Electrotehnica

Curs # 9
 CUPRINS

1. Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

2. Inversarea sensului de rotaţie
3. Motoare asincrone monofazate
4. Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară
5. Alimentarea motoarelor asincrone trifazate de la o reţea monofazată
Posibilităţi de modificare a
vitezei de rotație
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Posibilităţi de modificare a vitezei de

rotație

Caracteristica mecanică n=f[M) a

motoarelor asincrone este rigidă (vezi
figura alaturata - ramura trasată cu linie
continuă), adică turația n variazā puțin
cu cuplul M (încărcarea) pe arbore. De
aceea, obişnuit, motoarele asincrone se
utilizează la acționări electromecanice
cu viteză practic constanta.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Totuși, uneori se ivesc și situații când este necesară modificarea între

anumite limite a vitezei de lucru a unor utilaje acționate cu motoare asincrone
(folosirea acestor motoare fiind impusă de considerente tehnice sau
economice).

Se poate scrie

Care ne arată са este posibila modificarea turației n variind fie frecventa fi a

tensiunii de alimentare, fie numărul perechilor de poli al înfăşurărilor, fie
alunecarea s.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

a) Modificarea vitezei prin variația frecvenței fi este exclusă dacă motorul

se alimentează din rețele trifazate cu frecvență industrială (f=50 Hz Const.)
Metoda se poate aplica numai atunci când se dispune de o sursă cu frecventa
reglabila. În cazul motoarelor asincrone de puteri mici şi medii o asemenea
sursă poate fi un generator sincron capabil să funcționeze cu viteză variabilă
(deci cu tensiune efectivă și frecvență variabile), sau un convertizor static de
frecvență echipat cu tiristoare (dispozitive semiconductoare cu electrod de
comandā).
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Modificarea frecvenței f de alimentare a motorului asincron permite variația

linā (fără salturi) şi între limite largi a turației. Existența unei surse
independente de alimentare cu frecvența variabila presupune cheltuieli de
investiții apreciabile și realizarea unei instalații electrice relativ complicate.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

b) Modificarea vitezei prin schimbarea numărului p de perechi de poli este

o metodă de reglaj aplicabilă, în principiu, atát la motoarele asincrone cu
rotorul în scurtcircuit cât și la cele cu rotorul bobinat: Este necesar ca
schimbarea numărului de perechi de poli să se facă simultan atàt la
înfășurarea de pe stator cât şi la înfășurarea rotorică.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

De aceea, pentru eliminarea unor complicații de ordin constructiv absolut

necesare la rotorul bobinat (mărirea numărului inelelor de contact și al
periilor, modificarea colierului portperii, folosirea unui comutator special
pentru schimbarea numărului de perechi de poli la infāşurarea de pe rotor),
care ar ridica prețul motorului și i-ar reduce siguranța în funcționare, aceastā
metodā se foloseşte practic numai la motoarele cu rotorul în scurtcircuit
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

In acest scop, in crestăturile miezului statoric fie că se amplasează două

sau mai multe înfăşurări trifazate cu număr de poli diferit dar, în funcţie de
necesităţi, la un moment dat funcţionează numai una dintre ele(ceea ce
constituie un dezavantaj din cauza slabei utilizāri a acestor înfășurări), fie că
se execută o singură înfăşurare trifazată ale cărei faze sunt alcătuite din semi
bobine identice.
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

La ultima solutie
constructiva (denumită
varianta Dahlander), pe o
poziție comutatorul perechilor
de poli (nefigurat mai sus)
inseriaza adiţional semi
bobinele de pe fiecare fază şi le
conectează în stea (fig.a) sau în
triunghi (fig. b) în funcție de
cuplul necesar la arbore.
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Pe a doua poziţie conectează

semi-bobinele in stea dublā, cu căte
două semi bobine în paralel
diferenţial pe fiecare fază (fig.
alaturata). În prima poziție numărul
perechilor de poli este dublu față de
poziția a doua, deci viteza motorului
din figura de alaturi este dublā
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

A Pe principiul prezentat mai sus se fabrică motoare asincrone cu două viteze

(de exemplu, cu viteze de sincronism de 3000 şi 1500 rot/min sau de 1500 şi 750
rot/min la fi-50 Hz), dar și motoare cu trei sau chiar cu patru viteze (de pildă,
cu viteze de sincronism de 3000, 1500 şi 1000 rot/min sau de 1500, 1000, 750 și 500
rot/min la 50 Hz).
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Asemenea motoare se utilizează atunci când nu se cere un reglaj continuu al

turației ci în trepte, cum ar fi, de exemplu, la acționarea polizoarelor, maşinilor
de găurit, ventilatoarelor, agitatoarelor, etc. Motorul cu p variabil are gabaritul
mai mare și este mai scump decât un motor cu aceleaşi caracteristici
nominale dar cu p invariabil.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Modificarea vitezei prin variația alunecării se poate efectua prin

introducerea unui reostat de reglaj în circuitul rotorului sau prin alimentarea
statorului cu tensiune reglabila (sub tensiunea nominalā UN). Introducerea
unui reostat de reglaj în circuitul rotorului este posibilă numai la motoarele cu
rotorul bobinat. Reostatul de reglaj a vitezei de rotație se aseamănă din punct
de vedere constructiv cu un reostat de pornire, cu deosebirea că cel de reglaj
este menținut permanent în circuitul rotoric și de aceea trebuie să fie
dimensionat astfel incat sā nu se supraincālzească.
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

În figura alăturată este

reprezentată o familie de
caracteristici mecanice n=f(M)
Caracteristica trasată în condițiile
când reostatul de reglaj se aflã cu
cursorul pe poziția de se numeşte
caracteristica mecanica naturală, iar
celelalte (când R>0) sunt caracteristici
trasate la U=const., rezistență nulă
(R=0).
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Din figura alaturata se observă că, la

un cuplu rezistent M, de valoare datā,
viteza este cu atât mai mică cu cât
rezistența Ra reostatului de reglaj este
mai mare şi că, pentru aceeaşi variație
a rezistenței mecanice artificiale.
 Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Alimentarea statorului cu tensiune reglabilă, sub valoarea tensiunii

nominale UN determinā funcţionarea motorului cu alunecare variabilă și astfel
se obțin viteze variabile dar într-o plajă restrânsă de valori, sub viteza
nominală şi cu preţul diminuāri accentuate a cuplului electromagnetic maxim,
ceea ce se răsfrânge negativ asupra stabilității funcționārii motorului la
creșterea sarcinii pe arbore.
Posibilităţi de modificare a vitezei de rotație

Din familia caracteristicilor

mecanice n=f(M) redate in figura de
alaturi se observă că în timp ce cuplul
maxim scade accentuat cu micsorarea
tensiunii de alimentare, alunecarea
critică Se* se menține constanta (in
ipoteza că f și p nu se modifică). Prin
urmare, din motive de stabilitate a
funcționării motorului, viteza nu poate fi
scăzutā sub valoarea ne ncr=n1*(1-scr).
Inversarea sensului de
rotaţie
 Inversarea sensului de rotaţie

Rotorul motorului asincron se roteşte în acelaşi sens cu câmpul magnetic

învârtitor generat de înfăşurarea trifazată statorică. Sensul de rotaţie a
câmpului învârtitor este impus de ordinea în care se succed legăturile
conductoarelor electrice care unesc cele trei borne de acces ale înfăşurării
statorice cu liniile A,B,C ale reţelei de alimentare.

Prin inversarea legăturilor la două borne de acces ale înfăşurării

statorice sau la două faze ale reţelei de alimentare se inversează sensul
câmpului învârtitor şi, în consecinţă, se inversează şi sensul de rotaţie al
rotorului (vezi fig, a şi b). În acest scop, în instalaţia de alimentare a motorului
se montează un inversor de sens cu două poziţii 1 şi 2 comutabile manual,
pentru sensul orar şi antiorar, ca în fig. c.
Inversarea sensului de rotaţie

Prin inversarea legăturilor

la două borne de acces ale
înfăşurării statorice sau la
două faze ale reţelei de
alimentare se inversează sensul
câmpului învârtitor şi, în
consecinţă, se inversează şi
sensul de rotaţie al rotorului
(vezi fig. a şi b).
Inversarea sensului de rotaţie

În acest scop, în instalaţia de

alimentare a motorului se montează
un inversor de sens cu două poziţii 1 şi
2 comutabile manual, pentru sensul
orar şi antiorar, ca în fig. c.
Motoare asincrone
monofazate
 Motoare asincrone monofazate

De regulă, motoarele asincrone monofazate sunt de mică putere

(micromotoare cu puteri nominale de la zecimi de watt până la câteva sute de
waţi). Ele se folosesc în industrie (de exemplu, la acţionarea strungurilor mici, a
maşinilor de găurit portabile, a unor compresoare, pompe, agitatoare,
ventilatoare ş.a.), la acţionarea unor utilaje electrocasnice (de exemplu, la
frigidere, aspiratoare de praf, maşini de spălat rufe, maşini de preparat sucuri
din fructe şi legume, ventilatoare de birou, râşniţe de cafea, mixere etc.), în
instalaţii automatizate de comandă şi reglare, la acţionarea unor aparate
electromedicale şi în numeroase alte domenii de activitate.
 Motoare asincrone monofazate

Se fabrică motoare asincrone monofazate fără colector şi cu colector. În

cele ce urmează se fac referiri doar la cele fără colector. Ele pot fi: motoare
monofazate cu fază auxiliară şi motoare monofazate cu poli ecranaţi.
Motoare asincrone
monofazate cu fază
auxiliară
 Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

Din punct de vedere constructiv, rotorul acestor motoare este în scurtcircuit

dar poate fi şi bobinat. În circa 2/3 din numărul crestăturilor miezului
feromagnetic al statorului se amplasează o înfăşurare monofazată cu
repartiţie sinusoidală şi cu p perechi de poli, numită fază principală F.P., care
se alimentează cu tensiune sinusoidală de la o reţea monofazată. În întrefierul
unui asemenea motor apare un câmp magnetic pulsator, care se descompune
în două componente de câmp rotitoare. Acestea au amplitudinile egale cu
jumătatea amplitudinii câmpului pulsator şi viteze unghiulare egale cu
pulsaţia curentului din înfăşurare, dar care diferă între ele doar prin aceea că
se rotesc în sensuri opuse.
Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

În momentul pornirii acestui motor

rezultantă interacţiunilor mecanice
dintre câmpurile rotitoare şi curentul
indus în înfăşurarea rotorică este nulă,
deoarece asupra rotorului acţionează
simultan două cupluri
electromagnetice de rotaţie MA şi MB
egale dar de sensuri opuse (fig.
alaturata), încât cuplul rezultant la
pornire este Mp=MAp+MBp=0.
 Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

Prin urmare, motorul asincron monofazat cu o singură înfăşurare statorică nu

dezvoltă cuplu de pornire.

Dacă faza principală F.P. este alimentată şi se acţionează (manual sau

altfel) asupra arborelui cu un impuls de rotaţie într-un sens oarecare, rotorul
va porni în acel sens şi va funcţiona stabil.
 Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

Pornirea poate fi asigurată şi pe cale electromagnetică; de fapt acest

procedeu de pornire este cel uzitat. În acest scop, în treimea de crestături din
miezul statorului, neocupate de faza principală, se realizează o înfăşurare
numită fază auxiliară F.A. Dacă axele fazelor principală şi auxiliară sunt
decalate la 900 sau foarte apropiate de 900 (admitem că p=1) şi dacă aceste
înfăşurări sunt străbătute de curenţi defazaţi cât mai aproape de 900, atunci în
întrefier apare un singur câmp magnetic învârtitor, cu sens unic de rotaţie, şi
rotorul va porni în acel sens.
Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

După felul cum se asigură defazarea

curenţilor I1 şi I2 din F.P. şi F. A., se întâlnesc
motoare asincrone monofazate cu rezistenţă
înseriată cu faza auxiliară. La schema din
figura pornirea se efectuează închizând întâi
întrerupătorul K1 şi apoi K. După pornire se
deschide K1 pentru a nu se supraîncălzi faza
auxiliară (care este mai slab dimensionată
decât faza principală) şi pentru mărirea
randamentului motorului.
Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

Schema din figura cu condensator

auxiliar este cea mai utilizată. Si aici la
pornire se închide mai întâi
întrerupătorul K1 şi apoi K. Prezenţa în
circuitul fazei auxiliare a ambelor
condensatoare (C1+Cp) este necesară
la pornire pentru obţinerea
defazajului dorit între curenţii I1 şi I2 şi
a unui cuplu de pornire mai puternic.
Motoare asincrone monofazate cu fază auxiliară

După pornire se deschide K1 şi astfel faza

auxiliară înseriată doar cu condensatorul C1
rămâne permanent parcursă de curent, însă
acesta fiind suficient de mic (deoarece
reactanţa XC1 este mare) nu determină
supraîncălzirea fazei auxiliare. Condensatorul
C1 ameliorează factorul de putere iar faza
auxiliară concură la întărirea cuplului de
pornire al motorului.
 Alimentarea motoarelor
asincrone trifazate de la o
reţea monofazată
Alimentarea motoarelor asincrone trifazate de la o reţea monofazată

Când avem acces doar la reţeaua monofazată de tensiune şi nu dispunem de

un motor monofazat, suntem nevoiţi să utilizăm un motor asincron trifazat (de
mică putere).

Cele mai răspândite scheme de cuplare la reţeaua monofazată a

motoarelor asincrone trifazate sunt arătate în figurile A, B si C.
Alimentarea motoarelor asincrone trifazate de la o reţea monofazată

A. La schema din figura alaturata două faze ale

înfăşurării statorului se conectează în serie
diferenţial şi constituie înfăşurarea principală (de
lucru), iar a treia fază înseriată cu condensatorul Cp
serveşte doar la pornire, după care se deconectează
(se deschide întrerupătorul K). Puterea motorului în
regim monofazat, conform schemei din figura,
reprezintă aproximativ 50% din puterea nominală a
motorului în regim trifazat.
Alimentarea motoarelor asincrone trifazate de la o reţea monofazată

B. În cazul schemei din figura alaturata, la pornirea

motorului întrerupătorul K este închis, încât în circuitul
celei de-a treia faze statorice se află capacitatea C+Cp, de
ordinul zecilor de microfarazi (la motoare cu puteri de
aproximativ 1-1,5 kW). După pornire se deschide K iar a
treia fază, înseriată cu condensatorul C, rămâne
permanent sub tensiune. De aceea, factorul de putere al
motorului din figura este mai mare decât dacă se
foloseşte schema anterioara, puterea motorului în regim
monofazat poate fi de 75-80% din puterea nominală a
motorului alimentat în trifazat, iar randamentul este cu
14-15% mai mic decât cel al motorului trifazat.
Alimentarea motoarelor asincrone trifazate de la o reţea monofazată

C. În funcţie de sensul de rotaţie dorit, comutatorul

K se fixează pe poziţia 1 sau 2.

Pornirea se efectuează cu întrerupătorul K1 închis.

După pornire condensatorul Cp se scoate din circuit
prin deschiderea lui K1. Valorile necesare pentru
capacităţile Cp şi C ale condensatoarelor de pornire şi
de funcţionare se determină experimental,
urmărindu-se obţinerea curenţilor minimi în cele trei
faze ale înfăşurării.
Aplicații în viața de zi cu zi

Motorul monofazat folosit la

masina de spalat
Aplicații în viața de zi cu zi

Comparatie
“direct drive”
(dreapta) cu vechea
construcție.
Aplicații în viața de zi cu zi

Motorul asincron monofazat utilizat

la ventilatoarele de la aparatele pentru
aerul conditionat
Aplicații în viața de zi cu zi

Motor monofazat utilizat la

aspiratoare
Aplicații în viața de zi cu zi

Cuptor pentru prăjit fără

grăsime, airfryer.
 În curand pe ecrane:

Electricitatea statică în industrie

1. Efecte nedorite şi eliminarea lor

2. Pluşarea electrostatică
3. Vopsirea metalelor în câmp electrostatic
4. Filtre electrostatice