Stelescu Cosmin

VS

Motoarele electrice sunt masini electrice care transforma energia electrica in

energie mecanica pentru efectuarea unor operatii mecanice. Acestea pot fi
proiectate pentru a functiona atat pe curent alternativ, cat si pe curent
continuu. Cand vorbim de motoare de curent alternativ, acestea sunt
clasificate in doua tipuri: motoare sincrone si motoare asincrone. Desi cele
doua prezinta unele asemanari, ca de exemplu constructia lor, exista si o
serie de diferente, incepand cu functionarea si terminand cu performanta
lor.
 Este puțin incorect să clasificăm la prima
vedere o mașină electrica fie de c.a sau c.c ca
fiind motor, aceasta din urmă, poate fi o stare
a masinii elctrice,la fel cum sunt stările de
frână și de generator.
 Motorul sincron are un rotor proiectat sa se roteasca cu aceeasi viteza ca si
campul magnetic de rotatie al statorului. Statorul genereaza un camp magnetic de
rotatie la alimentarea cu curent alternativ. Rotorul poate fi proiectat pentru a-si
genera propriul camp magnetic folosind o sursa externa de curent continuu prin
inele de alunecare sau folosind un magnet permanent.
 Rotorul este proiectat pentru a genera poli magnetici care sunt egali sau multipli
integrali ai polilor statorului. Cand statorul si rotorul sunt alimentati, campul
magnetic al rotorului se blocheaza cu campul magnetic de rotatie al statorului si
se roteste cu viteza exacta a campului statorului.
 Datorita inertiei, motorul sincron nu porneste imediat la viteza sincrona (camp
magnetic de rotatie). Prin urmare, este folosit un alt motor sau de o infasurare
rotorica alimentata in curent continuu pentru a asigura cuplul de pornire. Aceasta
actioneaza ca un motor de inductie in timpul pornirii. Asadar, motoarele sincrone
nu pornesc automat, au nevoie de un mecanism de pornire suplimentar.
 Acesta poate fi fie un motor excitat separat, fie un motor neexcitat. Primul
necesita o sursa separata de curent continuu care energizeaza infasurarile
rotorului si genereaza un camp magnetic. Al doilea se refera la un motor sincron
al carui rotor este proiectat pentru a fi magnetizat de catre campul magnetic al
statorului de rotatie si se roteste cu acesta.
 Rotorul motorului sincron se roteste cu o viteza sincrona care depinde de
frecventa de alimentare si de polii infasurarilor statorului. Prin urmare, viteza
motorului nu variaza cu sarcina. Pentru a varia viteza unui motor sincron,
frecventa de alimentare trebuie sa fie variata.
 Maşina sincronă este caracterizată prin faptul că viteza de rotaţie
a rotorului, în regim de funcţionare staţionar este riguros
dependentă de frecvenţa tensiunii la care este conectată
înfăşurarea de curent alternativ şi numărul de perechi de poli ai
câmpului învârtitor, respectiv ai înfăşurării de excitaţie. Un
element caracteristic pentru maşina sincronă constă în
alimentarea în curent continuu a înfăşurării de excitaţie. Datorită
acestui fapt maşina sincronăpoate funcţiona la factor de putere
unitar. Maşina sincronă, a cărei secţiune transversală este dată în
figura 6.1, cuprinde un stator asemănător cu cel al maşinii
asincrone (1), pe care este dispusă o înfăşurare de curent
alternativ, în mod obişnuit trifazată (2). Înfăşurarea de excitaţie
(3) este dispusă pe rotorul (4). Aceasta este varianta de maşină
sincronă în construcţie directă şi este prezentată simbolic în
figura 6.2 -a). Accesul la înfăşurarea de excitaţie se face prin
intermediul a două inele de contact. Rotorul, numit şi inductor,
se realizează în două variante: cu poli aparenţi (Fig. 6.3 -a) şi cu
poli înecaţi (Fig. 6.3 -b, c).
 Puterile maşinilor sincrone sunt limitate din
considerente mecanice şi termice. Pentru
răcire se foloseşte ca agent termic aerul,
hidrogenul şi apa. La puteri mari, răcirea
conductoarelor se face direct, fluidul de răcire
circulând în contact cu conductorul. Prin
utilizarea supraconductibilităţii se prevede
puterea limită de 2500 şi 5000 MVA
 Generatorul sincron funcţionează autonom dacă debitează
puterea electrică produsă, unei impedanţe de sarcină oarecare şi
nu este conectat la o reţea pe care debitează alte generatoare. P
= m *U* I *cos = m *U* I = const.. Variaţia lui cosφ la trasarea
curbelor în “V”.
 Asemenea cazuri se întâlnesc doar în instalaţiile izolate: cabane,
grupuri electrogene de rezervă, vehicule (autoturisme, vagoane
de cale ferată, etc.).
 Se presupune că generatorul sincron autonom este antrenat la
viteza constantăde sincronism, adică frecvenţa tensiunii la borne
nu se modifică. Fig. 6.42. Schema pentru trasarea
caracteristicilor la Fig. 6.43. Caracteristica de mers în gol.
generatorul sincron autonom. Caracteristicile generatorului
sincron autonom pot fi trasate cu ajutorul schemei prezentate în
figura 6.42 şi reprezintă relaţii exprimate grafic între diversele
mărimi: tensiunea electromotoare Eo la mersul în gol, tensiunea
la bornele sarcinii U, curentul de sarcină
 Sincronizare cu rețeaua electrică: Un generator sincron
este proiectat pentru a funcționa în sincron cu rețeaua
electrică la care este conectat. Acesta trebuie să aibă
aceeași frecvență și fază ca și rețeaua pentru a permite
transferul de energie între generator și rețea.
 Reglare fină a tensiunii: Generatoarele sincrone au adesea
capacitatea de a regla fin tensiunea produsă. Aceasta este
realizată prin intermediul unui regulator de tensiune care
menține constantă tensiunea generatorului în ciuda
fluctuațiilor din rețea sau a schimbărilor în încărcare.
 Factor de putere controlat: Aceste generatoare au
capacitatea de a controla factorul de putere al energiei
produse. Factorul de putere este o măsură a modului în
care curentul este sincronizat cu tensiunea și poate fi
ajustat pentru a optimiza eficiența sistemului.
 .
 Stabilitate în funcționare: Generatoarele sincrone sunt proiectate
să fie stabile în funcționare și să reziste la perturbări în rețea sau
la schimbări bruște în încărcare. Această stabilitate este crucială
pentru menținerea integrității sistemului de energie electrică.
 Utilizare în sisteme de putere mare: Generatoarele sincrone sunt
adesea preferate în sistemele de putere mare, cum ar fi
centralele electrice, unde produc cantități semnificative de
energie electrică. Ele pot fi conectate în paralel pentru a împărți
încărcătura și a asigura redundanța în cazul unor defecțiuni.
 Controlul avansat al sistemului: Generatoarele sincrone moderne
beneficiază de sisteme de control avansate care permit
monitorizarea și reglarea parametrilor de funcționare în timp
real. Aceasta ajută la optimizarea performanței și la prevenirea
defectelor.
 Rezistență la scurtcircuit: Un generator sincron este proiectat să
reziste la scurtcircuit într-o anumită măsură, asigurând
stabilitatea sistemului în situații critice.
 In prezent există sisteme inteligente de
monitorizare și mentenanță predictivă.
 Senzorii și traductoarele pot identifica
probleme pe care ochiul uman nu le poate
observa. Acest lucru facilitează buna
funcționare pe o perioda îndelungată