Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea I.M.S.T.

Proiect la
Ecotehnologie

Student : Cazan Radu Iulian

Grupa : 641 CA
Facultatea : I.M.S.T.

TITULAR DE DISCIPLINA:
Prof.univ.dr.ing. AMZA G.
INDRUMATOR DE PROIECT:
Apostolescu Zoia

Seria 2008-2009

Cuprins
Tema de proiect...............................................................................

Cap 1... Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a

produsului............................................................................................
4
Cap 2 ...Stabilirea etapelor in care apare impactul asupra mediului si a
tipului de poluare...................................................................................
6
Cap 3 ...Determinarea coeficientul de poluare pe etape si determinarea
coeficientului de poluare total.................................................................
19
Cap 4...Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii.........................

26

Cap 5 Stabilirea metodelor de reducere a poluarii si determinarea

gradului optim de reducere a poluarii.....................................................

31

Anexe ...............................................................................................

32

Tema proiect
Sa se proiecteze procesul ecotehnologic optim de realizare a piesei sasiu statie
de evacuare , in conditiile unui numar necesar de 10 bucati.

Capitolul I
Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a
produsului

Diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei :Sasiu statie de evacuare

este urmatoarea :
Analiza
contractului

*Curatire
semifabricat

*Acoperiri de
protectie

Primirea
comenzii

Controlul
proiectarii

*Aprovizionare
materii prime

Materii prime
necesare

Identificarea trasabilitatii
produsului

Receptii materii
prime
Receptie
semifabricat

*Executie
semifabricat

Receptie piese

*Prelucrari
mecanice

Produs

*Executie SDV si AMC pentru

semifabricat

*Executie SDV si AMC pentru

semifabricat

*Montaj
*Control

*Reconditionare

*Controlul
fabricatiei
*Controlul
produsului
neconform

*Executie SDV si AMC pentru

montaj
*Rebut
nerecuperabil

*Deseu

Stocare
*Executie
echipament de
inspectie

*Inspectie si
incercari
*Manipulare,
depozitare,
ambalare, livrare

*Reutilizare cu
alt rol functional

*Echipament de
manipulare,
ambalare si
livrare

*Punerea in
functiune
*Service
*Service
in in
garantie
garantie

*Reciclare

Acelasi rol functional

*Service
*Service
post
post
garantie
garantie
Casare

*Reconditionare

*Reutilizare

Tratare

Reintegrare in mediu

*Scoaterea din
uz
*Deseu

Capitolul II
Stabilirea etapelor in care apare impactul asupra mediului si a tipului
de poluare
Poluarea atmosferei :
Atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamantului, care se intinde de la sol si
pana la inaltmimi de peste 3000 de km. Se poate imparti conventional in 5 straturi :
Troposfera (sol -17 km), statosfera (1740 km), mezosfera (4080 km), ionosfera (801 000
km) si exosfera (10003000 km) , acest invelis este alcatuit din aer, amestec mecanic de
gaze si vapori de apa, cristale de gheata, praf , impuritati etc.Ca element al mediului ,
atmosfera are o importanta deosebita, fiind indispensabila pentru viata florei, faunei si a
fiintei umane.
Protectia atmosferei are in vedere, in principal, nivelul de SO2 care este , de
departe cel mai periculos poluant din atmosfera, prezenta lui in zonele poluate
genereaza :ploi acide .Oxizii de azot si pulberile industriale detin, de asemenea, un rol
important in poluarea atmosferei si contribuind, astfel la fenomenul de uscare al
padurilor.
Un alt mod de manifestare a poluarii atmosferei, il reprezinta fenomenul de
incalzire globala, datorat efectului de sera provocat de emisiile peste limita admisa de
dioxid de carbon, metan si monoxid de carbon.
In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar
pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor
cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a
aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari
de metan si oxizi de azot in atmosfera.
Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex.: vaporii
de apa. Ceata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru
de 0,001-100 um. Ceata este formata din picaturi de marime variabila.
Fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Praful
provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 nm.
Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine. Aceste substante se
raspandesc pretutindeni, cazand din nou sub forma de particule si mai fine decat poluarea
atmosferica masurabila in locurile de emisie.
Valorile imisiilor substantelor poluante cuprinse in STAS 12574/1987, rezultate in
urama desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele prevazute, astfel:
a) pentru media de scurta durata (30 min.)
Indicator
Dioxid de azot
Dioxid de sulf
Acid clorhidric

Limita impusa
0,3 mg/m3
0,75 mg/m3
0,3 mg/m3

b) pentru medie de lunga durata zilnica

Indicator
Dioxid de azot
Dioxid de sulf
Acid clorhidric
Pulberi sedimentabile

Limita impusa
0,1 mg/m3
0,25 mg/m3
0,1 mg/m3
17 g/m2/luna

Poluarea solului :
Solul este stratul care se gaseste la suprafata scoartei pamantului, fiind
componenta biosferei unde se gaseste cea mai mare diversitate de organisme vii si unde
interactiunea dintre mediul biotic si abiotic, dintre flora, fauna si om se manifesta sub
forma cea mai concentrata.
Degradarea solului se manifesta prin fenomene ce afecteaza caracteristicile fizice,
chimice, biologice si biochimice ducand la poluarea solului. Poluarea solului este astazi
un fenomen deosebit de pregnant, regasindu-se in multe zone ale globului terestru sub
una sau mai multe din urmatoarele forme: zone pentru depozitarea deseurilor industriale,
agricole si urbane, distrugeri generate de lucrarile miniere, eroziuni, excavatii etc.
Subsolul constituie depozitul si sursa marii majoritati de materii prime minerale si
hidrocarburi, deci materiile prime pentru ramurile industriale si cu rol deosebit in cadrul
economiei oricarei tari. Constituirea depozitelor subterane de deseuri industriale si uneori
de deseuri radioactive, precum si testele si experimentele nucleare, sunt alte forme sub
care se manifesta in lumea actuala fenomenul de poluare a subsolului terestru.
Poluarea apelor :
Esenta vietii pe Terra este apa, care continua sa aiba si astazi un rol primordial si
preponderent pentru mentinerea vietii, fiind prin aceasta indispensabila si avand o valoare
intrinseca, inestimabila in bani.
In ultimele decenii nivelul de poluare al apelor pe intregul glob a crescut intr-un
mod ingrozitor, in special in zonele in care dezvoltarea industriala si cresterea populatiei
s-a facut intr-un ritm rapid si necontrolat, ceea ce nu a permis luarea din timp a unor
masuri de protejare a apelor.
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a
comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.
Poluarea marilor si oceanelor se face, in primul rand, prin apele curgatoare
poluate, care se varsa in acestea, prin apele fluviale poluate poluate din atmosfera de
deasupra acestora, prin deversare, aruncare, scufundare de substante sau reziduuri toxice,
radioactive, hidrocarburi sau altele , care sunt daunatoare sau periculoase pentru oameni
si pentru flora sau fauna acestora.Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin
substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba
caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

Valorile maxim admise la indicatorii de calitate ai apelor uzate(ape menajere si

ape tehnologice preepurate) evacuate la canalizarea orasului, conform Autorizatiei de
gospodarirea apelor, sunt prezentate in tabelul urmator :
Nr.

Indicatorul de calitate

U.M.

Valorile
maxime
admise

Metoda de analiza

1.

pH

unit pH

6,5-8,5

SE ISO 10523-97

2.

Temperatura

40

3.

Materii in suspensii

mg/dm

350

STAS 6953-81

4.

Consum biochimic

mgO2/ dm

300

STAS 6560-82

crt.

de oxigen (CBO5)
5.

Consum chimic de oxigen (K2Cr2O7)

mgO2/ dm

500

SR ISO 6060-96

6.

Azot amoniacal

mg/dm

30

STAS 8683-70

7.

Sulfuri si hidrogen

mg/dm

1,0

SR ISO 10530/97

sulfurat
8.

Fosfor total

mg/dm

5,0

STAS 10064-75

9.

Cloruri

mg/dm

500

SR ISO 9297/2001

10.

Sulfati

mg/dm

600

STAS 3069/87

11.

Detergenti sintetici biodegradabili

mg/dm

25

SR ISO 7875/1,2-96

12.

Substante extractibile

mg/dm

30

SR 7587 - 96

cu solventi organici
13.

Zinc

mg/dm

1,0

STAS8314/87

14.

Cupru

mg/ dm

0,2

STAS 7795/80

15.

Nichel

mg/ dm

1,0

STAS 7987/67

16.

Cadmiu

mg/dm

0,3

SR ISO 5961/93

17.

Crom total

mg/dm

1,5

SR ISO 9174/98

18.

Plumb

mg/dm

0,5

STAS 8637-79
SR ISO 8288 :2001

19.

Mangan

mg/dm

SR 8662/1-96
SR ISO 6333-96

Tipuri de poluanti:
1). Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;
ape folosite in uzine atomice;
deseuri radioactive;
ape termale;
lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor
termoelectrice si atomo - electrice.

2). Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

deseuri industriale;
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de
deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;
ingerarea accidentala de compusi anorganici;
deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;
detergenti;
pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduri de cadminiu;

aerosoli.

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;
manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea acidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);
dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari
industriale.
9

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;
arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);
arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);
fumul de tigara.

10

Tipuri de deseuri
Deseuri nepericuloase
Nr. Crt.

Cod deseu
conf.HG
856/2002

Denumire deseu

Cantitatea
(t/an)

Depozitare

11.01.14

Slam deshidratat
de la degresare

0,1 0,3

Sub forma de
turte, dupa
presare, in butoaie
metalice,
depozitate in
magazine tampon

11.01.12

Lichide apoase de
clatire de la
pretratament

Recirculare in
baile de degresare
si decapare

20 03 01

Deeuri menajere

352 mc

Containere
metalice de 15 mc,
amplasate pe
platforma betonata

20 01 40

Deseuri metalice
(otel, aluminiu,
inox, tabla
zincata)

189,8

Containere
metallice.
Platforma betonata

20 01 01

Hrtii / cartoane

0,2

20 01 38

Lemn

20 01 39

Ambalaje plastic

11

1 mc
0,1

Containere
plastic+metal
Container metalic
Containere
plastic+metal

Deseuri periculoase
Nr. Crt.

Cod deseu
conf.HG
856/2002

13 02 05*

16 06 01*

11.01.05*

Denumire
deeu

Cantitate t/an

Ulei uzat

Acumulatori
uzai

Constitueni

Lichid

24 buc.

Solid

Nu a fost
Solutie
de atins gradul
decapare uzata
de uzura
pentru inlocuire

Lichid

34 45 m3(se
4

11.05.04*

Baie uzata de
fluxare

uzeazadupa

10

anifunctie

decantitatea

12

Lichid

zincata)

11 01 12

Baie uzata
de fosfatare

10 mc

11 01 12

Baie

10 mc

uzata
12

Lichid
Lichid

Depozitare
Rezervor
special
cu
V=6mc,
in
incinta inchisa
si securizata, pe
platforma
betonata
bordurata
Se predau la
schimb
la
S.C.COMNICO
S.R.L.
Rezervor
special pentru
solutie
uzata
HCl-6%
(2
buc.) capacitate
20 mc fiecare.
Incinta betonata
prevazuta
cu
bordura
care
formeaza
o
cavitate
(100mc) etansa
acoperita
cu
vopsea speciala
anticoroziva cu
polipropilena
Regenerare in
baia de fluxare,
dupa epuizare
este preluata de
VISTA GROUP
in
baza
contractului de
franciza
-

dedegresare
DESEURI REFOLOSIBILE
Cod deseu
Denumire
Nr. Crt.
conf.H.G.
deseu
856/2002
Lichide
1
11.01.12
apoase de
clatire

Instalatia/
Sectia

Cantitate
t/an

Starea
fizica

Depozitare

Pretratamen
t

Recirculare
in baia de
clatire

Lichida

DESEURI COMERCIALIZATE
Nr. crt.

Cod deseu
conf.H.G.
856/2002

Denumire
deseu

Cantitate
t/an

Starea fizica

13 02 05

Uleiuri uzat

Lichid

20 01 40

Deseuri
metalice

97,94
1,65

Solide

DEPOZITAREA DEFINITIVA A DESEURILOR

Cod deseu
Tabel nr. 11
Denumire
Cant.
conf.H.G.
Nr. Crt.
deseu
t/an
856/2002
1

20 03 01

11.01.1.0*

Deeuri
menajere

352 mc

Solida

S.C.
Rebu
S.A.
Bucuresti
Predare catre
firme
autorizate

Lichida

24 buc

Solida

Acumulatori
uzai

20 01 01

Hrtii /
cartoane

20 01 38

Lemn

20 01 39

Ambalaje
plastic

Destinatia

55 mc/3 ani

16 06 01*

Solida
0,2

13

Predare catre
firme
autorizate
Romrecycling
S.R.L.
DETACO
IMPEX S.R.L.

Starea fizica

Baie uzata de
la decapare(acid
clorhidric
uzat)

Destinatia

1 mc

Solida

0,1

Solida

Predare catre
firme
autorizate
Predare catre
firme
autorizate
Predare catre
firme
autorizate
Predare catre
firme
autorizate

* Aprovizionare materii prime (10%)

Poluare
Aer: gaze esapament, praf, pulberi metalice (emisii 163 g CO2 /km)
Sol: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi) 310 g/t
Apa : produse petroliere ( ulei, combustibil, grasimi) 310 g/t
Fonic : Un camion cu remorc genereaz un zgomot. de 90 dB, iar o coloan de
camioane mai mult de 100 dB.
Emisii si produse poluante la elaborarea unui Kg de otel.
Nr.
Crt.

Emisia sau subprodusul

U.M.

Cantitatea (max.)

Praf in aer

Kg/kg otel

0.00064

CO

Kg/kg otel

0.028

SO2

Kg/kg otel

0.00183

NOx

Kg/kg otel

0.00135

CO2

Kg/kg otel

2.04

Gaze arse (altele)

Kg/kg otel

23

Zgura

Kg/kg otel

0.455

Namol

Kg/kg otel

0.058

Praf depus

Kg/kg otel

0.03

10

Alte depuneri

Kg/kg otel

0.008

11

Refractare

Kg/kg otel

0.004

12

Apa uzata

Kg/kg otel

0.02

13

Uleiuri

Kg/kg otel

0.0008

Kg/kg otel

25.65

TOTAL

14

Conform tabelului 1 in aer se emit urmatoarele substante:

-Praf in aer: 0.00064 kg/kg;
-CO: 0.028 kg/kg;
-SO2: 0.00183 kg/kg;
-NOx: 0.00135 kg/kg;
-CO2: 2.04 kg/kg;
-Gaze arse: 23 kg/kg.

Qsaert=0.00064+0.028+0.00183+0.00135+2.04+23=25.07182 kg/kg
Qsaert = Cantitatea de substanta poluanta emisa in aer la turnare.
* Curatire semifabricat (10%)
Poluare: 10 000 mg de sol/tona
Aer: praf, pulberi metalice
Sol: produse chimice(decapanti, degresanti), pulberi metalice
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Principalele materii prime folosite in procesul de decapare- fosfatare sunt
prezentate in urmatorul tabel :
Nr.

Denumire substanta

Cantitate(kg)

1.

Soda caustica fulgi

18.200

3.

Acid sulfuric

46.816

4.

BLOCSTONE

153

5.

GRANODRAW PREP.

1.270

6.

GRANODRAW ALIM

8.800

7.

NEUTRALIZIR SN

600

8.

STEARLUBE

1.525

9.

SALE TZ

500

Observatii

crt.

10.

Apa
5 mc/h
Substantele chimice din import isi pot schimba denumirea functie de furnizorul
lor, caracterul si rolul lor ramanand acelasi, neschimbat. Sustantele chimice din import
sunt aduse si depozitate in ambalajele proprii in depozitul central de substante chimice,

15

iar acidul sulfuric este stocat intr-un rezervor tampon de 5 tone, care este alimentat printrun sistem de pompare din depozitul central.
Dupa decapare reperele din otel sunt scufundate intr-o baie cu apa. Apele de
spalare sunt utilizate pentru prepararea bailor proaspete de decapare, ca modalitate de
reciclare a apei si de minimizare a pierderilor de apa.
Antrenarea de solutii intre bai depinde de tipul piesei si e modul de manipulare, in special
de timpul alocat pentru scurgere deasupra baii inainte de a fi mutate piesele. Cantitatea de
solutie antrenata poate varia intre 5 si 29 l/to.

16

* Prelucrari mecanice (10%)

Poluare
Aer: pulberi metalice, gaze reziduale, fum.
Sol: ulei de transmisie.
Apa: solutie de racire.
Emisiile de CO2 pentru procedeele de sudare :
Procedeul
Sudarea manuala cu
electrod invelit
Sudarea automata sub strat
de flux
Sudarea in mediu protector
de gaz
Sudarea cu flacara oxigaz

Emisii de CO2(t CO2/t cusatura sudata)

Minim
Maxim
0,280

0,50

0,175

0,21

0,205

0,24

0,312

0,55

* Control (5%)
Poluare
Aer: La utilizarea sprayurilor ia nastere o ceat imprastiata fin n mediul
inconjurator
Apa: Se utilizeaza chimicale inflamabile, dare deterioreaz i calitatea apei.
* Acoperiri de protectie (5 %)
Poluare : 3000 g/t
Aer: gaze reziduale, vapori vopsea
Apa: produse chimice
* Reconditionare (10%)
Poluare
Aer: gaze rezultate in urma procesului de sudare, praf, pulberi metalice
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice)
* Montaj (5%)
Poluare
Aer: gaze rezultate in urma procesului de sudare, praf, pulberi metalice
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice)

17

* Controlul produsului neconform (5 %)

Controlul produsului neconform are in vedere identificarea, evaluarea, tratarea
acestuia, instiintarea functiilor implicate si stabilirea de actiuni corective si / sau
preventive.
In procedura de sistem Controlul produsului neconform sunt stabilite
responsabilitatile prin care se asigura identificarea, raportarea, analizarea, dispunerea
modului de tratare a neconformitatilor.
* Rebut nerecuperabil + Deseu (10%)
Aer
Apa
Sol
* Inspectii si incercari (5%)
Poluare
Aer: gaze rezultate in urma procesului de sudare, praf, pulberi metalice
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice)
* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare + Echipamente de manipulare, ambalare si
livrare (5%)
Aer :Gaze de la utilajele de manipulat si livrat
* Punere in functiune (9%)
* Service in garantie + Service postgarantie (1%)
Aer: gaze rezultate in urma procesului de sudare, praf, pulberi metalice
Apa: produse chimice(decapanti, degresanti)
Sol: reziduri(zgura, pulberi metalice)
* Scoaterea din uz (10%)
Distrugerea produsului implica poluarea aerului si solului prin gazele de la debitare, praf.

18

Capitolul III
Determinarea coeficientul de poluare pe etape si determinarea
coeficientului de poluare total
Coeficient poluare aprovizionare
Materia prima necesar realizri produsului finit Sasiu statie de evacuare este
tabl de grosime 40mm i 20mm. Aprovizionarea se face pe calea ferat .Coeficientul de
poluare pentru transport este
Cpt = Qt

(Qta Qtl Qts) Mu

Unde:
- Qt cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul transportului
- Qta cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul transportului
- Qtar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul transportului
- Qts cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul transportului
- Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat
Daca se va folosi locomotiv diesel noxele pe kg motorina vor fi:
Poluant

Factor de emisie

Benzo (a)
Benzo (b)
Cd
CH4
CO
Cr
Cu
Floruante
N2O
NH3
Ni
NMVOC
NOX
PAH
Se
SO2
TSP
Zn

30
50
0.01
0.18
10.7
0.05
1.7
450
1.24
0.007
0.07
4.65
39.6
2.5
0.01
10
4.58
1

19

Unitate de
msur
microgr/kg
microgr/kg
mg/kg
g/kg
g/kg
mg/kg
mg/kg
Microgram/kg
g/kg
g/kg
mg/kg
g/kg
g/kg
mg/kg
mg/kg
g/kg
g/kg
mg/kg

Pentru transportarea a unei tone de oel de la o distant de 100 km se va consuma

aproximativ 3,5 kg motorina. Tabla necesara realizri sasiului are o mas total de 2500
kg adic 2.5 tone. Tabla este produs la Galai iar sasiul se realizeaz la Braila in total o
distan de 31 km. Deci pentru transportarea a 1 ton pe aceasta distan este necesar 10
kg motorin
Cpt = 10 kg [agent poluant]

Coeficient poluare curatare, decapare, degresare

Curirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante n proiectarea i
realizarea oricror produse deoarece nainte de oricare operaie tehnologic pretenioasa
trebuie executat curirea, decaparea i degresarea suprafeelor. Sunt foarte multe situaii
cnd curirea se face prin diferite metode. Fiecare din aceste metode are un impact mai
mare sau mai mic asupra mediului, n funcie de metodele folosite i de operaiile
tehnologice viitoare, pentru c exist o mare diferen ntre curirea suprafeelor n
vederea sudrii i curirea suprafeelor n vederea acoperirilor de protecie, sau ntre
curirea suprafeelor pieselor turnate dup dezbatere
n funcie de procedeul cum se face aceast operaie de curire, decapare i
degresare se poate calcula coeficientul de poluare

[tone emisii]
Unde:
- Qptc cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire,
decapare degresare;
- Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire,
decapare degresare;
- Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de
curire, decapare degresare;
- Mu masa util a semifabricatului sau a piesei - semifabricat
Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la
degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd = 100g/g soluie [NMVOC]. Pentru procesul de curire decapare degresare
se folosesc 7 l soluie
Cpcd = 2500 [NMVOC]

20

Coeficient poluare executie semifabricat

n prim faza semifabricatul este realizat prin turnare, iar pentru realizarea unei
tone de oel. Dup turnare oelul este laminat pentru a se obine tabl de 16mm. Din
aceast tabl se va debita cu flacr sau plasm forma necesar pentru realizarea
semifabricatului.
Coeficientul total de poluare pentru realizarea semifabricatului este:
Cex = Qex

(Qexa Qexar Qexs) Mu

Unde:
- Qex cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul
semifabricat
- Qexa cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul
semifabricat
- Qexar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul
semifabricat
- Qexs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul
semifabricat
- Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat
(Qexa Qexar Qexs) = Ctu+Cla+Cdeb
-

execuiei
execuiei
execuiei
execuiei

Ctu cantitatea de substan poluant ce apare n timpul turnri;

Cla - cantitatea de substan poluant ce apare n timpul laminri;
Cdeb - cantitatea de substan poluant ce apare n timpul debitri;

Emisii i subproduse poluante la elaborarea unei tone de oel

Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Emisii poluante
Praf n aer
CO
SO2
NOx
CO2
Gaze arse
Zgur
Nmol
Praf depus
Alte depuneri
Refractare
Ap uzat
Uleiuri

U.M
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel
Kg/t oel

21

Cantitate (max)
0.64
28
1.83
1.35
2040
23000
455
58
30
8
4
20
0.8

TOTAL

Ctu= 25650kg

Kg/t oel

25650

Cla = Ctu x 0.003= 76.95 kg Cdeb = Ctu x 0.01 = 265.5kg

Cex = 25650 +76.95+265.5=25 992.45kg

Cex = 2,5 x 25 99=6498 kg [agent poluant]

Coeficient poluare acoperiri de piese

Acoperirile de protecie sunt acele operaii prin care pe suprafeele pieselor se
depune un strat foarte fin de anumite sub state avnd drept scop creterea rezistentei la
coroziune a produsului. Sunt mai multe tipuri de coroziuni ce conduce la degradarea
proceselor sau produselor, astfel: coroziunea uniform (generalizat), coroziunea
galvanic, coroziunea n crevas (interstiial), coroziunea n piting, coroziunea
intercristalin, coroziunea selectiv, coroziunea prin coroziune, coroziunea propriu-zis,
coraziunea prin friciune, coroziunea fisurat etc.
Deteriorarea i degradarea produselor pot fi prevenite prin tratamente de
condiionare, prin lucrri de ntreinere curent, prin inspecii i evaluri periodice urmate
de intervenii precise. Aceast protecie se poate face prin: tratamentele de suprafa;
tratamentele termice; acoperirile de protecie i anumite tehnologii speciale.
Cunoscnd modul n care se face acoperirea de protecie, se cunosc i factorii cu
impact asupra mediului, prin urmare se poate determina coeficientul de poluare introdus
de acoperirea de protecie C pap cu relaia:
Cpap = Qpt*Mn = (Qpapa+Qpapl+Qpaps)*Mn
Qpt cantitatea total de substan
Qpapa - cantitatea de substan poluant introdus n aer n cadrul operaiei de
acoperire;
Qpapl cantitatea de substan poluant introdus n apa n cadrul operaiei de
acoperire;
Mn - masa util a piesei.
Cpap = Ctu x 0.002 = 2500k x 0.002 = 5kg
Cpap= 5kg

22

Coeficientul de poluare introdus de poluarile mecanice

Cpm = Qtpm x Mu = (Qpma + Qpml + Qpms)Mu [tone emisii]
Qtpm cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice;
[tone
emisii/tone produs]
Qpma cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice; [tone
emisii/tone produs]
Qpml cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice;
[tone
emisii/tone produs]
Qpms cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile
mecanice;
[tone emisii/tone produs]
Cpm =2.5x1.2=3 [tone emisii]

Coeficientul de poluare introdus de recuperare, reciclare, reconditionare

Cprrr = Qtp x Mnr = (Qpra + Qprl + Qprs)Npr

[kg emisii]

Qtp cantitatea totala de substanta poluanta, exprimanta in emsii, kg substanta

reconditionata, reciclata;
Qpra cantitatea de substanta ce polueaza aerul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/kg
Qprl cantitatea de substanta ce polueaza apa in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/kg
Qprs cantitatea de substanta ce polueaza solul in cadrul operatiilor de reparare,
reconditionare, reciclare, in kg emisii/kg
Npr numar de produse reparate, reconditonate, reciclate;
Cprrr =250x10=2500 [kg emisii]

23

Coeficientul de poluare rebut nerecuperat, deeu

Prin rebut se nelege un produs care nu corespunde condiiilor calitative stabilite
prin standarde, norme interne, contracte etc. i care nu poate fi utilizat direct n scopul
pentru care a fost realizat, reprezentnd o pierdere economic sau produs necorespunztor
condiiilor tehnice cerute i care nu poate fi utilizat n scopul pentru care a fost fcut
Deeul reprezint un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de
realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea
produsului respectiv sau material rezultat n urma unui proces tehnologic sau biologic,
care nu mai poate fi utilizat ca atare
Crd = Crn + Cd
Crd = 4325.2 kg [agent poluant]

Coeficientul de poluare service garanie, service post garanie

Service n garanie, productorul este obligat sa intervin i s repare piesa in
perioada de garanie. Orice pies, produs conform legislaiei din Romnia trebuie s
prezinte o garanie pe o anumit perioad de timp.
Service postgaranie se asigur repararea produsului si dup terminarea perioadei
de garanie.
Cgp = Csg+Cpg
Cgp = 623 kg [agent poluant]

24

Coeficientul de poluare total

Ct = Cpcd + Cpt +Cex + Cpap + Cpm + Cprrr + Crd + Cgp

=623+4325.2+2500+3000+5+6498+2500+10=19 461 [kg emisii]

25

Capitolul IV
Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii
Metode de prevenire a poluarii aerului :
In proiectarea oricarui proces tehnologic este bine sa se cunoasca etapa in care
este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand actiuni
preventive si abia apoi sa se prevada tehnologii de reducere a impactului asupra mediului.
Poluantii aerului
Aprovizionare
Praf

Selectia materiei
prime

Amine

Inlaturarea aminelor
Utilizarea produsilor
de substitutie

Oxizi de sulf
(SO2, SOS)

Procurarea
combustibilului si a
materiei prime cu
mic conntinut de
sulf
Desulfurarea
combustibilului
Inlaturarea anumitor
produsi
O noua politica
energetica

Oxizi de azot
(NO, NO2)
Oxizi de carbon
(CO, CO2)
Compusi organici
volatili
(COV)

Actiuni posibile asupra:

Stocare si
Procese de fabricatie
manipulare
Umidificarea
stivelor
Stropirea cu
materiale
purvurulente
Precautie in
Precautie in tratarea
depozitarea si
produsilor de
utilizarea stocurilor
izolatie utilizati
in scopul
aprovizionarii
Economie de
energie
Combustia in strat
fluidizat

Reglarea combustiei

Inlaturarea anumitor
solventi

Acoperisul
depozitelor de
hidrocarburi
Stocaj etnas
26

Economie de
energie
Reglatul combustiei
(in cazul CO)
Procedee de
etansare

Dioxine si furani

Scoaterea deseurilor
reciclabile
(procedee de
fabricatie la inalta
temperatura)

Cunoasterea buna
proceselor
tehnologice

Fum

Folosirea unor
procese de fabricatie
sau de sudare care
sa polueze cat mai
putin mediul
Pregatirea corecta a
componentelor in
vederea prelucrarii
sau sudarii

Gaze esapament

Utilizarea unor
masini si a unor
combustibili
ecologici

decapanti,
degresanti

Aprovizionarea cu
substante care au un
impact cat mai redus
asupra mediului
inconjurator

Utilizarea acestor
produse cu grija si
aruncarea deseurilor
rezultate in locuri
special amenajate

Metode de prevenire a poluarii apei :

Prevenirea poluarii apelor se face, mai ales, prin masuri de supraveghere si
control , iar combaterea poluarii se realizeaza prin constructii, instalatii, echipamente etc.
prin asa numitele statii de epurare a apelor uzate.
Autoepurarea apelor este un proces complex fizico-chimic, biologic, si
bacteriologic, prin care incarcarea unei ape in suspensii minerale si organice se reduce in
aval de sursa de impurificare .Capacitatea unui curs natural de a primi si purifica efluenti
de ape uzate este functie de o serie de factori de mediu, de natura fizica, chimica sau
biologica.

27

Directiile strategice in domeniul mentinerii calitatii apelor

Majorarea
capacitatii de
autoepurare a
cursurilor naturale

Marirea dilutiei la deversarea

efluentilor
Identificarea cailor de dispersare a
efluentilor
Marirea capacitatii de reaerare
naturala

Prin procedee mecanice

Prin procedee chimcie
Directii strategice in
domeniul calitatii
apelor

Epurarea
apelor
uzate

Prin procedee biologice

Prin procedee avansate
Prin procedee speciale

Reducerea debitelor de
apa uzata si a
concentratiei
poluantilor

Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor

de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima
Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor
de reducere a necesarului de apa ca materie prima

28

Clasificarea metodelor de prevenire a poluarii

Reducerea sursei

Reciclarea

Tratarea

Deescreste
preferabilitatea

Debarasarea

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se

adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la
refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

29

Capitolul V
Stabilirea metodelor de reducere a poluarii si determinarea gradului
optim de reducere a poluarii
Folosirea de noi tehnologii de sudare, inlocuirea sudarii manuale cu electrod
invelit cu alte procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal transfer (procentul de
gaze emise in timpul procesului este mult mai redus).
Folosirea de degresanti si decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor rezultate in
urma sudarii si inlocuirea periodica a filtrelor acestor instalatii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici
tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie
dezvoltata. Trebuie gasita o cale de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc
profituri imediate, a intereselor intregii societatim care doreste sa traiasca intr-un mediu
nepoluant. Pentru acestea se determina un optim economic luand in considerare
cheltuielile pentru dezvoltare si beneficiile depoluarii.
Aceasta analiza nu este usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt
mai greu de cuantificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
productie, de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii. Oricum un studiu privind
reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei
instalatii industriale, unde se poate face o analiza.
Tehnici de prevenire a poluarii :

Tehnici de prevenire a
poluarii

Reducerea sursei

Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs
-substituire
-conservare
-compunerea produsului

Controlul
sursei

Folosirea si refolosirea
-reintoarcerea in produsul
original
-material brut pentru un
alt produs

Schimbari ale materialului intrat

-purificarea materialului
-substituirea materialului

Schimbari tehnologice:
-schimbari ale procesului
-schimbari echipamente
-informatizarea
proceselor

30

Transformarea
-procesat pentru
recuperare
-procesat subprodus

Imbunatatirea procesului de
functionare
-masuri procedurale
Imbunatatirea managementului
-utilizarea mai eficienta a
materialului
-programarea profuctiei

Anexe

31

32

33

34