Optimizarea consumului de energie electrica a unei hale industriale

Studenti: Rautu Matei Mujescu Catalin Constantin

-2012-

Optimizarea consumului de energie electrica Cuprins

1 Concepte Generale 2 Situaia actuala a alimentarii cu energie electrica a halei 3 Optimizarea ,proiectarea schemei de alimentare cu energie electrica a instalaiei halei I Calcularea dispozitivelor pentru optimizarea consumului II ALEGEREA SI AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR III MEMORIU TEHNIC

4 Realizri si concluzii

Optimizarea consumului de energie electrica

1 Concerte generale

Modul de racordare a consumatorului la reeaua furnizorului depinde de puterea i nivelul de tensiune al consumatorului. Consumatorii industriali, de joas tensiune, se racordeaz la reeaua furnizorului printr-o instalaie numit branament (fig.1.1). Branamentul este constituit din instalaia de legtur dintre reeaua de alimentare de joas tensiune i contorul consumatorului (contorul nu face parte din branament).

PT

C2 2 C3

0,4 PD kV
kWh

C1 3

TD

Fig.1.2 Realizarea branamentelor la LEC subterane a) cu manon de derivaie b) prin sistem intrare-ieire Fig.1.1 Schema simplificat a unui branament de JT Un branament se compune din linia 1 de legtur dintre reeaua de alimentare i cofret (poate s fie aerian sau n cablu), cofretul 2 de branament, care conine elemente de protecie i distribuie, i coloana electric 3 , pn la punctul de delimitare cu consumatorul. Cofretul este un tablou de distribuie nchis, montat ntr-un loc amenajat n zid sau construit special, numit firid. Racordarea consumatorilor de joas tensiune JT la liniile subterane se poate face prin LEC, cu manoane de derivaie (fig.1.2a) sau prin sistem intrare ieire (fig.1.2b). 4

Consumatorii industriali, au n general puteri mari. n funcie de puterea lor, acetia pot s fie racordai la sistemul electroenergetic prin instalaii de racordare de medie sau nalt tensiune. Racordul consumatorilor industriali se compune din una sau dou linii electrice i una sau dou staii de transformare sau posturi de transformare care fac legtura dintre sistemul electroenergetic i instalaiile de distribuie ale consumatorului. Din considerente tehnico-economice se urmrete ca numrul de trepte de tensiune, ale instalaiilor de distribuie ale ntreprinderilor industriale s fie ct mai mic, pentru a se ajunge de la nivelul tensiunii staiei de transformare principal, la nivelul tensiunilor de utilizare. n ara noastr majoritate receptoarelor industriale au tensiunile nominale 380/220 V sau 6 kV. Din acest motiv reelele de distribuie cele mai utilizate sunt cele de joas i de medie tensiune. Zonele n care exist receptoare de joas tensiune 380/220 V i de medie tensiune (6 kV) se alimenteaz cu dou trepte de tensiune. n general, instalaiile de distribuie ale ntreprinderilor, sunt de medie tensiune (6 kV, 10 kV i 20 kV). Racordarea consumatorilor industriali se realizeaz n funcie de puterea acestora, prin staii de transformare (fig.1.3) sau posturi de transformare. 110 kV kWh
ST

6 kV, 10 kV, 20 kV
fider

PT1

cablu de distribuie

0,4 kV

PT2

kWh PA

0,4 kV
M1 3 M2 3

6 kV, 10 kV, 20 PT3 kVPT4

Fig.1.3 Schema electric a unui racord de nalt tensiune a instalaiilor interioare ale unei ntreprinderi industriale n ntreprinderile cu mari consumatori de energie, cu putere total mai mare 70 MW, care sunt alimentate din sistemul electroenergetic la 220 kV, distribuia energiei pn la centrele mari de consum se face prin reele electrice de 110 kV la care sunt racordate staii cobortoare de

tensiune cu tensiunea secundar, n general, de 6 kV fie la alte tensiuni (dac utilaje importante lucreaz la tensiuni diferite de 6 kV). De la barele de 6 kV ale staiilor de transformare se alimenteaz reelele de distribuie de medie tensiune. Dup posturile de transformare de la barele de 0,4 kV se alimenteaz reelele de distribuie de joas tensiune. Din punct de vedere constructiv, liniile electrice se mpart n: linii electrice aeriene (LEA) i linii electrice n cablu (LEC). Liniile electrice aeriene sunt utilizate n general la transportul pe distane mari ct i la distribuia energiei electrice la mari consumatori, iar cele n cablu, sunt folosite mai ales la distribuia energiei pe distane mici i n condiii speciale de traseu. LEC au costul mai ridicat Din analiza evoluiei domeniului energetic se desprind , n esen, dou direcii: - Nevoia dezvoltrii unor forme de producere a energiei electrice, pe alte baze dect resursele tradiionale (dezvoltarea i energiei hidro, eoliene, de solare, energie geotermale, electric nucleare, la etc.) Controlul reducerea pierderilor utilizatori.

Dac de realizarea primei direcii este responsabil, n principal, statul prin politicile energetice, la punctul doi sunt implicai toi utilizatorii de energie electric. n acest sens, conform legilor n vigoare, consumatorii de energie electric sunt obligai s realizeze audituri energetice (bilanuri electro i termoenergetice) prin care s evidenieze locurile cu consum ridicat, cu pierderi mari ct i msurile care trebuie aplicate pentru nlturarea acestor pierderi astfel nct s rezulte un consum energetic optim. Printr-o definiie simpl se poate spune c bilanul energetic este un mijloc de analiz al procesului de conversie a energiei unui sistem de producie sau ntr-un contur care este parte a unui sistem de producie. Ecuaia general unui bilan energetic real pentru un contur mrginit de o suprafa S se deduce prin aplicarea legii conservrii energiei pe conturul respectiv: dW/dl = Pmec + Pj + Psupl + Ptr adic viteza de scdere a energiei electromagnetice, aferent conturului, prin suprafaa S, este egal cu puterea mecanic, Pmec, cedat de cmp corpurilor, puterea transmis prin efect Joule, Pj, puterea datorat fenomenului de histerezis, Psupl i puterea transmis (sau primit) n exterior (din exterior) prin suprafaa S. Energia electromagnetic fiind o mrime de stare, n regim staionar este constant i trecnd de la bilanul puterilor la bilanul energiilor rezult ecuaia general de bilan: Wi = Wu + Wp + We

Adic energia intrat ntr-un contur este egal cu suma a energiei utile, a pierderilor totale de energie i a energiei ieite din acel contur.

n continuare prezentm, pe scurt, principalele pierderi i soluiile tehnice : Pierderile n cablurile electrice: Aceste pierderi se pot determina prin msurtori directe cu analizorul de energie sau prin msurarea curentului i calcularea pierderilor cu formula: W = 0,003K ImIm R t, unde: Im este curentul mediu , R este rezistena echivalent a liniei, t este timpul de funcionare, K coeficient de form. Pierderile n cabluri sunt datorate: Curenilor capacitivi care determin energii reactive capacitive Pierderi prin efect Joule (nclzirea cablurilor) Pierderi datorate cderilor de tensiune (cabluri lungi incorect dimensionate) Pentru eliminarea acestor pierderi se propun urmtoarele msuri: montarea unor inductiviti astfel dimensionate nct s compenseze curenii capacitivi. Atenie mrit la posibilitatea apariiei unor circuite oscilante care pot s fac ru. - schimbarea cablurilor sau dublarea seciunii pentru micorarea densitii de curent Pierderile de energie la transformatoarele electrice: Aici problema este puin mai complex deoarece n cele mai multe cazuri transformatoarele exist i schimbarea lor implic costuri ridicate. Pentru determinarea pierderilor se ridic curbele de sarcin i se fac msurtori la fiecare transformator (n variata n care exist mai multe transformatoare). Din curbele de sarcin i din msurtori pot rezulta urmtoarele pierderi:

pierderi datorate mersului n gol pierderi datorate funcionrii la sarcin redus pierderi datorate circuitelor auxiliare pierderi datorate unor defeciuni sau calitii slabe a eventualelor reparaii V propunem urmtoarele soluii: compensarea energiei reactive inductive prin montarea unor condensatoare astfel dimensionate nct compensarea s fie optim att la funcionarea n sarcin ct i la mersul n gol (sau la sarcin redus). Din experien, putem s facem afirmaia, c prin aplicarea acestei soluii rezult economii nsemnate la plata facturii energiei electrice nlocuirea transformatorului slab ncrcate i eventual gsirea unui cumprtor pentru transformatorul nlocuit repararea circuitelor auxiliare (instalaia de rcire, reglarea ploturilor, etc.).

Pierderile de energie datorate motoarelor electrice: Motoarele electrice sunt principalele consumatoare de energie electric fiind prezente n foarte multe aplicaii i tehnologii industriale. Aadar i pierderile n motoarele electrice sunt o component important din totalul pierderilor dintr-un contur al unei secii de producie. Determinarea pierderilor se face inndu-se seama de regimul de lucru al motorului (regim de lucru uniform cu sarcin uniform i regim de lucru cu sarcin variabil). n principal pierderile la un motor electric sunt: pierderi electrice i pierderi mecanice. Pierderi electrice: - pierderi n nfurri - pierderile n miez - pierderi datorate regimului deformat produs de sistemele electronice care comand motorul Pierderi mecanice (pot ajunge cnd ntreinerea utilajelor este necorespunztoare pn la 20 25% din puterea nominal): - pierderi prin frecri - pierderi datorate maselor n micare 8

Dup determinarea acestor pierderi, care implic anumite cunotine i msurtori. Se propune adoptarea urmtoarelor metode tehnice pentru eliminarea lor, cum ar fi: - compensarea energiei reactive prin montarea bateriilor de condensatoare (schema de compensare se dimensioneaz n aplicaiile regimului mecanice n funcie deformant lagre, de a regimul prin de lucru de al mers motorului) n gol etc.) armonicilor introducerea reducerea reparaii respective limitatoarelor ventilatoare,

filtrarea

(rulmeni,

mecanisme,

- nlocuirea motoarelor necorespunztoare (slab ncrcate, supra ncrcate, cu defeciuni, sau deteriorate) - alegerea metodelor de pornire adecvate (pornirea stea-triunghi, pornirea cu softstarter) modificare vitezei de turaie prin folosirea convertoarelor de frecven - schimbarea conexiunii (din stea n triunghi sau invers) n funcie de sarcin Deci recapitulam problema ntocmirii bilanurilor energetice este complex si trebuie aplicate msurile care au rezultat din bilanul puterilor cum ar fi: compensarea energiei reactive inductive datorate motoarelor electrice sau transformatoarelor, prin montarea bateriilor de condensatoare automate compensarea energiei reactive capacitive datorate liniilor electrice lungi de medie tensiune(pierderi in cablu) nlocuirea sau dublarea seciunii cablurilor incorect dimensionate filtrarea armonicilor pornirea motoarelor de puteri mari prin softstartere controlul vitezei de rotaie a motoarelor prin convertoare de frecven utilizarea limitatoarelor de mers n gol nlocuirea lmpilor i a corpurilor de iluminat cu randament redus innd cont ca in aceasta lucrare va fi vorba despre pierderi in cabluri(energie reactiv capacitiv) si intr-o mai mica msura de compensarea energiei reactive inductive o sa spun cteva cuvinte despre aceste doua tipuri de energie si metode prin care se pot diminua aceste tipuri de probleme

Compensarea puterii reactive Bateriile de condensatoare, utilizate pentru compensarea puterii reactive de frecventa fundamentala sunt eseniale pentru funcionarea economica a reelei care include sarcini rezistivinductive.. Sarcinile neliniare nou aprute sunt, de asemenea, omniprezente, astfel ca au rezultat doua noi riscuri n jurul si n bateria de condensatoare Caracteristici ale bobinelor si condensatoarelor Din punct de vedere electric, o bobina este analoga ineriei maselor ntr-un sistem mecanic. Bobina, o componenta cu o inductivitatea intenionat realizata si valoare bine definita, reprezint un echivalent electric al unui volant cu ajutorul cruia a fost definita ineria. Desigur, orice are masa are si inerie; n acelai mod se poate spune ca orice element al unui conductor are o inductivitate parazita. Att inductivitatea L ct si capacitatea C reprezint componente reactive cu o reactana si o putere reactiva primita/debitata, avnd n vedere faptul ca puterea reactiva capacitiva absorbita este echivalenta cu puterea reactiva inductiva debitata si invers. Puterea reactiva nu are, n consecina, un sens clar definit al propagrii. Reactana este calculata n modul urmtor:

Reactana inductiva XL este proporionala cu frecventa f, iar reactana capacitiva este invers proporionala cu frecventa f. La conectarea n paralel a unei bobine cu inductivitatea L si a unui condensator cu capacitatea C exista o frecventa f0 la care reactanele sunt egale - aceasta este frecventa de rezonanta. Frecventa oscilaiilor din circuitul rezonant LC este calculata cu relaia:

Trebuie precizat ca, variaia curentului electric este inductiva sau capacitiva n raport cu variata tensiunii, de exemplu, la trecerea prin zero. Aceasta este datorata energiei acumulate n condensator si a caracteristicilor particulare ale formei curbelor Puterea reactiva 10

n sarcinile rezistive, valorile instantanee ale tensiunii si curentului electric sunt proporionale (fig.1.4), dar n cazul componentelor pur reactive acest lucru nu este adevrat (fig.1.6). n ultimul caz, daca una dintre mrimi are o curba de forma sinusoidala, la fel este si cealalt, nsa cu un defazaj ntre ele; rezulta ca pe durata a doua intervale ale fiecrei perioade a tensiunii alternative, cele doua mrimi au acelai semn, nsa pe durata altor doua intervale au semne diferite. Pe durata intervalelor n care tensiunea si curentul electric au polariti diferite, puterea instantanee este negativa, astfel nct, pe aceste intervale, puterea se ntoarce de la consumator spre sursa de alimentare. Energia electrica absorbita cu un sfert de perioada nainte nu a fost consumata (de exemplu, transformata n alta forma de energie, cum ar fi cldura) ci a fost stocata si este apoi retransmisa napoi n reeaua de alimentare. Puterea activa real transferata pe durata fiecrei perioade este egala cu integrala puterii instantanee, ceea ce corespunde ariei sub curba valorilor instantanee ale tensiunii nmulite cu valorile instantanee ale curentului electric (suprafeele haurate n figurile 4, 5 si 6) din care trebuie sczute ariile de sub abscisa. Puterea reactiva fundamentala este de fapt o oscilaie a energiei.

fig 1.(4),(5),(6) Compensare ntr-o reea electrica obinuita sunt mai multe sarcini simultan n funciune. Multe sunt rezistive, unele au componenta capacitiva, a cror curent este cu puin n avans fata de curba tensiunii (curent capacitiv), iar altele au o componenta inductiva, al cror curent este n urma tensiunii aplicate. n cele mai multe reele electrice sarcinile rezistiv-inductive sunt preponderente, astfel nct curentul total are o caracteristica rezistiv-inductiva (fig1. 5). n acest fel, n mod permanent, dei nedorit, oscilaiile de energie reprezint o circulaie adiionala a curentului electric n cabluri si transformatoare, ceea ce creste ncrcarea acestora, determina pierderi active suplimentare si utilizeaz o parte importanta a capacitaii acestora de ncrcare. 11

Controlul si reglarea puterii reactive Se realizeaz foarte simplu prin conectarea unei sarcini capacitive adecvate n paralel cu sarcina rezistiv-inductiva, astfel nct componenta inductiva sa fie anulata. Astfel ca, atunci cnd elementul capacitiv este ncrcat, transmite energia sa acumulata napoi n reea, iar elementul inductiv o preia si vice-versa, avnd n vedere faptul ca curenii capacitivi si inductivi circula n sensuri opuse, n fiecare moment. n acest mod, curentul total este redus prin adunarea curentului capacitiv la curentul de sarcina. Aceasta operaie se numete compensare paralela. Este necesar sa se cunoasc cea mai mare sarcina inductiva n instalaie, n caz contrar poate aprea o supracompensare. n acest caz, instalaia va cpta caracteristicile unei sarcini rezistiv-capacitive si n cazurile extreme ar putea agrava situaia fata de starea de necompensat. Daca sarcina - mai precis, componenta sa inductiva - variaz, este necesara o compensare variabila. n mod normal aceasta se obine prin gruparea condensatoarelor n secii si conectarea si deconectarea unor secii, n mod adecvat, cu ajutorul ntreruptoarelor. Aceste operaii determina, bineneles, vrfuri de curent care cu timpul conduc la uzarea contactelor, riscul sudarii contactelor si inducerea de tensiuni n circuitele de transmisiuni de date paralele. Doua condiii pentru o buna dimensionare sunt cele de mei jos. Prima, suma cderilor de tensiune la bornele condensatorului si la bornele bobinei serie (parazita sau pentru dezacordare intenionata) trebuie sa fie egala cu tensiunea de linie. A doua condiie, curentul instantaneu din reea, considerat ca este conectat de mult timp nainte, trebuie sa fie egal cu curentul actual din condensator, care, bineneles, era nul nainte de conectare. Compensarea-centralizata sau locala n mod obinuit este plasata o instalaie de compensare statica, de putere mare, n punctul comun de conectare, la intrarea consumatorului, care corecteaz factorul de putere pn la nivelul cerut pentru a evita creterea facturii, n mod obinuit cos. = 0,9 sau cos. = 0,95. O alternativa consta n dispersarea mijloacelor de compensare n apropierea sarcinilor rezistivinductive si, n caz limita, individual la bornele receptoarelor de putere reactiva. Compensarea centralizata este de obicei preferata fiind mai ieftina, deoarece unitatea centrala are un cost de achiziie mai redus fata de aceeai putere reactiva plasata n uniti mici. Capacitatea de compensare instalata poate fi mai mica deoarece se poate considera ca nu toate

12

receptoarele de putere reactiva sunt simultan n funciune. Totui trebuie reamintit faptul ca puterea reactiva determina pierderi active n interiorul sistemului industrial - cderile de tensiune n elementele rezistive, cum sunt cablurile, sunt n faza cu curentul electric, astfel ca produsul, pierderile de putere, este mereu pozitiv. Compensarea centralizata nu va reduce aceste pierderi, ci reduce numai factura datorata factorului de putere impus de ctre furnizor. Pe de alta parte, atunci cnd compensarea este descentralizata (locala), costul total al unitilor individuale este mai mare dect costul unei singure uniti mari, iar capacitatea de compensare instalata este n mod obinuit mai mare - fiecare receptor este compensat, aflat sau nu sau n funciune. Pierderile sunt reduse deoarece puterea reactiva circula numai ntre instalaia de compensare si receptor, fata de cazul de mai sus pn la instalaia centralizata de compensare aflata n punctul comun de cuplare.

13

2 Situaia actuala a alimentarii cu energie electrica a halei Prezentarea problemei

In acesta lucrare cauza problemei o reprezint pierderile in cablu datorate lungimii cablurilor astfel apruta pe lng puterea reactiva capacitiva data de bateria de condensatoare montate pentru a compensa factorul de putere aa dup cum este cerut de furnizorul de energie electrica. Schema generala a alimentarii halei cu energie electrica se poate observa in figura de mai jos. Se poate observa ca este vorba despre o hala alimentata prin doua transformatoare ce pot fi conectate intre ele. Puterea instalata pe fiecare transformator este de 1250 KVA. Transformatoarele sunt cobortoare de la 20/0.4 kV. Alimentarea acestor transformatoare se face cu ajutorul unui cablu AC2XY1x150/25 ,cablu de aluminiu cu ecran de cupru de 25 mm(fig.2.2 ).

14

Fig 2.1 Schema generala de alimentare a halei

15

Fig2.2: Construcie 1 Conductor de aluminiu compactizat, clasa 2, conform SR EN 60228 2 Strat semiconductor interior 3 Izolaie din polietilen reticulat 4 Strat semiconductor exterior 5 Band semiconductoare (opional) 6 Ecran din srm de cupru si band de cupru 7 Strat separator 8 Manta de PVC Alimentarea halei se face prin intermediul a doua linii una directa linia 2 si una pe care se afla si alta firma,linia 1. Observarea problemelor s-a datorat costtorilor economice fcute cu ajutorul facturilor de energie electrica . S-a observat ca dei nu aveau producie facturile la energie electrica erau mai mari in lunile fr producie dect in lunile cu producie. Un lucru mai trebuie precizat de la nceput ca dimensionarea instalaiilor electrice pentru aceasta interprindere fusese fcuta pentru o capacitate minima de 80% pe cnd ea din cauza crizei economice ajungea sa produc sub 20% din capacitatea de producie lucru care a condus la apariia acestor probleme Mai jos sunt facturile din lunile aferente costurilor facturilor pentru cei doi contori de energie electrica: 16

DATA CONTOR 53032915 31/05/2009 30/06/2009 31/07/2009 30/09/2009

I NDEX ACTIV 69065 142643 210317 210317

INDEX FACTURA FACTURA RAPORT REACTIV ACTIV REACTIV REACTIV/ ACTIV 114014 69.065 114.014 1.7 243393 73.578 129.879 1.8 348625 67.674 104.732 1.5 348625 0.000 0.00 0

NB NR ZILE LUCRATE 10 10 5 18

FACTURA FACTURA ACTIV REACTIV 24034.62 25605.14 23550.35 0.00 16 623.24 18936.36 15269.98 0.00

DATA CONTOR 53025015 31/05/2009 30/06/2009 31/07/2009 30/09/2009 31/10/2009 30/11/2009

I NDEX ACTIV 0 0 0 124.561 194426 237865

INDEX FACTURA FACTURA RAPORT REACTIV ACTIV REACTIV REACTIV/ ACTIV 0 0 0 0 0 0 0 0 0 271537 124.561 271.537 2.2 385578 69.865 114.041 1.6 507161 43.439 121.583 2.3

NB NR ZILE LUCRATE 10 10 5 18 10 5

FACTURA FACTURA ACTIV REACTIV 0 0 0 43347.23 24313.02 15116.77 0 0 0 39590.09 16627.18 17726.80

Se poate observa ca o dat cu scderea numrului de zile lucrtoare factura pentru energia reactiva este mai mare cu mult fata de cea active. Explicaia fenomenului este urmtorul:in timpul funcionarii halei pentru o producie mai mare automat motoarele din respective hala produceau energie reactiv inductiva care compensa cantitatea mare de energie reactive capacitive produsa de bateria de condensatoare si cablul electric Aceste lucruri se pot observa si din graficele urmtoare puse la dispoziie :

17

Fig 2.3 In aceasta figura se observa clar cum in ziua de 03.11.2009 intr-un grafic fcut pentru msurri din doua in doua ore permanent consumul de energie reactive capacitive(culoarea galben) este foarte mare in raport cu consumul de energie reactiv inductiva care nici mcar nu e reprezentat pe grafic si de doua ori mai mare dect consumul de energie active.Ca o observaie dup ce ne uitam in factura vom observa ca nr. Zile lucrtoare sunt doar 5 in toata luna noiembrie.

18

Fig2.4 Pentru ziua de 14.11.2009 cu aceleai concluzii si observaii ca si la graficul anterior

19

Fig 2.4 In ziua de 11.11.2009 se observa o mica mbuntire a consumului de energie

Fig 2.5

20

Se poate observa ca energia active in ziua de 9.11.2009 in intervalul orar 8-17 energia activa a depit consumul de energie reactive capacitive Din graficele si facturile prezentate mai sus rezulta ca puterea reactive-capacitiva este mult mai mare dect cea inductiva sau in unele cazuri dect cea activa. Primele masuri luate de ctre beneficiar(nteprindere) au fost: Masuri pentru diminuarea energiei reactive A Observaii la contractul de furnizare energiei electrice Contractul de furnizare a energiei electrice a fost valabil pana la data de 31.12.2009 Furnizorul are obligaia sa verifice grupurile de msura (contoarele si transformatorii de msura) si sa prezinte buletinele de verificare metrologica Furnizorul are obligaia sa iniializeze modificare contractului de furnizare a energiei ori de cate ori apare elemente noi. Furnizorul are obligaia sa permit accesul delegatului consumatorului la grupurile de msurare Consumul are obligaia sa comunice in scris orice modificare care a stat la baza ntocmirii contractului in cel mult 5 zile de la producerea acestuia Consumatorul are obligaia sa ia masuri de evitate a supracompensrii energiei reactive Consumatorul are dreptul sa solicite furnizorului modificare contractului cnd apar elemente noi Consumatorul are dreptul sa aib acces la grupurile de msura in vederea decontrii chiar daca acestea se afla in incinta furnizorului Nu este specificat preul unitar pentru energia reactiva precizeaz doar condiiile de stabilire a tarifului si anume : pentru factorul de putere 0,92 energia electric capacitiva se pltete integral, iar cea inductiva numai cantitatea care depete valoarea corespunztoare factorului de putere mediu; pentru factor de putere mai mic de 0,65, tariful va fi de 3 ori mai mare. Cantitile de energie activa prevzute nu mai sunt de actualitate si de verificat dup facturi valorile prevzute in anexe In anexe nu este specificat dect preul pentru energia activa, nu si pentru energia reactiva.

21

Nu mai este necesara puterea maxima absorbita de 2200 KW Regimul de lucru al consumatorului nu mai este 3 schimburi /zi si 5 zile/sptmna. Contractul este pentru o cale de alimentare si pentru un punct de. In staia electrica a halei(H) ajung 2 cai de alimentare : linia 1 de 20kV in postul de transformare Piroux. Linia 2 de 20kV direct din staia electrica 110/20 kV Mioveni. La anexe nu sunt precizate datele de identificare si caracteristicile echipamentelor de msurare (contor si transformatoare de msurare). nlocuirea grupului de msura existent ca urmare a solicitrii consumatorului se face pe cheltuiala consumatorului In 10 zile de la data nregistrrii unei sesizri scrise din partea consumatorului, furnizorul are obligaia sa verifice si sa nlocuiasc echipamentul de msura defect sau suspect de nregistrri eronate pe cheltuiala proprie B. Masuri pentru reducerea consumului de energie activa si reactiva 1. Msurtori cu aplicabilitate imediata : Trecerea tuturor consumatorilor pe un singur transformator prin deconectarea din celula de 20kV a transformatorului T1 si nchiderea cuplei de joasa tensiune din staia electrica Funcionarea cu o singura baterie de compensare, doar in perioada in care se lucreaz efectiv in hala (in perioada in care nu se lucreaz AMBELE BATERII VOR FI OPRITE). Estimam ca aceste masuri vor avea ca efect (considernd corecte alegerea si conectarea grupului de msura): Reducerea pierderilor de energie activa cu minim 5MWh/luna Reducerea pierderilor de energie reactiva cu minim 27,36Mvarh/luna. 2. Masuri cu aplicabilitate ulterioara Vor fi precizate dup vizitarea punctului de msura din staia electrica 110/20kV Mioveni si efectuarea msurtorilor cu aplicabilitate imediata. In urma acestei vizitri se vor estima cu exactitate si pierderile de energie in cei 6 Km de cablu. Dup luarea acestor prime masuri economice,manageriale si tehnice de reducere a consumului de energie reactiva s-au fcut msurtorile necesare pentru fiecare linie pentru o verificare a corespondentei parametrilor liniilor si pentru a vedea ca nu sunt defecte.

22

In tabelul 2.6 de mai jos sunt prezentai parametri msurai de ctre firma contractata sa fac lucrarea de optimizare a consumului de energie ORA 11 Linia 1 238-230-231 398-398-399 530-523-510 29.20 116-116-113 343 121-122-118 361 37.1-37.7-35.8 111 0.99-0.98-098 0.98 50 Tabel 2.6

Parametru Tensiune V(220) Tensiune V(400) IntensitateaA Intensitatea A Puterea KW Puterea KW- Energia active KVA Energia activa KVA- Energia reactiva KVAr Energia reactiva KVAr- Cos Cos -Frecventa HZ

Linia 2 231-230-230 398-398-398 720-724-710 52 131-130-136 423168-164-147 451168-164-147 451 50.2-50.3-52.6 154 0.92-091-0.92 0.92 50

23

3 Optimizarea ,proiectarea re schemei de alimentare cu energie electrica a instalaiei halei

I Calcularea dispozitivelor pentru optimizarea consumului Dup efectuarea msurtorilor s-a fcut o verificare prin calcul a parametrilor si s-a considerat astfel: Fig 3.1 Schema echivalenta pentru o faza

Din fig.3.1 si din formulele tiute vor rezulta

U r - Componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit U sc - tensiunea nominala de scurtcircuit U 1 f = 20 / 3kV I [mA] 10 3 C / s 1 = = 10 3 s 1 = = 10 3 Hz = mHz C 1000 S DD= U [V ] XC[ F ]

24

LT = v1 f / I o
2 RT PSC / I n 2 RB = PB / I B = XB

PB QB

I Bn (QBn / X Bn ) P
2 R2 = R A /(1 + 2 L2 A / RA ) 2 L2 = L A /(1 + 2 L2 A / RA )

UNDE R A = 1 /( L A = 1 /( RS RB + ) 2 2 2 2 RB + 2 L2 R + L B S S RS LB + ) 2 2 2 2 RB + 2 L2 R + L B S S

R1 = 2500 R2 L1 = 2500 L2 U = (U a COS + U r SIN ) + (U r COS U a SIN ) + 2 (U r COS U a SIN ) 2 / 200

= 100 100( 2 PSC + PO ) /(S n COS + 2 PSC + P0 ) S = Sn P U a = 100 sc [%] Pn

2 2 U r = U SC +Ua [%]

Pentru cablul A2XS(FL)2Y 1X150/25 mm mm si cu polietilena reticulata. Co=0.24mF/KM

2

cu lungimea de l=7000 m,cu o tresa de 25

= r x 0 0 = 8,85419 10 12 F / m

25

Fig 3.2 In figura de fig 3.2 mai sus a= =100 b=13 mm Nr. conductoare Nxmm 1x150/25
2

Grosimea Izolaiei Mm 5,5

Grosimea Teci mm 2,5 Seci uni ecran mp 25

Capacitatea specifica: C0 = 2 = 2 / ln(d 2 / d 1 ) ln(r2 / r1 )

C12 = 0.24F / kmx7 km = 1,68F Lo (1,2) = Lo (1,3) =

ab ln b 2a b ln b
4 100 13 ln = 7.6 10 7 H / km 13

= r x 0 = 1x 4 10 7 = 4 10 7 H / m
L0 (1,2) =

Se calculeaz reactana inductiva:

26

X L = L12 = L12100 = 1,672

Se calculeaz reactana capacitiva: Xc = 1 1 = = 1894,70 C12 100 1,68 10 6

Msurrile fcute pe 7.02.2010 arata urmtoarele valori: C10 = 1,576 F / 6.8km C10 = 1,576 x 7 Xc10 = 1 10 6 = = 1962,439 C 100 1.622 U 10 = 20 3 = 11,547 kV Ic = 11,547 = 5,9 A 1962,439 6.8 = 1.622 F

Tensiunea de faza:

Se calculeaz curentul pentru reactana capacitiva:

Puterea reactiv capacitiva este: Q = 11,541x5,9 = 68,1273KVAr / faza Puterea reactiv capacitiva pe cele 3 faze este: Energia pe luna: Q3 f = 204,382kVAr .

WQ / luna = Q3 f 720 = 147,155MVArh

Dup efectuarea acestor verificri s-a trecut la alegerea bobinei pentru compensarea acestor pierderi datorate capacitailor care mpreuna dau o putere reactiv capacitiva de 204.382 KVAr dau o putere reactiv capacitiva de 204.382 KVAr. In final s-a ajuns la alegerea urmtorului tip de bobine:NBS3UI si in foia de catalog de mai jos se gsesc caracteristicile ei. S-a luat decizia de a se pune patru bobine de cate 50 KVAr cu caracteristicile din foaia de catalog de mai sus. Ele au fost montate ca in schema electrica de mai jos. fig 3.3

27

28

Fig 3.3 schema de alimentare a bobinelor

29

Alegerea echipamentelor de comutaie Observam ca pentru bobina aleasa de 50 KVAr aceasta are 72,2 A deci vom alege un contactor care sa depeasc acest curent si s-a ales DILM 95 ce are un curent nominal de 95A Toate aparatura de comanda si comutaie a fost aleasa conform unui abac Moeller in funcie de curentul de 72,2 A si puterea de 50 KVAr. Astfel s-au ales siguranele de mare putere de rupere de 160A de tip CGSTA 160/00 grupa 00 ntreruptorul general LZMC de 400A a fost ales pentru a limita curentul care intra in circuit si pentru a proteja si transformatoarele. II ALEGEREA SI AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR LIST DE APARATAJ / ECHIPAMENT Nr. Denumire crt. echipament 0 1. 1 Bobina de reactan trifazic Tip/ cod 2 BNS 3UI Caracteristici Productor/ Furnizor 4 NECOM Iai Cant. Loc de montaj 6 Staia electric Hala(H) Obs.

3 L=30.57mH; In=72,2A; Structura: 3UI 240/110 Grad de protecie IP00; clasa de protecie electric: I ; clasa de izolaie : F ; nivel de izolaie: de la 2500V pn la 5500V

5 4

2.

Tablou de comand

TCER

Echipat conform schemei IMSAT Arge nr. IE-346 SD

IMSAT SA 1 Sucursala Arge

Staia electric Hala(H)

Tabloul de comanda conine: Nr. crt. 1 2 Tablou CS 1210/3000 ntreruptor general LZMC3-A400-I 30 1 1 Denumire material Cantitate

3 4 5 6 etc. 7 8

Sigurana fuzibila GSTA-00/160 Contactor DILM 95 Sigurana automata PLSM-C6/2 Butoane si Lmpi M22-DL-XL,LED 230-G Clema WDU 50 N Bara CU 30X5

4 4 1 8

Fig 3.4 Panoul electric de comanda de alimentare a bobinelor

31

Fig 3.5 Amplasare bobine conform proiectului si memoriului tehnic III MEMORIU TEHNIC CUPRINS: 1. GENERALITI 2. INSTALATIE DE COMPENSARE ENERGIE REACTIV - Descriere 3. DIVERSE 4. NORME SI REGLEMENTARI 5. MSURI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU EXECUTAREA INSTALAIILOR ELECTRICE CU TENSIUNEA PN LA 1 KV INCLUSIV 6. MSURI DE APRARE MPOTRIVA INCENDIILOR PENTRU EXECUTAREA INSTALAIILOR ELECTRICE CU TENSIUNEA PN LA 1 KV INCLUSIV 7. IMPACTUL CU MEDIUL I FACTORUL UMAN GENERALITI

32

1.1 Prezenta lucrare soluioneaz la nivel de proiect faz unic realizarea instalaiei de compensare a energiei reactive capacitive generate de cablurile de 20 kV care alimenteaz staia electric 20/0,4 kV hala( H) 1.2 Prezentul proiect rezolv: - partea aferent cuplrii prin comenzi manuale a bobinelor de reactan la barele de j.t. proteciei circuitelor de for i semnalizrii optice locale a bobinelor aflate n funciune. 1.3 La baza lucrrii au stat: - proiectul de arhitectur i de amplasare n plan a staiei electrice - proiectul instalaiilor electrice ale staiei 20/0,4 kV ale halei( H) - rezultatele msurrilor efectuate asupra cablurilor de 20 kV - normativele i standardele de specialitate n vigoare. 1.4 Necesitatea lucrrii a aprut ca urmare a solicitrii beneficiarului determinate de cantitatea excesiv a energiei reactive capacitive din facturile societii furnizoare cu costurile aferente. n condiiile unei activiti diminuate, aceste costuri deveneau mpovrtoare fiindc energia reactiv capacitiv dat de cabluri nu mai era compensat de energia inductiv absorbit de utilajele tehnologice. 1.5 Pentru a avea o confirmare a valorii puterii reactive generate de cablurile de 20 kV s-au efectuat msurri ale cror rezultate sunt consemnate n buletinele de ncercare Nr. 143/1, 143/2 i 143/3 din 24.02.2010.

33

Buletin de ncercare NR143/1/24.02.2010

Lucrare Msurarea parametric cabluri 20kV alimentare hala(H) Locul ncercrii : Staia electrica 110/20kV Mioveni Obiectul ncercat :Cabluri LES 20kV PA hala( H) (PT11) Rezultatele ncercrii Simbol parametru R[G] DAR[-] PI[-] DD[MHz] C[F] If[nA] Ttest[min:sec] Denumirea parametru msurat Rezistenta de izolaie Coeficientul de absorbie Indicele de polarizare Coeficientul de rspuns la descrcri dielectrice Capacitatea obiectului msurat Curent rezidual de fuga Durata testului Valori obinute L1- L2- 14,33 16,08 2,91 4,04 1,00 1,00 * * 1,601 354,1 30:10 1,587 315,6 30:10 L3- 4,78 13,99 1,00 * 1,574 106,0 30:10

Tensiunea de ncercare 5000 Vcc ncercrile efectuate la 19.02.2010 Aparatul folosit Megalohmetrul tip

CA6545 No211633FMH/09 BVM No 0139048/04.02.2010 Observaii : Valoarea parametrului este in afara limitelor de msurare a aparatului folosit.

34

Buletin de ncercare NR143/2/24.02.2010

Lucrare Msurarea parametric cabluri 20kV alimentare S.C. HAULOTTE Arge SRL Locul ncercrii : Staia electrica 110/20kV Mioveni Obiectul ncercat :Cabluri LES 20kV PTAB Piroux Rezultatele ncercrii Simbol parametru R[G] DAR[-] PI[-] DD[MHz] C[F] If[nA] Ttest[min:sec] Denumirea parametru msurat Rezistenta de izolaie Coeficientul de absorbie Indicele de polarizare Coeficientul de rspuns la descrcri dielectrice Capacitatea obiectului msurat Curent rezidual de fuga Durata testului Valori obinute L1- L2- 3,833 26,6 2,29 * 1,00 1,00 * * 1,498 1323 10:10 1,504 190,7 10:10 L3- 6,52 11,48 1,00 * 1,498 777,4 10:10

Tensiunea de ncercare 5000 Vcc ncercrile efectuate la 19.02.2010 Aparatul folosit Megaohmetrul tip

CA6545 No211633FMH/09 BVM No 0139048/04.02.2010 Observaii : Valoarea parametrului este in afara limitelor de msurare a aparatului folosit.

35

Buletin de ncercare NR143/3/24.02.2010

Lucrare Msurarea parametric cabluri 20kV alimentare S.C. HAULOTTE Arge SRL Locul ncercrii : PA HAULOTTE celula Bucla PT Piroux Obiectul ncercat :Cabluri LES 20kV bucla PT Piroux Rezultatele ncercrii Simbol parametru R[G] DAR[-] PI[-] DD[MHz] C[F] If[nA] Denumirea parametru msurat Rezistenta de izolaie Coeficientul de absorbie Indicele de polarizare Coeficientul de rspuns la descrcri dielectrice Capacitatea obiectului msurat Curent rezidual de fuga Valori obinute L1- L2- 372,0 337,5 1,29 1,35 1,00 1,00 * * 0,306 0,315 L3- 267,4 0,61 1,00 * 0,307

Tensiunea de ncercare 5000 Vcc ncercrile efectuate la 19.02.2010 Aparatul folosit Megaohmetrul tip

CA6545 No211633FMH/09 BVM No 0139048/04.02.2010 Observaii : Valoarea parametrului este in afara limitelor de msurare a aparatului folosit.

Conform acestor rezultate, capacitatea cumulat pe cele 3 faze ale fiderule nr.2 este: Ct = 1,601+1,587+1,574=4,762F Puterea reactiv capacitiv corespunztoare este: Qc = Uf2/XCt = (202*106/3)/(1/2*50*4,762*10-6) = 199.471 Var 199,5 kVAr

36

INSTALATIE DE COMPENSARE A ENERGIEI REACTIVE CAPACITIVE Descriere INTRODUCERE Se va realiza un consum suplimentar de putere reactiv de 200 kVAr cu patru bobine de reactan trifazice a 50 kVAr fiecare. Acestea se vor conecta la barele de 0,4 kV, pe rnd i n funcie de puterea reactiv (inductiv) indicat de dispozitivul de msurare astfel nct s se realizeze un minim. De exemplu, dac indicaia dispozitivul de msurare este 56 kVAr (inductiv), conectarea a 3 bobine va mri puterea reactiv la 3x150+56 = 206 kVAr; Scznd din aceasta cei 199,5 kVAr cu care contribuie fiderul de 20 kV , rmne un consum de 6,5 kVAr care poate fi considerat acceptabil. n cazul cel mai defavorabil se poate ajunge la un consum de 50/2 = 25 kVAr. Pe msur ce activitatea productiv va crete, vor crete att puterea activ ct i cea reactiv [inductiv]; n momentul n care puterea reactiv cerut de echipamentele tehnologice depete 200 kVAr, trebuie deconectate toate bobinele i cuplat dulapul cu bateria de condensatoare de 300 kVAr.

INSTALAII INTERIOARE Circuitele de for sunt realizate n conformitate cu schema monofilar , desen nr. IE-346 SM. Comanda de conectare / deconectare a fiecrei bobine se realizeaz cu ajutorul selectoarelor cu 3 poziii SP1 SP4 montate pe panoul frontal al tabloului TCER; acesta mai cuprinde n interior ntreruptorul automat tripolar Q0, contactoarele K1 K4, sigurana automat E5 i fuzibilul E6, iar pe panoul frontal lampa h0 de prezen a tensiunii i lmpile h1 h4 de semnalizare a conectrii bobinelor. (NOTA: s-au montat selectoare cu 3 poziii din motive de disponibilitate n stoc la momentul realizrii lucrrii, pentru a nu o ntrzia; din aceleai motive s-a folosit cablu armat la poziia W0 din jurnal).

37

Schema de comand conform desen Nr. IE-346 SD are intercalate i contactele NI RT1 RT4 ale releelor termice ncorporate n nfurrile bobinelor.

IE-346 SD Amplasarea bobinelor se va face pe pardoseal, de care vor fi prinse cu dibluri metalice M10, ntr-un arc mprejmuit cu un gard metalic cu o poart de acces conform planului de amplasare nr.IE-346 PAT. Pe latura din dreapta porii va fi fixat pe stlpii gardului tabloul TCER.

38

IE 346 PAT-plan amplasare si terasare Pozarea cablului W0 al instalaiei de compensare se va face parial pe podul de cabluri existent pn la peretele opus tabloului general de distribuie de joas tensiune TGBT, iar cablurile de conexiune ntre contactoare i bobine se vor poza pe pat nou de cablu. Paturile metalice de cabluri si suporturile lor vor fi galvanizate la cald, in numr suficient, dimensionate corespunztor pentru a putea suporta sarcinile mecanice produse de cablurile instalaiei si se vor lega la ambele capete la pmnt. DIVERSE nainte de punerea sub tensiune a instalaiei de compensare, se va verifica dac toate circuitele i legturile electrice au fost executate conform planurilor, precum i integritatea izolaiei conductoarelor i buna funcionare a tuturor dispozitivelor montate n instalaie. Este interzis montarea de aparate electrice sau conductoare ce au suferit deteriorri pe durata transportului, i care nu mai corespund din punct de vedere al siguranei n funcionare. Pe timpul desfurrii lucrrilor de construcii-montaj se vor respecta prevederile republicane privind protecia muncii precum i cele de PSI. Orice modificare la prezenta documentaie solicitat de beneficiar sau de constructor se va face numai cu acordul proiectantului.

39

4 Realizri si concluzii

Fig.3.6

40

Fig 3.7 Am nceput acest nou subcapitol direct cu doua grafice ce reprezint realizrile pe care soluia aleasa de a monta bobine pentru reducerea consumului de energie reactiv capacitiva,pentru a se vedea clar mbuntirile aduse instalaiei pentru alimentarea acestei hale (H). In primul grafic fig 3.6 este prezenta situaia pe zile din ziua 10.05 pana in ziua 13.05 se observa clar ca energia reactiv capacitiva consumata este mult mai mare dect cea active. In intervalul 13.05-17.05 dup ce s-au instalat bobinele de reactana se observa o mult mai buna utilizare a energiei electrice .Se vede ca a sczut valoarea energiei reactive capacitive sub cea activa in 95% di cazuri.

41

In cazul fig 3.7 este prezentat graficul pe ore pentru ziua de 17.05 in care se observa ca in intervalul 7:00 si 17:00 avem reprezentata doar energia activa,deci o revenire la funcionarea normala,aceasta fiind si perioada in care hala funcioneaz (schimbul 1) Daca vom compara figurile graficele iniiale cu cele de mai sus se va vedea o mbuntire care au dus la costuri considerabil mai mici

42

Bibliografie
1. Stancu Marian ,, Agenda Electricianului Editura Tehnica -1978 2. O. Centea, C. Bianchi ,,Instalatii electrice, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 3.Curs ,,Instalaii Electrice- Dumitru Octavian 3. Internet

43