Proiect la disciplina:

Retele Electrice
1. Tema proiectului
Sa se proiecteze o linie pentru transportul energiei electrice avand
urmatoarele date;
1. puterea activa maxima transportata pe LEA;
2. tensiunea nominala UN kV;
3. factorul de putere in aval cos;
4. lungimea liniei
km;
5. caracteristicile statiei de transformare in punctul A ;
5.1. tensiunea nominala a generatorului;
5.2. puterea activa injectata de sistemul energetic P A [MW],
cos;
5.3. puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic pe
barele de inalta tensiune ale statiei A S ccA [MVA];
5.4. puterea consumata de serviciile proprii la tensiunea
generatoarelor este s % din puterea instalata a centralei
electrice din care p% sunt de categoria 0 si 1 ;
6. caracteristicile statiei B ;
6.1 tensiunea nominala a consumatorilor
UN
[kV];
6.2 puterea activa ceruta si factorul de putere mediu al
consumatorilor racordati la statia B , Pc [MW] , cos med , din
care p% = 6 sunt de categoria 0 si 1;
6.3 timpul de utilizare a puterii maxime active o consumatorilor
tu= 7000 [h/an]

Puterea generatoarelor
1.2

Admitand o pierdere de putere aparenta in statia ridicatoare si

LEA de 15%, puterea aparenta transferata prin statia
ridicatoare este:
S TA 1.15 *

P
,
cos

in functie de puterea STA se adopta numarul si puterea

transformatoarelor din statia B (anexa 2)
1.3

Puterea aparenta transferata din statia coboratoare de

tensiune este:
PC
S TB
,
cos med

in functie de aceasta putere se adopta numarul si puterea

transformatoarelor din statia B (anexa 2)
6.4
Puterea activa ejectata de sistemul energetic P B [MW],
cosB;
6.5.
Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic pe
barele de inalta tensiune ale statiei B S sc B [MVA];
7.
Schema monofilara a sistemului de transport

Proiectul va cuprinde:
Piese scrise:
1. Tema de proiect;
2. Breviar de calcul:
a. Calculul datelor principale ale LEA si alegerea echipamentului
terminal
b. Calculul electric al liniei de transport
c. Studiul oportunitatii compensarii puterii reactive
d. Calculul curenilor de scurtcircuit;
e. Alegerea si verificarea echipamentului primar din statiile de
transformare
f. Evaluarea tensiunii la capatul LEA de transport la mersul in gol.
Bibliografie recomandat:
1) Coma,D. .a. : Proiectarea instalaiilor electrice industriale, E.D.P.,
Bucureti, 1979;
2) Dinculescu,P. i Sisak,F.: Instalaii i echipamente electrice, E.D.P.,
Bucureti, 1981;
3) Pietrreanu,E. : Agenda electicianului, Editura Tehnic, Bucureti, 1979;
4) Costchescu,T., .a.: Instalaii electrice pentru construcii, Ghid de
proiectare, Ghid de exe-cuie, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1978;
5) Cilinghir, V.: Alimentarea cu energie electric a intreprinderilor, Editura
Universitii Transil-vania, Braov, 2000;
6) ***: Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor electrice cu
tensiuni pn la 1000 V curent alternativ i 1500 V curent continuu, I.7-98.

7) Bdulescu,N: Linii i staii electrice, Editure Tehnic, Bucuret, 1968

2) Memoriu justificativ

Lucrarea isi propune proiectarea instalatiei de alimentare cu energie electrica

a unei intreprinderi industriale. Aceasta proiectare este realizata din punctul de
vedere al furnizorului. Acest lucru este pus in evidenta de faptul ca nu se cunosc
tipurile de consumatori din cadrul intreprinderii, ci numai puterile electrice cerute.
Astfel, consumatorul solicita o putere electrica activa de 338 kW si o putere
reactiva de 301 kvar. Ca date cunoscute sunt introduse si lungimea liniei de
alimentare (1.8 km) si tensiunea nominala a postului de transformare (10 kV).
De asemenea, se stie faptul ca, intreprinderea industriala este situata intr-o
zona urbana. Amplasarea ei intr-un teritoriu populat are multiple implicatii socioeconomice. Ca influenta sociala, toate elementele instalatiei de alimentare (punct
de alimentare, linie electrica de alimentare, post de transformare) trebuie astfel
distribuite in spatiu incat sa nu creeze neplaceri locuitorilor acelui areal. Impactul
economic este materializat printr-o interactiune cu celelalte societati economice
din vecinatate. Evident, nu ne vom referi la impactul pozitiv, care reprezinta
scopul pentru care va fi construita, ci la impactul negativ, care ar produce daune
factorilor economici apropiati ca asezare geografica. Pentru a sublinia si mai bine
motivatiile acestei proiectari, care au fost redate mai sus, voi prezenta in
continuare principalele elemente ale instalatiei ce alimenteaza intreprinderea.
Punctul de alimentare PA reprezinta elementul de legatura dintre instalatia
de racordare la sistem si instalatia de distributie de IT. El reprezinta de fapt o
statie de transformare de la inalta tensiune IT la medie tensiune MT. Tinand cont
de valorile de tensiune foarte mari vehiculate in acest punct, este amplasat intr-o
zona retrasa, bine izolata si, bine determinata de furnizor. Alimentarea se face in
continuare printr-o linie electrica. Punctul de alimentare da elasticitate retelei.
Atat punctul de alimentare cat si postul de transformare servesc la
distributia energiei electrice la consumator. Postul de transformare constituie
treapta de transformare pentru alimentarea receptoarelor de joasa tensiune JT
ale consumatorului. Postul de transformare este constituit din tablouri alcatuite la
randul lor din celule. Dimensionarea postului de transformare presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
- alegerea locului de amplasare a postului: se tine cont de faptul ca postul
de transformare PT apartine furnizorului si pentru siguranta lui se plaseaza in
incinta intreprinderii;
- determinarea puterii postului de transformare: se face dupa o prealabila
compensare a puterii reactive prin introducerea unei baterii de condensatoare;
- determinarea numarului de transformatoare din postul de transformare:
se face pe baza asigurarii continuitatii in alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor; trebuie precizat faptul ca avem receptoare de categoria I si II si
se vor alege doua transformatoare;

- asigurarea regimului economic de functionare in paralel a

transformatoarelor: este determinat de minimul pierderilor totale de putere.
Linia electrica serveste la alimentarea postului de transformare, pe MT.
Tinand cont de faptul ca intreprinderea este intr-un mediu urban si, pentru a nu
perturba activitatea locala se opteaza pentru o conducta subterana, deci o linie
electrica in cablu (LEC). In vederea alegerii si verificarii echipamentelor electrice
la stabilitate termica si dinamica , dimensionarea cablului presupune calculul mai
intai a curentilor in regim normal de functionare, si apoi a curentilor in regim de
scurtcircuit trifazat. In regim normal de functionare, tinand cont de curentul impus
de postul de transformare, se alege sectiunea cablului de MT si apoi este
verificat la conditiile de incalzire si de pierdere de tensiune. Calculul curentilor de
scurcircuit se face atat pe MT cit si pe JT, in zonele cele mai puternic afectate de
astfel de defecte. Se va observa astfel ca vom avea pe MT scurtcircuite
apropiate de locul de defect, iar pe JT vom avea scurtcircuite indepartate.
Revenind la regimul normal de functionare, pe JT se va realiza
dimensionarea barelor colectoare tinand cont de curentii care circula prin bare.
Alt element important il reprezinta alegerea aparatelor de comutatie.
Acestea au rolul de a deconecta sistemul in caz de scurtcircuit si supratensiuni.
Pe MT se aleg intreruptoare IUP (intreruptoare cu ulei putin) si separatoare
STIP(separator tripolar interior cu cutit de legare la pamant) care asigura in mod
vizibil pentru muncitor intreruperea circuitului. Pe JT se folosesc intreruptoare
automate OROMAX si separatoare STI cu rol de protectie a lucratorilor. Tot pe
JT, in apropierea consumatorilor, se aleg intreruptoare automate, care
functioneaza asemeni contactoarelor electromagnetice, dar au in plus avantajul
ca prezinta protectii puternice. Un rol important in alegerea aparatelor de
protectie il are timpul lor de actionare care scade cu cat ne apropiem mai mult de
consumator. Acest lucru se face pentru ca, atunci cand apare un defect, sa se
intrerupa o zona cat mai mica din circuit.
In final se aleg aparatele de masurat care verifica consumul de-a lungul
instalatiei de alimentare. Tinand cont de faptul ca postul de transformare apartine
furnizorului, toate aceste aparate se vor monta in aval de PT, pe JT. Vom avea
nevoie in primul rand de transformatoare de curent si ampermetre pentru
curenti , voltmetre pentru tensiuni si contoare de energie activa si reactiva.
3)Breviar de calcul
a) Calculul bateriei de condensatori pentru mbuntirea factorului de
putere
Generaliti:

Consumul de putere reactiv n cadrul sistemului energetic se datorete

receptoarelor electice i pierderilor n linii, fiind practic egal cu consumul de
putere activ, la sarcin maxim. n plus apar i o serie de efecte negative care
impieteaz asupra condiiilor de calitate n alimentarea
consumatorilor.mbuntirea factorului de putere se face prin debitarea de
putere rectiv n reeaua de alimentare cu energie electric, compensndu-se
astfel pierderile de putere activ.Puterea reactiv se produce de obicei cu
ajutorul bateriilor de condensatoare.Ele se constru-iesc pentru reele monofazate
i trifazate. Pentru reelele trifazate, condensatoarele se leag n stea sau n
triunghi.
Consumul de putere reactiv este caracterizat de factorul de putere care
in regim sinusoidal este dat de relaia:
T.G.

cos natural

Pc

Pt , Qt

n care:

Qc

Fig. 1.1 Schema instalatiei de

alimentare

Pc
Pc Q c
2

(a.1
)

Pc Puterea activ cerut

Qc Puterea reactiv cerut
Pt Puterea activ transportat
Qt Puterea reactiv transportat

T.G. Tablou general

Practic, se consider c:
Pt = Pc =338 kW
Qt = Qc = 301 kvar
Deci, cu datele din (a) i (b) rezult cos natural :
Pc
338
cos natural

0,74
2
2
204845
Pc Q c

(a)
(b)

(a.1)

rezultnd astfel:
tg natural

1
1
cos 2

1
1 0,90
0,74 2

Verificam rezultatul obtinut din formula (a.5):

Q
tg natural c 0,89
Pc

(a.2)

(a.3)

Construind triunghiul puterilor ca n figura 2, rezult puterea reactiv cerut Q c:

Sc
natural
Pc

Q c Pc tg natural 338 0,74 364 kvar

(a.4)

Qc

Fig. 1.2 Reprezentarea vectoriala a puterilor

Valoarea minim a factorului de putere, pe care trebuie s o realizeze

consumatorul pentru a fi scutit de plata energiei reactive se numeste factor de
putere neutral
n cazul n care se folosesc mijloace de producere a energiei
reactive(figura 1.3) , factorul de putere imbuntit are urmtoarea formul de
calcul:
T.G.
Pt , Qt

cos imbunatatitit

Pc

Pc

Pc Q c Q p
2

Qc
Qp

n care:
produs

Qp energia reactiv

Fig. 1.3 Schema instalatiei de alimenatre

cu energia reactiva primita

Avnd n vedere c:
Pt = Pc =338 kW
Qt = Qc -Qp

(a)
(a.6)

ne rezult c:
Q p 0, Q c

(a.7)

Marii comsumatori industriali i similari sunt obligai s asigure de regul,

o compensare factorul de putere neutral care are valoarea:
cos neutral 0,92

i din care se poate determina tgneutral:

(a.8)

(a.5
)

tgnatural

1
1
cos 2

1
1 0,42
0,92 2

(a.9)

Compensarea poate depai valoarea de 0.92 dac prin aceasta se

realizeaz economii la investiii in reelele proprii i dac regimul local al
tensiunilor permit acest lucru. Fa de cele menionate, rezult importana
comsumului de putere reactiv pentru economia naional, reducerea sau chiar
eliminarea efectelor negative favoriznd obinerea de economii att la cheltuielile
de investiii, ct i la cele de producie.
Construind triunghiul puterilor ca n figura 1.4, rezult puterea reactiv
cerut Qp:
Q p Pc (tg neutral tg natural )
338 (0,89 0,42) 158.86k var

(a.10)
Qp
S c
neutral

Qt

Qc

Pc
Fig. 1.4 Triunghiul puterilor

Imbuntirea factorului de putere se face cu ajutorul unor condensatoare,

formeaz uniti de sine stttoare (uniti monofazate, trifazate). Ele se fabric
avnd puteri nominale ale condensatorului unitar Q 0=(15, 20,25) kvar.
Numrul necesar de condensatoare ce formeaz bateria este:
n

Qp
Qo

(a.11)

se va odopta: Q0=15 kvar

158.86
10,59
15

Atunci numarul de condensatoare va fi : n a 11

Puterea reactiv a baterie de condensatoare va fi:
Q bat n a Q o 11 15 165k var

(a.12)

Imbuntirea factorului de putere atunci cnd avem o baterii de condensatoare

ne d:
cos imb

Pc
P (Q c Q bat )
2
c

338
132740

0,927

(a.13)

In urma acestei imbuntiri conform celor spuse mai sus valoarea de 0.927 este
o valoare accetat.
Conform tabelului [1,393,tab6.2] se alege tipul condensatorul care este: CS
0,38-15-3 cu ulei sinteic.
B) Alegere numrului i puterii transformatoarelor de putere din punctul de
transformare;
Alegerea numrului de transformatoare din postul de trasformare este
determinat, in principal, de categoria receptoarelor alimentate, urmarindu-se ca
numrul transformatoarelor sa fie minim. Tipul de receptoare a consumatorului
are categoria I, II, III. Receptoarele de categoria II, III, nepretenioase pe cnd
cele de categoria I sunt receptoare vitale sunt sensibile la ntreruperea alimentrii
cu energie electric si pot suporta ntreruperea doar un timp foarte scurt n
general mai mic de trei secunde, att ct este necesar aautomatici de sistem s
treac receptoarele pe calea de alimentare de rezerv.
Presupunem alegerea unui transformator la apariia unui defect a
transformatorului toate receptoarele
rmn fr alimentare un timp nedefinit soluie inacceptabil pentru receptoarele
vitale n=1 (n-numr de transformatoare)

T1

TG1

PC/2
QC/2
Qp/2

T2

TG2

PC/2
QC/2
Qp/2

Fig.5 Schema isntalatiei de alimentare cu

energie electrica
Conform [3,242,tab 4.1.1.5] unde este durata admisibil a suprasarcinii, in
minute, la trasformatoarele de putere de exemplu:dac coeficientul de ncrcare
este de 75% dup ce sa defectat un transformator are un coeficient de incrcare
de 40% durata ct poate funciona transformatorul este de 15 minute. Ponderea
receptoarelor vitale este de 20% deci ramne definitiv n =2.
Determinarea puterii transformatoare:
a) Regim de funcionare de lunga durat
I)
Din construcie se vede ca numrul maxim de transformatoare nu se
obine pentru incrcare
100% ci pentru o incrcare cuprins ntre (66%-75%).
SC

II) S nT

S C`

S C`

PC QC 452,59kVA

`
unde: S C - puterea aparent

PC2 (Q c Q bat ) 2 114244 18496 132740 364,33501kVA

S nT

S C`
364,33501

182,1676kVA
2
2

(b.1)

Se aleg trasformatoarele conform [1, 124, tab 3.25] Transformatoare trifazate de

putere cu doua infaurri si cu SnT =250 kVA iar infurarea de inalt tensiune
este de 10 kV.
Coeficientul de incrcare al trasformatoarelor este:

S C`
182,1676
2
0,72
S nT
250

72%

(b.2)

b) Regim de funcionare de scurt durat

Determinarea coeficientului de supra incrcare al transformatorului rmas in
funciune:
kS
72% ;
t f 15 min

S C`
364,33501

1,45
S nT
250

k S 1,45 ;

S nT 250 kVA ;

C) Stabilirea regimului optim de funcionare al trasformatorului.

Utilizm doua trasformatoare, ele pot funciona in doua variante la cald sau la
rece. Sarcina maxim a consumatorului este: Pc =338 kV; Qc = 301 kvar. Regimul
optim de funcionare este acela pentru care pierderile de putere activ in
transformator sunt minime.

RT

GT

XT

BT

Fig . 6 Schema elecrica a trasfomatorului.

Unde: RT este rezistena pe faz a nfurrilor de nalt tensiune i joas
tensiune;
X T reactana inductiv de dispersie pe faz;
GT conductana pe faz;
BT - susceptana inductiv, determinat de pierderilede putere prin
cureni de magnetizare.
La transformatoarele cobortoare de tensiune, parametrii Gt i Bt se consider
conectai la bornele de nalt tensiune, iar la trasformatoarele ridictoare la
bornele de joas tensiune. Parametrii Rt i Xt costitue elementele longitudinale
ale trasformatorului, iar Gt si Bt elementele trasversale ale trasformatorului.
S nT 250 kVA, U 1n 10 kV, U 2 n 0,4 kV, U sc 6 %, I 0 2,9 %, P0 0,66 kW,
PSC 4,4 kW

P0 - pierderile de mers in golale trasformatorului

PSC - pierderile de mers in scurtcircuit determinat printr-o ncercare de mers n

scurtcircuit.
U 1n
ZT

3
I 1n

*
u SC

u SC
U 12n 0.06 100 10 6

24
S nT
250 10 3

U SC %
6

0,06
100
100

(c.1)

(c.2)

*
*
p SC
S nT U 12n p SC
S nT U 12n 0.0176 250 10 3 100 10 6
PSC 3RT I RT

7,04 (
3 I 12n U 12n
S nT2
250 2 10 6
c.3)
2
1n

*
p SC

PSC
4,4

0,0176 W
S nT
250
XT

(c.4)

Z T2 RT2 22,94

Elementele transversale se calculez prin admitana liniei:

Io
3 io* I 1n U 1n S nT i 0* 250 10 3 0,029
YT

0,0725 10 3
2
6
U 1n
S (c.6)
U 1n
U 1n
U 1n
100 10
3

i0*

I0 %
0,029
100

(c.7)

Conductana se calculeaz:

GT

P0
6,6 10 6 S
2
U 1n

GT conductant pe faz.
P0*

Po 0,66 10 3

0,00264 W
S nT
250 10 3

(c.9)

BT susceptana pe o faz:
BT YT2 GT2

[(0,0725 10 3 ) 2 (0,0066 10 3 ) 2 0.072 10 3 S

(c.10)

Determinarea pierderilor trasformatorului.

Funcionarea n paralel a trasformatoarelor este avantajoas atunci cnd
pirderile totale de putere activ sunt mai mici dect n cazul funcionrii separate
adic individuale. Pierderile totale de putere activ n cazlu funcionriiunui
transformator se compun din pierderile de putere activ din transformator i din

pierderile de activ n reeaua electric, cuprins ntre sursa de putere reactiv i

transformator, datorit circulaiei de putere reactiv onsumat de transformator.
Pierderile de putere activ i reactiv n trasformator, la funcionarea n
sarcin, au expresiile:
(c.11)

p p0 p S ;
q q0 q S ;

(c.12)

care p 0 i q0 n reprezint pierderile de mers in gol n conductana i

susceptana transformatorului.
ale cror expresii se deduc:
p S - pierderi datorate tranversrii transformatorului de ctre sarcina
transformatorului,
q S - pierderi de putere reactiv datorate tranversrii transformatorului de ctre
sarcina transformatorului.
p 0 Po 0.66kW
*
p S 3 RT I 12n 3 p SC

(c.13)
U n2
*
2 I 12n S nT p SC
2
S nT

(c.14)

*
p S S nT p SC
2 250 10 3 0.0176 0.72 2 2.28kW

0,1
0.72.

Pierderile de putere activ n transformator sunt:

p p S p 0 2,28 0,660 2,940kW .

(c.15)

Pierderile de mers in gol qO se produc n susceptan i se calculeaz cu

expresia:
2

U 1n

q 0 3 BT

3
2

BT U 12n 3 i 0* p 0*

S nT U 12n
U 12n 3 2

q 0 i 0* p 0* S nT 250 10 3 0,0289 7,2199kVA

(c.16)

Pierderi de putere reactiv datorate tranversrii transformatorului de ctre

sarcina transformatorului q S se calculeaz cu expresia:

*
*
q S 3 X T I 12n 3 u SC
p SC

U 12n
2 I 12n
S nT

(c.17)

*
*
q S 2 u SC
p SC
S nT 0,72 2 0,0574 250 10 3 7,4339kVA.

Pierderile de putere reactiv n transformator sunt:

q q 0 q S 7,2199 7,4339 14,654kVA

(c.18)
Pierderile totale datorate fucionrii transformatorului sunt datorate, pierderilor de
putere activ p dar sunt datorate i pierderilor de putere reactiv, deoarece
puterea reactiv este transformat n reea din-naintea trasformatorului.
pt p k e q 2,94096 0,154 14,654 5,19kW

(c.19)

unde:
p t1 sunt pierderile totale de putere pentru un transformator;
p pierderi de putere reactiv;
k e - echivalentul energetic al puterii reactive ( k e 0,18 0,002 13 0,154

q pierderile de putere reactiv;

p t 1 p 0 k e q 0 2 p SC k e q SC

(c.20)

S
S nT

p t1 0,66 0,154 7,2219 2,28096 0,154 7,4339

S2
S nT

p t 1 1,771895 0,5479 10 5 S 2

p t 2 2 p 0 k e q o

2
1
p SC k e q SC S2
2
S nT

p t 2 3,54379 0,27395 10 5 S 2
p t 2 sunt pierderile totale de putere pentru dou transformatoar

S A S nT

2 p0 k e q0
183,07kVA
p SC q SC

(c.21)

W
);
var

pt ( S )
pt2 ( S )

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

10

15

20

25

30

Sa [10*kVA]

Fig. 7 Diagrama de aflare a punctului S A

D) Dimensionarea liniei de alimentare a puncului de transformare;
Conductele electrice se clasific din punct de vedere constructivin:
- conductoare neizolate denumite i conductoare;
- conductoare izolate denumite i cabluri de energie.
Cablurile de energie se compun din urmtoarele elemente principale:
conductoare izolate, substan de umplutur ntre aceste, manta de etanare i
nveliuri exterioare.
Linia electric n cablu cu distane peste 1 km trebuie pus subteran, se
va spa un an care va avea un pat de nisip pe care se aeaz cablu. Cablul
ales va fi rezistent la solicitri macanice. Conductoarele din cupru se utilizeaz n
cazuri speciale unde propriettile aluminiului nu fac fa la solicitrile mediului,
vibraii, ageni corozivi si iluminat de siguiran.
Conductorul va fi din aluminiu.
n regim normal de funcionare cablul trebuie sa indeplineasc dou
condiii:
a)Condiia de nclzire:
'
I C I adm

(d.1)

unde:
`
I adm
- curent admisibil corectat;

I C - curent corectat;

b) Condiia pierderilor de tensiune

U % U adm %

(d.2)
T1

IC1

TG1
IC2
PC/2;QC/2

T2
PC/2;QC/2

PA

TG2

PT

Fig. 8 Schema electrica de alimentare cu energie electrica

unde:

U adm % 5

I C1

S nT
3 U 1n

250 10 3
3 10 10 3

14,43 A .

(d.3)

Pe baza acestui curent de calcul, n regim permanent a cablurilor, la o

anumit temperatur a mediului ambiant intensitatea maxim admis este
sarcina maxim, n amperi, pe care o pot transporta conductoarele cablului, fr
a depi temperatura maxim admis de lucru. Din [1,pag105,tab3.11] se va
scoate intensitatea maxim admis i izolaia cablului va si cu manta de PVC.

I adm 110 A

Sectiunea conductorului din aluminiu este de S = 35 mm2

`
I adm
K 1 K 2 K 3 I adm

(d.4)

unde:
K 1 - coeficientul de corecie n fucie de rezistena termic specific a

solului, avnd valorile conform tabelului [1,pag.283,tab.4.30] (teren nisip,

cu hum sau lut are rezistena termic 650 C

cm
sa ales conform
W

[1,pag.283,tab.4.31]) K 1 =1,11
K 2 - coeficientul de corecie n fucie de numrul cablurilor (din
[1.,pag.284, tab.4.32] are valoarea K 2 0,85 );
K 3 - coeficientul de corecie n fucie de temperatura solului (conform
[1,pag.284,tab.4.33] are valoarea K 3 1,05 ).

Circulaia curenilor prin ramurile reelelor electrice determin pierderi de

tensiune n lungul acestora, deoarece att conductoarele ct i echipamentele
electrice fcnd parte din circuit , prezint anumite rezistene R, impedane
electrice X dup cum curentul este continuu, respectiv alternativ.
Calculul pierderilor de tensiune se face pe tronsoanele reelei (coloane,
circuite, poriune ale linie principale) cu relaia de calcul:
U

R P X Q
100
U 12n

(d.5)

unde:
- R i X reprezint rezistena, respectiv reactana tronsonului;
- P i Q puterea activ i puterea reactiv cerute pe tronsonul
respectiv.
R R0 L 1,04 1,8 1,872

unde:
- R0 rezitena in curent continuu, n fucie de temreratura
conductorului (conform [1,pag.140,tab.3.33],
- L 1,8km
X X o L 0,112 1,8 0,2016

unde:

R0 1,04

km

- X 0 reactana inductiv a cablurilor n manta, cu trei condutoare

(conform [1,pag.141,tab.3.35],

X 0 0,112

km

P S nT cos neutral 250 0.927 230kW

Q S nT sin neutral 250 0,39 97.97kVA

1,872 230 0,2016 97.97 10 3

U
100 0.4503%
100 10 6

se verific condiia pierderilor de tensiune.

E) Dimensionarea cii de curent dintre secundarul transformatoarelor i
tabloul general n regim normal de funcionare;

Dimensionarea ci de curent dintre secundarul postului de transformare i

tabloul general.
Deoarece sunt distane scurte se poate utiliza bare dreptunghilare din aluminiu
pot fi montate n execuie:
- deschis, barele nu sunt protejate, dar se amplaseaz la nlimi inaccesibile;
- acoperit, barele se introduc n canale de beton;
- protejat, barele se introduc n canale din tabl de oel, font sau tub PVC;
- capsul, barele se introduc n canale cu grad minim de protecie.
l
g

Fig. 9 Profilul unei bare de aluminiu.

Se calculeaz cu relaia:
I C2

S nT
3 U 2n

250 10 3
3 0,4 10 3

360,84 A

(e.1)

Intensitile maxime admise ale curenilor n regim permanent ale diferitelor

conductoare neizolate sunt date n [1, pap.214,tab.4.2] I adm 530 A . Seciunea
barei din aluminiu va fi S =40 X 5=200 mm2

`
I adm
K e I adm 0,85 530 450.5 A

unde:
`
I adm
- intensitatea maxim admis corectat;
K e - coeficient de corecie pentru bare cu traseu orizontal puse

pe lat (conform
[1, pag283,tab.4.29] K e 0,85 .
Se verific condiia:
'
I C 2 I adm

F) Calculul curenilor de scurtcircuit;

Prin scurt circuit se nelege contactul accidental, fr rezisten, sau
printr-o rezisten de valoare relativ mic, a dou sau mai multe conductoare,
aflate la poteniale electrice diferite.
Scurtcircuitele sunt cauzate de:
- deteriorarea izolaiei electice;
- ruperea sau desprinderea conductoarelor liniilor electrice sub
aciunea eforturilor mecanice;
- atingerea sau desprinderea conductoarelor neizolateale liniilor
aeriene de ctre psri sau animale;
- manevre greite n instalaii n timpul exploatrii.
n instalaiile de curent alternativ trifazat pot avea loc patru tipuri de
scurtcircuite:
a) scurtcircuitul trifazat
b) scurtcircuitul bifazat
c) scurtcircuitul bifazat cu punere la pmnt
d) scurtcircuitul monofazat.
Calculul curenilor de scurtcircuit este necesar pentru:
1. verificarea elementelor componente ale instalaiei electrice la
stabilitatea termici dinamic;
2. alegerea i reglarea instalaiilor de protecie prin relee i
automatizare.
Valorile curenilor de scurtcircuit sunt aproximativ de dou ori mai mari
dect ale curenilor nominali. Din punct de vedere al distanei electrice dintre
locul n care se produce scurtcircuitul i sursele de tensiune, scurtcircuitele se
mpart n scurtcircuite deprtate i scurtcircuite apropiate. Prin scurtcircuit
departat se nelege scurtcircuitul la care ponderea impedanei generatorului
sincron este redus fa de impedana dintre surs i locul de scurtcircuit i deci
scurtcircuit se produce departe de generator impedana de calcul fiind constant
n timp.

I1

K1

K2

TG1

T1

K3

PC/2;QC/2

T2

I2

PC/2;QC/2

PA

TG2

PT

Fig. 10 Schema electrica de calcul a curentilor

de scurtcircuit in punctele K1 , K 2 , K 3
n schem avem scurtcircuit n puctul K 1 unde vom calcula curentul de
scurtcircuit in acel punct.
jXs

Rc

jXc

RT

jXT

Fig. 10
R 1,872 i X 0,2016 reprezint rezistena, respectiv reactana

tronsonului.

RT 7,04 este rezistena pe faz a nfurrilor de nalt tensiune i

joas tensiune;

X T 22,94 reactana inductiv de dispersie pe faz;

I SC

S SC

3 U 1n

150 10 6
3 10 10 3

8,66kA

(f.1)

unde:
I SC - curentul de scurtcircuit;
S SC 150 MVA este puterea de scurtcircuit pe barele puncului de

alimentare,

U 1n 10 kV tensiunea nominala din primarul trasformatorului.

ntre sursele de energie electric i locul n care avem scurtcircuit avem o

impedana a sistemului:
U 12n 100 10 6

0.6667
S SC 150 10 6

ZS X S

(f.2)

n schem avem scurtcircuit n puctul K 2 unde vom calcula curentul de

scurtcircuit in acel punct.
R R 1,872 ; X X S X 0,6667 0.2016 0,8683
Z

R2 X 2 2,0636

Valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit va fi:

I SC

U 1n
3 Z

10 10 3
3 2,0636

2,80kA

(f.3)

Curentul de oc care se va produce la timpul egal cu jumtatea din

perioada curentului de scurtcircuit va fi:
i SOC K SOC 2 I SC 1.0011 2 2,80 3.9613kA

(f.4)

unde:

K SOC 1 e

R
X

1.0011

(f.5)

Puterea de scurtcircuit pe barele puncului de scurtcircuit K 2 va fi:

S Sc 3 U 1n I SC 3 10 10 3 2,80 10 3 48.46 MVA

(f.6)

n schem avem scurtcircuit n puctul K 3 unde vom calcula curentul de

scurtcircuit in acel punct.
Toate impedanele trebuiesc raportate la tensiunea U 2 n 0,4kV . Raportatea se
face dup formula:

U 22n
R R 2 R 0,0016
U 1n
`

(f.7)

R ` R 0,0016 1,872 0,0016 0,0029

U 22n PSC U 22n PSC U 22n 4,4 10 3 0,16 10 6

R RT 2

0.0037
U 1n 3 I 12n U 12n
3 S nT2
3 62500 10 6
`
T

X S` X S 0.0016 0.0010
X ` X 0,0016 0,2016 0.0016 3,2 10 4

X T` X T 0.0016 22.94 0.0016 0.0367

R` R ` RT` 0,0029 0,0037 0,0066

X ` X S` X ` X T` 0,0381
2

Z ` R` X ` 0,0387
U 2n

3 Z `

I 2 SC

0,4 10 3
5,9685kA
3 0,0387

Curentul de oc care se va produce la timpul egal cu jumtatea din

perioada curentului de scurtcircuit va fi:
i2 SOC K 2 SOC 2 I 2 SC 1,5732 2 5,9685 10 3 13,27kA

unde:

K 2 SOC 1 e

R`
X `

1,5732

G) Verificarea la stabilitatea termic i dinamic a liniei de alimentare a

punctului de transformare i a cii de curent de alimentare a tabloului
general.

Verificarea liniei electrice n regim de scurtcircuit se va face n dou

moduri.
a) Verificarea liniei n cablu de alimentare a postului de transformare.
b) Verificarea barelor de aluminiu dintre secundarul transformatorului i tabloul
general.
Conform relaiei de calcul:
S I SCmedp

t SC

(g.1)

Unde:
S este seciunea conductorului din aluminiu;
I SCmedp 8,66 10 3 A este valoarea medie patratic a curentului de
scurtcircuit I SC ;
t sc t ap t dec 0,3 0,1 0,4 s este timpul de scurtcircuit;
C = 83 coeficient de stabilitate termic.
S 65,99mm 2 .
Conform [1, pag.101,tab.3.7] se va alege seciunea conductorului de S = 95
mm2
Pentru calcularea barei din aluminiu se folosete aceiai formul:
S I SCmedp

t SC
C

Unde:
S este seciunea conductorului din aluminiu;
I SCmedp 5.9685 10 3 A este valoarea medie patratic a curentului de
scurtcircuit I SC ;
t sc t ap t dec 0,2 0,1 0,3s este timpul de scurtcircuit;
C = 90 coeficient de stabilitate termic.
S 36,323mm 2 .

Bara de aluminiu va avea seciunea de:

S =40 X 5=200 mm2
h) Alegerea aparatelor de comutaie de medie i joas tensiune.
Alegerea echipamentului electric de comutaie de medie tensiune.

Echipamentul electric al unei instalaii electrice trebuie astfel ales nct s

satisfac urmtoarele condiii:
a) parametrii nominali ai echipamentului s corespund parametrilor
locului n care se instaleaz;
b) s reziste supratensiunilor i curenilor de scurtcircuit ce pot s apar
n regimuri de avarie.
Cureni de scurtcircuit solicit elementele echipamentului din punct de
vedere mecanic i termic; solicitarea electrodinamic este determinat de
curentul de scurtcircuit de oc iar solicitarea termic de valoarea curentului de
scurtcircuit i de durata acestuia.
Dup funcia pe care o ndeplinesc, se deosebesc urmtoarele categorii:
- aparate de conectare ( intreruptoare, separatoare, separatoare de sarcin);
- aparate de protecie(sigurane fuzibile, bobine de reactan si de stingere,
deescrctoare);
- aparate de msur (transformatoare de msur).
ntreruptoare.
ntreruptorul este cel mai important aparat de comutaie din circuitele primare.
Dup principiu de stingere al arcului, ntreruptoarele de nalt tensiune pot fi cu:
ulei mult, ulei puin, aer comprimat hexaflorur de sulf, sulfaj magnetic, vid. n
proiect se va utiliza intreruptoare cu ulei puin IUP sunt foarte rspndite pn
la cele mai mari tensiuni si puteri de rupere. Au o construcie simpl i robust,
comportare bun n exploatare; revizia este uoar i rapid. Intreruptoarele cu
ulei putin de medie tensiune, de tipurile IO si IUP-M pentru tensiuni de 10,15,20
kV ( I intreruptor; 0 ortojector; U ulei;
P puin; M modernizat).
Am ales ntreruptorul IUP de 10 kV i 600 A conform [7, pag.402,3.2.3]
Pentru ca alegerea s fie optim ntreruptorul trebuie s n deplineasc
urmtoarele condiii:
A. Felul instalaiei;
Interioar
B. U nap U nretea
unde:

U nap - tensiunea nominal a aparatului U nap 10kV U nretea - tensiunea nominal din reea U nretea 10kV

C. I nap I C1
unde:

I nap 600 A

- curentul nominal al aparatului;

I C1 14,43 A -curentul din locul n care se monteaz aparatul.

D. S r S SC
unde:

S r 350 MVA - putera de rupere a aparatului;

S SC 150 MVA -puterea de scurtcircuit n locul n care este amplasat

aparatul.
E. Verificarea stabilitii termice ( I lt I SCmedp
unde:

t SC
)
t

I lt 30 A curent de stabilitate termic pentru timpul t de o secund;

t sc t ap t dec 0,2 0,1 0,3s este timpul de scurtcircuit;
I SCmedp I C 1 14,43 A ;

t SC
14,43 0,547 7,89 A
t
F. Verificarea la solicitarea dinamic ( I ld i SOC ).
unde:
I ld 30 A curent de solicitare dinamic ;
i SOC 3.9613kA curentul de oc.
I SCmedp

Toate condiiile sunt indeplinite ramne intreruptorul ales.

Separatoarele.
Separatoarele sunt aparate de conectare care asigur pentru motive de
securite, n poziia deschis, o distan de izolare vizibil n cadru circuitului
electric din care fac parte.
Separatorul neavnd dispozitiv de stingere a arcului electric nu se
deschide sub sarcin; deschiderea separatorului trebuie s fi precedat de
deconectarea ntreruptorului corespunztor.
Separatoarele de sarcin sunt aparate de conectare capabile s ntrerup
curentul nominal al unui circuit i care n poziia deschis asigur o distan
minim ntre contactul fix i cel mobil ntocmai ca i separatoarele normale. Se
utilizeaz n urmtoarele scopuri:
-pentru conectarea i deconectarea bateriilor de condensatoare, pn la
puteri de circa 1200 kvar i tensiuni de 20 kV;
-pentru nlocuirea ntreruptorului, n puctele reelei unde puterea de
scurtcircuit este redus ( sub 30 MVA);
-la conectarea i deconectarea liniilor ingol i acablurilor n gol;
-ca aparat de conectare n reelele buclate, avnd rolul de a nchide sau
de a deschide bucla la sarcina nominal.
Protecia instalaiei este asigurat prin sigurane fuzibile de inalt tensiune cu
mare putere de rupere montate n serie cu seraratorul de sarcin.
Se alege separatorul SPTI separator de putere tripolar de interior (cu
autosuflaj) pentru 10 kV conform [7,pag.455, tab I]. Pentru ca alegerea s fie
optim a separatorul trebuie s n deplineasc urmtoarele condiii:

A. Felul instalaiei;
Interioar
B. U nap U nretea
unde:

- tensiunea nominal a aparatului U nap 10kV U nretea - tensiunea nominal din reea U nretea 10kV
U nap

C. I nap I C1
unde:

I nap 400 A - curentul nominal al aparatului;

I C1 14,43 A -curentul din locul n care se monteaz aparatul.

D. Verificarea stabilitii termice ( I lt I SCmedp

unde:

t SC
)
t

I lt 15 A curent de stabilitate termic pentru timpul t de o secund;

t sc t ap t dec 0,2 0,1 0,3s este

timpul de scurtcircuit;

I SCmedp I C1 14,43 A ;

t SC
14,43 0,547 7,89 A
t
E. Verificarea la solicitarea dinamic ( I ld i SOC ).
unde:
I ld 38 A curent de solicitare dinamic ;
i SOC 3.9613kA curentul de oc.
I SCmedp

Transformatoare de msur.
Transformatoarele de msur sunt aparate electromagnetice care
transform valorile curentului i tensiunii la valori convenabile pentru alimentarea
aparatelor de msur, de protecie i de reglare 100 sau 110 V, respectiv 5
sau 1 A . Transformatoarele de msur se clasific:
1) n fucie de parametru a crei valoare o reduc, exist:
- Transformatoarul de curent (TC) a cror nfurare primar se conecteaz
n serie cu circuitul primar, iar bobinajul secundar alimenteaz releele de
curent, ampermetrele, bobinele de curent ale watmettrelor, contoarelor,
fazmetrelor e.t.c.; curentul nominal primar I 1n poate fii 5, 10, 15, 20, 30, 50,
75, 100, 150, 200, 300, 400, 600, 750, 1000, 1500, 2000, 3000, 4000 sau
5000 A; curentul nominal secundar I 2 n este de 5 A, iar puteriile nominale
secundare P2 n sunt de 5, 10, 15, 30, 60, 90 VA;
Se alege transformatorul de curent, de interior, cu izolaie porelan, tip trece
CIPT 10 kV conform
[7, pag.536, tabI]. Pentru ca alegerea s fie optim a separatorul trebuie s n
deplineasc urmtoarele condiii:

A. Felul instalaiei;
Interioar
B. U nap U nretea
unde:

- tensiunea nominal a aparatului U nap 10kV U nretea - tensiunea nominal din reea U nretea 10kV
U nap

C. I nap I C1
unde:
aparatului;

I nap 300 A - curentul nominal din primarul transformatorului al

I C1 14,43 A -curentul din locul n care se monteaz aparatul.

D. Puterea nominal a secundarului care variaz. P2 n sunt de 5, 10, 15, 30, 60,
90 VA;
E. Clasa de precizie C = 0,5 pentru msurarea energiei n general.
t
F. Verificarea stabilitii termice ( I lt I SCmedp SC )
t
unde:
I lt 27 A curent de stabilitate termic pentru timpul t de o secund;
t sc t ap t dec 0,2 0,1 0,3s este timpul de scurtcircuit;
I SCmedp I C 1 14,43 A ;
t SC
14,43 0,547 7,89 A
t
G. Verificarea la solicitarea dinamic ( I ld 2 i SOC ).
unde:
I ld 38 A curent de solicitare dinamic ;
i SOC 3.9613kA curentul de oc.
I SCmedp

Transformatoarele de tensiune (TT) a cror nfurare primar se

conecteaz n paralel cu circuitul primar, iar nfurarea secundar
alimenteaz releele de tensiune, voltmetrele, bobinele de tensiune ale
wattmetrelor contoarelor, fazmetrelor etc.; tensiunea nominal primar este
egal cu tensiunile normalizate la noi n ar, iar tensiunea nominal
secundar este egal cu 100 sau

100
; puterile nominale secundare sunt de
3

10,15, 30, 60, 90, 120, 180, 240, 300, 480, 600, 900 sau 1000 VA.

Am ales conform [7, pag.519, 3.4.1.6.] TIRB 10kV transformator de interior,

n rin, bipolar de 10 kV. Este folosit n istalaii interioare , ce fucioneaz n
condiii climaterice grele.Poate fi montat in orice poziie, n sistem trifazat este
indicat a fi montat n V.
A. Felul instalaiei;
Interioar
B. U nap U nretea
unde:

- tensiunea nominal a aparatului U nap 10kV U nretea - tensiunea nominal din reea U nretea 10kV
U nap

C. Puterea nominal a secundarului care variaz. P2 n sunt de 5, 10, 15, 30, 60,
90 VA;
D. Clasa de precizie C = 0,5 pentru msurarea energiei n general.
Sigurane fuzibile de inalt tensiune.
Siguranele fuzibile sunt destinate proteciei instalaiilor electrice mpotiva
scurtcircuitelor si a suprasarciniilor. Se utilizeaz pentru: protecia mpotriva
scurtcircuitelor a trasformatoarelor de putere pn la 1600 kVA, la tensiuni pn
la 35 kV; protecia trasformatoarelor de tensiune, n general pn la tensiuni de
35 kV; la protecia motoarelor de nalt tensiune (in asociere cu contoarele de
nalt tensiune, care realizeaz comutarea curent); protecia circuitelor de
alimentare (cu sigurane montate la captul amonte al circuitului, la captul aval
gsindu-se un aparat de comutare i protecie corespunztor consumatorului),
pna la tensiuni 35 kV; protecia bateriilor de condesatoare mpotriva
scurtcircuitelor interne.
Din [ 7, pag.501, 3.3.6.] am ales siguranele fuzibile SFIT siguran fuzibil de
interior pentru transformatoare de tensiune, [ 7, pag.504, tab III] de aici am
indentificat condiia:
A. U nap U nretea
unde:

- tensiunea nominal a aparatului U nap 10kV U nretea - tensiunea nominal din reea U nretea 10kV .
FIT este patronul siguranei fuzibile de interior pentru transformatoare de
tensiune, SFI 15 supori trifazai de interior conform [ 7, pag.507, tab I].
U nap