Etapele procesului de autorizare

1. Inscrierea la examenul de autorizare

2. Acceptarea de catre autoritatea competenta a
cererii solicitantului de a participa la examen in
calitate de candidat
3. Examinarea candidatilor
4. Emiterea legitimatiei

1
 Inscrierea la examen
Documentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:
1. Cererea de autorizare insotita de documentele Informatii
Profesionale, Detaliile privind lucrarile realizate si Pagina de
informatii anexate cererii de autorizare, intocmite conform Anexei
1 punctele A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea
electricienilor
2. Copie a actului de identitate;
3. Copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta calificarea
profesionala,
4. Document care atesta recunoasterea certificatelor sau diplomelor
de calificare profesionala pe teritoriul României, emis in
conformitate cu prevederile legale pentru persoanele fizice
straine;
5. Copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experienta
profesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo unde
este cazul;
6. Document care atesta absolvirea unui curs de pregatire
teoretica in conformitate cu obligatia precizata la Art.
25) din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor;
7. Copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare 2
 Conditii de acceptare la examen:
Acceptarea la examen se face numai in cazul in care sunt
indeplinite concomitent urmatoarele cerinte:
1. Cererea de autorizare si documentele “Informatii
Profesionale”, “Detaliile privind lucrarile realizate” si “Pagina
de informatii” sunt intocmite in conformitate cu Anexa 1 pct.
A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea
electricienilor
2. Documentatia inclusa in dosar este completa;
3. Candidatul demonstreaza ca are experienta profesionala
minima in domeniul instalatiilor electrice, pentru calificarea
profesionala proprie, in conformitate cu prevederile art. 30, 31
si 32 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor

3
 Grade si tipuri de autorizare
1. Gradul I – pentru executarea sub coordonarea sau supravegherea
electricienilor autorizati gradul IIB, IIIB sau IVB a instalatiilor electrice;
2. Gradul IIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalata
tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;
3. Gradul IIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice
putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;
4. Gradul IIIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;
5. Gradul IIIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice
putere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;
6. Gradul IVA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere
instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata
7. Gradul IVB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice
putere instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata;

4
5
DESFASURAREA EXAMENULUI DE
AUTORIZAREA

 Anexa 3 – 3.1.1
 (12) Examenul constă într-o probă scrisă în limba română,
având unul sau două subiecte: un chestionar tip grilă, denumit în
continuare chestionar, conținând 30 de întrebări, cu câte 3
variante de răspuns pentru fiecare întrebare și, după caz, o
aplicație numerică, denumită în continuare aplicație
numerică
 Subiectul pentru gradul I consta intr-un chestionar
 Subiectele pentru gradul II constau intr-un
chestionar si problema
 Subiectele pentru gradele III si IV constau intr-un
chestionar si o problema, diferite pentru tipurile de
autorizare 6
DESFASURAREA EXAMENULUI DE
AUTORIZAREA

 Anexa 3 – 3.1.1 alin13

 Chestionarul pentru gradele I si II contine intrebari
avand cate un singur raspuns corect
 Chestionarul pentru gradele III si IV contine
intrebari care pot avea unul sau doua raspunsuri
corecte
 Anexa 3 – 3.1.2 alin 5
 Durata alocata rezolvarii subiectelor:
1. La gradele I si II, examenul dureaza o ora;
2. La gradul III, examenul dureaza doua ore;
3. La gradul IV, examenul dureaza trei ore;

7
DESFASURAREA EXAMENULUI DE AUTORIZAREA
 Anexa 3, 3.1.2 alin 7–
La notarea chestionarului si problemei se aplica urmatoarele reguli
a) se acorda 0.5 puncte in cazul in care chestionarul este

pentru gradul III sau IV si intrebarea are doua varianta

de raspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre
acestea

/
b) se acorda 1 punct in cazul in care au fost marcate numai

variantele/varianta corecte/corecta de raspuns

c) se acorda 0 puncte in cazurile contrare celor mentionate
mai sus
d) notarea problemei se realizeaza cu punctaj maxim de 5
puncte stabilit dupa urmatoarele criterii:
 precizarea formulelor de calcul

 inlocuirea datelor in formulele de calcul

 efectuarea calculelor

 precizarea unitatilor de masura pentru variabilele

utilizate
8
 stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor
Emiterea legitimatiei
Legitimatiile se emit si se elibereaza
candidatilor declarati “admis”, de regula, in ziua si la
locul de desfasurare a examenului

9
 CUNOSTINTE MINIME DE
SPECIALITATE
10 Date si relatii folosite in electrotehnica
TENSIUNI STANDARDIZATE
Valorile standardizate ale  400 V
tensiunilor nominale intre  690 V
faze pentru instalatiile de  1000 V
transport si distributie a
 10000 V
energiei electrice:
 20000 V

 110000 V

 220000 V

 400000 V

 750000 V

11
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE MASURA
IN SI - 1
Denumirea Simbolul Denumire Simbolul
marimii Marimii unitatii in SI unitatii
Curentul electric I;I Amper A
Sarcina electrica Q Coulomb C
Tensiune U;u Volt V
Rezistenta R;r Ohm Ω
electrica
Reactanta X;x Ohm Ω
Impedanta Z;z Ohm Ω
Conductanta G Siemens S
Susceptanta B Siemens S
Admitanta Y Siemens S

12
MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DE MASURA
IN SI - 2
Denumirea Simbolul Denumire Simbolul
marimii Marimii unitatii in SI unitatii
Capacitate C Farad F
electrica
Energie electrica Wa Joule; Wattora J; Wh
activa
Energie electrica Wr Volt-amper- Varh
reactiva rectiv-ora
Putere electrica P Watt W
activa
Putere elctrica Q Volt-amper- Var
reactiva reactiv
Putere electrica S Volt-amper VA
aparenta
Frecventa F Hertz Hz
13
Factor de putere cosφ Adimensional
Randament Η Adimensional
MULTIPLII UNITATILOR DE MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru
Denumire Simbol
unitatea Watt
M Terra T 1000000000000 1012 terrawatt
U
Giga G 1000000000 109 gigawatt
L
T Mega M 1000000 106 megawatt
I
Kilo k 1000 103 kilowatt
P
L Hecto h 100 102 kectowatt
I
Deca da 10 10 decawatt
- - - 1 1 watt

14
SUBMULTIPLII UNITATILOR DE MASURA
Prefix Nr. Care multiplica Exemplificarea
unitatea de masura pentru
Denumire Simbol
unitatea Watt
S deci d 0,1 10-1 deciwatt
U
centi c 0,01 10-2 centiwatt
M
U mili m 0,001 10-3 miliwatt
L
micro μ 0,000001 10-6 microwatt
T
I nano n 0,000000001 10-9 nanowatt
P
L pico p 0,000000000001 10-12 picowatt
I

15
 INTREBARI ELECTROTEHNICA
16
CONECTAREA ÎN SERIE ŞI ÎN PARALEL A
CONDENSATORILOR

 Capacităţile condensatorilor se reduc la conectarea în

serie
 Capacităţile condensatorilor se adună la conectarea în
paralel

17
CONECTAREA IN SERIE

18
CONECTAREA IN PARALEL

Ctotal = C1 + C2 + ... + Cn

19
1. 3 condensatoare având capacitatea C1=100 μF, C2=50 μF,
C3=100 μF legate în paralel, au capacitatea echivalentă:

25 μF

250 μF

50 μF

20
 LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA I A LUI KIRCHHOFF

 Legea I a lui Kirchhoff-se refera la nodurile retelei si arata ca: Suma

intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea este egal
cu suma intensitatilor curentilor care ies din nod.
 Observatie: daca numarul de noduri dintr-o retea este “n”, prin aplicarea
acestei legi se obtin ”n-1” ecuatii independente.

21
 LEGILE LUI KIRCHHOFF
LEGEA A II A LUI KIRCHHOFF

 A doua lege a lui Kirchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare a

legii lui Ohm pentru intreg circuitul si arata ca : Suma algebrica a tensiunilor
electromotoare din orice ochi de retea este egala cu suma algebrica a
produselor dintre intensitatea curentului si rezistenta electrica,pentru
fiecare ramura a ochiului respectiv.
 Observatie: A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N noduri şi
L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric L-N+1 ecuaţii
independente

22
2. A doua legea lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică cu N
noduri şi L laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit
electric:

L+N-1 ecuaţii distincte

L-N +1 ecuaţii distincte

N-L+1 ecuaţii distincte

23
3. AAR se utilizează în scopul:

limitării curenţilor de
scurtcircuit;

AAR –
anclansarea creşterii continuităţii în
automata a alimentare;
rezervei

reducerii pierderilor de
energie pe linii.

24
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 n1 - este viteza de
rotatie a campului
n1  n magnetic invartitor al
s statorului
 n - este viteza de
n rotatie a rotorului

25
ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON
 In regim de motor s este cuprinsa intre 0 si 1
 In regim de generator s < 0

 In regim de frana electromagnetica s > 1

26
4. Alunecarea s a unui motor asincron are valori:

cuprinse între 1 si 0

cuprinse între -1 si 0

diferite de marimile indicate mai sus

27
PUTEREA ÎN CIRCUITELE REZISTIVE ŞI
REACTIVE

 Într-un circuit pur rezistiv, toată puterea se disipă pe

rezistor, iar tensiunea şi curentul sunt în fază
 • Într-un circuit pur reactiv, nu există putere disipată pe
sarcină, ci, puterea este absorbită şi reintrodusă alternativ
dinspre şi înspre sursă. Curentul şi tensiunea sunt
defazate cu 90 grade
 • Într-un circuit mixt, ce conţine atât elemente rezistive
cât şi elemente reactive, puterea disipată de sarcină va fi
mai mare decât puterea reintrodusă în circuit, dar totuşi,
o parte din putere se disipă iar o parte este absorbită şi
reintrodusă în circuit de către elementele reactive.
Tensiunea şi curentul sunt defazate cu un unghi între 0o -
90o 28
CIRCUIT PUR REZISTIV
Schema Calcule

Z  R  jX
Z  60  j * 0[]
Z  60[]
R
  arccos( )
Z
60
  arccos( )  00
60
U 120
I    2[ A]
Z 60
P  RI 2  240[W ]

Deoarece sarcina este pur rezistivă (fără reactanţă), curentul

este în fază cu tensiunea, iar calculele sunt asemănătoare unui circuit de
curent continuu. Puterea este tot timpul pozitivă în acest caz. Acest
lucru înseamnă că puterea este tot timpul disipată de sarcina rezistivă şi 29

nu este reintrodusă în circuit, aşa cum este cazul sarcinilor reactive.

CIRCUIT PUR INDUCTIV
Schema Calcule

Z  R  jX L
X L  2fL  2 * 60 * 160  60,31[]
Z  0  j * 60,31[]
Z  60,31[]
R 0
  arccos( )  arccos( )  90 0
Z 60,31
U 120
I    1,98[ A]
Z 60,31

Putem observa defazajul dintre tensiune şi curent, precum şi

forma de undă a puterii, din figura alăturată. În acest caz, puterea
variază alternativ între partea pozitivă şi cea negativă. Acest lucru
înseamnă că puterea este alternativ absorbită şi eliberată din şi în circuit. 30
CIRCUIT MIXT
Schema Calcule

Z  R  jX L
Z  60  j * 60,31[]
Z  85,07[]
R 60
  arccos( )  arccos( )  45,15 0
Z 85,07
U 120
I   1,41[ A]
Z 85,07

Şi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şi

cea pozitivă, dar valoarea puterii „pozitive” este mai mare decât cea 31
negativă. Cu alte cuvinte, o combinaţie serie rezistor-bobină va
consuma mai multă putere decât va introduce înapoi în circuit.
PUTEREA REALĂ, REACTIVĂ ŞI APARENTĂ
 Puterea disipată de o sarcină, sub formă de rezistor,
poartă numele de putere reală. Simbolul matematic: P,
unitatea de măsură: Watt (W)
 Puterea absorbită şi returnată în circuit datorită
proprietăţilor reactive ale sarcinii, sub formă de
condensator sau bobină, poartă numele de putere
reactivă. Simbolul matematic: Q, unitatea de măsură:
Volt-Amper-Reactiv (VAR)
 Puterea totală dintr-un circuit de curent alternativ, atât
cea disipată cât şi cea absorbită/returnată, poartă numele
de putere aparentă. Simbolul matematic: S, unitatea de
măsură: Volt-Amper (VA) 32
PUTEREA REALĂ (P)

Puterea reală
disipată, sau consumată
2 dintr-un circuit, poartă
U numele de putere reală,
PI R2
unitatea sa de măsură
R este Watt-ul, iar simbolul
matematic este „P”.

33
PUTEREA REACTIVĂ (Q)
Se ştie că elementele reactive
precum bobinele şi condensatoarel
e nu disipă putere, dar existenţa
căderii de tensiune şi a curentului
2 la bornele lor, dă impresia că
U acestea ar disipa putere. Această
QI X 
2
„putere nevăzută” poartă numele
de putere reactivă, iar unitatea sa
X de măsură este Volt-Amper-
Reactiv (VAR), şi nu Watt-ul.
Simbolul matematic pentru
puterea reactivă este Q.

34
PUTEREA APARENTĂ (S)
Combinaţia dintre cele două
puteri, cea reactivă şi cea reală,
poartă numele de putere
aparentă. Unitatea de măsură a
2
U puterii aparente este Volt-
SI Z
2
 IU Amper (VA), iar simbolul
Z matematic este „S”.

35
TRIUNGHIUL PUTERILOR
 Relaţia dintre cele trei tipuri de
putere, reală, reactivă şi
aparentă, poate fi exprimată sub
formă trigonometrică. Această
exprimare este cunoscută sub
numele de „triunghiul
puterilor”.
 Folosind teorema lui Pitagora,
putem afla lungimea oricărei
laturi a triunghiului dreptunghic,
latură ce reprezintă de fapt
puterea respectivă, dacă ştim
„lungimile” celorlalte două
laturi, sau o lungime şi unghiul
de fază din circuit
36
FACTORUL DE PUTERE
 Factorul de putere
reprezintă raportul dintre
puterea reală şi puterea
aparentă
 Corectarea factorului de
putere dintr-un circuit poate
fi realizată prin conectarea
în paralel a unei reactanţă
opuse faţă de reactanţa
sarcinii. Dacă reactanţă
sarcinii este inductivă, ceea
ce este cazul aproape tot
timpul, factorul de putere se
corectează prin adăugarea
unui condensator în paralel
cu sarcina 37
CALCULUL FACTORULUI DE PUTERE
Schema Calcule

P 119,365
k   0,7
S 169,256
cos( 45,15 0 )  0,7

38
IMPORTANŢA FACTORULUI DE PUTERE
 Factorul de putere este un element foarte important în
proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoarece
un factor de putere mai mic decât 1 înseamnă că circuitul
respectiv, sau mai bine spus, conductorii circuitului în cauză,
trebuie să conducă mai mult curent decât ar fi necesar dacă
reactanţa circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent mai
mic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceeaşi.
 Un curent mai mare înseamnă secţiuni ale conductorilor mai
mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instalaţiei
electrice.
 Dacă circuitul considerat mai sus, ar fi fost pur rezistiv, am fi
putut transporta o putere de 169,25 W spre sarcină, cu aceeaşi
valoare a curentului de 1,410 A, şi nu doar 119,36 W, valoare
ce este disipată în acest moment pe sarcină.
 Un factor de putere scăzut se traduce printr-un sistem
ineficient de distribuţie al energiei. 39
CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE
Calcule Schema

P 119,365
k   0,9999887
S 119,366 40
AVANTAJELE COMPENSARII
 Cu compensarea puterii reactive sistemul poate fi aşa
organizat, că această energie electrică necesară să fie
produsă într-o instalaţie compensatoare în loc să fie
pierdută de la reţelele de transport a energiei electrice. În
felul acesta se pot micşora scăderile de tensiune şi
pierderile prin cabluri, se măreşte puterea de ieşire de la
transformatoarele de putere şi se micşorează costurile de
consum mare a energiei electrice, plătite de la
consumatorii la companiile de transport al energiei
electrice

41
5. Atunci când se compensează energia electrica reactiva prin
baterii de condensatoare, tensiunea în reţeaua electrica:

Scade

Nu se modifica

Creste

42
6. Bobinele de stingere din statiile electrice de transformare
sunt echipamente pentru:

compensarea factorului
Bobinele de
stingere servesc la de putere
compensarea curentilor
capacitivi de punere la
pamant din retele electrice
aeriene si subterane. Dotari PSI
Curentul capacitiv
exista datorita izolatiilor
imperfectea conductoarelor
si cablurilor. compensarea curentilor
capacitivi
43
7. Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

rezistenta mare

Masura de limitare a
valorilor curentilor de inductanta mare
scurtcircuit consta in montarea
in serie pe cele trei faze a unor
reactante inductive numite
bobine de reactanta.
inductanta mica

44
8. Câmpul electrostatic este descris prin:

Intensitatea câmpului
Campul electrostatic este
electric
descris in fiecare punct al
sau prin doua marimi fizice:
• o mărime fizică vectoriala,
intensitatea câmpului Inducţia electrică
electric;
• o mărime fizică scalara,
potential electric (V).

Inducţia magnetică

45
9. Câmpul magnetic poate fi produs:

numai de magneti
permanenti

Un câmp magnetic static

poate fi generat de un
curent electric constant sau numai de electromagneti
de un material magnetic
(magnet permanent).

de magneti permanenti si de
electromagneti
46
10. Câmpuri fără surse sunt:

câmpul curenţilor de
conducţie

Câmpul magnetic câmpul de inducţie

este un câmp fara surse. electrică

câmpul de inducţie
magnetică
47
11. Cantitatea de căldură produsă la trecerea curentului electric
printr-un conductor este:

direct proporţionala cu
secţiunea conductorului

Q  RI t 2 direct proporţionala cu pătratul

intensităţii curentului

invers proporţionala cu
rezistenţa conductorului
48
12. Cantitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de n
condensatoare montate în serie, fiecare de capacitate C, este:

aceeaşi cu care se încarcă fiecare element component

suma capacităţilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care se

încarcă fiecare condensator
49
13. Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene
simetrice, având capacităţile C12=C23=C31=C este:

Cs=3 C

CS  C12  C23  C31  3C Cs=C/3

Cs=C

50
14. Capacitatea echivalentă a 2 condensatoare, fiecare având
capacitatea C, montate în serie este egală cu:

2C

C/2

51
15. Capsularea monopolară conduce la :

eliminarea totală a posibilităţii apariţiei unui scurtcircuit

între faze;

micşorarea riscului unor pierderi de gaz izolant;

reducerea cheltuielilor de realizare a instalaţiilor.

52
16. Care dintre materialele electrotehnice admit o densitate de
curent mai mare:

aluminiu
Densitatea de curent
maxim admisa :
• pentru conductoarele
cupru
de Cupru 35 A/mmp
• pentru conductoarele
de Aluminiu 20 A/mmp
ambele amit aceeasi
densitate de curent
53
17. Care dintre relaţiile următoare este adevărată:

inducţia electrică =
permitivitatea x intensitatea
câmpului electric

D   *E inducţia electrică =
intensitatea câmpului
electric/ permitivitate

inducţia electrică=sarcina x
intensitatea câmpului
electric
54
18. Care element nu se foloseste la reglarea tensiunii în retelele
electrice:

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

55
19. Care este energia consumata de o rezistenta electrica r = 10
ohm, prin care trece un curent de 2 A timp de 10 ore:

200 Wh

W  RI t 2
400 Wh

800 Wh

56
MOTOARE ASINCRONE
 Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate
mașini în acționările cu mașini de curent alternativ.
 O caracteristic a mașinilor asincrone este faptul că viteza
de rotație este puțin diferită de viteza câmpului învârtitor,
de unde și numele de asincrone. Ele pot funcționa în
regim de generator (mai puțin răspândit) sau de motor.
Cea mai largă utilizare o au ca motoare electrice (în
curent trifazat), fiind preferate față de celelalte tipuri de
motoare prin construcția mai simplă (deci și mai ieftină),
extinderea rețelelor de alimentare trifazate și prin
siguranța în exploatare.
 Motoarele asincrone se folosesc în acționările în care se
cere ca turația să nu varieze cu sarcina: mașini-unelte
obișnuite, ventilatoare, unele mașini de ridicat, 57
ascensoare, etc.
20. Cele mai des utilizate pentru serviciile interne ale
centralelor electrice sunt:

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

58
21. Circulaţia câmpului magnetic pe un contur închis este egală
cu:

suma algebrică a curenţilor

Legea fluxului magnetic care străbat conturul
Fluxul magnetic printr-o
suprafaţă închisă Σ egal cu
integrala de suprafaţă a
produsului scalar dintre zero
inducţia magnetică şi
elementul de suprafaţă, este
în fiecare moment nul.
suma căderilor de tensiune
de-a lungul conturului
59
22. Componenta simetrică directă produce, în cazul unui motor
electric:

Cele 3 sisteme de curenti,

direct, invers si omopolar
cuplul util
produc campuri magnetice
diferite: camp invirtitor in
sensul de rotatie al rotorului,
camp invirtitor in sensul opus cuplul de frânare
rotatiei rotorului si camp
alternativ 'imobil‘.
Cuplul M creat de câmpul
magnetic învârtitor – cuplul
electromagnetic – conform oscilaţii ale rotorului
principiului acţiunii şi
reacţiunii, este egal cu cuplul
util la arborele motorului. 60
 LEGEA LUI COLUMB
Experimental s-a constatat că două corpuri electrizate interacţionează
între ele prin forţe de atracţie sau de respingere după cum ele au sarcini
electrice diferite sau au acelaşi fel de sarcină electrică.

Pe baza datelor experimentale, fizicianul Charles Coulomb a formulat

în anul 1785 legea interacţiunii dintre corpurile electrizate:
Între două corpuri punctiforme,
purtătoare de sarcini electrice Q1 şi Q2 se
exercită forţe orientate pe linia ce uneşte
corpurile, de valoare proporţională cu
produsul sarcinilor Q1,Q2 şi invers
proporţională cu pătratul distanţei r dintre
corpuri.
Q1 * Q2
F k* 2 61
r
 LEGEA LUI COLUMB
Valoarea constantei de proportionalitate k din
Q1 * Q2
F k*
legea lui Coulomb depinde de mediul in care se gasesc
2 sarcinile aflate in interactiune si se poate determina
r prin masuratori experimentale.

1 N * m2
k SI
ε este o constantă de material
k  numită permitivitate electrică.
4   C2 Permitivitatea electrică are cea
mai mică valoare pentru vid:

ε0 este permitivitate electrică absolută.

  0 r εr este permitivitatea electrică relativă

Permitivitatea electrică relativă a 1 F 12 F

unui mediu oarecare este o 0   8,85  10 62
marime fizică adimensională. 36  10 m
9
m
23. Conform Legii lui Coulomb, forţa de atracţie sau de
repulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

Direct proporţională
cu pătratul distanţei

Q1 * Q2 Invers proporţională
F k* 2 cu pătratul distanţei
r

Direct proporţională
cu distanţa

63
24. Constanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor de
rezistenţă R înseriat cu un condensator de capacitate C, este:

Într-un circuit RC serie, RC

constanta de timp este egală
cu produsul dintre rezistenţa
totală în ohmi şi capacitatea în
Farad:
R/C

  RC 1/(RC)

64
25. Curentul care circula printr-un circuit de curent alternativ,
având rezistenta r = 3 ohm, reactanta de 4 ohm si la bornele
caruia se aplica o tensiune de 220 V este:

31,5 A
Z R X 2 2

44 A
U
I
Z

53,4 A

65
26. Curentul din circuitul statoric al unui generator este direct
proporţional:

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

66
27. Curentul electric alternativ poate fi produs numai prin
fenomene:

La baza producerii Termice

t.e.m. alternative stă
fenomenul de inducţie
electromagnetică. Rotirea
uniformă a unui cadru, format
dintr-un număr de spire, într- Chimice
un câmp magnetic omogen
sau rotirea uniformă a unui
câmp magnetic într-o bobină
fixă, permite obţinerea unei
t.e.m. alternative. De inducţie

67
28. Curentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unui
corp încărcat cu o sarcină electrică se numeşte:

curent electric de conducţie

Curentul electric
produs ca rezultat al
deplasarii unor corpuri
macroscopice incarcate cu curent electric de convecţie
sarcina electrica poarta
numele de curent electric
de convectie.
curent electric de deplasare
(Maxwell)
68
29. Curentul produs într-un circuit care conţine elemente
neliniare şi care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

întodeauna nesinusoidal
Un circuit este liniar daca
toate elementele din
componenta sa sunt
liniare.
Un circuit este neliniar
sau parametric daca el
întotdeauna sinusoidal
contine cel putin un
element neliniar sau
parametric.
nesinusoidal sau sinusoidal,
depinde de natura
elementelor neliniare
69
30. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unei bobine este:

mai puţin deformat

decât tensiunea care
Deoarece reactanta bobinei
corespunzatoare diferitelor armonici i-a dat naştere
este direct proportional cu rangul
armonicii rezulta ca forma curbei a mult mai deformat
curentului este mai putin deformat
decât curba tensiunii aplicate.
decît tensiunea care i-
Bobina în regim deformant a dat naştere
îmbunatateste caracterul deformant
al circuitului.

sinusoidal

70
31. Curentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidale
la bornele unui condensator este:

Printre problemele deosebite mult mai deformat

care se pun în legtura cu exploatarea decât tensiunea care
bateriilor de condensatori, privind
sigurana lor în funcionare, un loc
i-a dat naştere
important îl ocupa aceea referitoare la
efectele regimului deformant asupra
condensatorilor.
Condensatorul constituie un
sinusoidal
element deformant de speta a doua,
caracterizat prin aceea ca, într-un
regim deformant, înrautateste
caracterul deformant al regimului, în mai puţin deformat
sensul creterii coeficientului de decât tensiune care i-
distorsiune al curentului în raport cu a dat naştere
distorsiunea tensiunii de alimentare.
71
32. Dacă două conductoare parcurse de curenţi în acelaşi sens
sunt aşezate paralel, unul lângă altul:

densitatea de curent
scade în părţile
Intrebarea se referă la efectul de proximitate
apropiate ale
care se manifestă în cazul conductoarelor
parcurse de curenţi electrici, apropiate între ele, conductoarelor
situaţie în care unul se află în câmpul celuilalt.
Efectul final constă în modificarea densităţii de
densitatea de curent
curent în aria secţiunii transversale. creşte în părţile mai
Acum dacă ne referim la cazul nostru şi anume: depărtate ale
2 conductoare parcurse de curenţi de acelaşi conductoarelor
sens, aşezate paralel unul lângă altul, rezultă:
“o densitate de curent diminuată spre laturile densitatea de curent
apropiate şi o densitate sporită spre laturile este uniformă pe
depărtate ale conductoarelor”. ambele părţi ale
Ipoteza se poate verifica în cartea “Aparate conductoarelor
Electrice”_Gh. Hortopan_ Editura Didactică 72
şi Pedagogică Bucureşti
33. Daca la un circuit al unei staţii de 6 sau 20 kV care
funcţioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazată netă
la pamânt, tensiunea faţă de pamânt a celorlalte două faze:

scade de 1,41 ori

Pentru o retea cu neutrul izolat În regim
de avarie, când una din faze este este
pusă la pământ:
• tensiunea dintre faze şi curenţii de ramane constanta
sarcină nu sunt afectaţi;
•tensiunea fazelor sănătoase creşte cu
1,73 ;
•tensiunea pe faza avariată devine zero
(s-a presupus rezistenţa arcului R = 0).
creste de 1,73 ori

73
34. Dacă o f.e.m. E, montată în latura AB a unei reţele
pasive,produce în latura CD a reţelei un curent I, montarea
f.e.m. E în latura CD va produce:

un curent - (minus) I

un curent I

un curent I/2

74
 35. Dacă printr-un condensator circulă un curent alternativ
sinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

defazată cu 90 de
6 grade în urma
4
curentului
2
defazată cu 90 de
0
i
u
grade înaintea
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
curentului
-2

-4

-6 în fază cu curentul

75
36. Delimitarile prin pereti intre celule unei statii electrice de
interior se utilizeaza in principal in scopul:

Asigurarii unui acces mai comod la aparataj

Limitarii zgomotului in corpul de conexiuni

Evitarii extinderii avariilor

76
37. Descarcatoarele cu oxid de zinc protejeaza echipamentele
din retele împotriva:

supratensiunilor

supracurenţilor

solicitarilor mecanice

77
38. Diferenţa de potenţial la bornele a n baterii de
condensatoare montate în serie este egală cu:

suma diferenţelor de
Tensiunea electrica potenţial la bornele fiecărui
reprezinta diferenta de
potential dintre doua condensator
puncte ale unui camp
electric. diferenţa de potenţial la
bornele fiecărui condensator
în parte

U 12  V1  V2 diferenţa de potenţial a unui

condensator împărţită la n
78
39. Două funcţii periodice sinusoidale sunt armonice între ele
dacă:

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceeaşi perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu 1/2

79
40. Două sisteme de fazori trifazaţi oarecare, care au vârfuri
comune şi origini diferite care se descompun în componente
simetrice:

au aceleşi componete directe

au aceleaşi componente inverse

au aceleaşi componente homopolare

80
41. Durata de viata a lampilor cu incandescenta:

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

81
EFECTUL PELICULAR
 Efectul pelicular este fenomenul care apare la trecerea
undelor electromagnetice prin medii conductoare şi care
se manifestă prin apariţia simultană a absorbţiei şi
dispersiei undelor care trec prin astfel de medii, având ca
urmare creşterea densităţii de curent în straturile
superficiale.
 Efectul pelicular este baza încălzirii inductive

82
42. Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

încălzirea materialelor prin inducţie

eliminarea dezechilibrelor din reţeaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

83
43. Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor
masiv se datorează:

unor curenţi simetrici paraziţi induşi în conductor

unor forţe electromotoare induse datorită variaţiei

curentului

capacităţii conductorului faţă de pământ

84
44. Energia electrica reactiva:

este o energie electrică complementară, care serveşte la

magnetizarea bobinajelor

se poate transforma în energie mecanică

se poate transforma în energie luminoasă

85
45. Energia electromagnetică produsă de curentul i care
parcurge un circuit care conţine o inductanţă L este egală cu:

1/2 L i

1/2 Li^2

Li

86
46. Energia electrostatică a unui conductor izolat în spaţiu,
încărcat cu o sarcină q şi aflat la un potenţial V este egală cu:

1/2 q V

1
W  * q *V qV
2

2qV

87
47. Energia transmisă de undele electromagnetice cu
intensitatea câmpului electric E şi intensitatea câmpului
magnetic H se propagă după un vector:

S=E+H

S=HxE

S=ExH

88
48. Enunţul "sarcinile electrice nu pot fi create şi nici
distruse, ci doar mutate" reprezintă:

Legea Legea conservării

conservării energiei electrice
energiei
electrice
Într-un sistem
izolat (ce nu Legea lui Coulomb
schimbă energie
sau substanţă cu
mediul exterior),
sarcina totală se
conservă. Legea lui Laplace

89
49. Enunţul "suma algebrică a forţelor electromotoare dintr-o
buclă a unei reţele electrice este egală cu suma algebrică a
căderilor de tensiune din buclă" reprezintă:

Prima lege a lui Kirchhoff

A doua lege a lui Kirchhoff

Legea Joule -Lenz

90
50. Expresia B x i x l , unde i este intensitatea curentului care
străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pe
câmpul de inducţie magnetică de mărime B, reprezintă:

Un câmp magnetic realizează o

forţă asupra unui conductor o forţă
parcurs de un curent electric cu
intensitatea I, datorită interacţiunii
dintre câmpul existent şi câmpul
creat de curentul electric ce
străbate conductorul, numită forţă
electromagnetică o tensiune

o rezistenţă

F  BxIxl 91
51. Expresia matematica a legii lui Ohm pentru o portiune de
circuit este:

I=U/R

I = UxR

I=U-R

92
 52. Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se
realizeaza cu:

Extinderea domeniului de masurare în c.c. pâna

la niveluri de ordinul 104 A se poate face cu rezistente aditionale
ajutorul sunturilor. Daca rezistenta
ampermentrului este Ra si Ia este curentul
nominal, atunci valoarea rezistentei suntului,
Rs necesar pentru masurarea unui curent I, este
data de relatia: shunturi

Ra
RS 
n 1
unde
bobine înseriate
I
n
Ia
93
 53. Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se
realizeaza cu:

Extinderea domeniului de masurare se face

conectând rezistente aditionale în serie cu shunturi
dispozitivul voltmetrul V, cu tensiunea
nominala, U0 si rezistenta interioara, Rv, este
înseriat cu rezistenta aditionala, Ra pentru
extinderea domeniului de masurare pâna la
tensiunea, U. În acest caz, rezistenta aditionala rezistente
se poate calcula cu relatia: aditionale

Ra  Rv ( n  1)
unde condesatoare
n  U /U0 montate în paralel
94
54. Factorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistor
de rezistenţă R înseriat cu o bobină de inductanţă L, alimentate
de o forţă electromotoare constantă este egal cu:

Pentru un circuit serie L/R, R/L

constanta de timp (factorul de
atenuare) este egală cu raportul
dintre inductanţa totală în
Henry şi rezistenţa totală în L/R
ohmi.

1
L

R 95
55. Fluxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare q
printr-o suprafaţă închisă care o înconjoară, este egal cu:

valoarea numerică 2q

valoarea numerică q

valoarea numerică q/2

96
56. Folosirea conductoarelor jumelate în constructia LEA are
ca scop principal:

reducerea
Efectul Corona este o descărcare electrică autonomă, incompletă ce
pierderilor
se produce la suprafaţa conductorului sub forma unei coroane
luminoase, fiind însoţită de un zgomot caracteristic. Această
Corona
descărcare electrică apare atunci când intensitatea cumuli electric la
suprafaţa conductoarelor depăşeşte valoarea critică de 21.1KV/cm.
reducerea
Influenţa descărcării corona se manifestă prin: creşterea pierderilor
de putere şi energie în reţelele electrice; scurtarea duratei de viaţă a
solicitarilor
conductoarelor, armăturilor, clemelor prin corodarea acestora; mecanice ale
producerea de perturbaţii de înaltă frecvenţă, puternice, care stalpilor
deranjează emisiunile radio, TV etc., precum şi zgomote acustice.
Pentru evitarea apariţiei fenomenelor corona este necesar a:
•mării raza conductorului, măsură care însă conduce la dificultăţi de reducerea
montare şi în exploatarea liniilor; curenţilor de
•folosii conductoarelor jumelate (fasciculate), obţinându-se în felul scurtcircuit
acesta o mărire a suprafeţei aparente a grupului de subconductoare şi
scăzând intensitatea câmpului critic la suprafaţa conductorului; 97
aceasta este metoda cea mai eficace, fiind cea mai răspândită.
57. Formula de calcul a frecventei produsa în sistemul
electroenergetic de un generator cu n [rot/min] si p perechi de
poli este:

f =n p / 60

n* p
f  f = 60 n / p
60

f = 60 p / n

98
58. Formula e = B l v, unde e este forta electromotoare, B este
inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v este
viteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

Legea inducției electromagnetice teoremelor Biot-Savart

formulată în 1831 de Faraday este
una din cele mai importante legi
ale electromagnetismului.
Fenomenul numit inducție
legii inductiei
electromagnetică constă în apariția
(unei) tensiunii electromotoare electromagnetice
induse de un flux magnetic variabil
în timp. Acest fenomen permite
conversia diferitelor forme de
energie în energie electrică. legii circuitului magnetic

99
59. Forţa care se exercită asupra unui conductor rectiliniu,
parcurs de curentul i, aflat în câmpul de inducţie magnetică B
se numeşte:

forţă electromagnetică
(Laplace)

forţă electrodinamică

F  BxIxl
forţă magnetomotoare

100
60. Forţa care se exercită între două conductoare străbătute de
curenţi electrici se numeşte:

forţă electrocinetică

forţă electrodinamică

forţă magnetomotoare

101
61. Forţa electrodinamică exercitată între două conductoare
filiforme, paralele, lungi,aflate la distanţa r, străbătute de câte
un curent:

Doi conductori parcurşi de este direct proporţională cu

curenţi electrici I1 şi I2, distanţa r dintre conductoare
situaţi la distanţa d,
interacţionează între ei prin
intermediul câmpurilor
magnetice create de fiecare. este invers proporţională cu
distanţa r dintre conductoare

nu depinde de distanţa dintre

conductoare
102
62. Forţa electomotoare de inducţie care apare într-un circuit
închis, prin variaţia fluxului magnetic, este:

Tensiunea
electromotoare indusă într-
un circuit este egală cu
viteza de variaţie a fluxului
magnetic prin acel circuit.
direct proporţională cu
variaţia în timp a fluxului
magnetic
invers proporţională cu
variaţia în timp a fluxului
magnetic

dependentă de modul în care

este produs fluxul magnetic
103
63. Forţa F care se exercită asupra unei sarcini electrice q aflată
într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

F=E/q

F=qE

F=q/E

104
64. Frecvenţa unei mărimi periodice este inversul:

Amplitudinii
O frecvenţă de 1 Hz
corespunde unei perioade de
repetare de o secundă. De exemplu,
putem spune că o ciocănitoare care
bate cu ciocul în scoarţa unui copac Perioadei
de 10 ori pe secundă produce un
sunet cu o frecvenţă de 10 Hz.

Fazei
1
f 
T 105
65. Functionarea contoarelor de inductie are la bazã:

Curentul electric ce intra in locuinta

trece printr-o pereche de 'inele' ce
genereaza un camp magnetic. curentii turbionari
Campurile magnetice pot fi create
astfel incat sa produca un curent
Eddy-curent turbionar (fenomen
electric ce apare atunci cand un
conductor este expus unui camp efectul termic al
magnetic schimbator ca urmare a unei curentului electric
miscari relative a campului sursa si
conductorului sau ca urmare a
diverselor modificari in camp de-a
lungul timpului. Acest lucru
determina un flux circulant de forta electrostatica
electroni, sau curent, in corpul
conductorului) in discul de aluminiu
106
determinand rotirea discului la o
viteza proportionala cantitatii de
energie consumate.
66. Functionarea în doua faze a unui transformator trifazat are
ca efect:

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

107
67. Functionarea în suprasarcinã a unui transformator
reprezintã:

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

108
TRANSFORMATORUL
 Un transformator este un dispozitiv construit din două
sau mai multe bobine, una dintre ele alimentată în curent
alternativ ce induce o tensiune alternativă în cealaltă
bobină. Dacă a doua bobină este conectată la o sarcină,
puterea sursei de tensiune a primei bobine este cuplată
electromagnetic la sarcina celei de a doua
 Bobina transformatorului alimentată în curent alternativ
se numeşte înfăşurare primară. Bobina ne-alimentată a
transformatorului se numeşte înfăşurare secundară

109
68. Functionarea transformatoarelor electrice are la bază:

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul termic al curentului electric

curentii turbionari

110
69. Henry este unitatea de măsură pentru:

fluxul magnetic

inductanţă

inducţia magnetică

111
REZONANTA
 Un condensator şi o bobină conectate împreună formează
un circuit oscilator, ce rezonează (oscilează) pe o anumită
frecvenţă. La această frecvenţă, energia este transferată de
la condensator spre bobină şi invers sub formă de tensiune
şi curent alternativ defazate între ele cu 90o
 Rezonanţa are loc atunci când reactanţa capacitivă este
egală cu reactanţa inductivă

112
70. În cazul apariţiei fenomenului de rezonanţă într-un circuit
de curent alternativ, alimentat de la o sursă, aceasta furnizează
circuitului:

numai energie activă

X=0 deci Q=0, ceea ce

duce la S=P energie activă şi reactivă

numai energie reactivă

113
71. În cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui
Kirchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

valorile instantanee ale tensiunilor şi curenţilor

valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor

modulele fazorilor asociaţi tensiunilor şi curenţilor

114
72. În cazul conexiunii în stea la transformator:

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu 1,73 x curentul de faza

tensiunea de linie este egala cu 1,73 x tensiunea de faza

115
73. În cazul în care rezultanta unui sistem de fazori (de
tensiune sau de curent) este nulă:

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

116
74. În cazul pornirii stea triunghi a motoarelor asincrone,
curentul de pornire la conexiunea stea este:

1/3 din curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 3 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

de 2 ori curentul de pornire la conexiunea triunghi

117
75. În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loc
urmatorul fenomen:

creste tensiunea de alimentare a instalatiei

creste impedanta echivalenta a instalatiei

creste curentul de alimentare a instalatiei

118
76. În cazul punerii nete la pamânt a fazei S într-o retea de 20
kV cu neutrul izolat:

tensiunea pe fazele R si T ramâne neschimbata , iar

tensiunea fazei defecte S se apropie de 0

tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de

linie iar pe faza S se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S

ramâne neschimbata
119
77. În cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare,
motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

ele autopornesc, indiferent de tipul constructiv al rotorului

în scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivie

autopornesc
120
78. În echipamentul electric, uleiul electroizolant are
urmatoarele functii:

izoleaza partile sub tensiune între ele si fatã de masã

stinge arcul electric care apare în întrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de acţionare

121
79. În instalaţiile de joasă tensiune, legarea la pamânt este
justificată:

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitărilor echipamentelor

electrice

pentru securitatea muncii

122
80. În tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune,
nisipul are rolul:

de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

123
81. Încălzirea înfăşurărilor statorice ale generatoarelor electrice
este determinată în principal de:

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Joule-Lenz

124
82. Inductanţa de serviciu (lineica) a unei linii electrice lungi
este definită prin:

Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea

reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

Inductanta uniforma raspandita l, definita prin puterea

reactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic

125
83. Inductanţa proprie a unei bobine prin care trece un curent
de intensitate i este raportul între....... şi acest curent:

fluxul propriu al bobinei


L inducţia magnetică
I

forţa electromotoare

126
84. Intensitatea câmpului electric într-un anumit punct se
măsoară prin:

raportul dintre forţa exercitată

Intensitatea
câmpului electric este
asupra unei sarcini electrice în
numeric egală cu forţa acel punct şi mărimea sarcinii
electrică ce acţionează
asupra unui corp derivata în raport cu spatiul cu
punctiform încărcat cu o semn schimbat a potentialului
sarcină de 1C, plasat în
acel punct al câmpului:
în acel punct

raportul dintre tensiunea

aplicata unui conductor si
rezistenta acestuia
127
85. Intensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unui
conductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de
intensitate i, aflat la distanţă r de conductor :

invers proporţinală cu r

N *I N *I
H  direct proporţională cu
l 2r patratul lui r

direct proporţională cu r

128
86. Într-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea mai
mare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi
punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

monofazat

trifazat

bifazat

129
87. Într-un circuit de curent alternativ în care puterea activa
absorbita este 4 kw iar puterea reactiva este de 3 kvar, factorul
de putere este:

0.8

P P
cos    0,75
S P Q
2 2

4/3

130
88. Într-un circuit electric monofazat cu caracter inductiv
tensiunea este defazata fata de curent:

6
înainte cu 90 de
grade
4

i
cu zero grade
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
u
(sunt în faza)
-2

-4

cu 90 de grade
-6
în urma
131
RĂSPUNSUL TRANZITORIU AL BOBINEI
Circuit L/R simplu
 O bobină complet descărcată se
comportă iniţial precum un
circuit deschis atunci când la
bornele sale este aplicată o
tensiune. După ce se încarcă,
curentul prin ea este maxim, iar
tensiunea zero, comportamentul
fiind asemenea unui scurt-
circuit.
 Într-un circuit rezistor-bobină,
curentul bobinei trece de la zero
la valoarea maximă, iar
tensiunea de la valoarea maximă
la zero; ambele variabile au o
variaţie puternică la început. 132
89. Într-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R în
serie cu o bobina de inductanta L, în momentul alimentarii de o
sursa de curent continuu cu tensiune U:

curentul creste instantaneu la valoarea U/R

curentul nu circula prin acest circuit

curentul ajunge la valoarea U/R dupa un timp

133
90. Într-un circuit R-L serie de curent altenativ, tensiunea la
bornele rezistorului este de 100 V, iar tensiunea la bornele
bobinei este de 70 V. Tensiunea la bornele circuitului R-L este:

Tensiunea pe rezistenta cu
170V
tensiunea pe bobina sunt
decalate cu 90 de grade. De
aceea adunarea nu se face
liniar, ci asemanator cu
ipotenuza unui triunghi
dreptunghic. 30 V

U R  L  U R2  U L2 122 V

134
91. Într-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezistenţă R,
o bobină de inductanţă L şi un condensator de capacitate C,
curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

reactanţa totală a circuitului X este > 0

reactanţa totală a circuitului X este <0

reactanţa totală a circuitului este =0

135
92. Într-un conductor curentul alternativ are densitatea:

uniforma
Curentul alternativ
se repartizează neuniform
în secţiunea conductorului,
densitatea este maximă la
mai mare în centrul
suprafaţa conductorului şi
scade spre axul conductorului
conductorului. Acest
fenomen se numeşte efect
pelicular.
mai mare la periferia
conductorului
136
93. Intr-un tor (solenoid de formă circulară bobinat), energia
magnetică produsă de un curent care stăbate bobinajul torului
este localizată:

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

1/2 din energie este înmagazinată în volumul torului, iar

1/2 în afara torului
137
94. Inversa rezistenţei echivalente a n rezistoare legate în
paralel este egală cu:

suma rezistenţelor celor

n rezistoare

1 1 1 1
   ...  suma inverselor
Re R1 R2 Rn rezistenţelor celor n
rezistoare

suma pătratelor
rezistenţelor celor n
rezistoare
138
95. La conectarea unui circuit de linie se recomanda urmatoare
ordine a manevrelor:
Ordinea operaţiilor la întreruperea unui
circuit este: deconectarea
întreruptoarelor şi apoi deschiderea separatorul de
separatoarelor (debroşarea
întreruptoarelor), iar la stabilirea
linie, separatorul de
continuităţii unui circuit, ordinea bare, intrerupatorul
operaţiilor este: închiderea
separatoarelor (broşarea
întrerupatoarelor) şi apoi conectarea
Separatorul de bare,
întrerupatoarelor. intrerupatorul,
Ordinea de acţionare a separatoarelor: separatorul de linie
la deschiderea acestora întâi se deschid
separatoarele de linie, transformator
(sau borne) şi apoi cele de bare, iar la separatorul de bare,
închiderea acestora întâi se închid separatorul de linie,
separatoarele de bare/nod şi apoi cele de
linie, transformator sau borne, pentru ca intrerupatorul
în cazul unei eventuale acţionări greşite 139
(în sarcină) să nu se afecteze barele
colectoare/ nod.
96. La funcţionarea în gol a unei linii electrice tensiunea la
capat:

Aplicând o tensiune la bornele de creşte faţă de

intrare ale liniei electrice lungi fără pierderi, cu tensiunea la sursă
lungimea egală cu multiplu impar de sferturi de
proporţional cu
lungimi de undă λ şi având bornele deschise la
ieşire (în gol), tensiunea de la ieşire rezultă pătratul lungimii liniei
infinită.
Deoarece rezistenţa în realitate nu scade faţă de tensiunea
este nulă, tensiunea la ieşire U 2 este mărginită. la sursă proporţional
Apariţia de supratensiuni în aceste condiţii
cu lungimea liniei
constituie efectul Ferranti de tensiune.
Mai mult, daca nu mai avem
receptorul care cosuma putere reactiva
inductiva in acest caz este evident ca tensiunea nu se modifică
creste.

140
97. La generatorul sincron viteza de rotatie a câmpului
magnetic al statorului fata de viteza de rotatie a rotorului
masinii este:

mai mare
Definiţie: Maşina
sincronă - Maşina de
curent alternativ la care
turaţia rotorului este
mai mica
egală cu cea a cîmpului
învîrtitor, indiferent de
sarcină, se numeşte
maşina sincronă.
egala

141
98. La masina sincrona turatia variaza în functie de sarcina
astfel:

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii

142
99. La o instalatie cu mai multe condensatoare conectate în
serie, caderea de tensiune pe fiecare condensator este:

direct proportionala cu capacitatea

invers proportionala cu capacitatea

nu depinde de capacitate

143
100. La o masina electrica asincrona turatia variaza:

cu curentul de excitatie

cu frecventa

cu sarcina

144
101. La pornirea motoarelor electrice asincrone se urmãreste:

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

145
102. La transformatoarele la care comutarea ploturilor se face
cu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi se
monteaza:

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiunea

este mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentul

este mai mic

pe oricare dintre înfasurari

146
103. La un transformator cu grupa de conexiuni Y0 d-5
alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru si
pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

147
104. Legea a 2-a a lui Kirchhoff pentru un circuit de curent
alternativ monofazat inductiv are forma:

u=Ri

u= L di/dt

du=i/C dt

148
105. Legea lui Coulomb exprimã:

forta de interactiune dintre

corpuri punctuale încarcate cu
Între două corpuri sarcini electrice
punctiforme, purtătoare de
sarcini electrice Q1 şi Q2 se
exercită forţe orientate pe linia
fluxul electric printr-o
ce uneşte corpurile, de valoare
proporţională cu produsul suprafata sferica
sarcinilor Q1,Q2 şi invers
proporţională cu pătratul
distanţei r dintre corpuri.
diferenta de potential între
doua puncte
149
106. Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este valabila:

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

150
107. Legile lui Kirchhoff se aplică:

numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare şi circuitelor neliniare

151
108. Mărimea adimensională care reprezintă variaţia pe care o
suferă amplitudinea şi faza undei de tensiune sau curent când
parcurge 1 km de linie (lungă ) se numeşte:

O linie electrică a cărei constanta de

lungime este comparabilă cu propagare a liniei
lungimea de undă a semnalului se
numeşte linie electrică lungă.
Constanta de propagare constanta de
este o marime complexa. Aceasta atenuare a liniei
se poate scrie sub forma:Y=α+jβ
unde α=constanta de atenuare,
β=constanta de faza constanta de
distorsiune a liniei
152
109. Mărimea caracteristică circuitelor magnetice şi care este
analoagă cu rezistenţa circuitelor electrice se numeşte:

Impedanţă

Reluctanţa - Opoziţia faţă de

câmpul magnetic al unui anumit Reluctanţă
volum din spaţiu sau al unui
material, analog rezistenţei
electrice.
Permeanţă

153
110. Mărimea periodică alternativă este o mărime a cărei
valoare medie în decursul unei perioade este egală cu:

Zero

38719

154
 111. Mărirea cuplului de pornire şi micşorarea curentului de
pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:

Dezavantajele principale ale motoarelor prin deconectarea şi

asincrone cu rotorul în scurtcircuit sunt: reconectarea lor la
1 – curentul de pornire atinge valori de 6-10 ori
mai mari decât valoarea curentului reţeaua de alimentare
nominal,ceea ce duce la supraîncarcarea
surselor de alimentare, în cazul pornirii prin utilizarea
motoarelor de putere mare sau în cazul pornirii
simultane a unui număr mare de motoare; motoarelor cu rotorul
2 – cuplul de pornire al motorului este mai mic în dublă colivie
ca cel nominal, ceea ce exclude posibilitatea
folosirii lui la mecanismele care necesita prin utilizarea
cupluri de pornire mari;
3 – motoarele în executie normala nu au
motoarelor cu rotorul
dispozitive de reglare a turatiei. în colivie cu bare
Marirea cuplului de pornire si micsorarea înalte
curentului de pornire se realizeaza prin 155
îmbunatatirea constructiei rotorului: cu dubla
colivie sau cu bare înalte.
112. Materialele feromagnetice au permeabilitatea relativă:

mai mica decât 1

Materialele feromagnetice
au valori ale permeabilităţii
magnetice între 4000 (ferite)
şi 1.000.000 la putin mai mare decât 1
feromagnetici speciali
(permalloy, mumetal,
dinamax).

mult mai mare decât 1

156
113. Metoda transfigurării reţelelor electrice este folosită
pentru a:

reduce pierderile de putere activă în reţea

simplifică structura reţelelor echivalente pentru a reduce

volumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

157
114. Miezul magnetic al rotorului unei masini electrice
asincrone se relizeaza din tole pentru:

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

158
115. Motoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenarea
mecanismelor de servicii proprii din centralele electrice
deoarece:

nu permit variaţia turaţiei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este un

element puţin fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

159
116. Nivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:

încarcarea generatoarelor cu putere activa

încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

160
117. O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:

care alimentează un receptor

cu impedanţă egală cu
impedanţa sa caracteristică
Liniile lungi
genereaza o putere
reactiva foarte mare funcţionând în scurtcircuit
si astfel tensiunea la
capat este mare.

ca o linie funcţionând în gol

161
118. O linie electrică lungă funcţionând în gol:

produce putere
O particularitate a liniilor reactivă
electrice de înaltă tensiune, aeriene,
dar în special a LEC, constă în
faptul că susceptanţa capacitivă absoarbe putere
provoacă o circulaţie de curenţi reactivă
capacitivi şi din această cauză linia
poate fi considerată ca un
“generator de putere reactivă” (Q). nu produce şi nu
absoarbe putere
reactivă
162
119. O linie electrică lungă funcţionând în scurtcircuit:

absoarbe putere
Când linia fără pierderi are
reactivă
bornele de ieşire în scurtcircuit, U
2=0 şi se aplică la intrare o
tensiune U1 atunci I2 tinde la
produce putere
infinit.
reactivă
Apariţia de supracurenţi în
aceste condiţii constituie efectul
Ferranti de curent. nu produce şi nu
absoarbe putere
reactivă
163
120. O retea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul
transformatoarelor tratat prin bobina. Pentru regimul normal de
functionare sa se precizeze efectul bobinei:

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect

164
121. O sigurantã mai mare în alimentarea consumatorilor de
energie electrica se realizeaza prin:

reţele radiale

retele buclate cu funcţionare radială

reţele buclate

165
122. O sursă de tensiune cu f.e.m. E şi impedanţa interioară Z
poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate J şi
admitanţă interioară Y, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Z*Y = 1

J=Y*E

Z=Y

166
123. Pe liniile electrice de înaltă tensiune, unde se preferă
montarea transformatoarelor de curent ?

între barele
colectoare şi
separatorul de bare;

între separatorul de
bare şi întreruptor;

între întreruptor şi
separatorul de linie.
167
124. Pe măsură ce creşte tensiunea la care se realizează
instalaţiile electrice, costul pierderilor de putere Cp este:

constant;

crescător;

descrescător.

168
125. Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-o reţea prin
metoda componentelor simetrice, reţeaua inversă se compune
din:

impedanţe identice cu ale reţelei directe pentru elemente

statice

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru maşini

rotative

impedanţe diferite de ale reţelei directe pentru elemente

statice
169
126. Pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit se utilizează
bobine:
In conditiile existentei
unei puteri de scurtcircuit mari
in retelele electrice se impune
limitarea curentilor de
scurtcircuit.
Masura de limitare a
valorilor curentilor de
scurtcircuit consta in montarea
in serie pe cele trei faze a unor
reactante inductive numite
bobine de reactanta.
Bobinele de reactanta
se construiesc sub forma unor
bobine cu izolatie uscata sau in
ulei, de regula fara miez de fier
pentru a obtine o inductanta
cat mai constanta.
înseriate pe circuit,
monofazate, fără miez de
fier, răcite cu aer (uscate), de
tip interior;
racordate în derivaţie pe
circuit, monofazate, fără
miez de fier, răcite cu aer
(uscate), de tip interior;
înseriate pe circuit,
monofazate, cu miez de fier,
răcite cu ulei, de tip interior;
170
127. Pentru materialele magnetice, relaţia dintre inducţia
magnetică şi intensitatea câmpului magnetic:

Este liniară

B = μH
nu este liniară, ea depinzând
de intensitatea câmpului şi de
stările de magnetizare avute Este o egalitate
anterior.

Este neliniară

171
128. Pentru micşorarea pierderilor de putere prin curenţi
turbionari în piesele metalice masive parcuse de fluxuri
magnetice variabile:

se execută piesele metalice din tole de oţel subţiri izolate

între ele

se realizează piesele din tole cu adaus de siliciu pentru

mărirea rezistivităţii

se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri

magnetice variabile
172
129. Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are
impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei, puterea
activă la extremitatea receptoare:

se numeşte putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

173
130. Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are
impedanţa egală cu impedanţa caracteristică a liniei:

energiile reactive, inductivă şi capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât cea

capacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea

inductivă
174
131. Permeabilitatea este o mărime:

În electromagnetism, magnetică
permeabilitatea este gradul
de magnetizare a unui
material care reacţionează
linear, când este străbătut
electrică
de un câmp magnetic.
Permeabilitatea magnetică
este de obicei reprezentată
de litera greacă, μ . În
Sistemul Internațional,
mecanică
permeabilitatea se masoara
in H/m.
175
132. Permitivitatea este o mărime:

Electrică

Magnetică

Chimică

176
133. Pierderea de putere activa într-un element de retea
(transformator, LEA, LEC) , la aceeasi putere aparentã
vehiculatã, este direct proportionalã cu:

patratul frecventei

P  3RI 2
patratul tensiunii retelei

patratul curentului

177
134. Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã,
la aceeasi putere aparentã vehiculatã, sunt invers proportionale
cu:

patratul curentului
(P  Q ) * R
2 2
P  2
U
patratul tensiunii
(P  Q ) * X
2 2
Q  2
U
patratul puterii active

178
135. Pierderile de putere într-o linie electrică prin care se
transportă o putere activă P la un factor de putere = 0,9, faţă de
cazul când se transportă aceeaşi putere la un factor de
putere=0,8 sunt:

mai mici

http://mcmmp.wordpress.com/
P
cos   egale
S

mai mari

179
 POTENŢIALUL ELECTRIC
În câmpul electric generat de un corp punctiform fix, încărcat cu
sarcina Q, se plasează un corp de proba încarcat cu sarcina q. Energia
potenţială a sistemului este dată de relaţia:

q Q
Ep 
4    r
Lucrul mecanic efectuat de camp asupra corpului de proba, daca
acesta s-ar deplasa din acest punct pana la infinit (starea de referinta), este:

q Q 1  q Q
L r       0 
4   r  4    r

180
136. Potenţialul scalar în punctul M este egal cu lucrul mecanic
efectuat cu un corp încărcat cu sarcina q pentru:

Aducerea acestuia de la infinit în punctul M

Aducerea acestuia din punctul M la origine

Transportul acestuia din punctul M la infinit

181
137. Prima lege a lui Kirchhoff, pentru o reţea electrică buclată
cu N noduri, ne dă, pentru curenţii care circulă prin reţea:

N-1 relaţii distincte

N relaţii distincte

N+1 relaţii distincte

182
138. Prin adăugarea, pe toate laturile pornind din acelaşi nod al
unei reţele buclate, a unor forţe electromotoare (f.e.m.) egale şi
la fel orientate faţă de nod (teorema lui Vaschy):

circulaţia de curenţi
existentă anterior în
Teorema surselor cu actiune nulă
(Teorema lui Vaschy) reţea nu se modifică
a)Dacă in toate laturile incidente
intr-un nod al circuitului se se pot modifica curenţii
inserează surse ideale de tensiune
identice si orientate la fel fată de
din laturile cu f.e.m.
nodul comun, se obtine un circuit adăugate
echivalent cu cel intial.
b)Dacă in paralel cu fiecare latură a unei
bucle de circuit se adaugă surse ideale de se modifică circulaţia de
curent identice si orientate in acelasi curenţi din laturile pe
sens, se obţine un circuit echivalent cu
cel iniţial.
care nu se adaugă f.e.m.
183
139. Principalele elemente feromagnetice sunt:

Fierul, nichelul şi
cobaltul
Principalele metale
feromagnetice:
• fierul Fierul, cuprul, zincul
• cobaltul
• nichelul
• otelul
Fierul, aluminiul,
cuprul
184
140. Principalul avantaj al motoarelor asincrone cu rotorul în
scurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:

curentul mic de
pornire

Motoarele asincrone cu
rotorul în scurtcircuit pornirea fără
cu simplă colivie fac dispozitiv de pornire
parte din categoria
motoarelor cu pornire
ameliorata. cuplul de pornire
foarte bun
185
141. Principalul avantaj al motoarelor de curent continuu îl
constituie:

permit reglarea în limite largi

a turaţiei
Turația se reglează prin
varierea tensiunii aplicată
motorului până la nu necesită întreţinere
valoarea nominală a permanentă
tensiunii, iar turații mai
mari se obțin prin slăbirea
câmpului de excitație nu necesită instalaţii speciale
de pornire
186
142. Producerea dublei puneri la pământ a bobinajului rotoric
al unui generator sincron are următoarele efecte negative.

curentul prin circuitul

În cazul simplei puneri la pământ
rotoric creşte foarte
a bobinajului rotoric a
mult
generatorului, prinlocul de defect
nu circulă nici un curent întrucât
tensiunile
circuitul de excitaţie este izolat
electromotoare nu mai
faţăde pământ, iar parametrii
sunt sinusoidale
circuitului rotoric rămân
neschimbaţi
La o a doua punere la pământ, apar scântei la periile
porţiunea bobinajului colectorului
rotoric dintre cele două puncte de
187
defect se găseşte scurtcircuitată
prin pământ
143. Puterea electrică reactivă:

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparat

electric

produce transformarea energiei electrice în energie

mecanică

este variaţia în timp a energiei magnetice şi electrice

188
144. Puterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:

puterea activã absorbitã de motor de la retea când este

alimentat la Un si absoarbe In

puterea activã transmisã prin intrefierul motorului cand

este alimentat la Un si absoarbe In

puterea mecanicã debitatã de motor la arbore când este

alimentat la Un si absoarbe In
189
145. Raportul nominal de transformare al unui transformator de
putere este:

raportul dintre tensiunea

primara si secundara de mers în
gol
Raportul nominal de
transformare- k- este
raportul între tensiunea raportul dintre curentul primar
primara si cea si secundar la sarcina nominala
secundara la mersul în
gol.

raportul dintre tensiunea

primara si secundara la sarcina
nominala
190
146. Reactanta supratranzitorie a unui motor este:

direct proportionala cu
curentul de pornire

1
x " invers proportionala cu
curentul de pornire
I pornire
invers proportionala cu
patratul tensiunii de
alimentare
191
147. Regimul deformant este un regim energetic în care:

Regimul deformant se datorează undele de curent şi

funcţionării în retelele de curent alternativ a
aparatelor deformante si care sunt tensiune nu sunt
constituite în general din elementele periodice
neliniare (transformatoarele cu miezuri
saturate, instalaiile de redresare, cuptoarele undele de curent şi de
cu arc electrice) din retea.
Chiar daca tensiunile tensiune sunt ambele
electromotoare ale generatoarelor din periodice şi
centrale electrice sunt presupuse sinusoidale,
elementele neliniare deformeaza curentii si nesinusoidale
produc astfel caderi de tensiune periodice
nesinusoidale, de aceea se numesc elemente undele de curent şi
deformante de circuit. Ca urmare a acestui tensiune sunt
fapt, în retelele cu elemente neliniare
tensiunile de alimentare ale consumatorilor periodice iar una este
(elemente liniare sau neliniare) sunt nesinusoidală
periodice nesinusoidale. 192
148. Reglarea puterii active debitate de generatorul sincron se
face variind:

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

193
149. Reglarea puterii reactive debitate de generatorul sincron se
face prin:

modificarea curentului de excitatie

deschiderea aparatului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

194
150. Regulatorul automat de tensiune (RAT) asigurã:

deconectarea automatã a liniilor la suprasarcină

conectarea automată a unui transformator de rezervă

modificarea curentului (tensiunii) de excitaţie la

generatoarele sincrone
195
151. Relatia între curentii de linie si de fazã în sisteme cu
generatoare si receptoare conectate în triunghi este:

curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul

de fazã

curentul de linie este egal cu curentul de fazã

curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul

de linie
196
152. Releul termic se foloseste pentru:

protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit

protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva

temperaturilor înalte

protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

197
153. Rezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecare
rezistenta de 2 ohm, montate în serie este:

5 ohm

Re  R1  R2  R3
Re  3R 0.66 ohm

6 ohm

198
154. Rezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecare
rezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:

3 ohm
1 1 1 1
  
Re R1 R2 R3
1 ohm
1 3

Re R
9 ohm

199
155. Rezistivitatea unui conductor electric depinde de:

natura materialului

http://mcmmp.wordpress.com/
Materialul Rezistivitatea
(Ω·m)
argint 1,5·10-8
cupru 1,7·10-8
lungime, direct proportional
aluminiu 2.6·10-8
oţel 1,1·10-7
nichelină 4,0·10-7

masa, direct proportional

200
156. Rezonanţa se obţine într-un circuit electric de curent
alternativ dacă:

reactanţele inductivă şi capacitivă în valoare absolută sunt

egale

reactanţa inductivă este mai mare decât reactanţa

capacitivă

reactanţa capacitivă este mai mare decât reactanţa

inductivă
201
157. Rolul conservatorului de ulei la transformatoarele de forta
este:

de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul mai

mica

de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

202
158. Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o
linie electrica îl are:

circulatia de putere activa

circulatia de putere reactiva

nici una din cele doua

203
159. Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui
scurtcircuit al unei faze a reţelei trifazate direct la pământ
(monofazat) se compune din:
schemele de secvenţă
directă, inversă,
homopolară conectate în
paralel
schemele de secvenţă
directă, inversă,
homopolară conectate în
serie
schemele de secvenţă
directă şi inversă
conectate în paralel
204
160. Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui
scurtcircuit între două faze ale unei reţele izolat de pământ se
compune din:

In cartea “Proiectarea schema de secvenţă

instalaţiilor electrice directă
industriale”-Dan Comşa-Editura
Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1983, cap. 3.7.3.4. schemele de secvenţă
Scurtcicuit bifazat fără pământ . directă şi inversă
Schema echivalentă de calcul în conectate în paralel
cazul producerii unui
scurtcircuit între 2 faze ale unei schemele de secvenţă
reţele izolat faţă de pământ se directă, inversă şi
compune din schemele de homopolară conectate
secvenţă directă şi inversă în paralel 205

conectate în paralel.
161. Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui
scurtcircuit trifazat al unei reţele izolat de pământ se compune
din:
schemele de secvenţă
directă, inversă,
homopolară conectate în
serie

schema de secvenţă
directă

schemele de secvenţă
directă şi inversă
conectate în paralel
206
162. Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui
scurtcircuit trifazat al unei reţele la pământ cu arc se compune
din:

schema de secvenţă directă

înseriată cu triplul impedanţei
arcului

schema de secvenţă directă

schema de secvenţă directă

înseriată cu schema de secvenţă
inversă
207
163. Se considera ca un transformator functioneaza în gol
atunci când:

sarcina tranformatorului este foarte mica

curentul primar si curentul secundar sunt foarte mici

când o înfasurare este conectata la retea, iar cealalta este

deschisa
208
164. Sectionarea barelor colectoare în statiile electrice are
scopul:

de limitare a curenţilor de scurtcircuit

de a reduce costul instalaţiei

de a reduce pierderile de putere

209
165. Sensul puterii deformante într-un circuit format dintr-un
generator care produce o undă sinusoidală şi o bobină cu miez
de fier saturat este:

de la generator spre bobină

întotdeuna de la bobină spre generator

poate avea oricare sens, în funcţie de încărcarea

generatorului
210
166. Separatorul, ca echipament în cadrul unei statii electrice,
are rolul:

de a proteja circuitul la supracurenti

de a separa vizibil un circuit

de a masura nivelul de izolatie

211
167. Sigurantele electrice au rolul de a:

proteja instalatia din aval la defecte la scurtcircuit ca si la

suprasarcini de lunga durata

face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în

cablu

asigura protectia personalului

212
168. Sigurantele electrice sunt aparate electrice care împiedica:

cresterea tensiunii peste o valoare limita

cresterea curentului peste o valoare limita

scaderea curentului sub o valoare limita

213
169. Sigurantele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protectie
la:

supratensiuni

supracurenti

supratemperatura

214
170. Singurele mărimi fizice reale în curent alternativ sunt:

mărimile efective de curent sau de tensiune

mărimile instantanee de curent sau de tensiune

valorile medii de curent sau de tensiune

215
171. Sistemele simetrice de fazori în care se descompun
sistemele de tensiuni sau de curenţi dezechilibraţi:

Un sistem electric trifazat este denumit corespund unor

simetric sau echilibrat dacă tensiunile celor realităţi fizice
trei faze şi cei trei curenţi au aceeaşi
amplitudine şi sunt defazate (defazaţi) una
faţă de cealaltă cu 120º. Dacă una sau
ambele condiţii nu sunt satisfăcute, reprezintă artificii de
sistemul este denumit dezechilibrat sau
nesimetric. calcul
Sistemul direct este asociat cu câmpul
învârtitor pozitiv, iar sistemul invers cu
câmpul învârtitor negativ . numai sistemul direct
În cazul unei maşini electrice de tensiune
alternativă, aceasta este o interpretare
corespunde unei
corectă, din punct de vedere fizic, pentru realităţi fizice
câmpul magnetic învârtitor. 216
172. Sistemul de tensiuni ale unui sistem electric trifazat
racordat la un generator electric care produce tensiuni
electromotoare simetrice este:

întotdeauna simetric

este nesimetric dacă fazele sunt neegal încărcate

este simetric dacă fiecare fază este egal încărcată

217
173. Suma forţelor electromotoare ale unui sistem trifazat
simetric este:

egală cu 1

nulă

egală cu 1/2

218
174. Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:

Directe
Supratensiunile de origine
atmosfericá se clasificá ïn trei
categorii:
• supratensiuni datorate
Indirecte (induse)
sarcinilor statice;
•supratensiuni datorate
loviturilor de trásnet directe;
•supratensiuni datorate de rezonanta sau de
loviturilor ferorezonanta
de trásnet indirecte.
219
175. Susceptanţa unui circuit de curent altenativ sinusoidal este
inversul:

Componentele reactive, precum bobinele

şi condensatoarele, se opun trecerii
curentului (deplasării electronilor) în
impedanţei
funcţie de timp şi nu într-un mod
constant, uniform, ca în cazul rezistorilor.
Această opoziţie în funcţie de timp se
numeşte reactanţă, notată cu „X” şi
măsurată de asemenea în Ohm. rezistenţei
La fel cum pentru rezistenţă există o
mărime complementară, conductanţa, şi
pentru expresia reactanţei există o mărime
complementară, denumită susceptanţă.
Matematic, susceptanţă este inversa reactanţei
(reciproca) reactanţei, 1 / X. Simbolul
matematic este „B”, iar unitatea de
măsură este tot Siemens. 220
176. Teoremele (formulele) Biot Savart Laplace se referă la:
Biot şi Savart au stabilit
că intr-un punct M, la o
distanţă de un element de
conductor de lungime dl
străbătut de un curent de
intensitate I apare un
câmp de inducţie
magnetică.
intensitatea câmpului
magnetic produs de un
curent care circulă printr-un
conductor
forţa electrromagnetică
forţa exercitată între două
conductoare paralele
parcurse de curenţi
221
177. Tesla este unitatea de măsură a:

inducţiei magnetice

fluxului magnetic

intensităţii câmpului magnetic

222
178. Transformatoarele de masurare a curentilor se construiesc
pentru curenti secundari de:

1 sau 5A

5 sau 10 A

1 sau 10 A

223
179. Transformatoarele de masurare de curent:

pot fi racordate în circuitul

primar cu înfasurarea secundara
În mod normal
deschisa
transformatoarele de
curent au înfăşurarea
secundară pot fi lasate în exploatare cu
funcţionând într-un infasurarea secundara deschisa
regim apropiat de
regimul de mers în
scurtcircuit. nu pot fi racordate in circuitul
primar cu înfasurarea
secundara deschisa
224
180. Transformatoarele de masurare de tensiune se construiesc
pentru tensiuni în secundar de:

10 V

50 V

100 V

225
181. Transformatoarele de masurare de tensiune:

nu pot fi lasate în exploatare cu

În mod normal înfasurarea secundara deschisa
transformatoarele de
măsurare a tensiunii
nu pot fi lasate în exploatare cu
au înfăşurarea
înfasurarea secundara în
secundară funcţionând
scurtcircuit
într-un regim apropiat
de regimul de mers în
gol. pot fi puse sub tensiune cu
înfasurarea secundara in
scurtcircuit
226
182. Un circuit de curent alternativ, pentru care factorul de
putere este egal cu 1, este un circuit:

pur rezistiv

pur inductiv

pur capacitiv

227
183. Un conductor în care circulaţia curentului electric nu se
supune legii lui Ohm se numeşte circuit:

liniar
Daca pe portiunea de circuit
actioneaza forte electromotoare
(exterioare), atunci ea (portiunea
de circuit) se numeste neomogen
neomogena.
Experimental s-a stabilit ca,
pentru o portiune de circuit
omogena intensitatea curentului neliniar
este proportional tensiunii (legea
lui Ohm) 228
184. Un corp conductor situat într-un câmp electric de
intensitate E se încarcă cu electricitate:

Prin conducţie

Prin inducţie

Prin magnetizare

229
185. Un motor electric sincron, care funcţionează subexcitat:

absoarbe putere activă şi

putere reactivă
Când curentul de
excitaţie este mai mic decât
valoarea optimă,
motorul e subexcitat lucrând cu absoarbe putere activă şi
factor de putere inductiv şi produce putere reactivă
absorbind o parte din puterea
necesară pentru magnetizare
din reţea.
produce putere activă şi
putere reactivă
230
186. Un motor electric trifazat legat în stea este în functiune si
alimentat la 0,4 kV. Tensiunea între neutrul stelei si una dintre
faze este:

0,4 kV

U linie
Uf  0V
3

230 V

231
187. Un numar de n surse fiecare având tensiunea
electromotoare continua e si rezistenta interioara r, legate în
paralel pot fi înlocuite printr-o sursa echivalenta având:

forta electromotoare e si rezistenta r/n

forta electromotoare ne si rezisteta r/n

forta electromotoare e si rezistenta nr

232
188. Un receptor electric de rezistenţă R conectat la bornele AB
ale unui circuit de alimentare oarecare absoarbe puterea
maximă dacă:

rezistenţa R este egală cu rezistenţa totală a circuitului

văzută prin bornele AB

rezistenţa R este egală cu rezistenţa internă a sursei de

t.e.m.

rezistenţa R tinde spre zero

233
189. Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi
manevrat:

sub tensiune si cu curent

cu curent fara tensiune

fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent

234
190. Un transformator de masurare de curent nu poate fi lasat
cu secundarul în gol, deoarece:

împiedica circulatia curentului primar

apar supratensiuni periculoase in secundar

nu indica aparatele de masurare

235
191. Unitatea de masura a capacitatii unui condensator este:

A*h

A/h

236
192. Unitatea de măsură a fluxului electric este:

nu are denumire proprie

se utilizează Coulombul

Faradul

237
193. Unitatea de masura a fluxului magnetic este:

Tesla

Weber

Farad

238
194. Unitatea de măsură a frecvenţei mărimilor periodice se
numeşte:

Frecvenţa este măsura

Weber
numărului de repetări ale unui
fenomen periodic în unitatea de
timp. În Sistemul Internaţional
unitatea pentru frecvenţă este Hertz
numită hertz şi este simbolizată
prin Hz, în cinstea fizicianului
german Heinrich Hertz.

Henry

239
195. Unitatea de măsură a sarcinii electrice este:

V/m

Coulomb

Farad

240
196. Unitatea de masura ohm x mmp / m este pentru:

rezistivitate

S
  R* greutate specifica
l

coeficient de dilatatie

241
197. Unitatea de masura pentru masurarea puterii active este:

kWh

kW

kW/h

242
198. Unitatea de masura pentru puterea reactiva este:

kVAr

kVA

kW

243
199. Valoarea conductivităţii electrice este în ordine crescătoare
la următoarele materiale:

Conductivitatea electrică
(numită şi conductibilitatea aluminiu, argint, cupru
electrică specifică) este
mărimea fizică prin care se
caracterizează capacitatea unui
material de a permite
transportul sarcinilor electrice argint, cupru, aluminiu
atunci cînd este plasat într-un
cîmp electric. Simbolul folosit
pentru această mărime este de
obicei σ (litera grecească
sigma), iar unitatea de măsură aluminiu, cupru, argint
este siemens pe metru (S·m−1)
244
200. Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este
determinata în principal de:

Menţinerea constantă a frecvenţei bilantul puterilor

industriale (50 Hz) este o problemă active
la nivel de sistem energetic, fiind
legată de puterea în rezervă din
centralele electrice ale sistemului şi circulatia
de operativitatea dispeceratului. În puterii reactive
anumite situaţii, când posibilităţile
de producere a energiei electrice în
centrale sunt limitate, se decide modul de
întreruperea alimentării unor tratare a
consumatori (sacrificarea neutrului
distribuitorilor), în scopul menţinerii retelei 245

frecvenţei în sistem.
201. Valoarea intensităţii câmpului electric produs de
o sarcină electrică la distanţa r este:

Direct proporţională cu r

Q Direct propoţională cu
E pătratul lui r
4r 2

Invers propoţională cu
pătratul lui r

246
202. Valoarea medie a capacităţii lineice pentru o linie electrică
aeriană trifazată este.........faţă de cea a unui cablu subteran.

egală

Liniile electrice în cablu produc o

putere capacitivă mult mai mare, de
cca. 20 de ori mai mare decât în mai mică
cazul LEA, la aceeaşi tensiune.

mai mare

247
203. Valoarea medie a inductanţei de serviciu pentru o linie
electrică aeriană trifazată este.........faţă de cea a unui cablu
subteran.

egală

În general, Lcablu< (4 ... 5) LLEA

mai mare

mai mică

248
 204. Valoarea medie pătratică a unei mărimi periodice se mai
numeşte şi:

x (t ) Mărime alternativă sinusoidală

Amplitudine
Expresie
x(t )  X Msin( t   ) matematică

Valoare efectivă
XM Amplitudinea sau valoarea maximă

Faza
(t   )
Valoare eficace
1 T
X ef  
2
( x (t )) dt
T 0 Valoare efectivă 249