P. 1
rezistoare bobine condensatoare

rezistoare bobine condensatoare

|Views: 3,062|Likes:
Published by gmgsds

More info:

Published by: gmgsds on May 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

GRUP ŞCOLAR „DOAMNA STANCA” BUCUREŞTI

PROIECT PENTRU ATESTATUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE DE NIVEL II.

TEMA PROIECTULUI: REZISTOARE, CONDENSATOARE ŞI BOBINE

Elev: STANCIU FLORIN Clasa a XI-a Specializarea: Frigotehnist

Profesor coordonator: Ing. GHEORGHE MIHAELA

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Anul şcolar 2009-2010 CUPRINS Memoriu justificativ…………………………………………………………..3 Capitolul I. Rezistoare…………………………………………………….…..4 I.1.Noţiuni generale despre rezistoare……………………………………….….4 I.2.Clasificarea rezistoarelor…………………………………………………….5 I.3.Parametrii rezistoarelor……………………………………………………...6 I.4.Marcarea rezistoarelor………………………………………………………9 I.5.Gruparea rezistoarelor ………………………………………………….…..13 I.6.Utilizări ale rezistoarelor……………………………………………….…...13 Capitolul II. Condensatoare……………………………………………….…14 II.1.Noţiuni generale despre condensatoare…………………………………....14 II.2.Clasificarea condensatoarelor…………………………………………..….15 II.3.Proprietăţi electrice………………………………………………………...16 II.4. Parametrii condensatoarelor………………………………………………17 II.5. Marcarea condensatoarelor………………………………………………..20 II.6. Gruparea condensatoarelor……………………………………………..…25 II.7. Exemple de condensatoare şi utilizările lor…………………………….…25 Capitolul III. Bobine……………………………………………………….…31 III.1.Noţiuni generale despre bobine…………………………….…….….……31 III.2.Clasificarea bobinelor………………………………………….……….…31 III.3. Proprietăţi electrice………………………………………………………32 III.4.Elementele constructive ale unei bobine……………………………….…35 III.5.Parametrii bobinelor…………………………………………………..…..37 Capitolul IV. Norme de protecţie a muncii………………………………….38 Bibliografie…………………………………………………….………………41

_________________________________________________________________________ 2

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

MEMORIU JUSTIFICATIV
Elementele de circuit cum sunt: rezistoarele, condensatoarele şi bobinele au dus la construirea unor circuite electronice din ce în ce mai performante şi astfel la îmbunătăţirea stilului de viaţă al omului. Primul rezistor simplu a apărut în anul 1827 iar în 1976 apar primele rezistenţe integrate. Tendinţele generale ale evoluţiei rezistoarelor constau în: creşterea performanţelor rezistoarelor, scăderea dimensiunilor rezistoarelor şi scăderea costurilor. În circuitele unde sunt utilizate, rolul rezistorului poate fi în: producerea căderii de tensiunii dorite între două puncte din circuit, în determinarea curentului dorit printr-o altă piesă a circuitului, în divizarea unui circuit într-un raport dat(circuit divizor de tensiune) şi în terminarea unei linii de transmisie(ca rezistenţă de sarcină). În 1745 a apărut primul condensator descoperit de Pieter van Messchenbroek de la Universitatea din Lyden – cunoscut sub denumirea de borcanul Lyden (Lyden jar). Tendinţele generale ale evoluţiei condensatoarelor constau în: creşterea capacităţilor specifice ale condensatoarelor, scăderea dimensiunilor condensatoarelor şi creşterea tensiunilor la care pot fi supuse condensatoarele. Referitor la istoria bobinelor se ştie că în 1821 Michael Faraday pune în evidenţă liniile de câmp magnetic ce apar în jurul unui conductor parcurs de curent electric. În 1825 William Sturgeon construieşte primul electromagnet. În 1831, independent Michael Faraday şi Joseph Henry descoperă legea inducţiei magnetice. Faraday a construit apoi primul motor electric, primul generator electric şi primul transformator. Henry este cel care construieşte primul telegraf

_________________________________________________________________________ 3

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

îmbunătăţit apoi de Morse iar în 1876 Bell inventează primul telefon şi phonograf electromagnetic.

CAPITOLUL I REZISTOARE
I.1. Noţiuni generale despre rezistoarele electrice

Figura 1.1. Exemple de rezistoare

Rezistorul este o piesă componentă,din circuitele electrice şi electronice a cărei principală proprietate este rezistenţa electrică. Rezistorul electric are două terminale; Conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporţional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului:
(1) I - intensitatea curentului electric U- tensiunea electrică R- rezistenţa electrică

Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistenţa electrică.

_________________________________________________________________________ 4

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relaţia dintre tensiunea la borne şi intensitatea curentului prin element, atunci când dependenţa U=f(I) este liniară. I.2.Clasificarea rezistoarelor I.2.1.Clasificare – criteriul geometric • Are în general în vedere modul de amplasare a terminalelor la corpul rezistorului:  Cu montare pe suprafaţă;

Figura 1.2.Rezistoare cu montare pe suprafaţă

 Cu terminale axiale;

Figura 1.3.Rezistoare cu terminale axiale

 Cu terminale radiale;

Figura 1.4.Rezistoare cu terminale radiale

I.2.2. Clasificare– criteriul tehnologic
_________________________________________________________________________ 5

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________ •

Rezistoare peliculare – se obţin prin depunerea unui material rezistiv (carbon aglomerat, carbon cristalin, aliaje metalice, oxizi metalici) într-o peliculă subţire (sub 10µm) pe un suport izolator.

• Rezistoare bobinate – se obţin prin bobinarea unui conductor metalic pe un suport izolant. Tehnologia se utilizează fie pentru obţinerea unor rezistoare de precizie sau de mare putere.

Rezistoare de volum – elementul rezistiv este în tot corpul rezistorului

Figura 1.5. Elemente componente ale rezistorului

I.2.3.

Clasificare – criteriul liniarităţii

Liniare

R = const.

• Neliniare -Termistoare
t

R = R(t ) t − temperatură R = R(v) v − tensiune
V

-Varistoare

_________________________________________________________________________ 6

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

-Fotorezistoare I.3.Parametrii rezistoarelor fixe

R = R(Φ) Φ − flux luminos

 Parametri obligatoriu inscripţionaţi sunt:

-Rezistenţa nominală -Toleranţa valorii nominale
 Parametri inscripţionaţi numai pe anumite rezistoare sunt:

-Puterea nominală disipată -Coeficientul de temperatură -Tensiunea limită superioară  Parametri ce nu apar inscripţionaţi (domeniul valorilor nominale, domeniul nominal de temperatură, factorul de zgomot) Serii de valori normalizate În practică nu se realizează rezistoare cu rezistenţe nominale într-o gamă continuă de valori. Soluţia adoptată este cea a unei serii de valori normalizate. Fiecare serie este caracterizată de o anumită toleranţă. Valorile nominale ale rezistenţelor se obţin din valorile seriei normalizate prin multiplicare cu puterile lui 10. O anumită serie acoperă aproape tot domeniul de valori posibile pentru rezistenţe având în vedere că între două valori succesive din serie se respectă relaţia:

Ri (t + 1) ≤ Ri +1 (t − 1)

(2)

Numărul de valori dintr-o serie rezultă în funcţie de toleranţă rezolvând ecuaţia alăturată şi luând întregul imediat superior pentru n.

1+ t    = 10 1− t  

n

(3)

_________________________________________________________________________ 7

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Valorile nominale dintr-o serie sunt într-o progresie geometrică dată de relaţia alăturată

R0 = 1; Ri = R0 ⋅ r i r = 10
1 n

(4)

Principalele serii normalizate sunt următoarele: E6(± 20%); E12(± 10%); E24(± 5%); E48(± 2%); E96(± 1%); E192(± 0,5%);

Valori din primele trei serii normalizate:
Serie E6 E12 E24 Toleranţă Putere 1/n 20% 0.166667 10% 0.083333 5% 0.041667 Ratie 1.47 1.21 1.1 Valori norm alizate 2 3 1 1 1.5 2.2 1 1.2 1.5 1 1.1 1.2 4 3.3 1.8 1.3 5 4.7 2.2 1.5 6 6.8 2.6 1.6 7 3.3 1.8 8 3.8 2 9 4.7 2.2 10 5.6 2.4 11 6.8 2.6 12 13

8.3 2.9 3.3

Tabel 1. Serii normalizate de rezistoare

Alegerea rezistoarelor în funcţie de toleranţă În alegerea rezistoarelor pentru o aplicaţie nu este indiferentă toleranţa acestora. Variaţia funcţiilor unui circuit în raport cu toleranţele componentelor se numeşte senzitivitate. Puterea nominală, Pn Reprezintă puterea maximă ce poate fi disipată în rezistor în regim de funcţionare îndelungată la o temperatură a mediului egală cu temperatura nominală Tn, fără ca acesta să-şi modifice parametrii. Acest parametru este inscripţionat numai pentru rezistoarele cu putere nominală mai mare de 2 W. Şi pentru acest parametru există 24 de valori standardizate:
0,05W; 0,1W; 0,125W; 0,25W; 0,5W; 1W; 2W; 3W; 4W; .... 10W; 16W; ... 500W

Rezistoare de mică putere

_________________________________________________________________________ 8

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Pentru rezistoarele de mică putere (sub 2 W) puterea nominală poate fi dedusă din gabaritul (dimensiunile) rezistorului

Figura1.6. Rezistoare de mică putere

Coeficientul de temperatură Apare inscripţionat în cazul rezistoarelor de precizie Pentru majoritatea rezistoarelor acest parametru poate fi considerat constant. Tensiunea limită superioră, Vn Apare inscripţionată în cazul rezistoarelor dedicate funcţionării la tensiuni foarte înalte. Pentru rezistoarele de valoare mare Vn poate fi limitat sub valoarea anterioară din considerente legate de străpungere a dielectricilor. Factorul de zgomot, F Reprezintă valoarea tensiunii de zgomot ce apare la bornele rezistorului la aplicarea unei tensiuni continue de 1 V. Tensiunea de zgomot apare datorită mişcării dezordonate a purtătorilor de sarcină din materialul conductor. I.4.Marcarea rezistoarelor Marcarea se referă la modul în care este codificată informaţia inscripţionată pe rezistoare.
_________________________________________________________________________ 9

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Marcare în cod de litere şi cifre
 Marcare în codul culorilor

Marcarea în cod de litere şi cifre Marcarea valorii nominale se face utilizând cifre şi litere cu caracter de multiplicator. Prin poziţionarea literei se marchează prezenţa virgulei zecimale în valoarea nominală. Multiplicatori: R=1; K=1.000 (kilo); M=1.000.000 (mega); G=1.000.000.000 (giga) Pentru marcarea toleranţei se poate apela fie la marcarea în clar (5%, 1%, etc.) fie la inscriptionare codificată prin litere B↔0,1%; C↔0,25%; D↔0,5%; F↔1%; G↔2%; H↔2,5%; J↔5%; K↔10%; M↔20% Pentru a se evita confuzia între literele care au semnificaţie atât de separator cât şi de toleranţă, cele cu semnificaţie de toleranţă se inscripţionează separat de codul valorii nominale (eventual pe alt rând). Exemple:
2 K 7 J

Valoare 2700 Ω, toleranţă 5% Valoare 330 KΩ, toleranţă 20% Valoare 0,33 Ω, toleranţă 10%

3 3 0 K M

R K

3 3

Marcarea puterii şi a coeficientului de temperatură se face în clar pentru rezistoarele la care se impune inscripţionarea acestor parametrii. Marcarea în cod de litere şi cifre pentru rezistoare de dimensiuni mici Pentru rezistoarele de dimensiuni foarte mici se utilizează un cod conform tabelelor alăturate, cod EIA-96.

_________________________________________________________________________ 10

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Tabel 2. Marcarea în cod de litere şi cifre a rezistoarelor

Marcarea în codul culorilor Acest mod de marcare codificată, deşi este mai dificil de citit, prezintă avantajul că inscripţionarea este vizibilă pe corpul rezistorului indiferent cum este el montat pe plachetă. Citirea codului se face începând cu inelul colorat cel mai apropiat de un terminal sau cu grupul de inele colorate. Pentru rezistoarele cu valori nominale din seriile E6, E12, E24 şi E48 codul conţine patru benzi colorate. Pentru rezistoarele cu valori nominale din seriile E96, E192 şi cu toleranţe mai mici codul conţine cinci benzi colorate.

_________________________________________________________________________ 11

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 1.7.Codul culorilor la rezistoare

Codificarea rezistoarelor Redă informaţia prin care sunt descrise rezistoarele în cataloage şi deci şi în listele de materiale care se întocmesc. Pentru rezistoarele de producţie românească codul are următoarea structură:  Câmpul I – conţine trei litere care arată tipul tehnologic  Câmpul II – conţine o cifră cu semnificaţie referitoare la tipul capsulei (modul de conectare a terminalelor la corp);  Câmpul III – conţine trei cifre care indică puterea nominală  Câmpul IV – conţine o literă care semnifică varianta constructivă;

_________________________________________________________________________ 12

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

În listele de materiale aceste coduri se completează cu informaţiile inscripţionate pe rezistor (valoare nominală şi toleranţă) Observaţii Unele culori nu au semnificaţie pentru toleranţă (orange, galben şi alb). În cazul codului cu patru benzi singurele culori care pot fi întâlnite pentru toleranţă sunt roşu (2%), auriu (5%) sau argintiu (10%). Lipsa inelului de culoare pentru toleranţă înseamnă toleranţă 20%. Deci, în acest caz codul va conţine numai trei benzi colorate. Exemplu:

Figura 1.8.Rezistoare marcate în codul culorilor

Maron, negru, roşu + auriu = 10 x 100 ± 5% = 1 K ± 5%

I.5.Gruparea rezistoarelor Rezistoarele se pot asocia: -în serie -în paralel -mixt -în stea -în triunghi I.6.Utilizări ale rezistoarelor -rezistoarele neprotejate sunt folosite la aparatele de măsurat electrice -rezistoarele lăcuite sunt folosite în mediile cu umiditate mărită -pentru reglarea curentului, tensiunii şi obţinerea căldurii în instalaţiile de curenţi tari -reostatele cu rezistoare din lichide se folosesc la reglarea curenţilor mari -reostatele pentru încălzire se folosesc pentru uzul casnic şi industrial(la cuptoare, matriţe, etc).

_________________________________________________________________________ 13

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Capitolul II. Condensatoare II.1.Noţiuni generale despre condensatoare
Condensatorul este o componentă de circuit format din două armături separate printr-un dielectric. Influenţa dielectricului Un rol important în comportarea condensatorului îl joacă materialul izolator(dielectricul) aflat între armăturile metalice. Prin permitivitatea sa relativă εr măreşte capacitatea condensatorului: Prin câmpul electric la care apare străpungerea sa (rigiditate electrică) se limitează superior tensiunea ce poate fi aplicată condensatorului. Capacitatea condensatorului este dependentă de geometria sa.  Armături paralele
Figura 2.1.Condensator cu armături paralele

A ++++ d ---- Armături cilindrice

C =

εA o
d

Figura 2.2.Condensator cu armături cilindrice

r

-Q

C=

+Q

a b L

2π o L ε b  ln   a 

_________________________________________________________________________ 14

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Armături sferice
Figura 2.3.Condensator cu armături sferice

-Q +Q a

C = 4π εo
b

ab b− a

II.2.Clasificarea condensatoarelor
II.2.1. Clasificări după criteriul constructiv  Discrete -Fixe -Variabile  Embedded (incluse în structură) -La nivelul plachetei -La nivelul substratului ceramic (module multicip – MCM) -La nivelul circuitelor integrate Condensatoare discrete – clasificare  Fixe -Nepolarizate

Figura 2.4.Condensatoare fixe nepolarizate

-Polarizate

_________________________________________________________________________ 15

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 2.5.Condensatoare fixe polarizate

 Variabile -Cu dielectric aer

Figura 2.6.Condensatoare variabile cu dielectric aer

-Trimeri

Figura 2.7. Trimeri

II.3.Proprietăţi electrice Proprietăţile electrice ale condensatoarelor sunt prezentate în tabelul următor:

_________________________________________________________________________ 16

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Tabelul 3.Proprietăţile electrice ale condensatoarelor

II.4. Parametrii condensatoarelor
Parametrii condensatoarelor fixe  Parametri inscripţionaţi în majoritatea situaţiilor -Capacitatea nominală -Toleranţa valorii nominale -Tensiunea nominală  Parametri ce caracterizează neidealitatea condensatoarelor -Rezistenţa de pierderi -Tangenta unghiului de pierderi  Parametri ce caracterizează influenţa mediului -Coeficientul de temperatură  Parametri de performanţă -Intervalul temperaturilor de lucru -Capacitatea specifică -Domeniul frecvenţelor de lucru  Capacitatea nominală şi toleranţa ei
_________________________________________________________________________ 17

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Pentru condensatoarele cu valori sub 1µF acest parametru respectă seriile de valori normalizate E6, E12, E24, ... cu toleranţele corespunzătoare. Obţinerea condensatoarelor cu toleranţe mici este mult mai dificilă decât în cazul rezistoarelor. Pentru condensatoarele de valori mari (electrolitice în special) se întâlnesc următoarele valori normalizate: 1, 2, 3, 4, 5, 8, 16, 25, 32, 64. Toleranţa lor se găseşte în limite mult mai largi: t∈[-40%; +100%]  Tensiunea nominală Vn Reprezintă tensiunea continuă maximă (sau valoarea maximă a valorii efective a unei tensiuni alternative) ce poate fi aplicată la terminalele condensatorului în regim de funcţionare îndelungată la limita superioară a temperaturilor de lucru. Depăşirea valorii acestui parametru aduce condensatorul în situaţii de risc de străpungere a dielectricului. Valoarea acestui parametru este aleasă cu un coeficient de siguranţă k∈[1,5; 3] mai mică decât o tensiune de încercare (apropiată de tensiunea de străpungere) la care este supus condensatorul. Coeficientul de siguranţă acoperă fenomenele de îmbătrânire ce pot să se manifeste în cazul unor dielectrici. Valorile acestui parametru sunt realizate într-o serie de valori standardizate: 6, 12, 16, 25, 63, 70, 100, 125, 250, 350, 450, 500, 630, 1000 volţi. Pentru unele condensatoare electrolitice acest parametru este inscripţionat pe corpul lor. Pentru celelalte tipuri de condensatoare se poate deduce din gabaritul condensatorului  Rezistenţa de izolaţie - Riz Caracterizează imperfecţiunea proprietăţilor de izolator a dielectricului utilizat.

_________________________________________________________________________ 18

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Se defineşte ca raport între tensiunea continuă aplicată condensatorului şi curentul continuu care îl străbate. Valori tipice: 104MΩ pentru condensatoare ceramice, 102-105 pentru condensatoare cu film plastic. Parametrul, rezistenţă de izolaţie, poate fi dedus din alţi doi parametri ce pot fi specificaţi pentru condensatoare (mai ales pentru cele de valori mari (electrolitice): -Constanta de timp specifică -Curentul de fugă (cc)  Tangenta unghiului de pierderi tg(δ ) Reprezintă raportul dintre puterea activă ce se disipă în condensator şi putere reactivă a acestuia atunci când la bornele sale se aplică o tensiune sinusoidală: Parametrul are şi semnificaţia raportului dintre curenţii care se închid prin rezistenţa de izolaţie şi prin capacitatea nominală atunci când se aplică o tensiune sinusoidală: tg(δ ) – este dependentă de pulsaţie, de aceea ea se indică în catalog la pulsaţia la care a fost măsurată şi capacitatea condensatorului. Pentru un condensator ideal acest parametru este nul. În cazul condensatoarelor reale este de dorit ca el să fie cât mai mic. În funcţie de tehnologia de realizare a condensatorului acest parametru poate fi între 10-5 (condensatoare ceramice sau cu mică) şi 0,25 (cele electrolitice). În cataloage poate fi indicat şi un parametru echivalent, factorul de calitate, reprezentând inversul tangentei unghiului de pierderi  Coeficientul de temperatură Apare inscripţionat în cazul unor condensatoare. În funcţie de acest parametru condensatoarele se împart în diferite clase.

_________________________________________________________________________ 19

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Pentru majoritatea condensatoarelor acest parametru poate fi considerat constant numai pentru un interval limitat de temperaturi. În cataloage el poate fi exprimat în parţi pe milion pe grad Celsius  Parametri de performanţă Intervalul temperaturilor de lucru diferă mult de la o tehnologie la alta: -10oC +70oC pentru condensatoarele cu hârtie, -40oC +125oC pentru cele electrolitice cu tantal. Domeniul frecvenţelor de lucru este limitat de comportarea dielectricului şi de comportarea inductivă. În cazul condensatoarelor ceramice domeniul se extinde până la ordinul GHz, iar la cele electrolitice până la zeci de KHz. Capacitatea specifică caracterizează performanţele tehnologiei, fiind definită ca raportul dintre capacitatea nominală şi volumul condensatorului.

II.5. Marcarea condensatoarelor Marcarea se referă la modul în care este codificată informaţia inscripţionată pe condensatoare. -Marcare în cod de litere şi cifre -Marcare în codul culorilor Marcarea este mult mai diversificată decât la rezistoare. Informaţia transpusă pe condensator diferă foarte mult de la un tip tehnologic la altul.  Marcarea în cod de litere şi cifre Pe unele condensatoare valoarea nominală şi tensiunea nominală pot fi inscripţionate în clar iar pentru toleranţă se adaugă literele standardizate (prezentate şi pentru rezistoare). B↔0,1%; C↔0,25%; D↔0,5%; F↔1%; G↔2%; H↔2,5%; J↔5%; K↔10%; M↔20%

_________________________________________________________________________ 20

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 2.8. Condensatoare marcate în cod de litere şi cifre

Un alt cod ce poate fi întâlnit este cel de 3 cifre şi o literă. Primele două cifre reprezintă digiţii valorii nominale, a doua multiplicatorul faţă de 1 pF, iar litera toleranţa.

Tabelul 5. Coduri de litere şi cifre pentru condensatoare

Exemplu:

4 7 4 J

Valoare 47, multiplicator 104, toleranţă 5%=470nF, toleranţă 5%

 Marcarea în codul culorilor

Se pot întâlni inscripţionări diferite: -Cu trei culori – numai valoarea capacităţii nominale -Cu patru culori -Cu cinci culori - pot avea semnificaţii diferite de la un tip la altul de condensator

_________________________________________________________________________ 21

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

La unele condensatoare ceramice coeficientul de temperatură poate fi indicat de culoarea corpului. Se recomandă consultarea tabelelor de echivalenţă pentru fiecare tip de condensator. Exemplificare pentru condensatoare ceramice

Figura 2.9. Codul culorilor pentru condensatoarele ceramice

_________________________________________________________________________ 22

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Exemplificare pentru condensatoare cu mică

_________________________________________________________________________ 23

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

_________________________________________________________________________ 24

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 2.10. Codul culorilor pentru condensatoarele cu mică

Exemplificare pentru condensatoare cu hârtie şi mică

_________________________________________________________________________ 25

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

_________________________________________________________________________ 26

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 2.11. Codul culorilor pentru condensatoarele cu hârtie şi mică

Codificarea condensatoarelor Codurile de catalog (româneşti) conţin în general informaţii structurate pe patru câmpuri:  Câmpul I – tipul constructiv sugerat de un cod literal;

_________________________________________________________________________ 27

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Câmpul II – familia tehnologică şi capsula utilizată (cod de cifre);  Câmpul III – valoarea capacităţii nominale;  Câmpul IV – valoarea tensiunii nominale; Exemple:  MZ 32.02 10n/25 – condensator ceramic multistrat tip II, 10 nF, 25V;
 CTS-P 10.96 10/50 - condensator electrolitic cu tantal, 10µF, 50V.

Alegerea tipului de condensator În funcţie de cerinţele aplicaţiei în care se utilizează condensatoarele ele se aleg din diferite familii tehnologice. Domeniul frecvenţelor în care se utilizează capacitatea stabileşte în primul rând tipul tehnologic la care se poate apela. O caracterizare succintă a principalelor tipuri tehnologice poate fi un reper în selectarea condensatoarelor. II.6. Gruparea condensatoarelor Condensatoarele pot fi asociate astfel: -în serie -în paralel -mixt(combinaţie între asocierea în serie şi asocierea în paralel) II.7. Exemple de condensatoare şi utilizările lor  Condensatoare ceramice tip I Proprietăţi: -Dielectricul o ceramică pe bază de silicaţi de magneziu cu εr∈[5200]; -Stabilitate la variaţia temperaturii; Parametri: -Toleranţe mici şi foarte mici;

_________________________________________________________________________ 28

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

-Cn ∈[0,8pF-27nF]; Riz>10GΩ; tg(δ)<15x10-4; -Coeficienţi mici de temperatură şi comportare liniară; Aplicaţii: în echipamente industriale şi profesionale unde se pune accentul pe stabilitate cu temperatura, se pot utiliza şi în înaltă frecvenţă.  Condensatoare ceramice tip II Proprietăţi: -Dielectricul o ceramică cu permitivitate electrică foarte mare, εr pâna la 15000; -Capacităţile specifice cele mai mari în domeniul pF şi nF; Parametri: -Toleranţe medii; -Cn ∈[33pF-100nF]; Riz>3GΩ; tg(δ)<0,035; -Coeficienţi de temperatură nedefiniţi; -Tensiuni nominale mari; Aplicaţii: în echipamente industriale şi profesionale unde se pune accentul pe miniaturizare, la decuplări şi filtrări, se utilizează la înaltă tensiune, nu au limitări în înaltă frecvenţă.  Condensatoare cu film plastic - cu polistiren (stiroflex) sau cu myler Proprietăţi: -Dielectricul este folia de film plastic pe care se depun armăturile sub forma unei pelicule de Al.; -Folia se rulează rezultând astfel capacităţi specifice mai mari (myler), dar şi inductivităţi parazite; Parametri: -Toleranţe medii; -Cn ∈[47pF-6,8µF]; tg(δ) mică la cele cu stiroflex şi mare şi dependentă de temperatură la cele cu myler;

_________________________________________________________________________ 29

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

-Coeficienţi de temperatură mici la cele cu stiroflex; Aplicaţii: în echipamente de uz general, la decuplări şi filtrări, au limitat domeniul de frecvenţă datorită componentei inductive.

 Condensatoare cu hârtie Proprietăţi: -Dielectricul o hârtie specială, numită hârtie de condensator, pe care se depun armăturile; -Hârtia chiar dacă este specială îşi poate modifica foarte mult proprietăţile (rigiditatea electrică) datorită umidităţii;

Figura 2.12.Condensator cu hârtie

Parametri: -Toleranţe mari (20%); -Cn ∈[10nF-20µF]; tg(δ) mare şi puternic dependentă de temperatură; -Capacitate specifică mică, deci gabarit mare; -Instabile cu temperatura şi umiditatea; Aplicaţii: în circuite de putere, decuplări, pornirea motoarelor, în aplicaţii unde sunt necesare capacităţi mari şi nu pot fi utilizate condensatoare electrolitice, numai la joasă frecvenţă.

_________________________________________________________________________ 30

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Condensatoare cu mică Proprietăţi: -Dielectricul este mica iar armăturile sunt folii de staniu, cupru electrolitic sau aluminiu; -Datorită tehnologiei au preţ ridicat; Parametri: -Toleranţe medii; -Cn ∈[1pF-100nF]; tg(δ)<15x10-4; -Tensiuni nominale foarte mari, până la 35KV; -Stabilitate foarte bună cu temperatura; Aplicaţii: în circuite profesionale unde se cere o foarte bună stabilitate cu temperatura, în circuite în care apar tensiuni foarte mari.  Condensatoare electrolitice cu aluminiu Tehnologie: -Dielectricul se obţine prin oxidarea suprafeţei armăturii din aluminiu; -O armătură o constituie folia de aluminiu, iar cealaltă o soluţie conductoare numită electrolit; -Electrolitul poate fi impregnat într-un substrat (hârtie), obţinându-se condensatoare uscate sau semiuscate;

_________________________________________________________________________ 31

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 2.13.Condensatoare electrolitice cu aluminiu

Proprietăţi: -Grosimea mică a stratului de oxid, limitează drastic valoarea tensiunii la care poate fi supus condensatorul; -Capacităţi specifice mari se obţin prin mărirea suprafeţei armăturii prin asperizare; -Posibilităţile limitate de control a suprafeţei armăturii şi a grosimii dielectricului determină realizarea capacităţilor cu toleranţe foarte mari; Parametri: -Toleranţe mari [-20% +100%] pentru cele miniatură şi [-20% +50%] pentru cele de mare capacitate ; -Cn ∈[1µF-200µ F] – miniatură, Cn ∈[100µF-10mF] – mare capacitate; -Tensiuni nominale până la 350V (miniatură) şi 450V (mare capacitate); -Elemente parazite mari;

_________________________________________________________________________ 32

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Aplicaţii: în circuite industriale, numai la joasă frecvenţă  Condensatoare electrolitice cu tantal Proprietăţi: -Proprietăţile mecanice superioare ale tantalului permit folosirea unor folii cu grosime mai mică; -Permitivitatea relativă a oxidului de Ta este dublă faţă de oxidul de Al; Parametri: -Toleranţe mari [-20% +30%] pentru cele picătură şi [-20% +20%] pentru cele profesionale ; -Cn ∈[0,1µF-680µ F] – picătură, Cn ∈[100µF-330 µF] – profesionale; -Tensiuni nominale până la 50V (picătură) şi 63V (profesionale); -tg(δ) mai mică decât la cele cu Al; -Elemente parazite mai mici decât cele cu Al. Aplicaţii: în circuite industriale, până la frecvenţa de 10KHz.  Condensatoare electrolitice nepolarizate Proprietăţi: -Se realizează tot pe bază de tantal, constructiv fiind două condensatoare cu tantal înseriate la care dielectricul este armătura comună; -Prin înseriere capacitatea specifică se micşorează; Parametri: -Toleranţe [-20% +20%] -Cn ∈[4,7µF-150µ F]; -Tensiuni nominale până la 10V; -tg(δ) este mică;

_________________________________________________________________________ 33

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Aplicaţii: în circuite unde sunt necesare capacităţi mari şi nu pot fi utilizate condensatoare polarizate şi nici cele cu hârtie, nu pot fi utilizate la tensiuni mari şi nici peste 20KHz.

Capitolul III. Bobine
III.1.Noţiuni generale despre bobine În sens larg, prin bobină, se înţelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel înfăşurat, încât să formeze una sau mai multe spire. Bobina ideală este un element de circuit care se caracterizează numai prin mărimea fizică numită inductanţă sau inductivitate. Bobina reală, în afară de inductivitate proprie, are o capacitate determinată de capacitatea dintre spirele vecine parcurse de curent precum şi o rezistenţă electrică. III.2.Clasificarea bobinelor  Toroidale (A)  Cilindrice (B)  Încapsulate (C)  Reglabile (D,E)

_________________________________________________________________________ 34

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________
Figura 3.1.Tipuri de bobine

Codul culorilor pentru bobinele încapsulate este prezentat în tabelul de mai jos:
Color Black Brown Red Orange Yellow Green Blue Purple Gray White None Silver Gold Digit 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . Multiplier 1 10 100 1000 Tolerance

±20% ±10% ±5%

Tabelul 6. Codul culorilor pentru bobinele încapsulate

III.3. Proprietăţi electrice  Inductanţa este dependentă de geometria bobinei şi de proprietăţile magnetice ale mediului în care acesta este plasată.

Figura 3.2. Linii de câmp magnetic

L = µ0 ⋅ µ r

A 2 ⋅N l

(8)

_________________________________________________________________________ 35

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Inductanţa este dependentă de geometria bobinei (l, d=2r, h în mm). Formulele sunt valabile în aer liber. (9)

L = 0,001

N 2d l 0,44 + d

[μH]

Figura 3.3.Bobină

(10)

L = 0,008

N 2d 2 [μH] 3d + 9l + 10h

Figura 3.4. Bobină

 Inductanţa este dependentă de distanţa dintre spire.
_________________________________________________________________________ 36

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Figura 3.5.Bobine

 Inductanţa este dependentă de proprietatea magnetică a mediului în care

se află bobina caracterizată de permeabilitatea magnetică, µ. -aer 1.257x10-6 H/m -ferită U M33 9.42x10-4 H/m -nichel 7.54x10-4 H/m -fier 6.28x10-3 H/m -ferită T38 1.26x10-2 H/m -oţel 5.03x10-2 H/m -supermalloy 1.26 H/m

Figura 3.6. Miezuri magnetice cu bobine

_________________________________________________________________________ 37

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

III.4.Elementele constructive ale unei bobine -Înfăşurarea (spirele) -Carcasa -Materialul de impregnare -Miezul  Înfăşurarea bobinei Materialul cel mai des utilizat pentru conductoarele de bobinaj este cuprul (datorită proprietăţilor sale electrice şi mecanice) şi mai rar aluminiul. Conductoarele utilizate sunt izolate pentru a evita scurtcircuitele dintre spirele alăturate. Materialele utilizate pentru izolare sunt emailuri (lacuri cu diferite compoziţii), fibre textile (mătase, bumbac) sau fibre anorganice (fibră de sticlă). Tipul de material izolant se alege în funcţie de temperatura la care se estimează ca va ajunge conductorul. Materialele cel mai puţin rezistente termic sunt cele textile, iar cele mai rezistente sunt fibrele de sticlă. Diametrul conductorului se alege în funcţie de două criterii: -Intensitatea curentului ce trece prin conductor, limitează inferior acest diametru pentru a evita încălzirea excesivă. -Valoarea maximă acceptată pentru rezistenţa bobinei (parametru parazit) poate limita suplimentar dimensiunea diametrului. La frecvenţe înalte, datorită efectului pelicular, se utilizează conductoare liţate (mănunchiuri de fire foarte subţiri) sau conductoare de cupru argintate. Conductoarele pentru bobinaj sunt livrate de producători având diametre cu dimensiuni standardizate: 0,05mm, 0,07mm, 0,1mm, ... 2mm. Aceste diametre nu includ şi grosimea stratului izolator.  Carcasa bobinei Are rolul de a asigura rigidizarea bobinajului (şi prin acesta păstrarea proprietăţilor electrice ale bobinei). Materialele utilizate trebuie să prezinte proprietăţi adecvate atât electrice (rigiditate dielectrică, pierderi dielectrice reduse) cât şi mecanice (stabilitate
_________________________________________________________________________ 38

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

termică şi la acţiunea umidităţii). Exemple în ordinea crescândă a performanţelor: carton electroizolant, pertinax, textolit, materiale termorigide (bachelita), materiale termoplastice (polistiren, polietilenă, teflon), materiale ceramice. Geometric ele pot fi cu secţiuni diferite: circulară, pătrată, dreptunghiulară; cu sau fără flanşe. La foarte înaltă frecvenţă bobinele pot fi realizate fără carcasă.  Materialul de impregnare Are rolul de a creşte protecţia împotriva umidităţii şi pentru o rigidizare suplimentară (mai ales când nu sunt dispuse pe carcase). Avantajele impregnării: -Rigidizează înfăşurările; -Îmbunătăţeşte disiparea de căldură; -Îmbunătăţeşte proprietăţile dielectrice ale izolaţiei între spire; -Evită pătrunderea umezelii între spire; Dezavantajele impregnării: poate conduce la creşterea capacităţilor parazite (prin creşterea permitivităţii relative a dielectricului dintre spire).  Miezul bobinei Pentru a mări inductanţa obţinută se introduc miezuri magnetice în interiorul bobinei. Ele alcătuiesc un circuit magnetic (uneori cu întreruperi) care are calitatea de a concentra liniile câmpului magnetic. În felul acesta fluxul magnetic creşte, majoritatea liniilor intersectând suprafaţa spirelor, şi asfel creşte şi inductanţa bobinei. Materialele magnetice se comportă neliniar atunci când sunt plasate într-un câmp magnetic exterior. Această neliniaritate se referă la dependenţa inducţiei magnetice B de intensitatea câmpului magnetic H. Raportul celor două mărimi reprezintă permeabilitatea magnetică a mediului respectiv:

µ=

B 1 B ; µr = H µ0 H

(10)

_________________________________________________________________________ 39

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Forme constructive pentru miezuri -Tole, benzi, coloane, mantale pentru realizarea circuitului magnetic pentru transformatoare; -Bare cilindrice pentru inductanţe utilizate în înaltă frecvenţă (uneori sunt reglabile); -Tor şi oală utilizate în înaltă frecvenţă şi în impulsuri; -Juguri de forme diferite în circuite de deflexie magnetică; -Miezurile pentru înaltă frecvenţă se obţin prin presarea unor pulberi magnetice. Se obţin astfel miezuri magnetoelectrice (pulberea este din material feromagnetic) sau magnetoceramice (numite şi ferite). Simboluri pentru bobine Bobine fără miez magnetic

Bobine cu miez de fier

Bobine cu miez de ferită

III.5.Parametri bobinelor  Inductanţa şi toleranţa ei  Rezistenţa proprie  Tangenta unghiului de pierderi  Factorul de calitate
_________________________________________________________________________ 40

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

 Coeficientul de temperatură

Capitolul IV Norme de protecţie a muncii
Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de măsuri tehnice, sanitare şi organizatorice, având ca scop ocrotirea vieţii şi a sănătăţii celor ce muncesc în producţie şi asigurarea unor condiţii optime de muncă. În ţara noastră se acordă atenţie creării la locul de muncă a unor condiţii nepericuloase, care să asigure securitatea muncii. Spre deosebire de cele mai multe tipuri de instalaţii, la care pericolele posibile sunt sesizate de simţurile omeneşti, la instalaţiile electrice, tensiunea electrică nu poate fi astfel sesizată pentru ca omul să fie prevenit asupra pericolului posibil. Efectele curentului electric asupra corpului omenesc Corpul omenesc se comporta din punct de vedere electric, ca o rezistenta. De aceea, dacă între două puncte de pe suprafaţa acestuia se aplică o diferenţă de potenţial, prin el trece un curent electric Trecerea unui curent electric prin organism poartă numele de electrocutare. Vătămările pe care le produce electrocutarea sunt: - arsuri electrice ale pielii corpului în locurile de contact cu circuitul electric; - soc nervos care afectează sistemul nervos. Prin soc se poate opri funcţionarea (parţial sau total) a sistemului muscular, ceea ce poate provoca moartea organismului; Gravitatea efectelor produse prin electrocutare depinde de : - intensitatea curentului. Cu cât aceasta creste, cu atât vătămarea este mai gravă, deoarece cu cât degajarea de căldura este mai mare cu atât şi sistemul nervos este mai mult afectat;

_________________________________________________________________________ 41

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

- frecvenţa curentului. S-a constatat ca la aceeaşi valoare a intensităţii, curentul alternativ este mai periculos decât cel continuu. Se apreciază ca limita intensităţii nepericuloase a curentului este: - 50 mA pentru curentul continuu; - 10 mA pentru curentul alternativ cu frecventa 50 Hz; Pentru tensiunea de 450 V curentul continuu devine la fel de periculos ca şi curentul alternativ; - durata trecerii curentului electric prin organism ; Cu cât aceasta este mai mare, cu atât efectul electrocutării este mai grav. Se consideră ca dacă durata de trecere a curentului este mai mica de 0,2 s, acesta nu este periculos pentru organism. Cazuri de electrocutare Omul se poate electrocuta atunci când atinge părţi din instalaţia electrica care în mod obişnuit se află sub tensiune. În aceste cazuri se numeşte atingere directă. Electrocutarea poate surveni şi atunci când omul atinge părţi din instalaţia electrica care au ajuns sub tensiune în mod accidental, în mod normal acestea nefiind sub tensiune. În aceste cazuri, atingerea se numeşte atingere indirecta. Cazuri de electrocutare prin atingere directa Reţeaua electrica este alimentata de la secundarul unui transformator de 6/0,4 Kv şi poate avea neutrul legat la pământ sau neutrul izolat faţă de pământ. Dacă neutrul este izolat faţă de pământ intre fazele reţelei electrice şi pământ, trebuie luată în considerare rezistenta de izolare (Riz). Protecţia împotriva electrocutării Clasificarea locurilor de munca si a masurilor de protectie La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarilor se au in vedere caracteristicile locului de munca; acestea se clasifica in trei categorii, in functie de gradul de pericol:

_________________________________________________________________________ 42

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

-Locurile de munca foarte periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori:umiditatea aerului peste 97%, temperatura peste 37 de grade celsius, medii corozive, obiecte conducatoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata mai mare de 60% in zona de manipulare (spatiul in care omul poate ajunge cu mana in toate directiile, fara mijloace ajutatoare) -Locurile de munca periculoase, in care exista cel putin unul dintre urmatorii factori:umiditatea aerului 75 si 97%, temperatura intre 30 si 35 grade celsius, pulbere conducatoare, obiecte conducatoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa o suprafata sub 60% din zona de manipulare. Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare Salvarea accidentatului depinde de rapiditatea cu care acesta este scos de sub tensiune si i se face respiratie artificiala, interventia dupa un minut creeaza sanse de salvare de 95%, in timp ce dupa 8 minute sansele sunt de 0,5%. Acordarea primului ajutor consta in scoaterea accidentatului de sub tensiune si efectuarea respiratiei artificiale. Reanimarea trebuie sa fie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele cinci minute), pe loc, dupa ce s-a intrerupt curentul. Ea consta intr-o ventilatie artificiala (gura-la-gura), asociata cu masaj cardiac in caz de stop cardiorespirator. Reanimarea trebuie sa fie urmata timp de doua sau trei ore. In cursul transportarii victimei catre un centru spitalicesc, nici respiratia gura-la-gura, nici masajul cardiac nu trebuie sa fie intrerupte. O fibrilatie ventriculara necesita o cardioversiune (restabilirea unui ritm cardiac normal prin soc electric) de urgent Corpul omenesc este foarte bun conducator: dupa ce s-a intrerupt curentul, victima trebuie indepartata de sursa electrica; atunci cand aceasta este imposibil, trebuie data deoparte cu ajutorul unui lemn si avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Atunci cand victima este in stare de sincopa respiratorie, trebuie sa se practice respiratia artificiala (gura-la-gura); daca victima respira, ea trebuie pusa in pozitia laterala de siguranta.
_________________________________________________________________________ 43

STANCIU FLORIN Rezistoare, condensatoare şi bobine ______________________________________________________________________

Apoi trebuie acordat primul ajutor in caz de arsura si protejata plaga (aplicarea unui pansament curat) in asteptarea ajutorului sau toxice a unui sindrom confuzional (dezorientare in timp si in spatiu, tulburari de intelegere si de memorie, agitatie). BIBLIOGRAFIE

1. Sabina Hilohi –Electrotehnică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti2005 2. Florin Mareş – Domeniul electric, Editura Economică, Bucureşti 2004 3. Mariana Robe – Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, Editura Economică, Bucureşti 2000 4. T Dănilă – Componente şi circuite electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1984

_________________________________________________________________________ 44

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->