13

Casa Tarpo
Ionescu Ioana 44B
1

CUPRINS

Noutati si Regulamente Noul bulevard Elisabeta Evolutia istorica amplasamentului casei Tarpo O prezenta in front Proiectul initial O analiza contemporana Interiorul ?

3 6 10 12 16 18 20 22

Note Bibliografie

Noutati si Regulamente 1848 regulament pentru alinieri si cladiri. In 1878 se ajunge la un fond locativ construit de 21037 case. Primii arhitecti sunt straini de loc. In 1879 exista un serviciu propriuzis de arhitectura format din 6 arhitecti. In 1897, Ciocarlan si Pomerantz, arhitecti sefi cu studii la Bele Arte si Politehnica din Darmstadt autorizeaza dreptul de meserie in arhitectura. Serviciu de arhitectura impreuna cu alte servicii interne controleaza constructiile in Bucuresti. In 1890, apare idea unui proiect tip , menit sa ordoneze orasul. Precum proptotipul judecatoriilor de ocol, exista proiecte pentru mici cladiri anexe, palate, institutii menite sa regularizeze orasul prin repetabilitate. In 1879 se emite Regulamentul pentru constructii si alinieri. De data aceasta reglementarile sunt mai permisive in ceea ce priveste materialele de constructie, mentinanadu-se regulile de aliniere si aliniament. Se pune mare accent acum pe estetica cladirii ce trebuie sa imbrace pe fatade aceelasi stil si sa se asorteze cu vecinatatile. Daca la 1820 se paveaza cu podini de lemn in urma unui contract Harting ( inginer si arhitecton) in contextul anului 1864-1872 se realizeaza pavarea Podului Mogosoaiei si a altor artere importante cu granit din Scotia. Proiectul se continua cu calupuri de granit Dobrogean in 79. Reteaua are in acest punct 700 strazi 15 bulevard, 18 cai, 20 sosele si 60 fundaturi. In 1885 se introduce curentul eletric in Teatrul National, 1892 se construieste uzina electrica de la Grozavesti si se extinde retaua electrica. La inceput de secol XIX locuinta se imparte intre cea simpla si palat, pe parter cu doua-trei niveluri. Materialele sunt perisabile si provocarea este permanenta noutate si renovare. Astfel in acest punct spatiul locuirii este gandit intr-o perpetua reinoire. Se prefac balcoane, se preschimba ferestre, dar modificarile in plan apar lent, nu fac preschimbari radicale. Traseele functionale in interiorul locuintei se abat si se modifica discret in timp, trasand anumite tipuri cu evolutiile lor ulterioare.
3

7 Reprezentare a tesutului traversat de Bulevardul Elisabeta, 1895- 1899 Casa Tarpo

Casa lui Tarpo sta la frontul noului bulevard Elisabeta. Vizavis, la 50 de mentri in jos pe strada se deschide amplu Gradina Cismigiu. Locuinta se prinde in front alaturi de Baile Eforie, cladire cu functiune publica. Pe strada mai sunt hoteluri si alte cladiri publice. Bulevardul este un spatiu modern, un spatiu public activ prin propunerea activitatii. Fronturile de case dau identitate bulevardului nou creat. Locuinta familiei Tarpo asista si parcipipa la acest =spatiu public. Urbanismul si arhitectura se coreleaza. 1 Multidinea de imagini din front dau sesns intregii imagini pe Elisabeta, iar tonul noilor constructii moderne la sfarsit de sec.XIX este cel eclectic.

Gradina Cismigiu

Baile Eforie

Plan 1911

Casa Tarpo

8
4

8 Casa Tarpo Fotografie Aeriana 1911 5

Noul bulevard Elisabeta Cnd Petre H. Tarpo i-a fcut cas pe bulevard n 1887 se poate spune c era unul din cetenii progresiti ai Bucuretilor. Cu douzeci de ani n urm prin votul din iunie 1866 al Corpurilor Legiutoare Palatul Cotroceni i-a fost atribuit pricepelui Carol I ca reedin de var. La 28 martie 1868 Consiliul Comunal a purtat prima discuie dedicat realizrii primului bulevard bucuretean, primarul Costache Panait considernd necesar a se declara de utilitate public deschiderea bulevardului de la Academie la Cotroceni. Urmau s fie expropriate cu prioritate terenurile pn in dreptul Cimigiului. Limea bulvardului urma s fie de douzeci i patru de metri. Nu toat lumea era de acord. Un anume consilier Buiescu venea cu argumentul c cei trei sute de mii de lei din bugetul primriei puteau fi utilizai la pavarea strzilor centrale. Vei deschide strada dar nu vei putea construi i case pe dnsa; strada dar va rmne goal i astfel nici frumosul nu vei avea. Primarul a numit ns o comisie tehnic pentru a propune traseul bulevardului. Din cele dou variante a fost aprobat cea susinut de Mihail Capuineanu, C. Enderle i C. Tonkoviceanu care au susinut c o arter principal a circulaiunii i centrul viitor al comerului, reedina princiar de la Cotroceni s fie pus n comunicaiune direct cu mijlocul oraului. Prima cldire reprezentativ de pe Bulevardul Elisabeta a fost Grand Hotel du Boulevard , proiectat de Alexandru Orscu pentru beneficiarul Herdan. Totui proprietarii terenurilor ezitau s construiasc. Au fost preconizate faciliti fiscale: cldirile ce se vor face de azi nainte pe cheiuri i bulevarde vor fi scutite de impozitele directe, precum i de taxa de construciune . Petre Tarpo s-ar fi bucurat de aceast propunere a lociitorului primarului Bibicescu, numai c ea a fost nlocuit cu restricii privind termenele limit de construcie pe terenurile achziionate. Pn atunci privea cu tristee la prezenele imprivizate semnalate de scriitorul C. Bacalbaa ale circurilor Kremsler i Sidoli pe terenurile virane din nordul bulevardului, o barac nvelit cu pnz . Bulevardul avea ns i prile lui bune. Traseul su a fost coordonat cu Dmbovia regularizat dup proiectul lui Grigore Cerchez aprobat n 1879 prin care se prevedea adncirea albiei i tierea coturilor . n vechea configuraie traseul bulevardului se intersecta cu meandrele Dmboviei.
6

Cele doua variante de trasare a bulevardului de la Universitate la Cotroceni, 1868, reprezentate pe planul Borrocyzn, 1852. 1. Varianta propusa de Caputineanu, Enderle, Toncoviceanu 2. Varianta propusa de Orascu si Onderka Se observa inetersectia cheiului Dambovitei cu V2

Varianta aleasa 2

Traseul schematic al bulevardului Schitu Magureanu- Controceni, planul Cerchez

La cincizeci de metri spre est de casa Tarpo se deschide la bulevard Grdina Cimigiu. Finalizat n 1852 dup proiectul lui F.W.Meyer, directorul grdinilor imperiale austriece pe locul cunoscut din vremea mahalelor drept Lacul lui Dura Negutorul, Grdina Cimigiu reprezenta o promenad modern i un spaiu public extravertit. Ezitarea proprietarilor de a construi pe bulevard e posibil s se fi datorat i faptului c aici nu se putea construi oricum. n 1878 dup nchierea Rzboiului de Independen a intrat n vigoare regulamentul de construcii i alinieri. Prevederile sale au fost ntocmite pentru bulevardul Elisabeta ncepnd din 1874 de ctre Ing. Gheorghe Cantacuzino.O prevedere esenial a regulamentului se refer la nalimea cldirilor. Stabilit n principu n relaie cu profilul transversal al strzii, nlimea este detaliat precizat n cazul bulevardelor. Consiliul Comunal prevede n 1881 ca ntre Universitate i cheiul Dmboviei cldirile sa aib o nlime de 14 m dezvoltat pe trei caturi inclusiv parterul. Privind nlimea maxim, inginerul ef G.A. Orscu se distaneaz de regulamentul din 1859 elaborat de Haussman la Paris, unde erau oarecare interese particulare necunoscute n oraul nostru care conduceau la nlimi exagerate. Aadar stipuleaz c Aceast nlime nu va putea trece peste lrgimea definitiv a stradei . n faa acestor reglementri un investitor ca Petre Tarpo nu avea de ales: construcia trebuia proiectat pe minimum trei nivele cu faada la aliniament, ocupnd 2/3 din suprafaa parcelei. Spaiul liber de 1/3 destinat ventilrii i iluminrii construciei trebuia obligatoriu nivelat i pavat cu pavagiu de piatr, pietri, astphalt sau lemn sistematic . n privina ornamentelor faadei regulamentul stabilea urmatoarele dimensiuni maxime ale elementelor fa de planul aliniamentului: balcoane 0,90 m, decoraii parter 0,18 m, ancadramente, ui i ferestre 0,22 0,26 m, cornie i pilatri 0,26m. Culorile sunt deasemenea restricionate, imitnd diferite culori de piatr de construciune . Prescripiile pentru faade sunt preluate din ordonana regal francez din 1823. Spre deosebire de prevederile haussmaniene din care au rezultat fronturi n amfilad cu tipologii de registre bine definite i nlime la cornie constant, frontul bucuretean las loc personalizrii cldirilor, diversificate n aliniament prin stil si regim de nlime.

Noul Bulevard Elisabeta Case si terenuri expropriate Vechiul acces in Cismigiu

Modificarea accesului in Gradinii Cismigiu ( din Str. Silfidelor) determinat de trasarea bulevadului Elisabeta- plan 1881

Spatialitatea Noului Bulevard Elisabeta

Avantajul de a avea cas la bulevard se oglindea i in faptul c semnele modernitii apreau prioritar n aceast zona. n 1878 a nceput asfaltarea trotuarelor i plantarea copacilor de aliniament, platani n cazul bulevardului Elisabeta, spre spaima unor consilieri retrograzi nu se planteaz arbori mari, fiind vtmtori constructiilor de la bulevard . Anul 1893 aduce o alta transformare n profilul bulevardului: stlpi de font care susin corpuri electrice de iluminat i firele noilor linii de Tramways aprobate de Consiliul Comunal n 1891. Ca om modern al perioadei sale, Petre Tarpo avea o singur opiune n privina arhitecturii casei sale, stilul eclectic bine cunoscut celor venii de la Paris. Anul 1880 macheaz generalizarea acestui stil in arhitectura Bucuretiului i oraelor rii, construinduidu-se predominant eclectic pn la Primul Rzboi Mondial. Diferenele ntre Marele i Micul Paris ilustreaz butada lui Pierre Pinon Haussman partout e nulle part . n timp ce marile taieturi din Paris legau centre ale vitalitii urbane i modernizau structural viaa oraului, bulevardul Elisabeta leag Academia de Palatul Cotroceni. i se nate sub zodia ndoielii cum rezult din savurosul dialog intre doua oficialiti - Nu vom face un bulevard cu case ca cele din Paris ci pe ct se poate la noi. , - Dar atunci ce bulevard vei face?

Profil Tramways - 1891 Bulevardul Elisabeta

n anul 1887, luna aprilie, prin autorizaia de construire nr. 101 emis de ctre Primria Municipiului Bucureti, dl. PETRE H. TARPO a obinut aprobare pentru edificarea unui imobil - case de locuit - pe o suprafa de teren de 400,94 mp, situat la adresa din Bucureti, B-dul. Elisabeta nr. 5, devenit ulterior B-dul. Elisabeta nr. 13, actualmente nr. 33 - imobilului ce se vinde astzi. (...) Pe data prezentei vnzri se predau ctre cumprtori urmtoarele documente - nscrisuri n original sau copie legalizat: Autorizaia de construire nr. 101/1887, Cererea dl. Petre H. Tarpo ctre Primria Municipiului Bucureti nregistrat sub nr. 255/1887.15 ( Copie dupa autorizatia de constructie- 1887 )
9

Evolutia istorica a amplasamentului Casei Tarpo6

Fotografie realizata de Companiea aeriana franceza: aceasi ocupare a parcelei ca in 1911 si in prezent.

1927- fotografie aeriana din aeroplan Compania Aeriana Franceza

1846- desenat in 1911 de Cincinat Sfintescu Casa este in proprietatea lui Tarpo si figureaza cu adresa: Regina Elisabeta Nr.7

Planurile Borroczyn primele doccumente cartografice in care se prezinta detaliat parcele si fodul lor construit 1852- plan desenat la porunca Domnului Stirbeiu

10

1883- Grigore Cerchez si Sesuieres

1935-1939- Regulament constructii si alinieri

1911, realizat de Institul geografic al armatei

1893- desenat de Orascu- rectificare chei Dambovita, aliniere fronturi si bulevarde

1974-1976- realizata de IAIM - perioada construire

IMOBIL STUDIAT

ZONA PROTEJATA ALINIERE CLADIRI MONUMENTE ISTORICE

Imobil de pe Bd.Elisabeta Nr.33, fostul Mihail Kogalniceanu Nr.13- parte componenta PUG, se afla in zona protejata nr.6:Bd-ul haussmanian, Elisabeta-Kogalniceanu 1895-1899- realizat in timpul Regelui Carol I 1911 11

O prezen n front Faada la bulevard a Casei Tarpo este proba increderii pe care stilul eclectic o are in faa ornamentului. Vecinatatea cu Palatul Eforie, finalizat in aceelai an, o dezavantajeaz net ca suprafa de expunere. Regulamentele urbanistice nu se aplicau cldirilor publice. Palatul Eforie are un tratament distinct pentru parterul nalt, ncadrnd cele dou caturi superioare ncadrate ntre pilastri ce sprijin cornia. Este marcat atat ritmul golurilor ct i ritmul major, care accentueaz o simetrie a maselor faadei. Pentru a rmne n competiie, casa Tarpo utilizeaz un arsenal mult mai variat i mai dens de ornamente. Estetica fiecarui etaj este diferit pastrndu-se ritmul golurilor, iar prin modul de utilizare al elementelor academiste se remarca o ordonare a registrelor 8. Parterul este complet malformat de interventiile ulteriore fiind initial mai vitrat. Se identific trei registre cu exprimare orizontal. Balconul de la etajul I ( extins peste gangul de intrare ) accentueaz orizontalitatea i susine simetria faadei, mpreun cu balconul central de la etajul II. Iat ce varietate de tipuri ornamentale descoperim pe faad , dupa tratatul contemporan aprut n 1888, ornamentica scris de F.S. Meyer n mediul academic de la Karlsruhe: 1.Pilastrul, 2. Panoul ornamentat dreptunghiular cu vrej de acant ;i masc grosteasc ( mascaron), 3.Frotonul triunghiular 4. Suportul cu ornament foliat de acant, 5.Ciorchinele de fructe atrnat pe pilastru, 6.Banda decorativa cu vrej de acant, mpodobit cu mti feminine (7), cartue (8)- ramele lentilelor din care cea axial poart numele proprietarului cu litere latine din Renatere mpletite n monogram, ghirlande renacentiste cu fructe i panglici (9). Cornia susinut de console clasiciste fara ordine, acumulri plastice din epoci disparate (10), eclectism- pe scurt- au o posibil baz teoretic n semperianism, teoria prin care G.Semper vede un moment propice n unificarea ntregului bagaj genetic al artei ntr-un gest apotetic. Putem improviza efectul pe care acest arsenal l-a avut asupra proprietarului Tarpo i a trecatorului de pe bulevard. Asizele cu finisaj asemntor pietrei- n comparaie cu construciile mahalalelor i
12

4 1 2 3

6 5

10 9

ineterventie 1970

Colaj elevatie

12

12

12

12

3 2

7 8 9 4 5 1

1.Pilastrul, 2. Panoul ornamentat dreptunghiular cu vrej de acant ;i masc grosteasc ( mascaron), 3.Frotonul triunghiular 4. Suportul cu ornament foliat de acant, 5.Ciorchinele de fructe atrnat pe pilastru, 6.Banda decorativa cu vrej de acant, mpodobit cu mti feminine (7), cartue (8)- ramele lentilelor din care cea axial poart numele proprietarului cu litere latine din Renatere mpletite n monogram, ghirlande renacentiste cu fructe i panglici (9). Cornia susinut de console clasiciste fara ordine, acumulri plastice din epoci disparate (10) 13

Aceasta poza de epoca demostreaza suprainaltarea ulterioara a Bailor Eforie. Se aici remarca aliniarea la cornisa

Decoratia fatadei posterioare dinspre curtea de service este nesemnificativa.

Spatele casei Tarpo

Casa Tarpo

14

Perspectiva la bulevard- 2011

1940
Baile Eforie

Casa Tarpo

15

Personajele mitologice, pe fondul orientalismul caligrafic i reprezentrile bizantine manieriste. Lumea luxuriant spat n piatr pe bulevardul pe care o singur statuie cea a lui Mihai Vod, fusese adus de la Paris n 1874. Probabil c n epoc semnificaia ornamentului avea un impact mult mai mare dect azi, la 100 de ani de la declararea morii lui de ctre Adolf Loss.

Ornament neexecutat

Proiectul Iniial Casa Tarpo este dispusa la aliniament si se dezvolta in profumzimea frontului in lungul curtii interioare, parter plus doua caturi. Parterul este ocupat de functiuni comerciale in timp ce etajele dispun la strada camere de locuit. Compozitia fatadei dezvaluie modul de compunere al planului. Se remarca sincronul de compozitie intre parter- vitrina si intinderea balconului de la etajul 1. Este subliniata intrarea si coridorul de acces. Putin mai eliberat de ornamente, parterul prevede o usa impunatoara, bogat ornata, dispusa in partea stanga. Aceasta este urmata de vitrina franta spre interior asemeni unui paravan. Tamplaria si cadrul acestui spatiu vitrat imprumuta din gama de ornamente a portii. Putem vorbii de o arhitectura a tamplariilor, ce sustine si inchide discret acceleratul ritm dat de incarcatura si dinamismul registrelor superioare. O serie de coloane angajate separa elementele parterului. Fatada exprima clar distributia spatiilor interioare si functiunile lor.

16 16 12 Fatada proiectului initial

Bulevardul Regina Elisabeta

gang intrare

incapere locuire

incapere locuire

Spatiu Comercial

Spatiu Comercial

Spatiul de locuit este orientat catre strada, patrunde in profunzime si descopera curti interioare. Astfel casa se lumineaza, ventileaza si isi castiga individualitatea, izolandu-se de forfota bulevardului Elisabeta. Tipic locuintelor de sfarsit de secXIX Casa Tarpo este o cladire in L dezvoltata pe doua caturi. Ca o particularitate partea scurta este mai dezvoltata. Cladirea se continua in spatele parcelei cu spatii gospodaresti dispuse pe parter si etaj. Parterul face loc spatiului comercial in timp ca caturile superioare sunt ocupate in casa Tarpo de functiunea de locuire. Acesul se face printr-un gang-coridor exterior de acces spre curtea interioara. Aceasta se dispune pe latura stanga si leaga circulatia de o serie de incaperi cu acces exterior, racordandu-se in spatele curtii la o scara de serviciu. Spatiile comerciale de la parter se traseaza pe un plan simetric. Elementul disturbator este coridorul de acces dispus excentric in plan. Acest traseu este anuntat prin impozanta usa de acces iar gradoarea vitrinelor indica la fatada spatiul comercial din plan. La etaj cele doua scari sunt legate de un coridor in L ce asigura accesul la dependinte si holul central , antecamera incaperilor de la strada. Casele cu o tipologie similara construite la 1880 descriu galeria etajului de sus, cea care se deschide spre curte ca fiind solida si lucrata in geamlac elegant. Incaperile tind sa aiba proportii echilibrate, plasate intr-un evident tipar simetric, ce se repeta si la catul 2.

incapere locuire

hol central

incapere locuire scara principala

baie

bucatarie

Curte interioara scara serviciu

Curte interioara

16

Planurile initiale- Arhiva

17

O analiza contemporana9 Concluzia acestui studiu arat c valoarea casei Tarpo se concetreaza in faada pstrat la etajul 1 i 2. Exista valori medii de natur tipologic. Aceast cldire a suferit numeroase intervenii i reconversii de la subsol pn la mansard. O preocupare ar fi corectarea i efectuarea lor controlat. -ui mici inserate n ziduri -betonare beciului conduce la infiltrarea apei i igrasie -refinisarea bolisoarelor de crmid din subsol i finisarea pereilorau dus la eliminarea unor valori istorice i estetice -tmplariile redimsionate si nlocuite -nchiderea porticului de service -ocuparea totala a parterului -intervenia asupra vitrinei dinspre strad, tencuire, anii- 1970 Astfel fatada dinspre boulevard, scrile de lemn cu balustrad din fonta, tmplariile interioare, usile cu tablii constituie o lista cu elemente preioase. Sistemul constructiv este realizat din zidrie portant de crmid, cu planee i grinzi de lemn, la care se adaug o intervenie peste subsol- 1970- de beton armat. Fara elemente de performanta tehnica, structura nu are o valoare semmificativ. Exceptie fac boltioarele din subsol, care au o valoare stilistica moderata.
scara

hol baie

camera locuire

wc

bucatarie

hol

parchet

noua scara terasa circulabila camera locuire

Plan etaj 1

Fatada la bulevard
18 n poriunea de cldire dinspre bulevard, distribuia incperilor la etajele I i II se pstreaz.

hol baie wc bucatarie

camera

camera locuire

luminator

birouri
hol parchet camera locuire

bar
wc

spalator

sala mese
wc

camera

bucatarie Plan etaj 2

In vremea comunismului cand casa a fost nationalizata etajele erau locuite de cate doua familii fiecare. Ei imparteau baia si bucataria.

hol
vestiar

Plan Parter

luminator

camera camera

camera

luminator

Valoros stilistic Valoros stilistica medie Nesemnificativ dpv stilistic si cultural

Planul Pod

Plan subsol

19

Interiorul Pentru decorarea interiorului nu putem face dect supoziii. Dupa 1870 apare un alt mod de a gndii decoraia interiorului..stadiu atins nu numai de gustul arhitectului, ci i al clientului, ea cunoaste anumite etape specifice....Initial se reduce la ancadramentul usilor, relund motivele decoraiei exterioare i n general tierea golurilor urmnd aceelai traseu geometric.2 Se ncearc o corelare ntre volum i profilurile interioare, in special n zona casei scrii unde apar motive de decoraie vegetal- picatate sau realizate n stuc. Pereii sunt ritmai de panouri, avnd in partea inferioar balutrii, doar de aparena. Odaile luminate de cte doua ferestre la strada sunt deobicei zugravite. n saloane se punea tapet de hrtie.Tmplaria e din lemn de frasin, tratat cu lustru. Familiile nstrite puneau geamuri de cristal. Elementele de decoraie de la simplu la complex se ntlnesc n diferitele reedine ale epocii, dar i n cadrul unei singure construcii difer: etajul nobil i restul reedinei. Ancadramentele uilor, lunete decorate cu motive vegetale pictate sau n bazorelief, balutri i arcade, formau repertoriul amenajrilor interioare. De la stucatura picatat sau zugraveala cu model, cromatica pereilor era chiar i la motivele geometrice nefigurative, foarte variat. Neagu Djuvara descrie cum influenele pariziene i vieneze se remarc n mod i baluri. Adrian Majuru povestete cum din Paris au scpat i vechiturile...s-a vazut i mobil, ceva mai veche i pltit foarte scump. .

Existenta gangului ce da spre un nod de circulatie verticala, ce asigura legatura cu zona de locuire de la etaj este tipic caselor de de sfarsit de sec.XIX. Spatiile interioare sunt lipsite de decoraii.Excepie face gangul decorat cu elemente de factur academist. 14

14

14 14

14 20 14

tapet de hartie

luminator

14 14 14

14

14 Interventie beton armat peste vechile bolti de la subsol

14 usile cu tablii au ramas

14 O noua functiune la parter: restaurant.

14 curtea de lumina de langa scara de servici 21

14

14

?
In indexul publicat in cartea lui Cezara Mucenic, casei Tarpo nu ii este asociata nici unui autor. Beneficiarul Tarpo se regaseste pe lista clientilor celebrei familii Stork. Astfel sculptorul Stork executa in cimitirul Bellu un monument funerar pentru Tarpo- azi pe lista monumentelor istorice. Descendentii familiei Tarpo sunt raspandati in prezent in toata Europa . O agentie imobiliara se ocupa de vanzarea casei. La casa vecina, proprietarul barului Tic-Tac a locuit dintotdeauna pe strada. Tic Tac este ferecat si inchis din noiembrie 2011. Fosta curte interioara este dezlipita acum de alte volume si transformata in terasa circulabila, parterul de la bulevard a fost modificat. Acestea sunt semnele ale unor rupturi intre forma sociala si forma spatiala. Aceasta bizara evolutie se remarca si prin asocierea ridicola a casei inzorzonate cu un bloc interbelic mai inalt. Supraetajarea a Bailor Eforie si desprinderea acestei cladiri de la cornisa casei Tarpo este un alt semn indoielnic. In descrierea orasului transparent, Stefan Ghenciulescu sesizeaza ca principiile noi de locuire transforma cadrul existent si devine frecventa situatia unui bloculet modernist insiruit pe aceelasi lot cu o casuta pe parter si cu ale sale oranamente frantuzesti . 4 Societatea colorata descrisa in Podul Mogosoaiei, ridiculizata de Majuru in Bucurestii mahalalelor si descrisa acid in schitele caragialene este atrasa dinou de forma occidentala. Un scenariu pesimist presupune ca intradevar suntem pe cale sa terminam un capitol al istoriei locuirii in Bucuresti. 5 Premisa actualei lucrari: stransa legatura intre bulevard ( spatiu public) si casa Tarpo, conduce la concluzia aflata sub semnul intrebarii : care este actuala relatie intre spatiul public si spatiul de locuire?

11

Bd. Elisabeta, 2011

Bd. Elisabeta, 1900

22

10 Elisabeta intersectie cu Victoriei- vizita imparatului Franz Josef, 1896 Capre la bulevard- 1890

Intre centrul citadin si centrul orasului prapastia uriasa persista. Centrul a fost construit ca o cetate utopica de catre cei ce traisera cativa ani la Paris, Berlin, Viena sau aiurea si care ardeau de dorinta de a se izola de restul urbei. Acestia voiau sa obtina, la scara redusa, un oras asemanator cu cel pe care-l paraseau sau vizitau cateva luni pe an. Asa se putea intretine o iluzie: cand nu erau in metropola mult dorita aveau locuinta construita si mobilata dupa modelelevazute undeva, prin vreo capitala europeana. 5

23

Note 1 Bulevarde Bucurestene, Nicolae lascu, p.91 2 Bucuresti un veac de arhitectura civila sec XIX, Cezara Mucenic, p.33 3 Bucurestii mahalelor, Adrian Majuru, p.105 4 Orasul transparent, Stefan Ghenciulescu, p.66 5 Ibid 4, p.78 6 Studiul amplasamentului casei Tarpo apartine studiului facut de lect.dr.arh. Valeriu-Eugen Dragan- corelare a informatiilor din studiul sau istoric cu o serie de reprezentari ale amplasamentului casei Tarpo 7 Ibid 6 8 Ibid 6 9 releveul a fost efectuat de catre Georgescu Virginiu Teodor in aprilie 2008; diagrama de exprimare a valorii stilistice orespunzatoarea spatiilor casei Tarpo a fost efectuata de catre lect.dr.arh. Valeriu-Eugen Dragan in studiul istoric pentru casa Tarpo.

24

Bibliografia imaginilor: 1. Bulevardele Bucurestene pana la Primul Razboi Mondial, Nicolae Lascu, Simetria, Bucuresti, 2011; p. 27; 2. Imagine suport, Ibid, p.30; 3. Ibid 1, p.90; 4. Ibid 1, p.161; 5. Ibid 1, p 138; 6. Ibid 1, p. 150; 7.Ibid 1, p.91 8. Fotografie Aeriana 1911- www.muzeuldefotografie.ro 9. Bucurestii mahalalelor sau periferia ca mod de existenta, Adrian Majuru, Bucuresti, Compania, 2008, p132 10. Ibid 1, 155 11. Ibid 1, 154 12. Ornamentica, Franz Salez meyer, Editura Meridiane, 1988, p.263,p.154, 166; 13. Poza dupa autorizatia de cosntructie preluata din studiul istoric realizat de lec.dr.arh. Valeriu Eugen Dragan 14. setul de fotografii inetrioare este preluat din studiul realizat de Lec. Dr. Arh. Valeriu-Eugen Dragan in aprilie 2008. Casa este inaccesibila in prezent. 15. Citat preluat din studiul istoric- ibid 14 16. Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Bibliografie Bulevardele Bucurestene pana la Primul razboi Mondial, Lascu Nicolae, Simetria, Bucuresti, 2011 Bucuresti un veac de arhitectura civila sec. XIX, Mucenic Cezara, Silex, Bucuresti, 1997 Legislatie si dezvvoltare urbana 1831-1952, Lascu Nicolae, teza de doctorat, I.A.I.M., Bucuresti 1997 Ornamentica Vol.1, Meyer Sales Franz, Meridiane, Bucuresti, 1988 Ornamentica Vol.2, Meyer Sales Franz, Meridiane, Bucuresti, 1988 Bucurestii Mahalalelor sau periferia ca mod de existenta, Majuru Adrian, Compania, 2003

25