se protejeaza
catre strada cu un ecran in spatele caruia se
dezvolta un joc volumetric complex si variat
pe etaje, facand trecerea intre spatiul public si
spatiul privat. Volumul scarii se defineste clar
in fatada facandu-si vizibila prezenta prin
transparenta peretelui cortina, circulatia pe
verticala devenind parte din spectacolul
strazii.
Accesul se poate face separat pentru fiecare
nivel functional, salile de repetitii, auditie si
inregistrari fiind rezolvate in primul subsol.
CONSTANTINESCU MIRUNA; TROFIN
CRISTINA
Ideea temei a fost crearea unui spatiu
ambivalent: loc de creatie si zona publica de
auditii si informare.Propunerea se protejeaza
catre strada cu un ecran in spatele caruia se
dezvolta un joc volumetric complex si variat
pe etaje, facand trecerea intre spatiul public si
spatiul privat. Volumul scarii se defineste clar
in fatada facandu-si vizibila prezenta prin
transparenta peretelui cortina, circulatia pe
verticala devenind parte din spectacolul
strazii.
Accesul se poate face separat pentru fiecare
nivel functional, salile de repetitii, auditie si
inregistrari fiind rezolvate in primul subsol.
CONSTANTINESCU MIRUNA; TROFIN
CRISTINA
Ideea temei a fost crearea unui spatiu
ambivalent: loc de creatie si zona publica de
auditii si informare.Propunerea se protejeaza
catre strada cu un ecran in spatele caruia se
dezvolta un joc volumetric complex si variat
pe etaje, facand trecerea intre spatiul public si
spatiul privat. Volumul scarii se defineste clar
in fatada facandu-si vizibila prezenta prin
transparenta peretelui cortina, circulatia pe
verticala devenind parte din spectacolul
strazii.
Accesul se poate face separat pentru fiecare
nivel functional, salile de repetitii, auditie si
inregistrari fiind rezolvate in primul subsol.
02-03
124
02-03
32
3
RESURSELE
PATRIMONIULUI
ISTORIA ORA
Zonele istorice ale ora
e
, u
,
.
Proiectul de fa
o
Zona propus
Tema proiectului constitue
inser
Func
t
ULUI I
CONSTRUCIA NOU
elor
noastre exercit, i n prezent,
o miraculoas for de
atracie. Acest magnetism
produs d ambiana strzilor
nguste c construcii vechi,
patinate de vreme ncrcate
de istorie, reprezint un
argument important la
(re)considerarea patrimoniului
arhitectural ca o important
trebuie s
ating subiectele scrii urbane
i terit riale, cu o atenie
particular pentru morfologia
cadrului construit.
studiului este
situat n Centrul istoric al
oraului Bucureti o insul
urban avnd n centru
biserica Sf. Gheorghe-Vechi.
ia unei construcii
(plomb) de dimensiuni medii
care completeaz unul dintre
fronturi. iunea propus
mic hotel-pensiune este
compa ibil cu dezvoltarea
viitoare a zonei.
resurs de dezvoltare
NITUMARIANA
Studentul a optat pentru o solutie
moderna de inchidere a frontului
de strada cu valoare istoric-
ambientala si decuparea fatadei
pentru continuitatea traseului
pietonal propus in jurul bisericii Sf.
Gheorghe Vechi.
Functiunea insertiei este de mic
hotel pensiune, cu zona de
restaurant-cafenea la parter,
deschis catre zona pietonala.
Ani mar ea t r as eul ui es t e
accentuata prin linia curba a
fatadei catre zona de trecere.
02-03
125
33
3
COMPLEXTURISTIC
Studiul propune o analiz turism n cadrul unui complex turistic
situat n zona premontan . Amenaj e specifice acestui programvor trebui s
a tipologiilor posibile specifice programului de
rile exterioar rspund problemelor
de integrare n sit, att din perspectiva mediului nconjurtor ct i din cea a unui context cultural existent.
CURELEABOGDAN
Solutia propusa se integreaza in sit. Compozitia ansamblului se foloseste de volume independente si
interrelationate la nivelul terenului: corp de cazare, piscina, terasa restaurant, sala de sport.
Zona detaliata este bara de cazare si piscina, articulate printr-o pasarela.
Cazarea este rezolvata dublu tract orientare catre raul Teleajen si catre munte, la parter fiind restaurantul
deschis catre vale. Fatadele sunt ritmate si alternate cu plinuri puternice in zona anexe piscina si in zona
preparare-bucatarie restaurant. Materialele folosite se pun in valoare reciproc prin contrast de textura si culoare.
02-03
126
HANULSOLACOLU turism, loisir, patrimoniu
Tema propune studiul programului de turism n zona urban
de a redescoperi obiceiurile vremii cnd familia
SOLACOLU
Valoarea tezaurului arhitectural se poate recupera n acest caz
prin introducere unei func
din
centrul Capitalei, la scara oraului vechi, ca o incursiune n istorie,
n ncercarea
i construia hanul.
iuni de alimentaie public, cu o teras-
restaurant n interiorul hanului. Se intenioneat astfel revitalizarea
cldirii de patrimoniu existente printr-o refuncionalizare care s
in seama de cerinele actuale ale pieii n domeniul turismului i
loisirului. Pe lng funciunea de restaurant-bar se va avea n
vedere i transformarea imobilului ntr-o pensiune turistic, avnd
prevzute camere de cazare la nivelurile superioare.
IONITACATALINA
Solutia raspunde temei de exercitiu de arhitectura noua
i nt egrata i n si t vechi , pri n revi tal i zarea si
refunctionalizarea vechii structuri si inserarea unui
element arhitectural postmodern independent.
Studentul propune realizarea unui portic catre Calea
Mosilor, inchiderea unui acces catre incinta si adaugarea
unui etaj partial peste corpul de acces.
Parterul este destinat in intregime functiunii comerciale:
expozitie de arta, magazine si ateliere de creatie, iar in
corpul nou creat este rezolvata zona de restaurant.
Subsolul este destinat spatiilor anexa restaurant,
pensiune. Deasemenea la subsol este rezolvat si un
spatiu crama cu acces din curtea interioara.
02-03
34
3
02-03
127
35
3
PENSIUNELAMARE
n vederea ini
e aflate
ntr-o evident
o pensiune.
Terenul, situat la malul M
m.
Construc
ierii unui prim contact cu
problematica programelor de cazare i
alimentaie public, program
dezvoltare n zonele
tradiional turistice i nu numai, tema
propune studenilor elaborarea unei
mici dotri de turism
rii Negre,
este delimitat pe latura de SE de o
falez stncoas cu nlimea de
5,00 i coboar n pant lin ctre
aceasta. ia va avea ca
funciuni principale cazarea, servirea
mesei, precum i petrecerea timpului
liber, pentru turitii gzduii aici, innd
cont de posibilitatea prelungirii spaiului
interior cu terase acoperite sau
descoperite, orientate ctre mare.
ISVORANUFLORIN
In abordarea temei studentul a
propus o dezvoltare organica a
volumelor , tinand cont de inscrierea lor
in pesiajul natural dezvoltandu-le pe
caderea de teren.
Din punct de vedere compozitional
imaginea generala a ansamblului este
spectaculoasa mizand pe folosirea
materialelor locale-finisaje cu diferite
texturi de piatra si lemn alaturi de sticla.
Intreaga compozitie se dezvolta in
jurulul piscinei care focalizeaza toate
spatiile comune- barul, restaurantul si
sala de conferinte.in timp ce spatiile
private, camerele, se
deschid catre mare.
02-03
128
02-03
3
02-03
EUFROSINADRIANA
proiectul isi propune revitalizarea traseului turistic cu caracter istoric al locului,
realizarea unui obiect de arhitectura info-box, si a unui pliant turistic. Sunt descrise
informatii din teren referitoare la punctele de interes arhitectural si istoric, dintr-un
oras mic de munte Valeni de Munte: Castelul familiei Filipescu, Moara de apa din
Drajna, Biserica sf.Nicolae Tabaci, Casa Miron Radu Paraschivescu, Casa
memoriala N.Iorga, fosta casa "Zarneasca".
Marcarea traseului se face cu placute indicatoare, luminate noaptea. Info-boxul este
realizat cu materiale locale lemn si are caracter traditional.
TURISM
Se va studia
realizarea unui traseu
turistic urban ntr-o
zon
Se urm
e
signalectic
Pe lng
BOX (punct de
informare
din localitatea de
origine a studentului.
rete punerea
n eviden a
elementelor construite
i integrarea anumitor
spaii ntr-un proiect
care s cuprind
elemente de
marketing, d
, precum
i luarea n
consideraie a
factorilor socio-
economici locali.
ilustrarea
traseului turistic,
proiectul va cuprinde
i propunerea unei
construcii tip INFO
i cafenea-
bar).
36
129
3
02-03
C
A
B
A
N
P
e
u
n
t
e
r
e
n
m
o
n
t
a
n
,
c
u
p
a
n
t
C
l
l
e
g
i
a
t
(
s
p
r
e
v
a
l
e
)
a
u
n
u
i
n
u
m
d
e
c
a
m
e
r
e
.
S
e
r
e
c
o
m
a
n
d
l
e
m
n
s
a
u
p
i
a
t
r

M
O
N
T
A
N

d
e
2
5
%
,
s
e
c
e
r
e
a
m
p
l
a
s
a
r
e
a
u
n
e
i
c
a
b
a
n
e
t
u
r
i
s
t
i
c
e
c
u
c
a
p
a
c
i
t
a
t
e
a
d
e
3
0
-
3
6
l
o
c
u
r
i
.

d
i
r
e
a
v
a
a
v
e
a
u
n
r
e
g
i
m
d
e

i
m
e
m
a
x
i
m
d
e
S
+
P
+
2
E
+
M

i
v
a
c
u
p
r
i
n
d
e
s
p
a

i
i
d
e
c
a
z
a
r
e

i
a
l
i
m
e
n
t
a

i
e
p
u
b
l
i
c

p
e
n
t
r
u
t
u
r
i

t
i
,
r
e
s
p
e
c
t

n
d
u
-
s
e
o
r
i
e
n
t
a
r
e
a
p
r
i
v
i

r
c

t
m
a
i
m
a
r
e

,
a
c
o
l
o
u
n
d
e
e
s
t
e
p
o
s
i
b
i
l
,
f
o
l
o
s
i
r
e
a
m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r
l
o
c
a
l
e

.
MICLEAALEXANDRA
tema propune rezolvarea unui motel la munte , pe o panta de 30 grade. Compozitia este
din 2 bare articulate prin volumul de acces. In volumul vitrat este rezolvata zona restaurant,
volumul plin adapostind receptia, anexele si zona de cazare. Solutia preia la nivelul
sectiunii caderea de teren , creind zone de belvedere catre vale.
Textura de fatada imbina materiale cu caracter local- piatra, si materiale si tehnologie hi-
tech sticla si metal.
37
130
02-03
3
AN3 SEM. 1 SCHI
ntr-un parc, pe un teren plat, se propune realizarea unui pavilion care s
Se recomand
A1 PAVILIONEXPOZIIE
poat
adposti expoziii sezoniere cu tematic divers. Spaiul nchis va conine o supant
la care accesul se va face printr-o scar liber.
folosirea unei structuri uoare (lemn sau metal) care s ajute la
integrarea pavilionului n tipul de spaiu specific parcului.
S
02-03
131
S
3
N
I
S
T
O
R
O
I
U
S
p
a
t
i
u
l
i
n
t
e
r
i
o
r
p
a
r
e
s
a
s
a
p
r
e
l
u
n
g
e
a
s
c
a
i
n
p
a
r
c
p
r
i
n
r
i
t
m
a
r
e
a
t
r
a
s
e
u
l
u
i
.
c
o
m
p
o
z
i
t
i
a
d
e
a
r
h
i
t
e
c
t
u
r
a
e
s
t
e
d
i
n
a
m
i
z
a
t
a
d
e
f
o
r
m
a
t
e
r
a
s
e
i
,
a
a
c
o
p
e
r
i
r
i
i
e
l
a
n
s
a
t
e
,
s
i
a
p
a
s
a
r
e
l
e
i
c
o
p
e
r
t
i
n
a
s
i
u
n
g
h
i
u
r
i
l
e
u
s
o
a
r
e
a
l
e
s
t
a
l
p
i
l
o
r
d
e
s
u
s
t
i
n
e
r
e
a
a
c
e
s
t
e
i
a
.
02-03
132
02-03
3
S
B
A
B
A
K
H
A
S
H
E
M
I
V
o
l
u
m
u
l
u
i
v
i
t
r
a
t
a
l
p
a
v
i
l
i
o
n
u
l
u
i
i
s
e
a
n
e
x
e
a
x
a
p
r
e
z
e
n
t
a
p
e
r
e
t
e
l
u
i
c
u
r
b
c
a
r
e
s
t
r
a
b
a
t
e
s
i
c
o
n
d
u
c
e
i
n
s
p
a
t
i
u
s
i
v
o
l
u
m
u
l
p
a
r
t
e
r
c
e
i
n
c
h
i
d
e
g
r
u
p
u
r
i
l
e
s
a
n
i
t
a
r
e
,
d
e
p
o
z
i
t
u
l
s
i
s
p
a
t
i
u
l
c
u
s
t
o
d
e
l
u
i
.
F
o
r
m
a
o
r
g
a
n
i
c
a
a
s
c
a
r
i
i
c
o
m
p
l
e
t
e
a
z
a
d
e
s
i
g
n
-
u
l
i
n
t
e
r
i
o
r
a
l
s
p
a
t
i
u
l
u
i
.
02-03
133
S
3
I
O
N
I
T
A
C
A
T
A
L
I
N
A
I
m
a
g
i
n
e
a
p
a
v
i
l
i
o
n
u
l
e
s
t
e
c
o
m
p
l
e
t
a
t
a
d
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
r
a
s
e
e
l
o
r
c
e
c
o
n
d
u
c
c
a
t
r
e
a
c
e
s
t
a
s
i
a
m
e
n
a
j
a
r
i
l
e
e
x
t
e
r
i
o
a
r
e
a
f
e
r
e
n
t
e
:
r
a
m
p
e
,
s
c
a
r
i
,
o
g
l
i
n
z
i
d
e
a
p
a
,
b
a
l
u
s
t
r
a
d
e
s
i
p
r
e
z
e
n
t
a

p
o
r
t
i
i

c
e
a
n
u
n
t
a
p
r
e
z
e
n
t
a
e
v
e
n
i
m
e
n
t
u
l
u
i
a
r
h
i
t
e
c
t
u
r
a
l
.
02-03
134
02-03
3
S
H
O
R
I
A
D
A
N
I
E
L
S
t
r
u
c
t
u
r
a
m
e
t
a
l
i
c
a
c
u
c
o
n
t
r
a
v
a
n
t
u
i
r
i
i
n
X
l
a
p
a
r
t
e
a
s
u
p
e
r
i
o
a
r
a
p
e
r
m
i
t
e
d
e
s
c
h
i
d
e
r
e
a
m
a
r
e
a
s
p
a
t
i
u
l
u
i
i
n
t
e
r
i
o
r
.
F
a
t
a
d
e
l
e
p
a
v
i
l
i
o
n
u
l
u
i
s
u
n
t
c
o
m
p
l
e
t
a
t
e
c
u
p
a
r
a
s
o
l
a
r
e
d
i
n
l
e
m
n
s
i
p
a
n
o
u
r
i
p
e
n
t
r
u
a
d
v
e
r
t
i
s
i
n
g
.
F
o
r
m
a
a
l
u
n
g
i
t
a
e
s
t
e
a
c
c
e
n
t
u
a
t
a
d
e
p
r
e
z
e
n
t
a
p
l
a
t
f
o
r
m
e
i
d
e
a
c
c
e
s
.
02-03
135
S
3
AN3 SEM. 1 SCHI
Pe un teren plan, la marginea unei p
A2 CABANPENTRUEXPLOATRI FORESTIERE
duri, se amplaseaz o caban forestier,
executat din materiale tradiionale (piatr, lemn, zidrii de crmid, nvelitori cu igl
sau i etc.). Construcia va avea parter i etaj mansardat (sau pod amenajat), fiind
prevzut la parter cu spaii pentru prepararea i servirea mesei, iar la etaj cu locuri
pentru dormit.
02-03
136
02-03
3
S
GUGU GEORGE
Perspectiva arata folosirea materialului local lemn : pereti si structura din lemn. Forma
simpla a constructiei se incadreaza in peisajul padurii intr-o compozitie P P+1.
02-03
137
S
3
COCEANGA LAURENTIU
Cabana se formuleaza in jurul unui perete din piatra, ce este elementul principal al
compozitiei: de el se articuleaza pantele acoperirii din lemn. Sectiunea arata preocuparea
pentru configurarea spatiilor interioare si design-ul cladirii.
02-03
138
02-03
3
S
STOJANI THEODORA
Distributia in spatii se realizeaza la
ni vel ul cori dorul ui formul at ca
circulatie : intrare iesire in cabana.
Spatiul mansardei este minimal lasand
loc zonei de supanta.
02-03
139
S
3
ORMENISAN ANDREEA
Spatiul sectiunii este folosit in totalitate:
structura acoperirii coboara pana la
ni vel ul sol ul ui f or mand t er ase
exterioare. Foma cabanei este de
drept unghi , rezol vand compact
functiunile in jurul scarii amplasata in
centrul spatiului.
02-03
140
02-03
3
S
AN3 SEM. 1 SCHI
n rada Portului Turistic Tomis din Constan
ARESTAN INFO-BOX
a, municipalitatea i autoritile portuare
doresc amplasarea unui punct de informaii turistice. Pavilionul va cuprinde spaii care
s satisfac urmtoarele cerine funcionale : spaiu informaional, cafeteria, agenie
de turism, spaii anex i terase. Ponderea acestor spaii va fi proporionat n funcie
de soluia arhitectural propus.
02-03
141
S
3
TUDORICA ADRIAN
Volumul se configureaza simplu, paralelipipedic,
avand o structura metalica. In exprimarea
plastica predomina lemnul placaj sau parasolar,
caruia i se opune transparenta sticlei care
imbraca corpul si scara de acces.
02-03
142
02-03
3
S
TOADER ELENA MADALINA
Deschiderea volumului se realizeaza cu vitraj
total catre apa, protejat partial cu parasolare.
Textura cladirii este simpla : tencuiala alba si
sticla incadrandu-se in peisajul maritim.
02-03
143
S
3
CONSTANTINESCU STEFANIA
Info-box-ul este cuprins intr-o anvelopanta din B.A. cu
forma de spirala, pe al carei fundal pozeaza. Anvelopanta
ramasa este total vitrata, iar acoperirea este plata.
02-03
144
02-03
3
S
LORINCZ SABINA
Forma de trapez a planului se regaseste in forma sectiunii, ajutand la accentuarea
perspectivei interioare si exterioare. Structura este integral metalica cu contravantuiri
in X. Inchiderile sunt realizate din sticla si parasolare pe anumite zone.
02-03
145
3
02-03
PROIECT NR. 3 LOCUIRE URBAN
Durata studiului 6+5+3 s +3 credite
LOCUIN N CL

ptmni ; 6+6
E COLECTIVE DIRI CU PUINE
NIVELURI
Tema-program a acestui proiect este racordat
Se propune studiul unei grup
asociate, pe unul din cele dou amplasamente
prezentate, situate n Municipiul Bucure (pe adrul
viitorului cartier Henri Coand ).
Proiectele vor lua n considera
locuirii, precum
Exerci ze de arhitectur
tehnic.
la tematica concursurilor
internaionale "EUROPAN", concursuri care au demarat la nceputul anilor '90.
ri de locuine colective joase (P+1...P+4 niveluri),
mpreun cu eventualele dotri
ti oseaua Colentina, respectiv n c
din zona Bneasa
ie evoluiile contemporane n abordarea problematicii
i reglementrile legale privind construcia de locuine n Romnia.
Construciile se vor realiza n sistemul creditului ipotecar.
iul prevede desfurarea a dou fa general i a unei faze de
proiect
146
02-03
3
02-03
CONSTANTINESCUMIRUNA; GOIAFLAVIU
Propunerea de mobilare urbana este de tip particular: intregirea
celor doua loturi propuse intr-unul singur, cu functionarea unitara, legi
interne de compozitie si viata rezidentiala particulara.
Pentru tipologia de locuire, studentii au ales forma de duplex, ca
modalitate de crestere a confortului si o mai buna distributie
planimetrica. Pateul urban este mobilat uniform: perimetral si central
cu regim de inaltine P+1, cu accente de volum P+2. Accesele se
realizeaza de la nivelul cursivelor, fiecare intrare fiind tratata astfel
separat .
Volumul ansamblului este o compunere de forme simple,
paralelipipedice, si decupaje ale acestora cu terase. In spatiile dintre
cursive si volume, se creaza curti interioare de forme diferite ce dau
intimitate locuirii. Zonele vitrate si terasele de pe fatadele apropiate
sunt studiate si alese cu grija pentru a proteja vizual fiecare resedinta
in parte. Tratarea fatadelor este rezultatul aceleasi gandiri: forme
paralalipipedice, cu intersectii simple si decupaje in care se gasesc
terasele. Imbinarea volumelor se regaseste in tratarea diferita de
culoare si prezenta balustrazilor orizontale ce ordoneaza si ritmeaza
31
147
3
02-03
BOTEZ GABRIELA MONICA;
MUSTERCLAUDIAELENA
Studentii au optat pentru
lucrul in echipa, alegand situl
propus in cartierul american.
Pateul urban este organizat
uniform, cu volume aliniate la
strada pe toate laturile, alternate cu
zone de trecere, zone verzi.
Fatadel e sunt si mpl e,
panouri scenografice plate de
inchidere vizuala a spatiului si
definire a ansamblului. Balcoanele
se definesc ca sertare ce ies din
volum, cu inchideri din parasolare
de lemn pe toate laturile. Alternanta
plin gol se realizeaza in acelasi
plan cu goluri tipizate. Texturile
sunt si mpl e : t encui al a si
parasolare din lemn, zone placate
cu piatra si accente de stalpi
metalici ce inchid pasarelele.
Regimul de inaltime este variat ,
fiind aprofundat un studiu al
32
148
02-03
32
3
02-03
149
33
3
CURELEA BOGDAN;
GALICEANU ANCA
Se propun doua tipuri de module
pentru amenajarea lotului: unul P+4 cu 2
apartamente pe nivel si o rezolvare a 2
duplexuri si o garsoniera la ultimele
nivele, si un modul P+2 ce se constituie
ca un volum separat de corpul scarii si
apaposteste 2 apartamente de 3 camere.
Tratarea fatadelor este de factura
contemporana: panouri sandwich sau
vitrate , alaturate la fata in intentia de a
oferi un volumsimplu.
Structura in cadre B.A. ofera posibilitatea
de recompartimentare si flexibilitate
functionala. Catre strada principala
parterul este ocupat de spatii comerciale.
Acoperirea elansata cu pante
inegale ofera un aer de dinamism
volumelor.
Planul de situatie arata o preocupare a
rezolvarii de densitate a locuirii si
formularea unei legaturi a volumelor in
planul amenajarii curtilor interioare ce se
formeaza.
02-03
150
02-03
34
3
HAIDU MIRUNA; VOINEA XENIA
Ansamblul este gandit in forma de U, cu deschiderea
curtii catre raul Colentina. Pentru ruperea monotoniei, s-
a recurs la spargerea volumului, frangerea frontului la
strada in V si crearea unei curti semiprivate pentru
parcaje si spatii verzi.
Accesul catre locuinte se realizeaza de pe
pasarele inchise in sticla ce definesc fatada la strada,
avand ca accente de volum corpurile nodurilor
verticale scara si lift. Spatiile catre strada sunt
luminate in curti interioare ce se formeaza intre
volumul pasarelelor si volumul cladirii propriu-zise.
Parterul este rezervat spatiilor comerciale, iar
subsolul parcajelor. Trasarea aleilor si spatiilor verzi
exterioare sustin forma aleasa pentru volumul de
arhitectura.
02-03
151
35
3
SEBESTYEN MONICA;
VASILESCU RALUCA
Studiul debuteaza cu o
metamorfozare a planului de
situatie, explicitand evolutia
ansamblului si optiunea pentru
forma simpla, aleasa sa imbrace
toate laturile lotului intr-o formula
P+4. Spatiul interior rezultat este
mobilat cu volume P+2 cu forma
de cub, avand in parter un
apartament de 3 camere si in etaje
2 duplexuri.
Design-ul cladirilor P+4
este completat prin regasirea
formei de cub a modulelor P+2,
creind accente P+5. Fatadele sunt
tipizate, fiind alese golurile bandou
pentru sublienierea orizontalei, si
vitrarea maxima intre stalpi la
volumele cub P+2.
Exista accente vesele de culoare :
galben, rosu, portocaliu, ce se
suprapun peste culorile neutre: gri
deschis pentru parapeti si sticla
bej. Modulul CUB este tratat
separat, fiind de culoare rosie cu
accente gri si galbene.
02-03
152
02-03
36
3
NAGYANNAMARIA
Ansamblul se configureaza
sub f or ma unei compozi t i i
carteziene, in jurul unei curti
interioare ce se deschide catre raul
Colentina. Fatadele sunt ritmate
prin alternarea volumelor P+4 -
P+1, ce sunt tratate diferit la nivelul
texturilor, golurilor si tipologiei de
locuire. Volumele inalte constituie
accente de culoare si sunt articulate
prin structura din B.A. stalpi V.
Primele doua nivele ale
volumului au un aspect neutru
(tencuiala si goluri tipizate) si plat,
iar ultimele 3 etaje (la volumele
unde exista) sunt modelate cu
atentie, ca volume atasate in
formula pieptene cu vitraje totale
in zona living si tencuiala rosie ,
placaj metalic.
Conf i gurarea spat i i l or
interioare denota preocuparea
pentru economia de spatiu, ce
permite amenajarea unor curti
interiaore a ansamblului. Copacii
sunt decat accesorii la volumul de
arhitectura, ei conduc si ordoneaza
spatiul curtii. Parcajele sunt
rezolvate la subsol.
02-03
153
36
3
02-03
154
37
3
02-03
OANCEAADRIAN; MIHAI ANA-MARIA
Proiectul se contureaza intr-o viziune realista, autorii fiind
preocupati de eficientizarea densitatii de ocupare a terenului. Lotul este
divizat in 2 regiuni: una organizata in jurul unei incinte cu doua tipuri de
module, si una ce se orienteaza si participa la sustinerea intersectiei prin
propunerea unui volumspecial de colt. Impartirea in 2 zone sugereaza si
o clasificare a standardului de locuire propus.
Subsolul adaposteste parcajele, spatii boxa, adapost ALA, si se
deschide catre teren sub forma unor curti interioare.
Structura modulelor este in cadre si permite derularea unui
scenariu flexibil din punct de vedere functional.
Volumele sunt simple, de tip box, iar ritmul fatadei este realizat
din alternarea cu corpul scarii sau prin retragerea de la aliniament a
modulelor succesive.
155
S
3
AN3 SEM. 2 SCHI
Tema solicit
Spa
A3 LOCUINNTR-OSTRUCTUREXISTENT
studenilor rezolvarea unei locuine unifamiliale, pe un amplasament urban ipotetic, n
cadrul unui schelet de beton armat, avnd o tram regulat de 3,60 mx 3,60 m. Terenul este flancat de
dou calcane ale unor cldiri cu nlimea de 10 m.
iile partiului de arhitectur vor include funciunile specifice ale unei locuine : garaj i spaii anex la
demisol, spaii de zi la parter i dou dormitoare la etaj. Acoperiul se va rezolva la alegere cu arpant
sau cu teras circulabil.
02-03
156
02-03
3
S
CONSTANTINESCU
STEFANIA
Pa r t i u l l i b e r s e
exprima in fatada
catre strada: vitraj
total in parter cu
retragerea inchiderii si
f or mul ar ea unui
balcon terasa la cota
+1. 50, t encui al a
si mpl a si f at ada
bandou la dormitoare.
Volumul scarii este
d o m i n a n t a
compozitiei.
02-03
157
S
3
NEGOESCU IULIA
Separarea spatiilor
se face prin
diferenta de nivel,
scara fiind
elementul principal
de decoratiune
interioara. Cladirea
se deschide cu
vitraje mari catre
curte, fatada catre
strada aratand o
intentie de
interiorizare a
locuirii.
02-03
158
02-03
3
S
NITUIONELAMARIANA
Toate spatiile casei graviteaza in jurul scarii ce se
articuleaza cu zona sera catre strada si cu supanta
peste acces. Si in fatada se exprima acceasi idee:
peste o fatada plata cu goluri de forma patrata este
aplicat evenimentul volumului scarii, inchis in sticla.
02-03
159
S
3
TOADERELENAMADALINA
Fatada reprezinta un studiu de dinamizare si castig de
spatiu catre strada, nefiind o fatada plata: la ea se
articuleaza tesasa acces+living, volumul scarii, scara de
acces, rampa catre subsol si parasolarul mobil in zona
birou-parter, dormitor-etaj.
02-03
160
02-03
3
S
AN3 SEM. 2 SCHIA4 CABANMONTANNMASIVULPIATRACRAIULUI
Schia propune proiectarea unei cabane turistice care s nlocuiasc actuala caban Curmtura din
masivul Piatra Craiului. Construcia va avea o capacitate de cazare de aproximativ 30 de locuri i un
regimde nlime de S+P+E+M. Se va realiza pe un sistemconstructiv de zidrie portant de crmid
cu planee din beton armat, mansard din lemn i acoperire n arpant.
02-03

161
S
3
IAMSECEMILIAN
Forma cabanei se
inscrie in peisaj prin
forma de Z ce
d i n a m i z e a z a
p e r s p e c t i v a
a s c e n d e n t a .
Tratarea volumului
este conservatoare
l emn, carami da,
tencuiala-, avand
a c c e n t e d e
mo d e r n i s m i n
formularea golurilor
de mari dimensiuni.
02-03
162
02-03
3
S
VOINEA XENIA CRISTIANA
Volumul simplu este tratat in 3
registre diferite, intr-o intentie
de incadrare in peisaj. Structura
de l emn a acoperi ri i se
prelungeste si inchide vizual
spatiul zonei de belvedere.
02-03
163
S
3
E
N
A
C
H
E
C
R
I
S
T
I
A
N
F
u
n
c
t
i
u
n
i
l
e
s
u
n
t
r
e
p
a
r
t
i
z
a
t
e
i
n
t
r
-
o
f
o
r
m
a
p
l
a
n
i
m
e
t
r
i
c
a
a
p
r
o
a
p
e
s
i
m
e
t
r
i
c
a
U
,
c
e
c
u
p
r
i
n
d
e
p
l
a
t
f
o
r
m
a
d
e
a
c
c
e
s
d
i
n
s
p
r
e
v
a
l
e
.
T
r
a
t
a
r
e
a
v
o
l
u
m
u
l
u
i
s
i
a
g
o
l
u
r
i
l
o
r
n
u
e
s
t
e
i
n
s
a
s
i
m
e
t
r
i
c
a
,
r
e
z
u
l
t
a
n
d
o
a
t
m
o
s
f
e
r
a
d
e
d
e
j
a
-
v
u
a
i
m
a
g
i
n
i
i
.
02-03
164
02-03
3
S
GATEAJE IONUT RAZVAN
Cabana se constituie ca un volum
compact s+P+1+M cu articularea
unui volum P in care este rezolvat
accesul si o zona de detenta.
Formularea acoperirii deschide
vederea camerelor catre vale.
02-03
165
S
3
AN3 SEM. 2 SCHI
ntr-o zon
Subiectul schi
ARESTAN PAVILIONPENTRUUNCLUBDEGOLF
parial mpdurit din apropierea Bucuretiului se va amenaja un club de golf cu circuit
nchis. Construciile clubului snt gndite sub forma unor pavilioane de mici dimensiuni.
ei l reprezint conceperea unuia dintre pavilioanele clubului. Cldirea va cuprinde la
parter spaii de primire i conversaie, la etajul 1 un salon prevzut i cu o mas de biliard i un bar, iar la
etajul 2 (eventual) un spaiu deschis, acoperit parial sau total, cu rol de belvedere.rezolva la alegere cu
arpant sau cu teras circulabil.
02-03
166
02-03
3
S
STANCU LUCIAN
Prezentarea ideii de arhitectura pune problema
relationarii pavilioanelor clubului, intr- maniera de
exprimare peisagera, si legarea lor prin trasee si
terase la nivelul terenului.
02-03
167
S
3
VOINEA XENIA CRISTIANA
Studentul alege o dispunere in L a
functi uni l or, crei nd un cadru
scenogr af i c pr i n ar t i cul ar ea
dinamica a teraselor si traseelor la
nivelul terenului. In acelasi spirit , la
ultimul nivel , cladirea se deschide
cu o terasa acoperita.
02-03
168
02-03
3
S
DANILA CORNELIA
Intr-o formula simpla a alternantei plin-gol,
a peretilor de caramida aparenta ce
conduc si ordoneaza spatiul, pavilonul se
deschide catre peisaj pe toate laturile sale.
Interesanta este alegerea intersectiei de
volume si adesign-ului supantei in L.
02-03
169
S
3
TUDORICA ELENA MARIA
Pavilonul se constituie compact, intr-o
compozitie din 2 volume si o rezolvare simpla
compozitionala. Plastica de fatada este de
inspiratie modernista tencuiala alba si
caramida aparenta.
02-03
170
Http://www.iaim.ro/