MASINA ASINCRONA

1.CONSTRUCTIE
Principalele elemente constructive ale unei masini asincrone sunt:
1 - Scut cap arbore (antrenare),
2 - Rulment cap arbore,
3 - Rotor,
4 - Rulment ventilator (cap
ventilator),
5 - Subansamblu carcasa cu stator bobinat,
6 - Scut motor cap-ventilator,
7 - surub pentru fixarea capacului de fixare a rulmentului,
8 - Ventilator racire motor,
9- Capac ventilator,
10 - Placa de
borne,
11 - Capacul cutiei de borne,
12 - urub pentru fixarea talpii motorului,
13 - Talpa motorului.

2.REGIMURI DE FUNCTIONARE
a) functionare in regim de motor,atunci cand energia electrica este transformata
in energie mecanica;
b) functionare in regim de generator,atunci cand energia mecanica este
transformata in energie electrica;

c) functionarea in regim de convertizor,atunci cand energia electrica este

transformata tot in energie electrica ,dar cu alti parametric;
d) functionarea in regim de frana,atunci cand energia electrica si cea mecanica
este transformata in frana.
3.MODIFICAREA TURATIEI
Reglarea turatiei motorului asincron cu rotor bobinat:
a) Reglarea turatiei prin variatia tensiunii de alimentare: Alunecarea
corespunzatoare cuplului maxim este independenta de valoarea tensiunii primare
iar odata cu variatia tensiunii primare, variaza cuplul electromagnetic maxim
dezvoltat de masina, respectiv panta caracteristicii mecanice. Reglarea este
eficienta numai la functionarea masinii in sarcina.
b) Reglarea turatiei cu reostat introdus in circuitul rotoric: La motoarele
asincrone cu rotorul bobinat se poate regla turatia, la functionarea in sarcina cu
ajutorul unui reostat trifazat introdus in serie, in circuitul rotoric iar odata cu
variatia rezistentei circuitului rotoric, cuplul maxim ramane practic neschimbat,
iar alunecarea corespunzatoare acestui cuplu se modifica .
Reglarea turatiei motorului asincron cu rotor in scurtcircuit:
Pe langa metoda de reglare a turatiei prin variatia tensiunii de alimentare, care
se poate aplica si la motorul asincron cu rotor in scurtcircuit, exista o serie de
metode de reglare specifice acestui tip de motor.
Reglarea turatiei prin variatia frecventei tensiunii de alimentare.
Turatia sincrona a masinii fiind n1 = f1/p, odata cu variatia frecventei
tensiunii de alimentare, variaza si turatia la functionarea in gol a masinii. Pentru
ca la scaderea frecventei sa nu se satureze masina, se reduce proportional si
tensiunea de alimentare. In figura de mai jos s-au reprezentat caracteristicile
mecanice ale unui motor asincron pentru diferite valori ale frecventei f1. Dupa
cum se observa din figura, cuplul maxim ramane practic constant.
Reglarea turatiei pe aceasta cale este deosebit de eficienta si poate fi
efectuata la orice sarcina a motorului. Totodata, ramane aproape neschimbata
capacitatea de supraincarcare a masinii.
Aceasta metoda permite reglarea turatiei si peste valoarea n1, prin cresterea
lui f1, in aceasta situatie tensiunea de alimentare mentinandu-se la valoarea
nominala.

Caracteristicile mecanice la variatia frecventei.

Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de perechi de poli.
Prin schimbarea numarului de perechi de poli ai masinii, se poate realiza o
variatie in trepte a turatiei de sincronism, in raportul numerelor de perechi de
poli.
Metoda se aplica la motoarele asincrone cu rotorul in colivie, astfel incat
schimbarea numarului de perechi de poli se efectueaza din exterior, numai in
stator.
Schimbarea numarului de perechi de poli se poate realiza fie cu ajutorul a
doua infasurari, fiecare fiind construita pentru un anumit numar de perechi de
poli, fie cu o singura infasurare care, prin schimbarea conexiunilor, poate avea
numere de perechi de poli diferite.
In mod uzual, schimbarea numarului de perechi de poli se efectueaza la
putere nominala constanta sau la putere electromagnetica constanta.
4. PORNIRI, SCHEME ELECTRICE SI FUNCTIONARE
Pornirea motoarelor asincrone
Alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa se faca
lundu-se in consideratie atat cerintele sistemului de actionare electric cat si pe
cele ale retelelor de distributie a energiei electrice. Astfel, cuplul de pornire al
motorului trebuie sa fie mai mare decat cuplul static al mecanismului de
antrenat, iar in timpul pornirii sa se asigure accelerarea rapida a mecanismului de
antrenat, fara socuri dinamice periculoase , mai ales, elementelor transmisiei.
Curentul de pornire sa nu conduca la caderi de tensiune, care sa duca la
perturbari in functionarea celorlalte receptoare cuplate la aceeasi retea si
totodata curentii de pornire san u conduca la solicitari termice daunatoare, mai
ales izolatiei infasurarilor.
Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit
Pornirea motorului asincron si a oricarui motor, in este general, legata de
valoarea 515w2215f cuplului de pornire si a socului de current la pornire. Pentru
ca rotorul sa se poata accelera trebuie ca motorul sa dezvolte un cuplu mai mare
decat cuplul rezistent produs de masina de lucru actionata si de frecari. Diferenta

dintre cuplul motorului si cupul rezistent in decursul procesului tranzitoriu de

pornire, determina si timpul total de pornire, care poate influenta sensibil
productivitatea masinilor de lucru.
Marimea curentului de pornire absorbit de la reteaua de alimentare este
limitata de unele conditii impuse de insasi reteaua electrica sau de motor.
Valoarea instantanee a curentului statoric poate atinge de 10.14 ori valoarea
curentului nominal. Pe masura ce motorul accelereaza si slunecarea scade, scade
si curentul absorbit de la retea pana la limitele impuse de cuplul rezistent
stationar. In cazul unor motoare puternice si al unor retele slabe, se impune
micsorarea curentului de pornire.
Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba loc cu
respectarea anumitor factori, printer care, unii legati de cerintele sistemului de
actionare electrica , iar altii de necesitatiile retelelor de distributie a energiei
electrice. Se prefera o pornire lina, fara socuri dinamice periculoase , mai ales a
elementelor transmisiei. Curentul de pornire nu trebuie sa conduca la
suprasolicitari termice, daunatoare mai ales izolatiei infasurarilor . Cuplul
electromagnetic al motorului este necesar sa asigure accelerarea rapida a
sistemului de actionare.

Pornirea motoarelor cu rotorul in colivie. Conectarea direct

de la retea.
Motoarele asincrone cu rotorul in colivie pot fi puse in functiune fara nici un
dispozitiv special, prin simpla aplicae a tensiunii la infasurarea statorica..Curentul
initial de pornire coincide cu curentul de scurtcircuit

Ip =
curent a carui valoare este de patru pama la sapte ori curentul nominal. Zk este
impedanta de scurtcircuit ( s = 1 ).
Curentul mare preluat de la retea , desi ni reprezinta un pericol direct pentru
motor din cauza duratei de pornire relative scurte , produce importante caderi de
tensiune in reteaua de alimentare , caderi care pot deranja alti consumatori si
mai ales iluminatul electric din retelele mixte de conectare si masurare.
Pornirea prin cuplarea directa la retea este rapida si cu socuri dinamice ridicate
in elementele cinematice ale transmisiei. Din aceasta cauza , motoarele cu
rotorul in colivie au limitate ca valoare atat cuplurile de pornira Mp , cat si
cuplurile maxime.
Efectele dezavantajelor aratate mai sus si care insotesc pornirea sunt limitate
prin norme si standarde. Astfel STAS 1764-70 limiteaza pentru motoarele cu
puteri de la 0,06 kW pana la 132 kW curentii de pornire la valoti Ip < (4-7,5) In,
cuplurile de pornire Mp = (1,2-2,2) Mn si capacitatea de supraincarcare Km =(1,9
- 2,4). Aceste valori depend de puterea motorului cat si de turatia lui.

Datorita cresterii puterii retelelor de alimentare , metoda cuplarii directe la

retea a motorului asincron cu rotorul in colivie a luat o larga raspandire , atat in
retelele de joasa , cat si in cele cu tensiuni pana la 10 kv.
Pentru a raspunde la intrebarea daca este posibila sau nu conectarea directa a
unui motor , practica a aratat ca pentru o pornire normala trebuie indeplinita
conditia

<

Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare are ca scop reducerea

curentului de pornire . Dar trebuie avut in vedere ca prin reducerea tensiunii de
alimentare se reduce si cuplul care este proportional cu patratul tensiunii
aplicate. Reducerea tensiunii se poate face prin pornirea motoarelor in stea daca
tensiunea nominala a retelei este pentru triunghi , prin introducerea in circuitul
de alimentare autotransformator sau a unor impedante.
Procedeele de pornire a motoarelor asincrone difera dupa tipul constructive al
rotorului: in scurcircuit sau bobinat. In alegerea unuia sau alteia dintre metodele
de pornire , vom avea in vedere si considerentele de ordin economic.
Pornirea directa a motoarelor in scurtcircuit se intalneste la actionarea unor
masini unelte simple: ventilatoare, polizoare. Acest procedeu de pornire conduce
la schemele cele mai simple si mai sigure in exploatare, ele constand in aplicarea
simultana in stator a tensiunilor nominale de faza. Curentul de
pornire Ip coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea nominala, fiind relativ
ridicat. La motoarele cu colivie simpla, de puteri nominale, pana la 100 W,
curentului de pornire, la rotor blocat este de (58) In.
Pornirea directa a unui motor intr-un singur sens.
In figura de mai jos este redata schema electrica de principiu
pentru comanda automatizata a pornirii directe a unui motor asincro intrun singursens.

fig.3.1. Pornirea directa a unui motor intr-un singur

sens
Daca apasam pe butonul de pornire b1 , cu intreruptorul a1 inchis, contactorul
C actioneaza.; se conecteaza astfel la retea infasurarea statorica a motorului
asincron cu rotorul in scurtcircuit. Prin inchiderea simultana a contactului auxiliar
normal deschis c se asigura alimentarea bobinei contactorului C, precum si
automentinerea contactorului C, dupa incetarea apasarii butonului b1 . Releele
electromagnetice e2 de current maximal protejeaza motorul la supracurenti
moderati, dar de durata . Motorul se opreste dupa dorinta prin actionarea
butonului de oprire b2 , care intrerupe alimentarea bobinei contactorului C.
3.1.1.2. Pornirea unui motor in ambele sensuri.
Pentru pornirea in ambele sensuri, in comparatie cu schema de pornire intr-un
singur sens, mai apare un contactor pentru celalalt sens de functionare si o
interblocare a contactoarelor, pentru evitarea unor comenzi gresite care ar putea
duce la inchiderea simultana contactelor principala de forta c1 si c2 , si deci la
scurtcircuitarea retelei de alimentare. Functionarea schemei este asemanatoare
cu schema de pornire intr-un singur sens cu mentiunea ca prin
apasarea butonului b1 motorul va functiona intr-un sens, iar prin apasarea
butonului b2 motorul va functiona in celalalt sens. Schimbarea functionarii dintrun sens in altul se poate face dupa ce in prealabil motorul a fost oprit prin
apasarea butonului de oprire b3. Daca sunt necesare mai multe de comanda a
pornirii si a opririi amplasate in diferite locuri, butoanele de oprire se conecteaza
in
serie, iar
butoanele
de
pornire
in
paralel.

Pornirea unui motor in ambele sensuri

Comanda pornirii stea-triunghi.
Curentii de pornire se micsoreaza sensibil daca se utilizeaza pornirea steatriunghi. Aceasta metoda de pornire indirecta consta in aplicarea tensiunilor
nominale infasurarilor trifazate statorice, conectata initial in stea. La atingerea
unei viteze de circa 95.90% , din cea de sincronism, infasurarea trifazata se
comuta in triunghi. Comutarea poate avea loc manual folosindu-se un comutator
stea-triunghi sau automat ca in figura demai jos.
Schema echivalent a masinii asincrone cu parametrii rotorului raportati
la stator:

Schema echivalent n T a mainii asincrone:

Schema echivalent n

Principiul de functionare
Se considera o masina asincron trifazat ce functioneaza n regim de motor.
Se presupune deci ca nfasurarea statorica are trei faze simetrice (cu axele
decalate cu
2/3 radiani si cu acelasi numar de spire), repartizate sinusoidal.

Prin alimentarea acesteia cu un sistem sinusoidal simetric de tensiuni cu

frecventa
f1, n masina va lua nastere un cmp magnetic B nvartitor circular de viteza 1 .
Daca rotorul este n repaus, acest cmp va induce n fazele nfasurarii rotorice,
conform legii inductiei electromagnetice, tensiuni electromotoare.
n cazul n care nfasurarea rotorica este scurtcircuitata sau se racordeaza pe o
impedanta trifazata simetrica, aceste tensiuni electromotoare vor determina
aparitia unor
curenti indusi. Prin interactiunea cmpului magnetic statoric cu acesti curenti
indusi vor lua nastere forte electromagnetice F care se vor exercita asupra
fiecarui conductor rotoric. Acestor forte le corespunde un cuplu M , obtinut prin
nsumarea tuturor cuplurilor determinate de fortele ce actioneaza asupra
conductoarelor rotorice, care determina punerea n miscare a rotorului, cu turatia
n, n sensul cmpului nvrtitor statoric.