Reglarea turaiei prin schimbarea numrului de poli

1.Reglarea turatiei la motoarele de curent continuu

Se poate fac prin doua metode: prin variatia tensiunii U aplicate sau prin
variatia fluxului .

Reglarea prin variatia tensiunii U. Aceasta medota se aplica la

motoarele cu excitatie 727b15h separate(excitatia este maxima si
constanta) si care sunt alimentate de la o sursa de tensiune reglabila.
Prin reglarea tensiunii de la o valoare nominala in jos, se poate obtine
reglarea turatiei de la valoarea nominala la o valoare minima(practice
pana la zero), la curentul nominal, deci la cuplul constant.

Reglarea prin variatia fluxului (prin slabire de camp). Curentul de

excitatie este micsorat cu ajutorul reostatului de excitatie, micsoarand
astfel valoarea fluxului si crescand turatia. Prin aceasta metoda se obtine
un reglaj al turatiei, la o putere constanta, de la valoarea nominala in sus
pana la 2-3 ori turatia nominala.

2.Reglarea turatiei la motoarele asincrone

Se poate face prin trei metode: reglarea frecventei, schimbarea

numarului de poli, reglarea alunecarii.

Reglarea vitezei de rotatie prin reglarea frecventei. Metoda se poate

aplica cand se dispune de o instalatie prevazuta in acest scop, care sa
alimenteze motorul cu o tensiune avand frecventa variabila in limite largi.
Instalatia poate fi un generator sincron cu o viteza reglabila sau un
convertizor cu tuburi electronice sau tiristoare. Metoda se aplica la
motoarele in scurtcircuit cand este necesara reglarea vitezei simultan la
mai multe motoare. Aceasta metoda nu produce pierderi suplimentare de
putere.

Schimbarea numarului de poli. Aceasta metoda consta din schimbarea

numarului de poli fie prin utilizarea pe stator a doua infasurari distincte
fiecare cu un alt numar de poli, fie prin utilizarea unei singure infasurari
cu prize si schimbarea conexiunilor cu ajutorul unui comutator pt a
schimba numarul de poli.
Metoda se aplica numai numai la motoarele in scurtcircuit, la care
schimbarea numarului de poli se face numai la infasurarea statorului,
incat rotorul in colivie poate functiona cu orice numar de poli pe stator,
producand un camp invartitor de acelasi numar de poli ca si statorul.
Schimbarea numarului de poli la rotorul bobinat si cu inele conductoare
la complicati constructive foarte mari. Aceasta metoda nu produce
pierderi suplimentare de putere.

Reglarea alunecarii. Aceasta metoda se poate aplica numai la

motoarele cu rotorul bobinat si cu inele colectoare si consta in
introducerea suplimentara a unor rezistente in circuitul rotorului si
realizand pentru acelasi cuplu o alta alunecare si deci o alta turatie.

SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTATIE

1. schimbarea sensului de rotatie la masinile de curent continuu

Sensul de rotatie se inverseaza prin inversarea sensului cuplului:

M = Km I a

Pentru aceasta se inverseaza ori sensul fluxului , deci sensul curentului

de excitatie, ori sensul curentului indus Ia, prin inversarea conexiunilor
exterioare la bornele infasrarii respective. Daca se schimba simultan
legaturile la ambele infasurari, sensul de rotatie nu se inverseaza.

2.Schimbarea sensului de rotatie la masinile asincrone

Rotorul motorul asincron se roteste in acelasi sens cu campul invartitor

iar sensul campului invartitor este e ordinea 1, 2, 3 a succesiunii fazelor,
adica sensul in care fazele sunt parcurse de curenti in intarziere unu fata
de celalalt. Pentru schimbarea sensului de rotatie trebuie sa se inverseze
sensul campului invartitor.

In acest scop, este suficient sa se inverseze

Scheme de comanda
Aceast metod este utilizat n practic la mainile de lucru care trebuie s dezvolte n timpul
procesului tehnologic 2-3 trepte de vitez: ascensoare, maini de gurit, maini unelte cu avans
tehnologic i avans rapid, etc.

Din analiza expresiei turaiei de sincronism

respectiv a vitezei

rezult c reglarea vitezei prin aceast metod se face n trepte, putndu-se aplica numai motoarelor
electrice cu rotorul n scurtcircuit, de construcie special, care au n stator dou sau mai multe
nfaurri independente, bobinate pentru perechi de poli diferite sau au o singur nfurare cu mai
multe bobine.
 Figura 2

Cunoscnd valoarea cuplului static Ms i a turaiilor nmin , nmax , respectiv vitezelor unghiulare min ,
max de funcionare staionar, se identific cele mai apropiate turaii de sincronism.

n0 = (3000 rot/min, 1500 rot/min, 1000 rot/min, 750 rot/min, 600 rot/min)

0 = (314 rad/sec, 157 rad/sec, 104 rad/sec, 785 rad/sec, 62,8 rad/sec)

Se calculeaz numrul de perechi de poli

 Figura 3

Se aleg conexiunile adecvate pentru seminfurri innd seama de numrul de poli obinui i de
variaia puterii, respectiv a cuplului admisibil.

pentru conexiunea simpl stea

- puterea activ

unde II este curentul care trece printr-o seminfurare

- cuplul electromagnetic

pentru conexiunea dubl stea

- puterea activ
- cuplul electromagnetic

pentru conexiunea simplu triunghi

- puterea activ

- cuplul electromagnetic

pentru conexiunea dublu triunghi

- puterea activ:

- cuplul electromagnetic:

Din analiza acestor relaii se constat c:

reglarea vitezei prin comutarea conexiunii din dubl stea (p = p0) n simpl stea (p = 2p0) se face la
cuplu constant deoarece:

De asemenea trecerea punctului de funcionare din A n C se face printr-un regim de frn

recuperativ i un regim de decelerare.

reglarea vitezei prin comutarea conexiunii din dubl stea (p = p0) n triunghi (p = 2p0) se face la
putere constant.

reglarea vitezei prin comutarea conexiunii din dublu triunghi (p = p0 ) n simplu triunghi (p = 2p0) se
face la cuplu constant deoarece:
Potrivit acestei metode n stator se plaseaz fie dou nfurri independente, bobinate pentru
numere diferite de perechi de poli, fie o singur nfurare la care prin modificarea conexiunilor s se
obin numere diferite de perechi de poli. Metoda se aplic doar la motoarele cu rotorul n
scurtcircuit pentru care colivia prezint automat numrul de poli ai nfurrii statorice. La mainile
cu rotorul bobinat ar trebui operat schimbarea numrului de poli i n rotor, ceea ce ar complica
sensibil construcia mainii.

REGLAREA TURATIEI MOTOARELOR ASINCRONE

SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII.

Scopul: aplicarea in practica a doua dintre cele mai semnificative metode de reglare a turatiei in cazul
masinilor asincrone: reglarea turatiei cu ajutorul unui reostat in circuitul rotoric, respectiv prin variatia tensiunii de
alimentare.

Obiectivele urmarite:

studiul dependentei turatiei unui motor asincron cu rotor bobinat de rezistenta

introdusa in circuitul rotoric;

studiul influentei tensiunii de alimentare asupra turatiei unui motor asincron cu rotor
in scurtcircuit.

MEMENTO TEORETIC.

Reglarea turatiei motorului asincron cu rotor bobinat.

Datorita faptului ca turatia variaza relativ putin in functie de cuplul de sarcina, se poate
spune ca motorul asincron are o caracteristica mecanica rigida.

Ecuatia caracteristicii mecanice, in regim sta&# 454b13e 355;ionar, este data de relatia:

; . (1)

Din aceasta relatie se observa ca reglarea turatiei se poate efectua prin variatia rezistentei R2a
circuitului secundar, prin variatia tensiunii primare, U1, prin variatia frecventei, f1, sau prin
schimbarea numarului de perechi de poli, p.

Variatia rezistentei circuitului primar sau a reactantei de dispersie nu are o influenta insemnata asupra
caracteristicii mecanice a masinii.

1) Reglarea turatiei prin variatia tensiunii de alimentare.

Alunecarea corespunzatoare cuplului maxim este independenta de valoa-rea tensiunii

primare:
 . (2)

Odata cu variatia tensiunii primare, variaza cuplul electromagnetic maxim dezvoltat de

masina, respectiv panta caracteristicii mecanice. In figura 9.1 sunt reprezentate doua
caracteristici mecanice ale unui motor asincron, pentru doua valori ale tensiunii primare. Din
figura reiese ca, prin aceasta metoda, turatia poate fi reglata numai in gama alunecarilor sn s
sm; odata cu reducerea tensiunii de alimentare scade capacitatea de supraincarcare a masinii.
Reglarea este eficienta numai la functionarea masinii in sarcina.

2) Reglarea turatiei cu reostat introdus in circuitul rotoric.

La motoarele asincrone cu rotorul bobinat se poate regla turatia, la func-tionarea in

sarcina cu ajutorul unui reostat trifazat introdus in serie, in circuitul rotoric.

Odata cu variatia rezistentei circuitului rotoric, cuplul maxim ramane practic

neschimbat, iar alunecarea corespunzatoare acestui cuplu se modifica (vezi figura 9.2).

Pierderile in circuitul rotorului fiind date de relatia:

, (3)

se poate observa ca reglarea este insotita de pierderi mari in rotor. De aceea, reglarea turatiei
prin aceasta metoda, se efectueaza numai in limite restranse si pentru o durata relativ scurta in
raport cu durata de functionare a motorului la turatie nominala.

Din figura 9.2 reiese si faptul ca aceasta metoda de reglare este eficienta numai la functionarea masinii in
sarcina; la functionare in gol, sau la sarcini reduse, turatia variaza relativ putin la introducerea reostatului in
circuitul ro-toric.

Figura 9.1. Caracteristicile mecanice la variatia tensiunii de alimentare.

Figura 9.2. Caracteristicile mecanice la variatia rezistentei rotorice.

Reglarea turatiei motorului asincron cu rotor in scurtcircuit.

 Pe langa metoda de reglare a turatiei prin variatia tensiunii de alimentare, care se poate aplica si la motorul
asincron cu rotor in scurtcircuit, exista o serie de metode de reglare specifice acestui tip de motor.

1) Reglarea turatiei prin variatia frecventei tensiunii de alimentare.

Turatia sincrona a masinii fiind n1 = f1/p, odata cu variatia frecventei tensiunii de

alimentare, variaza si turatia la functionarea in gol a masinii. Pentru ca la scaderea frecventei
sa nu se satureze masina, se reduce proportional si tensiunea de alimentare. In figura 9.3 s-au
reprezentat caracteristicile mecanice ale unui motor asincron pentru diferite valori ale
frecventei f1. Dupa cum se observa din figura, cuplul maxim ramane practic constant.

Reglarea turatiei pe aceasta cale este deosebit de eficienta si poate fi efec-tuata la orice sarcina a
motorului. Totodata, ramane aproape neschimbata capa-citatea de supraincarcare a masinii.

Aceasta metoda permite reglarea turatiei si peste valoarea n1, prin cres-terea lui f1, in aceasta situatie
tensiunea de alimentare mentinandu-se la valoarea nominala.

Figura 9.3. Caracteristicile mecanice la variatia frecventei.

2) Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de perechi de poli.

Prin schimbarea numarului de perechi de poli ai masinii, se poate realiza o variatie in

trepte a turatiei de sincronism, in raportul numerelor de perechi de poli.

Metoda se aplica la motoarele asincrone cu rotorul in colivie, astfel incat schimbarea

numarului de perechi de poli se efectueaza din exterior, numai in stator.

Schimbarea numarului de perechi de poli se poate realiza fie cu ajutorul a doua infasurari, fiecare fiind
construita pentru un anumit numar de perechi de poli, fie cu o singura infasurare care, prin schimbarea
conexiunilor, poate avea numere de perechi de poli diferite.

In mod uzual, schimbarea numarului de perechi de poli se efectueaza la putere nominala

constanta sau la putere electromagnetica constanta.

METODOLOGIA LUCRARII.
Masina asincrona cu rotor bobinat.

Se studiaza metoda reglarii turatiei cu ajutorul unui reostat trifazat cuplat in circuitul rotoric.

Se executa montajul reprezentat in figura 9.4, motorul asincron fiind cuplat la ax cu un

generator de curent continuu, cu excitatie separata.

Se porneste motorul asincron prin cresterea progresiva a tensiunii de alimentare cu

ajutorul autotransformatorului AT, reostatul R1 fiind scurtcircuitat (C2 inchis) si generatorul de
c.c. in gol, cu infasurarea de excitatie nealimentata (cuplul rezistent la axul masinii asincrone
este creat numai de cuplurile de frecari din lagarele celor doua masini si de cele
corespunzatoare ventilatiei). Motorul asincron fiind alimentat la tensiune nominala, se
comanda decuplarea lui C2 (R1 fiind pe pozitia corespunzatoare rezistentei nule).

Se creste treptat valoarea rezistentei reostatului R1 si se masoara turatia motorului

asincron la diferite valori ale rezistentei introduse in circuitul rotoric. Se readuce cursorul
lui R1 pe pozitia zero.

Se manevreaza cursorul reostatului Re in pozitia corespunzatoare tensiunii de excitatie

minime, apoi se inchid intrerupatoarele automate a2 si a3. Actio-nand butonul b3, se comanda
anclansarea contactorului C3, care cupleaza sarci-na la bornele generatorului. Se realizeaza
doua regimuri de incarcare pentru generator si implicit pentru motorul asincron (prin
modificarea curentului de excitatie cu ajutorul reostatului Re), de la mic la mare: Mr1< Mr2.

Pentru fiecare din cele doua valori ale cuplului rezistent, se regleaza turatia motorului
asincron cu ajutorul reostatului R1 si se masoara turatiile pentru diferite valori ale rezistentei
acestuia. Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 9.1.

Tabelul 9.1.

R1 [] R1 = 0 0,2R1max 0,4R1max 0,6R1max 0,8R1max R1max

Mr = 0 n [rot/min]
Mr1 n [rot/min]
Mr2 n [rot/min]
Figura 9.4. Schema montajului utilizat pentru reglarea turatiei unui

motor asincron, cu reostat rotoric.

Aplicatie.

Se aplica metodologia propusa in cazul unui motor asincron cu rotor bobinat, avand
urmatoarele date nominale:

puterea, Pn = 2 kW;

turatia, nn = 1275 rot/min;

tensiunea, Un = 380 V; curentul, In = 6 A;

factorul de putere, cosn = 0,69;

frecventa, fn = 50 Hz;

conexiune stator - Y;

rotor: conexiune - Y; tensiunea intre faze, Ur = 86,5 V; curentul, Ir = 14,5 A.

Reostatul R1: R1 = 3x7,4 .

 Datele nominale ale generatorului de c.c., sunt: Pn = 1 kW; Un = 110 V; In = 9,1 A; nn =
1450 rot/min; Uex = 110 V; Iex = 0,55 A.

Se completeaza tabelul 9.2, corespunzator componentelor si aparatelor folosite in montajul din figura 9.4,
verificandu-se compatibilitatea acestora cu solicitarile electrice la care sunt supuse.

Tabelul 9.2.
Notatia aparatului Caracteristici
Masina asincrona cu rotor in scurtcircuit.

Se efectueaza reglarea turatiei unui motor asincron prin variatia tensiunii de alimentare.

Se realizeaza un montaj similar celui din figura 9.4, de aceasta data insa, se foloseste un
motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

Se regleaza turatia masinii asincrone pentru mers in gol si pentru doua valori diferite ale
cuplului rezistent, realizat cu ajutorul generatorului de c.c. care furnizeaza energie unei
rezistente de sarcina.

Se porneste motorul asincron cu tensiune progresiv crescatoare, prin in-termediul

autotransformatorului AT. Generatorul de c.c. nu este excitat, deci cuplul rezistent la arborele
masinii asincrone este creat numai de cuplurile de frecari din lagare si de cele datorate
ventilatiei. In aceasta situatie se scade tensiunea de alimentare a motorului asincron cu
ajutorul autotransformatorului, pana la valoarea 0,5Un si se masoara turatia pentru diferite
valori ale tensiunii de alimentare. Se readuce cursorul autotransformatorului in pozitia
corespun-zatoare tensiunii nominale.

Se alimenteaza infasurarea de excitatie a generatorului de c.c., fixandu-se o anumita

valoare a curentului de excitatie si se cupleaza sarcina la bornele generatorului; se stabileste
astfel o anumita valoare a cuplului rezistent la arborele masinii asincrone, Mr1. Se efectueaza
reglarea turatiei masinii asin-crone prin variatia tensiunii de alimentare, masurandu-se turatiile
la diferite tensiuni (cuplul rezistent se mentine constant).

Cursorul autotransformatorului fiind in pozitia corespunzatoare tensiunii nominale, se

realizeaza la axul masinii asincrone un nou cuplu rezistent,Mr2, (Mr2 > Mr1), incarcand
generatorul de c.c. si se reiau operatiile descrise anterior.

Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 9.3.

Tabelul 9.3.

U1 [V] U1n 0,9U1n 0,8U1n 0,7U1n 0,6U1n 0,5U1n

Mr = 0 n [rot/min]
Mr1 n [rot/min]
Mr2 n [rot/min]

Aplicatie.

Se studiaza metoda de reglare a turatiei prin variatia tensiunii de alimen-tare, pe un

motor asincron cu rotorul in scurtcircuit, avand urmatoarele date nominale:
 puterea, Pn = 1,5 kW;

turatia, nn = 1410 rot/min;

tensiunea, Un = 380 V; curentul, In = 3,8 A; conexiune stator - Y;

factorul de putere, cosn = 0,79; frecventa, fn = 50 Hz.

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE.

1. Pentru masina asincrona cu rotorul bobinat se traseaza grafic curbele n = f(R1), pentru
cele trei cupluri rezistente create la axul motorului: Mr = 0(mers in gol), Mr1 si Mr2. Se
observa eficienta metodei de reglare a turatiei in functie de cuplul rezistent existent la axul
masinii asincrone.

2. In cazul masinii asincrone cu rotorul in scurtcircuit se traseaza grafic curbele n = f(U1),

pentru cele trei valori ale cuplului rezistent aplicat la arborele masinii. Se observa domeniul in
care aceasta metoda de reglare este eficienta, in functie de cuplul rezistent.

PROBLEME DESCHISE.

1. Ce alte metode de reglare a turatiei, in afara de cea studiata, se pot aplica la motorul
asincron cu rotor bobinat?

2. Care considerati a fi cea mai buna metoda de reglare a turatiei la masina asincrona?

3. De ce, la reglarea turatiei masinii asincrone prin variatia frecventei tensi-unii de

alimentare, trebuie sa se mentina raportul U1/f1 constant?

Reglarea turatiei prin modificarea frecventei de alimentare

reglarea vitezelor motoarelor asincrone Dintre masnile electrice foiosite in actionarea masinllor
unelte , motoarele asincrone sint cele mai raspindite. Avantajele utilizarli motoarelor asincrone
constau in simplitatea lor constructiva siguranta mare in exploatare si pretul de cost mai rcdus decit a
motoarelor de curent continuu. Un alt factor hotaritor il constituie alimentarea lor cu curent
alternativ, care reprezinta cea mai econimica sursa de energie eletrica utiltzata in actionarile
industriale. Totodata, ele corespund pe deplin conditiilor impuse de actionarca masinilor unelte,
potrivit careia variatia turatiei trebuic sa fie mica in cazul cind sarcina nu este constanta, Totusi in
multe cauzri este nevoie sa se faca reglajul turatiei motoarelor asincrone, reglaj care se face prin
variatia rezistentei rotorice, a frecventei si a numarulul de perechi de poli. Reglarea turatiei
motoarelor asincrone cu reostate rotorice. Reostatul de reglare sau reostatul de aluncecare se
monteaza ca reostat de pornire si se utilizeaza in cazul motoarolor cu inele colectoare. Motorul va
functiona la alunecarea reglata prin rezistentole introduse in circuitul rotoric (prima schema de jos ).
Proeedeul este neeconomic din cauza plierderilor in reostatul de reglare si de asemeni nu asigura
mentinerea constanta a turatiei la variatia cuplului rezistent.
Reglarea turatiei motoarelor asincrone prin variatia frecventei. Relatia care da turatia de sincronism a
unui motor asincron n=60 f/p, indica faptul ca daca frecventa tensiunii de alimentare este variabila,
turatia motorului variaza direct proportional cu aceasta. Pentru variatia frecventei se utilizeaza
convertizoare de frecventa care permit realizarea unei reglari continue a turatiei intrun domeniu
foarte larg. Reglarea in trepte turatiei motoarelor asincrone prin schimbarea numarului deperechi de
poli . Acest sistem de reglare se bazeaza pe modificarea numarului de perechi de poli , care poate fi
realizata fie prin folosirea unor infasurari statorice independente, fie schimbind infasurarile statorice
ale motorului.

In primul caz motorul este prevazut cu doua sau mai multe infasuraru statorice , care au numere de
perechi de poli diferite si prin conectare la retea a uneia sau alteia , se obtine modificarea turatiei
dupa numarul de perechi de poli . Pentru conectarea la retea , motorul este prevazut cu o cutie de
borne in care sint scoase capetele fiecarei infasurari. Acest sistem prezinta dezavantajul unui gabarit
mare si un pret de cost ridicat. Din aceasta cauza schimbarea numarului de poli se realizeaza , in cele
mai multe cazuri , folosind o singura infasurare statorica, cu posibilitatea modificarii legaturilor.
Acesta metoda se poate vedea in figura de mai jos. Metode de reglare prin schimbarea numarului de
perechi de poli se aplica numai in cazul moatoarelor asincrone in scurtcircuit. deoarece la motoaarele
cu inele colectoare apar complicatii la modificarea legaturilor.