Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Clasificarea motoarelor electrice

Un motor electric e un dispozitiv ce transforma energia electrica in energie mecanica Transformarea inversa, a energiei mecanice in energia electrica, e realizata de un generator electric Nu exista diferente de principiu semnificative intre cele doua tipuri de masini electrice, acelasi dispozitiv putand indeplini ambele roluri in situatii diferite

1.1 Principiul de functionare al motorului electric Majoritatea motoarelor electrice functioneaza pe baza fortelor electromagnetice ce actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat in camp magneticExista insa si motoare electrostatice construite pe baza fortei Coulomb si motoare piezoelectrice

1.2 Utilizarea motorului electric Fiind construite intr-o gama extinsa de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicatii: de la motoare pt componente electronice (hard disc, imprimanta) pana la actionari electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale)

1.3Clasificarea motorului electric Motoarele electrice pot fi clasificate dupa tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de curent continuu si motoare de curent alternativ In functie de numarul fazelor in care functioneaza motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare polifazate

Motoare electrice de curent continuu In functie de tipul de excitatie se impart in trei categorii:
o o o o o o Motoare electrice derivatie Motoare electrice serie Motoare electrice mixte Motoare electrice de curent alternativ Motoare electrice asincrone Motoare electrice sincrone

Indiferent de tipul motorului electric, acesta e construit din doua parti componente: stator si rotor Statorul e partea fixa a motorului, in general exterioara, ce include carcasa, bornele de alimentare, armatura feromagnetica statorica si infasurarea statorica Rotorul e partea mobila a motorului, plasata de obicei in interior Este format dintr-un ax si o armatura rotorica ce sustine infasurarea rotorica Intre stator si rotor exista o portiune de aer numita intrefier ce permite miscarea rotorului fata de statorGrosimea intrefierului e un indicator important al performantelor motorului

Motorul electric de curent continuu Motorul electric de curent continuu a fost inventat in 1873 de Znobe Gramme prin conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemanator Astfel, a putut observa ca masina se rote, realizand conversia energiei electrice absorbite de la generator

Motorul electric de curent continuu are pe stator polii magnetici si bobinele polare concentrate care creeaza campul magnetic de excitatie Pe axul motorului electric e situat un colector ce schimba sensul curentului prin infasurarea rotorica astfel incat campul magnetic de excitatie sa exercite in permanenta o forta fata de rotor

Infasurarea rotorica parcursa de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenti Rotorul se deplaseaza in campul magnetic de excitatie pana cand polii rotorici se aliniaza in dreptul polilor statorici opusi In acelasi moment, colectorul schimba sensul curentilor rotorici astfel incat polaritatea rotorului se inverseaza si rotorul va continua deplasarea pana la urmatoarea aliniere a polilor magnetici

Pentru actionari electrice de puteri mici si medii, sau pt actionari ce nu necesita camp magnetic de excitatie variabil, in locul infasurarilor statorice se folosesc magneti permanenti

Turatia motorului electric e proportionala cu tensiunea aplicata infasurarii rotorice si invers proportionala cu campul magnetic de excitatie Turatia se regleaza prin varierea tensiunii aplicata motorului electric pana la valoarea nominala a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin slabirea campului de excitatie Ambele metode vizeaza o tensiune variabila ce poate fi obtinuta folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin inserierea unor rezistoare in circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere)

Cuplul dezvoltat de motorul electric e direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu campul magnetic de excitatie Reglarea turatiei prin slabire de camp se face, asadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motorul electric La motoarele serie acelasi curent strabate infasurarea de excitatie si infasurarea rotorica Din aceasta consideratie se pot deduce doua caracteristici ale motoarelor electrice serie: pt incarcari reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de patratul curentului electric absorbit; motorul electric nu trebuie lasat sa functioneze in gol pt ca in acest caz valoarea intensitatii curentului electric absorbit e foarte redusa si implicit campul de excitatie e redus, ceea ce duce la ambalarea masinii pana la autodistrugere Motoarele electrice de curent continuu cu excitatie serie se folosesc in tractiunea electrica urbana si feroviara (tramvaie, locomotive)

Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului campului magnetic de excitatie La motorul electric serie, prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare se realizeaza schimbarea sensului ambelor marimi si sensul de rotatie ramane neschimbat Asadar, motorul electric serie poate fi folosit si la tensiune alternativa, unde polaritatea tensiunii se inverseaza o data in decursul unei perioade Un astfel de motor electric se nume motor universal si se folose in aplicatii casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer)

Motorul electric de inductie trifazat Motorul electric de inductie trifazat (sau motorul asincron trifazat) e cel mai folosit motor electric in actionarile electrice de puteri medii si mari Statorul motorului de inductie e format din armatura feromagnetica statorica pe care e plasata infasurarea trifazata statorica necesara producerii campului magnetic invartitor Rotorul e format din armatura feromagnetica rotorica in care e plasata infasurarea rotorica

Prin intermediul inductiei electromagnetice campul magnetic invartitor va induce in infasurarea rotorica o tensiune Aceasta tensiune creeaza un curent electric prin infasurare si asupra acei infasurari actioneaza o forta electromagnetica ce pune rotorul in miscare in sensul campului magnetic invartitor Motorul electric se nume asincron pt ca turatia rotorului e intotdeauna mai mica decat turatia campului magnetic invartitor, denumita si turatie de sincronism Daca turatia rotorului ar fi egala cu turatia de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inductie electromagnetica, nu s-ar mai induce curenti in rotor si motorul nu ar mai dezvolta cuplu

Sensul de rotatie al motorului electric de inductie se inverseaza schimband sensul de rotatie al campului invartitor Aceasta se realizeaza schimband doua faze intre ele

Motorul electric de inductie cu rotorul in colivie e mai ieftin si mai fiabil decat motorul electric de inductie cu rotorul bobinat pt ca periile acestuia se uzeaza si necesita intretinere De asemenea, motorul electric de inductie cu rotorul in colivie nu are colector si toate dezavantajele care vin cu acesta: zgomot, scantei, poluare electromagnetica, fiabilitate redusa si implicit intretinere costisitoare Motoarele electrice de curent continuu au fost folosite de-a lungul timpului in actionarile electrice de viteza variabila, deoarece turatia motorului electric se poate modifica foarte usor modificand tensiunea de alimentare insa, odata cu dezvoltarea electronicii de putere si in special cu dezvoltarea surselor de tensiune cu frecventa variabila, tendinta e de inlocuire a motoarelor electrice de curent continuu cu motoare electrice de inductie cu rotor in colivie

Motorul electric de inductie monofazat In cazul in care sistemul trifazat de tensiuni nu e accesibil, cum e in aplicatiile casnice, se poate folosi un motor de inductie monofazat Curentul electric monofazat nu poate produce camp magnetic invartitor ci produce camp magnetic pulsatoriu (fix in spatiu si variabil in timp) Campul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, insa daca acesta se rote intr-un sens, atunci asupra lui va actiona un cuplu in sensul sau de rotatie Problema principala o constituie deci, obtinerea unui camp magnetic invartitor la pornirea motorului electric si aceasta se realizeaza in mai multe moduri

Prin atasarea pe statorul masinii la un unghi de 90 a unei faze auxiliare inseriata cu un condensator se poate obtine un sistem bifazat de curenti ce produce un camp magnetic invartitor Dupa pornirea motorului electric se deconecteaza faza auxiliara printr-un intrerupator

centrifugal Sensul de rotatie al motorului electric se poate schimba prin mutarea condensatorului din faza auxiliara in faza principala

In locul fazei auxiliare se poate folosi o spira in scurtcircuit plasata pe o parte din polul statoric pt obtinerea campului invartitor Curentul electric indus in spira se va opune schimbarii fluxului magnetic din infasurare, astfel incat amplitudinea campului magnetic se deplaseaza pe suprafata polului creand campul magnetic invartitor

Motorul electric sincron trifazat Motorul electric sincron trifazat e o masina electrica la care turatia rotorului e egala cu turatia campului magnetic invartitor indiferent de incarcarea motorului electricMotoarele sincrone se folosesc la actionari electrice de puteri mari si foarte mari de pana la zeci de MW

Statorul motorului electric sincron e asemanator cu statorul motorului electric de inductie (e format dintr-o armatura feromagnetica statorica si o infasurare trifazata statorica) Rotorul motorului electric sincron e format dintr-o armatura feromagnetica rotorica si o infasurare rotorica de curent continuu Pot exista doua tipuri constructive de rotoare: cu poli inecati si cu poli aparenti Rotorul cu poli inecati are armatura feromagnetica crestata spre exterior si in crestatura e plasata infasurarea rotorica Acest tip de motor electric are uzual o pereche de poli si functioneaza la turatii mari (3000 rpm la 50 Hz) Rotorul cu poli aparenti are armatura feromagentica sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici si bobine polare concentrate In unele situatii in locul bobinelor polare concentrate se pot folosi magneti permanenti Motorul electric sincron cu poli aparenti are un numar mare de poli si functioneaza la turatii mai reduse Accesul la infasurarea rotorica se face printr-un sistem inelperie asemanator motorului electric de inductie Motoarele sincrone cu poli aparenti pot avea cuplu chiar si in lipsa curentului de excitatie, motorul electric reactiv fiind cel ce functioneaza pe baza acestui cuplu, fara infasurare de excitatie si fara magneti permanenti

Infasurarea rotorica (de excitatie) a motorului electric parcursa de curent continuu creeaza un camp magnetic fix fata de rotor Acest camp se lipe de campul magnetic invartitor statoric si rotorul se rote sincron cu acesta Datorita inertiei, campul magnetic rotoric nu are timp sa se lipeasca de campul magnetic invartitor si motorul sincron nu poate porni prin conectare directa la retea Exista trei metode principale de pornire a motoarelor electrice sincrone:
1. pornirea in asincron - pe talpile polare rotorice e prevazuta o colivie asemanatoare coliviei motorului delectric e inductie si motorul porne pe acelasi principiu ca al motorului de inductie

2.

3.

pornirea la frecventa variabila - e posibila doar atunci cand e disponibila o sursa de tensiune cu frecventa variabila sau un convertor cu frecventa variabila Crerea frecventei se face lent, astfel incat campul invartitor sa aiba viteze suficient de mici la inceput pt a putea permite rotorului sa se lipeasca de campul magnetic invartitor pornirea cu motor auxiliar - necesita un motor auxiliar ce antreneaza motorul sincron conectat la retea Cand motorul ajunge la o turatie apropiata de turatia de sincronism motorul auxiliar e decuplat, motorul sincron se mai accelereaza putin pana ajunge la turatia de sincronism si continua sa se roteasca sincron cu campul magnetic invartitor

Motorul electric sincron monofazat Este realizat uzual ca motor electric sincron reactiv cu sau fara magneti permanenti pe rotor Asemanator motoarelor electrice de inductie monofazate, motoarele electrice sincrone monofazate necesita un camp magnetic invartitor ce poate fi obtinut fie folosind o faza auxiliara si condensator fie folosind spira in scurtcircuit pe polii statoriciSe folosesc in general in actionari electrice de puteri mici precum sistemele de inregistrare si redare a sunetului si imaginii

Motorul electric pas cu pas Motorul electric pas cu pas e un tip de motor electric sincron cu poli aparenti pe ambele armaturi La aparitia unui semnal de comanda pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa pana cand polii sai se vor alinia in dreptul polilor opusi statorici Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol in pol, de unde si denumirea sa de motor electric pas cu pas Comanda motorului electric se face electronic si se pot obtine deplasari ale motorului bine cunoscute in functie de programul de comanda Motoarele electrice pas cu pas se folosesc acolo unde e necesara precizie ridicata (hard disc, copiatoare)

Generatoarele de curent continuu Daca un rotor se invarte intre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor circula intr-o directie pe parcursul unei jumatati de rotatie si in cealalta pe parcursul celeilalte jumatati Pentru a produce o trecere constanta, intr-o singura directie a curentului dintr-un astfel de dispozitiv, e necesara furnizarea unui mijloc prin care curentul rezultat sa aiba acelasi sens pe parcursul intregii rotatii La masinile mai vechi aceasta e realizata cu ajutorul unor placute colectoare, un inel de metal impartit in doua, montat pe axul rotorului Cele doua jumatati sunt izolate si sunt bornele bobinei Perii fixe de metal sau carbon sunt tinute pe placutele colectoare in timp ce acea se rotesc, conectand electric bobina la fire exterioare In timp ce rotorul se invarte, fiecare perie intra in contact alternativ cu placutele colectoare, schimbandu-si pozitia in momentul cand curentul din bobina isi schimba sensul Astfel circuitul exterior la care generatorul e conectat e alimentat cu un curent continuu Generatoarele de curent continuu sunt de obicei folosite la tensiuni mici pt a evita scanteile dintre perii si placute care rezulta la tensiuni mari Cel mai mare

potential obtinut in general de astfel de generatoare e de 1500 de volti In unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare putere, cum ar fi de exemplu diode redresoare

Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice care, de obicei sunt constituite dintr-un numar mare de bobinaje asezate longitudinal in lacasuri speciale si conectate la placute colectoare Intrun bobinaj in care e un numar mic de lacasuri, curentul produs va cre si scadea in functie de partea de camp magnetic prin care rotorul trece Un bobinaj compus din mai multe segmente si un rotor circular conecteaza in permanenta circuitul aproape constant deoarece intotdeauna un bobinaj longitudinal se deplaseaza printr-o suprafata cu un camp magnetic intens Campurile de la generatoarele moderne sunt de obicei din patru sau mai multi poli, pt a cre marimea si puterea campului magnetic Cateodata poli mai mici sunt adaugati pt a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat de efectul magnetic al rotorului

Motoarele electrice cu curent continuu In general, sunt similare in constructie cu generatoarele de curent continuu Ele pot, de fapt sa fie descrise ca generatoare care functioneaza invers Cand curentul trece prin rotorul unui motorelectric , e generat un camp magnetic care genereaza o forta electromagnetica, si ca rezultat rotorul se rote Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare e exact aceiasi ca la generator Rotatia rotorului induce un voltaj in bobinajul rotorului Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului In timp ce motorul electric se rote mai rapid, voltajul rezultat e aproape egal cu cel indus Curentul e mic, si viteza motorului electric va ramane constanta atat timp cat asupra motorului electric nu actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru mecanic decat cel efectuat pt invartirea rotorului Cand asupra rotorului se aplica o sarcina, voltajul va fi redus si un curent mai mare va putea sa treaca prin rotor Astfel, motorul electric e capabil sa primeasca mai mult curent de la sursa care il alimenteaza, si astfel sa efectueze mai mult lucru mecanic

Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pt pornirea motoarelor electrice cu curent continuu Cand rotorul se afla in repaus, el, efectiv, nu are nici o rezistenta, si daca voltajul normal e aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul electricMijloacele obisnuite pt prevenirea acestor accidente e folosirea in serie a unei rezistente, la inceput, impreuna cu rotorul, pt a limita curentul pana cand motorul electric incepe sa dezvolte un curent suficient Pe parcurs ce motorul electric prinde viteza, rezistenta e redusa treptat, fie manual ori automat

Viteza cu care un motor electric cu curent continuu functioneaza, depinde de puterea campului magnetic care actioneaza asupra rotorului, cat si de curentul rotorului Cu cat e mai puternic campul magnetic, cu atat e mai mica rata rotatiei necesare sa creeze un curent secundar necesar pt a contracara curentul aplicat Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlata prin variatia campului curentului

Tensiunea electromotoare Tensiunea electromotoare e cea care face ca electronii sa se deplaseze in lungul circuitului Ea e produsa de o diferenta de potential (V) O sursa simpla, cum e o baterie, are doua borne, una pozitiva, iar cealalta negativa, intre ele existand o diferenta de potential Cand cele doua borne sunt conectate prin intermediul unui circuit, ia nastere un curent, de la punctul cu potential mai ridicat, spre cel cu potential mai scazut O diferenta de potential mare poate produce chiar strapungerea unui izolator, facand ca prin el sa treaca curent Un fenomen de acest tip se produce in cazul descarcarilor luminoase