Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema de proiectare :
S se proiecteze o staie de transformare, un post de transformare industrial (PTI) i un post de transformare rural (PTR) dintr-un sistem de alimentare cu energie electric a unei zone. Staia de transformare se alimenteaz dintr-un nod de sistem prin dou linii de lungime D (Km), tensiunea nodului este 110 sau 220 kV. Staia mai cuprinde o bar de 20 kV pentru racordul rural i una de 6 kV pentru racordarea unui numr de generatoare i de la care sunt alimentate posturile de transformare. Aceste posturi industriale alimenteaz cte o hal industrial n care avem motoare de 0,4 i 6 kV. 1). D = 15 + n [Km]; 2). Sk =3000 +150 * n [MVA] 3). Numrul de generatoare de pe bara de 6 kV : NG = 1+ int. [n / 10] 4). PG = 3 + 3 int. [n / 10], [MW] 5).Numrul de distribuitori urbani : NU = 4 + int. [n / 3] 6). Numrul de distribuitori rurali : NR = 5 + int. [n / 10] 7).Pe fiecare distribuitor urban avem un numr de posturi de transformare: NPTU = 6 + int. [n / 2] 8). Pe fiecare distribuitor rural avem un numr de posturi de transformare: NPTR = 10 + int. [n / 2] OBSERVAIE: - Dac numrul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban PTU < 10, distribuitorul urban se leag la bara de 6 kV. - Dac numrul de posturi de transformare pe fiecare distribuitor urban PTU 10, distribuitorul urban se leag la bara de 20 kV. 9). Lungimea unui distribuitor urban : LU =2 + n / 10 [Km]; 10). Lungimea unui distribuitor rural : LR =10 + n [Km]; 11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban: PPTU = 250 kVA 12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural: PPTR = 100 kVA 13). Numrul de hale industriale : NH = 1 + int. [n / 20] 14).Dimensiunile unei hale : L = 20 + n [m]; l = 10 + n [m]; 15). Numrul de motoare din hal : NH = 10 + n OBSERVAIE: - Gama de puteri mecanice, PM din care se vor alege motoarele din hal sunt de : 10000, 5000, 1000, 600, 500, 400, 250, 150, 100, 60, 25, 15, 10, 5, 3, 1 kW - Motoarele cu o putere mai mare de 400 kW se alimenteaz de pe bara de 6 KV, iar cele cu o putere mai mic sau egal cu 400 kW se alimenteaz de pe bara de 0,4 kV. - Dac numrul de motoare este mai mic sau egal cu 15 puterea se va alege n ordine descresctoare. - Dac numrul de motoare este mai mare dect 16, se aleg cele 16, iar diferena se alege din motoarele de putere mai mic. 16). Factorul de putere : cos = 0,75 17). Randamentul motoarelor : = 0,8 18).Coeficientul de ncrcare : K = 0,[n] 19). Coeficientul de simultaneitate : KS = 1- kr n = 12 2
ETAPA I 1). D = 15 + n= 15 + 12 = 27 [Km]; 2). Sk =3000 +150 * n = 3000 +150 * 12 = 3000 +1800 = 4800 [MVA] 3). Numrul de generatoare de pe bara de 6 kV : NG = 1+ int. [n / 10] = 1+ int. [12 / 10] = 1+1 = 2 4). PG = 3 + 3 int. [n / 10] = 3 + 3 int. [12 / 10] = 3+3 = 6 [MW] 5).Numrul de distribuitori urbani : NU = 4 + int. [n / 3] = 4 + int. [12 / 3] = 4 + 4 = 8 6). Numrul de distribuitori rurali : NR = 5 + int. [n / 10] = 5 + int. [12 / 10] = 5 + 1 = 6 7).Pe fiecare distribuitor urban avem un numr de posturi de transformare: NPTU = 6 + int. [n / 2] = 6 + int. [12 / 2] = 6 + 6 = 12 N PTU 10, distribuitorul urban se leag la bara de 20 kV. 8). Pe fiecare distribuitor rural avem un numr de posturi de transformare: NPTR = 10 + int. [n / 2] = 10 + int. [12 / 2] = 10 + 6 = 16 9). Lungimea unui distribuitor urban : LU =2 + n / 10 = 2 + 12 / 10 = 2 + 1 = 3 [Km]; 10). Lungimea unui distribuitor rural : LR =10 + n = 10 + 12 = 22 [Km]; 11).Puterea unui transformator dintr-un post de transformare urban: PPTU = 250 kVA 12). Puterea unui transformator dintr-un post de transformare rural: PPTR = 100 kVA 13). Numrul de hale industriale : NH = 1 + int. [n / 20] = 1 + int. [12 / 20] = 1 + 0 = 1 14).Dimensiunile unei hale : L = 20 + n = 20 + 12 = 32 [m]; l = 10 + n = 10 + 12 = 22 [m]; 15). Numrul de motoare din hal : NH = 10 + n = 10 + 12 = 22 motoare 16). Factorul de putere : cos = 0,75 17). Randamentul motoarelor : = 0,8 18).Coeficientul de ncrcare : k = 0,[n] = 0,12 19). Coeficientul de simultaneitate : kS = 1- k = 1- 0,12 = 0,88 Alegerea motoarelor din hala industrial dup puterea mecanic de la arbore Se va calcula: - Puterea electric:
Pel = Pm
S = kc
Pel cos
Un = 0,4 sau 6 kV Dup alegerea receptoarelor se trece la realizarea Schemei de aniplasare i trasee in Anexa 1 , schem ce va cuprinde amplasarea receptoarelor electrice, precum si traseele legturilor prin conductoare. Planul instalatiei se intocmeste de obicei la scara 1:100 sau 1:50, utiliznd pentru conductoare si receptoare simboluri standardizate sau precizate ntr-o legenda. Planul cuprinde: principalele elemente ale constructiei (pereti, stalpi, usi, etc.); pozitionarea utilajelor cu indicarea puterilor nominale ale acestora, amplasarea posturilor de transformare si a tablourilor de distributie, indicnduse puterea si curentul cerut, traseele cablurilor de for, indicndu-se tipul, numrul si sectiunea conductoarelor. In cazul n care amplasarea tablourilor de distributie si a posturilor de transformare nu este specificat, atunci acestea se vor amplasa ct mai aproape de centrul de greutate al sarcinii, acesta determinndu-se cu ajutorul relaiilor: Pi xi Pi yi XG = YG = Pi Pi
Tipul receptoarelor (motoarelor din hal), puterile si curentii calculati se centralizeaz ntr-un tabel de forma: Nr. mot. Puterea mecanic Pm [kW] 10000 5000 1000 600 500 400 250 150 100 60 25 15 10 5 3 1 1 Tensiunea racordului Un [kV] 6 6 6 6 6 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 Puterea electric
Pel =
Puterea aparent
P S = k c el cos
Curentul absorbit
I abs. = S 3 U n
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
[kW] 12500 6250 1250 750 625 500 312,5 187,5 125 75 31,25 18,75 12,5 6,25 3,75 1,25 1,25
Pm
Xi [m]
Yi [m]
[kVA] 1499,99 749,99 149,99 90 74,99 59,99 37,49 22,5 14,99 9 3,74 2,25 1,49 0,74 0,45 0,14 0,14 4
[kA] 144,33 72,16 14,43 8,66 7,21 86,58 54,11 32,47 21,63 12,99 5,39 3,24 2,15 1,06 0,64 0,2 0,2
18 19 20 21 22
5
3 5 10 15 25
15.5 13 13 30 30
6 6 12 14 10
X G1 =
P x
i =1 i
P
i =1 i 5 i =1
YG 1 =
P y P
i =1 22 i =6 i 5 i
XG2 =
P x P
i=6 i 22 i =6 22 i
YG 2 =
P y P
i =6 22 i
ETAPA II STABILIREA SCHEMEI DE PRINCIPIU A STAIEI Aceasta etap urmarete stabilirea schemei de principiu a zonei de alimentare cu energie electrica, precum si modul de alegere si dimensionare a generatoarelor si transformatoarelor. Instalatia electrica de nalta tensiune a unui zone de alimentare cu energie electrica se compune din: a) instalatia de racordare la sistemul energetic (racordul), reprezentand liniile electrice care fac legatura dintre reteaua sistemului energetic si statia de distributie sau transformare (statia de primire); b) statia de transformare cu energie electrica de la inalta la medie tensiune, reprezinta elemental de legatura dintre instalatia de racord la sistem si instalatia de distributie in medie tensiune. c) instalatia de distributie de medie tensiune la consumatorii din zona de alimentare, reprezentand totalitatea retelelor care leaga posturile de transformare si receptoarele de inalta tensiune la barele statiei de distributie sau transformare. 5
Alegerea generatoarelor Pentru producerea energiei electrice in curent alternativ trifazat, in centralele electrice se folosesc in majoritatea cazurilor generatoarele sincrone (GS). Cele care debiteaza pe o retea proprie sunt intalnite destul de des in instalatiile mobile sau in retelele izolate, adesea fiind utilizate ca surse de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica a unor obiective mai importante in caz de avarii ale sistemului energetic. Alegerea GS se face in functie de: - puterea nominala Sn; - puterea activa Pn; - nivelul de tensiune la care este racordat generatorul; - factorul de putere; PnG S nG = cos nG Din tabelele date de fabricantii de generatoare, se aleg marimile caracteristice nominale utile pentru elaborarea etapelor de calcul: UnG, cos nG ,x"d etc. Se vor alege generaloarele racordate la cele trei sisteme de bare. Alegerea generatoarelor se va face in functie de Sn i Un .
Alegerea transformatoarelor Transformatorul este un echipament electric destinat sa transforme doi dintre parametrii energiei electrice (tensiunea si curentul), frecventa ramanand aceeasi. Functionarea sa se bazeaza pe principiul inductiei electromagnetice Se vor alege transformatoarele de racord al generatoarelor si transformatoarele de interconexiune. Alegerea transformatoarelor se face n functie de UnT / UnMT / UnJT, grupa de conexiuni i Sn . Se vor alege cate doua transformatoare, unul de baza si unul de rezerva (rezerva va fi identica cu baza).
T1 : S T 1 > S abs 0.4 kV
Alegerea seciunii LEC ce alimenteaz hala Se vor alege dou LEC, unul de baz i unul de rezerv (rezerva va fi identic cu baza)
S= I abs J ec
I abs =
absHala
3 *U n
Pentru racordul urban: - T2 : S T 2 = N U *N PTU *PPTU = 8 *12 * 250kVA = 24000kVA = 24MVA Pentru racordul rural: - T4 : S T 4 = 250kVA - T5 : S T 5 = 100kVA
S nG = PnG 6 MW = = 7.5MVA cos nG 0.8
T3 : S T 3 = N R * N PTR * PPTR = 6 * 16 * 100kVA = 9600 kVA = 9.6 MVA
Nr. Crt. 1 2 3 4 5
Pierderi nominale Usc Io KV (%) (%) P0 PSC 0,500 3,1 4 2,9 52 180 12 1
Ynd11
DY n 5
YZ n 5
11 1.2 6 2,9 4 3
T2-6-2
Sn [MVA] 7,5
Un [KV] 6,3
Cos 0,8
Xd
0,11
S=
I abs 2565 1 2565 = * = = 137.28mm 2 -rezult seciunea LEC = 150mm2 J ec 10.38 1.8 18.684
I abs =
absHala
3 *U n
ETAPA III CALCULUL CURENILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT Calculul reactantelor de baza in valori relative Pentru fiecare element/component (sistemul,generatoarele, liniile electrice, transformatoarele, etc.) din schema monofilara se calculeaza reactantele echivalente n unitati relative de baza. Se alege puterea de baza Sb =100 sau 1000 [MVA]
* = 1. sistemul: x S
Sb ; Sk = puterea de scurtcircuit Sk
Sb S ng
* 2. generatoarele: x g = x d
* 3. transformatoarele: xt =
u sc S b 100 S nt
* 4. liniile electrice: xl = x0 l
Sb cu U n2
Se vor calcula reactantele echivalente ale linilor: care alimenteaz bara de IT LEA. care alimenteaz hala industrial LEC. care alimenteaz posturile de transformare rurale PTr. care alimenteaz posturile de transformare urbane Ptu.
* = 1. sistemul: x S
* 2. generatoarele: x g = x d
3. transformatoarele:
T 1 : xt* = T 2 : xt* = T 3 : xt* = T 4 : xt* = T 5 : xt* = u sc S b 4% 100 = = 25 100 S nt 100 0.16 u sc S b 12% 100 = = 0.003 100 S nt 100 40 u sc S b 12% 100 = = 0.0075 100 S nt 100 16 u sc S b 6% 100 = = 24 100 S nt 100 0.25 u sc S b 4% 100 = = 40 100 S nt 100 0.1
* 4. liniile electrice: xl = x0 l
Sb cu U n2
* x LEA = x0 l
Sb 100 1000 = 0.4 25 = = 0.1 2 2 10000 Un 100 S 100 4 * xLEC = x0 l b2 = 0.08 0.5 2 = = 0.11 Un 6 36 S 100 24 * xLECu = x0 l b2 = 0.08 3 2 = = 0.06 Un 20 400
* xLECu =
0.06 = 0.005 11
x* LEAr = x 0 l
* x LEAr =
2 = 0.133 15
10
ETAPA IV CALCULUL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT METODA CURBELOR DE CALCUL Etapele calculului de scurtcircuit folosind curbele de calcul: ntocmirea schemei echivalente n valori relative
n schema echivalent redus de scurtcircuit se vor alege 7 puncte de defect pentru calculul curentului de scurtcircuit. Plecnd de la schema de scurtcircuit redus, se reduce schema privind din punctul de defect ctre sursele ce alimenteaz defectul. 11
Pentru generatoare : X
* calc .Gen .
=X
* Gen.
Folosind reactanele relative nominale de calcul, se vor determina din curbele sau (tabelele) valorile relative nominale ale componentelor periodice ale
tabelele de calcul
* Curbele de calcul, aa cum se observ din figura/tabel, sunt trasate numai pentru X calc . <3
.n cazul obinerii unor reactane nominale mai mari dect 3, variaia n timp a componentei periodice se poate neglija, deci sursa se poate considera fiind de pute infinita.
* * Pentru X calc. > 3 I kn (t ) =
1
* X calc .
= ct.
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
Sb 3 U sc
t = 0,1
I
* kn.
t = 0,2
I
* kn.
t=
I
* kn.
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
[kA] S G
[kA] [kA] -
[kA]
[kA]
12
scurtcircuit din schema, sumnd curentii de pe ramurile care alimenteaza defectul. Pana acum a fost prezentat modul de utilizare a curbelor de calcul pentru calculul curentilor de scurtcircuit intr-o schema cu generatoare diferite, ceea ce a impus analiza individuala a fiecarui generator. Daca schema contine generatoare asemanatoare si aflate in aceleasi conditii de scurtcircuit se pot considera unitar, ca un generator echivalent determinand n consecinta o variatie general valabila pentru toate. Se calculeaza urmatoarele marimi n cele 7 puncte de defect: Puterea de scurtcircuit: S sc. = 3 * U sc. * I k ( t = 0.2s ) Curentul de soc: isoc. = 2 * K soc. * I k ( t = 0s )
Defectul K1
* * XS + X LEA = 0.022 + 0.01 = 0.032
13
c1 * 0.032 = c2 *1.006 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006 c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
c1 = 1.006 = 0.969 c 2 = 1 0.969 = 0.031 1.038
Pentru generatoare :
t = 0s
I
* kn .
t = 0,2s
I
* kn.
t = s
I
* kn.
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
11 6,8 -
6,84 5 -
5,9 4,35 -
2,89 2,71 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
3 * U sc = 380.6kV
t=0s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 11 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 6.8 *
t = 0,1 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 6.84 *
14
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 5*
t = 0,2 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 5. 9 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 4.35 *
t=s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.89 *
= 2.71 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
Defectul K2
15
1 1 1 + = * 0.272 0.766 X
Calculul coeficienilor de repartiie:
* X =
c1 * 0.272 = c2 * 0.766 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766 c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
c1 = 0.766 = 0.738 c 2 = 1 0.738 = 0.262 1.038
Pentru generatoare :
t = 0s
I
* kn .
t = 0,2s
I
* kn.
t = s
I
* kn.
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
3.75 10 -
3.1 6.3 -
2.82 5.45 -
2.39 2.83 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
3 * U sc = 1.73 * 6 = 10.38kV
16
t=0s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 3.75 * = 10 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,1 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 3.1 * = 6.3 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,2 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.82 * = 5.45 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t=s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.39 * = 2.83 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
17
Defectul K3
1 1 1 + = * 0.032 1.006 X
* * * X 1 = X + X T3
X * =
c1 = csistem c2 = cgenerator
c1 * 0.032 = c2 *1.006 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006 c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
c1 = 1.006 = 0.969 c 2 = 1 0.969 = 0.031 1.038
t = 0s
I
* kn .
t = 0,1s
I
* kn.
t = 0,2s
I
* kn.
t = s
I
* kn.
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
4.6 0.97
3.7 0.877
3.25 0.87
2.5 1.008
13.71
11.07
9.767
Sb 3 U sc
7.65
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
3 *U sc = 34.6
t=0s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 4.6 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 0.97 *
t = 0,1 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 3.7 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 0.877 *
t = 0,2 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 3.25 * = 0.87 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t=s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.5 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 1.008 *
K soc = 1.85
Defectul K4
1 1 1 + = * 0.272 0.766 X
* * * X 1 = X + X LEC * X 1 = 0.2 + 0.055 = 0.255
* X =
c1 = csistem c2 = cgenerator
c1 * 0.272 = c2 * 0.766 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766 c1 ( 0.272+0.766) = 0.766
c1 = 0.766 = 0.738 c 2 = 1 0.738 = 0.262 1.038
20
t = 0s
I
* kn .
t = 0,1s
I
* kn .
t = 0,2s
I
* kn .
t = s
I
* kn .
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
2.97 7.4 -
2.49 5.23 -
2.3 4.6 -
2.2 2.75 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
3 * U sc = 1.73 * 6 = 10.38kV
t=0s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.97 *
= 7.4 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,1 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.49 *
= 5.23 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,2 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.3 *
= 4.6 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t=s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 2.2 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 2.75 *
21
Defectul K5
1 1 1 + = * 0.272 0.766 X
* * * * X 1 = X + X LEC + X T1
* X =
c1 = csistem c2 = cgenerator
c1 * 0.272 = c2 * 0.766 c1 + c2 = 1
c1 * 0,272 = (1- c1)*0.766 c1 ( 0.272+0.766) = 0.766 22
c1 =
* * X calc . > 3 I kn (t ) =
1
* X calc .
= ct.
* I kn (t ) =
1
* X calc .
* I kng (t ) =
1 X
* calc.Gen .
1 = 0.13 7.3
* I knS (t ) =
1 X
* calc . Sistem
1 = 0.057 17.28
t = 0s
I
* kn .
t = 0,1s
I
* kn .
t = 0,2s
I
* kn .
t = s
I
* kn .
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
0.057 0.13 -
0.057 0.13 -
0.057 0.13 -
0.057 0.13 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
t = 0 s 0,1 s 0,2 s s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.057 *
= 0.13 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
23
Defectul K6
1 1 1 + = * 0.032 1.006 X
X * =
* * * * X 1 = X + X T3 + ( X LECu * X T 4 * n PTu )
c1 = csistem c2 = cgenerator
24
c1 * 0.032 = c2 *1.006 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006 c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
c1 = 1.006 = 0.969 c 2 = 1 0.969 = 0.031 1.038
t = 0s
* I kn (t ) I kn . (t )
t = 0,1s
* I kn (t ) I kn . (t )
t = 0,2s
* I kn . (t )
t = s
* I kn . (t )
I kn (t )
I kn (t )
S G
0.481 1.16 -
0.46 1.06 G
0.458 1.02 -
0.506 1.285 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
t=0s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.481 *
= 1.16 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,1 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.46 *
= 1.06 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
t = 0,2 s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.458 *
25
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
= 1.02 *
t=s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.506 *
= 1.285 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
Defectul K7
26
1 1 1 + = * 0.032 1.006 X
X * =
* * * * X 1 = X + X T3 + ( X LEAr * X T 5 * n PTr )
c1 = csistem c2 = cgenerator
c1 * 0.032 = c2 *1.006 c1 + c2 = 1
c1 * 0,032 = (1- c1)*1,006 c1 ( 0,032 + 1,006 ) = 1,006
c1 = 1.006 = 0.969 c 2 = 1 0.969 = 0.031 1.038
* * X calc . > 3 I kn (t ) =
1
* X calc .
= ct.
* I kn (t ) =
1
* X calc .
* I kng (t ) =
1 X
X
* calc .Gen.
1 = 0.021 45.8
1 = 0.009 108.41
* I knS (t ) =
1
* calc . Sistem
t = 0s
I
* kn .
t = 0,1s
I
* kn.
t = 0,2s
I
* kn.
t = s
I
* kn.
(t ) I kn (t )
(t ) I kn (t )
(t )
I kn (t )
(t )
I kn (t )
S G
0.009 0.021 -
0.009 0.021 -
0.009 0.021 27
0.009 0.021 -
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
* i I knS . (t ) = I kn. (t )
Sb 3 U sc
t = 0 s 0,1 s 0,2 s s
* I knS . (t ) = I kn . (t )
Sb 3 U sc
= 0.009 * = 0.021 *
* I kng . (t ) = I kn . (t )
3 U sc
28
1) Intrerupatoare
I n 20 = S 20 3 U n = 16000 = 84.078[ kA] 1.73 * 110
I n6 =
S6 3 U n
S 20
I OL ,CT =
3 U n
I CO = max(
S 20 3 U n
S6 3 *U n
) = 210.16[ kA]
Nr. crt 1
TIP IUP-110
Un (kV) 110
Id (kA) 250
tet (s) 4
(kA)
m = 0,6 n = f (, td =0.2 )
k= I k(t =0 ) I k( t =) = 0.56 = 0.64 0.87
n = 0.97
2) Separatoare Nr. crt 1 TIP SME,SMEP, SMED Un (kV) Ins (A) 1600 Id (kA) 80 Ilt (kA) 31.5 Tlt (s) 3
110
Satisface condiiile
Satisface condiiile
3) Transformatoare de curent
Nr. crt 1 TIP Tc CESU MK 110kV I1n (A) 166/800/4 00/ I2n(A) Clasa de precizie 0,5/1(IOP)/0, 5P(IOP)/10P Coef.de saturaie S2(VA) 30/30/30 (60)/30 Id (kA) 32 Iet (kA) 32 tet (s) 2
5:10
UnTC Uncirc 245 110 InTC Incirc 400 83,97 Verificare : a). la stabilitate electrodinamic: Id Ioc 32 0,719 Satisface condiia b). la stabilitate termic:
2 I t2sc < I et * t et 0.409 < 2048
Satisface condiia
4) Transformatoare de tensiune
Nr. crt 1 TIP TT U1n (A) U2n(A) Clasa de precizie 0,5/0,5/3P S2(VA)
TC 123 kV
110 3
2 x110 3
120
30
31