Un secol de energetica pentru locuitorii capitalei - CET Grozavesti

In mahalaua Caramidarilor, pe malul raului Dambovita - pe atunci nesistematizata - a

functionat pe la sfarsitul secolului XIX Uzina Comunala Bucuresti care alimenta cu apa
Capitala.
Inginerul Elie Radu (1853-1931) a ntocmit n anul 1989 un proiect de dezvoltare a uzinei,
la solicitarea inginerului Pache Protopopescu, primarul Capitalei, prin care alaturi de uzina
pentru alimentarea cu apa va functiona si uzina de producere a energiei electrice, pentru
iluminatul stradal si n locuinte.
Incepand din 1902, uzina electrica numita Grozavesti va produce energia electrica
necesara pompelor de apa de la Bragadiru, luminatului public si pentru abonati.
Barbu Delavrancea, primar al Capitalei, i-a propus inginerului Dimitrie Leonida (18831965) sa execute un proiect de modernizare a uzinei Grozavesti, care se va realiza ntre
1910-1912, prin construirea unor cladiri corespunzatoare si instalarea a doua turbine cu
abur AEG, avand fiecare o putere de 1000 kW. Astfel, uzina Grozavesti a devenit cea mai
mare uzina termoelectrica din tara. Puterea instalata a uzinei Grozavesti s-a dezvoltat
continuu, pentru a face fata cererii crescande de energie a bucurestenilor.
In anul 1914 s-a instalat al treilea turbogenerator de 2000 kW si zece ani mai tarziu, n
1924, a fost instalat un alt turbogenerator de 4000 kW. Astfel puterea instalata a centralei
termoelectrice a ajuns la 8 MW.
Dezvoltarea uzinei Grozavesti a fost continua: n 1926 a fost pus n functiune grupul nr. 5
de 10,4 MW; n 1929 al saselea grup de 16 MW; n 1936 grupul nr. 7, cu o putere de 20
MW. Astfel, la sfarsitul anului 1936, uzina Grozavesti dispunea de o putere instalata de
54,5 MW. Dezvoltarea uzinei n anii '30 se datoreaza inginerului N. Caranfil (1893-1970), o
mare personalitate a ingineriei romanesti, care a condus organizarea retelei moderne de
electricitate si gaze si a salbei de lacuri de la nordul Capitalei.
Uzina Grozavesti se va dezvolta continuu pentru a asigura confortul bucurestenilor. In
1943, ea a fost conectata la conducta de gaze naturale, devenind primul consumator de
gaze din Capitala. In 1957 a fost pusa n functiune instalatia de termoficare urbana, cu
apa calda provenita din instalatiile acestei uzine. Dezvoltarea termoficarii a continuat
paralel cu cea de producere a energiei electrice.
La 100 de ani de la nceputul functionarii centralei electrotermice Grozavesti, aceasta
asigura energia electrica si termica pentru consumatorii casnici si industriali din nordvestul Bucurestiului, confortul necesar vietii cotidiene a peste 300.000 de locuitori ai
Capitalei.
In prezent, sub aspect organizatoric CET Grozavesti face parte din sucursala
Electrocentrale Bucuresti a Soc. Comerciale Termoelectrica SA, mpreuna cu CET
Bucuresti-Sud; CET Bucuresti-Vest; CET Progresu si CET Titan, care asigura 100 %
necesarul de energie electrica si 85 % necesarul de energie termica a Capitalei. CET
Grozavesti produce n aceasta retea complexa 11 % din energia electrica si 14 % din
energia termica.
Mahalaua Caramidarilor de odinioara este astazi integrata n peisajul modern al orasului,
unde s-au dezvoltat campusul universitar al Politehnicii din Bucuresti, Gradina Botanica,
cladiri de interes public si blocuri de locuinte.
*
**
Simpozionul aniversar care a marcat centenarul uzinei Grozavesti a avut loc n ziua de 19

decembrie 2002, n sala de festivitati a uzinei Grozavesti. Lucrarile au fost conduse de

ministrul industriei si resurselor, Dan Ioan Popescu, si de directorul actual ing. Emilian
Mateescu. Au fost invitati sa participe inginerii care prin capacitatea si munca lor au
devenit personalitati ale energeticii romanesti.
Trebuie subliniat faptul ca inginerii Elie Radu, Dimitrie Leonida, Nicolae Caranfil, nume de
referinta n istoria acestei uzine si a altor realizari tehnice, au fost membri remarcabili ai
Societatii Politehnice. Visurile lor, devenite proiecte si realizate fizic, le-au expus colegilor
n cadrul asociatiei si le-au publicat n buletinele asociatiei.
Aceasta uzina a constituit o scoala pentru energeticienii romani, care s-au afirmat atat n
tara, cat si pe diferite meridiane ale pamantului.