Sunteți pe pagina 1din 27

MS4 Semestru 1 GESTIUNEA ENERGIEI ELECTRICE II CURS 1

1.SISTEME INFORMATICE SPECIFICE MANAGEMENTULUI ENERGIEI

1.1.

CARACTERISTICILE SISTEMULUI INFORMATIC MANAGERIAL AL SECTORULUI ENERGETIC

Sistemul informatic pentru managementul energiei are drept scop formarea unei noi directii de gospodarire performanta a resurselor energetice. Conceperea si aplicarea structurilor hard-soft n cadrul sistemelor de energie asigura o dezvoltare rentabila a unitatilor de producere, transport si distributie a energiei, permit exploatarea fara riscuri a instalatiilor energetice, contribuie la eliminarea cheltuielilor nejustificate privind calitatea proceselor si permite realizarea productiei de energie la costuri concurentiale. Activitatile de baza ale energetice se refera n principal la urmatoarele aspecte: dezvoltarea capacitatilor de productie si a resurselor energetice pe baza studiilor de prognoza; producerea att a purtatorilor energeticei ct si a energiei transformate pe lantul energetic productie-consum; transportul si distribuirea rationala a tuturor formelor de energie; conducerea operativa prin dispecer a sistemului energetic; gospodarirea energiei; corelarea activitatilor de cercetare - proeiectare - montaj -exploatare si dezvoltare a tuturor proceselor energo-informationale. Rolul informaticii n conducerea sistemelor de energie este concretizat prin: asigurarea setului pertinent de informatii pentru managementul ntregii ramuri; asistarea conducerii la fundamentarea deciziilor; mbunatatirea activitatii energetice pe baza informatiilor injectate prin feed-back de catre celelalte ramuri industriale; crearea unor canale de comunicatii eficiente pe verticala si orizontala ale ntregului sistem; utilizarea sistemului de codificare pentru nomenclatorul produselor, a consumurilor specifice de resurse, a pieselor de schimb, etc.; valorificarea prin adaptare si integrare a aplicatiilor n functiune sau n curs de proiectare. Abordarea problematicii de dezvoltare a sistemului informatic pentru managementul ramurii energetice impli 17417o1418r ca cunoasterea elementelor si

sarcinilor ce revin acestei ramuri ct si ntelegerea legaturilor care se stabilesc ntre forurile ierarhice si unitatile subordonate n context informatico-decizional. La proiectarea si realizarea sistemelor informatice pentru ramura energiei electrice trebuie respectate urmatoarele deziderate: proiectarea subsistemelor sa se faca n conceptie sistemica, iar exploatarea sa fie coordonata n scara ierarhic-functionala pe o schema de management stabilita; echipamentele hard pot diferi de la un subsistem la altul, dar calculatoarele sa poata prelua aplicatiile de prelucrare a datelor fara restrictii majore; structurile hard trebuie sa aiba arhitecturi deschise; soft-urile privind asigurarea regimurilor economice sa fie portabile si sa baleieze ntreaga activitate a sistemului energetic supus informatizarii; sistemele informatice trebuie sa asigure comunicarea datelor la toate nivelurile pe verticala (cercetare - proiectare - montaj) si orizontale (productie - consum) si sa vehiculeze on-line decizii pe ntreaga structura a sistemului, prelund reactiile proceselor la comunicarile facute; asigurarea calitatii resurselor energetice, a calitatii energiei electrice si termice si realizarea performantelor de nalt nivel a agregatelor n functiune cu ajutorul modelelor procedurale; dupa proiectare si implementare, structurile hard-soft trebuie ntre-inute si rennoite periodic pentru a fi performante; modelele operationale informatico-decizionale trebuie scrise, tinnd seama de eforturile implicate, de efectele scontate si de nivelul entropiei posibil de realizat n regim de functionare on-line economic; calcularea si afisarea att a economiilor de resurse realizate pe ntregul lant energetic productie-consum ct si a nivelului de rentabilitate a sistemului informatic dotat cu calculatoare de proces si sisteme expert. Eficienta economica a sistemelor informatice se stabileste n faza de conceptie prin calcularea venitului net posibil de realizat att pe orizontala sistemului energetic (exploatare - productie consum) ct si pe verticala acestuia (cercetare proiectare - montaj - dezvoltare) n conditii de interactiune continua cu mediul nconjurator. Cu ajutorul sistemelor informatice manageriale ale sistemului energetic se pot rezolva urmatoarele probleme: dezvoltarea sistemica a instalatiilor energetice; stabilirea regimurilor economice de functionare a agregatelor si a elementelor ce leaga productia de consumatori; elaborarea si aplicarea strategiei de reparatii energetice; realizarea masuratorilor profilactice; constituirea statisticii la nivelul fiecarei subunitati si unitati energetice, precum si la nivelul ntregii ramuri ca un tot unitar; retehnologizarea instalatiilor din ntregul sistem energetic; asigurarea cu resurse suficiente si de calitate a unitatilor de productie; urmarirea prin dispecer a corelatiei centrala - sistem - consumator energetic;

asigurarea calitatii energiilor electrice si termice produse si livrate; implementarea ingineriei umane; determinarea rentabilitatii pe ansamblul ramurii energetice. Completarea si actualizarea bazelor de date se face cu informatii privind: caracteristicile instalatiilor; regimurile normale si cele perturbate; cantitatea si calitatea energiei produse si livrate; disponibilitatile si strangularile la nivelul capacitatilor de productie; importul si exportul de resurse energetice; prognoza sistemului energetic; desfasurarea lucrarilor de investitii; stadiul cercetarii si proiectarii obiectivelor energetice moderne; activitatea de vnzare a energiei, etc.

IERARHIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE DE CONDUCERE A INSTALAIILOR SISTEMELOR DE ENERGIE Conducerea sistemelor energetice privita prin prisma teoriei sistemelor ierarhizate consta n organizarea acesteia pe mai multe nivele principale (figura 7.1). Fiecare nivel reprezinta un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior.

1.2.

Figura 7.1.Nivele ierarhice n sistemele de energie Interconectarea sistemelor energetice nationale este una din principalele cai de crestere a economicitatii si sigurantei functionarii acestora, n conditiile pastrarii independentei energetice a acestora. Transportul energiei electrice n cantitati mari si la distante mari si gaseste justificarea tehnica si economica atunci cnd energia disponibila are un pret scazut, dar este departe de centrele de consum, sau cnd combustibilul disponibil cu putere calorifica relativ redusa se afla n zone departate de unitatile de producere a energiei electrice si termice. Sistemele cu putere instalata relativ mica sunt interesate n realizarea interconexiunii deoarece prin aceasta se asigura n primul rnd ajutorul de avarie la caderea intempestiva a unor grupuri de capacitate unitara mare, fara a mai fi necesara instalarea si mentinerea n rezerva calda a unei puteri importante. Principalele avantaje ale functionarii n sisteme interconectate sunt: cresterea fiabilitatii si continuitatii n functionarea fiecaruia dintre sistemele interconectate; aplatizarea curbei de sarcina pe ansamblul interconexiunii, ca urmare a decalajului orar ntre vrfurile de consum si obtinerea, prin acest efect, a unei puteri de rezerva suplimentare la nivelul de interconexiune; folosirea n comun a rezervelor de putere, fapt care aduce economii importante de investitii; realizarea unor planuri de reparatii si de revizii mai avantajoase pentru fiecare sistem n parte;

posibilitatea folosirii schimburilor de putere si energie ntre sisteme n functie de programele proprii de dezvoltare a capacitatilor de putere si a disponibilitatilor de energie electrica; realizarea unor unitati producatoare comune diferitelor sisteme. Dezvoltarea interconexiunilor ntre sistemele energetice implica construirea de artere de putere corespunzatoare scopului, linii de mare capacitate la tensiuni nalte. Efectul de aplatizare, utilizarea rationala a centralelor apartinnd unor sisteme energetice diferite, asigurarea alimentarii consumatorilor n regim normal si de avarie conduce la necesitatea functionarii n regim interconectat practic a tuturor sistemelor europene. Pentru promovarea tehnologiilor energetice eficiente la nivelul sistemelor interconectate este necesar a se aplica si actualiza, n mod regulat, programe de eficienta energetica adecvate propriilor conditii, de fiecare sistem energetic n parte. Aceste programe includ activitatile: realizarea scenariilor pe termen lung pentru cererea si oferta de energie; evaluarea impactului energetic, de mediu si economic al actiunilor ntreprinse; definirea standardelor care au drept scop mbunatatirea eficientei echipamentelor consumatorilor de energie si a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan international, pentru a evita distorsionarea comertului; promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile economic si nepoluante; ncurajarea abordarilor noi de investitii n mbunatatirea eficientei energetice; elaborarea balantelor energetice si a bazelor de date adecvate; detalierea datelor referitoare la cererea de energie si la tehnologiile pentru mbunatatirea eficientei energetice; nfiintarea si dezvoltarea serviciilor de consultanta care sa ofere informatii despre programe si tehnologii de eficienta energetica si care sa acorde asistenta consumatorilor de energie; sustinerea si promovarea cogenerarii si a masurilor pentru cresterea eficientei sistemelor de producere si distributie a caldurii n regim de termoficare pentru consumatorii casnici si industriali; Conducerea Sistemului Energetic National (SEN) consta n exploatarea coordonata a instalatiilor si echipamentelor energetice. Aceasta conducere este necesar sa se realizeze n mod unitar si ierarhizat pentru: functionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a consumatorilor n conditii de siguranta, calitate si economicitate; utilizarea rationala a resurselor hidroenergetice si a combustibililor pentru producerea energiei electrice, tinnd seama si de existenta Grupurilor Nuclear Electrice; cogenerarea energiei electrice si termice n vederea folosirii rationale si economice a resurselor energetice;

asigurarea unui echilibru permanent ntre productie si consumul de energie electrica n scopul mentinerii frecventei n limite admisibile n cazul functionarii izolate; reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari, n cazul functionarii interconectate; coordonarea regimurilor de functionare si a manevrelor din instalatiile energetice ale SEN n regim normal de functionare si n situatii de incidente. Dispecerul Energetic National (Central) asigura: echilibrul permanent ntre productia si consumul de energie electrica; reglarea parametrilor de calitate a energiei electrice (frecventa, tensiune); urmarirea continuitatii n alimentarea consumatorilor; realizarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice din alte tari; stabilirea regimurilor posibile de functionare ; coordonarea manevrelor pe ansamblul retelelor de transport cu tensiuni mai mari de 220 kV, exercita comanda nemijlocita a centralelor electrice mari si a liniilor de interconexiune cu sistemele energetice vecine. Rolul Dispecerilor Energetici Teritoriali consta n: supravegherea instalatiilor de producere si transport din zona lor de responsabilitate; optimizarea regimurilor de functionare pentru reteaua de transport si distributie din aria lor de responsabilitate; reglajul tensiunii n retelele buclate de 110 kV; comanda directa a manevrelor n instalatiile electrice de transport si distributie din aria lor de responsabilitate; planificarea exploatarii, analizei si simularii n afara timpului real (timp mediu si scurt). Dispecerii Energetici Zonali pot fi: de retele electrice; de hidroamenajare; Dispecerii Energetici Zonali de retele electrice: asigura realizarea regimurilor de functionare si manevrele coordonate de Dispecerii Energetici teritoriali; stabileste regimurile de functionare si coordoneaza manevrele n instalatiile si reteaua electrica de 110 kV; are comanda de coordonare asupra liniilor din reteaua de 110 kV buclata; reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor. Dispecerii Energetici de amenajari hidroelectrice au urmatoarele activitati: supravegherea si asigurarea continuitatii n exploatare a instalatiilor si echipamentelor aflate n autoritatea de conducere operativa si de comanda nemijlocita a lor;

stabilirea regimurilor optime de utilizare a lacurilor avnd n vedere capacitatea lor si prognozele de debite afluente a grupurilor disponibile si a regulilor de exploatare tehnica a acumularilor; prognozarea puterilor economice disponibile, a programelor zilnice de functionare si a puterilor maxim utilizabile orare pentru SEN; repartizarea optima pe CHE a puterii de consemn activa si reactiva; repartizarea pe CHE a ordinului de reglaj frecventa - putere; efectuarea manevrelor programate; telecomanda agregatelor, aparatelor de comutatie si a instalatiilor de evacuare a debitelor; stabilirea regimului de pregolire a lacurilor pentru evitarea inundatiilor n perioada viiturilor. Dispecerii Energetici Locali pot de retele electrice, de centrale electrice, de termoficare si ai consumatorilor. Dispecerii Energetici Locali: asigura conducerea operativa prin dispecer a retelelor de distributie de 110 kV si medie tensiune din zona unitatii respective n conformitate cu autoritatea de conducere operativa pe care o are asupra acestora, atribuita prin ordinul de mpartire a instalatiilor; stabileste regimul de functionare si coordoneaza manevrele n instalatiile de distributie din zona lor de activitate; are comanda nemijlocita asupra retelelor electrice de medie tensiune, unor linii radiale de 110 kV si transformatoare de 110/MT, centralelor conectate la reteaua electrica de medie tensiune, termocentralelor cu grupuri cu puterea sub 6 MW si hidrocentralelor cu grupuri sub un MW; supravegheaza si asigura continuitatea n functionare a instalatiilor de distributie; urmarirea bilanturilor de energie pe contur; optimizarea functionarii instalatiilor de medie si joasa tensiune; reglajul tensiunii n retelele de distributie si a nivelului de compensare al puterilor reactive; planificarea exploatarii, analiza si simularea n afara timpului real. Dispecerul Energetic Local de Centrala Electrica asigura: conducerea din punct de vedere tehnic si operativ ntreaga activitate de exploatare si ntretinere ce se desfasoara n instalatiile centralei n conditii de functionare economica si sigura; realizeaza gestiunea puterii si energiei electrice si termice produse si livrate de centrala; asigura legatura operativa cu nivelele ierarhice superioare de conducere operativa; coordoneaza activitatea de lichidare a incidentelor pe centrala, tinnd cont de prioritati astfel nct sa se evite extinderea acestora si sa fie lichidate cu urmari minime pentru centrala.

CURS 2

1.3 COMPONENTE ALE SISTEMULUI INFORMATIC PENTRU MANAGEMENTUL ENERGIEI Abordarea problemei implementarii si dezvoltarii sistemului informatic pentru managementul ramurii energetice impli 17417o1418r ca cunoasterea elementelor si sarcinilor ce revin acestei ramuri economice si si legaturile ce se stabilesc ntre diferitele parti componente ale sistemului n context informatico-decizional. innd cont de problematica ce trebuie acoperita si cunoscnd caracteristicile instalatiilor hard ct si structura softului posibil de aplicat n energetica se pot crea subsisteme informatice care sa acopere cele cinci functii ale unitatilor economice: subsistemul informatic pentru functia de cercetare dezvoltare (cautare prognoza - risc - catastrofa) a sistemului energetic cu parti distincte pentru proiectare - montaj - exploatare elaborate n faza de conceptie a noilor obiective energetice; subsistemul informatic pentru asigurarea functiei comerciale: asigurarea resurselor energetice (stocuri - asteptare - aprovizionare), tinnd cont att de ofertele interne ct si de potentialul pietei internationale, furnizarea energiei - tinnd cont de regulile pietei concurentiale de energie si marketing energetic; subsistemul informatic de productie (rennoirea agregatelor, optimizarea regimurilor de functionare, preluarea fara riscuri a avariilor pe baza teoriei rezervarii, controlul calitatii energetice si a proceselor energetice); subsistemul ingineriei umane (pregatirea arhemo- sistemica a specialistilor energeticieni, optimizarea corelatiei dintre om - munca si mediu, stimularea rezultatelor muncii creatoare, dialogul om - calculator proces); subsistemul financiar - contabil (calculul operational al costurilor si tarifelor energetice, stabilirea gradului de rentabilitate si fundamentarea deciziei energo - economice). Dat fiind ntrepatrunderea ce exista ntre functiile ntreprinderii n procesul productiei energiei se poate alcatui managementul sistemului informatic energetic prin urmatoarele componente: subsistemul obiectivelor pentru managementul ramurii (prevedere, organizare, coordonare, comanda si control) subsistemul programarii productiei rezultate din prognoza; subsistemul productiei de energie electrica si termica; subsistemul transportului si distributiei energiei electrice si termice; subsistemul conducerii operative prin dispecer a sistemului energetic; subsistemul pietei de energie cu componentele: asigurarea resurselor energetice pentru productia si dezvoltarea ramurii; furnizarea energiei electrice si termice. subsistemul bazei de date.

SUBSISTEM INFORMATIC PENTRU CONDUCEREA OPERATIV A SISTEMULUI Sistemul informatic de conducere reprezinta un ansamblu de metode, proceduri, echipamente de calcul, programe si specialisti, prin care se asigura colectarea, vehicularea, stocarea si prelucrarea informatiilor in scopul pregatirii si transmiterii deciziilor privind desfasurarea activitatilor din sistem, precum si controlul ndeplinirii acestora, in vederea ndeplinirii obiectivelor propuse in conditii de eficienta maxima. In cadrul SEN exista doua categorii de sisteme informatice: a) Sistemul informatic pentru conducerea si coordonarea activitatilor tehnicoeconomice (pentru management). b) Sistemul informatic pentru conducerea operativa a obiectivelor SEN. Sistemul informatic pentru conducerea operativa a obiectivelor SEN (statie, centrala, zona de retea, SEN in ansamblu) furnizeaza, in timp real, toate informatiile din cadrul obiectivului condus necesare personalului de comanda operativa pentru a-si exercita autoritatea de conducere operativa, respectiv pentru a efectua comanda nemijlocita si permite acestuia sa intervina, in orice moment, prin intermediul telecomenzilor, in obiectivul energetic condus. Deoarece datele sunt prelucrate intr-un punct central (camera de comanda) situat la distanta de locul unde au fost preluate (obiectivul condus), sistemul informatic pentru conducerea operativa a SEN este numit Sistem Teleinformatic pentru Conducerea Operativii (STICO). STICO, din punct de vedere constructiv, consta din totalitatea dotarii tehnice prin care se asigura, in timp real, informatiile necesare conducerii operative a instalatiilor energetice de la toate nivelele (instalatie, treapta de conducere prin dispecer) si in toate starile prin care poate trece sistemul energetic (normala, de alarma, de incident sau de post incident). Din punct de vedere functional, este un sistem de conducere distribuit pe mai multe nivele si se realizeaza respectnd principiile generale ce guverneaza sistemele ierarhizate, din care mentionam: a) Sistemul de conducere de la un nivel inferior, denumit Sistem de Conducere Subordonat (SCS) este destinat achizitiilor de date din subprocesele aferente, prelucrarii lor primare, transmiterii unor date rezultate in urma prelucrarii Sistemului de Conducere Coordonator (SCC) caruia ii este direct subordonat si eventual elaboreaza comenzi pentru procesul condus. b) Sistemul de conducere de la un nivel superior (SCC) nu intervine direct in proces ci doar prin intermediul sistemelor de la nivelul inferior (SCS-urilor). c) in ceea ce priveste exercitarea comenzii operative, nu exista comunicatie directa intre sistemele de la acelasi nivel, ci doar prin intermediul sistemului imediat superior. Aceasta pentru a evita conflictele ce ar putea sa apara in luarea deciziilor. Se precizeaza ca in cazul sistemelor de conducere distribuite pe mai multe nivele, cum este si STICO, un SCC de la un nivel inferior este considerat SCS pentru SCC-ul de la nivelul imediat superior. Ierarhizarea STICO corespunde structurii ierarhizate a conducerii operative prin dispecer a SEN . Structura acestuia este cea prezentata in figura 1.67, cu sisteme de conducere pe mai multe nivele, si anume: la fiecare treapta de conducere prin 1.4.

dispecer cte un SCC, iar la nivel de statie de transformare si centrala electrica cte un SCS numite Sisteme de conducere localii (SCL). Ca suport de comunicatie in cadrul SCL-urilor de la nivel de statie sau centrala (comanda si control local), se utilizeaza retelele de date locale (LAN - Local Area Network), iar intre SCL-uri si SCC-urile de la nivelul de conducere prin dispecer (centrele de comanda si control), respectiv intre acestea din urma, se utilizeaza retele specifice transmisiei la distanta (WAN - Wide Area Network). La nivelul de conducere coordonator, de la dispecer (SCC - centru de comanda si control), pentru prelucrarea in timp real a informatiei primite se impune prezenta sistemelor de calcul (calculatoare) performante att ca viteza, cit mai ales ca fiabilitate, prevazute cu periferice generale capabile sa stocheze volume mari de date si cu periferice specifice ce formeaza Consola Operatorului de Proces (COP), prin care dispecerul sa poata interveni comod si eficient in conducerea instalatiilor din subordine. Aceste calculatoare, de asemenea, sunt interconectate prin magistrale locale (LAN-uri) si asigura functiile specifice conducerii la nivelul de dispecer respectiv. Transferul de date in LAN se face cic/ic si in mod imediat, iar in WAN, cic/ic, in mod imediat sau la cerere. De asemenea, transferul de date intre WAN-un si LAN-uri este asigurat de calculatoare cu functiuni de comunicatie, autosupraveghere si autocontrol, respectiv cu rol de Concentrator de date (CD), denumite si FEP (Front End Processor). Sarcina de baza a oricarui sistem informatic o reprezinta informarea personalului de exploatare privind starea sistemului, respectiv a obiectivului energetic condus si asistarea personalului de exploatare in luarea deciziilor privind conducerea operativa. Informarea se realizeaza fie cic/ie, fie la cerere, fie in mod imediat in cazul producerii un or evenimente (actionari protectii, iesirea/revenirea un or parametri din/in limitele admisibile, modificarea topologiei retelei electrice etc.), iar asistarea, in general, se rezuma la luarea deciziilor privind efectuarea manevrelor operative si de stabilire a reglajelor echipamentelor de automatizare si protectii. Manevrele operative pot fi impuse fie de operatiuni planificate (transferuri de sarcina, izolari de retele electrice, conectari/deconectari de surse sau consumatori de energie electrica etc.), fie de operatiuni de aducere in stare normala de functionare a sistemului in regimuri post avarie. Ca o sarcina conexa celei de informare si asistare, sistemul informatic este folosit si pentru tocmirea periodica a rapoartelor (protocoalelor) de lucru privind performantele sistemului folosit (consumuri tehnologice, timpi si parametri de functionare, balante energetice, liste cronologice de evenimente etc.). Din punct de vedere functional, in STICO se disting doua categorii de sisteme informatice de conducere, si anume: a) Sistemul de supraveghere, comanda si achizitii de date, cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition); b) Sisteme de conducere ghid-operator (GO), respectiv sisteme expert (SE). Aceste sisteme de conducere reprezinta instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii energetici pentru a-i asista in controlul si conducerea sistemelor electroenergetice. Denumirea si continutul acestora sunt, in general, standardizate pe plan mondial si software-ul aferent este disponibil comercial, pe o piata concurentiala.

1.4.1. Utilizarea sistemului SCADA Sistemul SCADA, realizat in jurul unor sisteme cu microprocesor, constituie prima etapa de dezvoltare a unui STICO si consta din ansamblul de echipamente hard si programe (soft) destinate, in principiu, culegerii datelor din proces, transmiterii comenzilor catre acesta, pre cum si validarii, prelucrarii, afisarii si arhivarii de date. El asigura: monitorizarea si conducerea de la distanta a instalatiilor electroenergetice; informarea personalului de comanda operativa asupra topologiei si starii obiectivelor energetice din subordine; alarmarea in cazul disfunctionalitatilor echipamentelor energetice; urmarirea ncarcarii retelelor; retinerea unui istoric al evenimentelor produse intr-o anumita perioada de timp, nsotite de momentul producerii acestora, pentru analize post avarie. Pentru realizarea celor prezentate mai sus, sistemele informatice de tip SCADA inc1ud, in principal, urmatoarele functii: a) Achizitie si schimb de date (Data Aquisition and Exchange). Functia este utilizata pentru a asigura interfata sistemului informatic destinat conducerii operative cu echipamente de achizitie de date si sisteme informatice externe. Prin aceasta functie se realizeaza: culegerea si transmiterea informatiilor din/in instalatii (statii, centrale etc.); receptia informatiilor si schimbul de date cu alte trepte de conducere operativa sau alte sisteme informatice, inclusiv fisiere (baze de date, imagini (display), rapoarte, scheme, diagrame etc.); actualizari de baze de date; mesaje operative (informatii privind iesiri din functiune, energii/capacitati disponibile, preturi); telecomenzi (pentru a fi transmise la RTU) si informatii privind realizarea acestora: controlul plauzibilitatii si validarea informatiilor. b) Prelucrarea datelor (Data Processing). Aceasta functie asigura stocarea datelor obtinute in timp real in bazele de date destinate, precum si verificarea si precizarea calitatii si plauzibilitatii informatiei codate, ca de exemplu: telemasura corecta, suprascriere manuala, iesire din functiune, depasire de limita, informatie eronata etc. Functia include urmatoarele: prelucrare de date analogice scanate, realiznd convertirea acestora in unitati ingineresti si verificarea ncadrarii lor in limitele prestabilite; prelucrarea de date privind starile scanate, realiznd punerea in evidenta a schimbarii starii ntreruptoarelor si separatoarelor; prelucrarea de date tip acumulare (energii) scanate, care consta in convertirea numarului de impulsuri in valori absolute (MWh, MV Arh); calcule in timp real: nsumari, scaderi, nmultiri, impartiri, medii orare, maxime si minime orare, bilanturi de energii pe contur etc., inclusiv determinarea puterilor si energiilor absorbite de consumatori si ncadrarea

acestora in valorile contractate, precum si verificarea topologica a informatiilor. c) Revista post - factum (post Disturbance Review). La fiecare 10 secunde se stocheaza un snapshot (o citire instantanee) a unor puncte selectate de operator (dispecer) sau a ntregii baze de date intr-un fisier circular ce contine ultimele 10 snapshot-uri. In cazul unui eveniment prestabilit (declansare de ntreruptor, actionare protectii etc.) sau la cerere, fisierul circular se ngheata si aditional se memoreaza nca 30 de snapshoturi consecutive luate fiecare la 10 secunde dupa producerea evenimentului. Acest set de date stocate este denumit set de revista. Multiplele seturi de revista sunt nregistrate pe discuri, pentru a fi vizualizate pe display sau pentru hardcopy. Ele pot fi arhivate in vederea unor analize ulterioare, daca se considera necesar. d) Sistem de Informatii Istorice (Historical Information System). Sistemul ntretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si retelelor electrice, punnd la dispozitia dispecerului energetic informatiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor in timp si spatiu, fiind prezentate dispecerului, in general, in ordinea cronologica, grupate pe categorii de instalatii. Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post avarie asistata de calculator, precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor energetice dupa caderi (care pot asista dispecerul sau pot intra in functiune in mod automat). Prin aceasta functie se realizeaza actualizarea si completarea bazelor de date. In mod normal se utilizeaza un sistem de management de baze de date relational accesibil comercial (relational database management systemRDBMS), ca de exemplu ORACLE, pentru crearea, ntretinerea si accesul in baza de date a Sistemului de Informatii Istorice. e) Telecomanda, telereglaj in instalatii (Supervisory Control). Prin intermediul unui sistem informatic tip SCADA, un dispecer poate telecomanda (comanda din camera de comanda a dispecerului energetic) echipamentele aflate in statii sau centrale electrice, ca de exemplu: ntreruptoare (deschis/nchis); separatoare actionate cu motor (deschis/nchis); baterii de condensatoare (conectat/deconectat); pozitie comutator de ploturi la transformatoare (creste/scade); valori de consemn; reglajul bobinelor de stingere. Echipamentele cu doua stari sunt mai nti selectate, telecomanda data fiind o comanda nemijlocita. f) Marcarea (Tagging). Un echipament marcat reprezinta o actiune a operatorului pentru a atrage vizual atentia asupra unui echipament pe o schema reprezentata pe display ca este interzisa comanda acestui echipament sau ca trebuie sa se execute cu atentie. n mod uzual este posibil a se marca un echipament cu pana la patru niveluri, si anume: interzisa comanda;

interzisa comanda de nchidere; interzisa comanda de deschidere comanda permisa, dar se recomanda atentie. g) Interfata cu utilizatorii (User Interface). Informarea de ansamblu a personalului de comanda operativa asupra topologiei si starii obiectivului energetic condus se realizeaza prin intermediul interfetelor om - masina (MMI => Man - Machine Interface). Interfata om - masina permite vizualizarea si navigarea in zonele de interes ale obiectivului energetic condus, ntr-o organizare ierarhica, cu niveluri de profunzime In care se patrunde gradat. Se vizualizeaza schemele tehnologice, se afiseaza marimile analogice, evenimentele si alarmele. De asemenea, se permite introducerea de date In bazele de date, extragerea la imprimante, efectuarea controlului executiei aplicatiilor etc. Prezentarea marimilor analogice se poate face sub forma: numerica, diagrame, aparate analogice, poligoane umplute etc. posibilitatile de selectare a imaginilor sunt extrem de diverse si facil de deprins. Interfata cu utilizatorii se realizeaza prin: Console display cu grafica completa (Full Graphics CRT Consoles), echipate cu 1-3 monitoare (CRT) color de mare rezolutie. In mod obisnuit se poate avea In vedere urmatoarea echipare: consola operator -2-3 monitoare; consola de programare/planificare -1 monitor; consola pentru ntretinerea imaginilor -1 monitor; consola pentru management -1 monitor. Echipamente de imprimare (Loggers). In mod obisnuit sunt plasate doua astfel de echipamente n zona operationala si cte unul in zona de planificare, zona de programare, zona de creare a bazelor de date si zona de creare a imaginilor. Copiatoare video. In mod obisnuit, n aria operationala se prevad doua echipamente hard-copy, capabile sa reproduca imagini grafice color de pe oricare din display-uri. h) Afisarea pe panou (Wallboard Display). Multi beneficiari au optat sa-si nlocuiasca panoul lor mozaic cu un sistem de proiectie video n zona operationala si, eventual, cu altele n zonele de pregatire/vizualizare. Acest lucru permite comentarea imaginilor de pe display, tara a se crea aglomeratie la consola. Cerinta pentru Afisarea pe Panou este n mod normal dictata de utilizator (beneficiar). Posibilitatile inc1ud: panou mozaic static; panou mozaic dinamic cu semnal de pozitie ntreruptor, semnal de alarma in statie, semnal de linie sub tensiune, tensiune pe bare, puteri pe linii; sistem de proiectie video; grup de sisteme de proiectie video; combinatia din cele de mai sus. i) Prelucrarea si gestiunea alarmelor (Alarming). Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiuni in afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie,

modificarea nedorita a starii ntreruptoarelor si separatoarelor etc.) si avertizeaza optic si/sau acustic personalul din tura (dispecerul) asupra celor ntmplate. Alarmele detectate de sistemul SCADA sunt prelucrate astfel nct conditiile de alarma importante sa fie transmise intr-o maniera clara, concisa si cu timpul asociat numai la consolele care au nevoie de aceasta informatie. Ele sunt tratate in raport cu nivelul lor de prioritate. j) nregistrarea secventiala a evenimentelor (Sequence of Events Recording). 0 serie de elemente din statii si centrale electrice (de exemplu ntreruptoare) pot fi selectate pentru nregistrarea secventiala a modificarii starii acestora, modificare considerata ca eveniment. Mesajele de la nregistrarea secventiala a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare la schimbarile normale de stare, ele nefacnd parte din procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de la nregistrarea secventiala sunt stocate si raportate separat. Aceste informatii sunt in mod normal utilizate post-factum, pentru analiza functionarii echipamentelor si instalatiilor. k) Prelucrarea parolelor (Word Processing). Functia asigura gestionarea accesului utilizatorilor potentiali in sistemele informatice destinate conducerii operative a instalatiilor SEN sau in anumite zone (arii) ale sistemului informatic. Printr-o permisie acceptata, chiar si un utilizator extern sistemului poate face aceleasi lucruri ca si un utilizator local de la o statie de lucru a sistemului. l) Supravegherea stari sistemului informatic. Functia asigura supravegherea starii de functionare a diferitor componente si a sistemului informatic in ansamblu. Vor fi semnalizate operatorului si administratorului de retea starile anormale de functionare ale sistemului informatic, inclusiv iesirea din functiune a diferitelor echipamente, precum si diagnosticarea defectelor. Pentru asigurarea conducerii operative la nivelul fiecarei trepte de dispecer in conformitate cu atributiile precizate anterior, este necesar ca in sistemul informatic al treptelor de dispecer de la toate nivelele sa fie implementate toate functiile SCADA precizate mai sus, adaptate specificului activitatii fiecareia.

CURS 3 SUBSISTEME INFORMATICE LA NIVELUL PRODUCTORULUI DE ENERGIE Subsistemul informatic la nivelul producatorului de energie are n principal urmatoarele componente: Subsistemul programarii productiei si energiei n filialele sistemului: informatii tehnico - operative privind disponibilitatea capacitatilor de productie; programarea productiei de energie si urmarirea functionarii economice a capacitatilor energetice; elaborarea bilanturilor de combustibil, energie electrica si termica; gestiunea parcului propriu de transport tehnologic si a consumurilor efective de resurse; Subsistemul pregatirii tehnice a productiei de energie n Centrale Hidroelectrice: informatii tehnico - operative privind disponibilitatea capacitatilor de productie; predictia pe termen lung, mediu si scurt a potentialului hidroenergetic, pe baza prognozei hidrometeorologice; programarea productiei si energiei si urmarirea functionarii economice a capacitatilor de productie hidroelectrice; calculul bilanturilor de apa si energie electrica (regim real si optim); Subsistemul sigurantei n functionare a centralelor electrice: programarea, efectuarea si interpretarea masurilor profilactice la instalatiile si echipamentele tehnologice; programarea si verificarea metrologica a aparatelor de masura si control la instalatiile de ridicat si sub presiune; analiza evenimentelor care perturba functionarea normala a instalatiilor, urmarirea comportarii n exploatare a constructiilor, gestiunea aparaturii de masura; Subsistemul reviziilor si reparatiilor n centralele electrice: elaborarea si urmarirea lucrarilor de reparatii, stabilirea necesarului de resurse si piese de schimb; pregatirea tehnica a reparatiilor privind periodicitatea si tehnologia efectuarii lucrarilor, resursele normale, nomenclatorul pieselor de schimb; Subsisteme de management asistat a proceselor tehnologice din centralele electrice: subsisteme la nivelul managementului centralelor electrice; subsisteme pentru managementul blocurilor energetice; subsisteme pentru managementul centralelor hidroelectrice; subsisteme pentru managementul regimurilor de functionare. 1.5.

Dezvoltarea calculatoarelor de proces n centralele termoelectrice si hidroelectrice, n Romnia, s-a realizat n pas cu evolutia conceptiei de conducere operativa. S-au dezvoltat functiile de supraveghere si protocoalele pe baza calculatoarelor de proces, iar pentru functiile active ale sistemului de automatizare s-au introdus mai multe generatii de sisteme de masura si reglare, de comanda si protectie. Mai nou, s-au nlocuit la unele centrale electrice instalatiile de automatizare existente cu sistem distribuit cu logica programabila, care realizeaza functiile de protectie, reglare, comanda si supraveghere. Sistemele distribuite pentru termocentrale realizeaza functiile: operare, supraveghere, reglare, comanda, protectie, ghid operator; configurare, diagnoza, mentenanta; engineering, protocolara, arhivare. Caracteristicile dominante ale sistemelor de distributie sunt: utilizarea pe scara larga a echipamentelor cu microprocesoare; flexibilitate; transmiterea seriala a informatiilor; caracteristica de sistem deschis; camera de comanda moderna; facilitati de mentenanta si diagnoza; disponibilitatea sporita pentru instalatia de automatizare, etc.

SUBSISTEME INFORMATICE DE TRANSPORT sI DISTRIBUIE A ENERGIEI Subsistemul informatic de transport si distributie are n principal urmatoarele componente: subsistemul pregatirii si urmaririi transportului si distributiei energiei: informatii tehnico - operative privind retelele electrice de FIT, IT, MT (disponibilitatea si utilizarea capacitatilor de transport si distributie); stabilirea si urmarirea regimurilor de functionare economica a retelelor inclusiv determinarea elementelor de reglaj; programarea si urmarirea n perspectiva a transportului si distributiei energiei si puterii; elaborarea bilanturilor reale si optime de energie la vrf si a corelatiei economice productie - consum; subsistemul sigurantei n functionare a retelelor electrice de transport si distributie: programarea si urmarirea masuratorilor profilactice la instalatiile si echipamentele tehnologice; programarea si urmarirea verificarilor metrologice la aparatele de masura si control din instalatiile energetice; analiza evenimentelor care perturba functionarea retelelor electrice si continuitatea n alimentarea consumatorilor; urmarirea comportarii n exploatare a instalatiilor si echipamentelor energo-tehnologice; subsistemul reviziilor si reparatiilor n retelele electrice de transport si distributie: pregatirea lucrarilor de revizii si reparatii, gestionarea resurselor normate, ntocmirea documentatiei tehnico - economice de executie; elaborarea programului anual de revizii si reparatii, actualizarea graficelor de indisponibilitati (ntreruperi) a capacitatilor de transport si distributie; programarea si lansarea lucrarilor de revizii, ntocmirea dispozitiilor de lucru; urmarirea executarii lucrarilor de revizii, evidenta resurselor efectiv consumate; subsistemul furnizarii si decontarii energiei: informatii tehnico - operative privind instalatiile din retele electrice de joasa tensiune; urmarirea remedierii deranjamentelor n retelele de joasa tensiune, urmarirea comportarii n exploatare a echipamentelor; gestiunea contoarelor de energie (evidenta, miscari, verificari, functionare); gestiunea consumatorilor de energie; facturarea energiei electrice furnizate marilor consumatori; 1.6.

facturarea energiei electrice micilor consumatori; subsisteme de teleconducere a proceselor tehnologice din retelele electrice de transport si distributie: teleconducerea statiilor de nalta sau foarte nalta tensiune; automatizarea si comanda statiilor electrice de nalta tensiune n schema ierarhica; conducerea retelelor electrice de joasa tensiune; sisteme expert pentru teleconducerea centralelor, statiilor si a consumatorilor de energie. Subsistemele informatice pentru conducerea retelelor electrice au cunoscut o evolutie rapida n ultimul timp. Ele urmaresc exploatarea corespunzatoare a elementelor primare ale sistemului energetic precum si alimentarea continua a consumatorilor. Realizarea sistemului de conducere si teleconducere, obtinut prin echipamente bazate pe tehnica de calcul, integrat sau integrabil ntr-un concept unitar prezinta urmatoarele avantaje: uniformitatea tehnologica pentru componentele sistemului; configurarea usoara hard-soft datorita gradului de modularizare; reducerea numarului de tipuri de echipamente; simplificarea montajului, lucrarilor de punere n functiune si ntretinerii; simplicitatea exploatarii n conditii de fiabilitate crescuta; extinderea posibilitatilor de informare cu date din proces a altor compartimente dect centrul de dispecer caruia i este subordonata operativ; cresterea fiabilitatii instalatiilor prin posibilitatea de autotestare si diagnoza; cresterea premiselor pentru mentenanta predictiva;

SUBSISTEME INFORMATICE PENTRU CONSUMATORUL DE ENERGIE La nivelul consumatorilor de energie electrica si termica aplicatiile informatice permit realizarea urmatoarelor activitati: alimentarea rationala cu energie a consumatorilor energetici; calcularea si implementarea circulatiei economice de energie activa si reactiva n reteaua interioara a ntreprinderii consumatoare; stabilirea si mentinerea unei valori normate a factorului de putere; ncarcarea agregatelor energo - tehnologice la sarcini economice; aplicarea programului optim de prelucrare a produselor energotehnologice n vederea reducerii consumurilor specifice; realizarea legaturilor tehnologico - informationale ntre functiile unitatii consumatoare de energie: functia de cercetare dezvoltare: subsistemul investitii si reparatii; subsistemul de studiu pietei si prognoza; subsistem conducere si analiza economica; functia de productie: subsistem planificarea productiei; subsistem pregatirea fabricatiei; subsistem programare operativa si lansarea productiei; subsistem urmarirea productiei; subsistem decontarea cheltuielilor pe utilaje; functia comerciala: subsistem desfacerea productiei; subsistem calcularea consumurilor specifice realizate; subsistem gestiunea si decontarea materiilor prime si energetice; subsistem urmarirea furnizorilor; functia de resurse umane: subsistem personal - nvatamnt - organizarea si normarea muncii; subsistem calculul retributiilor; subsistem de decontare a manoperei; functia financiar contabila: subsistem de calculul costurilor; subsistem ncasari si plati; subsistem decontari cu terti si structura buget.

1.7.

CURS 4 1.8. SUBSISTEM INFORMATIC PENTRU PIAA DE ENERGIE Buna functionare a pietei de energie electrica impune: coordonarea activitatii de prognoza; programarea unitatilor dispecerizabile; analiza functionarii SEN si elaborarea de sinteze; supravegherea pietei de energie electrica. Aceste activitati nu se pot realiza fara crearea unui sistem informatic performant, specific pietei de energie. Desfasurarea activitatii de prognoza si dispecerizare presupune realizarea unor operatiuni strict delimitate n timp conform schemei de mai jos: Ziua D - 2 Operatorul comercial preia de la Operatorul de Sistem si transmite la ora 16.00 producatori modificari ale cantitatilor de servicii de sistem fata de contracte. Ziua D - 1 Furnizorii transmit la operatorul Comercial prognoza consumului net ora 8.00 orar de energie electrica. Ziua D - 1 Operatorul Comercial elaboreaza prognoza consumului brut si net ora 10.00 orar de energie electrica. Ziua D - 1 Producatorii transmit Operatorului Comercial modificarile de oferta ora 12.00 Ziua D - 1 Operatorul Comercial stabileste ordinea de merit fara restrictii si ora 13.00 determina pretul marginal de sistem, pentru fiecare ora a zilei "D". Operatorul Comercial stabileste ordinea de merit fara restrictii si programarea furnizarii serviciilor de sistem a zilei "D". Ziua D - 1 Operatorul de sistem transmite la Operatorul Comercial variante de ora 16.00 eliminare a restrictiilor de sistem Ziua D - 1 Operatorul Comercial stabileste si comunica la Operatorul de Sistem ora 17.00 si la producatori programul de functionare a unitatilor dispecerizabile pentru ziua "D". Operatorul comercial stabileste si transmite Operatorului de Sistem si la producatori ordinea de merit fara restrictii, programarea furnizarii serviciilor de sistem pentru ziua "D + 1". Ziua D Operatorul de sistem dispecerizeaza unitatile de productie conform cu programul de functionare a unitatilor dispecerizabile si cu structurile operative. Restrictiile de retea pot fi generate de urmatoarele cauze: congestiile din retea; restrictiile de circulatie de puteri generate de programul de mentenanta al SEN; ncadrarea unor grupuri n programele de probe aprobate. Un loc deosebit n cadrul sistemului informatic al pietei de energie l ocupa Piata Zilei Urmatoare. Aceasta creeaza cadru centralizat de piata pentru vnzarea si cumpararea energiei electrice de catre participanti pentru: formarea unei piete de energie electrica n conditii de concurenta si nediscriminare;

reducerea preturilor de tranzactionare a energiei electrice; stabilirea preturilor de referinta pentru alte tranzactii pe piata de energie electrica; optimizarea capacitatilor limitate de interconexiune cu tarile vecine. Pentru determinarea pretului marginal se tine cont de curba ofertei si a cererii de energie electrica. Curba ofertei de energie electrica se determina prin combinarea ntr-o singura oferta a tuturor perechilor pret-cantitate din ofertele de vnzare sortate n ordinea crescatoare a preturilor. Curba cererii de energie electrica se obtine prin combinarea ntr-o singura oferta a tuturor perechilor pret-cantitate din ofertele de cumparare sortate n ordinea descrescatoare a preturilor. La determinarea curbelor cererii si ofertei se vor lua n considerare numai ofertele validate pentru zonele de tranzactionare respective. Volumele cererii si ofertei se calculeaza cu relatiile: Volumul ofertei: n care qs,c reprezinta cantitatile corespunzatoare perechilor pret -cantitate din ofertele de vnzare care contin un pret mai mic sau egal cu pretul de nchidere al pietei. Volumul cererii: n care qs,c reprezinta cantitatile corespunzatoare perechilor pret - cantitate din ofertele de cumparare care contin un pret mai mare sau egal cu pretul de nchidere al pietei. Circuitul informational al Pietei Zilei Urmatoare este prezentat n figura 7.2.

Figura 7.2. Circuit informational PZU n centrul circuitului informational se gaseste Operatorul Comercial care transmite nota de decontare la vnzatorul P1 si la cumparatorul P2, si informatii de Direct Debit si Ordinul de Plata la Banca Cont Central. Operatorul Comercial are si rolul de analiza a posibilitatii de mbunatatire a sistemului informatic prevazut n Codul

Comercial pentru a se tine cont mai bine de legislatia financiara si de modul de lucru al bancilor. Decontarea tranzactiilor se poate realiza prin: Settlement bilateral; Settlement central Settlement bilateral: x y relatii contractuale. Valoarea settlement-ului zilnic este data de relatia: n care pi si qi sunt pretul si cantitatea de energie electrica ale tranzactiei i. Operatorul Pietei de energie Electrica realizeaza pentru decontarea tranzactiilor urmatoarele operatii: ntocmeste settlement-ul bilateral; stabileste obligatiile reciproce orare; calculeaza valorile soldate zilnice si saptamnale. Settlement central, x + y relatii contractuale. n acest caz Operatorul Pietei de Energie Electrica realizeaza urmatoarele operatii: ntocmeste settlement-ul central; stabileste obligatiile orare ale participantilor la piata; calculeaza valorile soldate zilnice si saptamnale. Decontarea centralizata si un mecanism de garantare aferent au urmatoarele avantaje: realizarea centralizata si cumulata a regularizarii datelor rezultate din decontare; reducerea pna la eliminare a riscurilor de neplata, prin evaluarea riscului de creditare de catre banca emitenta a garantiilor, pentru fiecare dintre participantii la tranzactii; eliminarea riscului de contraparte prin: verificarea si controlul permanent al garantiilor constituite (validarea ofertelor facute de garantiile existente); supravegherea continua a evolutiei pietei, pretului si comportamentului participantilor la piata si lansarea de solicitari extraordinare de majorare a garantiilor). Echilibrarea sistemului electroenergetic n timp real si pentru managementul congestiilor se utilizeaza Piata de echilibrare. Aceasta piata este obligatorie, n sensul ca producatorii trebuie sa oferteze pentru ncarcare ntreaga putere ramasa disponibila (neangajata prin contracte bilaterale si obligatii pe PZU) iar pentru descarcare ntreaga putere angajata anterior. Caracteristicile principale ale pietei de echilibrare sunt: operarea se face de catre Operatorul Pietei de echilibrare; Operatorul Pietei de Echilibrare este responsabil pentru: nregistrarea participantilor la piata de echilibrare; Colectarea si verificarea ofertelor;

Realizarea calculelor pentru decontatrea tranzactiilor aferente PE; se bazeaza pe ofertele unitatilor dispecerizabile si ale consumatorilor dispecerizabili; este piata obligatorie, n sensul ca trebuie ofertate toate capacitatile de productie disponibile; este centralizata n mod obligatoriu; ncepe n ziua anterioara zilei de livrare, dupa ce notificarile fizice au fost acceptate de Operatorul de Transport si Sistem, tranzactiile realizndu-se n timp real n ziua de livrare; opereaza la nivelul unitatii dispecerizabile; ofertele sunt orare simple (perechi pret - cantitate); oferta este unica, adica nu necesita oferte separate pe tipuri de reglaj; alocarea capacitatilor ofertate pe tip de reglaj este efectuata n mod automat de sistemul informatic al Pietei de echilibrare; ofertele selectate sunt platite la pretul de oferta sau la pret marginal. Piata de echilibrare are doua etape de functionare: una n ziua de livrare si una n ziua anterioara zilei de livrare, care ajuta la programarea functionarii centralelor, astfel nct sa se urmareasca curba de sarcina prognozata pentru productie.

1.9.

SISTEME EXPERT APLICABILE LA MANAGEMENTUL ENERGIEI

Energetica se ndreapta spre o structura, bazata pe cunoastere, n care tehnologia informatica si a cunostintelor va detine un rol primordial n departajarea solutiilor privind obtinerea si utilizarea resurselor. Sistemele expert se pot construi si aplica la elaborarea strategiei de dezvoltare a unitatilor energetice, la corelarea productiei cu cerintele pietei, la cresterea fiabilitatii factorului uman, la rentabilitatea financiara si la construirea deciziei optime de functionare a instalatiilor energetice supervizate. Realizarile si aplicatiile sistemelor expert n domeniul retelelor si centralelor electrice s-au concretizat pe doua directii si anume: sisteme expert pentru conducerea statiilor si retelelor aferente; sisteme expert pentru centrale electrice. Necesitatea introducerii sistemelor expert la nivelul retelelor si centralelor este motivata de faptul ca dispecerii energetici sunt bombardati la intervale scurte de timp de un set bogat de informatii operative peste care se suprapun datele de raportare si deciziile venite pe scara ierarhica. Aceste informatii trebuie prelucrate rapid si cu maxima de eficienta pentru a evita riscurile n cazul avariilor preluate fara o pregatire pertinenta. n cazul unei avarii complexe construirea deciziei de preluare fara daune a ntreruperilor este o problema de nalta pregatire profesionala dublata si de o experienta reusita n activitatea de dispecerat. Asemenea situatii pot fi rezolvate eficient cu ajutorul sistemelor expert inteligente. Sistemele expert se pot folosi n energetica la: analiza on-line a functionarii protectiilor din statii si centrale electrice; diagnosticarea post-factum a incidentelor produse si a manevrelor efectuate; supervizarea calitatii energiei; controlarea interconexiunii si a schimbului de energie ntre statii la orele de vrf n vederea reglajului frecventa-putere de schimb; urmarirea regimului optim de functionare a statiilor si statiilor si centralelor electrice, etc. Utilizarea sistemelor expert la conducerea statiilor electrice se poate face n urmatoarele configuratii posibile: sistem expert - asistent operator care: controleaza n timp real puterea transportata; detecteaza problemele sistemului si aplica cea mai eficienta metoda de analiza si diagnosticare; modifica on - line limitele puterii transportate; pregateste schemele de protectie; analizeaza incidentele si avariile n vederea pregatirii schemelor de preluare a riscului n conditii economice avantajoase; sistem expert - asistent operator inteligent care acompaniaza operatorul uman att la definirea problemelor ct si la rezolvarea lor rapida si economicoasa;

sistem expert pentru managementul inteligent al instalatiilor energetice locale si a conexiunilor cu sistemele energetice ierarhice - urmareste si realizeaza interpretarea inteligenta a semnalizarilor si a mesajelor primite din statiile telecomandate sau de la dispeceratele locale respectiv teritoriale, supervizarea protectiilor numerice si constituirea bazei de introducere si extindere a dispecerului inteligent local, teritorial si central, care va rentabiliza ntregul sistem energetic prin: cresterea calitatii energiei, diminuarea costurilor; sporirea sigurantei n functionare a centralelor, statiilor, retelelor si a consumatorilor energetici; asigurarea n timp real a regimurilor economice de functionare plecnd de la consumator spre centrale si starile din sistemul energetic central. Arhitectura unui sistem expert pentru conducerea operativ eficienta a unei statii cuprinde: interfata utilizatorului; baza de cunostinte; motorul de inferenta; corelatia fizica operator din domeniul ingineriei cunoasterii si dispecer inginer de cunostinte inferentiale; sistemul ncarcare a bazei de cunostinte. Sistemele expert utilizabile n energetica: CARGUIDE - supervizeaza orientarea circulatiei ntr-un sistem complex; CASE - analizeaza si solutioneaza nlocuirea unor componente ale circuitelor secundare din cadrul centralelor nucleare; COSMOS - asista reactia operatorilor la functionarea necorespunzatoare a centralelor nucleare; FRACAS - supervizeaza siguranta CNE mpotriva incendiilor; GCA - asista ntocmirea programelor de nvatamnt n domeniul calculatoarelor; ARTEX - permite alegerea echipamentelor si tehnologiilor nucleare prin compararea variantelor de CNE; PENAUT - managementul exploatarii instalatiilor de irigatii; REACTOR - asigura exploatarea reactoarelor nucleare; PROMAS - asista formarea si exploatarea bazei de cunostinte; SACOM - asigura consultatii ingineresti n analiza structurala pe baza teoriei elementelor finite; SAPIEXT - asista operatorii la rezolvarea problemelor de exploatare ale centralelor nucleare; ZSE - asista exploatarea CNE de tip PWR, etc. Perspectiva sistemelor expert este conditionata de arhitectura structurilor hard si a gradului de inteligenta a soft-urilor. Aceste schimbari sunt dictate de complexitatea problemelor supuse rezolvarii de diversitatea formelor de cunoastere si de reprezentare a lor n baza de cunostinte.

5 6

BIBLIOGRAFIE Popper, L Managementul activitatii comerciale n sisteme de energie interconectate Popper, L Formarea manageriala pentru promovarea n functii de conducere Iliescu, Sergiu, St; Analiza de sistem n informatica Fagarasanu I; industriala Pupaza Dan Radu I; Informatica si management - O Ursacescu M; cale spre performanta Vladeanu D; Cioc M; Burlacu S Lungu I s.a. Sisteme informatice - analiza, proiectare si implementare Radu I; s.a Informatica pentru managementul firmei Zaharia D; Rosca I; Nicolescu, O Carabulea, A Carabulea, A Pantiru, M; s.a. Fotache M Tanenbaum,A Proiectarea obiectuala a sistemelor informatice Sistemul informational managerial al organizatiei Management si inginerie industriala sistemica Modelarea informatica a sistemelor energetice Informatica - Baze de date vaianta Visual FoxPro Proiectarea bazelor de date Retele de calculatoare

Ed, Perfect 2003 Ed. Perfect, 2002 Ed. AGIR 2006

Ed. Universitara 2005

7 8 9 10 11 12 13

Ed. Economica 2003 Ed. Tribuna Economica 2001 Ed. Dual Tech 2002 Ed. Economica 2001 UPB 1994 UPB 2000 Ed. L&S Inomat 2000 Ed. Polirom 2005 Ed. Computer press Agora 1998 Ed.Teora 1995 Ed.Albastra 1998 Ed. Albastra 2005 Ed. Politehnica press 2007 Ed. Albastra 1995 ED. Teora 1999 Ed. Universitara

14 15 16 17

Kranynak, J Dollinger,R Vasiu,I; Vasiu,L Gheorghiu, I.D.; Carabulea, A; Vaida V Orbu, Razvan Ilie Badut, M Radu, I s.a

Calculatoare personale Baze de date si gestiunea tranzactiilor Informatica juridica si drept informatic Sisteme informatice pentru managementul energiei Netware 3.11, 3.12 - utilizare si administrare Informatica pentru manageri Simulari manageriale - teorie si

18 19 20

21 22 23

Stancu, St; Mihail, N Dan stefan Oprean, D Racovitean, D, M; Oprean, V Nistor, R; Nistor, C; Capatna, A Danaita, D Ursacescu M Mihalca, R s.a Popper, L

practica Metode si tehnici de conducere Teorie si aplicatii Teoria sistemelor - Analiza sistemelor Informatica de gestiune manageriala Informatica manageriala

2005 Ed. Economica 2006 Ed. Matrix Rom 2005 Ed.Eurouniun 1994 Ed. Dunarea de Jos Galati, 2006 Ed. Mirton, 1998 Ed. Economica 2002 Ed. Soc. De Inf. 1998 UPB 1999

24

25 26 27 28

29

Popper, L

Informatica n sprijinul managementului Sisteme informatice - o abordare ntre clasic si modern Analiza si proiectare orientate obiect - Instrumente de tip CASA Sisteme informatice expert aplicabile la managementul activitatii comerciale Operatorul comercial asistat informatic

ATTR 1999