II.2.

5 CALCULUL COLOANEI SECUNDARE DE LUMINĂ

Coloana secundară de lumină are rolul de a alimenta cu energie electrică un tablou secundar
de lumină şi prize. Coloanele secundare de lumină pot fi radiale sau magistrale, cele radiale fiind
utilizate în majoritatea cazurilor.
Coloana radială alimentează cu energie electrică un singur tablou secundar, poate fi
monofazată sau trifazată. În cazul tablourilor electrice secundare, cu o putere mai mare de 10kW, se
recomandă utilizarea coloanelor trifazate radiale.

CALCULUL COLOANEI SECUNDARE TRIFAZATE RADIALE

TLP TLP
3 4 3'
1 / 2 sau 1' 4'
1 / 2 sau 1'

a) b)

3" TLP
4'
1 / 2 sau 1'

c)

Figura 2.13 Coloana secundară radială: a) protejată cu siguranţe fuzibile, b) protejată cu întreruptor automat, c)
protejată cu întreruptor automat diferențial.
1– conductoare de fază (L1, L2, L3), neutru, conductor de protecţie în tub de protecțíe tub de protecţie-2 sau
1′ - cablu electric; 3– siguranţe fuzibile; 3′ - întreruptor automat; 3″ - întreruptor automat diferenţial; 4-
întreruptor pârghie tripolar; 4′ - separator de sarcină.

Coloana secundară radială trifazată este formată din 3 conductoare de fază L1, L2, L3, neutru N şi
conductorul de protecţie PE, introduse într-un tub de protecţie sau poate fi realizată în cablu electric cu cinci
conductoare (3F+N+PE). Acest lucru presupune că rețeaua electrică este de tip TN-C-S, adică separarea
nulului comun PEN se face la nivelul tabloului general (se va studia ulterior la tipuri de rețele).
Pe coloana secundară de lumină trebuie să se asigure protecția contra curenților de scurt circuit și
suprasarcină. Acest lucru se poate realiza fie cu siguranță fuzibilă, fie cu întreruptor automat (figura 2.13 b)
sau cu întreruptor automat diferențial (figura 2.13 c). Aceste aparate se montează pe coloană, la plecarea din
tabloul general.
Pentru întreruperea alimentării cu energie electrică a tabloului secundar de lumină se montează, pe
coloana secundară de lumină, la sosirea în tabloul secundar, un întreruptor (separator de sarcină) sau un
întreruptor pârghie tripolar.
În figura 2.13 sunt prezentate trei moduri de echipare a coloanei secundare de lumină cu aparate de
protecție și de comandă.
Dimensionarea elementelor componente ale coloanei secundare de lumină se face în funcție de
intensitatea curentului electric care se transmite prin acestea.

1
 Calculul curentului nominal 𝐼𝐶 (A)
𝑐 ⋅𝑃 [𝑊]
𝐼𝐶 = 𝑠 𝑖 (A) (2.3)
√3𝑈 𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚
sau
𝑃𝑎 [𝑊]
𝐼𝐶 = (A) (2.4)
√3𝑈 𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚
unde:
𝑃𝑖 – puterea instalată la nivelul tabloului electric, (W);
𝑃𝑎 – puterea absorbită la nivelul tabloului electric, (W);
𝑐𝑠 – coeficient de simultaneitate;
𝑈 – tensiunea de linie, 400V;
𝑐𝑜𝑠 𝜙 – factor de putere mediu al tabloului secundar de lumină şi prize.
Coeficientul de simultaneitate, 𝑐𝑠 , pentru un tablou electric secundar, se stabileste de către inginerul
tehnolog, în funcţie de numărul receptoarelor care funcţionează simultan, adică de numărul receptoarelor care
sunt alimentate cu energie electrică în acelaşi timp. În cazul tabloului de lumină şi prize valoarea acestuia
poate fi 𝑐𝑠 = 0,8, iar în cazul unui tablou secundar care alimentează numai surse de lumină 𝑐𝑠 = 1.
Factorul de putere mediu:

𝑃𝑖 𝑖𝑛𝑐 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑖𝑛𝑐 +𝑃𝑖 𝐹𝐿 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝐹𝐿 +𝑃𝑖 𝑃 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑃 +𝑃𝑖𝐿𝐸𝐷 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝐿𝐸𝐷
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚 = 𝑃𝑖 𝑖𝑛𝑐 +𝑃𝑖 𝐹𝐿 +𝑃𝑖 𝑃 +𝑃𝑖𝐿𝐸𝐷
(2.5)

unde:
𝑃𝑖 𝑖𝑛𝑐 - puterea instalată a surselor de lumină cu incandescenţă alimentate din tabloul electric, [W],
dacă este cazul;
𝑃𝑖 𝐹𝐿 - puterea instalată a surselor de lumină fluorescente alimentate din tabloul electric, [W];
𝑃𝑖 𝐿𝐸𝐷 - puterea instalată a led-urilor alimentate, [W];
𝑃𝑖 𝑃 - puterea instalată a circuitelor de prize alimentate din tabloul electric, [W];
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑖𝑛𝑐 = 1- factorul de putere al surselor de lumină cu incandescenţă;
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝐹𝐿 = 0.95- factorul de putere al surselor de lumină fluorescente;
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝐿𝐸𝐷 = 0.97- factorul de putere al surselor de lumină LED;
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑃 = 0.8 - factorul de putere al receptoarelor alimentate prin intermediul prizelor.

Metodologia de dimensionare a coloanelor de lumină secundare este asemănătoare cu cea prezentată

anterior pentru dimensionarea unui circuit electric, cu particularitățile caracteristice, amintite mai sus și
specificate în exemplu de calcul de mai jos.

2
EXEMPLU DE LUCRU 3:

Să se calculeze elementele componente ale unei coloane secundare de lumină care alimentează un
tablou electric ce are o putere instalată 𝑷𝒊 = 𝟓𝟓𝒌𝑾și un factor de simultaneitate 𝒄𝒔 = 𝟎, 𝟖. Coloana
electrică trifazată este formată din conductoare electrice pozate în tub de protecție, montaj aparent pe
elementele de construcție. Temperatura de montaj este de 30 O C, iar temperatura conductorului izolat
cu PVC este de 70 O C.

I. Se calculează factorul de putere mediu al tabloului secundar de lumină şi prize care are:
𝑃𝑖 𝑖𝑛𝑐 = 10000𝑊, 𝑃𝑖 𝐹𝐿 = 15000𝑊, 𝑃𝑖 𝑃 = 30000𝑊
10000𝑊 ⋅ 1 + 15000𝑊 ⋅ 0.95 + 30000𝑊 ⋅ 0.8
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚 = = 0.87
10000 + 15000 + 30000

II. Se determină curentul de calcul 𝑰𝑪 , care parcurge conductoarele electrice de fază ale coloanei
secundare, în regim de lungă durată (regim permanent de funcționare).
Pentru aceasta se va aplica relația 2.3.
Puterea electrică instalată la nivelul tabloului este𝑃𝑖 =55000W.
Se cunosc :
𝑈 = 400𝑉;
𝑐𝑜𝑠 𝜙 = 0,87;
și
𝑐𝑠 = 0,8.

Se calculează intensitatea curentului de calcul, în funcţie de care se vor dimensiona toate elementele
componente ale coloanei secundare.

0.8 ⋅ 55000
𝐼𝐶 = = 73.08𝐴
√3 ⋅ 400 ⋅ 0.87

III. Se determină curentul maxim admis al conductorului, 𝐼𝑧 ;

Metodologia de lucru pentru determinarea 𝐼𝑧 este similară cu cea descrisă la alegerea şi dimensionarea
conductoarelor electrice în cazul circuitelor de lumină, luând în consideraţie faptul că în tubul de protecţie se
găsesc 4 conductoare active ( 3 faze + neutru). Alegerea secţiunii fazelor, neutrului şi a conductorului de
protecţie se face după aceleaşi reguli prezentate anterior.
Deoarece circuitul electric este format din conductoare introduse în tub de protecție pozat aparent pe
perete, încadrarea acestuia se face în sistem de pozare tip B1 (anexa A 5.6 - I7 2011).
Conductoarele electrice active (3 faze și neutru) au următoarele caracteristici: sunt realizate din
cupru, izolația este din PVC, temperatura ambiantă este de 30oC și pozarea în sistem B1.
Având aceste date tehnice, din anexa 5.10, se alege un curent maxim admis imediat superior valorii
curentului de calcul, 𝐼𝑧 ≥ 𝐼𝑐 , pentru patru conductoare active (încărcate) din cupru, tip FY, cu izolație din
PVC, o temperatură a mediului în care sunt montate conductoarele de 30OC și o temperatură a conductorului
de 70OC.
𝐼𝑧 ≥ 73,08𝐴 ;
Se alege𝐼𝑧 = 89𝐴.
Deoarece condițiile de funcționare sunt cele standard, iar coloana secundară nu se găsește în
apropierea altor circuite sau coloane, nu este nevoie să se calculeze curentul maxim admis corectat
𝑰′𝒛 .
IV. Se stabilește secțiunea conductorului de fază.
Corespunzător acestui curent maxim admis, se citește din același tabel valoarea secțiunii
conductoarelor de fază, 𝑠𝑓 = 25𝑚𝑚2 .
V. Se stabilește secțiunea neutrului.

3
 Deoarece este vorba despre o coloană electrică trifazată unde, în funcționare normală, există un
dezechilibru pe cele trei faze, secțiunea neutrului este egală cu secțiunea conductoarelor de fază:
𝑠𝑓 = 25𝑚𝑚2 ⇒ 𝑠𝑁 = 16𝑚𝑚2.
VI. Se stabilește secțiunea conductorului de protecție.
Deoarece, conductoarele de fază și neutru sunt realizate din același material ca și conductorul de
protecție, secțiunea acestuia este aleasă în funcție de secțiunea fazei, respectându-se condițiile din
tabelul 2.2.
𝑠𝑓 = 25𝑚𝑚2 ⇒ 𝑠𝑃𝐸 = 16𝑚𝑚2
Soluția finală privind conductoarele electrice ale circuitului este: 3FY25+2FY16, trei
conductoare de fază din cupru cu secțiunea de 25𝑚𝑚2 , un conductor neutru, N, din cupru cu
secțiunea de 16𝑚𝑚2 și un conductor de protecție, PE, din cupru cu secțiunea de 16𝑚𝑚2 .

VII. Se alege tipul și diametrul tubului de protecție.

Se cunoaște că montajul coloanei secundare se face aparent, pe perete, deci este necesar să se
aleagă un tub de protecție având marcajul minim 2221 (a se vedea tabelul 2.3).
Din tabelul 2.4, pentru cinci conductoare din cupru în tub (3F, N, PE) având o secțiune maximă de 25𝑚𝑚2 ,
se stabilește diametrul exterior al tubului de protecție ca fiind 𝐷𝑒 = 50𝑚𝑚.
Soluția aleasă: tub IPEY50 având marcajul 2221, cu întârziere la propagarea flăcării.
Soluţia finală privind alegerea conductoarelor electrice și a tubului de protecție este: 3FY25+2FY16/IPEY-50

VIII. Se alege aparatul de protecție

Proiectantul alege unul din cele trei tipuri de aparate de protecție pentru protecția elementelor
coloanei secundare de lumină contra curenților de scurt circuit și suprasarcină, urmând criteriile de
selecție detaliate anterior ( a se vedea calculul circuitelor de lumină). Se dimensionează aparatul de
protecție, punând condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, conform metodologiei descrise mai
jos.

A. Alegerea siguranței fuzibile

Pentru alegerea siguranțelor fuzibile se pun condiţiile următoare:
- 𝐼𝐹 ≥ 𝐼𝐶 ;
- 𝐼𝐹 ≤ 𝐼𝑧′ (condiţia de protecţie la scurt circuit şi suprasarcină );
- 𝐼𝐹 ≥ 𝐼𝑓 𝑚𝑎𝑥 𝑇𝐿 + 3𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 (condiția de selectivitate a protecției).
A treia condiție, este condiția de selectivitate a protecției care trebuie să se realizeze între aparatul de
protecţie cu cel mai mare curent nominal din tabloul secundar de lumină TL (ex: 16 A pe circuitul de priză) şi
aparatul de protecţie montat pe coloana secundară, în tabloul general.
Selectivitatea trebuie să se realizeze ( este condiție impusă de normativ), astfel încât, în cazul apariţiei
unui defect pe unul din circuitele electrice ale tabloului secundar de lumină și prize, aparatul de protecţie al
acestuia să fie primul care să declanşeze, iar locul cu defect să fie izolat (se întrerupe alimentarea cu energie
electrică a receptorului electric sau a grupului de receptoare electrice alimentate pe acel circuit electric). În
cazul în care nu există selectivitate între cele două aparate de protecţie, primul care va declanșa va fi aparatul
de protecţie de pe coloana secundară întrerupând alimentarea cu energie electrică a întregului tablou secundar.
De regulă, selectivitatea dintre două aparate se realizează cu ajutorul catalogului firmei producătoare de
aparate de protecție, unde modul în care se realizează selectivitatea depinde de tipul aparatelor de protecție
prevăzute în schemele electrice, în amonte și în aval. În general (în lipsa unui catalog), considerăm că se
realizează selectivitatea între aparate dacă există o diferență de trei trepte între acestea.

Deoarece 𝐼𝑧′ nu a fost nevoie să fie calculat, se ia în considerație 𝐼𝑧 = 89𝐴, rezultă

𝐼𝐹 ≥ 73.08𝐴;
𝐼𝐹 ≤ 89𝐴;
𝐼𝐹 ≥ 16𝐴 + 3𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 (adică16𝐴, 20𝐴, 25𝐴, 32𝐴 )⇒ 32𝐴.

4
Pentru ca să fie îndeplinite cele trei condiții simultan, curentul nominal al fuzibilului trebuie să aparțină
intervalului [73,08A , 89A]. Singura valoare a fuzibilului care îndeplineşte cele trei condiții simultan, este cea
de 80A.
În concluzie, dacă pe coloana secundară se montează un fuzibil de 80A, se realizează atât protecția la curenți
de scurt circuit cât și protecția la suprasarcină.
𝐼𝐹 = 80𝐴.

B. Alegerea întreruptorului automat sau a înteruptorului automat diferențial

Dacă se optează pentru realizarea protecției cu întreruptoare automate, alegerea acestora se face
respectând condiţiile prezentate în subcapitolul anterior, la care se adaugă condiţia de selectivitate. Între 𝐼𝑛𝐷 al
întreruptorului automat care are cea mai mare valoare din tabloul electric secundar şi 𝐼𝑛𝐷 al întreruptorului
automat care se va monta pe coloana electrică, în amonte, trebuie să se asigure o selectivitate riguros stabilită,
cu ajutorul catalogului producătorului de echipamente electrice.
În plus, în cazul întreruptorului automat diferenţial trebuie să se precizeze şi valoarea curentului rezidual
care trebuie să fie de 100mA, astfel încât, în cazul în care din tabloul electric alimentat de această coloană se
alimentează circuite cu protecţie diferenţială de 10 sau 30mA, să existe selectivitate şi în acest sens.
𝐼𝑛𝐷 ≥ 𝐼𝐶 ;
𝐼𝑛𝐷 ≤ 𝐼𝑧 ;
𝐼𝑛𝐷 ≥ 𝐼𝑛𝐷 𝑚𝑎𝑥 𝑇𝐿 + 3𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒, condiții ce trebuie îndeplinite simultan.
Se obține:
𝐼𝑛𝐷 ≥ 73,08𝐴;
𝐼𝑛𝐷 ≤ 89𝐴;
𝐼𝑛𝐷 ≥ 16𝐴 + 3𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 ⇒ 32𝐴.

Respectând condiţiile anterioare, rezultă că întreruptorul automat trebuie să aibă un curent

nominal 𝐼𝑛𝐷 = 80𝐴.
În cazul întreruptorului automat diferenţial, trebuie precizat, în plus, curentul rezidual care
poate fi de 100mA, deoarece trebuie să existe selectivitate a protecției și în cazul protecției
diferențiale.

C. Alegerea întreruptorului pârghie tripolar IP III

Pentru întreruperea alimentării cu energie electrică sau punerea sub tensiune a unui tablou secundar,
implicit pentru separarea de rețeaua electrică din care se alimentează, trebuie să se prevadă un întreruptor
pârghie tripolar care se montează pe coloana secundară, în tabloul electric secundar.

Tabel nr. 2.5

Întreruptoare tripolare cu pârghie până la 1kV

Curentul de rupere Ir [A]

Curent continuu Curent alternativ.

InIPIII[A]
400 [V] 500 [V]

220 [V] 440 [V] cos φ cos φ

1 0,7 1 0,7

25 19 12,5 20 12,5 - -

5
 63 45 30 50 30 - -

100 75 50 80 50 - -

200 - - 160 100 80 60

350 - - 280 175 140 105

630 - - 480 300 240 180

1000 - - 800 500 400 300

Se poate adopta o astfel de soluţie atunci când se foloseşte şi siguranţa fuzibilă ca aparat de protecţie,
constituind împreună o variantă mai puțin costisitoare. În general, această soluție este depășită, optându-se cel
mai adesea, pentru utilizarea unui întreruptor (separator de sarcini).
Întreruptorul pârghie tripolar are rolul de a închide şi de a deschide circuitul electric în care este montat. Poate
fi acţionat numai manual şi este caracterizat de curentul nominal 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 şi de curentul de rupere 𝐼𝑟 . Alegerea
întreruptorului pârghie tripolar se face punând condiţia 𝐼𝑟 ≥ 𝐼𝐶 . Se pune această condiție deoarece aparatul
trebuie să rupă, în condiții de funcționare, la parametri nominali, curentul care se transmite pe coloana
electrică.
Pentru coloana secundară de lumină, se alege 𝐼𝑟 din tabelul 2.5, pentru tensiunea nominală a aparatului de
400V şi 𝑐𝑜𝑠 𝜙 = 1. În funcţie de curentul de rupere determinat se citeşte din tabel curentul nominal al
întreruptorului pârghie tripolar, 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 .
Se dimensionează întreruptorul pârghie tripolar montat pe coloana secundară de lumină la intrarea în tabloul
secundar, cunoscând că intensitatea curentului de calcul este 𝐼𝐶 = 73.08𝐴. Se pune condiția ca 𝐼𝑟 ≥ 73.08𝐴.
Din tabelul 2.5 se alege 𝐼𝑟 = 80𝐴. Acestui curent de rupere îi corespunde, conform tabel, un curent nominal
𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 = 100𝐴. Deci se alege un întreruptor pârghie tripolar care are un curent nominal 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 = 100𝐴și un
curent de rupere 𝐼𝑟 = 80𝐴.
Soluția aleasă: IP III 100A

D. Alegerea separatorului de sarcină

Intreruptorul are rolul de a închide sau de a deschide circuitul electric pe care este prevăzut şi se montează pe
coloana secundară, în tabloul secundar. Primeşte comandă manuală sau electrică, nu este echipat cu releu
termic sau electromagnetic, deci nu asigură protecţia la curenţi de defect. Poate fi echipat cu releu diferenţial,
caz în care poate asigura protecţia diferenţială.
Se pun condiţiile:
𝐼𝑛𝑠 ≥ 𝐼𝐶
;
𝐼𝑛𝑠 = 𝐼𝑛𝐷
.
Curentul nominal al separatorului de sarcină trebuie să fie cel puţin egal cu curentul nominal al întreruptorului
automat montat pe aceeași coloană, la plecarea din tabloul general sau principal, astfel încât acesta să fie
protejat de aparatul de protecție contra curenţilor de defect.
Gama curenţilor nominali ai separatoarelor de sarcină este aceeaşi cu cea a întreruptoarelor automate.
Cunoscând că intensitatea curentului care se transmite prin coloană este 𝐼𝐶 = 73.08𝐴, se pun condițiile :
𝐼𝑛𝑠 ≥ 73.08𝐴
𝐼𝑛𝑠 ≥ 𝐼𝑛𝐷 = 80𝐴
Se alege un separator de sarcină care are un 𝐼𝑛𝑠 = 80𝐴.

6
SOLUTII FINALE

TLP
80 A 100 A
4FY25+FY16/IPEY 50

a)

TLP
80 A 80 A
4FY25+FY16/IPEY 50

b)

80 A, 100mA TLP
80 A
4FY25+FY16/IPEY 50

c)

Figura 2.14 Notarea coloanelor secundare de lumină

7
 II.2.6 CALCULUL COLOANEI GENERALE DE LUMINĂ

Coloana generală de lumină are rolul de a alimenta cu energie electrică tabloul general de
lumină TGL. Alimentarea acestuia se poate face dintr-un post de transformare sau din cofretul de
branşament, în funcție de soluția de racord pe care o stabilește operatorul de distribuție.

6 A Nume
Destinatie Pi [kW]
Repartitie pe faza

9 Coloana
L1 L2 L3
kWh
A
C1 TLS 13 4.2 4.3 4.5
5 4 3
5
C2 TLP 23 7.5 7.7 7.8
1/2
1'

C3 TLE1 28 9.3 9.2 9.5

10
PS
7
V 8 C4 TLE2 28 9.5 9.3 9.2

C5 TLE3 28 9.2 9.5 9.3

Total 120 39.7 40.0 40.3

a) varianta I;
1– conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie -2 sau 1′ - cablu electric; 3–
disjunctor;4- întreruptor pârghie tripolar cu rol de separator;5 - reductoare de curent;
6 - ampermetre; 7 - cheie voltmetrică; 8 - voltmetru .

Nume Repartitie pe faza

Destinatie Pi [kW]
Coloana
4 CM
L1 L2 L3

C1 TLS 13 4.2 4.3 4.5

3
5
C2 TLP 23 7.5 7.7 7.8
1/2
1'

C3 TLE1 28 9.3 9.2 9.5

PS
C4 TLE2 28 9.5 9.3 9.2

C5 TLE3 28 9.2 9.5 9.3

Total 120 39.7 40.0 40.3

b)

b) varianta II
1– conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie -2 sau 1′ - cablu electric; 3-
întreruptor automat debroșabil; 4- centrală de măsură; 5 - reductoare de curent.

Figura 2.15 Schema monofilară a unui tablou general de lumină

Coloana generală se poate realiza fie în conductoare electrice (trei faze L1, L2, L3 şi nulul
comun PEN ( rețea TN-C-S) sau trei faze, neutru N și conductor de protecție PE ( TN-S) introduse în

8
tubul de protecţie ales corespunzător după categoria de influenţe externe (numai în cazul în care
alimentarea se face din cofret de branşament), fie în cablu electric ales în funcţie de categoria de
influenţe externe (când alimentarea se face din cofretul de branşament sau din postul de transformare).
În figura 2.15, reţeaua electrică are o schemă TN-C, alături de cele trei faze se găseşte nulul comun
PEN, care la nivelul tabloului general de lumină se separă în nul de lucru şi conductor de protecţie,
reţeaua devenind tip TN–C-S.
Rețeaua electrică din care se alimentează tabloul general poate fi tip TN-S (trei faze L1, L2, L3, N și
PE) sau IT. Tipurile de rețele se vor studia, în detaliu, într-un capitol următor.
În exemplele de calcul care urmează, se va considera că alimentarea se face din rețea TN-C-S,
aceasta fiind soluția cel des adoptată în practică.
În mod obligatoriu, la nivelul tabloului electric unde se separă nulul comun PEN în neutru N şi
conductor de protecţie, P, se face legătura la priza de pământ ( a se vedea figura 2.15).
Dimensionarea coloanei generale se face respectând, în principiu, aceleași reguli ca și în
cazurile anterioare, cu anumite particularități care vor fi definite în exemplul de calcul. La nivelul
tabloului general de lumină, se montează, pe coloana generală, pe lângă aparate de protecție și
comandă și o serie de aparate de măsură și control (voltmetru, cheie voltmetrică, contor etc..) (figura
2.15 a).
Aceste aparate de măsură și control pot fi înlocuite de o centrală de măsură, racordată în rețea
prin intermediul unor reductoare de curent. De asemenea, ansamblul întreruptor automat – întreruptor
pârghie tripolar cu rol de separator poate fi înlocuit cu întreruptor automat debroșabil care poate separa
vizibil partea rețelei care rămâne sub tensiune de partea rețelei care se scoate de sub tensiune, la care
să se poată lucra în condiții de siguranță (figura 2.15b).

EXEMPLU DE LUCRU 4:

Să se dimensioneze elementele componente ale unei coloane generale care alimentează un

tablou general de lumină și prize. Alimentarea se face dintr-un post de transformare suprateran
situat la o distanță de 100m de clădirea consumatorului. Coloana generală este realizată în
cablul armat cu conductoare din cupru, montajul făcându-se în pământ la o adâncime de 0,8m,
𝑲⋅𝒎
temperatura solului este de 15OC, rezistența termică specifică de 𝟎, 𝟕 𝑾 , iar gradul de
încărcare 0,6. Coloana generală se găsește la distanța de 7cm față de un alt cablu CYAbY 4x16
montat în același șanț. Echiparea cu aparate de protecție, comandă și control a tabloului general
se face ca în figura 2.15 a.

Elementele componente ale coloanei generale se determină în funcție de curentul de calcul 𝐼𝐶 ,

intensitatea curentului calculându-se cu relația 2.3. Pentru a aplica această relație trebuie
cunoscut
factorul de putere la nivelul tabloului general.

I. Se calculează factorul de putere mediu al tabloului general de lumină

𝑃𝑖𝑇𝐿𝑆 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑇𝐿𝑆 +𝑃𝑖𝑇𝐿𝑃 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑇𝐿𝑃 +.....+𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸𝑛 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑇𝐿𝐸𝑛

𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚 = 𝑃𝑖𝑇𝐿𝑆 +𝑃𝑖𝑇𝐿𝑃 +......+𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸𝑛
(2.6)

unde:
- 𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚 – factorul de putere mediu la nivelul tabloului general de lumină;
- 𝑃𝑖𝑇𝐿𝑆 , 𝑃𝑖𝑇𝐿𝑃 , . . +𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸𝑛 ,- puterile instalate la nivelul fiecărui tablou secundar alimentat din
tabloul general;
- 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝑆, 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝑃 , . . . . . 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝐸𝑛 -factori de putere medii aferenți fiecărui tablou secundar
calculați cu relația 2.5;

Considerând că din tabloul general se alimentează cinci tablouri secundare de lumină și prize,
factorul de putere se calculează cu relația următoare, unde se presupun cunoscute toate mărimile:

9
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚
𝑃𝑖𝑇𝐿𝑆 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝑆 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝑃 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝑃 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸1 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝐸1 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸2 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝐸2 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸3 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝐿𝐸3
=
𝑃𝑖𝑇𝐿𝑆 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝑃 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸1 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸2 + 𝑃𝑖𝑇𝐿𝐸3
Deci,
10000 ⋅ 0,89 + 22000 ⋅ 0,92 + 30000 ⋅ 0,90 + 32000 ⋅ 0,89 + 34000 ⋅ 0,86
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚 = = 0,88
10000 + 22000 + 30000 + 32000 + 34000

II. Se determină curentul de calcul 𝐼𝐶 , care parcurge conductoarele electrice de fază ale
coloanei generale, în regim de lungă durată (regim permanent de funcționare).
Relația de calcul este:
𝑐𝑆 ⋅ 𝑃𝑖 [𝑊]
𝐼𝐶 = [𝐴]
√3 ⋅ 𝑈 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚
unde :
𝑃𝑖 – puterea instalată la nivelul tabloului general de lumină [𝑊];
𝑈 – tensiunea de linie [V], 400𝑉 ;
𝑐𝑠 – coeficient de simultaneitate, pentru coloana generală de lumină acesta are valoarea cuprinsă între
0,6….0,8;
𝑐𝑜𝑠 𝜙– factorul de putere mediu:
Toate mărimile care intervin în relația de calcul sunt cunoscute, deci:
0,75 ⋅ 128000
𝐼𝐶 = = 157,6𝐴
√3 ⋅ 400 ⋅ 0.88

III. Se determină curentul maxim admis al conductorului, 𝐼𝑧 ;

Din anexa 5.22, I7-2011 se alege un curent maxim admis 𝐼𝑧 pentru condiții normale de funcționare
(o temperatură a solului de 20oC și o temperatură a conductorului de 70oC, grad încărcare 0,7),
superior valorii curentului de calcul 𝐼𝐶 = 157,6𝐴, pentru patru conductoare active ( 3 faze și PEN,
nul comun) din cupru , cu izolație din PVC,
Condiția este:
𝐼𝑧 ≥ 𝐼𝑐 .
Rezultă:
𝐼𝑧 ≥ 157,6𝐴 → 𝐼𝑧 = 185𝐴
Deoarece condițiile de pozare diferă de condițiile normale de funcționare, se face o corecție a valorii
curentului maxim admis 𝐼𝑧 , determinând-se curentul maxim admis corectat 𝐼𝑧′ prin aplicarea unor
coeficienți de corecție 𝑓1 , 𝑓2 ( a se vedea anexele 5.23....5.28) și a factorului de reducere 𝑓𝑋 (a se
vedea sisteme de pozare în pământ).

Relația de calcul aplicată pentru determinarea curentului maxim admis corectat I z :
𝐼𝑧′ = 𝐼𝑧 ⋅ 𝑓1 ⋅ 𝑓2 ⋅ 𝑓𝑥 , [𝐴]
unde:
𝐼𝑧 = 185𝐴
𝑓1 = 1,21 (anexa 5.23, grad de încărcare 0.6, cablu cu izolație din PVC, temperatura solului
𝐾⋅𝑚
de 15 C, rezistența termică specifică solului este de 0,7 𝑊 );
O

𝑓2 = 0,87 (anexa 5.25, grad de încărcare 0,6, cablu cu izolație PVC, număr cabluri pozate în
𝐾⋅𝑚
același șanț 2, rezistența termică specifică solului este de 0,7 𝑊 );)
𝑓𝑥 - factor de corecție pentru modul de pozare a cablului: 0,85 pentru cabluri pozate în tub de
protecție și 0,9 daca cablul este acoperit cu plăci curbate ce nu permit eliminarea incluziunilor de aer
după acoperire.
Deoarece cablul pozat în șanț nu se regăsește în nici o situație specificată anterior, se ia 𝑓𝑥 = 1
Se detemină astfel curentul maxim admis corectat:
𝐼𝑧′ = 185 ⋅ 1,21 ⋅ 0,87 ⋅ 1 = 194,7 [𝐴].

10
 IV. Se stabilește secțiunea conductorului de fază.
Corespunzător acestui curent maxim admis 𝐼𝑧 = 185𝐴 , se citește din același tabel valoarea
secțiunii conductoarelor de fază, 𝑠𝑓 = 50𝑚𝑚2 ( anexa 5.22).

V. Se stabilește secțiunea nulului comun PEN

Rețeaua electrică din care se alimentează tabloul general de lumină este o rețea TN-C-S, ceea
ce presupune că separarea nului comun PEN în neutru N și conductor de protecție PE se
face la nivelul tabloului general, deci coloana generală de lumină este formată din trei
conductoare de fază și un condutor PEN.
Conductorul PEN are rol și de neutru și de conductor de protecție, secțiunea minimă a
acestuia trebuie, deci, să fie egală cu secțiunea neutrului.
Deoarece este vorba despre o coloană electrică trifazată unde, în funcționare normală, există
un dezechilibru pe cele trei faze, secțiunea neutrului ar trebui să fie egală cu secțiunea
conductoarelor de fază:
𝑠𝑓 = 50𝑚𝑚2 ⇒ 𝑠𝑁 = 50𝑚𝑚2.
Deci, secțiunea conductorului PEN este 𝑠𝑃𝐸𝑁 = 50𝑚𝑚2
Deoarece coloana nu traversează drumuri deschise circulației, nu este nevoie să se protejeze
cablul cu tuburi de protecție. Cablu se pozează direct în șant, pe pat de nisip, acoperit cu folie de
semnalizare, conform NTE 007-2008.
Soluţia aleasă: CYAbY 4x50. Soluția finală se va nota în schema monofilară a tabloului general.

VI. Se alege aparatul de protecție

Întreruptorul automat montat pe coloana generală de lumină, în tabloul general, are rolul de a
proteja echipamentele electrice ale tabloului şi elementele componente ale coloanei generale situate
în aval de locul de montare al acestuia contra curenţilor de scurt-circuit şi de suprasarcină.
Alegerea întreruptorului automat se face respectând condiţiile precizate anterior:
𝐼𝑛𝐷 ≥ 𝐼𝐶 ;
𝐼𝑛𝐷 ≤ 𝐼𝑧′ ;
𝐼𝑛𝐷 ≥ 𝐼𝑓 𝑚𝑎𝑥 𝑇𝐿𝑠𝑒𝑐 .
Se cunoaște 𝐼𝐶 = 157,6𝐴 curentul maxim admis corectat 𝐼𝑧′ = 194,7 [𝐴].
𝐼𝑛𝐷 ≥ 157,6𝐴;
𝐼𝑛𝐷 ≤ 194,7𝐴;
𝐼𝑛𝐷 ≥ 80𝐴 + 3𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒= 𝐼𝑛𝐷 ≥ 125𝐴.
Respectând simultan aceste condiții rezultă că întreruptorul automat are un curent nominal de 160A.
Soluţia finală privind alegerea întreruptorului automat: 𝐼𝑛𝐷 = 160𝐴.
Dacă se dorește alegerea unui întreruptor automat diferențial, curentul rezidual pe coloana generală
trebuie să fie, în general, 𝐼𝛥 = 300𝑚𝐴, pentru a asigura selectivitate între protecția diferențială de pe
coloana secundară (100mA) și coloana generală.

VII. Alegerea întreruptorului pârghie tripolar IP III

Pentru separarea vizibilă a tabloului general de lumină de acea parte a instalaţiei electrice care
rămâne sub tensiune, se prevede un întreruptor pârghie tripolar IP III cu rol de separator care se
montează pe coloana generală, în tabloul electric (a se vedea figura 2.15 a).
Separatorul poate fi acţionat numai manual şi numai după ce alimentarea cu energie electrică a
tabloului general a fost întreruptă prin intermediul întreruptorului automat. Deci, acest separator nu
se deschide niciodată sub sarcină, iar dimensionarea lui, din acest motiv, se face respectându-se
condiţia: 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 ≥ 𝐼𝐶 , deoarece, întreruptorul pârghie tripolar cu rol de separator, trebuie să suporte
trecerea curentului în regim nominal de funcționare, nu să-l întrerupă.

Se pune condiţia 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 ≥ 𝐼𝐶 = 157,6𝐴

Se alege curentul nominal 𝐼𝑛𝐼𝑃𝐼𝐼𝐼 = 200𝐴 din tabelul nr. 2.5, pentru tensiunea nominală a aparatului
de 400V şi 𝑐𝑜𝑠 𝜙 = 1. Soluţia finală: IPIII 200A.

11
 VIII. Alegerea reductoarelor de curent
Reductoarele de curent sunt utilizate în vederea legării în reţeaua electrică a ampermetrelor
pentru măsurarea intensităţii curenţilor pe cele trei faze (3 reductoare de curent) şi a contorului de
energie electrică activă (3 reductoare de curent).
Reductorul de curent este caracterizat de un curent în primarul reductorului 𝐼𝑛𝑝 şi de un curent în
secundarul reductorului 𝐼𝑛𝑠 care este de 5A.
Pentru alegerea reductorului de curent se pune următoarea condiţie:
𝐼𝑛𝑝 ≥ 1,1𝐼𝐶 .
Alegerea reductorului de curent se face din tabelul nr. 2.6.

Pentru dimensionarea celor șase reductoare de curent, se pune condiția:

𝐼𝑛𝑝 ≥ 1,1 ⋅ 157,6𝐴 = 173,3𝐴
Se alege curentul nominal în primarul reductorului 𝐼𝑛𝑝 = 200𝐴 din tabelul nr. 2.6 iar curentul
nominal în secundarul reductorului 𝐼𝑛𝑠 = 5𝐴.
Soluţia finală: 3𝐶𝐼𝑇200/5𝐴 pentru legarea celor trei ampermetre şi 3𝐶𝐼𝑇200/5𝐴 pentru legarea
contorului de energie electrică activă.
Soluția finală se notează în schema tabloului general.
Tabel nr. 2.6
Caracteristicile reductoarelor de curent (ELECTROPUTERE Craiova)
Tt Inp [A] Ins [A] Cp [%] Pa [VA] Ct [kA]
5 0,3
10 0,6
15 0,9
20 1,2
30 1,8
40 2,4
CIRS – 0,5 kW; 50 3,0
5 0,5 10
CIS – 0,5 kW 75 4,5
100 6,0
125 7,5
150 9
200 12
250 15
350 18
100 6
125 7,5
150 9
1 5
200 12
250 15
350 18
CIRT – 0,5 kW;
400 5 24
CIT – 0,5 kW
500 30
10
600 36
750 0,5 45
1000 60
15
1250 75
1500 30 90

12
 2000 120
2500 150
3000 180

Notă: Tt – tipul transformatorului, Cp – clasa de precizie, Pa – puterea absorbită de secundar, Ct – curentul termic I ∞
pentru tf =1 s;C – transformator de curent, I – montat în interior, S – tip suport, T – tip trecere, R – izolaţie cu răşină.

IX. Alegerea ampermetrelor

Ampermetrele se utilizează pentru măsurarea intensităţii curenţilor pe cele trei faze. În cazul
coloanei generale trifazate de lumină se va prevedea un ampermetru pe fiecare fază deoarece curenţii
pe cele trei faze sunt dezechilibraţi. Alegerea ampermetrelor se va face considerând scala
ampermetrului gradată între 0 − 𝐼𝑛𝑝 ⇒ 0 − 200𝐴.
Se dimensionează ampermetrele montate pe conductoarele de fază ale coloanei generale de
lumină: 3𝐶𝐼𝑇200/5𝐴.
Se aleg 3 ampermetre având scala gradată între 0 − 200𝐴.
Soluţia finală: 3(0 − 200𝐴).

X. Alegerea contorului de energie electrică

Contorul de energie electrică se utilizează pentru măsurarea energiei electrice consumate.
În cazul considerat se recomandă alegerea unui contor de energie electrică activă tip T-2CA43 (T-
trifazat, C- curent , A-alternativ).

XI. Alegerea cheii voltmetrice şi a voltmetrului

Voltmetrul este utilizat pentru măsurarea tensiunii între faze şi între cele trei faze şi neutru. Legarea
voltmetrului în instalaţia electrică se face prin intermediul unei chei voltmetrice care are şase poziţii
active din şapte, a şaptea poziţie fiind cea de repaos, când nu se măsoară tensiunea, folosită pentru
reglarea aparatului prin aducerea la zero.
Voltmetru se protejează contra curenţilor de defect cu aparate de protecţie (siguranţe fuzibile sau
întreruptor automat de 6A sau 10 A).
În figura 2.16 sunt notate aparatele electrice componente ale coloanei generale, după dimensionarea
acestora.
3(0...200A) A

T-2CA43 A Nume
Destinatie Pi [kW]
Repartitie pe faza
Coloana
L1 L2 L3
kWh 3 CIT 200
5 A A
C1 TLS 13 4.2 4.3 4.5
3 CIT 200 IP III 200A 160 A
5 A

C2 TLP 23 7.5 7.7 7.8

C3 TLE1 28 9.3 9.2 9.5

10 A
CYAbY 4x50

PS
CV 67 V C4 TLE2 28 9.5 9.3 9.2

0-600 V
C5 TLE3 28 9.2 9.5 9.3

Total 120 39.7 40.0 40.3

Figura 2.16 Notarea coloanei generale și a echipamentelor electrice

13