Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

Sediul pentru Institul Social Roman Duiliu MARCU

UAUIM

LAYET Romain

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

Dupa prima razboi mondiala, si marea uniri din 1918, statul avea ca scop de a deveni o mare putere europene. Romania a intrat intr-o vasta activitate de constructie fara precedent, tara se doteaza de mai multe cladire cu functiune de reprezentare. Perioada interbelica, efervescenta din punct de vedere cultural si economic in Romania a fost un catalizor. Duiliu MARCU [...] a terminat liceul la Craoiva in 1904 ; a plecat la Paris, in 1906, unde a studiat arhitectura. A obtinut diploma de arhitect in 1911. Intre cele doua razboaie, a realizat lucrari importante concepute, intr-o prima perioada, in arhitectura academismului clasic francez, cit si in spiritul prelucrarii traditiilor vechii arhitecturi romanesti, pentru ca, incepand, din 1930, sa practice si sa militeze pentru o arhitectura noua, moderna, [...] 1. Vedem, ca arhitectul Duiliu MARCU este un arhitect complet, in sensul ca nu este limitat la un singur mod de expresie, ca un poliglot poate sa proiecteze in mai multe stiluri arhitecturali. Adapteaza expresia lui arhitecturala in functie de functiunea cladiri. Ca dovada, lista de teme pe care l a abordat arhitectul e lunga : sistematizari de orase, cladiri publice, imobile cu apartamente sau birouri, locuinte individuale, lucrari industriale, sali de spectacole ca si spatii pentru comert, alimentatie publica si servicii. Duiliu Marcu a proiectat si realizat si lucrari cu un pronuntat caracter utilitar : Centrul Alimentar din Buzau, Statiile de transformare din Sinaia si Busteni sau Abatoarele din Buzau si Bacau. In anii 20, in Europa occidentala naste curentul Modernismului, atunci intr un mod firesc, statul roman a vrut sa foloseasca limbajul asta pentru cladiri cu functiuni publice. Pentru a trage Romania mai spre vest, dar cu prejidiciu pentru formele traditionale. Duiliu MARCU a dovedit ca a stiut sa proiecteze si sa se incadreze in miscarea modernista, in acelasi timp dand lucrari lui un aspect monumental : Prima categoria de lucrari, a celor reprezentative, este formata din lucrari la care prin volumetrie, proportii, euritmie, compozitii cu traveatia marcata, cit si prin materialele utilizate, se realizeaza monumentalul, justificat prin tema pe care o ilustreaza. 1

Sediul Comitetului de stat al planificarii. Palatul Victoriei. Duiliu MARCU devine arhitectul de stat din perioada interbelica. Proiectul studiat, sediul pentru Institut Social Roman, se incadreaza in aceasta tipologie de cladiri de stat cu caracter reprezentativ.

Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Duiliu MARCU, Nu numai monumental Adrian OPREA. LAYET Romain

UAUIM

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

Institutul Social Roman :

Institutul Social Romn a fost infiinat in anul 1921 de un numr de specialiti in tiina i practica social. Ca s cerceteze problemele sociale ale Romniei i s ajute la cunoaterea i dreapta lor deslegare. 2 Institutul avea nevoie de Sali de reuniune pentru fiecare sectie, o sala de lectura sau biblioteca si incaperile necesare pentru redactia revistei Arhiva si a altor publicatii. Dar cladire trebuia sa fie si ocupat de alte doua institutii : Scoala superioara de Stiinte de Stat si Consiliu Legislativ.

Incadrare stilistica si influente :

Stilul International bazat pe planuri functionale si plastica unor compozitii pure cvadrangulare, abandonind simetriile axiale, atinsese, in occident, faza sa clasica in jurul anului 1930, data de la care evolua foarte pregnant in jurul tarii noastre. 3 Am stabilit in introducere ca europa era dominata de curentul modernismului, care a fost ilustrat cu succes de Horia Creanga in Romania : Incepind din anul 1930 au fost facuti primii pasi hotariti spre formele arhitecturii moderne, care avea sa domine apoi intreaga perioada pina la cel de al doilea razboi mondial. Domeniul cel dintii care a prilejuit dezvoltarea arhitecturii moderne pe teritodiul tarii a fost acela al arhitecturii industriale.[] In cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii, trasaturile specifice modernismului au aparut la inceput sporadic, inca in lupta cu vechiul curent traditionalist. [...] Adevaratul animator si initiator al arhitecturii moderne a fost Horia Creanga, al carui talent sa impus indata dupa construirea, in 1931, a imobilului ARO din Bucuresti [...] In intregul ei, cladirea se remarca prin linia orizontala a fatadelor [...] si prin contrastul dintre aceasta orizontala si dominanta verticala dintre cele doua aripi ale fatadei (turnul masiv de colt rezolva ingenios accesul la cinematograf). 4

Bulevardul Bratianu, actual Bulevard General Gheorghe Magheru :

Intre 1930 si 1940, la Bucuresti, in portiunea centrala a actualelor bulevarde Ana Ipatescu, General Magheru si Nicolae Balcescu s-au construit o serie de importante imobile de raport, majoritatea avand la parter magazine. [...] Nu am putea pretinde ca de-a lungul arterelor mai sus citate s-a urmarit, consecvent, vreo unitate stilistica, dar nu se putea contesta o ambianta generala a plasticii cubiste detasata de stilul fin de siecle francez. 3 Aceste cladire de influenta modernista sunt imobile cu regim mare de inaltime, aliniate la marile bulevarde.

2 3

Boabe de grau nr 8-9, 1931, p370. Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Contributii romanesti in arhitectura anilor 30 (II) Radu PATRULIUS. 4 Revista Arhitectura, Arhitectura Romaneasca Interbelica Grigore Ionescu. 1991 nr 3-4. UAUIM LAYET Romain

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

Proiectul sediului Institul Social Roman :

Imobilul trebuia sa se amplasaseze la incrucisarea bulevardului Magheru cu strada Jules Michelet, pe latura nordica a strazii Jules Michelet, in fata s-a construit Casa Magistratilor. Casa Magistratilor si sediul ISR au fost proiectat impreuna, autorul a studiat un plan de ansamblu al acestor doua cladiri, care trebuiau sa fie aproape gemeni, avind acelasi inaltime si acelasi limbaj arhitectural.

Proiectul pe care il gasim in Arhtectura Duiliu MARCU, 1912 1940, este cel care a fost gandit impreuna cu cel de la casa magistratilor care a fost construit. E caracterizat de orizontale lungi pe fatada de la bulevard si verticale puternice la fatade laterale. Cum putem sa o vedem tot in Arhitectura dar si in Boabe de Grau de 1931, arhitectul n a avut intotdeauna dorinta de a folosi niste verticale impunatoare pentru acest proiect. Varianta de perspectiva din Arhitectura Ed Tehnica 1912 1940 :

Cladire pe care o vedem pe perspectiva asta (o voi numi varianta B) nu foloseste limbajul pe care o vedem la casa magistratiilor in ce priveste tratarea fatadei laterale. Insa vedem orizontalitatea marcate pe bulevard care reamintesc ferestrele bandouri dictate de LeCorbusier. Parterul tratat diferit, cu sticla vrea sa ne trimite la un alt punct al arhitecturi moderne : parter liber, cladire pe piloti.
UAUIM LAYET Romain

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

In 1931, este publicat in revista Boabe de grau, o perspectiva si un plan pentru proiectul al sediul ISR, gasim aici acelasi tip de tratare a coltului ca pe varianta B, prin substractia a coltului si adaugarea al unui element cilindric, dar accent de inaltime se afla pe latura celalta a cladiri. Varianta asta publicata in boabe de grau raspunde mult mai bine la criterii a curentului functionalista, functiuni se citesc in volumetrie intrun mod foarte usor : Sali mari de sedinte semnaleze prezenta lor printr un volum mare de sticla care iese in fatada, Sali mici sunt amplasate in cilindru, cand birourile se aflu in volumul din coltul nordic care este mai ridicat si il marcheaza, tratare des intelnita in arhitectura de factura modernista in Bucuresti. Volumul din spate permite la rezolvare de functiuni anexe si circulatii, unde scara principala se citeste in volumetrie fata de volumul pentru vestiarele si accesul secundar. Este important de notat ca nici in varianta B, nici pe varianta asta nu exista nicio fatada care impune un ritm puternic ale verticalelor.

UAUIM

LAYET Romain

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

Blocul ARO care a devenit o emblema al stilului international in Bucuresti, se afla la o intersectie mai spre sud pe acelasi bulevard fata de amplasamentul proiectului sediului ISR, a fost construit doar 4 ani inainte de cladirea care trebuia sa fie gemen cu sediul ISR : Casa de credit si de asigurare a Magistratilor. O prezenta asa de importanta in vecinatate o fi influentat Arhitectul MARCU ?

Blocul ARO Bucuresti. 1931, Horia CREANGA

Casa Magistratilor Bucuresti. 1935 37, Duiliu MARCU Se observa clar, folosirea orizontalelor pe fatada de pe bulevard, si a verticalelor pe fatadele laterale la ambele cladiri.

UAUIM

LAYET Romain

Arhitectura Moderna si Contemporana in Romania

Anul IV 2012-2013

In lucrarile sale, de tip reprezentativ, Duiliu MARCU a folosit cu predilectie ritmul verticalelor. Pentru lucrari utilitare predomina lungile filari orizontale, plinuri cu suprafete simple, realizate cu materiale locale, din caramida si piatra aparente, incalzite de asocierea abila si delicata a unor elemente din lemn, ceramica sau fier forjat. 5 Duiliu MARCU, nu foloseste mereu un stil care impune monumentalitatea, si alege limbajului in functie de program pe care il are de facut, (ex : imobil de locuinte de pe stirbei voda, colt cu strada Luterana cu tratarea de colt rotunjit si prelungirea a orizontalitati de pe o fatada la alta). Putem sa ne intrebam daca anii de la 1931 la 1935 n a fost un turnant in viata de proiectant a lui Duiliu MARCU, cu proiectul de la sediul ISR si Casa Magistratilor a inceput sa foloseasca tratarea in fatada cu verticale pe intreaga fatadei pentru cladiri de stat, si a pastrat acest limbaj mai departe : Palatul Monopolurilor de stat, 1934 ; Gara Regala Bucarest-Mogosoaia 1936 ; Academia Militara, Palatul Victoria, Palatul CFR, 1937. Acest turnant ar fi o influenta a lui Horia CREANGA si imobilului ARO ? Sau o reminiscenta ale coloanelor de stil clasicizant din EBA ?

Surse :
www.dacoromanica.ro : Boabe de grau nr 8-9, 1931. Revista Arhitectura , Inaintasii Nostri, Contributii romanesti in arhitectura anilor 30 (II) Radu PATRULIUS. Revista Arhitectura , Arhitectura Romaneasca Interbelica Grigore Ionescu. 1991 nr 3-4. Romanian Modernism : The architecture of Bucarest 1920-1940, MACHEDON Luminita,SCOFFHAM Ernie. Revista Arhitectura , Inaintasii Nostri, Duiliu MARCU, Nu numai monumental Adrian OPREA. Livraisons dhistoire de larchitecture. nr 8 semestru 2, 2004 pp 41-51 Bucarest, le petit Paris des Balkans. Larchitecte roumain Duiliu MARCU, diplom de lEcole des Beaux Arts. Bogdan FEZI.

Revista Arhitectura, Inaintasii Nostri, Contributii romanesti in arhitectura anilor 30 (II) Radu PATRULIUS. LAYET Romain

UAUIM