Arh.

Duiliu Marcu,

IMOBIL DE LOCUINTE
str. Stirbei Voda nr. 18-20
 Inscriere in context

„Crearea statului national unitar in 1918 face din Romania una din tarile cu
perspective de dezvoltare economica importanta din Sud-Estul Europei. Criza mondiala din
1929-1933 nu va avea repercursiuni importante asupra societatii romanesti. Mai mult, anii
crizei mondiale impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imobiliare in
intentia de a se feri de pericolul devalorizarii.
Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favorabila. S-au acordat credite pentru
constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea
constructiilor de locuinte.”1
Aceste premize economico-sociale, impreuna cu un climat cultural deschis spre
modernitate lucreaza spre noul context arhitectural urbanistic modern, si spre noi forme
arhitecturale moderne. Fundalul dat de contextul arhitectural existent este unul unitar,
constituit din coexistenta mai multor stiluri(neo-clasic, bizantin, eclectic). Insa numai dupa
finalizarea conceptului de unitate nationala si stil national(cand se va alatura imaginii
orasului stilul neo-romanesc), si aparitia noilor tehnologii, se va face loc avangardei tinerilor
arhitecti. In acelasi timp, sunt adusi din Franta arhitecti ce vor proiecta in stilul
academismului francez.
In faza incipienta, betonul armat este utilizat in arhitectura civila, unde un rol important
il are ing. Anghel Saligny. Ulterior, se va introduce folosirea acestuia in structura de
rezistenta a cladirilor, ce va raspunde directiilor moderniste de eliminare a decoratiei.
„Duiliu Marcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva
propria evolutie a conceptiei lucrarilor sale: <<Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta
spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul

1
Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România,
Bucureşti, 1994.
arhitecturii simple, fara belsug de ornamente care prin justetea proportiilor si armonia
plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie.”2
Dintre personalitatile perioadei trebuie amintiti: pictorul si arhitectul Marcel Iancu,
Tristan Tzara (fondatori ai miscarii DADA) si sculptorul Constantin Brancusi. Impreuna cu
alti studenti arhitecti din Vestul Europei, au constituit o legatura artistica si culturala
importanta pentru tara noastra.
Tesutul urban se indesea de imobile de locuinte colective, ce flancau marile bulevarde,
dar si unele strazi secundare. Necesitatea locuintelor colective se datora cresterii demografice
dupa Primul Razboi Mondial, cand populatia Bucurestiului ajunge de la 380 000 locuitori in
1918 la 650 000 in 1930 si la 870 000 in 1939.
Planurile apartamentelor se concretizau in jurul unui nucleu central; spatiile erau mari,
iar schimbarile aduse de noile material erau vizibile prin suprafete vitrate cat mai mari,
inchiderile incaperilor cu usi vitrate pliabile.
Accentul pus pe spatiile de reprezentare si deschiderea in general ilustreaza climatul
vremii respective. “Second, the new architecture consists of comfort based on improvements
in technology. Air, light, and wormth in every corner of the dwelling, in every corner of the
globe.”3
Imobilele locuintelor colective respectau anumite aliniamente date de legislatie, iar cele
aflate in cadrul unei intersectii constituiau un reper si capatau forme special modelate(uneori
circulare), pentru a creea o legatura intre strazi.

Incadrare tipologica. Incadrare stilistica.

Constructia analizata nu constituie doar un imobil de locuinte ci mai cu seama un

imobil de raport .
Denumirea provine de la cuvantul “<<report>>= a aduce,fr.-afacere prin vanzare sau
inchiriere”.4

2
Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România,
Bucureşti, 1994.

3
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-
1940, London, 1999
4
ZAHARIADE, Ana Maria, Note de curs(Arhitectura-Locuire-Oras), 2008-2009;
 Astfel, imobilul de raport este o entitate arhitecturala ce se raporteaza societatii in mod
continuu prin contracte de inchiriere si servicii de comert.
Cat despre incadrarea stilistica, ea poate fi declarata modernista.

Informatii care intregesc intelegerea constructiei

Date despre proprietar

Pe fundalul conturarii unei societati deschise spre viata sociala, emancipare, se poate
deduce ca proprietarul imobilului avea o gandire progresista, si dispunea de un capital, pe
care l-a investit intr-un imobil, pentru a se feri de devalorizarea monedei.
Date despre architect
“Duiliu Marcu(1885-1966), dupa ce si-a exersat talentul construind fie in formele
academismului francez (case particulare), fie in stil romanesc (Scoala Politehnica, un camin
studentesc si Teatrul din Timisoara), s-a alaturat cu convingere curentului artei moderne, in
spiritul caruia a realizat cu talent si competenta in Bucuresti, nu numai cateva case
particulare- casa Busila de pe Aleea Modrogan 1 si multe imobile cu apartamente- ci si o
buna parte din cele mai representative edificii publice: Palatele Presedentiei Consiliului de
Ministri, al comisiei de stat a Planificarii, al Academiei Militare, Biblioteca Academiei
Romane s.a.”5

Ierarhia spatiilor in raport cu functiunile pe care acestea le adapostesc

Functiunile adapostite de imobilul din Calea Serban Voda sunt locuirea si comertul,
insa cea din urma se dezvolta doar la nivelul parterului, si doar de-a lungul strazii Luterane,
insa ingloband si coltul cladirii (intersectia). “Tinand seama de faptul ca aceasta strada este o
artera comerciala, s-au prevazut la parter pravalii, avand ca anexa serviciile neceasare.”6
In cazul blocului A, subsolul este ocupat de spatii tehnice. Parterul gazduieste “biroul
administratiei si loja portarului, comunicand cu curtea de serviciu si cu subsolul, precum si
trei apartamente de locuit.Cele 6 etaje contin 24 apartamente a cate 3 si 4 camere.” 7

5
IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;p. 167;

6
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960; p.369;

7
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, p.365;
 Cat despre Blocul B, definitorii sunt spatiile comerciale: pravalii: Aceasta insertie in
partiu schimba total caracterul relatiilor si ierarhiei intre spati, introducand o garsoniera
“compusa din camera de zi cu nisa pentru pat, camera de baie si o mica bucatarioara.” 8, pusa
in legatura cu un spatiu commercial ce poate fi accesat separate din strada Luterana. Aferent
mai exista independent inca 3 alte spatii comerciale cu anexele propriu-zise.
De asemenea, spatiile publice, si anume la nivelul parterului: zona de acces, este tratata
cu o deosebita atentie, prin finisaje de calitate si prin generozitatea suprafetelor. Se mai face
simtita prezenta unei sali de administratie, accesibila din holul de intrare, amplu vitrata spre
strada. Aparatul de intrare este foarte generos si bine rezolvat

Determinarea schemei planului si a legaturilor dintre diferitele spatii,

regulile de compozitie a planului si ale fatadei,
procedee arhitecturale care stau la baza acesteia

Forma generala a planului este data in primul rand pentru a se incadra in noua
structura urbana existenta.
Parterul gazduieste zone de serviciu, orientate spre curtile de serviciu din spate.
Camera de zi si sufrageria sunt intotdeauna gandite ca doua spatii conectate, ce
comunica liber –ele practic constituie o singura camera- avand aproape de fiecare data
posibilitatea de largire printr-o deschidere spre dormitor/birou.
Se poate observa o dezvoltare mult mai intensa a spatiilor de reprezentare, comparativ
cu cele de serviciu (suprafetele bucatariilor sunt minime), fapt ce denota o caracteristica
importanta a societatii din acea perioada, si anume: deschiderea catre viata sociala, interesul
pentru evenimente sociale. In acest sens, se ofera posibilitatea largirii acestor spatii prin
delimitari flexibile cu usi pliabile.

Compozitia fatadei

Fatada este dominate de o serie de benzi ce dau o orizontalitate puternica volumului,

marcand astfel si rationalitatea clara a acestuia.

8
Idem, p. 369;
 Raportul dintre plin si gol, configuratia golurilor (usi si ferestre), proportiile
acestora, tipologia lor, regulile de compunere ale acestora

Raportul plin-gol este cel ce ritmeaza fatada si totodata creeaza benzile orizontale. Se
da intaietate plinului, prin detasarea fizica a acestuia, si prin tratarea cromatica tipic
modernista: lasarea obiectului architectural intr-un alb curat, simplu.
Pot fi observati niste pereti perpendiculari pe inchiderea spre strada, ce insa au fost
proiectati cu o grosime minima si retrasi, pentru a nu nega orizontalitatea dominanta. Acest
fapt demonstreaza o atentie deosebita pentru intentiile compozitionale.

Decoratia fatadei(ordonanta, ancadramente, friza)

“What does the new architecture consist of? First-simplicity. Proportionate and
vigourous spatial volumes, straight lines, surfaces free of useless decoration. Horizontal
window as a frize, so as to be able to fit the general horizontal line of the street…”9

Material de finisaj ale fatadei

Finisarea este tipica modernismului, tencuiala fiind lasata ca statut al simplitatii, in alb.

Amplasarea constructiei pe parcela si raportul ei cu strada si spatial public

“Astfel de imobile aveau o functiune comerciala si impuneau arhitectilor o exploatare

la maximum a terenului, adica construirea cu maximum de etaje si de suprafata cladita si cu
minimum de spatii libere rezervate pentru curti, coridoare, scari.(…).Suprafata cladita la
parter este de 450 mp, iar volumul construit este de 10 000 mc”. In cazul Corpului B:
“Suprafata cladita este la parter de 465 mp. Volumul, inclusiv subsolul este de 12 000 mc.” 10
Se poate deduce ca regulamentul de constructii al orasului Bucuresti nu era prea exigent in
ceea ce priveste ocuparea terenului.

9
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-
1940, London, 1999
10
MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;pp. 365, 372;
 Aceste date si aprecieri se pot observa usor din planul de situatie, imobilele ocupand
aproape integral parcelele, ramanand cateva mici curti de serviciu, dintre care una fiind Curte
de Lumina.

Relatia cu vecinatatile si statutul ei in ansamblul construit

Relatia cu vecinatatile determina caracterul imobilului, si anume: legatura cu artera

comerciala strada Luterana motiveaza aparitia pravaliilor la parter. Volumul se detaseaza in
zona intersectiei printr-un cilindru inaltat cu un nivel in plus fata de restul cladirii.

In concluzie, imobilul din strada Stirbei-Voda, nr. 18-20, se incadreaza in

caracteristicile generale ale stilului si epocii moderne, si pune in valoare aspectele societatii
interbelice. Releva in mod sicer stilul de viata al proprietarilor apartamentelor si deschiderea
lor spre viata sociala. De asemenea, cladirea in sine, materialele folosite si spatialitatea
apartamentelor ilustreaza nolie tehnologii si materiale.
BIBLIOGRAFIE

IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;

MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of
Bucharest 1920-1940, London, 1999
Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea
Arhitecţilor din România, Bucureşti, 1994.

ZAHARIADE, Ana Maria, Note de curs(Arhitectura-Locuire-Oras), 2008-2009;