Posturile

Posturile de transformare (numite n continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie
RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV.
PT este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri
de distribuie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT
modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.
1.1
1.
Clasificarile PT
Dupa destinatie:
1) PT de distribuie public alimenteaza cu energie electrica (ee) retele
stradale destinate racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale
urbane/rurale
2) PT de servicii interne ale instalatiilor Operator Distributie de ex. staii
de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul
Energetic National (SEN).
3) PT
de
alimentare
individuala
a
agentilor
economici
(si/sau clienticasnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate,
dupa caz, in gestiunea tertilor sau a Operator Distributie .
1.
Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1) PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu acces n interior pentru
manevre/lucrari.
2) PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire
exterioar . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din
exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare
1.
Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1) PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de
regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate,
cteodat i conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. n mod
excepional este posibil ca PT de stlpi sa fie racordat la LEA mt cu
cablu subteran.
PT pe stlpi se mpart n:
a) PT pe un stlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.
b) PT doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA
2) PT cabin
a) PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata
intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de
beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare
cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori
rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES
avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in
LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat
in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt
este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu
accesul personalului in interiorul PTCZ
c) PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi
moderne, compacte care pot fi executate in doua variante
constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru
manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare
pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care
se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului
PTAB/PTAM
d) Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA
transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in
spatii ingradite cu gard de plasa de sarma
Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la baz o cuva de
beton impermeabil la ap iar cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special
proiectate
In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din
transformator pentru prevenirea poluarii solului.
1.2
Criterii de baz pentru alegerea tipului de PT
La selectarea tipului i a amplasrii PT este necesar n afar de evaluarea tehnico economic s se tina
cont de :
tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le

proprietarii lor.
posibiliti de acces pentru montare, deservire i mentenan
zonele de protecie, si de siguranta.
caracterul zonei locuit sau nelocuit, rezervaie, etc.
pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2
Solutii constructive si variante de echipare

2.1
PT aerian (PTA) montat pe stlp
PT Aerian pe un stlp din beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnicoeconomic se pot accepta si stalpi de lemn/metal)
Stlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii
de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de
PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de
racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.
PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.
Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord
individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul
postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea Operator
Distributie
PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnicoeconomic se pot accepta si talpi de lemn/metal)
Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In
solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri
justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA
mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile
atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.
Echipare de baz
Consol mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete
distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical
(STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate
monta pe un alt stalp in amonte de PTA
Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10

kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
Transformator de distribuie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
Cutia de distribuie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi

realizata din policarbonat. n componena CD intra barele jt, echipamentul de
conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4
kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj
direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru
monitorizarea calitatii ee,
La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de

masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
Cutia de distribuie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare

pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. n componena CD intra barele jt,
echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV,
punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura
prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales
printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari
incarcarea egala a fazelor transformatorului
Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune

corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru
PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de
transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
Circuite de linie de jt racordate la CD n LEA/LES:

o
circuite LES de seciuni corespunztoare .
circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale
CD.
Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de evi de plastic de lungimi cu

diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse n suportul evilor, si cu bride
metalica de stalpul PTA . La iesire evile de protecie vor fi prevzute cu capace
speciale mpotriva ptrunderii apei.
Ieirile de cablu din tabloul de distribuie n direcia solului vor fi protejate mecanic
cu evile cu diametru corespunztor .
Console jt de linii aeriene vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui
circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de
priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea
conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
Sistemul de legare la pmnt al PTA este constituit din priza de pamant (liniara sau
contur), banda de coborre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor
matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in
cazul in care CD este din policarbonat)
Fundatia de beton a stalpului PTA

2.2
PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afar
Post de transformare compact cu deservire exterioar se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care
va avea la baza un strat de pietri mrunt. Acoperiul PT este demontabil din motive de schimbare a
echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele de distribuie mt, tabloul de distribuie jt i
la transformator este posibil dup deschiderea uiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt i jt. n
cazuri de utilizare a acestei PT in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin cablu subteran separatorul de
sarcin i siguranele pot fi pe stlpul de racord in acest caz n PT nu vor exista celule de mt. Performantele
separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un
PT in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian
si/sau se vor monta celule mt in PT
Echipare de baza
1 sau 2 transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maxim 1000 kVA.
Celule de distribuie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in

configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de
transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de
zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de 20 kV ,
curentul nominal 630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si
intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare
la pamant. Celulele sunt in acet caz din uniti funcionale individuale independente
(cutii pentru ndeplinirea unei funcii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele
superioare ale celulelor.
In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu

celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic
pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele
vor avea tensiunea nominala de 20 kV , curentul nominal 630 A, si curentul de
rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina si intreruptoarele vor avea mediul de
stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
Tablou de distribuie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu

sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea

PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara
mentionata la punctul 2.1
2.3 Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces n interiorpentru
manevre si/sau lucrari
Post de transformare compact cu deservire interioar se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care
va avea la baza un strat de pietri mrunt. Acoperiul PT este demontabil din motive de schimbare a
echipamentelor (in special a transformatorului).
Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta
PT. Echiparea PT este similara 2.2
3
Transformatoare utilizate in PT
De regula vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV n execuie

compacta, fr conservator, cu bobinaj Cu sau Al i pierderi n gol reduse. n situatii
motivate se pot utiliza transformatore cu izolatie uscata.
3.1
16 kVA
25 kVA
Gama standard a puterilor tansformatoarelor
40 kVA
63 kVA
100 kVA
160 kVA
250 kVA
400 kVA
630 kVA
1000 kVA
1600 KVA
3.2
Grupe de conexiuni
Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA 160 kVA
Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA 1600 kVA
Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1
Protectia transformatoarelor
Alegerea concret a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele

transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie
mt/jt trebuie s ndeplineasc urmatoarele cerinte:
sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
s nu ntrerup curentul de magnetizare de mrimea 12 x in pe perioad de 0,1 s.
trebuie s fie selectiv cu elementul de protejare pe partea secundar

transformatorului.
Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o
protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie

si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de
comutatie si protectie de pe circuitele de linie
protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de

declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului
la suprasarcini de scurta durata.
Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de
protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe
circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei
de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia
din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.
Respectarea principipiului de dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele
ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari
succesive ale transformatorului in PT.
4.2
1.
Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT
Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o
sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt
sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%)

astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta
durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la
capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde
sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura

si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee
racordati la RED jt.
1.
sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de

distributie a circuitului jt
In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a Operator
Distributie pentru LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp (I scc min =
220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A)
intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea
maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:
o
In = 160 A
coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de

curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a
protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la
curent de scurtcircuit minim de 200 A
posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160

A
posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la

scurtcircuit intre 200 A si 2400 A
posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50

ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru
desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile
de curent produse de pornirea motoarelor electrice.
posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se

transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al
reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare
bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de
1.25
1.
Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege
protectia respectand principiile de sensibilitate la curentul minim de defect de la
extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a
circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu
desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de
25 ani
2.
In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale

posturilor de transformare se accepta CD echipate numai cu sigurante MPR, de
minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate echipate cu intreruptoare de 160
A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa
asigure selectivitatea cu protectia montata in CD si sensibilitatea pe toata lungimea
LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea
circuitului jt, in maxim 3 secunde.
Tablouri / cutii de distribuie jt
5
5.1
Cutii de distribuie (CD) pentru PTA pe stlp
Echiparea de baz a tabloului de distribuie n general
bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si

160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa
largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul

general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de
separatie, nefuzibile.
circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu

echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate
in cap 4 in urmatoarele configuratii:
o
sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
sigurante MPR si intreruptoare In =160A
elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu

echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare
caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
transformatoare de msur a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele

de linie pentru msurare semidirect a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de
masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi
corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie
0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca
nu echipeaza un grup de masura de decontare.
echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
ieiri din partea secundar a TC vor fi integrate ntrun tabloul cu borne, care va
permite scurtcircuitarea intrrilor de curent pe durata conectarii contoarelor si/sau a
analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectrii analizorului
trebuie s permit o nlocuire fr probleme n caz de defeciune.
protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuat prin

sigurante fuzibile.
pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni seciuni

minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru
circuit de tensiune 1,5 mm2.
spaiul i forma tabloului de distribuie pentru instalarea analizorului calitatii energiei

electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
configurarea tabloului de distribuie permite montare a pn la 8 circuite de linie

protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
stuturile intrrilor i ieirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate ntre
stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD
5.2
Tablouri de distribuie jt n PT in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)
similar CD a PTA conform 5.1
numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de
160 A
sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot

ajunge pana la 1600 kVA.
6
evi de protecie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie
din PTA
Ieiri din CD ale PTA n direcie liniilor aeriene vor fi protejate de evi de plastic cu lungimea 6 m, fixate
n suporturi corespunztoare. La iesire din eava de protecie va fi amplasat un cap de protectie impotriva
patrunderii apei.
Ieiri din CD ale PTA n LES vor fi pozare n eavi de protecie.
7
Msurarea parametrilor energiei electrice la PT
Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele

functii:
inregistrarea valorilor medii, maxime i minime ale U, I, P, Q n memorie circular

sau linear i pentru o perioad mai lung de 2 ani,
ampermeru si voltmetru inregistrator
masurarea energiei active si reactive
continutul de armonici in curbele de curant si tensiune
racordarea PT la liniile mt
8.1
Modalitatea de conectare PT la LEA mt
Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea PT se vor utiliza stalpii existenti
si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii
In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:
Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
Conducotare izolate mt cu seciuni nominale de minim 50 mm2.
Conductoare torsadate mt pentru linii aeriene.
LES 20 kV
8.2
Modalitatea de racordare PT la LES mt
racordare in bucla (PT n cabin).
racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe
barele mt ale statiilor de transformare
9
Protecia mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta i

mpotriva supratensiunii atmosferice
9.1
Protecie mpotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta
Protecia de baz mpotriva contactului periculos trebuie s fie efectuat n

conformitate cu cerinele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
Toate partile metalice ale PT inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de

distribuie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza
pamant instalatiei mt)
Dac nu se pot respecta condiiile pentru legare la pmnt comun a prizelor de

pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize
de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.
9.2
Protecia mpotriva supratensiunilor atmosferice
Principiile de utilizare a elementelor de protecie sunt prevzute n anexe ale Politicii

tehnice a sistemului de distribuie, care se ocup de problematica liniilor aeriene i
subterane mt i jt.
La PTA pe stlp pe partea mt se monetaz descarcatoare ZnO integrate in cadrul de

sigurante al PTA.
10
Racordarea noilor utilizatori
Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea
noilor utilizatori la PT.
Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile
de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu
delimitare la joasa tensiune
In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie
posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.
Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre Operator Distributie si terti se
vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de
gestiune la nivelul mansoanelor.
Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de
distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt
datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:
o
noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului

utilizator
sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare
mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai

indepartat al circuitului mt sub limita de 5%
mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru

asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona
(alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de
sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se

bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe
cai de alimentare pe mt
Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad
zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in
pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor
prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile
tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN
In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale decontinuitate emitentul
solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul
circuitului mt la care urmeaza sa fie racordat noul utilizator (instalatia de racordare care asigura alimentarea
cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi
finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:
o
largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri

noi cu proprietarii zonelor forestiere
refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt

a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi
schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt
inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica

precara
refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de

racordare a noului utilizator
montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in

sistemul de automatizare a Operator Distributie
introducerea in sistemul de automatizare al Operator Distributie a unor

echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea
acestora pe tarif de racordare, etc.
Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare
asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori
tinad cont de urmatoarele cerinte:
o
aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie

prealabil
masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt

vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de
punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor
fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare
de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de

comutatie telecomandate integrate in SAD al Operator Distributie
stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine

cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai
de buclare realizare
Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord
radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public.
Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de
stalpul cu separatorul de racord.
In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m, se vor prevedea puncte de masura indirecta pe
primul stalp in aval de separatorul de racord.
Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu
modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si
montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.
In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie
prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice
posibile.
Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat
al personalului Operator Distributie pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din
noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare
administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este
amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a
imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public
si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.
Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de
transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea Operator Distributie intro
anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si
celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului
Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6
kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca
notificarea prealabila a Operator Distributie sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un
transformator corespunzatort 20/0.4 kV
11
cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT
Proiectantul va obine in numele Operator Distributie si va include in documentatie:
certificatul de urbanism,
toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai
de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv
in zone cu vegetatie etc
toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza

SF).
planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 ,

1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu
In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau

traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile
tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si
interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a
imobilelor.
La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale
necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor masurate in STEREO 70 va fi
inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.
Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot
fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial
intre Operator Distributie si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au
stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta
favorabila Operator Distributie se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se
vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.
About these ads
Ads by OnlineBrowserAdvertisingAd Options
Related
LES mt cerinte tehniceIn ". LES 20 kV"

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEBIn ". LES 20 kV"
PTA cu racord in LES 20 kVIn ". Posturi de transformare"
Etichete: ANRE, autorizare
electricieni, Basescu, CDD, cleme
electrice, clienti, consultanta, continuitate, Elena

energetica, Ion
Iliescu, LEA
20
Udrea,energie
kV, LEA
distributie, opinii, pagube, pene

energetica, profit, publicitate, raspunsuri, receptoare
dinamometric metalic
pt
electrica, ferme
legaturi
eoliene, independenta
jt, legislatie, marketing, mediu, operator

de
electrice,retele
de
curent, politica, politica

electrice, Stoian
Constantin, surub
This entry was posted on 07/12/2008 at 11:06 and is filed under . Posturi de transformare, Instruire personal, Management. Poti urmari orice
raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.
98 Rspunsuri la Posturi de transformare cerinte tehnice r r

Bonta
1.
Florica spune:
08/12/2008 la 17:50 | Rspunde
Am facut demersurile pentru a fi racordati la energie electica de la un p.t.a la electrica Oradea

;si ne cofruntam cu refuzul pe care il consideram nejustificat al acestora din anul 2006 nu
beneficiem de curent electric pe mativ ca pta nu este proprietatea sc Electrica. Va intreb daca
transformatoarele sunt parte cumponenta a retelelor de distributie atunci acel pta apartine
sau nu de Sc Eiectrica? Retelele sunt recunoscute ca fiind protrietatea lor. Meentionez faptul
ca pta se afla pe proprietatea noastra . Este vorba de un pta amplasat si care a deservit acele
imobile din anii 1983 pina in 2006 Va multumesc.
stoianconstantin spune:
2.
08/12/2008 la 19:22 | Rspunde
Salut Florica,
Este posibil sa fie proprietatea terilor. Exista posibilitatea de a fi subconsumator al
proprietarului PTA. In acest caz atat tu cat si proprietarul PTA aveti nevoie de avize ternice de
racordare.
Exista
contract
cadru
elaborat
de ANRE pt
relatia
subconsumatorii
dintre
consumatori
si
lor.
Daca respectivul proprietar nu este de acord atunci Electrica trebuie sa va dea alta solutie.
Daca
nu
rezolvi
mai
vorbim!
SGC
3.
Bonta
Florica spune:
11/12/2008 la 18:11 | Rspunde
buna seara Am cumparat in anul 199 au activ Statie biogas aceasta producea energie electrica
care era trimisa in reteaua de medie tensiune logi acest activ avea si un transformator pta
incorporat inca din faza de constructie . Activul cumparat apartinea statului avas,in contractul
de vanzare cumparare nu se spcifica expres ca am cumparat retele electricesi nici pta .In anul
2004 odata cu lichidarea societatii de stat o alta firma cumpara activele printre care si pta nu
este specificat ca ar fi vorba de acest transformator dar ei sustin ca este proprietatea lor
.Alimentarea cu energie electrica pana la lichidarea fostei societati era facuta din acest pta
Reteaua de medie tensiune este pe proprietatea noastra si pta Ce posibilitate am avea sa fim
racordati la energie electrica ,solutia cea mai avantajoasa este pentru noi sa fim racordati din
acel pta nu putem beneficia de H.G 90\2008 aceste nu raman in patrimoniul operatorului de
retea ? Potrivit legii nu orice persoana care detine retea electrica are obligatia sa asigure
accesul potrivit ANR? VA MULTUMESC sper sa ma fac inteleasa.
4.
11/12/2008 la 19:14 | Rspunde
Salut
1
Florica,
vorbim
de
un
ag
economic
si
nu
de
un
cons
casnic.
Da?
2 Cine a cumparat satia de biogaz? Firma ta pt care cauti solutie de racordare?

3 In momentul cumpararii de la AVAS respectiva statie era racordardata la reteaua electrica
de
20
4
5
deja
apare
nu
in
mai
ecuatie
inteleg
retea
kV?
care
20
kV
e
care
ideea
iarasi
nu
un
moua
inteleg
ce
vanzare
e
cu
ea.
Incearca din nou o descriere a cazului. Daca e un litigiu patrimonial probabil ca nici voi nu
aveti trecere la proprietarul actual al PTA si nici Electrica nu poate interveni. Totusi daca
solicitati alimentare cu ee atunci electrica obligatoriu este sa va ofere o solutie de racordare
chiar daca trebuie sa faceti o statie de transformare. Reglementarile ANRE nu ii permit unui
OD sa refuze racordarea pe motiv ca nu exista retele electrice in zona proprietatea OD. Daca
nu
sunt
Insista
si
se
in
relatia
fac
cu
OD
pe
si
in
banii
a-mi
explica
solicitantului.
conjunctura.
SGC
5.
Bonta
Florica spune:
11/12/2008 la 20:52 | Rspunde
BUNA SEARA Da in momentul cumpararii statia era racordata la reteaua electrica firma
noastra a cumparat statia , si in acest moment statia este racordata la reteaua electrica dar
nu este alimentata este intrerupta alimentarea nu avem contract cu electrica refuzul din
partea lu electrica este ca nu facem dovada certa a dreptului de proprietate asupra
pta.Reteaua de20kv face legatura cu statia iar pta se afla montat la acea retea ,stalpul pe
care este montat pta este la noi in curte cei care sustin ca au cumparat pta nu au trecere la
el,noi la electrica am dat dreptul de servitute am facut toate demersurile doar alimentarea
urma sa se faca cand au intervenit vecinii nostrii tot firma ,afirmand verbal ca pta este a lor
electrica au sistat toate lucrarile si raspunsul lor a fost sa ne adresam in instanta lucru pe care
lam si facut dar dureaza procesul de 2 ani si cine stie cat va mai dura .Noi am intrerupt
activitatea societatii din acestmotiv.Mie mi se parea normal sa primim o solutie din partea
electrica nu sa ni se blocheze drept cu atat mai mult cu cat vecinii nostrii nu sunt alimentati
din acel post in ferma mai fiind un ptz si ei sunt racordati de acolo fiind mai convenabil mai
aproape de cladirile lor si acel ptz este proprietate electrica .Nu stiu cum electrica le permite
nu ar trebuii sa aiba ceva avize sau autorizatii sa le fie recunoscut acl drept de proprietate
Cum au fost transmise aceste bunuri de utilitate publica societatilor cu capital de stat nu
aveau obligatia sa le i-a electrica in patrimoniu.Eu asa tind sa cred ca ar trebui sa fie in
patrimoniul electrica cum reteana pana la pta si stalpul pe care este pta toate sunt a lu
electrica doar au fost construite si date in exploatare impreuna pentru statia de biogas . Ne
luptam cu foarte multa rea vointa .Va multumesc pentru timpul acordat si pentru intelegere.
Incze
6.
Andras spune:
03/06/2009 la 20:55 | Rspunde
Azi au schimbat transformatorul la PTCZ-ul la care este racordata si tronsonul nostru. Cica era
anuntata pauza de tensiune de la ora 12 pana la ora 20, cam in jur de 19:30 erau gata. In
jurul orei 15 incercau sa mute noul transformator la pozitie inauntru deja in post. 8 ore
alocate pentru lucrare este mult sau putin ?
7.
03/06/2009 la 21:12 | Rspunde
Salut
Andras
E ok. Minim 2 ore trebuie lasat sa se linisteasca uleiul + refacerea masuratorior PRAM+
chinul de asezat pe pozitie. E bine. Usor acoperitor dar e ok. Teoretic ai trafo nou si ar trebui
sa
sarbatoresti
cumva!
Maine dai si tu de baut cuiva un suc o cafea ceva acolo ca sa-ti dovedesti satisfactia!
SGC
Incze
8.
Andras spune:
03/06/2009 la 22:15 | Rspunde
Mda,
noroc
ca
nu
trebuia
sa
stau
acasa
si
sa
holbez
la
monitorul
negru :D
Drept ca cel vechi era destul de zgomotos, daca trecea omul prin zona se auzea foarte bine
bazaitul specific, seara/noaptea chiar si de la coltul strazii respective se auzea in linistea noptii
bazaitul
de
100
Hz
armonici
pari.
Masuratorile PRAM ce contin mai exact ? Chinul de scos si de asezat pe pozitie am vazut, am
trecut pe acolo de vreo 3 ori, dar dupa aceea aveam alte treburi si eram si cam
contracronometru un pic. De as fi avut vreme as fi facut si cateva poze acolo.
9.
04/06/2009 la 13:03 | Rspunde
Salut Andras,
Masuratori de rigiditate dielectrica si masuratori rezistente ohmice ale infasurarilor. Dupa PIF
masuratori
de
sarcina
si
tensiune.
Asta
la
fata
locului.
SGC
Incze
10.
Andras spune:
04/06/2009 la 20:44 | Rspunde
Azi iar a fost o pauza de tensiune de vreo 3-4 ore, in alte zone erau la inceput si la sfarsit
intreruperi mai scurte. Poate lucrau si in alta parte, eu numai la PTCZ le-am vazut, acum
lucrau ceva si in cealalta incapere. Din cate am vazut, era montat un USOL sau ceva de genul
la boxa trafo la un fel de tablou unde erau mai jos sub USOL o gramada de MPR-uri, probabil
de acolo erau plecarile de cabluri JT, iar o parte din insi taiau ceva cabluri langa trafo, altul
vopsea ceva suport sau asemanator afara. Bineinteles ca papucul nu lipsea din peisaj :D Sper
ca maine nu va fi iar pauza de tensiune
11.
04/06/2009 la 21:17 | Rspunde
Salut Andras,
Oricum de fiecare data e un motiv nou. Cel putin cu trafo nu ai ce sa comentezi. In ultimii 10
ani
nu
s-a
mai
intrerupt
alimentarea
cu
ee
pt
schimbare
trafo!
Putem dechide o lista pt prognoze privind data, motivul si durata viitoarei intreruperi in
alimentarea
cu
ee.
SGC
Incze
12.
Andras spune:
04/06/2009 la 22:06 | Rspunde
Mai bine nu mai zic nimic. Dar totusi as prefera sa nu mai fie intreruperi deocamdata. Ne-am
cam
deplasat
de
la
subiect.
Referitor la masuratorile PRAM, sunt obligatorii si trebuie sa existe buletinele de masura in

dosar la CE?
13.
Incze
Andras spune:
27/06/2009 la 13:52 | Rspunde
In cazul PTCZ, exista ceva protectie la STA ? Am dat de o situatie interesanta, traseu
paratraznet paralel cu traseu bransament JT trifazat, (bransamentul este prin LES, probabil cu
manson derivatie deoarece este racordat direct pe cablul subteran care alimenteaza un
tronson
de
la
PTCZ).
Cablul vine undeva prin pamant pana la consumator, acolo iesirea este protejata in tub
metalic, cam pana la 2m inaltime si de acolo pana la consola cu izolatoare de porcelan care
este montata cam la 5m fata de sol si acolo intra firele in cladire prin perete. Pe segmentul
sol-consola cablul are traseu aproximativ paralel cu cablul de coborare al paratraznetului.
Situatia este mai complexa, dar deocamdata ma limitez numai la asta.
14.
27/06/2009 la 15:42 | Rspunde
Salut
Andras,
Cred ca situatia relatata de tine este doar conjuncturala. Pe regula protectia la STA a unui
PTCZ se rezuma la prorectia LEA jt (daca exista descarcatoare 0.4 kV montate in Ljt) si la
protectia LEA mt (vorbim si aici de descarcatoare evident corespunzatoare tensiunii Lmt)
SGC
Incze
15.
Andras spune:
27/06/2009 la 16:04 | Rspunde
Practic care este situatia la capitolul dotare cu descarcatoare JT in PTCZ sau LEA JT pentru
STA ? (Restul o sa plasez la supratensiuni.)
16.
27/06/2009 la 18:09 | Rspunde
Andras,
In prezent aproape toate LEA jt care se construiesc au montate descarcatoare 0.4 kV. Pe
barele Posturilor nu se monteaza descarcatoare. Cel putin nu in solutie standard.
SGC
17.
velles2003 spune:
07/07/2009 la 12:34 | Rspunde
am citit recent ceva foarte interesant!

pt reteaua de distributie: caz uzual: post de transformare configuratie radiala, in anvelopa
(sau cabina?) de beton la care se admite ca protectia pe partea de MT se faca prin cadru de
sigurante cu descarcatori cu ZnO pe UN STALP special, inlocuind deci celulele MT care costa
foarte mult. admit oare Operatorii de distributie asa ceva? cred ca costul unui PT ar scadea
cam cu 30%!
18.
07/07/2009 la 14:11 | Rspunde
Salut
OD
Velles2003,
poate
fi
obligat
sa
accepte
solutiile
tehnice
corecte
chiar
daca
costa
putin!
SGC
Incze
19.
Andras spune:
19/07/2009 la 15:46 | Rspunde
1. La PT de regula cate plecari JT sunt ? Teoretic parca si 12 si 15 sau 16 am citit in locuri

diferite.
2. In cazul PTCZ nemodernizat, la separatoare de sarcina ce mediu de stingere exista ?
3. Echiparea standard a PTCZ nemodernizate din pdv al elementelor de comutatie si al
protectiilor cum arata ? Sep de sarcina + siguranta fuzibila la MT, sep de sarcina + sig fuzibila
sau USOL la JT si MPR la plecarile JT si reductoare de curent la masura JT sau exista si ceva
protectie
cu
reductor
de
curent
4. La PA nemodernizate separatoare de sarcina sau intreruptoare cu MR respectiv la capitol

protectii ce dotare este?
20.
19/07/2009 la 16:41 | Rspunde
Salut
Andras,
1 la PTA sunt de regula mai putine decat la PTZC. Uzual la PTA 3 (-6) sin ratiuni de spatiu in
CD,
La
PTCZ
uzual
6(-12).
Conteaza
evident
specificul
RED
jt
din
zona
PT
2 daca vormin de 20 kV atunci este aerul. La 0.4 kV nu vorbim de sep de sarcina!

3
Da
asa
arata.
Da
putem
avea
cazul
cand
utilizam
intreruptaoare
4 La separatoare nu prea este protectie la intreruptoare avem deja protectii numerice

complexe.
Vorba
ceea
cerul
limita.
Uneori
se
exagereaza
fara
motiv.
SGC
Incze
21.
Andras spune:
19/07/2009 la 19:52 | Rspunde
La
stingerea
arcului
cum
se
realizeaza
la
separatoare
de
sarcina
20
kV
Am vazut niste separatoare telecomandate montate pe LEA 20 kV, care cica pot fi actionate si
sub sarcina, acolo era un fel de contact alunecator cu resort care numai la sfarsit se
intrerupea, desi cutitul principal era deja in miscare. Aceste separatoare telecomandate au si
CLP
La
in
4
pozitia
PA
clasic
deschis
tronsonul
(nemodernizat)
dpv
este
legat
al
protectiilor
la
ce
pamant
dotare
?
are?
Maximal temporizat/maximal rapid (linii+cupla) si eventual ceva homopolar (linii) ? Teoretic si

chestia
aia
cu
telemecanica-teleconducere
prin
fir
pilot
putea
sa
fie
Asta ar fi de ajuns si la PA modernizat sau ce alte cerinte exista ? DRRI?
22.
19/07/2009 la 20:20 | Rspunde
2 La fel un fel de camera de stingere in aer care mentinaa arcul in planul fiecarui pol
prevenind
degenerarea
in
scc
polifazat.
4 e important saa precizezi nivelul de tensiune. Pt ca lucrurile sunt tratate in practica diferit.
Evident la mt sunt mai multe optiuni. la jt lucruile sunt mai simple pozitionandu-se in zona
protectiilor maximale de curent cu/fara temporizare. E drept ca s-au cam generalizat
declansatoarele
electronice,
dar
inca
gama
solutiilor
acceptate
destul
de
larga.
SGC
Incze
23.
Andras spune:
19/07/2009 la 20:50 | Rspunde
Am inteles, era vorba despre PA RED-MT. Scuze, in gandirea mea PA se leaga oarecum
implicit
de
MT.
Scuze ca tot insist pe aceasta tema, dar de 2 lucruri insa tot nu m-am lamurit, CLP la
separatoarele telecomandate de pe LEA-MT si protectiile din PA RED-MT analogica si din PA
RED-MT automatizate, un pic mai detaliat, nu la modul cel mai general.
24.
19/07/2009 la 22:04 | Rspunde
Andras,
Incerc un raspuns. Dar s-ar putea sa reluam comunicarea de la reformularea ceva mai clara a
problemei. In textul tau ai atacat in aceeasi fraza mai multe idei. Incerc si eu sa raspund dupa
cum
banuiesc
tema!.
De regula CPL (cutite de punere la pamant) nu sunt actionate la distanta. In LEA mt exista
putine echipamente care au CLP care ar putea fi actionat de la diatanta. In principiu ar fi
posibil dar avem inca ceva retineri legate de ritualul de securitate a muncii. Pe tema asta chiar
in unele statii de transformare vizate de retragerea personalului CLP nu se automatizeaza. Aici
SCAD se rezuma la teletransmisia pozitiei.
Despre proectiile intreruptoarelor din PA Modernizate ti-am spus ca sunt numerice si ca
depasesc cu mult nevoile concrete ala locului in care sunt montate. De regula ne rezumam la
maximale temporizate sectionari de curent si dupa caz homopolare cu sau fara RAR cu unul
sau mai multe cicluri. De regula mai putin. In RED mt si RED jt cultura tehnica si practica
legata de protectii sunt modeste. Acest aspect coroborat cu preocuparile legate de

montaorizarea calitatii ee costituie urmatorul front al electroenergeticii din distributie ee.
SGC
25.
Incze
Andras spune:
20/07/2009 la 00:09 | Rspunde
Legat de treaba cu CLP, separatorul MT telecomandat montat in axul LEA are cele 2 pozitii,
inchis si deschis. Cand este inchis atunci partea mobila este in partea opusa reductorilor de
curent, iar cand este deschis este in partea unde sunt reductorii de curent, bornele contactelor
fixe a cutitelor in partea cu reductorii de curent parca sunt legate la suportul separatorului si
nu prin asta se realizeaza legarea la pamant ? Voi trimite in mail link la poza cu separator in
cauza.
Legat de protectii la PA-MT, sunt si plecari LEA din PA nu numai LES sau RAR in cazul LES ???!
Protectia sectionala de crt parca necesita si ceva fir pilot sau canal de comunicatie intre
capete,
sau
cel
putin
asa
apare
in
cartea
Badea-Brosteanu.
Subiectul preferat, PA nemodernizat si aici in principiu cam aceeasi protectii ca si la PA-MT

modernizate
Dpdv al studierii varianta nemodernizata mi se pare mai didactica, atat la PA cat la PT si la

statii. Inca o data scuze ca atat insist pe tema asta!
26.
Incze
Andras spune:
04/10/2009 la 22:20 | Rspunde
Din nou aici.

Intrebarea nr 1: in cazul RED-MT, posturile tip cabina (fie zidite, fie metalice, fie compacte) cu
exceptia celor care nu sunt in gestiunea OD (de utilizator) sunt de tipul intrare-iesire la partea
MT sau exista si posturi care au numai 1 singura conexiune la RED-MT sau de obicei toate pot
fi alimentate prin minim 2 cai din RED-MT?
Intrebarea nr 2: la PTCZ din exterior exista ceva diferenta intre PT care este alimentat
exclusiv radial si PT care poate fi alimentat prin mai multe cai sau nu ? Am vazut PTCZ cu 1
usa (PTCZ cutare)si am vazut si cu 2-3 usi (PTCZ cutare, Boxa Trafo). Incerc sa schitez
situatia existenta la RED-MT si cam asta se poate vedea numai, adica cate usi de acces au
posturile in afara de pozitia lor in localitate.
27.
05/10/2009 la 09:50 | Rspunde
Salut Andras,
1.1 sunt practicate ambele variante. Gestionam multe cazuri de PTCZ de terti integrate in
circuitele OD (tip intare-iesire). E cam neplacuta situatia pt ca in cazul unor avarii OD este
obligat
sa
intervina
in
instalatiile
tertilor.
1.2 in zilele noastre se evita integrarea posturilor de terti in circuitele OD. Daca solutia trebuie
aplicata atunci se rezolva poblema stabilind punctele de delimitare la celulele se trafo si/sau
de
masura
1.3 este de preferat solutia de alimentare radiala a unui PTCabina cu racordare intr-un PT al
OD. In acest sens cred ca am scris cateva idei in articolul de mai sus. Se poate utilisa si un
QuickSec pentru derivarea unui racord dintr-un cablu mt pentru racordarea unui PT
(deocamdata
eu
nu
incurajez
aceasta
solutie
desi
are
un
oarecare
potential)
2. numarul de usi spune destule despre compartimentarea PT. Cu cat mai multe usi cu atat
mai securizat este PTC in sensul ca se pot amplasa separat celulele mt, transformatoarele si
respectiv tablourile jt.
Incze
Andras spune:
10/06/2010 la 21:29
1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre

timp am dat de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul
pentru
care
nu-i
recomandati
folosirea
2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA se

declanseaza intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se
anclanseaza intreruptorul dupa asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta
nu este oarecum periculoasa cu aparitia arcului la scoaterea MPR din socluri, de
exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?
Incze
28.
Andras spune:
05/10/2009 la 10:35 | Rspunde
Multumesc, dar asta nu prea elimina incertitudinea :D Si varianta cu 1 usa poate sa fie deci tip
intrare-iesire
29.
05/10/2009 la 23:44 | Rspunde
Da!
30.
Monica
23/10/2009 la 22:09 | Rspunde
S. spune:
Conform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 Linii directoare referitoare la concepia de

dezvoltare i modernizare/retehnologizare a reelelor de distribuie, n vederea respectrii
standardului de performan din Codul RED se poate construi un post de transformare aerian
in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si
anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de
post.
In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se
prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune
cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de
joasa
tensiune.
Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post
de
transformare
compact,
care
ar
fi
solutia
de
amplasare
cea
mai
buna?
1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a

stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig
cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo
(asta
ar
presupune
montarea
cablului
de
medie
tensiune
pe
lateral)
sau
2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o

parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100
si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate
cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune
montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele
terminale,
practic
sub
acestea
sau
3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea
cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un
CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz
nu
am
mai
avea
cutia
de
distributie
de
JT
sub
separatorul
vertical.
Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de

distributie.
Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din
punct de vedere al securitatii muncii?
Va
multumesc
Cu stima.
31.
24/10/2009 la 04:52 | Rspunde
Salut Monica,
mult.
Am
Te
niste
invit
sa
fotografii.
citesti
Le
articolul
caut
si
dedicat
vom
acestui
discuta
subiect: PTA
pe
cu
1-2
cazuri
racord
in
concrete.
LES
20
kV
Nu ssunt sigur ca vei gasi un raspuns concret insa vei gasi cateva cazuri realizate practic si o
baza de discutii unde sper sa se poata polariza cat mai multe opinii ale specialistilor in
distributia
energiei
electrice.
SGC
32.
Incze
Andras spune:
22/11/2009 la 14:05 | Rspunde
In cazul transformatoarelor MT/0.4 kVdin PTA cat de des apar defecte interne si exista ceva
protectie pentru acestia sau tot setul de protectii sunt sigurantele MT + la JT protectia
electromagnetica+MPR si eventual BPNTT ? Protectii tehnologice (gaze, temperatura) acolo
din cate stiu nu exista. Vineri am auzit ca undeva in zona rurala intr-un sat sau comuna cica
s-a explodat transformatorul, cauza cica era consumul marit pe una dintre plecarile JT. Cam
cat dureaza operatia de schimbare a transformatorului la PTA ? La PTCZ cu tot tacamul cam 8
ore cum apare mai sus.
12/06/2010 la 10:04
22/11/2009 la 18:04 | Rspunde modific
Salut Andras,
1 exista protectii prin sigurante pe partea de 20 kV iar pe partea jt cu sigurantele
MPR si/sau cu intreruptoare. In cazul intreruptoarelor vorbim de protectii maximale
de
curent
2 transformatoarele, cel putin cele construite in tara, sunt masini electrice foarte
fiabile. Evident se strica dar dupa ce se insiste cu regimurile foarte grele de
exploatare: supratensiuni, suprasarcini repetate, ff multe scc in RED jt etc
3 durata necesara schimbarii unui trafo la un PTA depinde de multi factori care tin
de mobilizare si disponibilitate oameni si utilaje. La fata locului probabil ca in 2 ore
lucrarile sunt finalizate. Evident ca pentru cine are nervi sa priceapa e vorba nu
numai de rotirea propriu-zisa a trafo defect cu trafo nou dar si de timpul necesar
linistirii uleiului in trafo nou pt efectuarea probelor electrice respectiv pentru
verificari ale coloanelor si un inele cazuri chiar ale RED jt. Probabil ca si aici sunt
cauri
in
care
SGC
Incze Andras spune:
se
ajunge
la
ore
uneori
chiar
mai
mult

Multumesc ! Sincer sa fiu mi se pare cam ciudat ca numai asa din senin sa
explodeze transformatorul, mai ales ca persoana de la care am auzit n-a mentionat
nimic premergator defectului, adica sa fi fost intreruperi sau probleme mai dese in
ultima vreme dar ma voi interesa.
Alta intrebare, de ce nu se agreeaza transformatoarele de putere de 110/20/6 kV si
se trece la varianta cu 2 transformatoare 110/20 si 20/6 kV ?
Te
rog
sa
detaliezi
noua
intrebare!
SGC
33.
Incze
Andras spune:
22/11/2009 la 21:05 | Rspunde
In statii 110/20/6 kV care au transformator de putere cu atat 20 cat si 6 kV la secundar, daca

se modernizeaza statia nu se mai folosesc secundarele de 6 kV pentru alimentarea
cosumatorilor ci se pune in functiune un trafo 20/6 kV, cica nu mai este agreat de OD varianta
cu utilizarea ambelor secundare.
12/06/2010 la 10:06
Andras,
Exista cateva cazuri:
- RED 6 kV sunt previzionate ca vor disparea este cazul in care este potrivit in statie
un
trafo
20/6
kV
- RED 6 kV are viitor. Atunci este de analizat dupa criterii de CPT solutia cea mai
buna trafo 110/6 kV, 110/20/6 kV respectiv 20/6 kV In aceste cazuri este
importanta si perspectiva evolutiei necesarului de putere la tensiunea de 6 kV
- unele decizii sunt legate si de numarul de celule 110 kV disponibile
In
concluzie
cred
SGC
Incze Andras spune:
ca
raspunsul
trebuie
nuantat
de
la
caz
la
caz.

Multumesc! Asa cum am presupus, nu este deloc sigur ca s-a explodat acel
transformator din PTA si nici premergator nu erau probleme. Numai asta se zvonea
prin localitatea respectiva ca s-a intamplat, iar sursa mi-a spus numai ce a auzit, de
aceea era acel cica in doua locuri.
34.
silviu spune:
05/06/2010 la 13:32 | Rspunde
Buna ziua!! Lucrez de jumatate de an in proiectare. Am o mare rugaminte la dumneavoastra.

Ati putea sa ma ajutati cu niste documentatie tehnica despre relee de protectie digitale
compatibile SCADA? Tocmai avem in lucru niste PTCZ-uri de modernizat iar unul din ele
trebuie integrat in SCADA. Va multumesc!!!
05/06/2010 la 16:10
Eu nu prea sapanesc subiectul insa iti recomand pe cel mai bun specialist in SCADA
din
Romania:
dl
ing
Combei
Petre
Poti vizita si http://www.comranado.ro

Atentie la butonul raspunde. E uti in gruparea discutiei
PS sa nu uiti de oportunitatea WIN care te poate pune in postura sa iti faci cadou
SCADA la casa noua! Te poti inscrie gratuit acum si sa incepi sa iti construiesi
viitorul
SGC
05/06/2010 la 16:15
Incze Andras spune:

Integrarea in SCADA nu se face chiar asa. Echipamentul digital (relee+RTU) ce se
monteaza in PTCZ trebuie sa fie compatibil cu sistemul SCADA al OD, specificatiile ar
trebui sa fie in caietul de sarcini si in fisele tehnice. Daca nu apare nimic, atunci se
pot cere informatii suplimentare de la OD sau de la beneficiarul lucrarii.
Pot exista diferente intre echipamentele diferitelor producatori, deci pot fi unele
probleme de compatibilitate. Se poate face chiar si un test cu un singur echipament
digital, daca comunica corect cu serverul SCADA sau nu, pentru eliminarea
surprizelor ulterioare neplacute.
Incze
35.
Andras spune:
12/06/2010 la 11:07 | Rspunde
Multumesc, dar asta a fost comentariul nou la care m-am referit :

Incze
Andras
10/06/2010
spune:
la
21:29
1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre timp am dat
de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul pentru care nu-i
recomandati
folosirea
2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA se declanseaza

intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se anclanseaza intreruptorul dupa
asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta nu este oarecum periculoasa cu aparitia
arcului la scoaterea MPR din socluri, de exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?
12/06/2010 la 12:56
1. solutia standard prevede inserierea posturilor de transformare pe un circuit LES

20 kV: solutia intrare-iesire care presupune existenta unor posturi cu 2 celule de
linie. De cand cu QuickSec exista pericolul ca sub presiunea pretului minim sa apara
in derivatie intre 2 PT sa apara in derivatie unul sau mai multe posturi in schema
radiala. Un astfel de circuit LES complica manevrele si scade siguranta in exploatare
in caz de incident generandu-se multe situatii in care pot ramane multi clienti
nealimentati
cu
ee
perioade
mari
de
timp.
Daca e folosit cu discermamant QuickSec este o solutie OK

2. de la caz la caz. Intradevar e destul de periculos insa sunt echipamente de
protectie. Evident si aici trebuie actionat cu discernamant astfel incat sa se evite
riscuri inutile.
Pierdusem din vedere mesajul acesta. La momentl respectiv l-am lasat putin ca sa
imi cristalizez un raspuns adecvat. Si se pare ca am uitat de el!
SGC
Alex spune:
36.
12/06/2010 la 18:06 | Rspunde
Buna
Ziua!!
Am o intrebare:Cazurile in care transformatorul de putere necesita deconectarea imediata de

la reteua de alimentare, ca avariat. Sa se explice sensul fizic a fiecarei cerinte de
deconectare?
Incze
Andras spune:
12/06/2010 la 19:15
Ce fel de transformator ? 110 kV/MT sau MT/JT ? Defectele pot fi pe baza de

intrerupere, strapungere, suprasarcina, scurtcircuit in aval care poate solicita foarte
mult transformatorul din cauza fortelor electrodinamice care apar. Functionarea
protectiei termice, protectiei diferentiale, protectiei de gaze de obicei indica
probleme la transformator. Protectia termica are 2 trepte, semnalizare si declansare.
Poate indica suprasarcina, scurtcircuit intern, strapungere de izolatie, intrerupere
sau contact electric slabit care se poate intrerupe in timp. Protectia diferentiala este
protectia de baza la transformatoare 110 kV/MT, declanseaza la scurtcircuite interne
sau de la borne sau din amonte or aval, ori in cazul strapungerilor interne, compara
valoarea curentilor din bobinele primare cu valoarea curentilor din bobinele
secundare, daca diferenta este mai mare decat o valoare reglata sau zero atunci
declanseaza. Protectia de gaze functioneaza cand se produce o strapungere sau o
intrerupere in transformator, cu aparitia arcului electric uleiul electroizolant lichid se
gazifica, astfel creste presiunea in transformator, fapt care poate provoca explozia
transformatorului.
12/06/2010 la 22:24
Alex spune:
merci de raspuns,tipul transformatorului la general, imi trebuie mai mult esenta
fizica
Incze Andras spune:
12/06/2010 la 20:36 modific
Cum adica esenta fizica ? Cum se manifesta fizic (vizual, auditiv, miros) defectul sau
ce anume te intereseaza?
Alex spune:
ce se intimpla in transformator, in momentul deconectarii avariat
Alex spune:
de
ex.
1.la
incalzirea
2.lipsa
nivelului
escesiva
in
TR
uleiului
in
TR
3.trasnete si sunele in TR
Incze Andras spune:
12/06/2010 la 22:00 modific
La incalzirea excesiva se pot schimba parametrii electrici ai uleiului electroizolant,
ceea ce duce la scaderea rigiditatii dielectrice, pot apare strapungeri, intre spire, se
pot deteriora si straturile de hartie electroizolanta din transformator, in caz extrem
incalzirea excesiva poate produca si incendiu;cand se deconecteaza trafo incepe
procesul de racire, eventual unele parametrii ai materialelor electroizolante pot
reveni
incet
la
suprasarcina
valorile
sau
normale.
Incalzirea
defect
succesiva
intern
in
inseamna
de
obicei
transformator.
Lipsa nivelului uleiului produce strapungeri in transformator, gradul de avarie poate

fi in functie de timpul scurs de la aparitie pana la deconectare, respectiv de valoarea
curentului de defect. Si in acest caz se poate incalzi transformatorul. Cauza acestuia
de obicei sunt scaparile de ulei, neetansitatea cuvei. In transformatoare 110kV/MT
exista si indicatoare de nivel al uleiului, cu rol de semnalizare la nivel scazut de ulei.
Sunetele ciudate si trasnetele indica strapungere,scurtcircuit, arc electric adica
intrerupere scurtcircuitul poate fi si in aval de transformator, poate aparea chiar si o
vibratie a transformatorului, de la curentii mari ce parcurg bobinele si fortele
electrodinamice sunt mari, acestia pot produce deformari serioase in bobinele
transformatorului care necesita reparatia transformatorului in atelier specializat.
Alex spune:
37.
13/06/2010 la 13:51 | Rspunde
merci, am dat examenul cu ajutorul tau pe nota 8.
Incze
Andras spune:
13/06/2010 la 15:45
Imi pare bine ca te-am putut ajuta ! La ce materie ?
Diana
38.
Elena spune:
13/07/2010 la 08:41 | Rspunde
Buna
ziua.
Am si eu o problema. Fac de ceva timp proiectare, si ma lovesc mereu de capitolul priza de

pamant la PTA-uri, la PTAB-uri, la transformatoare, etc. Nici nu mai stiu ce sa citesc.
De exemplu, am pus valoarea rezistentei la priza de pamant <1ohm la un post de

transformare pe stalp. Acu, dupa ce s-a terminat lucrarea, trebuie sa fac dispozitie de santier,
sa
pun
valoarea
sub
ohmi,
conform.
1RE
Ip30/2004
pct.
4.2.3.
Acu, lucrez la un proiect cu un PTAb 250kVA, si dna verificator de proiect a zis ca priza de
pamant la posturi se calculeaza a fi sub 1ohm (conform STAS 12604/4, 12604/5, I7, I20,
1RE-Ip30/2004)acu, ce sa zic.nu stiu exact unde scrie si de ce tb sa fie sub 1 ohm, este o
problema destul de serioasa pt mine, de aceea.VA CER ajutorul.
Va multumesc, si o zi placuta in continuare.
Diana
Incze
Andras spune:
13/07/2010 la 15:27
Cred ca la PTA si unde nu sunt exigente prea mari se merge pe varianta cu sub 4
ohmi si unde sunt protectii sensibile, PTCZ, PTAB, PA, statii, sau la paratrasnete
parca, exista cerinta ca Rp sa fie sub 1 ohm. Priza de pamant trebuie sa aiba
rezistenta cat mai mica, de preferabil 0, dar asta nu se poate realiza practic.
13/07/2010 la 18:12
<= 4 ohm. Dna verificator ar trebui sa isi motiveze recomandarea! la noii

nomativele
sunt
convergente
si
au
la
baza
STAS
126004r
SGC
39.
Stan
Daniel spune:
19/08/2010 la 09:10 | Rspunde
Buna ziua,
Puteti sa imi spuneti si mie va rog frumos daca pentru o coborare din LEA in LES se poate
echipa un stalp existent cu separator vertical, descarcatori ZnO etc. aflat in interiorul unei
proprietati private chiar la limita de proprietate. Daca se poate si in ce conditii? Lucrarea se
realizeaza pe tarif de racordare.
19/08/2010 la 16:47
In principiu este posibil. Totusi ar trebui sa stim ce tip de stalp e in discutie. Este
necesar acordul proprietarului terenului pe care este amplasat stalpul respectiv. Cu
siguranta
SGC
va
trebui
sa
se
monteze
si
priza
de
pamant.
40.
Stan
Daniel spune:
20/08/2010 la 07:58 | Rspunde
buna ziua,
este un stalp 15014 al LEA Radar Otopeni, in patrimoniul ENEl. In momentul de fata stalpul
este echipat doar cu consola de intindere. Nu se poate folosi vechea priza de pamant?
41.
Adrian spune:
28/01/2011 la 14:54 | Rspunde
As dori sa stiu mai multe despre transformatoarele de putere MT/JT, cum ar fi principiu de
functionare, parametrii caracteristici. Daca imi puteti da un link catre o carte unde gasesc
aceste
chestiuni
ar
fi
ideal.
Multumesc anticipat.
Incze
Andras spune:
28/01/2011 la 20:01
A.A. Ionescu I. Tomescu Verificarea aparatajului primar din statii electrice si

posturi
de
transformare;
I. Conecini S. Rasanu I. Tomescu A.A. Ionescu Cartea electricianului din statii

electrice si posturi de transformare; respectiv orice curs de statii si posturi de
transformare
cred
ca
ar
trebui
sa
contina
ce
te
intereseaza.
Prima carte nu stiu daca exista pe net in forma electronica, a doua cred ca poate fi
gasit cautand cu google dupa titlu.
Incze
Andras spune:
28/01/2011 la 20:24
Principiul de functionare este aceeasi pentru toate transformatoarele, indiferent de

nivelul de tensiune. Diferenta este la constructie, utilizare, exista si transformatoare
mai speciale, de exemplu transformatoare de masura sau reductoare de tensiune
utilizate la celule MT, transformatoare bifazice folosite la echipamente de comutatie
telecomandate amplasate pe linii electrice aeriene MT, cu rol de alimentare si
masura.
Pentru un studiu complet insa nu trebuie sa te limitezi doar la transformator, ci
trebuie sa iei in considerare si circuitele MT, JT, protectii si automatizari ce pot
exista, schemele de utilizare etc.
42.
Marcu spune:
24/03/2011 la 00:53 | Rspunde
Buna la toata lumea!!

Am o intrebare, sper eu, cat mai scurta si cat mai pe intelesul tuturor. As vrea sa calculez un
transformator de alimentare , care alimeneaza un hotel de cca. 60 de camere, daca stiu
puterea instalata cum ar trebui sa calculez ca la un varf de sarcina de cateva ore sa imi
suporte fara nici o problema transformatorul (dau un exemplu , o putere instalata de 300-350
kw) ce traf de alimentare as putea alege 20/0.4 kV. Astept raspunsul dumneavoastra cu mult
interes, daca aveti unele nelamuriri astept interventiile dumneavoastra si o sa va dau mai
multe detalii . Multa stima si respect.
Incze
43.
Andras spune:
24/03/2011 la 08:47 | Rspunde
Din cate stiu, in principiu transformatoarele pot functiona si la suprasarcina pentru un timp
limitat. Toate transformatoarele de distributie se supradimensioneaza intr-o anume masura,
tinand cont de cresterea estimata a consumului din zona alimentata pentru X ani.
horea spune:
44.
24/05/2011 la 07:36 | Rspunde
400 kVA
45.
aktis
plafar spune:
24/11/2011 la 03:36 | Rspunde
aktis plafar
[...]Posturi de transformare cerinte tehnice Puterea sub lup pn la bec![...]
Ionut
46.
Daniel spune:
12/02/2012 la 12:53 | Rspunde
Buna
ziua.
Am nevoie de ajutor in proiectarea amplificarii unui PTCZ de la 630 la 1000kVA.

Problema mea este legata de boxa trafo. Am studiat planul boxei trafo precum si normativele
si indreptarele in domeniu si singura problema ar fi calea de rulare pe care nu mai incape noul
transformator
acesta
avand
distanta
intre
roti
mai
mare.
Din experienta dumneavoastra va rog sa imi spuneti cum se poate rezolva aceasta problema.
Nu stiu daca se poate monta calea noua de rulare cu ajutorul unor dibluri sau conexpanduri
care sa le retina. Mai am si varianta sa le sudez de profilele U vechi dar asta ar acoperi mai
mult
gaurile
de
scurgere
ale
uleiului.
Nu stiu nici daca se pot face modificari la rotile transformatorului ceea ce ar fi ideal.
Varianta spargerii betonului existent si prinderea din nou de profiluri in ciment ar duce la o
perioada de intrerupere lunga cu costuri mari de executie dar daca nu gasesc alta metoda va
fi
pusa
in
practica.
Va multumesc pentru acest site.
Incze
Andras spune:
12/02/2012 la 14:09
Daca modificati Dv la rotile transformatorului, puteti pierde garantia. Ori cereti de

la furnizor sa rezolve ei problema si sa adapteze transformatorul la cerintele Dv (in
cazul in care asta este posibil), ori mutati cumva transformatorul in boxa asa ca sa
aveti loc pentru realizarea in mod separat a cailor de rulare, poate chiar in mai multi
pasi si mai multe intreruperi la fazele de lucrare care necesita neaparat asta si ca sa
fie asigurata si siguranta muncii in acelasi timp. Alta solutie post de transformare
mobil in exterior. Consumatorii alimentati din acest post nu ar putea fi preluate de
alte surse pe timpul lucrarii ? De obicei solutia utilizata la modernizari este preluarea
consumatorilor de catre alte surse sau post de transformare mobil si pe cat este
posibil se lucreaza ori cu instalatie partial scoasa de sub tensiune si cu paravane de
protectie respectiv cu alte metode de protectia muncii si masuri speciale, ori cu
instalatia
total
scoasa
de
sub
tensiune.
Daca noul transformator este cu izolatie uscata, atunci eventual s-ar putea amplasa
in exterior sub un acoperis corespunzator, pe un suport temporar pe timpul lucrarii
si ingradire cu plasa de sarma a locatiei, racordul realizand cu cabluri MT si JT la
celula transformator si la tabloul de distributie, respectiv cu platbanda la priza de
pamant existenta, ori se poate aplica eventual varianta cu sudura in cazul
transformatorului cu izolatie uscata, nefiind nevoie de gaurile de scurgere pentru
ulei.
Ionut
Daniel spune:
13/02/2012 la 11:10
Domule
Andras
Va multumesc pentru raspuns si cred ca voi opta pentru varianta sudurii de profilele
existente a unor profile noi de 160X40 cele vechi fiind de 10040 cu distanta de 400
intre ele.
47.
Roxana spune:
21/02/2012 la 10:24 | Rspunde
Buna ziua,
Ce procedura trebuie urmata pentru amplasarea unui generator electric langa un post trafo?
Inteleg ca pentru amplasarea unor instalaii sau obiecte utiliznd ca suport elementele reelei
electrice
este
necesara
solicitarea
emiterii
unui
aviz
de
amplasament.
Dar este suficient doar avizul de amplasament?

Multumesc
Incze
Andras spune:
21/02/2012 la 12:13
Depinde de situatie, grup electrogen sau pentru productie comerciala de energie,

terenul pe care se va amplasa in proprietatea cui este, unde este punctul de
delimitare a gestiunii in instalatia electrica, unde se va racorda generatorul si in
proprietatea cui se afla postul trafo, etc.
Incze
Andras spune:
22/02/2012 la 02:16
Operatorul de distributie trebuie notificat in cazul in care se monteaza grup

electrogen in instalatia interioara, ca sa fie luata in evidenta din punct de vedere al
protectiei muncii si sa fie introdusa in schema de distributie. Acolo de obicei apare
semnul generatorului la punctele in care exista grup electrogen sau ca forma de
observatie si sunt cateva conditii de functionare, printre care este interzisa
functionarea grupului electrogen in paralel cu reteua electrica, adica numai atunci
poate
functiona
cand
dispare
tensiunea
din
retea
si
reteaua
electrica
al
consumatorului trebuie decuplata de la reteaua de distributie publica. Daca se

doreste productie comerciala de energie electrica se complica treaba deja.
radu spune:
48.
27/02/2012 la 10:49 | Rspunde
buna
ziua
Am si eu o intrebare referitor la o o priza de pamant pentru un post de transformare de medie

tensiune 20KV/04 KV amplasat intr-o camera in interiorul unei cladiri (o cladire de productie
industriala).
Am vazut conform indreptar 1 RE-Ip 30/2004 priza de pamant la statiile de transformare se
realizeaza in felul urmator:
4.1.3.3. Priza de pmnt artificial i instalaia de dirijare a distribuiei potenialelor n
exteriorul
cldiri
se
vor
realiza
modul
urmtor
(fig.5):
n exteriorul cldirii, la o distan de 0,3 m de fundaie i la adncimea de 0,2 m 0,3 m fa

de suprafaa solului se va realiza un contur din oel lat sau oel rotund, n jurul cldirii,
destinat
micorrii
tensiunii
de
atingere.
Un al doilea contur, destinat aceluiai scop, se va realiza n jurul cldirii la o distan de 0,8 m
de
fundaie
la
adncime
de
0,4
0,6
m.
La o distan de 1,5 2,0 m de fundaia cldirii, se va realiza o priz vertical respectiv un

contur din electrozii orizontali care leag ntre ei electrozi verticali distribuii uniform pe contur
astfel
electrozii
verticali
vor
fi
legai
ntre
ei
prin
electrozi
orizontali.
2 2 1/2 i cu o lungime l = 2 3 m.Electrozii verticali se vor confeciona, de regul, din

eav
de
oel,
cu
diametrul
2l. n condiii speciale se poate micora aceast distan, ns ea nu poate fi mai mic dect
a = l.Ei se vor ngropa la o adncime h = 0,8 1,0 m, considerat de la suprafaa solului.
Distan
dintre
electrozii
verticali,
trebuie
fie
Electrozii orizontali (conductoarele de legtur dintre electrozii verticali) se vor confeciona din
oel
lat.
Adncimea de ngropare a acestor electrozi va fi de 0,8 1,0 m i vor fi sudai la captul

superior
al
electrozilor
verticali.
La o distan de 1,5 m de conturul prizelor verticale i la o adncime de 1 m se va realiza un

ultim
contur
din
oel
lat
sau
rotund,
destinat
micorrii
tensiunii
de
pas.
Toate contururile indicate mai sus se vor lega ntre ele pe direcia diagonalelor i pe patru
direcii perpendiculare pe laturile acestor contururi.
Intrebarea mea este cum pot realiza priza de pamant pentru medie tensiune, avand in vedere
situatia
enumerata
mai
sus?.
Mai exact nu am o cladire tehnica medie tensiune amplasata, separat fata de cladire, in
exteriorul careia sa fac o priza de contur asa cum este enumerat mai sus.
In situatia mea am un spatiu tehnice amplasat in interiorul cladirii unde am numai doi pereti
exteriori.
Pe
conturul
cladirii
am
perimetral
priza
de
pamant
de
joasa
tensiune
>1
ohm
Va rog daca se poate sa ma ajutati cu un raspuns.
27/02/2012 la 19:39
Salut
Radu,
Aveti o superpriza de pamant. Care este sectiunea platbandei. Daca ar fi 150 mmp
poate
fi
folosita
in
comun
si
pentru
instalatia
de
mt.
SGC
49.
Sabau
Vasile spune:
08/03/2012 la 10:56 | Rspunde
Buna ziua,
Doresc sa aflu ce putere ar trebui sa aiba un PTAM care sa asigure energia electrica pentru o
ferma cu 7 grajduri, centrala termica, cladire de birouri, moara furaje, garaje (suprafata
construita totala de aprox. 16000 mp), cat ar costa instalarea unui astfel de PTAM si ce durata
de viata poate sa aiba. Daca puteti sa-mi dati macar valori aproximative ar fi deocamdata
suficient.
Va multumesc!
Cu respect, Vasile Sabau
Incze
Andras spune:
08/03/2012 la 14:10
De ce PTAM ? Din cate stiu se fabrica numai in anvelopa de beton, de exemplu

Energobit. Pentru ferme pe vremuri se folosea PTA, adica post de transformare
aerian montat pe 1-2 stalpi, cu alimentare de obicei radiala din ax. In anvelopa
metalica nu stiu daca se mai fabrica, eventual posturile de transformare mobile tip
container.
Sabau
50.
Vasile spune:
08/03/2012 la 14:54 | Rspunde
Sa presupunem ca este unul mobil de tip container. Puteti sa-mi dati cateva valori, macar
aproximative?
08/03/2012 la 17:44
100-250 kVA, cca 80-120.000 lei
Sabau
51.
Vasile spune:
09/03/2012 la 16:46 | Rspunde
Multumesc pt raspuns. Dar instalarea unui post trafo mobil de tip container de 40 kVA ce pret
s-ar ridica?
Marin
52.
Colceag spune:
19/06/2012 la 10:21 | Rspunde
Buna
ziua,
Sper
Am
sa
o
problema
fi
cu
realizarea
postat
unui
PTA
in
pe
SC
15014
locul
cu
trafo
corect.
uscat
100
kVA.
Datorita faptului ca nu se poate realiza zona de siguranta de 20 m pentru un trafo cu ulei iar
beneficiarul nu accepta PTAb am ales un trafo uscat pentru care zona de siguranta se
limiteaza
la
proiectia
acestuia
pe
sol.
Din documentatia pe care am primit-o de la furnizori, discutiile cu furnizori si documentatia de
pe
internet
nu
am
aflat
daca
aceste
transformatoare
indeplinesc
-mediu
conditiile:
inconjurator:
-temperatura
maxima=
+40C;
-temperatura
minima=
-35C;
-altitudinea
maxima
-zona
fata
de
microclimatica,
-categoria
de
conform
exploatare,
-umiditatea
relativa
-presiunea
vantului=
-montarea
pe
nivelul
marii=
STAS
conform
postului
N;
6692/83=
I;
aerului=
100%;
700
N/m;
max.
platforma
m;
6535/83=
STAS
1000
de
transformare
aerian;
-reglajul tensiunii inalte se realizeaza cu un comutator de reglaj ,in absenta tensiunii, cu 5

trepte
de
reglaj
(22,5
%),
ce
poate
fi
blocat
pe
pozitia
dorita;
-izolatorii pentru conexiunea retelelor de MT si JT au linia de fuga de 2,4 cm/kV, pentru

valoarea
-modul
corespunzatoare
de
racire.
tensiunii
Asigurat
prin
maxime
de
circulatia
functionare
naturala
transformatorului;
mediului
de
racire;
-borna de legare la pamant va fi amplasata de regula la partea inferioara corespunzator

dimensionata
Furnizorii
si
ofera
carcase
de
protectie
cu
marcata;
un
grad
de
protectie
max.
IP33.
Nu sunt convins ca se poate realiza o buna izolatie la borne (izolatorii sunt mici pe mT si jT) in
conditii
A
mai
de
realizat
cineva
PTA
cu
trafo
iarna.
uscat
si
ce
fel
de
trafo
folosit?
Va multumesc anticipat pentru ajutor.
19/06/2012 la 17:09
Buna ziua,
Cred ca SC Elcoprest SRL Valcea a realizat prin Bals un astfel de PTA.
transformatorul a fost montat intr-un fel de carcasa pe stalp. Trafo uscat fiind un
utilaj
de
interior.
Carcasa a fost livrata dupa cate stiu eu tot de fabricantul transformatorului.

Va reoconad sa contactati Sc Elcoprest. Probabil ca veti gasi pe site anre.ro datele
lor
de
contact
(incercati
tel
0350/409812,
0350
803193,
0250732274
sauelcoprestvl@yahoo.com).
Totusi un PTAb montat la baza stalpului ar rezolva problema in acest caz pe stalp
pot ramane separatorul, cadrul de sigurante si descarcatorii. In acest caz PTAb va
adaposti doar transformatorul si TDRI. Trafo se racordeza cu un cablu direct in
bornele
cadrului
de
sigurante.
Costurile pot fi chiar mai mici decat ale variantei cu trafo uscat montat pe stalp!
SGC
Marin
Colceag spune:
20/06/2012 la 06:12
Multumesc
Voi
pentru
incerca
sa
Beneficiarul
nu
raspunsul
iau
legatura
vrea
promt.
cu
echipamente
Elcoprest.
la
sol.
Transformatorul din zona Bals, mai precis Oboga, s-a ars si a fost schimbat cu unul
cu ulei.
20/06/2012 la 21:31
Salut
Marin,
Constat ca sunteti informat! Beneficiarul poate sa isi satisfaca orice capriciu!

Altfel dupa experienta de la Oboga Bals o chestie scumpa si putin fiabila pusa intro
anvelopa
pe
stalp
ar
trebui
sa
fie
evitata
de
oamenii
informati.
De ex la Bals daca s-ar fi insistat sa se schimbe trafo tot cu unul cu izolatie uscata
practic locatia si-ar fi facut abonament la costuri neperformante probabil pana cand
cuiva i-ar fi venit ideea schimbarii solutiei si montarii trafo la sol intro anvelopa.
SGC
53.
ilesadriana spune:
26/06/2012 la 11:50 | Rspunde
Buna ziua,
Daca ma puteti ajuta cu un modei de Instructiune Proprie pentru PTA pe un stalp echipat cu
separator vertical sau orizontal,cadru de sigurante,CD 1-4 si Paip .Toate aceste echipamente
sunt pe acelasi stalp tip SE 8.
26/06/2012 la 22:16
Va rog sa precizati ce fel de instructiune proprie doriti. De securitatea muncii? De

exploatare, de mentenata?
Va rog sa utilizati butonul raspunde de langa numele Dv pt a mentine discutia
grupata.
Poate va faceti timp sa aderati la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu
o sustin.
SGC
ilesadriana spune:
54.
01/07/2012 la 22:12 | Rspunde
Buna
seara
Scuze
pentru
intrebarea
incompleta,este
vorba
despre
protectia
muncii.
Multumesc
02/07/2012 la 17:36
Da, nu numai pt intrebarea incompleta dar si pentru faptul ca ezitati sa utilizati

butonul
raspunde
asa
cum
v-am
rugat
mai
sus!
Probabil ca despre aderarea la Win-4-All inca nu v-ati pus problema sa onorati

invitatia!
Eu totusi va raspund: va recomand sa gasiti vechile norme nationale de protectia
muncii pentru transportul si distributia energiei electrice N65/2002. Va trebui sa va
extrageti
prevederile
aplicabile
pe
cazul
Dv.
Succes!
SGC
Simion
55.
Florin spune:
03/12/2012 la 08:55 | Rspunde
Buna
ziua,
Am nevoie de consultanata premergatoare avizului de racordare PTA 40 KVA. Urmeaza sa

primesc zilele acestea avizul tehnic de racordare insa nu inainte de a decide in proprietatea cui
o
sa
ramana
acest
PTA
(a
societatii
comerciale
sau
ENEL).
Pentru a lua aceasta decizie doresc sa cunoasc avantajele si/sau dezavantazele cazului in care
voi
ceda
(asa
cum
ma
sfatuiesc
cei
de
la
ENEL)
PTA-ul
la
ENEL.
Astept urgent datele de contact ale unui consultant care sa cunoasca in detaliu algoritmul de
calcul al consumului lunar de energie din medie tensiune insa cu masura la joasa tensiune cat
si
pierderile
si
toate
celellalte
costuri
catre
ENEL
sau
terti.
Multumesc,
Florin Simion
03/12/2012 la 19:49
Buna
seara,
pana se anunta consultantul va punctez cateva particularitati ale celor doua optiuni:
a)
delimitare
la
o.4
kV:
- masura se amplaseaza in punctul de delimitare, nu se mai calculeaza pierderi in

trafo
- veti plati ee la tarif de joasa tensiune (jt) evident ca acesta este cel mai mare tarif
- daca veti opta pentru un furnizor de pe piata libera atunci la c/v ee se va adauga
tariful
de
distributie
jt,
mt
- deocamdata furnizorii independenti nu prea se inghesuie sa accepte consumatori la

jt
sau
nu
prea
le
ofera
tarife
foarte
convenabile
- OD raspune de intretinere reparatie si la nevoie modernizarea PTA si aracordului

- in acesta varianta pretentiile legate de avize acorduri respectiv conventii de drept
de
-
uz
si
racordul
servitute
20
kV
si
sunt
postul
in
de
forma
transformare
cea
vor
fi
mai
in
riguroasa
proprietatea
OD
- OD va putea autoriza, in anumite conditii, si racordarea altor consumatori din

acest
b)
PT
delimitare
la
20
instalatiile
kV
cu
raman
masura
in
la
0,4
patrimoniul
kV
DV
- veti plati pierderile in transformator si ee reactiva necesara functionarii

transformatorului
- tariful de medie tensiune (mt) este cu cca 30% mai mic dacat cel la jt
- aveti sanse mai mari de a contracta ee de la furnizorii care activeaza pe piata
libera
-
si
veti
va
implicit
plati
priveste
accesul
doar
costul
tariful
lucrailor
de
la
tarife
de
distributie
mentenata,
reparatii
mai
si
mici
la
mt
transformatoare
- va trebui sa va contactati si servicii specializate de exploatare sau sa aveti cel

putin
un
electrician
autorizat
care
sa
va
asigure
aceste
servicii
c) pentru calcularea pierderilor si/sau pentru calculul unor costuri cu ee este necesar
sa
furnizati
curba
de
sarcina
- empiric: daca PT este subancarcat pierderile vor avea o pondere suparatoare, daca
incarcarea medie se apropie de 80-90% pierderile in trafo au o pondere redusa va
aflati
in
zona
de
optim
Succes!
SGC
Simion
56.
Florin spune:
05/12/2012 la 11:36 | Rspunde
Stimate
Va
multumesc
d-nule
pentru
informatiile
utile
Stoian,
venite
din
partea
unui
specialist.
Dupa un mini-studiu facut am decis varianta (a), varianta in care cedez PTA-ul (cu mare
regret :-( furnizorului
de
energie
electrica.
Probabil ca incarcarea pe acel transformator va fi mica asa incat pierderile impreuna cu

mentenanta si service-ul va anula diferenta de pret JT/MT. Un alt motiv este acela ca, ori de
cate ori as intervenii la acel PTA, trebuie sa cer furnizorului/distribuitorului de energie
actionarea
separatorului,
operatie
care
costa
si
consuma
2-3
zile.
In aceasta faza caut 3-4 constructori de la care sa primesc oferta de proiectare si executie
dupa ce o sa le trimit o copie dupa avizul tehnic de racordare si fisa de solutie.
In continuare am nevoie de consultanta in ceea ce priveste alegerea contructorului cat si al
componentelor si, in masura in care doriti, se poate face un contract (cu plata) astept
decizia d-voastra pe email.
Cu
consideratie,
Florin Simion
cristian spune:
21/01/2013 la 07:33
Daca cererea de oferta mai este valabila transmiteti,va rog adresa unde puteti fi
contactat pe emaiercon.company@yahoo.com
Valentina
57.
Bahrim spune:
20/02/2013 la 08:08 | Rspunde
Buna
dimineata,
Va rog sa-mi spuneti daca exista proiect tip, indrumar de proiectare, instructiune tehnica sau
fisa tehnologica, pentru proiectarea si realizarea de posturi de transformare aeriene pe doi
stalpi de 400 si 630 kVA . Eu am cautat dar nu am gasit si as avea nevoie de asa ceva .
Va
multumesc,
Valentina Bahrim
20/02/2013 la 12:57
Buna
ziua,
Exista insa trebuie cautate eventual la OD. Sunt cele initiale de prin anii 1970 poate
chiar mai vechi. Altfel nu ar prea trebui sa fie probleme la o reproiectare!
SGC
Incze
Andras spune:
20/02/2013 la 13:11
M-am uitat prin catalogul si nomenclatorul ICEMENERG 2008-2009 pe care am in

format electronic (scanat) si nu am gasit nimic explicit, insa catalogul nu contine
proiectele
tip.
PTA pe 2 stalpi ce am vazut era vechi, cu stalpi din beton speciali cu console laterale
orizontale din beton pentru podet si cu o consola din beton gen grinda intre cei 2
stalpi la capatul de sus al acestora pentru racordul MT si nu stiu la niciuna dintre
cele vazute puterea transformatorului.
Ana-Maria spune:
58.
16/05/2013 la 09:17 | Rspunde
Buna
ziua,
Imi puteti spune, va rog, pentru trafo 0,4/20kV, 1000 KVA si 1600 KVA care ar fi puterea
activa
maxima
cu
care
se
poate
incarca.
Eu am o putere activa de 1479 kW si nu stiu daca pot pune un trafo de 1600 KVA sau trebuie
sa
pun
trafo
de
1000
KVA.
Va multumesc.
popescu
59.
victor
valentin spune:
13/07/2013 la 13:57 | Rspunde
buna
ziua,
imi puteti spune daca pot pune in paralel 2 trafo de 1600 si 1000?
13/07/2013 la 14:34
Da, daca:
-
au
acelasi
au
au
raport
aceeasi
aceleasi
de
grupa
tensiuni
relative
transformare
de
conexiuni
de
scurtcircuit
- raportul puterilor este 1:1,6 => ok, fiind admis pana la 1:4
SGC
60.
Moraru
Valentin spune:
07/08/2013 la 11:59 | Rspunde
Buna ziua.
Va rugam sa ne sfatuiti daca se poate in legatura cu urmatoarea situatie: locuiesc intr-un bloc
nou, iar distribuitorul de energie electrica nu vrea sa incheie contracte individuale cu membrii
asociatiei
de
proprietari,
deoarece
proprietarul postului de transformare 20 / 0,4 kV existent (care este si dezvoltatorul si

constructorul blocului ), post care in acest moment alimenteaza hotelul de linga bloc + blocul,
nu l-a predat catre distribuitorul de energie (DE). Intrucit in contractul de vinzare-cumparare
al fiecarui apartament se spune ca sintem racordati la toate utilitatile si apartamentul nu este

grevat da datorii catre furnizorii de utilitati, faptul ca nu putem incheia contracte individuale
cu DE il vedem ca o incalcare a contractului de catre vinzator / dezvoltator / proprietarul
postului. Problema este ca nu am vrea sa ajungem la judecata, sa stam cu anii prin tribunale
si poate si pe intuneric. Inca o informatie: proprietarul postului a facut un contract de
comodat cu asociatia de proprietari (fara acceptul asociatiei de proprietari, asta-i alta
ilegalitate, dar nu face obiectul prezentei rugaminti), in care una din obligatiile asociatiei de
proprietari (comodatarul) este sa suporte toate cheltuielile de folosinta ale racordului si
postului de transformare 20/0,4 kV, precum si orice alte cheltuieli rezultate din folosirea lor.
Repet: acest post de transformare este folosit si de hotelul dezvoltatorului. Deci cu acest
contract de comodat el intra in legalitate (deoarece acum el da blocului energia, iar noi,
membrii asociatiei platim lumina separat catre el, ceea ce nu este legal), iar noua ne e teama
ca la un moment dat DE va spune ca postul de transformare trebuie recalibrat / redimensionat
/ re-nu-stiu-ce si ne costa 50000 RON, sau trebuie un alt post de transformare doar pentru
bloc, nu si pentru hotel si costa 100000 RON. Mai toti avem credite, de unde sa dam citeva
zeci de milioane / familie pentru asa ceva? Va rugam sa ne sfatuiti ce pasi sa urmam in scopul
incheierii de contracte individuale cu DE, deoarece daca stim exact ce pasi sa urmam, noi cred
ca vom putea sa-l determinam pe dezvoltator sa faca asa cum spunem. In cazul in care
trebuie sa denuntam contractul de comodat, ce demersuri sa facem? In cazul in care pastram
contractul, ce sa schimbam prin act aditional cheltuielile sa fie in sarcina comodantului,
inclusiv pentru vicii ascunse ale postului (aproape in fiecare zi se intrerupe lumina)?
Multumim anticipat.
07/08/2013 la 21:58
Complicat!
V-as sfatui sa va adresati ANRE. OD nu are parghii sa rezolve situatia creata.
Proprietarul postului de transformare insa ar putea juca rolul unui operator de
distributie caz in care Dv aveti conditii sa incheiati contracte cu un furnizor de ee de
pe piata libera. Va trebui sa aveti prin intermediul furnizorului ales sau direct un
contract cu proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee. Tariful de distributie ar
trebui sa fie aprobat de proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee la ANRE
SGC
61.
Moraru
Valentin spune:
08/08/2013 la 12:12 | Rspunde
Buna ziua.
Multumim
pentru
raspuns.
E complicat ce mi-ati spus, dar intre-timp au aparut informatii noi si doar putin va mai retin.
Se pare ca proprietarul postului de transformare, dupa primirea avizului tehnic de racordare,

nu a mai platit cei 2 miliarde si ceva pentru incheierea contractului de racordare si pentru
racordarea blocului la reteaua electrica de distributie, dar as vrea sa fiu sigur 100% ca el nu a
facut contract de racordare, pentru a putea sa-l actionez in instanta (ATR are, l-am vazut,
acolo este si fisa de calcul a tarifului de racordare). Va rog sa-mi spuneti ce institutie sau
persoana sa intreb, cine este obligat sa-mi dea aceasta informatie, deci daca blocul in care
locuiesc si al carui membru in asociatia de proprietari sint, are sau nu contract de racordare
cu distribuitorul de energie electrica?
Multumim frumos.
08/08/2013 la 15:04
Informatia se afla la OD iar DV consider ca sunteti indreptatit sa o aflati. Va sugerez

sa
solicitati
in
scris
SGC
Claudiu spune:
62.
05/02/2014 la 15:22 | Rspunde
Buna ziua, as avea o intrebare daca imi permiteti: Cum aleg valoarea prizei de pamant la un
PTAB
20/0.4
kV?
IP 30 specifica: In cazul posturilor de transformare la care se foloseste in comun instalatia de

legare la pamant atat pentru partea de inalta tensiune cat si pentru partea de joasa tensiune,
se va realiza o priza artificiala a carei rezistenta va fi de maxim 10 ohmi si totodata trebuie sa
indeplineasca conditia ca rezistenta de dispersie rezultanta a sistemului constituit din
conductorul de nul ( partea de jt) si prizele de pamant legate cu acesta sa fie mai mica de 4
ohmi.
In consecinta, in cazul de fata pot sa prevad o priza de pamant de cel mult 4 ohmi? sau
trebuie sa tin cont de cum este tratat neutrul in reteaua de MT din apropiere? (bobina,
rezistenta)
05/02/2014 la 16:04
este necesar sa tii cont de modul de tratare a neutrului in statia de transformare

care
va
sgc
63.
razvan spune:
13/05/2014 la 08:48 | Rspunde
alimenta
viitorul
post
de
transformare
Buna ziua
Am si eu o rugaminte am nevoie de un transformator de 6/04kV dar pe viitor sa functioneze
la
20kV.
Intrebarea mea ar fi daca pot sa aleg un transformator de 20/0.4kV care sa functioneze la

6/0.4kV.
Ar
fi
ok?
Sau am nevoie de un transformator cu doua infasurari in primar solutie care ar fi mai scumpa?
Multumesc.
13/05/2014 la 09:48
Va propun sa inchiriati un trafo 6/0,4 kV si atunci cand va fi cazul sa va achizitionati

trafo pentru solutia finala 20/0.4 kV. Pentru inchiriere ati putea apela de exemplu la
OD
din
zona
Dv
Este necesar ca postul de transformare sa aiba tensiunea nominala 20 kV si sa il

utilizati temporar la 6 kV. Un transformator cu 3 infasurari 20/6/0.4 kV este o
solutie posibila dar poate fi evitata cheltuirea inutila a unor bani!
Transformatoarele 20/0,4 si respectiv 6/0.4 kV nu pot fi utilizate unul in locul
celuilalt!
Succes!
SGC
Las un rspuns
The Kubrick Theme. Bloguiete pe WordPress.com.

Intrri (RSS) i Comentarii (RSS).

ADS BY OnlineBrowserAdvertising
AD OPTIONS
eriodicitatea masurarii instalatiei de impamantare (sau a prizei de pamant) este

dependenta de aplicatie, mai exact: priza de pamant pentru stalpi electrici,
cladirii, statii electrice etc. De altfel, si valoarea prizei de pamant minim admisa
difera de la un caz la altul (inclusiv nivele de tensiune). Pentru obiectivele sau
cladirile civile, verificarea prizei de pamant se face anual in baza PE116 si, daca
ne referim si la instalatia de paratrasnet, ar trebui consemnat normativul I202000.
Executarea masuratorilor si incercarilor la transformatoarele si autotransformatoarele de putere

1. Domeniu de aplicare
Prezentele instructiuni se aplica la executarea msurtorilor si incercarilor, asupra transformatoarelor si
autotransformatoarelor de putere cuprinse in gama;
-puteri;
10 400 MVA
-tensiuni; 0 245 KV
Executate de la o surs independenta de tensiune, in cadrul Laboratorului de incercri Trafo I SC ELEROM
SA ROMAN
Instructiunile sunt elaborate in comformitate cu STAS 1703/80 si Normativul de incercari si msuratori la
echipamente si instalatii electrice PE 116/84.
Prezentele instructiuni se adreseaza si sunt obligatorii pentru personalul care dispune, pregateste sau
executmasuratorile si verificarile la trafo mari in cadrul Laboratorului de incercari TRAFO I
Fiecare membru al formatiei care executa aceste masuratori si incercari este obligat s aplice intocmai
prevederile prezentei instructiuni si s comunice imediat sefului direct toate abaterile pe care le constata .
Seful de laborator este obligat sa instruiasca si sa verifice personalul din subordine privind cunoasterea
prezentei instructiuni tehnice.
2 Conditii de personal
Autoritatea personalului cu drept de a efectua masuratori si incercari in sensul prezentei instructiuni se
va face in conformitate cu prevederile normativului PE 119/90.
Personalul
care dispune
,
pregateste
si
executa
masuratori si incercari in sensul
prezentei instructiuni trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de normativul
PE 119/90 .
Persoanele autorizate sa execute masuratori si incercari in baza prezentelor instructiuni sunt nominalizate
in anexa 1.
Numarul minim de persoane, cu grupele de autorizare, care pot efectua masuratorile si verificarile din
prezentele instructiuni vor fi specificate pentru fiecare proba in parte la Masuri de protectia muncii specifice.
Nu este permisa modificarea numarului minim si a grupelor de autorizare, precizate in ITI, a membrilor
formatiei de lucru.
3- Conditii organizatorice de aplicare
Conditiile organizatorice de aplicare a prezentei instructiuni sunt corespunzatoare cu Norme de protectia
muncii pentru activitati in instalatiile electrice PE 119/90.
Masuratorile si incercarile in baza prezentelor instructiuni, se executa de catre echipe de lucru formate
dintr-un numar minim de personae care sa poata efectua probele in conditii corespunztoare, fara pericol
de accidente.
Activitatea laboratorului trebuie organizata astfel incit s asigure acoperirea tuturor activitatilor privind
masuratorile si incercarile stabilite a fi efectuate precum si repartizarea responsabilitatilor pe fiecare membru
din personalul existent.
Corespunzator msurilor organizatorice de protectie a muncii sunt raspunzatoare direct privind pregatirea
si executarea de masuratori si incercari in baza prezentei ITI , urmatoarele personae :
-
emitentul ;
admitentul ;
seful de lucrare ;
executantii ;
Pentru executarea lucrrilor in baza prezentului ITI , masura organizatorica de indeplinire a formelor de
lucru se realizeaza prin consemnarea lucrarilor intr-un registru special destinat acestui scop , aflat la sediul
formatiei de lucru , de catre persoana care dispune executarea lucrarii ( seful de laborator ),notindu-se ;
-
echipamentul la care urmeaza a se lucra
forma de lucru : ITI , AS , DV
numele sefului de lucrare si al membrilor formatiei de lucru ;
perioada in care se executa lucrarea ;
semnaturile persoanei care dispune executarea lucrarii si a sefului de lucrare;
Persoana care dispune executarea lucrarilor din , si in baza prezentului ITI trebuie sa aiba acest drept,
indeplinind conditiile de emitent si raspunde de :
a) necesitatea lucrarii:
b) dac lucrarea dispusa se incadreaza in conditiile prevazute de ITI :
c) insrcinarea ca admitent a unei personae cu grupa de autorizare

d) insrcinarea ca sef de lucrare a unei personae cu grupa de autorizare prevazuta
daca aceasta este autorizata sa execute lucrarea in baza ei :
corespunzatoare:
in ITI si verifica
e) precizarea nominala a membrilor formatiei de lucru , autorizati sa execute lucrarea in baza ITI
respectiv ;
Admitentul la lucrrile care se execut in baza prezentului ITI rspunde de ;
a) luarea msurilor tehnice de protectie a muncii necesare pentru realizarea zonei protejate , ce-i
revin;
b) verificarea msurilor tehnice de protectie a muncii pe care le-a luat personal ;
c) luarea tuturor msurilor tehnice de protectie a muncii necesare pentru realizarea zonei de lucru;
Obs. ;
Pentru standurile de incercri zona de lucru corespunde cu zona protejat, respectiv spatiul ingradit cu
plasa de sirma de inaltime corespunzatoare prevederilor PE 119/1990.
d) verificarea grupei de autorizare a sefului de lucrare si dac acesta are dreptul de a executa lucrarea
in baza ITI;
e) demonstrarea lipsei de tensiune;
f)
transmiterea corect a aprobrii de incepere a lucrrii si comunicrii privind terminarea lucrrii;
Seful de lucrare care execut lucrri dispuse in baza prezentului ITI rspunde de;
a) respectarea tuturor prevederilor prevazute in prezentul ITI;
b) componenta formatiei de lucru din punct de vedere numeric si calitativ ( privind grupa de autorizare
) si daca executantii sunt autorizati sa execute lucrarea in baza prezentului ITI;
c) demonstrarea lipsei de tensiune;
d) instructajul formatiei de lucru privind masurile de protectie a muncii , specifice zonei de lucru ;
e) controlul activitatii formatiei de lucru si supravegherea in timpul lucrului ;
Executantii de lucrare raspund de cunoasterea si aplicarea intocmai la lucrare a normelor de protectie a
muncii specifice , de respectarea delimitarii materiale a zonei de lucru, desfasurandu-si activitatea in limitele
zonei de lucru, de respectarea intocmai a prevederilor prezentei ITI, conform dispozitiilor sefului de lucrare.
Ei sunt obligati s sesizeze imediat orice abatere de la prezenta ITI care pot conduce la accidente.
4. Conditii tehnice generale
Probele si incercarile din prezentele instructiuni se aplica transformatoarelor de putere, in special , si

transformatoarelor cu destinatie speciala , numai in masura in care ele sunt indicate in documentele tehnice
normative corespunzatoare.
Terminologia folosita corespunde STAS 10381/1-4 din 1976 si STAS 1703/80.
Fiecare transformator, dupa reparatie se supune unor probe si incercari, scopul acestora constand in
verificarea calitatiii reparatiei si parametrilor caracteristici;
Masuratori, probe si incercari asupra transformatoarelor se efectueaza in diferite etape ale procesului de
reparatie si anume;
1)
localizarea defectiunilor in faza de constatare si stablire a lucrrilor de reparatie necesare ;
2)
verificarea subansamblelor ( bobine , miez , comutator si altele) masuratori informative ,

pentru stabilirea executiei corecte a acestora;
3)
masurari si verificari informative ale partii active montate , dupa reparare , inainte de
introducerea la uscare;
4)
supravegherea uscrii si msurri asupra transformatorului in timpul uscrii ;
Observatie: Acestea fac obiectul unei instructiuni tehnice interne separate .

5)
incercari si masurari finale asupra trnsformatorului incuvat si echipat

accesoriile proprii exceptind instalatiile de racire ( radiatoare + sistem de ventilatie )
cu
Volumul masurtorilor, incercarilor, verificarilor, valorile de control, limitele si tolerantele

admise sunt stabilite de instructiunile si buletinele de fabrica iar in lipsa acestora , de PE 116/84 si
STAS 1703/80.
Probele se vor executa de regula, in succesiunea din prezenta instructiune, care corespunde cu
ordinea indicate in normativul PE 116/84.
La stabilirea ordinii probelor s-a luat in considerare frecventa mai mare a deteriorarilor de
izolatie. Pentru evitarea unor strapungeri ale izolatiei, verificarea izolatiei va incepe cu masurarile
nedistructive care pun in evidenta starea izolatiei si anume:
a) incercarea uleiului electroizolant;
b) masurarea rezistentei de izolatie a infasurarilor in ulei si determinarea coeficientului de
absorbtie;
c) msurarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice (tg) a izolatiei complexe a
infasurarilor;
Numai dupa efectuarea acestor probe care pun in evidenta starea de ansamblu a izolatiei
transformatorului (ulei si hartie electroizolanta) se trece la executia celorlalte probe, dupa cum
urmeaza:
d) masurarea rezistentei ohmice a infasurarilor;
e) masurarea raportului de transformare si verificarea grupei de conexiuni , probe care dau

informatii asupra integritatii infasurarilor transformatorului si miezului magnetic, apoi:
f)
masurarea pierderilor si a curentului de mers in gol la tensiune redusa (400V-500V) si

nominala;
g) masurarea tensiunii de scurtcircuit si a pierderilor la sarcini redusa;

h) verificarea rigiditatii dielectrice cu tensiune sinusoidala marita de 50 Hz sau 150 Hz (
aplicata sau indusa );
i)
incercarea izolatiei cu tensiune marita indusa trifazat de 50 Hz si incercarea la mers in

gol;
Observatie : dupa proba cu tensiune marita este obligatorie repetarea determinarii starii izolatiei R 60
,R60/R15.
Inainte de efectuarea incercarilor si masuratorilor , se verifica starea izolatiei externe ( izolatoare de
trecere , placi izolante de borne) care trebuie sa fie incercate si emis buletin de masuratori , iar suprafata
acestora sa fie curatata de praf si murdarie , in scopul micsorarii curentului de scurgere pe suprafata care
poate duce la rezultate eronate.
Dupa umplerea cu ulei , masuratorile cele nedistructive privind starea izolatiei se fac nu mai devreme
de 12 ore dupa terminarea umplerii la transformatoarele cu puterea peste 1600 Kva si tensiunea peste 35 Kv si
nu mai putin de 5 ore la celelalte transformatoare .
Timpul acesta este necesar pentru decantarea uleiului ( ceea ce impune aerisirea transformatorului prin
releul de gaze , prin suruburile de aerisire de la bornele izolatoarelor si prin membrana conservatorului , la cele
prevazute cu membrane ), pentru egalizarea temperaturilor uleiului si partii active a transformatorului .
Pentru efectuarea probelor trebuie ca temperatura sa fie de minim 10sC si in plus conditia ca umiditatea
atmosferica sa fie sub 75%.
Siguranta functionarii transformatorului depinde in special se calitatea si starea uleiului electroizolant,
de unde rezulta importanta controlului uleiului electroizolant inainte de umplerea transformatorului si dupa
umplerea lui, inainte de efectuarea oricaror alte masuratori si probe asupra transformatorului.
Deci, numai dupa eliberarea buletinului de masuratori , asupra uleiului electroizolant , de catre
laboratorul chimic , cu concluzia corespunde se poate trece la efectuarea incercarilor si probe din
prezentul ITI si in ordinea indicata
Alte conditii de efectuare a incercrilor , conform STAS 1703/7-80:
a) toate elementele componenete si accesoriile exterioare susceptibile sa influenteze functionarea
transformatorului in timpul incercarilor trebuie sa fie montate;
b) infasurarile cu prize trebuie sa fie legate la priza principala daca nu se specifica altfel in conditiile
de efectuare a incercarii respective sau intr-un document tehnic normative de produs;
c) pentru toate caracteristicile, in afara celor de izolatie, incercarile sunt bazate pe conditii nominale,
daca nu specifica altfel in conditiile de efectuare a incercarii respective;
d) la incercari curba tensiunii trebuie sa fie, practic, sinusoidala;

e) sistemul de tensiunin trebuie sa fie simetric;
f)
Msurarea curentului, tensiunii si puterii in cadrul verificarilor se va face cu aparate de masura si

cu transformatoare de masura avand clasa de precizie 0,5 sau mai buna, daca in cuprinsul
standardului nu se specifica altfel. Se admite folosirea wattmetrelor cu cos nominal mic, de clasa
de precizie 1.
g) Pentru masurarea temperaturii in diferite puncte ale transformatorului se folosesc termometre cu

Hg (in cazul cand in locurile de instalare a acestora nu exista campuri magnetice puternice care pot
induce in mercurul termometrelor curenti turbionari) sau termometre cu alcool.
5. Masuri de protectie a muncii la executarea de masuratori si incercari la transformatoare de

putere
Pregatirea locului de munca si executarea incercarilor la transformatoarele de putere se vor face in
conformitate cu Normele de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice cuprinse in PE
119/90, in vigoare.
Incercarile, la care este necesara alimentarea transformatorului dintr-o sursa independenta de
tensiune marita, se vor efectua conform indicatiilor din Norme de protectia muncii la executarea de
lucrari de defectoscopie si de incercari cu tensiune marita cuprinse in PE 119/90 capitolul 17.
In anexa II este data schita de amplasare a standului de incercari transformaPRAM-1.
-toare mari
Instalatiile care se folosesc pentru incercari cu tensiune marita de la o sursa independenta, in

standul de incercari PRAM-1 indeplinesc conditiile impuse de normativul PE 119/90 astfel:
a) Standul este prevazut cu doua compartimente, separate prin ingradiri fixe, unul pentru
pupitrul de comanda (A) si celalalt pentru instalatiile de inalta tensiune (B);
b)
Usile de acces in compartimentul de inalta tensiune sunt prevazute cu microintrerupatoare

de blocaj electric MBE, astfel ca instalatia nu poate fi pusa sub tensiune cand usile nu sunt
corect inchise, precum si cu semnalizare optica de avertizare SOA;
c) Carcasele metalice, ingradirile metalice fixe de protectie, pupitrele de comanda sunt legate
la pamant (LP). Deasemenea cuvele transformatoarelor si autotransformatoarelor trebuie
legate la pamant. Conductorul de legare la pamant va fi din cupru flexibil, cu sectiunea de
10 mm2 si se va racorda la electrodul de legare la pamant, sau la instalatia corespunzatoare
de legare la pamant.
d) Circuitul de alimentare este prevazut cu doua spatii de intrerupere, unul constituind
separarea vizibila (separator), iar al doilea de intrerupere rapida a alimentarii (IO);
e) Cele doua compartimente A si B, sunt astfel asezate incat in timpul reglajului tensiunii
standului de proba, efectuat de seful de lucrare ii permit acestuia sa supravegheze operatiile
de incercare, obiectivul de incercat si poate actiona prompt in caz de necessitate, prin

deconectarea sursei de alimentare;
f)
Compartimentul cu instalatiile de inalta tensiune, in care se afla si echipamentul supus

incercarii este ingradit cu plasa de sarma. De asemenea sunt indeplinite conditiile:
compartimentul in care se afla pupitrul de comanda este prevazut cu covor electroizolant;
pe toate laturile ingradirilor, precum si pe usile de acces in standul de incercari sunt montate
indicatoare de securitate si avertizare;
manetele, parghiile butoanele pupitrelor de comanda sunt prevazute cu inscriptii care indica
destinatia si felul comenzii;
Inainte de incercarea oricarei masuratori sau incercari in stand se va verifica functionarea tuturor
microintrerupatoarelor de blocare, a semnalizarilor si legaturilor la pamant. In figura I2 este data
schema electrica de principiu a standului.
Echipa de incercari este dotata cu o stanga de punere la pamant care in perioada de pregatire a
probei se va monta pe borna de inalta tensiune IT a sursei de IT. La terminarea unei incercari dupa
deconectare vizibila a instalatiei de alimentare a schemei de incercare de la reteaua de JT, stanga va fi
asezata pe borna de inalta tensiune, respective pe bornele incercate sau cele libere nepuse la pamant,
de catre responsabilul de lucrare (care va purta manusi si cizme de cauciuc electroizolante); Acesta va
anunta intreaga echipa ca tensiunea inalta a fost deconectata si numai dupa aceea se poate trece la
demontarea montajului.
Personalul care urmeaza s execute incercari cu tensiune marita de la o sursa independenta, trebuie
sa fie calificat si autorizat special pentru aceasta.
Lucrarile de masurari, incercri cu tensiune mita se pot executa de catre o singura persoana avand
grupa IV de autorizare, pe baza de ITI in cadrul standului de probe, daca echipamentul supus incercarii
se afla in acelasi perimetru ingradit cu echipamentul de inalta tensiune.
Incercrile si msurrile asupra unor aparataje sau instalatii neaflate in exploatare se executa pe
baza de ITI.

Posturile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Posturile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Posturile de transformare (numite n continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie

Dupa modului de acces la echipamentul PT:

Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

Criterii de baz pentru alegerea tipului de PT

tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.

proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le

posibiliti de acces pentru montare, deservire i mentenan

zonele de protecie, si de siguranta.

caracterul zonei locuit sau nelocuit, rezervaie, etc.

pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

Solutii constructive si variante de echipare

PT aerian (PTA) montat pe stlp

PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Consol mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,

Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10

Transformator de distribuie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.

Cutia de distribuie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi

La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de

Cutia de distribuie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare

Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune

Circuite de linie de jt racordate la CD n LEA/LES:

circuite LES de seciuni corespunztoare .

Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de evi de plastic de lungimi cu

Fundatia de beton a stalpului PTA

PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afar

1 sau 2 transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maxim 1000 kVA.

Celule de distribuie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in

In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu

Tablou de distribuie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu

In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea

De regula vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV n execuie

Gama standard a puterilor tansformatoarelor

Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA 160 kVA

Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA 1600 kVA

Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

Alegerea concret a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele

sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului

s nu ntrerup curentul de magnetizare de mrimea 12 x in pe perioad de 0,1 s.

trebuie s fie selectiv cu elementul de protejare pe partea secundar

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie

protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de

Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%)

sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura

sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de

coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de

posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160

posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la

posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50

posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se

In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale

Cutii de distribuie (CD) pentru PTA pe stlp

Echiparea de baz a tabloului de distribuie n general

bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.

in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si

pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul

circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu

sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201

sigurante MPR si intreruptoare In =160A

elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A

circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu