Duiliu Marcu,
IMOBIL DE LOCUINTE
str. Stirbei Voda nr. 18-20
Inscriere in context
„Crearea statului national unitar in 1918 face din Romania una din tarile cu
perspective de dezvoltare economica importanta din Sud-Estul Europei. Criza mondiala din
1929-1933 nu va avea repercursiuni importante asupra societatii romanesti. Mai mult, anii
crizei mondiale impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imobiliare in
intentia de a se feri de pericolul devalorizarii.
Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favorabila. S-au acordat credite pentru
constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea
constructiilor de locuinte.”1
Aceste premize economico-sociale, impreuna cu un climat cultural deschis spre
modernitate lucreaza spre noul context arhitectural urbanistic modern, si spre noi forme
arhitecturale moderne. Fundalul dat de contextul arhitectural existent este unul unitar,
constituit din coexistenta mai multor stiluri(neo-clasic, bizantin, eclectic). Insa numai dupa
finalizarea conceptului de unitate nationala si stil national(cand se va alatura imaginii
orasului stilul neo-romanesc), si aparitia noilor tehnologii, se va face loc avangardei tinerilor
arhitecti. In acelasi timp, sunt adusi din Franta arhitecti ce vor proiecta in stilul
academismului francez.
In faza incipienta, betonul armat este utilizat in arhitectura civila, unde un rol important
il are ing. Anghel Saligny. Ulterior, se va introduce folosirea acestuia in structura de
rezistenta a cladirilor, ce va raspunde directiilor moderniste de eliminare a decoratiei.
„Duiliu Marcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva
propria evolutie a conceptiei lucrarilor sale: <<Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta
spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul
1
Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România,
Bucureşti, 1994.
arhitecturii simple, fara belsug de ornamente care prin justetea proportiilor si armonia
plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie.”2
Dintre personalitatile perioadei trebuie amintiti: pictorul si arhitectul Marcel Iancu,
Tristan Tzara (fondatori ai miscarii DADA) si sculptorul Constantin Brancusi. Impreuna cu
alti studenti arhitecti din Vestul Europei, au constituit o legatura artistica si culturala
importanta pentru tara noastra.
Tesutul urban se indesea de imobile de locuinte colective, ce flancau marile bulevarde,
dar si unele strazi secundare. Necesitatea locuintelor colective se datora cresterii demografice
dupa Primul Razboi Mondial, cand populatia Bucurestiului ajunge de la 380 000 locuitori in
1918 la 650 000 in 1930 si la 870 000 in 1939.
Planurile apartamentelor se concretizau in jurul unui nucleu central; spatiile erau mari,
iar schimbarile aduse de noile material erau vizibile prin suprafete vitrate cat mai mari,
inchiderile incaperilor cu usi vitrate pliabile.
Accentul pus pe spatiile de reprezentare si deschiderea in general ilustreaza climatul
vremii respective. “Second, the new architecture consists of comfort based on improvements
in technology. Air, light, and wormth in every corner of the dwelling, in every corner of the
globe.”3
Imobilele locuintelor colective respectau anumite aliniamente date de legislatie, iar cele
aflate in cadrul unei intersectii constituiau un reper si capatau forme special modelate(uneori
circulare), pentru a creea o legatura intre strazi.
2
Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România,
Bucureşti, 1994.
3
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-
1940, London, 1999
4
ZAHARIADE, Ana Maria, Note de curs(Arhitectura-Locuire-Oras), 2008-2009;
Astfel, imobilul de raport este o entitate arhitecturala ce se raporteaza societatii in mod
continuu prin contracte de inchiriere si servicii de comert.
Cat despre incadrarea stilistica, ea poate fi declarata modernista.
Functiunile adapostite de imobilul din Calea Serban Voda sunt locuirea si comertul,
insa cea din urma se dezvolta doar la nivelul parterului, si doar de-a lungul strazii Luterane,
insa ingloband si coltul cladirii (intersectia). “Tinand seama de faptul ca aceasta strada este o
artera comerciala, s-au prevazut la parter pravalii, avand ca anexa serviciile neceasare.”6
In cazul blocului A, subsolul este ocupat de spatii tehnice. Parterul gazduieste “biroul
administratiei si loja portarului, comunicand cu curtea de serviciu si cu subsolul, precum si
trei apartamente de locuit.Cele 6 etaje contin 24 apartamente a cate 3 si 4 camere.” 7
5
IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;p. 167;
6
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960; p.369;
7
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, p.365;
Cat despre Blocul B, definitorii sunt spatiile comerciale: pravalii: Aceasta insertie in
partiu schimba total caracterul relatiilor si ierarhiei intre spati, introducand o garsoniera
“compusa din camera de zi cu nisa pentru pat, camera de baie si o mica bucatarioara.” 8, pusa
in legatura cu un spatiu commercial ce poate fi accesat separate din strada Luterana. Aferent
mai exista independent inca 3 alte spatii comerciale cu anexele propriu-zise.
De asemenea, spatiile publice, si anume la nivelul parterului: zona de acces, este tratata
cu o deosebita atentie, prin finisaje de calitate si prin generozitatea suprafetelor. Se mai face
simtita prezenta unei sali de administratie, accesibila din holul de intrare, amplu vitrata spre
strada. Aparatul de intrare este foarte generos si bine rezolvat
Forma generala a planului este data in primul rand pentru a se incadra in noua
structura urbana existenta.
Parterul gazduieste zone de serviciu, orientate spre curtile de serviciu din spate.
Camera de zi si sufrageria sunt intotdeauna gandite ca doua spatii conectate, ce
comunica liber –ele practic constituie o singura camera- avand aproape de fiecare data
posibilitatea de largire printr-o deschidere spre dormitor/birou.
Se poate observa o dezvoltare mult mai intensa a spatiilor de reprezentare, comparativ
cu cele de serviciu (suprafetele bucatariilor sunt minime), fapt ce denota o caracteristica
importanta a societatii din acea perioada, si anume: deschiderea catre viata sociala, interesul
pentru evenimente sociale. In acest sens, se ofera posibilitatea largirii acestor spatii prin
delimitari flexibile cu usi pliabile.
Compozitia fatadei
8
Idem, p. 369;
Raportul dintre plin si gol, configuratia golurilor (usi si ferestre), proportiile
acestora, tipologia lor, regulile de compunere ale acestora
Raportul plin-gol este cel ce ritmeaza fatada si totodata creeaza benzile orizontale. Se
da intaietate plinului, prin detasarea fizica a acestuia, si prin tratarea cromatica tipic
modernista: lasarea obiectului architectural intr-un alb curat, simplu.
Pot fi observati niste pereti perpendiculari pe inchiderea spre strada, ce insa au fost
proiectati cu o grosime minima si retrasi, pentru a nu nega orizontalitatea dominanta. Acest
fapt demonstreaza o atentie deosebita pentru intentiile compozitionale.
“What does the new architecture consist of? First-simplicity. Proportionate and
vigourous spatial volumes, straight lines, surfaces free of useless decoration. Horizontal
window as a frize, so as to be able to fit the general horizontal line of the street…”9
Finisarea este tipica modernismului, tencuiala fiind lasata ca statut al simplitatii, in alb.
9
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-
1940, London, 1999
10
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;pp. 365, 372;
Aceste date si aprecieri se pot observa usor din planul de situatie, imobilele ocupand
aproape integral parcelele, ramanand cateva mici curti de serviciu, dintre care una fiind Curte
de Lumina.