TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

1.TRANSFORMATORUL ELECTRIC
1.1.Introducere, Scurt Istoric
Principiul de funcionare al transformatorului electric, a fost stabilit n 1831, de ctre M. Faraday, care, n urma numeroaselor cercetri i experimente proprii, a reuit s construiasc primul transformator din lume. Acesta este alctuit din dou nfurtori, montate pe un miez feromagnetic i a fost folosit pentru demonstraia experimental a induciei electromagnetice. Transformatorul a fost folosit ulterior de ctre H.D.Ruhmkorf n 1851 pentru producerea tensiunilor electrice nalte n instalaii cu arc electric, fiind perfecionat constructiv n acelai an, de ctre S.A. Varley. Acesta a construit transformatorul cu miez magnetic n manta i nfurrile n galeti. n perioada 1854-1857, B. Iacobi, utiliznd principiul induciei electromagnetice, construiete bobina de inducie cu scntei pentru aprinderea explozibilului n mine. n anul 1876, Iablochkov, utilizeaz transformatorul cu miez feromagnetic deschis pentru alimentarea arcului electric n curent alternativ. n anul 1885, Deri, Blathi i Zipemowsky, patenteaz transformatorul monofazat, cu miezul feromagnetic alctuit din tole laminate, precum i funcionarea n paralel a transformatoarelor electrice. n anul 1891, M. Dolivo-Dobrovolsky, proiecteaz transformatorul trifazat cu coloane. n acelai an Braun, construiete primul transformator monofazat n ulei pentru tensiune nalt de 30 kv, demonstrnd rolul dublu al uleiului, n transformator: - Mediu de rcire pentru miez i nfurri, - Electroizolant pentru nfurri. Acesta din urm a deschis era transformatorului modern ce urma s se perfecioneze pn n zilele noastre, aa cum vom vedea i n lucrarea de fa. i n Romania s-au facut pai importanti in domeniul electricitatii, multe orase dezvoltind strategii pentru generarea si utilizarea energiei electrice, astfel: In1882,prima centrala electrica a fost pusa in functiune la Bucuresti. Centrala alimenta iluminatul exterior al Teatrului National si al Gradinii Cismigiu. Centrala era amplasata pe Calea Victoriei, in centrul Bucurestiului,in acelas an, a avut loc, primul transport de electricitate intre central si Palatul Cotroceni. Acesta s-a realizat printr-o linie electrica aeriana lunga de trei kilometri cu conductor de cupru si izolatori de portelan. Toate aceste proiecte s-au realizat, chiar in anul in care, Thomas Alva Edison a pus in functiune, la New York, prima centrala electrica din lume. In 1884, la Timisoara s-a pus in functiune o centrala electrica ce avea in dotare patru grupuri energetice de 30K.V. fiecare, menita sa limenteze cu energie electrica iluminatul electric stradal. Aceasta a fost pornita intre 15 si 30 noiembrie, pentru o perioada de proba. Testele au fost realizate de experti Austrieci si Maghiari, care au concluzionat ca instalatiile erau corespunzatoare, din punct de vedere tehnic. Dupa probe centrala electrica si instalatiile electrice de iluminat stradal ce erau alcatuite din 60km retea stradala si 731 corpuri de iluminat, au ramas in functiune, Timisoara, fiind primul oras din Europa, cu iluminat stradal electric. La 18 mai 1895, s-a construit Hermannstadter Elektrizitatswerke A.G.- Societata Uzinei Electrice din Sibiu, a crei adunare general constituit a hotrt construirea uzinei electrice Sadu 1. Proiectul pentru Uzina Sadu 1, prevedea construirea uzinei propriu-zise, pe valea rului Sadu, la 18 km de Sibiu i instalaii de transport i distribuie a energiei electrice. Energia electric produs se transporta la Sibiu i Cisndie la tensiunea de 4,5KV, prin dou linii electrice aeriene. Prima centrala si retea de distributie in curent altrnativ monofazat din tara noastra s-a construit la Caransebes,in 1888-1889, avind frcventa de 42 Hz, la tensiunea de 2 K.V.
1

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

- 1890, Cluj: Societatea de Gaz planifica introducerea iluminatului stradal electric n 1901, 1893, Galai: se nfiineaz Societatea de Exploatare a Electricitii si Gazului. 1895, Bacu: prima folosire a energiei electrice n scop industrial. 1896, Cariova: punerea n funciune a Staiei Electrice Centrale i iluminatului stradal electric. 1896, Sibiu: Hidrocentrala Sadu 1, ncepe producerea de energie electrica pentru Electrica Sibiu. 1897, s-a pus in functiune la Doftana, prima instalatie pentru alimentarea cu energie electrica a schelelor petroliere cu curent alternativ trifazat, de 500 V, de la uzina hidroelectrica din Sinaia, printr-o linie de 10 K.V, si un post de transformare de 10/0,5 KV. 1898, Sinaia: intr n funciune Hidrocentrala Sinaia 1 (4 grupuri x 250 Kw). Aceasta se afla n funciune pentru demonstraii pn n prezent. 1900,prima linie de 25KV, s-a pus in functiune pe traseul Cimpina Sinaia. Aceasta avea o lungime de 31,5 Km,fiind realizata cu conductoare din cupru de 35 mm2, pe stilpi metalici. 1907, Sibiu: se pune n funciune Hidrocentrala Sadu 2,.in acelas an,s-a pus in functiune si statia de transformare de 10/4 kv, in care intra L.E.A. Sadu 2-Sibiu.. 1915, a fost pus n funciune linia trifazat de 55 KV, Reia Anina, cu o lungime de 25 km, iar n 1924 s-a construit prima linie trifazat la tensiunea de 60 KV, ntre Ploieti i Bucureti. Prima linie de 110 KV ntre Hidrocentrala Dobreti i staia Grozveti (Bucureti) a intrat n exploatare n 1930. Astfel n toat ara se ncep programe de folosire a energiei electrice n toate sectoarele. Putem spune c n 1939 energia electrica, era rspndit i cunoscut prin folosire n toat Romnia, la sfritul acestui an, avind, 229 generatoare de electricitate, din care: - 113 companii private i concesiuni, - 85 companii municipale, - 10 autoriti comerciale publice, - 14 companii cu capital mixt si 7 autoritati de stat. In 1958, s-au pus bazele Sistemului Energetic Naional, interconectat, care cuprindea Muntenia i partea centrala i de est a Transilvaniei. Prin treapta imediat subordonat, dispecerii energotrusturilor Bucureti, Sibiu i ai energocombinatelor Constana, Galai, Bacu, Timioara i I.R.E Oradea, se realizeaz coordonarea activitii sistemelor din zonele respective. Principalele sarcini ale Dispecerului Naional erau legate de asigurarea alimentrii continue a consumatorilor, repartiia optim a sarcinii ntre centralele electrice, reglarea frecvenei i a tensiunii. n autoritatea sa de decizie se afla ntreaga reea de 110 KV. Prima curb de sarcin a sistemului energetic national, cu vrful de 325 MW i cu minimul la golul de noapte de 170 MW, a avut loc in iunie 1955, in urma careia s-a pus problema redistribuirii consumurilor echilibrate in 24 h n anul 1963, prin trecerea de la 110 KV la 220 KV, LEA Stejaru(Bicaz) Fintinele(Singeorgiu de Pdure) Iernut(Ludus), devine prima linie de 220 KVdin ara noastr. Doi ani mai trziu, s-a realizat trecerea la 400 KV a liniei electrice Iernut Mukacevo(Ucraina), care fusese dat n exploatare n anul 1963 la tensiunea de 220 KV. Aceasta devine prima linie de 400 KV din ara noastr i prin intermediul ei s-a realizat prima interconexiune european la tensiunea de 400 KV ntre sisteme energetice naionale. n aceeai perioad s-au realizat linii n cablu de 110, 220 i 400 KV pentru traversarea Dunrii, ntre Gura Ialomiei i Hrova. Creterea consumului de energie electrica, datorit n principal dezvoltrii industriale, a impus realizarea de noi legturi ntre sursele i consumatorii de energie elctric sau ntre sistemele zonale, att pentru asigurarea consumatorilor din zonele deficitare ca surse, ct i pentru realizarea unei sigurane sporite n funcionare. Astfel sistemul energetic s-a dezvoltat impetuos, din 1960 fiind interconectat practic la toate instalaiile electrice din ar. n 1985 a intrat n funciune linia de 750 KV, ce conecteaz C.N.E. Ucraina de Sud, staia Isaccea (Romnia) i C.N.E.Kozlodui(Bulgaria). Romnia a construit un tronson de linie de 154 km, staia 750/400 KV, Isaccea i a realizat traversarea Dunrii. Sistemul energetic naional dispune astfel de cea mai ridicat tensiune de transport utilizat industrial, pn n prezent.
2

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

Puterea electrica instalat n centralele din sistem, este de cca. 2000 MW. n anul 1998, producia de energie electrica a Romniei a fost de 52485 GWh, din care cca. 54% s-a produs ]n termocentrale, cca. 36% n hidrocentrale i cca. 10% n centrala nuclearoelectric. Se remarc n ultimii 10 ani o cretere a consumului de energie electrica de ctre populaie, ajungnd n 2010 la cca. 19,8 %. Datorit cerinelor pieei de desfacere a energiei electrice, au fost necesare reforme astfel: din 1990 a luat fiin RENEL (regia naional de electricitate), care n 1998 s-a mprit n CONEL i SMART, iar din anul 2000, CONEL s-a transformat n TRANSELECTRICA. n privina sistemului de transport i distribuie, acesta era constituit n 2009, din 943 staii de transformare astfel: 870 de110 KV, 45 de 220 KV, 29 de 400 KV i 1 de 750 KV. La nceputul anului 2011 sistemul energetic naional avea n folosin cca. 26720 km de LEA, dup cum urmeaz:18000 km LEA de 110 KV, 3600 km de 220 KV i 5120 km de 400 KV. Acesta mai dipune de 290 km de LEC 110 KV, 91600 km de LEA-MT i 28000 km de LEC. De MT, cca. 65000 posturi de transformare de MT/0,4 KV, cca. 130000 km de LEA de JT i 45300 km de LEC, de JT. Datorit deselor defeciuni, dar i pentru alinierea SEN, la standardele europene privind calitatea energiei electrice, Societatea Naional Transelectrica, a demarat un amplu program de modernizare i retehnologizare a staiilor de transformare i reelelor, cu sprijinul mai multor firme de top din domeniu. Modernizarea staiilor de transformare s-a nceput din 2001, dup proiecte i cu concursul celor mai importante firme europene din domeniu: AREVA i SIEMENS (Germania), ENEL i ANSALDO(Italia), SCANDO-TRADING ( Romnia), EFACEC(Portugalia), ABB(Suedia) i TELEMECANIQ(Frana), o mare parte din transformatoarele i aparatajul de protecie si comand fiind produse n Romnia. Putem aminti c staiile de transformare ale SEN. 400/220 KV, Domneti(Bucureti), Lacul Srat(Brila), Roman, Bacu, Suceava, Dirmneti(Moldova), Sibiu, Zalu, Gheorghieni, Baia Mare, Oradea, Iernut(Ardeal), Rovinari, Turceni, nreni, Bucureti Sud, Ploieti, Piteti, Slatina, au transformatoare de putere 400 MVA, 250 MVA, 400/220 KV produse n Romnia la firme de prestigiu: ELECTROPUTERE S.A. i RETRASIB S.A., proiectate de colective de proiectare romnesti, ELECTROPUTERE, TRAFO-PROIECT, TRAFO-CONSULT. n lucrarea de fa voi prezenta un A.T. de mare putere 400 MVA, 400/220 KV, proiectat de TRAFO-PROIECT Bucureti, pentru staia de transformare, LACU SRAT(Brila), modernizat de AREVA-SIEMENS(Germania), denumirea fiind: ATUS OFAF 400 MVA, 400/231/22 KV.

1.2. Noiuni Introductive Generale

Transformatorul electric este o main electric statica cu dou sau mai multe nfurri, cuplate magnetic, cu ajutorul cruia se schimb valorile mrimilor electrice ale puterii n current alternative(tensiunea i curentul) frecvena rmnnd aceeai.
3

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

La baza funcionrii transformatorului electric st fenomenul induciei electromagnetice. Pentru realizarea unui cuplaj magnetic ct mai strns, nfurrile sunt aezate pe un miez ferromagnetic. n funcie de destinaia lor, n principal transformatoarele sunt: - Transformatoare de putere, construite special pentru a conecta ntre ele diferite sisteme energetic sau pentru a alimenta diferii consumatori; - Transformatoare cu destinaie special, acestea fiind reprezentate de transformatoarele pentru metalurgie, siderurgie, de sudur, etc. Din punct de vedere al modului de rcire, deosebim: - Cu rcire n ulei, - Cu rcire n aer (uscate). Cele cu rcire n ulei, pot fi: cu rcire liber prin radiatoare i cu rcire prin baterii de rcire, dotate cu ventilatoare i pompe de recirculare(cu rcire forat). Cele mai importante elemente constructive ale transformatoarelor sunt: - Miezul feromagnetic; - Schela; - nfurrile; - Construcia metalic; - Accesoriile.

1.2.1. Constrcuia Miezului Feromagnetic

Miezul feromagnetic, denumit prescurtat miezul magnetic, reprezint calea de nchidere a fluxului magnetic principal. Ca urmare este un miez pentru flux magnetic variabil, fiind magnetizat ciclic, cu frecvena tensiunii de alimentare, a nfurrii primare. Transformatoarele de putere au miezul feromagnetic construit cu tole de oel electrotehnic aliate cu siliciu i izolate ntre ele. Utilizarea tolelor, conduce la micorarea pierderilor prin cureni turbionari iar alierea lor cu siliciu asigur pierderi relativ reduse, datorate att curenilor turbionari ct i fenomenului de histerezis. n etapa actuala, n construcia miezurilor de transformatoare, se utilizeaz numai tole din oel electrotehnic aliate cu siliciu (tabla silicioas), laminate la rece, cu cristale orientate, izolat cu carlit (pulberi ceramic aliate cu oxizi) care prezint o cretere a permeabilitii magnetice n direcia de laminare i o ngustare a suprafeei ciclului histerezis, n felul acesta, micorndu-se pierderile de magnetizare i puterea specifica de magnetizare (deci i solenaia de magnetizare). Pierderile prin histerezis n cazul cnd liniile de cmp au direcia paralel cu direcia de laminare, reprezinta 50% din cele msurate n situaia cnd liniile de cmp sunt perpendiculare pe aceasta, astfel c, pierderile n direcii care nu coincid cu direcia de laminare, sunt deseori mai mari dect n cazul tablei laminate la cald. Izolaia ceramic, (carlitul) este o acoperire anorganic a tablei silicioase, produs printr-un tratament termochimic de suprafa, care protejeaz tabla, att mpotriva ruginii pe timpul stocrii, ct i mpotriva oxidrii n timpul recoacerii. Tolele transformatorului se produc astfel: tabla silicioas este adus de la productor sub forma unor role concentrice de lime cuprins ntre 800 i 1000 mm care se debiteaz la limea necesar pe utilaje speciale, n benzi. Debitarea n benzi se realizeaz prin tragerea benzii de tabl silicioas de lime iniial printr-un debitor, cu cuite tip rol, realizate din oel nalt aliat, foarte bine ascuite astfel nct n urma debitrii la lime, s nu apar bavuri laterale. Benzile astfel debitate se ruleaz pe un inrulor, concentric cu spaii ntre ele de dimensiuni 0,1 0,2 mm, astfel nct s poat fi uor deplasate de pe inrulor, pentru a fi debitate la lungime. La debitare se are n vedere ca viteza de tiere prin ghilotina tip rol s fie aleas pentru tupul de tabl silicioas care se debiteaz. Debitarea se face numai n conformitate cu proceduri tehnologice n care sunt specificate, la fiecare tip de
4

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

tabl silicioas, viteza de tiere, diametrul rolelor ghilotinei, duritatea tablei i greutatea rolei de tabl silicioas ce urmeaz a se debita. Dup debitare la lime urmeaz debitarea la lungime i unghi, care se realizeaz astfel: rolele de tabl silicioas de dimensiunea dorit, se iau de pe suprotul pe care au fost depozitate n urma debitrii la lime, cu dispozitive special destinate acestei operaii, se aeaz pe suportul derulor al utilajului cu care se face debitarea la lungime i se aeaz pe axa utilajului. Centrarea se face cu ajutorul rolelor laterale ale mecanismului de transport tabl pn la ghilotin i limitator, precum i de la dispozitivul de limitare pn la sortator. Se trece la reglarea lungimii i a unghiului la care s se debiteze tabla silicioas, se regleaz de asemenea dispozitivele de debavurare laterale, se recorecteaz sistemele de ghidare laterale astfel nct s se permit debavurarea la unghiul i profunzimea indicate n procedur, apoi se ncepe debitarea la lungime i unghi conform desenelor. Tolele deja debitate trec printr-un sortator care le sorteaz cu unghiurile de aceeai parte. Se are n vedere ca naintea nceperii operaiilor de debitare, dispozitivele de tiere (foarfeca), dispozitivele de debavurare (rolele de debavurare) i limitatoarele de unghi ale ghilotinei s fie atent verificate. Se selecteaz de asemenea la cntarul utilajului greutatea specific fiecarei trepte de mpachetare, astfel nct, la atingerea greutii specificate n desen s se opreasc debitarea respectivei dimensiuni. Pe utilajele de debitare se pot debita tole de lungimi cuprinse ntre 400 6500 mm i cu unghiuri la capete de 30 ,45, 60 i 900 (cu ajutorul tanei laterale n V), astfel tolele debitate vor arta ca n fig. 1.a(tole pentru coloane) i 1.b(tole pentru juguri). Ca utilaje pentru debitarea tablei silicioase, putem aminti: mainile de debitat n benzi, roland Davidbau(Germania) i Yoder(Frana), iar pentru debitarea la lungime i unghi, T.B.A. 1000 i T.B.A. 400, Heinrich Georg (Germania)precum i utilaje produse n Electroputere prin programul autoutilare. Dup debitarea tolelor urmeaz operaia de recoacere. Recoacerea tolelor se face n cuptoare speciale cu gaze sau electrice, la temperatura de ~ 8000 C, i are ca scop reorientarea cristalelor n lungul directiei de laminare. Operaia const n aezarea tolelor pe masa cuptorului de recopt i trecerea lor prin trei zone cu temperaturi cuprinse ntre 6800Csi 7800C. La iesirea din aceste zone calde, tolele sint racite fortat cu jeturi de aer, orientate deasupra si sub tole Trecerea lor prin zonele cu temperaturi ridicate se face aseznd manual tolele ordonat una linga, alta, nesuprapuse, pe un sistem de axe metalice confecionate din oel refractar (oel aliat rezistent la temperaturi nalte) care prin rotirea lor determin deplasarea tolelor n cuptor. La ieirea din cuptor, tolele se adun i se aeaz tot manual pe supori n ordinea mpachetrii pentru realizarea miezului feromagnetic. Ca utilaje specifice acestei operaii putem aminti:cuptoarele cu gaze, Heurtey(Frana), precum i cuptoarele produse n Electroputere, prin programul de autoutilare. Tehnologia prezentat mai sus este tehnologia standard cu care s-au produs majoritatea transformatoarelor care echipeaz staiile de transformare din Romnia, este tehnologia utilizat n Electroputere, ca unic productor de astfel de echipamente n Romnia. n momentul de fa datorit costurilor mult mai mici se import miezuri feromagnetice sub forma pachetelor de tole sortate i pregtite pe dimensiuni pentru a fi mpachetate n firmele de profil din Romnia. Odata cu aceste subansamble s-a introdus un nou sistem de mpachetare, step-lapp fig. 1.c(vezi anexa AXXX). Ca furnizori de astfel de miezuri, amintim:LEGNANO, NOVA ELECTROFER, SPECIALACIA din Italia si EMPAY din Turcia. Acetia folosesc tabl silicioas laminat la rece cu cristale orientate, izolat cu carlit, cu grosimi de 0,23; 0,27 i 0,3 mm, conform cu specificaiile productorilor: THYSEN i ROMSTEEL (Germania), COGENT (Anglia), NIPON STEEL CORPORATION(Japonia).

1.2.2 mpachetarea Miezului Feromagnetic

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

Miezurile magnetice se mpacheteaz pe platforme special concepute i adaptate pentru patru trepte de greutate astfel: 30 tf, 80 tf, 150 tf i 230 tf. Pe aceste platforme se mpacheteaz miezuri magnetice pentru transformatoare: - trifazate: cu trei coloane, cu cinci coloane (n manta) fig. 2.a, - monofazate: cu dou coloane, cu trei coloane (in manta) in fig. 2.b. Miezurile magnetice pot avea diferite forme(n sectiune) : ptrate, dreptunghiulare, rotunde(confecionate din trepte dreptunghiulare aezate pe circumferina unui cerc) fig. 2.c. Pregtirea platformei de mpachetat se face astfel: se monteaz cricurile pe direcia coloanelor i jugurilor, apoi se aliniaz n plan vertical i orizontal. Este foarte important s fie perfect orizontal suprafaa pe care ncepe mpachetarea, ntruct orice abatere de la planeitate conduce la imposibilitatea de a se ncheia la unghi, fr spaii, ciclul de mpachetare. Se vor msura atent diagonalele exterioare i diagonalele ferestrelor, diagonalele ferestrelor trebuie s fie strict egale. Se aeaz schelele (superioar i inferioar) apoi se aeaz tiranii plai pentru fiecare coloan dup care se monteaz izolaia d-intre tirani i schele; se msoar din nou diagonalele i se strng n uruburi. Dup aceast operaie, se msoar rezistena de izolaie dintre piesele montate cu ajutorul unui megohmetru pe treapta de tensiune de 1000 V. Rezultatul msurtorii trebuie s ne indice o rezisten de izolaie mai mare de 500 M Peste schele i peste tiranii plai se aeaz izolaia prescris n documntaie, se cur eventualele bravuri ale izolaiei, dup care se reface planeitatea suprafeei pe care urmeaz a se mpacheta prima treapt a miezului magnetic. Se ncepe mpachetarea prin aezarea primelor tole i alctuirea primului cadru format din perechi de dou tole. Se urmrete aezarea acestora pe centrul tiranilor i schelelor i se msoar ferestrele i diagonalele. Se urmrete ca tolele s nchid complet unghiul, fr s mai rmn spaii, sau s se suprapun, precum i nchiderea ciclurilor de mpachetare/conform dispunerii sistemului de mpachetare step-lapp fig. 1.c. Se continu mpachetarea conform documentaiei, aezndu-se treptele de tole i izolaie, msurndu-se rezistena de izolaie periodic. Dup finalizarea mpachetrii miezului magnetic, se aeaz izolaiile dintre tinaii plai i miez, se aeaz tiranii plai la dimensiunile din desen i se msoar rezistena de izolaie. Se aeaz izolaia schelelor i se aeaz i schelele, nti cea inferioar i apoi cea superioar, se face strngerea coloanelor cu dispozitive de presare hidraulice, cu 10 tf. Presarea i consolidarea coloanelor i jugurilor miezului magnetic pe masa de mpachetat, este o operaie foarte important, de aceasta depinznd att forma coloanei i a jugului ca geometrie a sciunii, ct i consolidarea miezului magnetic ca ansamblu. De aceea, presarea i consolidarea se fac n mai multe etape, aplicnd fore de presare n mai multe etape, la perioade de timp egale culminnd cu consolidarea coloanei, prin strngerea cu band Poliglass n mai multe straturi i lipirea acesteia, prin presare la cca. 500 0 C. Urmeaz montarea izolaiilor de talp amiezului i apoi a tlpilor pe schelele inferioare, montarea suporturilor de rsturnare la masa de mpachetare, i consolidarea miezului magnetic de masa de mpachetare, pentru ridicarea miezului n plan vertical. Toate aceste operaii precum i setul de msurtori se fac n conformitate cu procedurile impuse n documentaii. Dup ridicarea n plan vertical a miezului cu masa de mpachetare, se trece la operaia de ridicare a acestuia de pe masa de mpachetare i transportarea acestuia n standul pentru msurarea pierderilor miezului fig. 3.a. Valoarea pierderilor maxime este stipulat n proiectul transformatorului i aprobat de beneficiarul produsului. n acest timp se face trasarea i montarea plcilor de centrare i fixare a miezului magnetic n platforma (cuva inferioar) transformatorului, plcile de fixare se prind provizoriu n platform, fixarea lor definitiv se face numai dup centrare. Se aeaz platforma pe locul de montaj al bobinelor(acest
6

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

spaiu este perfect orizontal), se aeaz miezul magnetic n platform, se verific:modul de fixare, aezarea izolaiilor pe uruburi sau conuri de centrare, abaterea de la verticabilitate a miezului i dac totul corespunde cu documentaia, se fixeaz n platform plcile prin puncte de sudur. Se ridic miezul magnetic din platform, se consolideaz plcile de fixare prin sudur, conform documentaiei, se reface vopsirea zonelor afectate de sudur i se trece la montarea definitiv a miezului magnetic n platform, n vederea montrii bobinelor i a execuiei conexiunilor.

1.2.3. Execia i Montarea Bobinelor

Bobinajul(nfurarea) este o parte foarte important a transformatorului care trebuie realizat cu acuratee i n condiii de nalt calitate. La realizarea acestuia nu se admit abateri de la documentaie i se impune ca orice neconcordan dintreacesta i situaia existent s fie adus la cunotina proiectantului i s fie reglementat numai de acesta. Este necesar aceast precizie ntruct orice modificare nseamn i modificarea distanelor fie dintre conductoare, fie dintre galeti, dar aceasta ar conduce la strpungeri ale izolaiei sau la slabirea consolidrilor bobinajului. Voi prezenta n aceast lucrare, cele trei bobinaje ale autotransformatorului i o bobin a reactorului transformatorului. Prezentm n anexele A1, A2, A3, i A4 datele i modul constructiv al acestora. NFURARE JOAS TENSIUNE 231 KV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . 16

Puterea moninal Tensiune nominal de linie Tensiune nominal de faz Curent nominal de linie Curent nominal de faz Conexiune Tipul bobinajului Sensul bobinajului Numr de spire Numr de galei Diametrul interior al bobinajului Diametrul exterior al bobinajului Numrul de conductori n paralel Conductori utilizati: - Conductor multifilar transpus cu epoxy tip BLC - CuE-:21(1,6x6,75) iy. 1.00 mmH Dimensiunile conductorului izolat Materialul conductorului CuFO SR ISO 431
7

400000 kVA 231000V 231000/3 V 999,7 A 422,39 A Autotrafo Continuu Stnga Faza A: 715 18/40 Faza B,C: 715 7/40 104 1276 mm 1560 mm Un conductor pe calea de curent Masa net conductor cu balnc/ izolat: 18897 kg/19497 kg 20,14 x 14,70 mm Srm O STAS 2873/86

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

. 17 . 18 . 19 .

Lungimea total a conductorului multifilar transpus pe trafo Lungimea nfurrii / trafo

9558 m 9558 m

20 .

Execuia bobinajului: Bobinare ncepe de la jugul inferior cu inel de gard pe cilindru de carton izolant cu 40 pene i distanori de 40 mm lime. Bobinajul este de tip continuu. Spira este format dintr-un conductor multifilar transpus pe calea de curent. ntre galei se pun distanori radiali conform procedurii. Se vor face presri intermediare. Bobinajul trebuie s fie stabilizat conform tehnologiei de fabricaie. Repartiia galeilor ncepnd de la jugul exterior: Faza A: - 86 galei cu 6 i 35/40 spire - 18 galei cu 6 i cu 36/40 spire Total: 104 galei= 715 18/40 spire Faza B,C: - 97 galei cu 6 i 35/40 spire - 7 galei cu 6 i cu 36/40 spire Total: 104 galei= 715 7/40 spire

NFURARE NALT TENSIUNE 400 KV

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Puterea moninal Tensiune nominal de linie Tensiune nominal de faz Curent nominal de linie Curent nominal de faz Conexiune Tipul bobinajului Sensul bobinajului

9. Numr de spire nfurare 10. 11. 12. 13. 14. Numr de galei/semibobin Diametrul interior al bobinajului Diametrul exterior al bobinajului Numrul de conductori n paralel Conductori utilizati: -3 gemeni axiali CuE-2(3,6x6,24)iz.0,5+0,7 mmH
8

400000 kVA 400000V 97572,19 V 577,4 A 577,4 A Autotrafo intretesut Savoisienne, 2 semibobine cu intrare la mijloc Semibobina superioar inferioar: stnga dreapta Faza A: 523 12/40 Faza B,C: 522 21/40 52 1752 mm 2042 mm Conform tabel reparaie galei Masa net conductor cu balnc/ izolat: 3305 kg/3476 kg

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

-2 conductori trigemeni CuE-3(1,71x12,66)iz.0,4+0,8 mmH -2 conductori trigemeni CuE-3(1,5x14,00)iz.0,4+0,8 mmH

13625 kg/14317 kg 4355 kg/4589 kg

15. Dimensiunile conductorului izolat -3 gemeni axiali CuE-2(3,6x6,24)iz.0,5+0,7 mmH 4,8 x 14,18 mm -2 conductori trigemeni CuE-3(1,71x12,66)iz.0,4+0,8 7,13 x 13,86 mm mmH -2 conductori trigemeni CuE-3(1,5x14,00)iz.0,4+0,8 mmH 6,5 x 15,2 mm 16. Materialul conductorului CuFO SR ISO 431 Srm O STAS 2873/86 17. Lungimea total a conductorului geamn i trigeamn/ trafo 4239x2(semibobine) m -3 gemeni axiali CuE-2(3,6x6,24)iz.0,5+0,7 mmH 11982x2(semibobine) m -2 conductori trigemeni CuE-3(1,71x12,66)iz.0,4+0,8 3918x2(semibobine) m mmH -2 conductori trigemeni CuE-3(1,5x14,00)iz.0,4+0,8 mmH 18. Execuia bobinajului: Bobinare ncepe de la jugul inferior cu inel de gard pe cilindru de carton izolant cu 40 pene i distanori de 50 mm lime.Pentu galeii de capt, de tip I, spira este format din 3 conductori gemeni axiali iar pentru galeii de tip II i III spira electric este format din 2 conductori trigemeni radiali. Pentru a realiza ntreesarea pentru galeii tip I,EE se bobineaz cu 4 conductori gemeni axiali, pentru Savoisienne se bobineaz cu 6 conductori gemeni axiali la mn iar pentru galeii de tip II i III se bobineaz cu 4 conductori gemeni radiali la mn. Este interzis nceperea bobinrii fr izolaia de capt iar pe parcursul bobinrii sunt necesare presri intermediare. Bobinajul trebuie s fie stabilizat conform instruciunilor tehnologice de fabricaie. 19. Reparaia galeilor: Semibobina inferioar FAZA A FAZA B i C Tip I: -conductor:3gemeni axiali Galei E.E 2 galei x 9 35/40 spire = 19 30/40 (3,6x6,24) -izolaie hrtie 0,5+0,7mm Galei Savoisienne 4 galei x 9 35/40 = 39 20/40 -dim.cond.geamn izolat:4,8x14,18mm Galei E.E 2 galei x 9 35/40 spire = 19 30/40 -distanori:8dist.x5mm Tip II:dublu ntresut,Savoisienne 34 galei x 9 35/40 =335 30/40 5 galei x 9 35/40= 49 15/40 -conductor:2 trigemeni 29 galei x 9 34/40 = 285 26/40 radiali(1,71x12,66) -izolaie hrtie 0,4+0,8mm -dim.cond.trigeamn izolat:7,13x13,86mm -distanori:34dist.x5mm Tip III:dublu 2 galei x 10 35/40 spire + 10 galei x 10 34/40= 108 20/40 ntresut,Savoisienne 8galei x 10 34/40 =108 22/40
9

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

20. 21. 22. 23. 24.

-conductor:2 trigemeni radiali(1,5x14,00) -izolaie hrtie 0,4+0,8mm -dim.cond.trigeamn izolat:6,5x15,2mm distanori:5dist.x5mm,1dist.x8mm, 1dist.x6mm, Distana 20 mm Total spire bobin: 523 12/40 Total spire bobin: 522 21/40 Semibobina superioar FAZA A FAZA B i C Tip III:dublu 2 galei x 10 35/40 spire + 10 galei x 10 34/40= 108 20/40 ntresut,Savoisienne 8galei x 10 34/40 =108 22/40 -conductor:2 trigemeni radiali(1,5x14,00) -izolaie hrtie 0,4+0,8mm -dim.cond.trigeamn izolat:6,5x15,2mm distanori:5dist.x5mm,1dist.x8mm, 1dist.x6mm, Tip II:dublu ntresut,Savoisienne 34 galei x 9 35/40 =335 30/40 29 galei x 9 34/40 = 285 26/40 -conductor:2 trigemeni 5 galei x 9 35/40= 49 15/40 radiali(1,71x12,66) -izolaie hrtie 0,4+0,8mm -dim.cond.trigeamn izolat:7,13x13,86mm -distanori:34dist.x5mm Tip I: -conductor:3gemeni axiali Galei E.E 2 galei x 9 35/40 spire (3,6x6,24) -izolaie hrtie 0,5+0,7mm Galei Savoisienne 4 galei x 9 35/40 -dim.cond.geamn Galei E.E 2 galei x 9 35/40 spire izolat:4,8x14,18mm -distanori:8dist.x5mm Rezistana ohmica nfurrii pe faz la 750 C 0,26105 ohmi Cota de execuie pe maina de bobinat fr inele gard 980+20+980 mm Cota final dup presare i stabilizare 1000+20+1000 mm Lungimea capetelor nfaurrii sup/inf 500 mm Fora maxim, la sfritul presrii i stabilizrii 145000 kgf OBS: 1.Se vor respecta instruciunile tehnologice de presare i stabilizare. 2.nainte de nceperea bobinrii se verific dimensiunile conductorului izolat. Nu se admit tolerane la grosimea izolaiei i a conductorului izolat mai mari dect tolerana admis. 3.Nu se admit modificri ale repartiiei spirelor i galeilor pe nlimea bobinei.
10

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

4.Acolo unde este necesar se vor prevede pe galei fii de egalizare pentru realizarea diametrului exterior.

REGLAJ

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 . 14 . 15 . 16 . 17 . 18 . 19 . 20 .

Puterea moninal Domeniul de reglaj Tensiunea nominal de linie Curent nominal pe poz. Minus(-) Curent nominal pe poz. Plus(+) Conexiune Tipul bobinajului Sensul bobinajului Numr de spire Numr de spire pe treapta de reglaj Diametru interior al bobinajului Diametru exterior al bobinajului

400000 kVA 2310008x1,25% V 1000 A 908,9 A Stea Spiralat cu 8 nceputuri Dreapta 72 9 1076 1136

Conductor utilizat, cupru multifilar transpus cu epoxy tip 17(3,0x8,8)izolat 1 mmH BLC Spira electric este format dintr-un conductor CTC pe calea de curent Dimensiunile conductorului izolat Materialul conductorului CuFO SR ISO 431 Masa net cupru blanc pe transformator Masa cupru izolat pe transformator Lungimea conductorului/trafo Rezistena ohmic la 750C a nfurrii pe faz 29,26x18,8 mm Srm O STAS 2873/86 3350 kg 3430 kg 858 m 0,013958 ohmi

21 . 22 .

Execuia bobinajului: Bobinare ncepe de la jugul inferior cu inel de gard pe cilindru de carton izolant cu 40 pene i distanori de 30 mm lime. Bobinajul este de tip spiralat cu 8 nceputuri. Spira este format dintr-un conductor CTC. ntre cei 8 conductori ai mnunchiului se pun distanori de 5 mm, iar ntre spire se vo pune distanori de 5 mm pentru faza A i 6 mm pentru B i C. Cota de execuie pe maina de bobinat fr inele gard 1910 mm Cota final dup presare i stabilizare
11

1880 mm

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

23 . 24 .

Lungimea capetelor nfurrii: -la partea inferioar, fiecare priz pentru fazele B,C: 1500 mm;faza A 1500 mm - la partea superioar, fiecare priz pentru fazele B,C: 2000 mm;faza A 1500 mm Fora maxim, la sfritul presrii i stabilizrii 18000

Not:Bobinajul trebuie s fie stabilizat conform instruciunilor tehnologice de fabricaie. ATENIE: nainte de nceperea bobinrii se verific dimensiunile conductorului izolat. Nu se admit tolerane la grosimea izolaiei mai mari dect cele prevzute de proceduri.

REACTOR

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Puterea moninal Tensiunea nominal de linie Tensiunea nominal de faz Curent nominal de linie Curent nominal de faz Conexiune Tipul bobinajului Numr de spire electrice Numar galei pe semibobin Sensul bobinajului semibob. Inferioar/superioara Numr de spire pe galet Diametru interior al bobinajului Diametru exterior al bobinajului Conductor utilizat

Materialul conductorului CuFO SR ISO 431 Dimensiunile conductorului izolat utilizat Numr de conductori n paralel Masa neta a conductorului/trafo Masa conductorului izolat/trafo Lungimea conductorului/faz nlimea bobinei dup presare Rezistena ohmic la 750C Execuia bobinajului: Bobinare se execut dinspre placa inferioar, pe cilindru electroizolant stabilizat de 6 mm, cu 20 pene de 6 mm grosime i distanori radiali de grosime 2 mm i lime 30 mm. La partea inferioar bobinajul are inel de presare. Pe capete se pun distanori de 6 mm sub inelele de presare. Lungimile capetelor de conductor pentru ieirile din semibobine: -la partea inferioar pentru fazele A i C 500 mm, Faza B 1000 mm.
12

80000 kVA 22000 V 22000 V 2099 A 1212,1 A Triunghi 2 semibobine, bobinaj continuu 76 20 Dreapta/dreapta 2 422 520 Conducor CTC cu strat de rin epoxidic CuE 21x(2x8,1)iz. 0,64mm Srm O STAS 2873/86 24,18 mm x 17,12 mm 1 1010 kg 1060 kg 114 m 378+40+378 mm 0,007348 ohmi

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

-la mijloc pentru fazele A,B,C 800 mm, -la partea superior pentru fazele A,B,C 600 mm.

1.2.4 Montarea Bobinelor i Execuia Conexiunilor

Pentru montarea bobinelor sunt necesare urmtoarele opraii:mai nti se pregtesc platformele pe care se aeaz tolele ce rezult de la despachetarea jugului superior dup care se ncepe demontarea schelelor superioare de la miezul magnetic. Dup demontare, schelele i izolaiile aferente lor se aeaz in atelie, fiind protejate de praf. Se ncepe despachetarea jugului superior dinspre partea lateral unde vor fi fcute conexiunile la J.T., tolele aezndu-se n ordinea despachetrii, astfel nct s se poat rempacheta n acelai mod. Odat fiind finalizat aceast operaie se trece la pregtirea schelelor de la jugul inferior. Pe suporii laterali ai schelelor inferioare se vor monta suporii electroizolani confecio9nai din trafoboard (calupi), i se fixeaz cu ajutorul unor uruburi confecionate din sticlostratitex. La aceast operaie se acord o atenie deosebit att plaienitii i orizontalitii acestora ct i faptului c planul lor trebuie s fie strict perpendicular pe coloane. Este necesar aceast atnie ntruct inelul inferior al bobinei cu ansamblul bobinelor (J.T, I.T. i Tertiar) deja asamblate, se monteaz pe coloane i se sprijin pe aceti supori. Se vor verifica i curii coloanele miezului magnetic de praf i alte impuriti, se vor monta cilindrii interiori confecionai din trafoboard pe coloane, se vor fixa penele longitudinale confecionate de asemenea din trafoboard i se vor lipi cu liant special. Dup ce s-a constatat c sunt suficient de rigid fixate penele, se vor patina cu parafin, astfel ca montarea bobinelor pe coloane s se fac uor, prin alunecarea ansamblului de bobine pe coloane. Se trece la montarea propriu-zis a ansamblului bobine, pe coloane, ncepnd cu faza B.Se monteaz dispozitivul de ridicare al bobinelor pe bobine; cele trei labe se fixeaz echidistant sub inelul inferior i se strng pe ansamblul bobinei cu 3 centuri fixate jos, median i superior, astfel nct s nu permit dezechilibrarea i abaterea de la verticalitate a bobinei. Se aduce deasupra coloanei ansamblul bobinelor, se centreaz vertical pe coloan, se rotete astfel nct s fie respectat decalajul n fata de axa coloanelor, aa cum este dat n documentaia de montaj fig.3.c., i se ncepe coborrea ansamblului bobinelor pe coloan, cu vitez foarte mic. Se urmrete ca cilindrul interior al ansamblului bobinelor s nu agae penele montate pe cilindrul fixat pe coloan. Se urmrete ca i inelul de presare superior s fie corect montat fig.3.b. Dup ce este finalizat montarea ansamblului fazei B se trece la montarea urmtoarelor ansambluri de bobine ale fazelor C si apoi A, n aceast ordin, cu respectarea acelorai proceduri. Odat montate bobinele, se verific dac au aceeai nlime, se protejeaz mpotruva prafului i a mizeriei prin montarea huselor de protecie pe ansamblurile bobinelor, i etanate pe coloane, apoi se trece la rempachetarea jugului superior. Rempachetarea jugului superior se face n sens invere despachetrii deci ncepnd dinspre I.T. ctre J.T. Se urmrete mpachetarea n ordine, respactnd dispunerea toleleor n sistemul de mpachetare step-lapp i realizarea perechilor de tole fr spaii ntre ele, de asemenea, aezndu-se izolaiile ct i canalele de rcire aferente miezului magnetic la locul lor. Dup finalizarea rempachetrii jugului superior se aeaz izolaiile dintre schel i miez, dintre schel i tiranii plai, se preseaz din laterale jugul, folosind dispozitive de presare hidraulice, cu aceleai valori ale forelor de presare din stadiul de mpachetare i se fixeaz chingile de consolidare ntre schele. Se refac msurtorile rezistenei de izolaie i se noteaz n fia de nsoire a produsului.

13

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

2.INSTALATIA DE USCARE A TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE IN VAPORI DE SOLVENT

2.1. Principiu De Funcionare
Instalaia de uscare n vapori de solvent, are urmatorul principiu de funcionare: Se introduce partea activ n autoclav, se etaneaz si se videaz la 27mbar. Se stie ca solventul (shelsol, kerosen) se vaporizeaza ca vapori saturati la temperatura de 2270C si condenseaza sub forma de picturi de solvent la 2230C, deci se injecteaz n autoclav vapori saturai de solvent, acetia condenseaz sub form de picturi pe partea activa nclzind-o. n procesul de condensare, o parte dintre picturile de solvent antreneaz i particulele superficiale de
14

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

ap (care ajung in separatorul de solvent), dar cea mai mare parte a picturilor de solvent, nclzesc partea activ pna la 2230C, determinind evaporarea apei. Vaporii de apa i solvent sunt extrai apoi printr-un condensor la temperatura de 12150C, cu vid avansat la valori sub 0,2 mbar. n urma condensrii vaporilor de ap i solvent, rezult apa si solvent. Acest amestec este dirijat intrun separator de ap i solvent,gradat, unde, datorit diferentei de densitate, apa este situat la partea inferioar iar solventul n partea superioar. Apa are densitatea,=1000 g/l; solventul are densitatea =740g/l. ntruct, datorit faptului c n timpul injectarii vaporilor de solvent, presiunea n autoclav crete, periodic, la anumite valori ale presiunii si temperaturii se fac 36 reduceri de presiune la un ciclu La aceste reduceri de presiune, se oprete injectarea de vapori de solvent i se face vid1mbar. n timpul vidrii,din timpul reducerilor de presiune se observ c se colecteaza 8085% din apa extras la o uscare. Alternnd injectarea vaporilor de solvent cu reducerile de presiune, pna la atingerea valorilor de temperatura de 1201240C, se extrage apa din izolaia prii active de pna la valoarea de 0,2 l/tona de izolatie.Cnd se atinge aceast valoare, se consider finalizata uscarea.

2.2 Pri Componente

Instalatia este compusa din urmatoarele blocuri funcionale: -Bloc generare transport i utilizare energie termic. -Bloc de vidare. -Bloc de vehiculare fluide si solvent -Bloc de comand i nregistrare parametri -Bloc de siguran i alarmare -Instalaii de rcire tehnologic a condensoarelor. -Elemente de comutare electropneumatice

2.3. Descriere Blocuri Funcionale

Blocul generare, transport i utilizare energie termica, este format din dou instalaii de nclzire si recirculare separate, astfel: a)-Instalatia de nclzire ce deservete nclzirea solventului, care este compusa din: -Incalzitorul propriu zis(poz.6.2.) care are o putere instalata de 450 K.W. -Pompa de recirculare (poz.6.1.)a agentului de incalzire (ulei termic) cu o putere de 4,5 K.W. la turatia de 2870 rot/min, debit 30 m3/h si temperatura maxima a agentului recirculat, 2400 C, nr de componenta, 584. -Schimbtorul de cldur (poz.2.2) ulei termic/solvent, cu o putere de 450 K.W. i randament de 95%, nr.de componen 636 -Instalaia de ncalzire a capacului autoclavei. -Vasul de expansiune (poz 6.4.), nr de componenta, 580, cu o capacitate de stocare/dilatare de 350 l, dotat cu senzori de nivel
15

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

-Elemente de masur, comand i control al debitului, temperaturii i presiunii instalaiei b)-Instalaia de nclzire a incintei autoclavei, care este compusa din: -3 inclzitoare a 120 K.W, fiecare, nr. de componenta 0514,0524,0544, acestea avnd repartizate 3 zone distincte din incinta autoclavei. -3 Pompe de recirculare a agentului de ncalzire (ulei termic) cu o putere de 4,5 K.W. la turatia de 2870 rot/min,debit 30 m3/h si temperatura maxima a agentului recirculat,2400C, nr.de componenta, 511, 521, 541, fiind repartizate cite 1 pe fiecare incalzitor. -Elemente radiante situate n incinta autoclavei care nclzesc trei zone distincte; platforma inferioara i partea din spate a autoclavei, peretii laterali si platforma superioara(tavanul) autoclavei. -Vase de expansiune, cite unul pe fiecare incalzitor, nr.de componenta519, 529 si 549, dotate cu limitatoare de nivel superior si inferior. -Elemente de masur,comanda i control al debitului, temperaturii si presiunii instalaiei, cum sunt: pe instalaia de nclzire, traductoarele de temperatur P.T. 100, TSH 513.31, TSH 524.31, TSH 544.31, traductoarele de presiune PI511.41. PI 521.41, PI 544.41, iar n autoclava, urmatoarele traductoare de temperatura PT 100, pe capac TM 230.33, pe peretele lateral dreapta susTM 230.31, pe peretele stnga jos TM 230 34, pe peretele din spate, TM 230.32

2.3.1 Funcionarea Blocului De Generare Transport i Utilizare Agent Termic

Se initiaza actiunea de modificare sau inserare parametri conform cap. 5 si 6 din ACCESARE COMENZI CALCULATOR,se acceseaza pictograma corespunzatoare incalzirii si se alege fereastra pentru reglarea temperaturii de funcionare (pct 7.6.) att pentru nclzire solvent ct i pentru incalzire autoclava. Se aleg valorile de temperatura,se seteaza procentual (%) incalzirea se introduce n baza de date a procesului, se acceseaza icoana corespunztoare a pompelor si a incalzitoarelor si pe manualse comut comutatorul virtual aparut pe ecran,din pozitia Oprit in pozitia Pornit i se trece instalaia din regim manual in regim automat. Din acest moment instalaia pornete nclzirea incintei autoclavei. Pentru pornirea inclzirii solventului, trebuie s iniiem i: pornirea pompei 112. Instalaia ii alege automat cantitatea de solvent n funcie de cantitatea de izolatie, parametru pe care il citim in documentaia produsului ce urmeaz a fi uscat i l introducem, n baza de date a uscrii atunci cnd iniiem uscarea.Solventul este introdus n autoclava datorita vidului de 2mbar realizat pe aceasta si incepe incalzirea prin trecerea solventului din autoclava, prin filtrul 055, prin incalzitorul de solvent 636, in instalatia de pulverizarea a solventului (jet-evaporator). Se alege parametru de presiune la pulverizare, prin reglarea turatiei pompei 112, si prin controlul debitului pe analizorul de debit F.M.066.46, date care se si introduc ca setari in programul de uscare.(pct.4/7.6.). Putem sa observam daca elementul filtrant din filtrul 055, este colmatat, prin citirea debitului pompei 112 care la aceeasi turatie, inregistreaza un debit mic. Ex. La pornire, cind elementul filtrant este nou, la 37,5 Hz, (3000 rot/min), se inregistreaza la solvent un debit de 32m2/h, iar inainte de inlocuirea elementului filtrant la aceeasi frecventa si turatie, inregistram un debit de numai 22,5m3/h. Colmatarea survine, datorita prafului depus fie pe radiantii interiori sau pe suprafetele interioare ale autoclavei, fie datorita prafului ce nu a putut fi aspirat de pe partea activa inainte de introducerea in autoclava.Incalzirea solventului cu evaporarea sa prin pulverizare continua pe toata durata ciclului de incalzire, aceasta observindu-se si pe graficul de uscare nr.2, inregistrat si extras la finalizarea uscarii. La atingerea
16

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

temperaturilor de: 98, 108, 116, 119, 121 si 123,0C, si presiunea de 6575mbar, se fac reduceri de presiune. Acestea constau in oprirea injectarii vaporilor de solvent, in acest caz se inchide valva automata 626 si solventul nu se mai incalzeste. In acest caz,se extrag prin vidare, amestecul de vapori de solvent si apa existenti in autoclava,care condenseaza in condensoarele 090 si212 si sint colectati in separatorul de solvent 100.

2.3.2. Blocul De Vidare

Blocul de vidare,(5.4) are rolul de a asigura vidarea incintei autoclavei i este compus din: a) 5 Pompe de vid preliminar care au capacitatea de 300m3/h, cu numerele de componen, 217, 221, 229, 277, 281, b) Pompa roots cu capacitatea de3000m3/h cu motor de 4,2 K.W,numr de componen 209. c) Pompa roots cu capacitatea de 7500m3/h cu motor de 7,5 K.W, numr de componen 206. d) Condensorul principal cu capacitatea de racire de 450 K.W, numar de componenta 090, rcit cu instalatia de rcire cu ap n atmosfer. e) Condensorul pompelor de vid, cu capacitatea deracire de 15 K.W. numar de componenta 212. care este racit cuinstalatia de racire frigorifica cu numar de componenta,682 f) Elemente de,siguranta, masura, comanda si control al vidului. Funcionarea blocului de vidare:
a) Pompele de vid preliminar, au capacitatea de vidare de 300m3/h i sunt rcite cu aer sunt dotate

b) c) d)

e)

f)

cu motor asincron trifazat 3x380V cu o putere de ,5,7 K.W. Au numerele de componenta, 217, 221, 229, 277, 281. Sint racordate la sistemul de vidare prin intermediul valvelor pneumatice, 215, 218, 224, 275, 278. Gazele sunt evacuate prin condensorul de evacuare, cu numrul de componen 220. Pompa roots cu capacitatea de 3000m3/h, este echipata cu motor trifazat de 4,2 K.W. are numarul de componenta 209, si are motorul alimentat cu un convertor Altivar Pompa roots cu capacitatea de 7500m3/h, este echipata cu motor trifazat de 7,5 K.W, are numarul de componenta 206, si are motorul alimentat cu un convertor Altivar Condensorul principal, cu capacitatea de rcire de 450K.W, are numarul de componen 090 este rcit cu ajutorul instalatiei de rcire cu ap n atmosfer. Are in circuitul de rcire un analizor de debit care afiseaza dar si transmite calculatorului, debitul fluidului de rcire n procente%. Avnd o putere mare, si fiind conectat n circuitul de vapori de solvent, are diametrul de conectare de 250mm Condensorul pompelor de vid cu capacitatea de rcire de 15 K.W.are numrul de componen, 212, este alimentat la instalaia de rcire frigorific cu numarul de componenta 682. Are n circuitul de racire un analizor de debit, care afiseaza dar si transmite calculatorului debitul fluidului de rcire n procente %. ntruct este montat naintea pompelor de vid are rolul de a proteja pompele de vid, de a nu ptrunde n ele eventualii vapori de solvent care nu au condensat in condensorul 090. Semai numeste si condensorul de scapari. Elemente de siguran, masura, comanda i control al vidului.n aceast categorie am cuprins, valvele pneumatice de siguran, cu numerele de componenta 243, 242, valva pneumatic regulatoare cu numrul de componen 245, traductoarele de presiune vacumetrice cu numerele de componen, PM202, PM 214. PM 244, traductoarele de temperatur tip P.T. 100, cu numerele de componen, TM122, TM, 209.36, TM 216.36, analizorul de umiditate cu numrul de componen VZ 406.225 i analizorul de pericol cu numrul de componenVZ 475.190
17

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

FUNCTIONAREA BLOCULUI DE VIDARE Blocul de vidare are rolul de a vida tehnologic incinta autoclavei la diferite valori si pentru diferite operatii tehnologice din procesul de uscare, dar mai ales pentru a asigura siguranta procesului de uscare. Este bine stiut faptul ca in procesul de uscare presiunea vaporilor de solvent, nu trebuie sa treaca peste valoarea de pericol de 276 mbar, deasemenea o eruptie de aer (o patrundere de aer care contine oxigen),in autoclava, cind in autoclava exista vapori saturati de solvent,ar face iminenta o explozie cu urmari grave. Din aceasta cauza, este necesara montarea condensorului 212, inaintea pompelor de vid. Orice scapare de vapori de solvent, ct de mic ar conduce la deprecierea uleiului din pompele de vid, fapt ce ar face ineficient funcionarea lor si ar putea permite creterea presiunii in autoclav.Pornirea blocului de vid se face astfel: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX -Ciclul de uscare este format din mai multe faze, cum ar fi: 1. Pregtirea 2. Inclzirea 3. Reducerea de presiune 4. Vidarea finala 1. Pregtirea Pregatirea, este de fapt o serie de operatii tehnologice care sint necesare acestui ciclu. a) Montarea (asezarea) partii active pe caruciorul ce se introduce in autoclava b) Montarea sondelor (traductoarelor) de temperatura pe diverse subansamble, la anumite niveluri, pe partea activa c) Introdroducerea partii active in autoclava d) Asigurarea caruciorului si a partii active in autoclava si probarea functionala a sondelor de temperatura. e) Montarea capacului si etansarea autoclavei. f) Inceperea vidarii. a) Montarea partii active pe caruciorul autoclavei, este o operatie complexa care incepe cu trasarea suprafetei pe care va fi asezata partea activa. Se leg din documentatie dimensiunile de gabarit ale partii active, precum si centrul de greutate si cu ajutorul unei nivele cu unda laser, se traseaza dimensiunile partii active pe platforma caruciorului. Se au in vedere urmatoarele: partea activa, va trebui sa aiba centrul de greutate cit mai aproape de intersectia diagonalelor suprafetei de gabarit a partii active, in caz contrar ,se poate dezechilibra partea activa la introducerea in autoclava sau in timpul procesului de uscare si se poate rasturna. Aceasta situatie este mai rar intilnita, ea se intilneste la transformatoarele destinate siderurgiei. si se datoreaza faptului ca aceste produse au conexiunile la J.T. foarte mari (datorita curentului pe J.T.foarte mare) si situate mai mult in afara ariei bazei partii active, fapt ce conduce la dezechilibrarea partii active. In aceste situatii se executa suporti speciali ce se aseaja sub aceste conexiuni pentru a prevenii dezechilibrarea.Tot in cadrul acestei operatii se urmareste ca talpile partii active sa se aseze pe traversele caruciorului in parti egale stanga-drepta. Deasemenea se vor verifica daca incintele ruptoarelor au orificiile de golire de la partea inferioara degajate, iar rezistentele ruptoarelor sint demontate din interior. Se urmareste daca comutatoarele sint suspendate corespunzator in suporti, iar suportii sint rigid fixati pe schelele superioare, in caz contrar in timpul uscarii, schelele electroizolante pe care sint asezate conexiunile si deflectoarele comutatoarelor,se pot deforma si nu se mai pot ansambla comutatoarele cu capacele situate pe cuva clopot. Se string sub forma de colac, conexiunile de I.T. ale fazelor A.B.C. executate din cordoane de conductor litat de cupru, si se fixeaza deasupra inelului de presare superior, astfel incit sa nu tensioneze in
18

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

niciun fel protectiile fazelor ce ies din bobinele de I.T. Se monteaza suportii sub placile de baza de la bobinele reactorului astfel incit sa nu se deformeze in timpul uscarii si se ancoreaza cu ajuyorul dispozitivelor, de nervurile caruciorului Se aspira de praf, resturi ramase de la executia conexiunilor si bavuri de la izolatii,toata partea activa, isistind asupra spatiilor de la distantorii si inelele de egalizare de la partea superioara si inferioara a bobinelor si asupra spatiilor d-intre cilindri interiori de pe miez si bobine. Se trece la montarea sondelor de temperatura pe partea activa -b)Traductoarele de temperatura sint de tipul P.T.100, si sint special construite pentru acest scop; dimensiunile zonei de perceptie a temperaturii fiind:6x120mm, iar lungimea cordonului electric de conectare la punctul de conexiune este de20m, deci ofera posibilitatea montarii pe orice subansamblu al partii active. -1)Traductorul 12 (TO23012) se monteaza pe miezul magnetic,(jugul inferior) zona d-intre faza A si C, la jumatatea distantei d-intre treapta 5 si 6, de impachetare, -2) Traductorul 14 (TO23014) pe saiba mulata, in interiorul cilindrului fazei B -3) Traductorul 13 (TO23013).in interiorul inelului de egalizare zona d-intre distantori, sub inelul de presare superior, la bobina C, zona d-inspre bobina B. -4) Traductorul 11 (TO23011) pe partea inferioara a jugului superior, zona d-intre treapta 6 si 7 de impachetare intre bobinele A siB. Traductoarele se monteaza astfel incit prin uscare sa nu ramina blocate intre subansamblele partii active. Daca spatiul in care se introduc este mai mare decit grosimea traductorului, atunci acesta se infasoara in izolatie de natron gr.0,07 si se introduc alunecator in spatiul destinat. Cordoanele de legatura d-intre traductare si prizele de conexiune cu instalatia, se prind cu dispozitive de fixare de schelele de conexiuni astfel incit in timpul uscarii sa nu deplaseze traductoarele de la locul lor. c)Introdocerea partii active in autoclava se face in urmatorul mod: se scot dispozitivele de blocare de la rotile caruciorului pe care este asezata partea activa, se monteaza traversele de legatura d-intre calea de rulare exterioara si cea din interiorul autoclavei si se asigura cu piesele de blocare, se verifica sa fie degajata calea de rulare a caruciorului,dupa care se monteaza dispozitivul de introducere in autoclava si se pune in miscare caruciorul. Intrucit calea de rulare din autoclava este inclinata catre intrare, nu se opreste avansul caruciorului decit dupa sosirea in zona de stationare. d)Dupa sosirea caruciorului in zona de stationare, se monteaza sistemele de blocare la roti si se asigura prin legarea cu dispozitiv cu cablu al caruciorului de partea din spate a autoclavei. Aceasta masura se ia ca o masura asiguratorie pentru situatia cind, datorita dilatarii, dispozitivele de blocare de la roti, nu mai asigura activ caruciorul Se inspecteaza inca o data asezarea partii active pe carucior, apoi se conecteaza traductoarele de temperatura in prizele din autoclava si se asigura impotriva deconectarii. Dupa aceasta operatie se trece la pornirea instalatiei de uscare pornirea de verificare. In acest stadiu se verifica functionarea traductoarelor. Indicatiile temperaturilor de pe ecranul monitorului, trebuie sa aiba valori apropiate (diferenta de max 20C) e) Daca toate operatiile de mai sus s-au executat si nu sint probleme, se lasa comanda instalatiei in asteptare, se trece la inchiderea capacului autoclavei. Mai intai se demonteaza traversele de legatura d-intre calea de rulare din exteriorul si din interiorul autoclavei.se verifica si se sterge garnitura, se deblocheaza coborirea capacului si se coboara incet capacul. Odata ajuns in zona de executie se monteaza tirantii de stringere si se stringe uniform capacul astfel incit sa etanseze pe toata garnitura. Stringerea se face cu cheie dinamometrica reglata la forta de 300N. f) Pornirea pompelor de vid, pornirea instalatiei setarea parametrilor de proces si a alarmelor sint descrisi in capitolul destinat acestui scop. Se pune instalatia pe pozitia START, se pornesc instalatiile de racire,7.1. si 7.2. urmarind parametri de presiune si temperatura pe P.1.686 siT.M.688. pentru instalatia7.2, precum si analizorul de debit F.S.H. 685,al acesteia; presiunea pe P1.646, temperatura pe TM 645 si analizorul de debit F.S.H.654 pentru instalatia 7.1..Pentru vidare
19

TEHNOLOGII I INSTALAII PENTRU USCAREA TRANSFORMATOARELOR DE MARE PUTERE

se deschid pe varianta manual din calculator valvele 242, 211, 215, 218, 224, 275, 278. se pornesc pompele de vid 217, 221, 229, 277, 281, si se pornesc pompele roots 209 si 206, stabilinduli-se ca parametru de functionare pentru inceput valoarea de20% .Urmarim pe ecranul displayului evolutia vidului in PM 214 si PM244, continuind sa crestem parametrul de turatie al pompelor roots pina la 100 % Faza de vid continua pina atingem valoarea de 3 mbar, dupa aceasta valoare incepe faza de incalzire. Pe toata perioada uscarii parametri de temperatura, presiune, debit agent de racire (in procente %), si vid se citesc pe ecranul displaiului.

2,INCALZIREA Incalzirea, este etapa a 2 a in ciclul de uscare si ocupa cel mai mult spatiu si timp din acest ciclu. Aceasta cuprinde urmatoarele operatii: a)Pornirea incalzirii incintei autoclavei cu incalzitoarele 0514, 0524, 0544,si a pompelor aferente lor 511, 521,si 541 b)Introducerea solventului in autoclava din stocatorul 4.1. cu vid si inlocuirea elementului filtrant din filtrului de solvent 055. c)Golirea apei din condensoarele 100, 220. si212. d)Pornirea incalzirii capacului si al schimbatorului de caldura 636. e) Pornirea recircularii solventului cu pompa 112 prin schimbatorul de caldura 636 si inceperea incalzirii solventului, cu injectarea acestuia prin jet-evaporator 2.1. a)Pornirea incalzirii incintei autoclavei si al pompelor se face astfel;

20