1

CUPRINS

1. Argument ............................................................................................................................................ 2
2. Industria electrica ................................................................................................................................ 2
2.1.Principii de baza ................................................................................................................................ 2
2.2.Obiectivele planificarii ....................................................................................................................... 3
2.3 Proiectarea instalatiilor electrice ...................................................................................................... 4
2.4. Modelarea componentelor de ret ea ......................................................................................... 4
3. Industria tehnica ..................................................................................................................................... 6
3.1. Produsul ........................................................................................................................................... 6
3.2 Etapele de creare a produsului ......................................................................................................... 6
3.3 Ciclurile de viata ale produselor ........................................................................................................ 8
3.3.1 Ciclul tehnic de viat .................................................................................................................. 9
3.3.2 Ciclul economic de viata (Isac-Maniu, 1977) ............................................................................ 10
4.Ingineria concurentiala: ......................................................................................................................... 11
4.1 Procesul de proiectare .................................................................................................................... 12
4.2 Proiectarea modern ...................................................................................................................... 13
5. Proiectarea ecologica ............................................................................................................................ 13
6. Concluzie ............................................................................................................................................... 15
7. Bibliografie ........................................................................................................................................ 17
















2

1. Argument

Epoca contemporan este caracterizat printr-un ritm foarte rapid de modernizare i
perfecionare a societii, schimbri care se manifest pe toate planurile. Se acord o atenie tot
mai mare rolului care revine diversificrii produciei i nnoirii gamei sortimentale a produselor
din industria electrica si tehnica, ca mijloace de corelare a cerinelor consumatorilor, ale
organizaiilor de productori i comerciale, pentru a se obine o calitate ct mai ridicata.nnoirea
sortimental se poate evidenia pe pia, unde se manifest o continu cretere a sortimentelor
care reprezint fondul de marf.
n industria electrica si tehnica are loc o evoluie asemntoare celei din biologie,
manifestndu-se o permanent perfecionare calitativ i o sporire a cantitii consumate
/fabricate pentru unele sortimente, n timp ce altele i restrng volumul cererii sau sunt chiar
eliminate de pe pia de altele mai competitive.
O serie de aspecte referitoare att la condi iile normale de func ionare, ct i la cele
de avarie este important a fi considerate. Proiectantul trebuie s aib n vedere
efectele pierderilor de putere/energie n structura considerat , la nivelul fiec rei
componente a echipamentelor, aspectele legate de calitatea serviciului de alimentare sau de
siguran a public i a personalului de exploatare. Este de asemenea vital considerarea
posibilitiilor de aparitie a unor defecte tranzitorii sau permanente n echipamentele din retea
sau la consumator.

Proiectarea retelelor electrice de distributie include trei componente:

planificarea pe termen lung sau strategic se ocupa cu investi iile viitoare
majore;
proiectarea propriu-zis a retelelor se refer la investitiile individuale din viitorul
apropiat;
proiectarea constructiei - include proiectul de structura a fiecarei componente de retea,
lund n considerare materialele disponibile.
Planificarea pe termen lung a sistemelor de distributie urmareste determinarea
structurilor optime de retea, volumul investi iilor necesare si durata acestora pentru obtinerea
beneficiilor maxime.
n fiecare etapa trebuie respectate criterii clare, care se refera la calitatea aliment arii,
siguranta si continuitatea acesteia, n conditiile obtinerii unor costuri totale ct mai mici
posibile pe toata durata funct ionarii.
Pentru atingerea acestor obiective trebuie luate n considerare toate componentele de cost:
nu numai investitiile de capital si durata lor, ci si costurile anuale permanente legate de
pierderile n sistem si de cheltuielile de ntretinere.

2. Industria electrica

2.1.Principii de baza

n zonele industrializate, sistemele de alimentare existente acopera n principiu toate
zonele locuite. n aceste zone, retelele existente constituie de obicei un punct de plecare adecvat
pentru stabilirea viitoarelor structuri de retea. Nevoia de investitii suplimentare este consecinta
naturala a cresterii sarcinii n sistem sau a necesitatii nlocuirii unor elemente vechi.
3

nlocuirea liniilor electrice existente sau a altor elemente de retea (de ex. cu parametri
nominali superiori), acolo unde solutia este tehnic fezabil , poate fi deseori mai economic dect
instalarea de noi circuite sau echipamente, atta vreme ct trebuie luate n considerare de
exemplu si costurile de obtinere a unor trasee noi de linii sau locatii de statii. n plus, trebuie
considerat efectul unor schimburi ulterioare care se refera la cresterea sarcinii n anumite zone,
variatiile n nivelele de cost ale materialelor si energiei, precum si extinderea utilizarii
inovatiilor tehnice.
Pe baza acestor studii de planificare este posibil determinarea investitiilor anuale majore
asteptate si valoarea sumelor alocate pentru acoperirea schemelor tehnice nca nedefinite.
Cerintele de investitii totale trebuie ulterior comparate cu planurile financiare asociate,
care au luat n considerare unele estimari referitoare la preturile de furnizare a energiei
electrice, cresterea sarcinii, pierderile n sistem, mprumuturile existente sau necesare si rata
dobnzilor, modificarii n costurile salariale, cerintele de siguranta , etc.
Pe ntreaga perioada a planului financiar trebuie realizata o evaluare tehnico-
economic , astfel nct sa fie satisfacute ambele obiective asociate n conditiile unui nivel
acceptabil si stabil al tarifelor energiei vndute.
Activitatea de planificare include deseori nu numai cerintele majore ale retelei
viitoare(statii aditionale, revizii majore ale schemelor de telecontrol, etc.), ci si instructiuni
privind planificarea producerii. Acestea intentioneaz a de obicei sa acopere investitiile
mai mici, obisnuite, pentru care ar fi economic o abordare tehnic si economic individuala si
detaliat (nlocuirea transformatoarelor sau conductoarelor liniilor electrice sau proiectarea
posturilor de transformare).
De cele mai multe ori, aspectele economice sunt cele care joac rolul principal n trasarea
obiectivelor, alaturi de factorii tehnici. Nu trebuie minimizata importanta a costurilor alocate
adoptarii diferitelor politici de abordare a obiectivului planificare.

2.2.Obiectivele planificarii


Planificarea ca parte a procesului de dezvoltare a sistemelor electroenergetice






OBIECTIVE

DIRECTII

SISTEME
EXISTENTE





PLANIFICARE
INVESTITII
ANUALE



METODE




RESURSE


SISTEME
VIITOARE


4

Pentru a fi asigurata buna functionare a sistemelor de alimentare n
beneficiul consumatorului, au fost introduse o serie de reglementari, normative si
recomandari care au ca obiect siguranta, structura retelei de alimentare si aspecte de
compatibilitate electromagnetic .
Regulile sau recomand rile de includere a optimiz rii economice n procedurile de
proiectare sau pentru ob inerea unui nivel corespunz tor al veniturilor pentru acoperirea
viitoarelor investi ii sunt cel mai bine elaborate de proprietarii sau administratorii sec
iunilor de sistem.
De asemenea, societatile de transport si distributie de in un monopol n zonele lor
corespondente, bugetul lor trebuind de aceea echilibrat n a a fel nct nivelul tarifelor
unitare si profiturile marginale sa satisfaca att consumatorul, ct si proprietarul. Situatia
ar trebui sa fie aceea i indiferent daca sectiunea de sistem este proprietate privat ,
municipal, a unei autoritati de stat sau combinari (chiar daca autoritatile municipale
sau de stat sunt subordonate de cele mai multe ori politic).

2.3 Proiectarea instalatiilor electrice


Planificarea si proiectarea corespunzatoare a sistemelor electrice presupune
o buna cunoatere a sistemelor existente, care sa ofere o baza solid pentru proiectele
viitoare. Trebuie luate n considerare diferite categorii de factori tehnici, ca aceia referitori
la necesarul de sarcini viitor.
O serie de aspecte referitoare att la conditiile normale de functionare, ct s i la
cele de avarie este important a fi considerate. Proiectantul trebuie sa aiba n
vedere efectele pierderilor de putere/energie n structura considerata , la nivelul
fieca rei componente a echipamentelor, aspectele legate de calitatea serviciului de
alimentare sau de siguranta publica si a personalului de exploatare. Este de asemenea
vital considerarea posibilitatilor de aparitie a unor defecte tranzitorii sau permanente n
echipamentele din retea sau la consumator.


2.4. Modelarea componentelor de ret ea

Calculele tehnice au la baza schemele electrice echivalente (modele) ale
componentelor de retea Lungimile relativ reduse ale retelelor de medie tensiune s i
joasa tensiune permite utilizarea unor modele simple pentru liniile electrice (cuadripoli
n schema ).


5

I
i
Z = zl = R
I
j

U
j

U
i Y/2 = yl/2


Fig.2.1. Schema electric
echivalent
a unei LE de lungime medie(<250
km)
I
i
Z = zl = R + jX
I
j

U
j

U
i


Fig.2.2. Schema electric
echivalent
a unei LE scurte (<80
km)


n cazul acestor retele, pentru calculele de regim normal, este suficient de
exact aproximarea care nu include n model capacitatea echivalenta (admitanta
transversala ), rezumndu-se doar la impedant a longitudinala a cuadripolilor
echivalent i.

Transformatoarele de putere pot fi reprezentate la rndul lor de
impedant ele longitudinale si admitant e
(impedane)

I
ik
Z
i
k
transversale (cuadripoli n schema ).

Transformatoarele de mica putere
sunt caracterizate cu precdere de
parametrul rezistiv
U
i
Y
ik
U
k

Fig. 2.3. Circuitul
echivalent al
transformatorului
monofazat
(R>>X), la cele de puteri mari acest raport
se schimb (X>>R).
n timp ce rezistent a
transformatoarelor influenteaza n mica
ma sura calculul ca derilor
de tensiune
(R U 0), ea determina
practic
valoarea pierderilor de putere/energie.

Tipul conexiunilor acestor transformatoare are o deosebita importanta n
calculele curentilor de scurtcircuit, cu preca dere nesimetrici (tabelul 2.1).
Modelarea mas inilor electrice rotative de puteri mici presupune si
considerarea rezistentei acestora. Majoritatea studiilor iau nsa n calcul doar
reactanta acestor mas ini.
Valorile reactantelor longitudinale (de secventa pozitiv ) supratranzitorie,
tranzitorie si sincron (X
d
, X
d
, X
d
) sunt considerate referentiale pentru analiza
regimurilor considerate n etapa de proiectare. X
d
, X
d
sunt incluse n calculele de
regim de defect (momentul aparitiei
scurtcircuitului i respectiv n domeniul tranzitoriu
0,1s).


6

Valoarea reactan ei
d

d
d
Turbogeneratoare: 25

30100
100300
Hidrogeneratoare: cu nf. de
f r nf. de
Compensatoare si motoare







Tab.2.2













n ceea ce priveste transformatoarele de putere, valoarea parametrilor
echivalenti depinde de pozitia zonei studiate de retea n raport cu primarul/secundarul
transformatorului. Consecutiv s i parametrii celorlalte elemente de sistem
pozitionate de cealalta parte a nfasura rii fata de care se face raportarea vor fi
exprimate (raportate) n functie de tensiunea nominala a nfasurarii de referinta .
3. Industria tehnica

3.1. Produsul

Produsul este orice obtinut prin:
-efort uman;
-efort mecanic;
-proces natural.

Din punct de vedere al consumatorului produsul se defineste ca ceva oferit pietei,
care este capabil s satisfac necesittile sau dorintele acestuia.

3.2 Etapele de creare a produsului

Procesul de creatie al produselor este un sistem de management al produsului.
Acesta const ntr-o serie de proceduri standardizate de management al produsului, care se
ntind de la planificarea produsului la pregtirea productiei de mas.
Scopul procesului de creare a produselor este de a mrii satisfactia clientului si
calitatea produsului din toate punctele de vedere, ct si referitor la planificarea procesului,
definirea structurilor si procedurilor.Procedurile si componentele care participa la crearea
produsului sunt prezentate n figura urmatoare:

7












Etapele de creare ale unui produs sunt:

Generarea ideii;

Ideea, ca rezultat al manifestrii constiintei si gandirii, este dominant n cazul aparitiei
unui produs nou. Ideea poate aprea n urmtoarele moduri:
spontan, rezultat din imaginatia unui designer;
ca o consecint a unor cercetri referitoare la o nou grup de produse;
ca rezultat al unor cercetri de marketing privind necesitatile pietei sau unor
potentialilor clienti;
ca rezultat ntmpltor al cercetrilor ntr-o alt directie dect cea initial.
Investigarea pietei; Aceasta presupune cercetarea de piat pentru a se vedea dac
produsul este cerut de piat si vandabil.

Proiectarea produsului si elementelelor adiacente;

Ideile sunt evaluate si conceptualizate de ctre designeri, fcadu-le s se asemene
cu viitoarele produse. Proiectarea de produs este un proces creativ, (o combinatie de arta,
stiint, si tehnologie), n vederea obtinerii de obiecte 3D, care permit vizualizarea, si
analiza ideilor, n vederea creerii unui produs.

Fabricarea produsului;

Fabricarea este etapa n care produsul capt o form fizic identic cu cea care se
va vinde pe piat.

Promovarea pe piat (testarea pietei, marketing, livrare);

Promovarea se face prin metodele caracteristice marketingului (testarea pietei, analiza
rezultatelor, construirea retelelor de distributie si livrarea produselor.


Strategia afacerii
Informatii despre marketing
Resurse tehnologice
Informatii despre proiectare
Informatii despre fuctiuni
componente si proces
Materiale, Scule
Componente si material

Creatia unui
produs
pentru piata
Produsul final

8

Proiectarea reclamei si promovarea acesteia.

Un produs trebuie sustinut de o reclam pozitiv care s-i scoat n evident
calitatile si s micsoreze efectele anumitor elemente negative. Calitatea reclamei si modul
n care acesta este prezentat potentialului cumprtor face ca un anumit produs s fie mai
bine vandut n comparatie cu prduse similare.

3.3 Ciclurile de viata ale produselor

PLC (Product life cycle) este o teorie de marketing n care un produs sau brand
urmeaz o anumit secvent: introducerea, cresterea, maturitatea si declinul vanzrilor.
Termenul de Ciclu de viat al produselor- Product life cycle PLC a fost introdus
pentru prima dat de Carole Hedden n 1950, n urma observatiei c ciclul urmeaz o curb
care poate fi mprtit n patru faze distincte: introducere, crestere, maturitate, si declin.Un
model al ciclului de viat a fost dezvoltat de Theodore Lewitt n 1965 ntr-un articol din
Harvard Bisness Review Exploit the Product Life Cycle.
Ciclul de viat reprezint intervalul de timp de la proiectarea produsului pan la
deprecierea (degradare, nvechirea) sau scoaterea din uz a acestuia.

Deprecierea poate fi de mai multe tipuri:

Depreciere tehnic, datorit aparitiei unui produs nou superior din punct de
vedere ethnic celui precedent;
Depreciere economic, care se manifest datorit altor cauze decat cele ale
produsului nsusi (de exemplu un grup de case se depreciaz economic dac se
construieste o fabric lang acestea);
Deprecierea functional, este o cauz care face ca produsul s nu mai
functioneze la fel atunci cand a fost creat. Aceasta se datoreaz uzrii naturale, sau
altor cauze aparute pe parcurs, care mpiedic produsul s mai functioneze la parametri
intiali
(un calculator nu mai functioneaz corespunzator din
cauza fluctuatiilor de tensiune de pe reteaua electric.

Pe parcursul ciclului de viat, produsele care se
defecteaz sau si modific parametri de functionare por
fi aduse la parametric initiali sau apropiati de acestia prin
reconditionare sau nlocuirea pieselor uzate.
Produsul este considerat degradat sau scos din uz
atunci cand nu se mai gsesc pise de schimb, sau cand
9

costurile reparatiilor sau nlocuirii pieselor depsesc pe cele ale unui produs nou.
Scoaterea din uz a produsului se face n umtoarele moduri:
- prin demontare si recuperare (C.S.Georgescu-, 1978) a anumitor componente, care
urmeaz sa fie folosite la aplicatii similare sau alte aplicatii industrial (de exemplu
sistemele hidraulice care rotesc eleroanele sunt folosite la aplicatii industriale terestre);
- prin demontare si recuperare selectiv a materialelor din elementele componente ale
andamblului, n vederea reciclrii;Din punct de vedere al ciclului de viat al produselor se
disting:
- Ciclul tehnic;
- Ciclul economic de viat.

3.3.1 Ciclul tehnic de viat

Orice produs tehnic parcurge un ciclu tehnic de viat, care st la baza activittilor
celor doi parteneri economici: fabricantul si utilizatorul produsului. Principalele faze ale
vietii unui produs sunt, conform figurii alaturate, urmtoarele: (V.Maginean, 1995)

- I dea

Conform etapelor de generare a
produselor idea este nceputul unui
ciclu tehnic de viat. Datele de
intrare pentru idei provin de la
cumparatori, vanzari, tehnicieni,
support ethnic, analiza de piat, si
competitie. n urma analizei ideilor
se aleg cele care ntrunesc punctajele
cele mai mari.

-Planificarea produsului;

Aceasta reprezinta etapa prin care dintr-un numr de idei se aleg cele care sunt competitive
si a cror dezvoltare poate fi initiat imediat.

n figura de mai sus sunt prezentate etapele de planificare a produsului.

_ Dup aprobarea produsului se stabilesc cerintele pietei, prin definirea caracteristicilor
produsului si modul de utilizarea a acestuia.
_ Dup redefinirea cerintelor de piat dezvoltatorii pot ncepe activitatea referitoare la
specificatiile functionale si prototiparea produsului.Din punct de vedere practic, pentru
10

scurtarea timpului de producere a produsului, etalele de definire a caracteristicilor
produsului si a specificatiilor functionale se suprapune.Dezvoltarea/proiectarea
produsului.

3.3.2 Ciclul economic de viata (Isac-Maniu, 1977)

Dezvoltarea produsului este procesul de proiectare, creatie si marketing aplicate unei idei
sau produs. Procesul are la baz brainstorming si dezvoltarea conceptului. Dezvoltarea
oricrui produs parcurge urmtoarele etape:
o Documentarea;
o Cercetarea;
o Crearea prototipului;
o Protejarea produsului prin patent;
o Atragerea resurselor financiare (vanzarea produsului creat ctre investitori
sau creditarea de la bnci) n vederea fabricrii acestuia.

Fabricarea, montajul si controlul produsului. Obtinerea pieselor prin tehnologii
definite n functie de forma si materialul piesei, montajul si controlul sunt cele trei etape
care particip la obtinerea produsului finit.
Desfacerea, consultant si vnzare. n aceast etap produsul este prezentat pietei
prin reclam, distribuit n magazine si vandut.
Utilizarea produsului (ntrebuintarea acestuia sau consumul lui).
n timpul ntrebuintrii produsului, pentru prelungirea duratei de functionare, acesta trebuie
ntretinut, verificat si reparat. ntretinerea se efectuiaz la etapele impuse de fabricant si n
conditiile de calitate ale acestuia.
Reciclarea. n urma iesirii din uz a produsului (degradare fizic sau moral) orice
produs trebuie supus unui procent de reciclare. Reciclarea se face n dou moduri:
- Prin folosirea ulterioar a anumitor componente la alte produse, mentinand functiunile
initiale;
- Prin reciclarea materialelor secundare
(reutilizare,
revalorificare). Componentele care nu se pot
recicla se sunt stocate n locuri de depozitare
speciale sau n mediul nconjurtor.
Ciclul de viat prezentat este valabil pentru
produse industriale, aparate, echipamente si
bunuri de larg consum si cu exceptia reciclrii, a
produselor software. n figura 1.4 este prezentat
11

schematic ciclul economic de viat al unui produs.

Caractereristicile curbei:
-cifra de afaceri;
-venituri si cheltuieli.

Pe baza celor dou diagrame se pot trage urmtoarele concluzii:

1.Diagrama cheltuielilor are n prima faz o curb descendent, datorit cheltuielilor pe
care firma este obligat s le fac pentru acoperirea costurilor de realizare a produsului.

2.Ciclul economic de viat al produselor reprezint o succesiune de etape care, pe baza
datelor economice raportate la fazele corespunztoare vietii produsului, arat legtura
fazelor produsului cu cifra de afaceri, castiguri si/sau pierderi.

3.Maximul costurilor se realizeaz n momemtul lansrii prdusului pe piat.

4.n fazele de introducere pe piat, crestere, zona de maturitate, saturarea pietei si decline,
cifra de afaceri a produsului creste.

5.Diferenta dintre cifra de afaceri si a costurilor reprezint castigul generat de produs. n
cazul etapei de declin un produs poate fi revitalizat prin msuri speciale de desfacere si
reclam.
4.Ingineria concurentiala:

n cadrul ingineriei concurentiale (Dumitrache, 1981),pentru scurtarea timpului
total de lucru, fazele succesive se suprapun. Acest mod de abordare introduce evident un
factor de risc din cauza realizrii unei cantitti de munc mai mare ntr-un interval de timp
mai mic.
Ingineria concurential permite reducerea timpului de lucru si a costurilor cu 30-
40% si a numarului de modificri cu 60-80%.
Conceptul de inginerie concurential are la baz urmatoarele elemente:
un proces;
o echip multidisciplinar;
un model de proiectare integrat;
o facilitate;
o infrastructura software

12

Conditii necesare pentru obtinerea unui produs n sistemul ingineriei concurentiale

compararea firmei cu cei mai buni competitori;
identificarea potentialului de mbunattire a performantelor si tintele;
dezvoltarea unei viziuni clare asupra viitorului produs;
existenta uui suport managerial;
dezvoltarea unei strategii clare pentru atingerea tintelor;
dezvoltarea unui plan detaliat de implementare;



4.1 Procesul de proiectare


Proiectarea in esenta ei este scopul principal al unui inginer. Inainte ca un produs s
fie executat acesta trebuie imaginat, dup care trebuie proiectat.Conform DEX proiectarea
inseam realizarea unui proiect.
Proiectarea este un proces tehnico-aplicativ care poate lua diferite forme in functie
de obiectul care urmeaz s fie proiectat.
Din punct de vedere ingineresc proiectarea este un proces creativ de initializare si
dezvoltare a unui plan (proiect), prin care necesitatile pietii sau ale consumatorului sunt
transformate intron produs, structur, sistem sau component, care s satisfac
aceste cerinte.

Rezultatele procesului de proiectare pot fi:

- Oferta sub o anumit form (descriere grafic sau tip text);
- Desen;
- Model 3D real sau virtual;

Activitatea este conditionat de
anumite constrangeri.

Constrangeri referitoare la
managementului proiectului:
- capacitatea proiectantului de
a rezolva problema;
- durata de timp disponibil;
- acces la sisteme informatice
si laboratoare.
13

Constrangeri referitoare la managementul fabricatiei :
- costul produsului;
- acces la materiale;
- facilitti referitoare la echipamente si utilaje.

Proiectarea se aplic in orice activitate in care este implicat fiinta uman. Metoda
opereaz cu dou subsisteme:
- subsistemul tehnic;
- subsistemul social; care impreun formeaz o organizatie.

_ Subsistemul tehnic cuprinde dispozitivele, sculele, si tehnicile necesare pentru a
transforma elemente de intrare in elemente de iesire, de exemplu materie prim in produs
finit. Acest lucru se realizeaz in asa fel incat s creasc performantele economice ale
sistemului (organizatiei, intreprinderii)
_ Subsistemul social cuprinde angajatii de pe toate nivelele, aptitudinile, priceperea,
calificarea, atitudinea, valoarea si necesittile pe care le aduc in mediul de lucru. In acelasi
timp subsistemul cuprinde medul de recompens, si structura autorittii care exist si
guverneaz organizatia.
4.2 Proiectarea modern

Pn nu demult inginerii se ocupau cu satisfacerea primelor dou deziderate. Din
cauza cerintelor societtii, implicarea efortului ingineresc a nceput s se
evidentieze si n urmtoarele nivele.
Aceast implicare este rezultatul schimbrilor care apar ntr-o societate. Din cauza
acestor schimbri, la care inginerul este obligat s reactioneze rapid, pentru satisfacerea
nevoilor att personale ale individului ct si globale ale societtii.
5. Proiectarea ecologica

Proiectarea ecologic se refer la integrarea sistematic a aspectelor legate de
mediu n proiectarea produsului, n vederea reducerii impactului global al unui produs
asupra mediului de la nceput pn la sfrit, precum i la diferite alte aspecte, cum ar fi
dezvoltarea i remodelarea unui produs, preuri, calitate i materii prime, proiectare i
producie, utilizare i casare. (wikipedia).
Evaluarea ciclului de via se efectueaz n fiecare faz pentru a evalua impactul
produsului asupra mediului. Aceasta asigur faptul c produsul nu afecteaz mediul i
conduce la designul care va mbunti mai departe calitatea i funciile unui produs.
14

Separat de comportamentul utilizatorilor, exista 2 modaliti complementare de
reducere a energiei necesare utilizrii produselor consumatoare de energie:
etichetarea, care are scopul de intensifica procesul de contientizare a
consumatorilor asupra energiei consumate de ctre produsele utilizate, astfel nct s se
influeneze decizia de cumprare/alegere a acestora (cum ar fi schemele de etichetare din
punct de vedere al eficientei energetice a aparaturii electrocasnice);
cerinele de eficien energetic impuse produselor nc din faza de proiectare.

Producia, distribuia, utilizarea i gestionarea la sfritul ciclului de viat, a
produselor consumatoare de energie sunt procese asociate cu un numr considerabil de
aspecte de impact semnificativ asupra mediului, consecine ale consumului de energie,
consumului de alte materiale/resurse, generarea deeurilor i eliminrile/evacurile de
substane periculoase n mediu.
S-a estimat c peste 80% din aspectele de impact asupra mediului al tuturor
produselor sunt determinate nc din faza de proiectare a acestora.
Ca principii cluzitoare, am stabilit patru strategii-cheie de proiectare ecologic -
nlocuirea substanelor periculoase, creterea eficienei energetice, mbuntirea
reciclabilitii i reducerea utilizrii resurselor.
Deoarece preul petrolului continu s urce i un nivel tot mai mare de dioxid de
carbon continu s aib efect asupra climei terestre i a ecosistemelor, adoptarea
tehnologiilor eco devine indispensabil pentru dezvoltarea mai durabil a economiilor
noastre.
Tehnologiile eco ofer soluii pentru reducerea aportului de materiale, reducerea
consumului de energie i a emisiilor, recuperarea produselor secundare valoroase i
minimizarea problemelor de eliminare a deeurilor.
Acestea cresc eficiena ecologic sau, cu alte cuvinte, fac mai mult cu mai puin,
sprijin aplicarea sistemelor de gestionare a mediului i ecologizeaz procesele de
producie.
Tehnologiile eco sunt utilizate i pentru colectarea de informaii despre mediu -
monitorizare i culegere de date pentru identificarea prezenei poluanilor, modificri n
privina suprafeei terestre, sau pentru depistarea efectelor asupra sntii omului prin
biomonitorizare.
Proiectarile ecologice au capacitatea ca, n urmtorul deceniu, s contribuie la
reducerea cu 25-80% a emisiilor de gaze cu efect de ser, la diminuarea stratului de ozon
cu 50% i la acidifiere i eutrofizare cu pn la 50%. Pentru industria apei, provocarea este
dat de dezvoltarea unor tehnologii noi i rentabile care s in seama de factorii externi de
mediu i de aspectele energetice.
Dezvoltrile tehnologice semnificative i extinderea pieei sunt i acestea
preconizate pentru soluii de producere a energiei din deeuri la scar mic i dezvoltarea
de sisteme de producere a energiei din deeuri din biomas la scar mic. Pentru a ajunge
la capacitatea tehnologiilor de mediu, trebuie generat o mai bun acceptare a pieei.
15

Lipsa sensibilizrii cu privire la costurile reale de obinere, utilizare i eliminare a
materialelor i a energiei reprezint nc un obstacol semnificativ n calea implementrii
extinse a multor inovaii ecologice.
Clienii i investitorii trebuie s cunoasc cu mai mult precizie performana i
beneficiile ecologice ale diferitelor tehnologii astfel nct s poat achiziiona i finana cu
ncredere produsele care sunt deseori noi pe pia. Pentru a veni n sprijin, factorii
decizionali din Europa discut n prezent cum s realizeze astfel de verificri ale acestor
tehnologii.
6. Concluzie

Scopul principal al meseriei de inginer este de a produce schimbri n sensul
cresterii Indicatorului de Calitate a Vietii. Pn nu cu multi ani n urm eram obisnuti s
considerm c pentru a proiecta o masin sau un bun de calitate este necesar ca elementele
componente s fie bine dimensionate si forma acestora s fie astfel aleas nct prelucrarea
s se poat realiza n bune conditii.
Cnd s-a constatat c n marea majoritate a cazurilor ruperea pieselor nu este
cauzat de rezistenta materialelor sau de dimensiunile pieselor, a fost dezvoltat
proiectarea care s aib n vedere alte forme de deteriorare a acestora.
Prin implicatiile pe care le are si rolul care i-a fost acordat, proiectarea modern
nglobeaz pe lng elementele considerate clasice si elemente noi, care sunt analizate mai
mult sau mai putin. Pentru realizarea unui produs util si modern, n procesul de proiectare
trebuie s se tin cont de o serie de consideratii.


1. Consideratii privind forma produsului:

a. Soliditatea
b. Deformabilitatea
c. Greutatea
d. Mrimea si forma


2. Consideratii tribologice privind produsul:

a. Uzarea
b. Lubrifierea
c. Coroziunea
d. Fortele de frecare
e. Fortele generatoare de cldur


16

3. Consideratii privind pretul

4. Consideratii "Moderne"

a. Siguranta
b. Ecologia
c. Calitatea vietii

5. Consideratii conexe

a. Durabilitatea si Mentenabilitatea
b. Estetica





























17

7. Bibliografie

C.S.Georgescu-. (1978). Indrumator pentru atelierul mecanic. Bucuresti:
Tehnica.
Dumitrache, I. (1981). Ingineria concurentiala. Bucuresti: Economica.
Isac-Maniu. (1977). Manualul calitatii. Bucuresti: Economica.
V.Maginean, I. M. (1995). Utilajul si tehnologia meseriei - Constructii de
masini. Bucuresti: E.D.P.
wikipedia. (n.d.).