Sunteți pe pagina 1din 20

Transformatorul electric: definitie,parti componente 1.

Noiuni generale despre transformatoare Transformatorul electric este o main elect romagnetic static de curent alternativ, care transform o energie electromagnetic pri mar de anumii parametrii (u1,i1) ntr-o energie electromagnetic secundar de ali paramet rii (u2,i2), frecvena rmane ins constant (f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea i i-curentul, sufer prin transformare schimbri inverse, astfe l dac tensiunea se micoreaz, curentul se mrete i invers.La baza funcionrii transforma ului st principiul induciei electromagnetice. Din punct de vedere constructiv, tra nsformatorul are dou pri principale: 1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier i construit din tole de oel electrotehnic pentru reducerea pierderilor n fier ; 2)circuitele electrice- reprezentate de dou sau mai multe nfurri din Cu sau Al, rea lizate n jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic. Infurarea care primete energia de la o surs se numete infurare primar, iar cea care cedeaz energ a unei reele sau unui consumator se numete infurare secundar. Dup cum tensiunea nfur cundare este mai mare sau mai mic decat cea a nfurrii primare, transformatorul este r idictor sau coborator de tensiune. Schematic un transformator monofazat, care are dou nfurri este reprezentat n figura 1. u i1 N1 N2 u1 zs i2 1 1 2 i2 u2

fig.1 u1 - tensiunea de alimentare a primarului; i1 curentul din primar, cand n s ecundar avem legat impedana de sarcin zs; u2 tensiunea la bornele secundarului rezu ltat prin inducie electromagnetic; i2 curentul din secundar; 1, 2 fluxurile de scp rimarului i secundarului; N1,N2 numrul de spire a nfurrii primare respectiv secundare Dup numrul de faze putem avea transformatoare monofazate, trifazate sau speciale (ex:tri-hexafazate). Rolul circuitului magnetic: 1)Concentrarea liniilor de cmp 2 )Sustinerea nfasurarilor 3)Transmiterea cuplului , fortelor 4)Transmiterea caldur ii Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valor ilor mrimilor nscrise pe plcua indicatoare a transformatorului i care caracterizeaz fu ncionarea n condiii prescrise (regimul de sarcin pentru care a fost proiectat). Date le nominale ale unui transformator sunt: puterea nominal-SN (VA)- reprezint putere a aparent la bornele circuitului secundar; tensiunea nominal primar-U1N(V)-reprezin t tensiunea aplicat nfurrii primare n regim nominal; tensiunea nominal secundar-U2N( te tensiunea rezultat la bornele secundare, la mersul n gol, primarul fiind alimen tat cu tensiunea U1N ; raportul nominal de transformare- k- este raportul ntre te nsiunea primar i cea secundar la mersul n gol; curentul nominal (primar i secundar)curentul de linie I1N,I2N(A); tensiunea nominal de scurtcircuit-usc-tensiunea apl icat unei nfurri cand cealalt este legat n scurtcircuit, iar n nfurarea alimentat e valoare nominal; frecvena nominal- 50Hz n Europa, 60 n America de Nord; randamentul -; schema i grupa de conexiuni. In funcie de utilizarea lor, putem avea mai multe t ipuri de transformatoare : -transformatoare de putere folosite n transportul i dist ribuia energiei; -transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare C uptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc. -transformatoare pentru reglarea te nsiunii; -autotransformatoare; -transformatoare de msur; -transformatoare pentru nc ercri de izolaie de nalt tensiune. 2

2.SISTEMUL MAGNETIC: Parti componente ,Exemple, Materiale utilizate la realizare a sistemelor masnetice, Materiale speciale utilizate pentru constructia miezuril or magnetice, Clasificarea sistemelor magnetice Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana transformatorului reprezinta partea sistemului ma gnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile transformatorului. Jugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care nu are mias.u rari i care serveste la inchiderea circuitului magnetic. Jugurile transformatoare lor pot fi: - juguri laterale - juguri frontale. Jugurile laterale sunt cele car e leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi coloane (Fig. 2.1), jugul latera l are o parte laterala a carei axa este perpendiculara pe axa coloanei. Fig .2.1 Exemple de sisteme magnetice cu juguri laterale a) sistem magnetic mono fazat in manta; b) Sistem magnetic monofazat cu coloane si in manta; c) Sistem m agnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu cinci coloane) Jugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane diferite (Fig . 2.2). 1) coloane; 2) juguri frontale 3

Fig. 2.2 1-coloane; 2-juguri frontal; Exemple de sisteme magnetice cu juguri fro ntale: a) Sistem magnetic monofazat cu coloane; b) Sistem magnetic trifazat plan cu coloane. In fig. 2.3 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug . Figura2.3. Din punct de vedere constructiv coloanele se clasifica astfel: -coloa na cu tesere plana; -coloana cu tesere radiala; -coloana cu tesere in evolventa. . Coloana transformatorului asamblata din pachete paralelipipedice de tole (grup de tole de aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana (Fig. 2.4). C oloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, d ispuse practic in directii radiale formand sectiunea circulara transversala a co loanei reprezinta coloana cu tesere radiala (Fig. 2.5). Coloana unui sistern mag netic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, deformate in asa fel in cat, in sectiunea transversala, a coloanei, toate tolele sa aiba forma de evolve nta si impreuna sa formeze practic cilindru circular drept, reprezinta coloana c u tesere in evolventa (Fig. 2.6). Fig. 2.4. Exemple de coloane cu tesere plana a) - sectiune transversala in trept e fara canale de racire; b) - sectiune transversala in trepte cu canale de racir e longitudinale; c) - secfiune transversala in trepte cu canale de racire longit udinale si transversale. Fig.2.5 Coloana cu tesereFig. 2.6. Coloana cu tesere evolventa radiala. Consider atiile privind dimensionarea coloanelor cu tesere radiala si in evolventa sunt p rezentate in anexa A I Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in co nsolidarea jugurilor frontale, a jugurilor laterale si a coloanelor. 4

La transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate prin pre sare cu grinzi de lemn (Fig. 2.7 a)), iar la cele de putere mare cu ajutorul uno r grinzi din otel laminat cu profil U (Fig. 2.7 b)), sau cu ajutorul unor grinzi sudate(Fig. 2.7 c)). Fig. 2.7. b) Miezul Miezul unui transformator deunui transformator de 1000 VA cu putere 160 VA, cu grinzi-de jug grinzi din otel profilat. de izolare a 1) veder ea miezului; 2) - modul de lemn. grinzilor fata de jug. Fig. 2.7. a) putere, Fig. 2.7. c) Miezul unui transformator trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din tole cu cristale orientate, fara gauri pentru suruburi. Pentru consolidarea col oanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie buloane de strangere (Fig-2.8 ), fie benzi din otel (Fig. 2.9.). Fig. 2.8 . Izolatia de strangere a buloanelor a) - suruburi cu rondele individua le; 1) - rondela de strangere de otel; 2) - rondela de prespan; 3) - tub izolant ; b) - perechea de buloane cu rondela comuna intr-o parte; 1) - rondela de stran gere de otel pentru un bulon; 2) rondela de prespan; 3) - rondela de otel sub pi ulita; 4) - rondela de prespan; 5) - rondela de strangere de otel pentru doua su ruburi; 6) - tub izolant . Fig. 2.9. Presarea coloanelor transformatoarelor de putere cu benzi din otel (1otel feromagnetic, 2 - Centura de carton, 3 - Centura de otel) 5

La constructiile moderne sunt utilizate benzi de strangere cu fibre de sticla te nnocontractabile (Fig.2.10). Fig. 2.10. Presarea coloanelor transformatorului de putere cu benzi din sticla ( 1 - otel; 2 - Centura din banda de sticla) La transformatoarele cu puteri mici s i mijlocii strangerea tolelor se realizeaza cu ajutorul unor pene de lemn introd use intre cilindrul electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig. 2. 11 .). Fig. 2.11. Presarea coloanei transformatorului 1 - cilindru izolant; 2 - barele de sprijin; 3 - miezul. 2.2 Materiale utilizate la realizarea sistemelor masneti ce In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se realiz eaza din tabla electrotehnica, care reprezinta in fapt un material magnetic moal e (adica, un material cu ciclu de histerezis ingust). Laminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (0.65 mm; 0.50 mm; 0.35 mm; etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor prin curenti turbionari indusi de campurile va riabile caracteristice aplicatiilor de curent alternativ.In prezent se fabrica o mare varietate de tole magnetice, proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si caracteristicile principale ale masinii electrice, sortimentul cel ma i potrivit aplicatiei concrete.Din punct de vedere al calcului de proiectare a u nei masini, calitatea unei tole este reprezentata de urmatoarele elemente: a) Pi erderile specifice (W/Kg) la magnetizare in camp alternativ sinusoidal, pierderi care au loc prin histerezis si prin curenti turbionari. La tolele uzuale de gro sime 0.5 mm si la 50 Hz, pierderile prin histerezis reprezinta aproximativ 60-70 % din pierderile totale, in functie de gradul de aliere cu siliciu. La frecventa constanta a campului de magnetizare, pierderile totale sunt aproximativ proport ionate cu patratul inductiei magnetice, rezultand o curba de pierderi p=f(B) par abolica. Pentru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de o bicei valorile pierderilor la 50 Hz, corespunzatoare inductiilor de 1 T si 1.5 T notate cu P10/50 si P15/50.In mod similar, pentru tolele destinate transformato arelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau 1.7 T, notate P15/50 si P17/50.Pen tru aplicatii care implica frecvente diferite de 50 de Hz, furnizorii de tole in clud in cataloage curbe complete din care se poate deduce dependenta pierderilor specifice totale cu inductia si frecventa. Pentru frecvente de 400...2500 Hz se elaboreaza sortimente speciale, de grosime redusa (0.1-0.15-0.20 mm) si cu un p rocent de siliciu mai ridicat, in vederea reducerii pierderilor prin curenti tur bionari. b) Caracteristica de magnetizare a tolei, adica dependenta inductiecamp , B=f(H), la magnetizare alternativa sinusoidala. O tola este cu atat mai buna c u cat are o caracteristica de magnetizare mai ridicata, adica cu cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp exterior imprimat.Tolele destinate masinilor electrice rotative se caracterizeaza prin trei puncte principale, prin valorile inductiei B25,B50,B100 corespunzatoare campurilor de excitatie de 25, 50 si 100 A/cm. Aceste valori 6

se pot verifica pe esantioane standard, de pilda prin metoda cadrului Epstein (S TAS 7758-75) si reprezinta obiecte de garantie pentru un anumit sortiment de tab la.Tolele destinate transformatoarelor de putere se caracterizeaza de obicei num ai prin inductia Bg corespunzatoare campului de 8 A/cm. c) Factorul de umplere ( impachetare) a fierului, notat Kfe este raportul dintre lungimea totala efectiva a fierului dintr-un pachet de tole si lungimea totala(geometrica) a pachetului. Este un factor subunitar care depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafete i, precum si de grosimea peliculei izolante, care poate fi de natura organica (l acuri electroizolante de acoperire) denumite de tip C3 sau anorganica (oxizi de fier, fosfati etc.), denumita de tip C5. Alte proprietati ale tolei, cum sunt du ritatea superficiala sau rezistenta electrica a izolatiei, desi nu fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta importanta din punct de vedere al caracteristic ilor de functionare ale masinii sau din punct de vedere al tehnologicitatii fabr icatiei. Tolele magnetice se pot clasifica dupa cum urmeaza: a) Din punct de ved ere al dependentei proprietatilor magnetice cu directia de laminare, tolele pot fi: - cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator) -cu crist ale neorientate (pentru masini electrice rotative). In directia de laminare prop rietatile magnetice sunt mai bune decat in directia perpendiculara. Fenomenul es te urmarit in mod deosebit in fabricatia tolelor de transformator, unde campul d e excitatie are o directie constanta, dar devine nedorita in cazul masinilor ele ctrice rotative, unde este necesara o izotropie a proprietatilor magnetice dator ita solicitarii materialului dupa toate directiile. Din acest motiv, standardele de tole neorientate limiteaza de obicei anizotropia magnetica din punct de vede re al pierderilor. Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variant e: -cu textura -normala - cubica. Pentru a intelege dependenta proprietatilor ma gnetice in functie de directia de laminare este necesara legatura cu coeficienti i cristalografici a lui Muller. Se cunoaste ca monocristalul de fier se magnetiz eaza in mod diferit in directii diferite. Astfel, din fig. 2.2.1, unde este prez entat un monocristal de fier, rezulta ca se poate vorbi de trei directii princip ale de magnetizare,si anume: - directia de magnetizare usoara, de-a lungul muchi ei (1) 100, - directia de magnetizare medie, de-a lungul diagonalei suprafetelor laterale (2) 110; -directia de magnetizare grea, de-a lungul diagonalei cubului (3) 311. Fig. 2.2.1. . Directiile de magnetizare usoara (100), medie (110), si grea (111) , pentru cristale de fier. In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt di spuse haotic (fig.2.2.2 a)). Dispunerea cristalelor in tabla laminata la rece es te aratata in figura 2.2.2 b). De aceea, acest gen de tabla se numeste textura s au cu cristale orientate. Este bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se fabrica si tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in spe cial pentru masini electrice). Fig. 2.2.2. 7

[%]Continutul orientativ de siliciu in c.a. la un cam p, [A /cm ] NO135-50 3 NO 150-50 2.8 NO170-50 2.5 NO200-50 0.50 2 NO230-50 1.7 NO260-50 1.3 N03 00-50 1 NO360-50 1 8 IT 1.35 1.50 1.70 2.00 2.30 2.60 3.00 3.60 1.5T 3.30 3.50 4.00 4.70 5.30 6.00 6.80 8.10 B25 1.49 1.50 1.51 1.52 1.54 1.55 1.58 1.58 B50 1.60 1.60 1.61 1.62 1.64 1.65 1.68 1.68 B IO O 1.71 1.71 1.72 1.73 1.75 1.76 1.76 1.78

Anizotropia pierderilor, %,max Factor de spatiu,min. Grosimea [mm] Sim bolul calitate De Pierderi de Inductia_magnetica m inima, t magntizare.W/Kg] [ 7,65 7.65 7.65 7.70 7.70 7,75 7.75 7,75 Masa specifica [kg/mm Dispozitia cristalelor de fier in tabla silicioasa: a) - laminata la cald; b) laminata obisnuit, laminata la rece; c) - cu textura cubica sagetile indica dire ctiile de magnetizare usoara. Din analiza figurilor 2.2.1 si 2.2.2 se vede ca o asemenea tabla are permeabilitatea magnetica cea mai mare atunci cand directia f luxului magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea este mai mica la trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica pen tru valori intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de trecere a fluxului. In realitate, dispunerea cristalelor nu este exact cea aratata in f ig.2.2.2.b) si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile muchiiior cristale lor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusa cantitate a de cristale neorientate in aceasta directie, cu atat texturarea tolei se consi dera, mai buna, iar caracteristicile electromagnetice principale (permeabilitate a magnetica si pierderile specifice) mai favorabile. Orientarea cristalelor in t abla cu textura cubica este ilustrata in fig. 2.2.2 c)Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul trecerii fluxului in directia laminarii cat si in cazul trecerii in directie transversala pe aceasta.Permeabilitatea mag netica a tablei sub un unghi de 45 fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei suprafetei laterale a cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura normala in directie perpendiculara pe directia laminarii. Tin and seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu textura cubica poate sa fie utilizata cu succes pentru fabricarea de masini rotative. totusi,e a prezinta avantaje importante si in cazul utilizarii pentru transformatoare de putere. Avantajul cel mai important fata de tabla laminata la rece cu textura no rmala este acela ca nu mai este necesara imbinarea la 45 a jugurilor cu coloanele . De asemenea devine posibila utilizarea tablei laminate la rece pentru executia miezurilor pentru transformatoare mici, transformatoare de masura si altele, im pachetate din tole stante sub forma de L, T, E etc. Incercarile au aratat ca tra

14 3 14 5 14 5 +12 0.97 10

12 10 12 10 12 10 12 10

nsformatoarele cu miez din tabla cu textura cubica are pierderile in fier de 1.6 5 ori mai mici decat acelasi transformator avand miez din tabla cu textura norma la iar curentul de magnetizare este de doua ori mai mic. Miezurile au fost impac hetate din tole sub forma, de I. In tabelul 2.2.1 a) se prezinta principalele ca racteristici magnetice si tehnologice ale tablelor de dinam (cu cristale neorien tate) fabricate in tara: TABELUL2.2.1

NO230-65 2 NO260-65 0.65 1.7 N0300-65 1.3 NO3 60-65 1 230 2.60 3.00 3.60 5.30 6.00 6.80 8.10 1.52 1.54 1.55 1.58 1.62 1.64 1.65 1,68 1.73 1,75 1.76 1.77 14 5 12 0.97 10 12 10 12 10

7.70 7,75 7.75 7.75 Observatii: 1) Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izo latie. La epruvete izolate factorul de spatiu se poate considera de minim 0.96. 2) Masa specifica nu se garanteaza.. Valoarea ei este luata in considerare la ca lculul pierderilor la magnetizare si a factorului de spatiu. Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla. Din punct de vedere al mar imilor magnetice se garanteaza toate cele trei valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 ) dar se garanteaza numai o valoare a pierderilor (de obicei p45/50), de terminarile fiind efectuate pe esantioane Epstein supuse unui tratament termic d e imbatranire magnetica la 225 C timp de 24 ore. In tabelul 2.2.1 b) se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de transformator fabri cate in tara.2.2.1 b) Structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de transformator fabricate in tara noastra. Simbol de calitate Grosimea, [Pierde ri la 50 Hz W/[Kg] Inductia T la800A/m GO 84-28 GO 89-28 GO 92-30 GO 95-28 GO 97 -30 G O 1 0 13 5 GO 106-28 GO 107-30 G O 1 1 -13 5 0.28 0.28 0.30 0.28 0.30 0.35 0.28 0,30 0.35 0.84 0.89 0.92 0.95 0.97 1.01 1.06 1.07 1 .1 1 1.7T 1.28 1.36 1. 38 1.48 1.51 1.55 1.66 1.68 1.73 180 1.77 1.77 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 1.75 b) Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald s au la rece. Cu exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o valoare limita; c ontinut de siliciu peste o anumita limita), in prezent s-a generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje tehnologice. Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai buna, ceea ce perrnite obtinerea unui factor de impachetare superior. De asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei rezulta in limite mai restranse. Trebuie mentionat de asemen ea, ca in cazul laminarii la rece pentru acelasi procent de aliere cu siliciu, r ezulta pierderi specifice mai mici. Dezavantajele procedeului de laminare le rec e consta in aceea ca dispersia de fabricate din punct de vedere al proprietatilo r magnetice sunt mai mari. Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece. c) Din punct de vedere al continutului de siliciu - tole le pot fi aliate cu siliciu (in proportie de 0,5...0.35 % sau chiar mai mult), s au fara siliciu, ca element de aliere. Continutul de siliciu are o importanta ma jora pentru proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor sp ecifice totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti tu rbionari. Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabil a asupra capacitatii de magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari . Alierea tolelor cu siliciu prezinta deci un aspect contradictoriu in ceea ce p riveste proprietatile magnetice de baza ale acestuia. Se vorbeste in aceste cond itii despre o 9

tola mai "buna" atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi spe cifice mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de aliere. Proiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceas ta exprimare ca fiind im p ro pie,deoarece un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o aplicatie data si aceasta corelare are atat aspecte tehnice,aspecte economice. si cat In timp ce continutul de siliciutabla lam ina tala cald este de 4-4,5 %, rezultand in prin aceasta o rezistenta specifica de 0 .6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in tabla laminata la rece este de num ai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de greutatile de laminare a tablei cu continut mare de siliciu. Din aceasta cauza, rezistenta specifica a tablei scad e pana la 0.5 ohmi* mm/m. 0.45Pierderile datorita curentilor F oucault sunt inve rs proportionale cu rezistenta specifica.De aceea, pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 50 Hz si 15000 Gs, acestepierderi sunt egale cu 0.45, r espectiv 0.6 W/Kgf. Aceasta us oara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa compensata de scaderea brusca a pierderilor histerezi s. Astfel, la cele mai bune p rin sorturi de tabla silicioasa cu cristale orient ate, pierderilehisterezis in directia p rin laminarii sunt aproape doua ori mai mici decat la unghiuri cuprinse 55 si de intre 90. Pierderile histerezis prezinta mai putin de 50 % la incercarea in directia In minimi, in raport cu directia per pendicularaaceasta. pe In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email ). Asemenea transformatoare mai exista inca in exploatare. La ora actuala metode lesi tehnologia de izolare a tolelor a evoluat. Cea mai mare raspandire o are ca rlitul (o ceramica realizata printr-un izolatie tratament termic si chimic al su prafetei tolei). In afara de pe baza de hartie, lac izo latia si oxid se utilize aza in prezent izolatii rezistente la temperatura care recoacerea perm it miezur ilor la o temperatura 800 C. Din acest punct de vedere cea mai buna izolatie de o reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr-un tratament termic s i chimic al suprafetei tolei. Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, silicat ferosticla, manganic, silicat de magneziu.Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este foarte mica (cativa microni) iar suprafata tolei , in procesuluide laminare la rece urma se obtineneteda coeficientul Kpeste de p este 0.95. In cazul silicioase laminate , tablei e la rece izolate cu carlitFe e ste 0.96-0.97. K Avantajele sunt evidente pentru tabla de 0.3 mm izolata cu hart ie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie este 0.840.85, iar izolata cu lac de 0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un singur strat de lac in am bele parti, grosimea create cu 0.015-0.02 mm. 2.3. Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice Tabla groasa de 0,35 mm are utilizarea c ea mai larga, folosindu-se pentru confectionarea tolelor taiate sau stantate pen tru miezuri normale.De remarcat faptul ca in prezent s-a asimilat fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand grosimea de 0.03 mm si care este utilizata in r adiotehnica si in sisteme electronice.Dupa cum s-a aratat, marimea continutului de siliciu ar contribui la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbio nari si ar micsora magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Frag ilitatea crescanda insa CU marimea continutului de siliciu il limiteaza la 4,5 % pentru tolele laminate la cald si la 35 % pentru cele laminate la rece. S-a inc ercat o solutie prin adaos de nichel (5.5 %) putand astfel mari putin si continu tul de siliciu (10.11). Marirea continutului de siliciu nu este insa sutlcient d e mare, dar continutul de nichel scumpeste aliajul. Rezultate mai bune s-au putu t obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea partiala a siliciului (12...14), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. Aliajele astfel elaborate, laminate l a cald, deci izotrope, au caracteristici magnetice superioare celor care contin numai siliciu si nefiind anizotrope, au aplicatie universala .Tendinta merge spr e obtinerea unor astfel de aliaje in producfie de serie si caracteristici superi oare.O categorie noua de materiale tehnice cu proprietati deosebite o reprezinta sticlele metalice. Sticla obisnuita este un material silicatic care, nu a crist alizat in timpul racirii din stare lichida pana la temperatura ambianta. Alte su bstante, in special cele ale caror molecule au tendinta spre polimerizare, pot d e asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara sa cristalizeze. Spr e deosebire de sticlele anorganice silicatice si oxidice si de sticlele polimeri lor organici, care se obtin ca materiale solide amorfe conditii obisnuite de rac

ire materialele metalice nu au putut fi obtinute in stare de sticla decat de cur and, prin aplicarea unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion de g rade pe secunda pentru a evita cristalizarea. Producerea sticlelor metalice in c onditii aceptabile industrial si sub forma unor produse utilizabile tehnic const ituie o realizare recenta care a avut ca rezultat aparitia unei noi clase de 10

materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta clasa de mat eriale cumplet noua - sticlele metalice - imbiba proprietatile caracteristice me talelor (maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de magneti zare) cu proprietati caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la coroziu ne). De la descoperirea lor, acum aproape 42 de ani, sticlele metalice au trecut de la simple curiozitati de laborator la situatia de produse tehnice asupra car ora se efectueaza un numar impresionant de studii fundamentale si aplicative.Spr e deosebire de materialele metalice obisnuite policristaline, sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lichidele,cu o distributie aproape intamplato are a atomilor. Din aceasta cauza ele nu prezinta caracteristicile structurale o bisnuite pentru metalele si aliajele cristaline, ci sunt materiale omogene, atat la scara macroscopica, cat si la scara microscopica. Desi ordinea la lunga dist anta, specifica cristalinitatii este absenta in sticlele metalice, o ordine la s curta distanta de natura topologica si chimica este prezenta. Interactiunile put ernice exercitate la scurta distanta intre atomii constitutivi produc o gama de proprietati si comportari unice manifestate de sticlele metalice.Absenta cristal initatii in sticlele metalice conduce la o asociere de proprietati mecanice, duc tilitate si duritate neintalnita in materialele metalice cristaline. Astfel, ali ajele fierului produse sub forma de sticla metalica", au rezistenta de rupere la tracfiune de aproximativ 350 daN/mm2 si duritati vickers aproximativ 1000 daN/m m2, depasind cele mai mari valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritat i extreme, sticlele metalice sunt materiale tenace si nu fragile, ruperea lor fi ind precedata de deformari plastice considerabile; ele se deformeaza plastic man ifestand ductilitate sub eforturi de indoire, forfecare si compresiune.Structura omogena a sticlelor metalice le confera rezistenta la coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si rezistenta la oboseala neintalnita in aliaje crist aline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu Fe, Co,Ni,sunt materiale feromagnetice, cu usurinta de magnetizare comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice de tip permalloy. Absenta cristalinitatii face ca sticlele feromagnetic e sa fie lipsite de anizotropia magnetocristalina care conduce la pierderi de en ergie importante la magnetizarea si demagnetizarea materialelor magnetice clasic e. Clasificarea sistemelor magnetice Ansamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrotehnica sau din alt material feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa localizeze in el campul magnetic util al transformator ului se numeste sistemul magnetic al transformatorului (circuit magnetic). Dupa modul de realizare sistemele magnetice pot fi: -Sistem magnetic tesut; -Sistem m agnetic cu intrefier; -Sistem magnetic rulat. Sistemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si jugurile, tesute plan, se asambleaza incrucisa t ca o constructie unitara (figura 3.1). Fig. 3.1 11

Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate se parat, iar la asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza cu dispozitive speciale de strangere sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic cu intrefier (figura 3.2). Fig 3.2. 12

Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare din t abia electrotehnica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat (fi gura 3.3). Fig. 3.3. Miezuri magnetice din otel laminat la rece: a) - Forma dreptunghiulara ; b) circulara . forma Dupa dispunerea in spatiu sistemele magnetice se clasifica in: Sisteme magnetice plane Sisteme magnetice tn spatiu. Sistemul magnetic la care axele longitudinal e ale tuturor coloaneior si jugurilor sunt dispuse intr-un singur plan, reprezin ta sistemul magnetic plan (figura 3.4). Fig. 3.4. a) sistem magnetic monofazat cu coloana; b) sistem magnetic monofazat in manta; c) sistem magnetic cu coloana si in manta; d) sistem magnetic trifazat plan cu coloane; e) sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci c oioane); f) sistem magnetic trifazat in manta. Sistemul magnetic la care axele l ongitudinale ala coloanelor sau ale jugurilor sunt dispuse in planuri diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu (figura 3.5.). Fig. 3.5. Fig. 3.6.:

a) Sistem magnetic monofazat cu tole radiale si sase juguri fig.3.6.Sistem magne tic fara buloane de strangere, b) Sistem magnetic monofazat in stea; c) Sistem m agnetic monofazat in cruce; Fig. 3.7. a)Sistem magnetic trifazat simetrie in stea; b)Sistem magnetic trifazat simetrie Tn triunghi. Fig. 3.8. Sistem magnetic simetric trifazat In triunghi 50KVA,5000V. 3).CIRCUITUL ELECTRIC: Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale i nfasurarilor. Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructiv e ale infasurarilor. Infasurarile constituie una din partile cele m ai im portante ale unui transform ator , reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care form eaza un circuit electric corespunzand e iad in tensiumle transform atorului. Pentru un un transform ator polifazat, infasurarea este ansam blul infasurarilor de faza, prin infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate. Term enu l de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o anu m ita coloana. Transform atorul trebuie calculat si executat astfel incat m arim ile sale de baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalz irile) sa fie m concordanta cu valorile prescrise de norme. In acelasi tim p, in fasurarile trebuie sa asigure transform atorului o rigiditate dieleclricaie n ta ,precum si stabilitate su fic dinamica si term ica mare, astfel in cat sa garan teze buna functionare a acestuia si la supratensiunile care apar in exploatare. Elem entul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta cond uctorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistem ului al transform atorului magnetic parcurs de fluxul mag netic. Gruparea de doua sau m ai multe spire in serie form eaza o unitate constr uctiva numita bobina Locul in care bobinatorul incepe rularea . conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate fi bobi nata la dreapta sau la stanga (fig. 2.1). Sensul bobinarii este esential la real izarea grupei de conexiuni cerute de beneficiar.

Fig.2.1 Sensul de depanare la bobinele pentm transformator; a) --la dreapta; b) la stanga. Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face atunci cand in cepe din stanga, respectiv din dreapta sablonului privit din partea tamburului d e pe care se desfasoara conductorul (fig 2.2) . I -Fig. 2.2 Bobinarea la stanga si lade bobinaj; mosorul cu sanna; 2 - sablonul dreapta: 3 bobinatorul Considerand ca observatorul este situat la extremitatea s ablonului unde se gaseste inceputul infasurarii, sensul de bobinare reprezinta s ensul in care este rulat conductorul pe suprafata sablonului mentionat.O alta de finitie este cea prezentata in continuare: bobinarea se considera la stanga cand privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens invers acel or de ceasornic (fig.2.3) iar la dreapta cand rotirea spirelor se face in sensul rotirii acelor de ceasornic (fig, 2.4).

Fig. 2.4 BobinS "la dreapta" 2.Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. [3, 24 ] Pentru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din alum iniu. Conductoarele pot avea s rotunda sau sectiune dreptunghiulara. Astfel, pen tru valorile sectiunilor mai mici ca 5-6 mm (la transformatoar se alege conducto r rotund, care de regula, este izolat numai cu email tereftalic (ET) pentru cupr u si cu hartie pen aluminiu.Daca valoarea sectiunii este mai mare ca 6 mm patrat i, atunci se alege conductor dreptunghiular(profila izolat cu email tereftalic p este care se dau si doua straturi de fibra de sticla (tip PE2S) pentru transform atoarel (racite cu aer), si izolat cu hartie pentru transformatoarele cu ulei (d e la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus). D natura izolatiei,(STAS 10570-83) c onductoarele de bobinaj se clasifica in ::Conductoare emailate, conductoare de h artie; conductoare cu izolatie din fire textile; conductoare cu izolatie din fir e de sticla.Firele textile utilizate p izolarea conductoarelor pot fi din matase , bumbac sau bumbac in amestec cu fire sintetice.Firele de sticla utiliza izolar ea conductoarelor sunt fire de tip textil, din sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fir sau fire de sticla se poate aplica peste cond uctoarele de cupru emailate in prealabil. Dupa material, conductoareie de bobinaj se clasifica in: -conductoare de bobinaj din cupru; -conductoare de bobinaj din aluminiu. Dupa forma sectiunii, conducto arele de bobinaj se clasifica in: -conductoare de bobinaj cu secfiune rotunda; conductoare de bobinaj cu sectiune dreptunghiulara. , .'..-., Dupa grosimea izol atiei, conductoarele ernailate si cele cu izolatie din fire de sticla se clasifi ca in trei grad izolatie: -gradul 1 - cu izolatie simpla; -gradul 2 - cu izolati e dubla; -gradul 3 - cu izolatie tripla. La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de izolatie, ci se arata ca in fasurari sau impletituri se aplica peste conductor. Dupa indicele de temperatura , conductoarele de bobinaj se clasifica Tn cinci clase: -cu indice de temperatur a 105; -cu indice de ternperatura 130; -cu indice de temperatura 155; -cu indice de temperatura 180; -cu indice de temperatura 220. Dupa modul de izolare, condu ctoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe: -izolate prin emailare; -izolate prin infasurare sau impletire. Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate s e face dupa anumite principii de simbolizare. Simb cuprinde, in ordine, simbolur ile pentru: - Materiaiul conductorului, - forma sectiunii conductorului (numai p entru conductoarele de sectiune dreptunghiulara); natura izolatie - caracteristi ca de baza (M, S, T); - caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b) ;

- gradul de izolatie (1, 2, 3); - indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 1 80 sau 220).