Prezentare Teorie Electrotehnica

http://mcmmp.wordpress.
com/
ANRE
SERVICIUL ATESTĂRI
1 Bazele Electrotehnicii
http://mcmmp.wordpress.com/
PROGRAM EXAMEN – TOAMNA
2012
2
Programul de organizare si desfasurare :
31 iulie Publicarea anuntului
27 august - 07 septembrie Inscrierea candidatilor
1 octombrie Nominalizarea centrelor/ centrului de examinare
12 octombrie Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care
indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in
Regulament pentru a participa la examen), cu
indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul
si cu precizarea centrului în care vor sustine
examenul
15 – 19 octombrie Completarea dosarelor (după caz)
22 octombrie Publicarea listelor finale
26 octombrie – 25 noiembrie Desfasurarea examenelor de autorizare
29 noiembrie Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
3
7 decembrie Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
12 decembrie Rezultatele analizarii contestatiilor
ORGANIZAREA SI
DESFASURAREA EXAMENULUI
DE AUTORIZARE
4 Ordinul ANRE nr. din
Etapele procesului de autorizare
1. Inscrierea la examenul de autorizare
2. Acceptarea de catre autoritatea competenta a cererii
solicitantului de a participa la examen in calitate de
candidat
3. Examinarea candidatilor
4. Emiterea legitimatiei
5
Inscrierea la examen
Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:
1. Cererea de autorizare insotita de documentele Informatii Profesionale, Detaliile
privind lucrarile realizate si Pagina de informatii anexate cererii de autorizare,
intocmite conform Anexei 1 punctele A, B, C si D, din Regulamentul pentru
autorizarea electricienilor
2. Copie a actului de identitate;
3. Copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta calificarea profesionala,
4. Document care atesta recunoasterea certificatelor sau diplomelor de calificare
profesionala pe teritoriul României, emis in conformitate cu prevederile legale
pentru persoanele fizice straine;
5. Copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta profesionala in
domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde este cazul;
6. Document care atesta absolvirea unui curs de pregatire teoretica in conformitate
cu obligatia precizata la Art. 17) si Art. 63) din Regulamentul pentru autorizarea
electricienilor;
7. Copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare
6
Conditii de acceptare la examen:
Acceptarea la examen se face numai in cazul in care sunt indeplinite
concomitent urmatoarele cerinte:
1. Cererea de autorizare si documentele “Informatii Profesionale”, “Detaliile
privind lucrarile realizate” si “Pagina de informatii” sunt intocmite in
conformitate cu Anexa 1 pct. A, B, C si D, din Regulamentul pentru
2. Documentatia inclusa in dosar este completa;
3. Candidatul demonstreaza ca are experienta profesionala minima in
domeniul instalatiilor electrice, pentru calificarea profesionala proprie, in
conformitate cu prevederile art. 24, 25 si 26 din Regulamentul pentru
7
Grade si tipuri de autorizare
1. Gradul I – pentru executarea sub coordonarea sau supravegherea electricienilor autorizati
gradul IIB, IIIB sau IVB a instalatiilor electrice;
2. Gradul IIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic
realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;
3. Gradul IIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata
tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;
4. Gradul IIIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic
realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;
5. Gradul IIIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata
tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;
6. Gradul IVA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata tehnic
realizabila si la orice tensiune nominala standardizata
7. Gradul IVB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putere instalata
tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata;
8
9
DESFASURAREA EXAMENULUI DE
AUTORIZAREA
 Art.39 –
 (1) Examenul consta intr-o proba scrisa, avand unul sau
doua subiecte: un chestionar tip grila, continand 30 de
intrebari, cu cate 3 variante de raspuns pentru fiecare
intrebare si, dupa caz, o aplicatie numerica
 (2) Subiectul pentru gradul I consta intr-un chestionar
 (3) Subiectele pentru gradul II constau intr-un chestionar si
problema
 (4) Subiectele pentru gradele III si IV constau intr-un
chestionar si o problema, diferite pentru tipurile de
autorizare
10
AUTORIZAREA
 Art.40 –
 (2) Chestionarul pentru gradele I si II contine numai
intrebari care au un singur raspuns corect
 (3) Chestionarul pentru gradele III si IV contine intrebari
care pot avea unul sau doua raspunsuri corecte
 Art.46 –
 Durata alocata rezolvarii subiectelor:
1. La gradele I si II, examenul dureaza o ora;
2. La gradul III, examenul dureaza doua ore;
3. La gradul IV, examenul dureaza trei ore;
11
AUTORIZAREA
 Art.49 – La notarea chestionarului si problemei se aplica
urmatoarele reguli
a) se acorda 1 punct in cazul in care au fost marcate numai
variantele/varianta corecte/corecta de raspuns
b) se acorda 0.5 puncte in cazul in care chestionarul este pentru gradul
III sau IV si intrebarea are doua varianta de raspuns, iar candidatul
a marcat doar una dintre acestea
c) se acorda 0 puncte in cazurile contrare celor mentionate mai sus
d) notarea problemei se realizeaza cu punctaj maxim de 5 puncte
stabilit dupa urmatoarele criterii:
 precizarea formulelor de calcul
 inlocuirea datelor in formulele de calcul
 efectuarea calculelor
 precizarea unitatilor de masura pentru variabilele utilizate
 stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate
12
Emiterea legitimatiei
Legitimatiile se emit si se elibereaza candidatilor
declarati “admis”, de regula, in ziua si la locul de desfasurare a
examenului
13
CUNOSTINTE MINIME DE
SPECIALITATE
14 Date si relatii folosite in electrotehnica
TENSIUNI STANDARDIZATE
Valorile standardizate ale  400 V
tensiunilor nominale intre faze  690 V
pentru instalatiile de transport
 1000 V
si distributie a energiei
 10000 V
electrice:
 20000 V
 110000 V
 220000 V
 400000 V
 750000 V
15
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE
MASURA IN SI - 1
Denumirea Simbolul Marimii Denumire unitatii Simbolul unitatii
marimii in SI
Curentul electric I;I Amper A
Sarcina electrica Q Coulomb C
Tensiune U;u Volt V
Rezistenta electrica R;r Ohm Ω
Reactanta X;x Ohm Ω

Impedanta Z;z Ohm Ω
Conductanta G Siemens S
Susceptanta B Siemens S
Admitanta Y Siemens S
16
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE
MASURA IN SI - 2
Denumirea Simbolul Marimii Denumire unitatii Simbolul unitatii
marimii in SI
Capacitate electrica C Farad F
Energie electrica Wa Joule; Wattora J; Wh
activa
Energie electrica Wr Volt-amper-rectiv- Varh
reactiva ora
Putere electrica P Watt W
activa
Putere elctrica Q Volt-amper-reactiv Var
reactiva
Putere electrica S Volt-amper VA
aparenta
Frecventa F Hertz Hz
17
Factor de putere cosφ Adimensional
Randament Η Adimensional
MULTIPLII UNITATILOR DE MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru unitatea
Denumire Simbol
Watt
M Terra T 1000000000000 1012 terrawatt
U
Giga G 1000000000 109 gigawatt
L
T Mega M 1000000 106 megawatt
I
Kilo k 1000 103 kilowatt
P
L Hecto h 100 102 kectowatt
I
Deca da 10 10 decawatt
- - - 1 1 watt
18
SUBMULTIPLII UNITATILOR DE
MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru unitatea
Denumire Simbol
Watt
S deci d 0,1 10-1 deciwatt
U
centi c 0,01 10-2 centiwatt
M
U mili m 0,001 10-3 miliwatt
L
micro μ 0,000001 10-6 microwatt
T
I nano n 0,000000001 10-9 nanowatt
P
L pico p 0,000000000001 10-12 picowatt
I
19
INTREBARI ELECTROTEHNICA
20
CONECTAREA ÎN SERIE ŞI ÎN
PARALEL A CONDENSATORILOR
 Capacităţile condensatorilor se reduc la conectarea în
serie
 Capacităţile condensatorilor se adună la conectarea în
paralel
21
22
CONECTAREA IN SERIE
CONECTAREA IN PARALEL
Ctotal = C1 + C2 + ... + Cn
23
1. 3 condensatoare având capacitatea C1=100 μF, C2=50 μF,
C3=100 μF legate în paralel, au capacitatea echivalentă:
25 μF
250 μF
50 μF
24
LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA I A LUI KIRCHHOFF
 Legea I a lui Kirchhoff-se refera la nodurile retelei si arata ca: Suma
intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea este
egal cu suma intensitatilor curentilor care ies din nod.
 Observatie: daca numarul de noduri dintr-o retea este “n”, prin aplicarea
acestei legi se obtin ”n-1” ecuatii independente.
25
LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA A II A LUI KIRCHHOFF
 A doua lege a lui Kirchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare a
legii lui Ohm pentru intreg circuitul si arata ca : Suma algebrica a
tensiunilor electromotoare din orice ochi de retea este egala cu suma
algebrica a produselor dintre intensitatea curentului si rezistenta
electrica,pentru fiecare ramura a ochiului respectiv.
 Observatie: A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi
L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric L-N+1 ecuaţii
independente
26
2. A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N
noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit
electric:
L+N-1 ecuaţii distincte
L-N +1 ecuaţii distincte
N-L+1 ecuaţii distincte
27
3. AAR se utilizează în scopul:
limitării curenţilor de
scurtcircuit;
AAR – anclansarea creşterii continuităţii în
automata a rezervei alimentare;
reducerii pierderilor de
energie pe linii.
28
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 n1 - este viteza de rotatie
a campului magnetic
n1  n invartitor al statorului
s  n - este viteza de rotatie a
n rotorului
29
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 In regim de motor s este cuprinsa intre 0 si 1
 In regim de generator s < 0
 In regim de frana electromagnetica s > 1
30
4. Alunecarea s a unui motor asincron are valori:
cuprinse între 1 si 0
cuprinse între -1 si 0
diferite de marimile indicate mai sus
31
PUTEREA ÎN CIRCUITELE REZISTIVE
ŞI REACTIVE
 Într-un circuit pur rezistiv, toată puterea se disipă pe
rezistor, iar tensiunea şi curentul sunt în fază
 • Într-un circuit pur reactiv, nu există putere disipată pe
sarcină, ci, puterea este absorbită şi reintrodusă alternativ
dinspre şi înspre sursă. Curentul şi tensiunea sunt
defazate cu 90 grade
 • Într-un circuit mixt, ce conţine atât elemente rezistive
cât şi elemente reactive, puterea disipată de sarcină va fi
mai mare decât puterea reintrodusă în circuit, dar totuşi,
o parte din putere se disipă iar o parte este absorbită şi
reintrodusă în circuit de către elementele reactive.
Tensiunea şi curentul sunt defazate cu un unghi între 0o -
90o 32
CIRCUIT PUR REZISTIV
Schema Calcule
Z  R  jX
Z  60  j * 0[]
Z  60[]
R
  arccos( )
Z
60
  arccos( )  00
60
U 120
I    2[ A]
Z 60
P  RI 2  240[W ]
Deoarece sarcina este pur rezistivă (fără reactanţă), curentul

este în fază cu tensiunea, iar calculele sunt asemănătoare unui circuit de
curent continuu. Puterea este tot timpul pozitivă în acest caz. Acest
33
lucru înseamnă că puterea este tot timpul disipată de sarcina rezistivă şi
nu este reintrodusă în circuit, aşa cum este cazul sarcinilor reactive.
CIRCUIT PUR INDUCTIV
Schema Calcule
Z  R  jX L
X L  2fL  2 * 60 * 160  60,31[]
Z  0  j * 60,31[]
Z  60,31[]
R 0
  arccos( )  arccos( )  90 0
Z 60,31
U 120
I    1,98[ A]
Z 60,31
Putem observa defazajul dintre tensiune şi curent, precum şi

forma de undă a puterii, din figura alăturată. În acest caz, puterea
variază alternativ între partea pozitivă şi cea negativă. Acest lucru
34
înseamnă că puterea este alternativ absorbită şi eliberată din şi în circuit.
CIRCUIT MIXT
Schema Calcule
Z  R  jX L
Z  60  j * 60,31[]
Z  85,07[]
R 60
  arccos( )  arccos( )  45,15 0
Z 85,07
U 120
I   1,41[ A]
Z 85,07
Şi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şi

cea pozitivă, dar valoarea puterii „pozitive” este mai mare decât cea 35
negativă. Cu alte cuvinte, o combinaţie serie rezistor-bobină va
consuma mai multă putere decât va introduce înapoi în circuit.
PUTEREA REALĂ, REACTIVĂ ŞI
APARENTĂ
 Puterea disipată de o sarcină, sub formă de rezistor,
poartă numele de putere reală. Simbolul matematic: P,
unitatea de măsură: Watt (W)
 Puterea absorbită şi returnată în circuit datorită
proprietăţilor reactive ale sarcinii, sub formă de
condensator sau bobină, poartă numele de putere
reactivă. Simbolul matematic: Q, unitatea de măsură:
Volt-Amper-Reactiv (VAR)
 Puterea totală dintr-un circuit de curent alternativ, atât
cea disipată cât şi cea absorbită/returnată, poartă numele
de putere aparentă. Simbolul matematic: S, unitatea de
măsură: Volt-Amper (VA) 36
PUTEREA REALĂ (P)
Puterea reală
disipată, sau consumată
2 dintr-un circuit, poartă
2 U numele de putere reală,
PI R unitatea sa de măsură
R este Watt-ul, iar simbolul
matematic este „P”.
37
PUTEREA REACTIVĂ (Q)
Se ştie că elementele reactive
precum bobinele şi condensatoarel
e nu disipă putere, dar existenţa
căderii de tensiune şi a curentului
2 la bornele lor, dă impresia că
2 U acestea ar disipa putere. Această
QI X  „putere nevăzută” poartă numele
X de putere reactivă, iar unitatea sa
de măsură este Volt-Amper-
Reactiv (VAR), şi nu Watt-ul.
Simbolul matematic pentru puterea
reactivă este Q.
38
PUTEREA APARENTĂ (S)
Combinaţia dintre cele două
puteri, cea reactivă şi cea reală,
poartă numele de putere
aparentă. Unitatea de măsură a
2
2 U puterii aparente este Volt-
SI Z  IU Amper (VA), iar simbolul
Z matematic este „S”.
39
TRIUNGHIUL PUTERILOR
 Relaţia dintre cele trei tipuri de
putere, reală, reactivă şi
aparentă, poate fi exprimată sub
formă trigonometrică. Această
exprimare este cunoscută sub
numele de „triunghiul
puterilor”.
 Folosind teorema lui Pitagora,
putem afla lungimea oricărei
laturi a triunghiului dreptunghic,
latură ce reprezintă de fapt
puterea respectivă, dacă ştim
„lungimile” celorlalte două
laturi, sau o lungime şi
unghiul de fază din circuit
40
FACTORUL DE PUTERE
 Factorul de putere
reprezintă raportul dintre
puterea reală şi puterea
aparentă
 Corectarea factorului de
putere dintr-un circuit poate
fi realizată prin conectarea
în paralel a unei reactanţă
opuse faţă de reactanţa
sarcinii. Dacă reactanţă
sarcinii este inductivă, ceea
ce este cazul aproape tot
timpul, factorul de putere se
corectează prin adăugarea
unui condensator în paralel
cu sarcina 41
CALCULUL FACTORULUI DE PUTERE
Schema Calcule
P 119,365
k   0,7
S 169,256
cos(45,15 0 )  0,7
42
IMPORTANŢA FACTORULUI DE PUTERE
 Factorul de putere este un element foarte important în
proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoarece
un factor de putere mai mic decât 1 înseamnă că circuitul
respectiv, sau mai bine spus, conductorii circuitului în cauză,
trebuie să conducă mai mult curent decât ar fi necesar dacă
reactanţa circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent mai
mic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceeaşi.
 Un curent mai mare înseamnă secţiuni ale conductorilor mai
mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instalaţiei
electrice.
 Dacă circuitul considerat mai sus, ar fi fost pur rezistiv, am fi
putut transporta o putere de 169,25 W spre sarcină, cu aceeaşi
valoare a curentului de 1,410 A, şi nu doar 119,36 W, valoare
ce este disipată în acest moment pe sarcină.
 Un factor de putere scăzut se traduce printr-un sistem
ineficient de distribuţie al energiei. 43
CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE
Calcule Schema
P 119,365
k   0,9999887
S 119,366 44
AVANTAJELE COMPENSARII
 Cu compensarea puterii reactive sistemul poate fi aşa
organizat, că această energie electrică necesară să fie
produsă într-o instalaţie compensatoare în loc să fie
pierdută de la reţelele de transport a energiei electrice. În
felul acesta se pot micşora scăderile de tensiune şi
pierderile prin cabluri, se măreşte puterea de ieşire de la
transformatoarele de putere şi se micşorează costurile de
consum mare a energiei electrice, plătite de la
consumatorii la companiile de transport al energiei
electrice
45
5. Atunci când se compensează energia electrica reactiva prin
baterii de condensatoare, tensiunea în reţeaua electrica:
Scade
Nu se modifica
Creste
46
6. Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare
sunt echipamente pentru:
compensarea factorului
Bobinele de stingere de putere
servesc la compensarea
curentilor capacitivi de punere
la pamant din retele electrice
aeriene si subterane. Dotari PSI
Curentul capacitiv
exista datorita izolatiilor
imperfectea conductoarelor si
cablurilor.
compensarea curentilor
capacitivi
47
7. Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:
rezistenta mare
Masura de limitare a inductanta mare
valorilor curentilor de scurtcircuit
consta in montarea in serie pe cele
trei faze a unor reactante inductive
numite bobine de reactanta.
inductanta mica
48
8. Câmpul electrostatic este descris prin:
Intensitatea câmpului
Campul electrostatic este
electric
descris in fiecare punct al
sau prin doua marimi fizice:
• o mărime fizică vectoriala,
intensitatea câmpului Inducţia electrică
electric;
• o mărime fizică scalara,
potential electric (V).
Inducţia magnetică
49
9. Câmpul magnetic poate fi produs:
numai de magneti
permanenti
Un câmp magnetic static poate fi
generat de un curent electric
constant sau de un material numai de electromagneti
magnetic (magnet permanent).
de magneti permanenti si de
electromagneti
50
10. Câmpuri fără surse sunt:
câmpul curenţilor de
conducţie
Câmpul magnetic este câmpul de inducţie
un câmp fara surse. electrică
câmpul de inducţie
magnetică
51
11. Cantitatea de căldură produsă la trecerea curentului electric
printr-un conductor este:
direct proporţionala cu
secţiunea conductorului
2
Q  RI t direct proporţionala cu pătratul
intensităţii curentului
invers proporţionala cu
rezistenţa conductorului
52
12. Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n
condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:
aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component
suma capacităţilor fiecărui element în parte
egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care se

încarcă fiecare condensator
53
13. Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene
simetrice, având capacităţile C12=C23=C31=C este:
Cs=3 C
CS  C12  C23  C31  3C Cs=C/3
Cs=C
54
14. Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având
capacitatea C, montate în serie este egală cu:
2C
C/2
55
15. Capsularea monopolară conduce la :
eliminarea totală a posibilităţii apariţiei unui scurtcircuit

între faze;
micşorarea riscului unor pierderi de gaz izolant;
reducerea cheltuielilor de realizare a instalaţiilor.
56
16. Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de
curent mai mare:
aluminiu
Densitatea de curent maxim
admisa :
• pentru conductoarele de
cupru
Cupru 35 A/mmp
• pentru conductoarele de
Aluminiu 20 A/mmp
ambele amit aceeasi
densitate de curent
57
17. Care dintre relaţiile următoare este adevărată:
inducţia electrică =
permitivitatea x intensitatea
câmpului electric
D   *E inducţia electrică =
intensitatea câmpului
electric/ permitivitate
inducţia electrică=sarcina x
electric
58
18. Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele
electrice:
bobina de compensare
transformatorul
rezistorul
59
19. Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10
ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:
200 Wh
2
W  RI t 400 Wh
800 Wh
60
MOTOARE ASINCRONE
 Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate
mașini în acționările cu mașini de curent alternativ.
 O caracteristic a mașinilor asincrone este faptul că viteza
de rotație este puțin diferită de viteza câmpului
învârtitor, de unde și numele de asincrone. Ele pot
funcționa în regim de generator (mai puțin răspândit) sau
de motor. Cea mai largă utilizare o au ca motoare
electrice (în curent trifazat), fiind preferate față de
celelalte tipuri de motoare prin construcția mai simplă
(deci și mai ieftină), extinderea rețelelor de alimentare
trifazate și prin siguranța în exploatare.
 Motoarele asincrone se folosesc în acționările în care se
cere ca turația să nu varieze cu sarcina: mașini-unelte
obișnuite, ventilatoare, unele mașini de ridicat, 61
ascensoare, etc.
20. Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale
centralelor electrice sunt:
motoarele de curent continuu
motoarele sincrone
motoarele asincrone
62
21. Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală
cu:
suma algebrică a curenţilor

Legea fluxului magnetic care străbat conturul
Fluxul magnetic printr-o
suprafaţă închisă Σ egal cu
integrala de suprafaţă a
produsului scalar dintre zero
inducţia magnetică şi
elementul de suprafaţă, este
în fiecare moment nul.
suma căderilor de tensiune
de-a lungul conturului
63
22. Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor
electric:
Cele 3 sisteme de curenti,

direct, invers si omopolar
cuplul util
produc campuri magnetice
diferite: camp invirtitor in
sensul de rotatie al rotorului,
camp invirtitor in sensul opus cuplul de frânare
rotatiei rotorului si camp
alternativ 'imobil‘.
Cuplul M creat de câmpul
magnetic învârtitor – cuplul
electromagnetic – conform oscilaţii ale rotorului
principiului acţiunii şi
reacţiunii, este egal cu cuplul
util la arborele motorului. 64
LEGEA LUI COLUMB
Experimental s-a constatat că două corpuri electrizate interacţionează
între ele prin forţe de atracţie sau de respingere după cum ele au sarcini
electrice diferite sau au acelaşi fel de sarcină electrică.
Pe baza datelor experimentale, fizicianul Charles Coulomb a formulat
în anul 1785 legea interacţiunii dintre corpurile electrizate:
Între două corpuri punctiforme,
purtătoare de sarcini electrice Q1 şi Q2 se
exercită forţe orientate pe linia ce uneşte
corpurile, de valoare proporţională cu
produsul sarcinilor Q1,Q2 şi invers
proporţională cu pătratul distanţei r
dintre corpuri.
Q1 * Q2
F k* 2
r 65
LEGEA LUI COLUMB
Valoarea constantei de proportionalitate k din
Q1 * Q2 legea lui Coulomb depinde de mediul in care se gasesc
F k* 2 sarcinile aflate in interactiune si se poate determina
r prin masuratori experimentale.
1 N * m2 ε este o constantă de material
k k SI  numită permitivitate electrică.
4   C2 Permitivitatea electrică are cea
mai mică valoare pentru vid:
ε0 este permitivitate electrică absolută.

  0 r εr este permitivitatea electrică relativă
Permitivitatea electrică relativă a unui 1 F 12 F

mediu oarecare este o marime fizică 0   8,85  10 66
adimensională. 36  10 m
9
m
23. Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de
repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:
Direct proporţională cu
pătratul distanţei
Q1 * Q2 Invers proporţională cu
F k* 2 pătratul distanţei
r
Direct proporţională cu
distanţa
67
24. Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de
rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:
Într-un circuit RC serie, RC
constanta de timp este egală
cu produsul dintre rezistenţa
totală în ohmi şi capacitatea în
Farad:
R/C
  RC 1/(RC)
68
25. Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ,
având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele
caruia se aplica o tensiune de 220 V este:
31,5 A
2 2
Z R X
44 A
U
I
Z
53,4 A
69
26. Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct
proporţional:
cu tensiunea între faze
cu puterile active generate
cu puterile reactive generate
70
27. Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin
fenomene:
La baza producerii Termice

t.e.m. alternative stă
fenomenul de inducţie
electromagnetică. Rotirea
uniformă a unui cadru, format
dintr-un număr de spire, într- Chimice
un câmp magnetic omogen
sau rotirea uniformă a unui
câmp magnetic într-o bobină
fixă, permite obţinerea unei
t.e.m. alternative. De inducţie
71
28. Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui
corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:
curent electric de conducţie
Curentul electric
produs ca rezultat al deplasarii
unor corpuri macroscopice
incarcate cu sarcina electrica
curent electric de convecţie
poarta numele de curent
electric de convectie.
curent electric de deplasare

(Maxwell)
72
29. Curentul produs într-un circuit care conţine elemente
neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:
întodeauna nesinusoidal
Un circuit este liniar daca
toate elementele din
componenta sa sunt liniare.
Un circuit este neliniar sau
parametric daca el contine cel întotdeauna sinusoidal
putin un element neliniar sau
parametric.
nesinusoidal sau sinusoidal,

depinde de natura
elementelor neliniare
73
30. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unei bobine este:
mai puţin deformat

decât tensiunea care
Deoarece reactanta bobinei
i-a dat naştere
corespunzatoare diferitelor armonici este
direct proportional cu rangul armonicii
rezulta ca forma curbei a curentului este mult mai deformat
mai putin deformat decât curba tensiunii
aplicate. decît tensiunea care i-
Bobina în regim deformant a dat naştere
îmbunatateste caracterul deformant al
circuitului.
sinusoidal
74
31. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unui condensator este:
mult mai deformat

Printre problemele deosebite care decât tensiunea care
se pun în legtura cu exploatarea bateriilor
i-a dat naştere
de condensatori, privind sigurana lor în
funcionare, un loc important îl ocupa aceea
referitoare la efectele regimului deformant
asupra condensatorilor.
Condensatorul constituie un
sinusoidal
element deformant de speta a doua,
caracterizat prin aceea ca, într-un regim
deformant, înrautateste caracterul deformant
al regimului, în sensul creterii coeficientului mai puţin deformat
de distorsiune al curentului în raport cu decât tensiune care i-
distorsiunea tensiunii de alimentare. a dat naştere
75
32. Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens
sunt aşezate paralel, unul lângă altul:
densitatea de curent
scade în părţile
Intrebarea se referă la efectul de proximitate
apropiate ale
care se manifestă în cazul conductoarelor
parcurse de curenţi electrici, apropiate între ele, conductoarelor
situaţie în care unul se află în câmpul celuilalt.
Efectul final constă în modificarea densităţii de
densitatea de curent
curent în aria secţiunii transversale. creşte în părţile mai
Acum dacă ne referim la cazul nostru şi anume: depărtate ale
2 conductoare parcurse de curenţi de acelaşi conductoarelor
sens, aşezate paralel unul lângă altul, rezultă:
“o densitate de curent diminuată spre laturile densitatea de curent
apropiate şi o densitate sporită spre laturile este uniformă pe
depărtate ale conductoarelor”. ambele părţi ale
Ipoteza se poate verifica în cartea “Aparate conductoarelor
Electrice”_Gh. Hortopan_ Editura Didactică 76
şi Pedagogică Bucureşti
33. Daca la un circuit al unei staţii de 6 sau 20 kV care
funcţioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazată netă
la pamânt, tensiunea faţă de pamânt a celorlalte două faze:
scade de 1,41 ori
Pentru o retea cu neutrul izolat În regim
de avarie, când una din faze este este
pusă la pământ:
• tensiunea dintre faze şi curenţii de ramane constanta
sarcină nu sunt afectaţi;
•tensiunea fazelor sănătoase creşte cu
1,73 ;
•tensiunea pe faza avariată devine zero
(s-a presupus rezistenţa arcului R = 0).
creste de 1,73 ori
77
34. Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele
pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea
f.e.m. E în latura CD va produce:
un curent - (minus) I
un curent I
un curent I/2
78
35. Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ
sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:
defazată cu 90 de
6
grade în urma
curentului
4
2
defazată cu 90 de
0
i
u
grade înaintea
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
-2
curentului
-4
-6 în fază cu curentul
79
36. Delimitarile prin pereti intre celule unei statii electrice de
interior se utilizeaza in principal in scopul:
Asigurarii unui acces mai comod la aparataj
Limitarii zgomotului in corpul de conexiuni
Evitarii extinderii avariilor
80
37. Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele
din retele împotriva:
supratensiunilor
supracurenţilor
solicitarilor mecanice
81
38. Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de
condensatoare montate în serie este egală cu:
suma diferenţelor de
Tensiunea electrica potenţial la bornele fiecărui
reprezinta diferenta de
condensator
potential dintre doua
puncte ale unui camp
electric. diferenţa de potenţial la
bornele fiecărui condensator
în parte
U 12  V1  V2 diferenţa de potenţial a unui

condensator împărţită la n
82
39. Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele
dacă:
raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare
au aceeaşi perioadă
raportul perioadelor lor este egal cu 1/2
83
40. Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri
comune şi origini diferite care se descompun în componente
simetrice:
au aceleşi componete directe
au aceleaşi componente inverse
au aceleaşi componente homopolare
84
41. Durata de viata a lampilor cu incandescenta:
creste odata cu cresterea frecventei
scade odata cu scaderea tensiunii
scade odata cu cresterea tensiunii
85
EFECTUL PELICULAR
 Efectul pelicular este fenomenul care apare la trecerea
undelor electromagnetice prin medii conductoare şi care
se manifestă prin apariţia simultană a absorbţiei şi
dispersiei undelor care trec prin astfel de medii, având ca
urmare creşterea densităţii de curent în straturile
superficiale.
 Efectul pelicular este baza încălzirii inductive
86
42. Efectul pelicular al curentului este utilizat în:
încălzirea materialelor prin inducţie
eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică
eliminarea distordiunilor undelor de curent
87
43. Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor
masiv se datorează:
unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor
unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei
curentului
capacităţii conductorului faţă de pământ
88
44. Energia electrica reactiva:
este o energie electrică complementară, care serveşte la

magnetizarea bobinajelor
se poate transforma în energie mecanică
se poate transforma în energie luminoasă
89
45. Energia electromagnetică produsă de curentul i care
parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:
1/2 L i
1/2 Li^2
Li
90
46. Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu,
încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:
1/2 q V
1
W  * q *V
2 qV
2qV
91
47. Energia transmisă de undele electromagnetice cu
intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului
magnetic H se propagă după un vector:
S=E+H
S=HxE
S=ExH
92
48. Enunţul "sarcinile electrice nu pot fi create şi nici distruse,
ci doar mutate" reprezintă:
Legea conservării energiei

Legea conservării
electrice
energiei electrice
Într-un sistem izolat
(ce nu schimbă
energie sau substanţă Legea lui Coulomb
cu mediul exterior),
sarcina totală se
conservă.
Legea lui Laplace
93
49. Enunţul "suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o
buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a
căderilor de tensiune din buclă" reprezintă:
Prima lege a lui Kirchhoff
A doua lege a lui Kirchhoff
Legea Joule -Lenz
94
50. Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care
străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe
câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:
Un câmp magnetic realizează o

forţă asupra unui conductor o forţă
parcurs de un curent electric cu
intensitatea I, datorită interacţiunii
dintre câmpul existent şi câmpul
creat de curentul electric ce
străbate conductorul, numită forţă
electromagnetică o tensiune
o rezistenţă
F  BxIxl 95
51. Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de
circuit este:
I=U/R
I = UxR
I=U-R
96
52. Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se
realizeaza cu:
Extinderea domeniului de masurare în c.c. pâna

la niveluri de ordinul 104 A se poate face cu rezistente aditionale
ajutorul sunturilor. Daca rezistenta
ampermentrului este Ra si Ia este curentul
nominal, atunci valoarea rezistentei suntului,
Rs necesar pentru masurarea unui curent I, este
data de relatia: shunturi
Ra
RS 
n 1
unde
I
bobine înseriate
n
Ia
97
53. Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se
realizeaza cu:
Extinderea domeniului de masurare se face

conectând rezistente aditionale în serie cu shunturi
dispozitivul voltmetrul V, cu tensiunea
nominala, U0 si rezistenta interioara, Rv, este
înseriat cu rezistenta aditionala, Ra pentru
extinderea domeniului de masurare pâna la
tensiunea, U. În acest caz, rezistenta aditionala rezistente
se poate calcula cu relatia: aditionale
Ra  Rv ( n  1)
unde condesatoare
n  U /U0 montate în paralel
98
54. Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor
de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate
de o forţă electromotoare constantă este egal cu:
Pentru un circuit serie L/R, R/L
constanta de timp (factorul de
atenuare) este egală cu raportul
dintre inductanţa totală în
Henry şi rezistenţa totală în L/R
ohmi.
1
L

R 99
55. Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare
q printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:
valoarea numerică 2q
valoarea numerică q
valoarea numerică q/2
100
56. Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are
ca scop principal:
reducerea
Efectul Corona este o descărcare electrică autonomă, incompletă ce
pierderilor
se produce la suprafaţa conductorului sub forma unei coroane
Corona
luminoase, fiind însoţită de un zgomot caracteristic. Această
descărcare electrică apare atunci când intensitatea cumuli electric la
suprafaţa conductoarelor depăşeşte valoarea critică de 21.1KV/cm.
reducerea
Influenţa descărcării corona se manifestă prin: creşterea pierderilor
de putere şi energie în reţelele electrice; scurtarea duratei de viaţă a
solicitarilor
conductoarelor, armăturilor, clemelor prin corodarea acestora; mecanice ale
producerea de perturbaţii de înaltă frecvenţă, puternice, care stalpilor
deranjează emisiunile radio, TV etc., precum şi zgomote acustice.
Pentru evitarea apariţiei fenomenelor corona este necesar a:
•mării raza conductorului, măsură care însă conduce la dificultăţi de reducerea
montare şi în exploatarea liniilor; curenţilor de
•folosii conductoarelor jumelate (fasciculate), obţinându-se în felul scurtcircuit
acesta o mărire a suprafeţei aparente a grupului de subconductoare şi
scăzând intensitatea câmpului critic la suprafaţa conductorului; 101
aceasta este metoda cea mai eficace, fiind cea mai răspândită.
57. Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul
electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de
poli este:
f =n p / 60
n* p
f  f = 60 n / p
60
f = 60 p / n
102
58. Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este
inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este
viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:
Legea inducției electromagnetice teoremelor Biot-Savart

formulată în 1831 de Faraday este
una din cele mai importante legi
ale electromagnetismului.
Fenomenul numit inducție
legii inductiei
electromagnetică constă în apariția
(unei) tensiunii electromotoare electromagnetice
induse de un flux magnetic variabil
în timp. Acest fenomen permite
conversia diferitelor forme de
energie în energie electrică. legii circuitului magnetic
103
59. Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu,
parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B
se numeşte:
forţă electromagnetică
(Laplace)
forţă electrodinamică
F  BxIxl
forţă magnetomotoare
104
60. Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de
curenţi electrici se numeşte:
forţă electrocinetică
forţă electrodinamică
forţă magnetomotoare
105
61. Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare
filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte
un curent:
este direct proporţională cu

Doi conductori parcurşi de curenţi
electrici I1 şi I2, situaţi la distanţa distanţa r dintre conductoare
d, interacţionează între ei prin
intermediul câmpurilor magnetice
create de fiecare.
este invers proporţională cu
distanţa r dintre conductoare
nu depinde de distanţa
dintre conductoare
106
62. Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit
închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:
direct proporţională cu
Tensiunea variaţia în timp a fluxului
magnetic
electromotoare indusă într-
un circuit este egală cu
invers proporţională cu
viteza de variaţie a fluxului
variaţia în timp a fluxului
magnetic prin acel circuit.
magnetic
dependentă de modul în care

este produs fluxul magnetic
107
63. Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată
într-un câmp electric de intensitate E are expresia:
F=E/q
F=qE
F=q/E
108
64. Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:
Amplitudinii
O frecvenţă de 1 Hz
corespunde unei perioade de
repetare de o secundă. De exemplu,
putem spune că o ciocănitoare care
bate cu ciocul în scoarţa unui copac Perioadei
de 10 ori pe secundă produce un
sunet cu o frecvenţă de 10 Hz.
Fazei
1
f 
T 109
65. Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:
Curentul electric ce intra in locuinta trece

printr-o pereche de 'inele' ce genereaza un
curentii turbionari
camp magnetic. Campurile magnetice pot fi
create astfel incat sa produca un curent
Eddy-curent turbionar (fenomen electric ce
apare atunci cand un conductor este expus efectul termic al
unui camp magnetic schimbator ca urmare a
unei miscari relative a campului sursa si
curentului electric
conductorului sau ca urmare a diverselor
modificari in camp de-a lungul timpului.
Acest lucru determina un flux circulant de
electroni, sau curent, in corpul forta electrostatica
conductorului) in discul de aluminiu
determinand rotirea discului la o viteza
proportionala cantitatii de energie 110
consumate.
66. Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are
ca efect:
supraîncalzirea acestuia
suprasarcina
reducerea puterii tranzitate
111
67. Functionarea în suprasarcinã a unui transformator
reprezintã:
un regim de avarie
un regim temporar admisibil
un regim inadmisibil
112
TRANSFORMATORUL
 Un transformator este un dispozitiv construit din două
sau mai multe bobine, una dintre ele alimentată în curent
alternativ ce induce o tensiune alternativă în cealaltă
bobină. Dacă a doua bobină este conectată la o sarcină,
puterea sursei de tensiune a primei bobine este cuplată
electromagnetic la sarcina celei de a doua
 Bobina transformatorului alimentată în curent alternativ
se numeşte înfăşurare primară. Bobina ne-alimentată a
transformatorului se numeşte înfăşurare secundară
113
68. Functionarea transformatoarelor electrice are la bază:
fenomenul inductiei electromagnetice
efectul termic al curentului electric
curentii turbionari
114
69. Henry este unitatea de măsură pentru:
fluxul magnetic
inductanţă
inducţia magnetică
115
REZONANTA
 Un condensator şi o bobină conectate împreună formează
un circuit oscilator, ce rezonează (oscilează) pe o anumită
frecvenţă. La această frecvenţă, energia este transferată de
la condensator spre bobină şi invers sub formă de tensiune
şi curent alternativ defazate între ele cu 90o
 Rezonanţa are loc atunci când reactanţa capacitivă este
egală cu reactanţa inductivă
116
70. În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit
de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează
circuitului:
numai energie activă
X=0 deci Q=0, ceea ce
duce la S=P energie activă şi reactivă
numai energie reactivă
117
71. În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui
Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:
valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor
valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor
modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor
118
72. În cazul conexiunii în stea la transformator:
tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza
curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza
tensiunea de linie este egala cu 1,73 x tensiunea de faza
119
73. În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de
tensiune sau de curent) este nulă:
sistemul nu are componentă simetrică inversă
sistemul nu are componentă simetrică homopolară
sistemul are componentă simetrică inversă
120
74. În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone,
curentul de pornire la conexiunea stea este:
1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi
de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi
de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi
121
75. În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc
urmatorul fenomen:
creste tensiunea de alimentare a instalatiei
creste impedanta echivalenta a instalatiei
creste curentul de alimentare a instalatiei
122
76. În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20
kV cu neutrul izolat:
tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar

tensiunea fazei defecte S se apropie de 0
tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de
linie iar pe faza S se apropie de 0
cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S

ramâne neschimbata
123
77. În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare,
motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:
ele autopornesc, indiferent de tipul constructiv al rotorului

în scurtcircuit
pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire
numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie

autopornesc
124
78. În echipamentul electric, uleiul electroizolant are
urmatoarele functii:
izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã
stinge arcul electric care apare în întrerupatoare
asigura ungerea mecanismelor de acţionare
125
79. În instalaţiile de joasă tensiune, legarea la pamânt este
justificată:
din motive economice
pentru diminuarea suprasolicitărilor echipamentelor
electrice
pentru securitatea muncii
126
80. În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune,
nisipul are rolul:
de a consolida elementele fuzibile
de a mari puterea de rupere a sigurantei
de a mentine temperatura constanta a sigurantei
127
81. Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice
este determinată în principal de:
temperatura mediului ambiant
tensiunea între faze
pierderile Joule-Lenz
128
82. Inductanţa de serviciu (lineica) a unei linii electrice lungi
este definită prin:
Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea

reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic
Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea
reactivă produsă de un element de linie infinit mic
pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic
129
83. Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent
de intensitate i este raportul între....... şi acest curent:
fluxul propriu al bobinei

L
I inducţia magnetică
forţa electromotoare
130
84. Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se
măsoară prin:
raportul dintre forţa exercitată

Intensitatea
câmpului electric este
asupra unei sarcini electrice în
acel punct şi mărimea sarcinii
numeric egală cu forţa
electrică ce acţionează
asupra unui corp derivata în raport cu spatiul cu
punctiform încărcat cu o semn schimbat a potentialului
sarcină de 1C, plasat în
acel punct al câmpului:
în acel punct
raportul dintre tensiunea

aplicata unui conductor si
rezistenta acestuia
131
85. Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui
conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de
intensitate i, aflat la distanţă r de conductor :
invers proporţinală cu r
N *I N *I
H  direct proporţională cu
l 2r patratul lui r
direct proporţională cu r
132
86. Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai
mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi
punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:
monofazat
trifazat
bifazat
133
87. Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa
absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul
de putere este:
0.8
P P
cos    0,75
S 2
P Q 2
4/3
134
88. Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv
tensiunea este defazata fata de curent:
6
înainte cu 90 de
grade
4
i
cu zero grade
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
u
(sunt în faza)
-2
-4
cu 90 de grade
-6
în urma
135
RĂSPUNSUL TRANZITORIU AL
BOBINEI
Circuit L/R simplu
 O bobină complet descărcată se
comportă iniţial precum un
circuit deschis atunci când la
bornele sale este aplicată o
tensiune. După ce se încarcă,
curentul prin ea este maxim, iar
tensiunea zero, comportamentul
fiind asemenea unui scurt-
circuit.
 Într-un circuit rezistor-bobină,
curentul bobinei trece de la zero
la valoarea maximă, iar
tensiunea de la valoarea maximă
la zero; ambele variabile au o136
variaţie puternică la început.
89. Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în
serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o
sursa de curent continuu cu tensiune U:
curentul creste instantaneu la valoarea U/R
curentul nu circula prin acest circuit
curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp
137
90. Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la
bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele
bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:
Tensiunea pe rezistenta cu 170V

tensiunea pe bobina sunt
decalate cu 90 de grade. De
aceea adunarea nu se face liniar,
ci asemanator cu ipotenuza unui
triunghi dreptunghic. 30 V
122 V
U R  L  U R2  U L2
138
91. Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R,
o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C,
curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:
reactanţa totală a circuitului X este > 0
reactanţa totală a circuitului X este <0
reactanţa totală a circuitului este =0
139
92. Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:
uniforma
Curentul alternativ
se repartizează neuniform
în secţiunea conductorului,
densitatea este maximă la
mai mare în centrul
suprafaţa conductorului şi
scade spre axul conductorului
conductorului. Acest
fenomen se numeşte efect
pelicular.
mai mare la periferia
conductorului
140
93. Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia
magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului
este localizată:
integral în câmpul magnetic din volumul torului
integral în câmpul magnetic din afara torului
1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar

1/2 în afara torului
141
94. Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în
paralel este egală cu:
suma rezistenţelor celor

n rezistoare
1 1 1 1 suma inverselor
   ... 
Re R1 R2 Rn rezistenţelor celor n
rezistoare
suma pătratelor
rezistenţelor celor n
rezistoare
142
95. La conectarea unui circuit de linie se recomanda urmatoare
ordine a manevrelor:
separatorul de
linie, separatorul de
bare, intrerupatorul
Separatorul de bare,
intrerupatorul,
separatorul de linie
separatorul de bare,
separatorul de linie,
intrerupatorul
143
96. La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la
capat:
Aplicând o tensiune la bornele de creşte faţă de

intrare ale liniei electrice lungi fără pierderi, cu tensiunea la sursă
lungimea egală cu multiplu impar de sferturi de
proporţional cu
lungimi de undă λ şi având bornele deschise la
ieşire (în gol), tensiunea de la ieşire rezultă pătratul lungimii liniei
infinită.
Deoarece rezistenţa în realitate nu scade faţă de tensiunea
este nulă, tensiunea la ieşire U 2 este la sursă proporţional
mărginită. Apariţia de supratensiuni în aceste
cu lungimea liniei
condiţii constituie efectul Ferranti de tensiune.
Mai mult, daca nu mai avem
receptorul care cosuma putere reactiva
inductiva in acest caz este evident ca tensiunea nu se modifică
creste.
144
97. La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului
magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului
masinii este:
mai mare
Definiţie: Maşina
sincronă - Maşina de
curent alternativ la care
turaţia rotorului este
mai mica
egală cu cea a cîmpului
învîrtitor, indiferent de
sarcină, se numeşte
maşina sincronă.
egala
145
98. La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina
astfel:
creste când sarcina creste
scade când sarcina scade
ramâne constanta la variatia sarcinii
146
99. La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în
serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:
direct proportionala cu capacitatea
invers proportionala cu capacitatea
nu depinde de capacitate
147
100. La o masina electrica asincrona turatia variaza:
cu curentul de excitatie
cu frecventa
cu sarcina
148
101. La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:
reducerea vibratiilor rotorului
reducerea curentului electric absorbit de motor
reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului
149
102. La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face
cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se
monteaza:
pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea

este mai mica
pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul
este mai mic
pe oricare dintre înfasurari
150
103. La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5
alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si
pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:
tensiunea de linie
tensiunea de faza
tensiunea zero
151
104. Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent
alternativ monofazat inductiv are forma:
u=Ri
u= L di/dt
du=i/C dt
152
105. Legea lui Coulomb exprimã:
forta de interactiune dintre

corpuri punctuale încarcate cu
sarcini electrice
Între două corpuri
punctiforme, purtătoare de
sarcini electrice Q1 şi Q2 se
exercită forţe orientate pe linia
ce uneşte corpurile, de valoare
fluxul electric printr-o
proporţională cu produsul suprafata sferica
sarcinilor Q1,Q2 şi invers
proporţională cu pătratul
distanţei r dintre corpuri.
diferenta de potential între
doua puncte
153
106. Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:
doar în curent continuu
doar în curent alternativ
indiferent de natura circuitului
154
107. Legile lui Kirchhoff se aplică:
numai circuitelor liniare
numai circutelor cu elemente neliniare
circuitelor liniare şi circuitelor neliniare
155
108. Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o
suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când
parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:
O linie electrică a cărei constanta de

lungime este comparabilă cu propagare a liniei
lungimea de undă a semnalului se
numeşte linie electrică lungă.
Constanta de propagare constanta de
este o marime complexa. Aceasta atenuare a liniei
se poate scrie sub forma:Y=α+jβ
unde α=constanta de atenuare,
β=constanta de faza constanta de
distorsiune a liniei
156
109. Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este
analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:
Impedanţă
Reluctanţa - Opoziţia faţă de
câmpul magnetic al unui Reluctanţă
anumit volum din spaţiu sau al
unui material, analog rezistenţei
electrice.
Permeanţă
157
110. Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei
valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:
Zero
38719
158
111. Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de
pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:
Dezavantajele principale ale motoarelor prin deconectarea şi

asincrone cu rotorul în scurtcircuit sunt: reconectarea lor la
1 – curentul de pornire atinge valori de 6-10
reţeaua de alimentare
ori mai mari decât valoarea curentului
nominal,ceea ce duce la supraîncarcarea
surselor de alimentare, în cazul pornirii prin utilizarea
motoarelor de putere mare sau în cazul pornirii
simultane a unui număr mare de motoare; motoarelor cu rotorul
2 – cuplul de pornire al motorului este mai mic în dublă colivie
ca cel nominal, ceea ce exclude posibilitatea
folosirii lui la mecanismele care necesita prin utilizarea
cupluri de pornire mari;
3 – motoarele în executie normala nu au
motoarelor cu rotorul
dispozitive de reglare a turatiei. în colivie cu bare
Marirea cuplului de pornire si micsorarea înalte
curentului de pornire se realizeaza prin 159
îmbunatatirea constructiei rotorului: cu dubla
colivie sau cu bare înalte.
112. Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativă:
mai mica decât 1
Materialele feromagnetice
au valori ale permeabilităţii
magnetice între 4000
(ferite) şi 1.000.000 la putin mai mare decât 1
feromagnetici speciali
(permalloy, mumetal,
dinamax).
mult mai mare decât 1
160
113. Metoda transfigurării reţelelor electrice este folosită
pentru a:
reduce pierderile de putere activă în reţea
simplifică structura reţelelor echivalente pentru a reduce
volumul de calcule
diminua consumul specific de material conductor
161
114. Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice
asincrone se relizeaza din tole pentru:
reducerea curentilor turbionari
reducerea tensiunii electromotoare induse
din motive constructive
162
115. Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea
mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice
deoarece:
nu permit variaţia turaţiei în limite largi
excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un
element puţin fiabil
au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare
163
116. Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:
încarcarea generatoarelor cu putere activa
încarcarea generatoarelor cu putere reactiva
utilizare de compensatoare sincrone
164
117. O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:
care alimentează un receptor

cu impedanţă egală cu
impedanţa sa caracteristică
Liniile lungi
genereaza o putere
reactiva foarte mare si funcţionând în scurtcircuit
astfel tensiunea la capat
este mare.
ca o linie funcţionând în gol
165
118. O linie electrică lungă funcţionând în gol:
produce putere
O particularitate a liniilor reactivă
electrice de înaltă tensiune, aeriene,
dar în special a LEC, constă în
faptul că susceptanţa capacitivă absoarbe putere
provoacă o circulaţie de curenţi reactivă
capacitivi şi din această cauză linia
poate fi considerată ca un
“generator de putere reactivă” (Q). nu produce şi nu
absoarbe putere
reactivă
166
119. O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:
absoarbe putere
Când linia fără pierderi are
reactivă
bornele de ieşire în scurtcircuit, U
2=0 şi se aplică la intrare o
tensiune U1 atunci I2 tinde la
produce putere
infinit.
reactivă
Apariţia de supracurenţi în
aceste condiţii constituie efectul
Ferranti de curent. nu produce şi nu
absoarbe putere
reactivă
167
120. O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul
transformatoarelor tratat prin bobina. Pentru regimul normal de
functionare sa se precizeze efectul bobinei:
deplasarea neutrului
cresterea curentilor de scurtcircuit
nici un efect
168
121. O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de
energie electrica se realizeaza prin:
reţele radiale
retele buclate cu funcţionare radială
reţele buclate
169
122. O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z
poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi
admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:
Z*Y = 1
J=Y*E
Z=Y
170
123. Pe liniile electrice de înaltă tensiune, unde se preferă
montarea transformatoarelor de curent ?
între barele
colectoare şi
separatorul de bare;
între separatorul de
bare şi întreruptor;
între întreruptor şi
separatorul de linie.
171
124. Pe măsură ce creşte tensiunea la care se realizează
instalaţiile electrice, costul pierderilor de putere Cp este:
constant;
crescător;
descrescător.
172
125. Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin
metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune
din:
impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente

statice
impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini
rotative
impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente

statice
173
126. Pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit se utilizează
bobine:
înseriate pe circuit,
In conditiile existentei monofazate, fără miez de
unei puteri de scurtcircuit mari in fier, răcite cu aer (uscate), de
retelele electrice se impune limitarea
curentilor de scurtcircuit. tip interior;
Masura de limitare a racordate în derivaţie pe
valorilor curentilor de scurtcircuit
consta in montarea in serie pe cele
circuit, monofazate, fără
trei faze a unor reactante inductive miez de fier, răcite cu aer
numite bobine de reactanta. (uscate), de tip interior;
Bobinele de reactanta se
construiesc sub forma unor bobine înseriate pe circuit,
cu izolatie uscata sau in ulei, de monofazate, cu miez de fier,
regula fara miez de fier pentru a
obtine o inductanta cat mai răcite cu ulei, de tip interior;
constanta. 174
127. Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia
magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:
Este liniară
B = μH
nu este liniară, ea depinzând
de intensitatea câmpului şi de
stările de magnetizare avute Este o egalitate
anterior.
Este neliniară
175
128. Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi
turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri
magnetice variabile:
se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate

între ele
se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru
mărirea rezistivităţii
se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri

magnetice variabile
176
129. Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are
impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea
activă la extremitatea receptoare:
se numeşte putere caracteristică sau putere naturală
este independentă de lungimea liniei
este independentă de tensiunea liniei
177
130. Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are
impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:
energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează
energia reactivă inductivă este mai mare decât cea
capacitivă
energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea

inductivă
178
131. Permeabilitatea este o mărime:
În electromagnetism, magnetică
permeabilitatea este gradul
de magnetizare a unui
material care reacţionează
linear, când este străbătut
electrică
de un câmp magnetic.
Permeabilitatea magnetică
este de obicei reprezentată
de litera greacă, μ . În
Sistemul Internațional,
mecanică
permeabilitatea se masoara
in H/m.
179
132. Permitivitatea este o mărime:
Electrică
Magnetică
Chimică
180
133. Pierderea de putere activa într-un element de retea
(transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã
vehiculatã, este direct proportionalã cu:
patratul frecventei
2
P  3RI patratul tensiunii retelei
patratul curentului
181
134. Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã,
la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale
cu:
patratul curentului
2 2
(P  Q ) * R
P  2
U
patratul tensiunii
2 2
(P  Q ) * X
Q  2
U
patratul puterii active
182
135. Pierderile de putere într-o linie electrică prin care se
transportă o putere activă P la un factor de putere = 0,9, faţă de
cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de
putere=0,8 sunt:
mai mici
P
cos   egale
S
mai mari
183
POTENŢIALUL ELECTRIC
În câmpul electric generat de un corp punctiform fix, încărcat cu
sarcina Q, se plasează un corp de proba încarcat cu sarcina q. Energia
potenţială a sistemului este dată de relaţia:
qQ
Ep 
4    r
Lucrul mecanic efectuat de camp asupra corpului de proba, daca
acesta s-ar deplasa din acest punct pana la infinit (starea de referinta), este:
q Q 1  q Q
Lr       0 
4   r  4    r
184
136. Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic
efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:
Aducerea acestuia de la infinit în punctul M
Aducerea acestuia din punctul M la origine
Transportul acestuia din punctul M la infinit
185
137. Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată
cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:
N-1 relaţii distincte
N relaţii distincte
N+1 relaţii distincte
186
138. Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al
unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi
la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):
circulaţia de curenţi
existentă anterior în
reţea nu se modifică
Teorema surselor cu actiune nulă
(Teorema lui Vaschy)
a)Dacă in toate laturile incidente intr-un
nod al circuitului se inserează surse se pot modifica curenţii
ideale de tensiune identice si orientate la din laturile cu f.e.m.
fel fată de nodul comun, se obtine un
adăugate
circuit echivalent cu cel intial.
b)Dacă in paralel cu fiecare latură a unei
bucle de circuit se adaugă surse ideale de se modifică circulaţia
curent identice si orientate in acelasi
sens, se obţine un circuit echivalent cu de curenţi din laturile pe
cel iniţial. care nu se adaugă f.e.m.
187
139. Principalele elemente feromagnetice sunt:
Fierul, nichelul şi
cobaltul
Principalele metale
feromagnetice:
• fierul Fierul, cuprul, zincul
• cobaltul
• nichelul
• otelul
Fierul, aluminiul,
cuprul
188
140. Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în
scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:
curentul mic de
pornire
Motoarele asincrone cu
rotorul în scurtcircuit pornirea fără
cu simplă colivie fac dispozitiv de pornire
parte din categoria
motoarelor cu pornire
ameliorata. cuplul de pornire
foarte bun
189
141. Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl
constituie:
permit reglarea în limite largi

a turaţiei
Turația se reglează prin
varierea tensiunii aplicată
motorului până la nu necesită întreţinere
valoarea nominală a permanentă
tensiunii, iar turații mai
mari se obțin prin slăbirea
câmpului de excitație nu necesită instalaţii speciale
de pornire
190
142. Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric
al unui generator sincron are următoarele efecte negative.
curentul prin circuitul

În cazul simplei puneri la pământ
rotoric creşte foarte
a bobinajului rotoric a
mult
generatorului, prinlocul de defect
nu circulă nici un curent întrucât
tensiunile
circuitul de excitaţie este izolat
electromotoare nu mai
faţăde pământ, iar parametrii
sunt sinusoidale
circuitului rotoric rămân
neschimbaţi
La o a doua punere la pământ, apar scântei la periile
porţiunea bobinajului colectorului
rotoric dintre cele două puncte de
defect se găseşte scurtcircuitată 191
prin pământ
143. Puterea electrică reactivă:
permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat

electric
produce transformarea energiei electrice în energie
mecanică
este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice
192
144. Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:
puterea activã absorbitã de motor de la retea când este

alimentat la Un si absoarbe In
puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand
este alimentat la Un si absoarbe In
puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este

alimentat la Un si absoarbe In
193
145. Raportul nominal de transformare al unui transformator de
putere este:

primara si secundara de mers în
gol
Raportul nominal de
transformare- k- este
raportul între tensiunea
raportul dintre curentul primar
primara si cea secundara la si secundar la sarcina nominala
mersul în gol.

primara si secundara la sarcina
nominala
194
146. Reactanta supratranzitorie a unui motor este:
direct proportionala cu
curentul de pornire
" 1
x  invers proportionala cu
I pornire
curentul de pornire
invers proportionala cu
patratul tensiunii de
alimentare
195
147. Regimul deformant este un regim energetic în care:
undele de curent şi
Regimul deformant se datorează tensiune nu sunt
funcţionării în retelele de curent alternativ a
periodice
aparatelor deformante si care sunt constituite în
general din elementele neliniare (transformatoarele
cu miezuri saturate, instalaiile de redresare, undele de curent şi
cuptoarele cu arc electrice) din retea.
Chiar daca tensiunile electromotoare ale
de tensiune sunt
generatoarelor din centrale electrice sunt presupuse ambele periodice şi
sinusoidale, elementele neliniare deformeaza
curentii si produc astfel caderi de tensiune periodice
nesinusoidale
nesinusoidale, de aceea se numesc elemente undele de curent şi
deformante de circuit. Ca urmare a acestui fapt, în
retelele cu elemente neliniare tensiunile de tensiune sunt
alimentare ale consumatorilor (elemente liniare sau periodice iar una este
neliniare) sunt periodice nesinusoidale.
nesinusoidală
196
148. Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se
face variind:
tensiunea de excitatie
admisia agentului primar la turbina
curentul statoric
197
149. Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron
se face prin:
modificarea curentului de excitatie
deschiderea aparatului director al turbinei
deconectarea rezistentei de stingere
198
150. Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:
deconectarea automatã a liniilor la suprasarcină
conectarea automată a unui transformator de rezervă
modificarea curentului (tensiunii) de excitaţie la

generatoarele sincrone
199
151. Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu
generatoare si receptoare conectate în triunghi este:
curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul

de fazã
curentul de linie este egal cu curentul de fazã
curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât

curentul de linie
200
152. Releul termic se foloseste pentru:
protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit
protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva
temperaturilor înalte
protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
201
153. Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare
rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:
5 ohm
Re  R1  R2  R3
0.66 ohm
Re  3R
6 ohm
202
154. Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare
rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:
3 ohm
1 1 1 1
  
Re R1 R2 R3
1 ohm
1 3

Re R
9 ohm
203
155. Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:
natura materialului
Materialul Rezistivitatea
(Ω·m)
argint 1,5·10-8
cupru 1,7·10-8
lungime, direct proportional
aluminiu 2.6·10 -8
oţel 1,1·10-7
nichelină 4,0·10-7
masa, direct proportional
204
156. Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent
alternativ dacă:
reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt

egale
reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa
capacitivă
reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa

inductivă
205
157. Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta
este:
de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai

mica
de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului
de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului
206
158. Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o
linie electrica îl are:
circulatia de putere activa
circulatia de putere reactiva
nici una din cele doua
207
159. Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui
scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ
(monofazat) se compune din:
schemele de secvenţă
directă, inversă,
homopolară conectate în
paralel
directă, inversă,
serie
directă şi inversă
conectate în paralel
208
scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se
compune din:
In cartea “Proiectarea schema de secvenţă

instalaţiilor electrice directă
industriale”-Dan Comşa-Editura
Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1983, cap. 3.7.3.4. schemele de secvenţă
Scurtcicuit bifazat fără pământ . directă şi inversă
Schema echivalentă de calcul în conectate în paralel
cazul producerii unui
scurtcircuit între 2 faze ale unei schemele de secvenţă
reţele izolat faţă de pământ se directă, inversă şi
compune din schemele de homopolară conectate
secvenţă directă şi inversă în paralel 209
conectate în paralel.
scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune
din:
directă, inversă,
serie
schema de secvenţă
directă
directă şi inversă
conectate în paralel
210
scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune
din:
schema de secvenţă directă

înseriată cu triplul impedanţei
arcului

înseriată cu schema de secvenţă
inversă
211
163. Se considera ca un transformator functioneaza în gol
atunci când:
sarcina tranformatorului este foarte mica
curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici
când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este

deschisa
212
164. Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are
scopul:
de limitare a curenţilor de scurtcircuit
de a reduce costul instalaţiei
de a reduce pierderile de putere
213
165. Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un
generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez
de fier saturat este:
de la generator spre bobină
întotdeuna de la bobină spre generator
poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea

generatorului
214
166. Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice,
are rolul:
de a proteja circuitul la supracurenti
de a separa vizibil un circuit
de a masura nivelul de izolatie
215
167. Sigurantele electrice au rolul de a:
proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la

suprasarcini de lunga durata
face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în
cablu
asigura protectia personalului
216
168. Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:
cresterea tensiunii peste o valoare limita
cresterea curentului peste o valoare limita
scaderea curentului sub o valoare limita
217
169. Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie
la:
supratensiuni
supracurenti
supratemperatura
218
170. Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:
mărimile efective de curent sau de tensiune
mărimile instantanee de curent sau de tensiune
valorile medii de curent sau de tensiune
219
171. Sistemele simetrice de fazori în care se descompun
sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:
Un sistem electric trifazat este denumit corespund unor

simetric sau echilibrat dacă tensiunile celor realităţi fizice
trei faze şi cei trei curenţi au aceeaşi
amplitudine şi sunt defazate (defazaţi) una
faţă de cealaltă cu 120º. Dacă una sau
ambele condiţii nu sunt satisfăcute, reprezintă artificii de
sistemul este denumit dezechilibrat sau
nesimetric. calcul
Sistemul direct este asociat cu câmpul
învârtitor pozitiv, iar sistemul invers cu
câmpul învârtitor negativ . numai sistemul direct
În cazul unei maşini electrice de tensiune
alternativă, aceasta este o interpretare
corespunde unei
corectă, din punct de vedere fizic, pentru realităţi fizice
câmpul magnetic învârtitor. 220
172. Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat
racordat la un generator electric care produce tensiuni
electromotoare simetrice este:
întotdeauna simetric
este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate
este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată
221
173. Suma forţelor electromotoare ale unui sistem trifazat
simetric este:
egală cu 1
nulă
egală cu 1/2
222
174. Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:
Directe
Supratensiunile de origine
atmosfericá se clasificá ïn trei
categorii:
• supratensiuni datorate
Indirecte (induse)
sarcinilor statice;
•supratensiuni datorate
loviturilor de trásnet directe;
•supratensiuni datorate de rezonanta sau de
loviturilor ferorezonanta
de trásnet indirecte.
223
175. Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este
inversul:
Componentele reactive, precum bobinele

şi condensatoarele, se opun trecerii
curentului (deplasării electronilor) în
impedanţei
funcţie de timp şi nu într-un mod
constant, uniform, ca în cazul rezistorilor.
Această opoziţie în funcţie de timp se
numeşte reactanţă, notată cu „X” şi
măsurată de asemenea în Ohm. rezistenţei
La fel cum pentru rezistenţă există o
mărime complementară, conductanţa, şi
pentru expresia reactanţei există o
mărime complementară, denumită
susceptanţă. Matematic, susceptanţă este reactanţei
inversa (reciproca) reactanţei, 1 / X.
Simbolul matematic este „B”, iar unitatea
de măsură este tot Siemens. 224
176. Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:
magnetic produs de un
Biot şi Savart au stabilit curent care circulă printr-un
că intr-un punct M, la o conductor
distanţă de un element de
conductor de lungime dl
străbătut de un curent de forţa electrromagnetică
intensitate I apare un
câmp de inducţie
magnetică. forţa exercitată între două
conductoare paralele
parcurse de curenţi
225
177. Tesla este unitatea de măsură a:
inducţiei magnetice
fluxului magnetic
intensităţii câmpului magnetic
226
178. Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc
pentru curenti secundari de:
1 sau 5A
5 sau 10 A
1 sau 10 A
227
179. Transformatoarele de masurare de curent:
pot fi racordate în circuitul

primar cu înfasurarea
În mod normal
secundara deschisa
transformatoarele de
curent au înfăşurarea
secundară pot fi lasate în exploatare cu
funcţionând într-un infasurarea secundara deschisa
regim apropiat de
regimul de mers în
scurtcircuit. nu pot fi racordate in circuitul
primar cu înfasurarea
secundara deschisa
228
180. Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc
pentru tensiuni în secundar de:
10 V
50 V
100 V
229
181. Transformatoarele de masurare de tensiune:
nu pot fi lasate în exploatare cu

În mod normal înfasurarea secundara deschisa
transformatoarele de
măsurare a tensiunii
nu pot fi lasate în exploatare
au înfăşurarea
cu înfasurarea secundara în
secundară funcţionând
scurtcircuit
într-un regim apropiat
de regimul de mers în
gol. pot fi puse sub tensiune cu
înfasurarea secundara in
scurtcircuit
230
182. Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de
putere este egal cu 1, este un circuit:
pur rezistiv
pur inductiv
pur capacitiv
231
183. Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se
supune legii lui Ohm se numeşte circuit:
liniar
Daca pe portiunea de circuit
actioneaza forte electromotoare
(exterioare), atunci ea (portiunea
de circuit) se numeste neomogen
neomogena.
Experimental s-a stabilit ca,
pentru o portiune de circuit
omogena intensitatea curentului neliniar
este proportional tensiunii (legea
lui Ohm) 232
184. Un corp conductor situat într-un câmp electric de
intensitate E se încarcă cu electricitate:
Prin conducţie
Prin inducţie
Prin magnetizare
233
185. Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:
absoarbe putere activă şi

putere reactivă
Când curentul de
excitaţie este mai mic decât
valoarea optimă,
motorul e subexcitat lucrând cu absoarbe putere activă şi
factor de putere inductiv şi produce putere reactivă
absorbind o parte din puterea
necesară pentru magnetizare
din reţea.
produce putere activă şi
putere reactivă
234
186. Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si
alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre
faze este:
0,4 kV
U linie
Uf  0V
3
230 V
235
187. Un numar de n surse fiecare având tensiunea
electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în
paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:
forta electromotoare e si rezistenta r/n
forta electromotoare ne si rezisteta r/n
forta electromotoare e si rezistenta nr
236
188. Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele
AB ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea
maximă dacă:
rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului

văzută prin bornele AB
rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de
t.e.m.
rezistenţa R tinde spre zero
237
189. Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi
manevrat:
sub tensiune si cu curent
cu curent fara tensiune
fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
238
190. Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat
cu secundarul în gol, deoarece:
împiedica circulatia curentului primar
apar supratensiuni periculoase in secundar
nu indica aparatele de masurare
239
191. Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:
A*h
A/h
240
192. Unitatea de măsură a fluxului electric este:
nu are denumire proprie
se utilizează Coulombul
Faradul
241
193. Unitatea de masura a fluxului magnetic este:
Tesla
Weber
Farad
242
194. Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se
numeşte:
Frecvenţa este măsura

Weber
numărului de repetări ale unui
fenomen periodic în unitatea de
timp. În Sistemul Internaţional
unitatea pentru frecvenţă este Hertz
numită hertz şi este simbolizată
prin Hz, în cinstea fizicianului
german Heinrich Hertz.
Henry
243
195. Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:
V/m
Coulomb
Farad
244
196. Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:
rezistivitate
S
  R* greutate specifica
l
coeficient de dilatatie
245
197. Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:
kWh
kW
kW/h
246
198. Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:
kVAr
kVA
kW
247
199. Valoarea conductivităţii electrice este în ordine
crescătoare la următoarele materiale:
Conductivitatea electrică
(numită şi conductibilitatea aluminiu, argint, cupru
electrică specifică) este
mărimea fizică prin care se
caracterizează capacitatea unui
material de a permite
transportul sarcinilor electrice argint, cupru, aluminiu
atunci cînd este plasat într-un
cîmp electric. Simbolul folosit
pentru această mărime este de
obicei σ (litera grecească
sigma), iar unitatea de măsură aluminiu, cupru, argint
este siemens pe metru (S·m−1)
248
200. Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este
determinata în principal de:
Menţinerea constantă a frecvenţei bilantul puterilor

industriale (50 Hz) este o problemă active
la nivel de sistem energetic, fiind
legată de puterea în rezervă din
centralele electrice ale sistemului şi circulatia
de operativitatea dispeceratului. În puterii reactive
anumite situaţii, când posibilităţile
de producere a energiei electrice în
centrale sunt limitate, se decide modul de
întreruperea alimentării unor tratare a
consumatori (sacrificarea neutrului
distribuitorilor), în scopul menţinerii retelei 249
frecvenţei în sistem.
201. Valoarea intensităţii câmpului electric produs de o sarcină
electrică la distanţa r este:
Direct proporţională cu r
Q Direct propoţională cu
E 2
pătratul lui r
4r
Invers propoţională cu
pătratul lui r
250
202. Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie
electrică aeriană trifazată este.........faţă de cea a unui cablu
subteran.
egală
Liniile electrice în cablu produc o
putere capacitivă mult mai mare, de
cca. 20 de ori mai mare decât în mai mică
cazul LEA, la aceeaşi tensiune.
mai mare
251
203. Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie
electrică aeriană trifazată este.........faţă de cea a unui cablu
subteran.
egală
În general, Lcablu< (4 ... 5) LLEA
mai mare
mai mică
252
204. Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai
numeşte şi:
x (t ) Mărime alternativă sinusoidală

Amplitudine
Expresie
x(t )  X M sin(t   ) matematică
Valoare efectivă
XM Amplitudinea sau valoarea maximă
Faza
(t   )
Valoare eficace
1 T
X ef 
T 
0
( x(t )) 2 dt
Valoare efectivă 253

Prezentare Teorie Electrotehnica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Teorie Electrotehnica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://mcmmp.wordpress.

27 august - 07 septembrie Inscrierea candidatilor

 inlocuirea datelor in formulele de calcul

 precizarea unitatilor de masura pentru variabilele utilizate

 stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor efectuate

Reactanta X;x Ohm Ω

 Capacităţile condensatorilor se reduc la conectarea în

 A doua lege a lui Kirchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare a

L+N-1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

diferite de marimile indicate mai sus

Deoarece sarcina este pur rezistivă (fără reactanţă), curentul

Putem observa defazajul dintre tensiune şi curent, precum şi

Şi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şi

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care se

eliminarea totală a posibilităţii apariţiei unui scurtcircuit

reducerea cheltuielilor de realizare a instalaţiilor.

motoarele de curent continuu

suma algebrică a curenţilor

Cele 3 sisteme de curenti,

ε0 este permitivitate electrică absolută.

Permitivitatea electrică relativă a unui 1 F 12 F

Într-un circuit RC serie, RC

cu tensiunea între faze

cu puterile reactive generate

La baza producerii Termice

curent electric de conducţie

curent electric de deplasare

nesinusoidal sau sinusoidal,

mai puţin deformat

mult mai deformat

scade de 1,41 ori

Asigurarii unui acces mai comod la aparataj

Evitarii extinderii avariilor

U 12  V1  V2 diferenţa de potenţial a unui

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente homopolare

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu cresterea tensiunii

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea distordiunilor undelor de curent

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

capacităţii conductorului faţă de pământ

este o energie electrică complementară, care serveşte la

se poate transforma în energie luminoasă

Legea conservării energiei

Legea lui Laplace

Prima lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

Un câmp magnetic realizează o

Extinderea domeniului de masurare în c.c. pâna

Extinderea domeniului de masurare se face

Pentru un circuit serie L/R, R/L

valoarea numerică q/2

Legea inducției electromagnetice teoremelor Biot-Savart

este direct proporţională cu

dependentă de modul în care

Curentul electric ce intra in locuinta trece

reducerea puterii tranzitate

fenomenul inductiei electromagnetice