Etapa 1. Prezentarea organizaţiei SC DISTRIGAZ NORD S.

A BACĂU

S.C. Distrigaz nord S.A. Targu Mures, SUCURSALA BACAU, Str. Mihai Eminescu 27
Tel.: 512.634, 512.635, Fax: 511.320 este o filială a SC Distrigaz Sud SA Bucureşti care a fost
înfiinţată ca urmare a Deciziei guvernamentale nr. 334/28.04.2000 ca societate pe acţiuni în
proprietatea statului.
Activitatea sa principală constă în comercializarea şi distribuirea gazelor naturale.

1.1. Denumirea organizaţiei, misiunea organizaţiei (politica de mediu):

Managementul este în esenţă o muncă intelectuală realizată pentru îndeplinirea unor

scopuri ale unor grupuri sociale utilizând anumite resurse materiale sau tehnico-economice.
Managementul presupune a lua decizii în numele şi pentru rezolvarea scopurilor grupului,
presupune o atenţie asupra mediului economic, social, politic şi natural în care îşi desfăşoară
activitatea grupul, presupune asumarea unor decizii în legătură cu soarta grupului, presupune
acordarea încrederii oamenilor din grup, recunoaşterea meritelor acestora şi acceptarea uneori a
eşecurilor lor, presupune descentralizarea organizării, acordarea autonomiei de acţiuni a unor
formaţiuni organizate, presupune motivarea membrilor grupului prin recompensarea faţă de
rezultatele muncii lor.
Managementul firmei este un proces de muncă care se desfăşoară în următoarele faze:
de planificare, organizare, antrenare, coordonare şi control al oamenilor care dispun de resurse
materiale şi tehnico-economice pentru îndeplinirea unui scop de firmă. Este o ştiinţă care s-a
conturat la începutul secolului şi primele lucrări au fost elaborate şi publicate de mari companii
industriale din statele cu cel mai înalt nivel de dezvoltare.

Politica de Mediu
SC Distrigaz Nord S.A Bacău este angajată să realizeze şi să demonstreze performanţe
durabile privind protecţia mediului, printr-o bună administrare a activităţilor, produselor şi
serviciilor care sunt parte a operării societăţii şi pot avea un impact asupra mediului.
SC Distrigaz Nord S.A Bacău este angajată să rămână o sursă de energie sigură şi curată.
Societatea va urmări realizarea acestui obiectiv prin aplicarea principiilor unei dezvoltări
durabile în generarea şi livrarea gazelor şi în activităţile asociate. Imbunătăţirea performanţelor
de mediu şi creşterea competitivităţii se vor realiza printr-un proces continuu de evaluare a
modului de implementare a cerinţelor sistemului de management şi identificare a măsurilor de
îmbunătăţire.

SC Distrigaz Nord S.A Bacău se angajează să asigure:

-Protecţia ecosistemelor
-Utilizarea eficientă a gazelor şi resurselor
-Prevenirea poluării
-Comunicarea continuă cu comunitatea locala, societatea civilă şi autorităţi.

1
 SC Distrigaz Nord S.A Bacău se angajează să respecte principiile de protecţie a mediului
şi populaţiei prin:
-Implementarea cerinţelor legislative de mediu în procesele societăţii;
-Implementarea, menţinerea şi continua imbunătăţire a unui sistem de management de mediu în
conformitate cu cerinţele standardului ISO 14001;
-Integrarea factorilor de mediu şi sociali în planificare, luarea deciziilor şi practicile de afaceri;
-Aplicarea unei strategii preventive în estimarea riscurilor pe care operarea societăţii , le-ar avea
asupra populării mediului precum şi în evaluarea riscurilor sau impactului potenţial pe care le-ar
avea tehnologiile sau procesele noi, chiar dacă ştiintific nu s-a demonstrat nivelul riscului sau al
impactului. Vor fi implementate măsuri de diminuare optimă a oricărui impact de mediu care nu
poate fi evitat;
-Pregătirea, incurajarea şi responsabilizarea intregului personal pentru efectuarea tuturor
activităţilor astfel încât să fie realizate performanţele tehnice, de mediu şi economice conform
atributiilor specifice;
-Evaluarea performanţelor de mediu ale organizaţiei şi comunicarea continuă şi eficientă cu
organizaţiile civile interesate şi comunitatea locală cu privire la imbunătăţirea continuă a
performanţelor de mediu.

1.2. Profilul de activitate

În afara activităţii de bază, respectiv întreţinerea şi exploatarea reţelie de distribuţie a
gazelor naturale, unitatea mai efectuează următoarele activităţi:
-Recepţia lucrărilor noi de extinderi conducte, branşamente şi instalaţii de utilizare;
-Avizarea proiectelor pentru extindere de reţele;
-Emiterea şi încasatrea facturilor de la consumatori;
-Reparaţia şi întreţinerea utilajelor din dotare;
-Întocmirea de proiecte pentru reţele;
-Lucrări de înlocuiri reţele, executate în regie proprie.
Societatea distribuie aporoximativ 5,5 miliarde metri cubi/an de gaze naturale şi
comercializează 4 miliarde metri cubi. Piaţa gazului din România reprezintă 18 miliarde metri
cubi. Distrigaz Sud este principalul distribuitor al României. E.ON Gaz este concurentul
principal. Amandouă reprezintă 97% din distribuţia de gaze a României.
Produsele firmei:
Distrigaz Nord ofera umatoarele servicii:
-achiziţioneza, produce şi comercializeaza gaze naturale;
-Transport, distribuţie, gestiune şi dezvoltarea marilor infrastructuri de gaze naturale ;
-Creare şi comercializare de servicii energetice.

1.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei firmei Distrigaz Nord Bacau:
În definirea funcţiilor managementului există o multitudine de puncte de vedere privind
numărul, denumirea şi conţinutul lor concret. Cu toate acestea, majoritatea specialiştilor
consideră ca fiind esenţiale următoarele funcţii: prevederea (planificarea), organizarea,
coordonarea şi antrenarea, controlul.
Aceste funcţii pot fi definite printr-o serie de trăsături caracteristice, astfel:
-Activităţile care alcătuiesc conţinutul funcţiilor managementului sunt specifice numai
managerilor, fiind elemente esenţiale care îi diferenţiază de personalul de execuţie. Funcţiile

3
 se exercită fie la nivelul întregii firme, fie într-un domeniu anume, în raport e nivelul ierarhic
la care se situează managerul.
-Funcţiile managementului se exercită în toate firmele, indiferent de profilul şi dimensiunile
lor şi la toate nivelurile ierarhice, fiind determinate de esenţa procesului de management.
-Regăsindu-se la toate nivelurile ierarhice, funcţiile diferă ca formă de manifestare şi conţinut.

Prevederea
(planificarea)

Coordonarea si FUNCTIILE
Organizarea
antrenarea MANAGEMENTULUI

Controlul

Figura 2. Funcţiile managementului

Ele au o pondere diferită pe verticala piramidei ierarhice, în sensul că la nivelurile

ierarhice superioare se exercită cu precădere cele de prevedere şi organizare, nivelurilor
inferioare fiindu-le caracteristice îndeosebi funcţiile de coordonare şi control.
Diferă de la un concept la altul.

4
 90
80
70
60
50
40
30 M
20
10
0
Prevedere Coordonare

manageri inferiori manageri mijlocii manageri superiori

Figura.3. Importanţa funcţiilor managementului pe niveluri ierarhice

Prevederea (Planificarea)

Prevederea are drept scop elaborarea unor orientări privind desfăşurarea activităţilor
viitoare şi presupune stabilirea misiunii, a obiectivelor, a mijloacelor necesare şi a strategiilor
firmei Distrigaz Nord Bacau
De modul cum se realizează această funcţie, de capacitatea managerilor de a se orienta cu
precădere asupra problemelor de perspectivă ale evoluţiei firmei Distrigaz Nord depinde
realizarea celorlalte funcţii. Realizarea funcţiei de prevedere presupune o preocupare permanentă
a managerului pentru a anticipa viitorul, a-l prefigura şi a asigura din timp condiţiile lui. O astfel
de viziune evidenţiază conceptul de management antreprenorial, dinamic, axat pe realizarea
schimbărilor necesare pentru atingerea unor performanţe superioare celor obţinute anterior.
În procesul de planificare şi de elaborare concretă a planurilor se analizează impactul factorilor
externi şi a celor interni. Planificarea serveşte la anticiparea consecinţelor unor acţiuni specifice
ce vor trebui să fie întreprinse în viitor şi permite stabilirea standardelor de
performata.Activităţile integrate funcţiei de prevedere pot fi grupate în două categorii: cele de
previziune, de schiţare a viitorului firmei şi cele de decizie, de elaborare a planurilor cu diferite
orizonturi de timp şi grade de detaliere a obiectivelor.
În esenţă, activităţile specifice funcţiei de prevedere sunt următoarele:
-elaborarea direcţiilor previzibile de evoluţie a firmei Distrigaz Nord şi a activităţilor acesteia;
-cuantificarea obiectivelor, a rezultatelor finale scontate a fi obţinute
-elaborarea strategiilor,politicilor şi ansamblului orientărilor privind evoluţia viitoare a firmei
Distrigaz Nord Bacau, precum şi a strategiilor ce trebuie adoptate pentru utilizarea mijloacelor
existente în scopul atingerii,în condiţii optime,a obiectivelor;
-programarea acţiunilor, stabilirea ordinei de succesiune a acestora în funcţie de importanţă şi
condiţionările reciproce, precum şi precizarea duratei de realizare a fiecărei acţiuni;
-dimensionarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare, precum şi stabilirea
modului de utilizare.

5
Organizarea

Funcţia de organizare constă în stabilirea cadrului organizatoric optim care să permită

desfăşurarea activităţii firmei Distrigaz Nord Bacau în condiţii de eficienţă şi profitabilitate.
Realizarea acestei funcţii visează definirea clară a tuturor elementelor care determină cadrul
organizatoric (structura de organizare; organismele componente şi relaţii din cadrul acestora;
sistemul informaţional, a cărui configuraţie trebuie să corespundă structurii de organizare a
firmei; delegarea autorităţii pe diferite niveluri ierarhice ale firmei şi descentralizarea activităţilor
acestuia).
Cerinţele pe care le presupune realizarea funcţiei de organizare sunt următoarele:
-dinamismul continuu, adaptărea permanentă a tuturor elementelor la schimbările ce se
produc în interiorul şi în afara firmei Distrigaz Nord;
-identificarea soluţiilor optime prin luarea în considerare a tuturor condiţiilor existente pentru
flexibilităţii firmei Distrigaz Nord.

Coordonarea şi antrenarea

Funcţia de coordonare şi antrenare in firma Distrigaz nord Bacau constă într-un ansamblu
de acţiuni vizând orientarea personalului în scopul realizării obiectivelor organizaţionale şi a
sincronizării acestora într-o combinaţie optimă, astfel încât desfăşurarea lor să se realizeze în
condiţii de eficienţă şi profitabilitate. Realizarea acestei funcţii presupune precizarea de către
manager a responsabilităţilor fiecărui subordonat şi urmărirea modului în care se corelează
eforturile individuale cu cele ale grupului (departament, subunitate, etc.).
Munca fiind un proces social, reclamă existenţa unor relaţii adecvate în fiecare grup de lucru;
managerul îşi exercită funcţiile sale asupra subordonaţilor, iar rezultatele pe care aceştia le obţin
depind de capacitatea sa de a-i antrena, de a-i face să realizeze ceea ce se aşteaptă de la ei.
Cerinţele realizării eficiente a acestei funcţii sunt următoarele:
-existenţa unui bun sistem de comunicaţii, atât la nivelul întregii firme cât şi al fiecărui grup de
lucru;
-eşalonarea raţionala a competenţelor decizionale pe diferite niveluri ierarhice, în funcţie de
implicaţiile deciziilor şi de volumul informaţiilor necesare fundamentării lor;
-promovarea delegării autorităţii şi responsabilităţii;
-o atentă şi judicioasă selectare şi pregătire a personalului.
Controlul
Funcţia de control din cadrul fimei Distrigaz Nord Bacau constă în verificarea permanentă şi
completă a modului în care se desfăşoară activităţile, comparativ cu standardele şi programele, în
sesizarea şi măsurarea abaterilor de la aceste standarde şi programe, precum şi în precizarea
cauzelor şi a măsurilor corective pentru înlăturarea lor.

6
Etapa.2. Descrierea managementului organizaţional
2.1. Structura organizatorică a organizaţiei
În prezent, Sucursala Bacău este organizată în 5 sectoare:
1. Bacău 1,
2. Bacău 2,
3. Moineşti,
4. Oneşti,
5. Piatra Neamţ,

Personalul sucursalei, care asigură furnizarea în condiţii de siguranţă a gazului metan, este
format din 937 angajaţi, din care 32% cu studii medii, iar 91% din personalul productiv este
format din muncitori calificaţi. Din totalul angajaţilor 89 sunt personal tesa, 32 maiştri şi 816
muncitori, din care 802 calificaţi şi 14 necalificaţi.
Grupul avea, la finele lui 2008, circa 94.000 de angajaţi, şi are ca obiectiv majorarea
profitului cu până la 1,5 miliarde euro până în 2011, cu ajutorul programului, lansat în
februarie.

Evolutia personalului in functie de studii

90
80
70
60
50
40
30
20 personal
10
0
muncitor muncitor maistrii TESA
i i
calificati necalific
ati
personal 80.2 1.4 3.2 8.9
Fig 5. Evoluţia salariaţilor Distrigaz în funcţie de studii

Cu scopul de a realiza obiectivele de mediu este necesară crearea unei structuri

organizaţionale şi stabilirea responsabilităţii şi competenţelor care să permită funcţionarea
managementului de mediu, motiv pentru care în cadrul S.C.”DISTRIGAZ NORD” S.A.
funcţionează următoarele:
-Comitetul de directori, care asigură resursele, trece în revistă realizările şi stabileşte măsuri
pentru funcţionarea Sistemului de management de mediu;

7
-Reprezentantul managementului pentru Sistemul de managenent de mediu, care are autoritatea
de a se asigura că sistemul este proiectat, implementat şi menţinut în conformitate cu cerinţele
ISO 14001;
-Comitetele de lucru, având ca scop să îmbunătăţească funcţionarea Sistemului de management
de mediu la nivelul departamentelor executive;
-Inginerii responsabili cu calitatea mediului, urmărind Sistemul de management de mediu la
nivelul secţiilor şi departamentelor.
Diviziile sunt:
- Director General – toate activităţile care sunt fiecare cerute prin lege
(conformitate, PR, Juridic, QM şi HSE) sau referitoare la dezvoltare;
- Managementul Reţelei - o nouă divizie creată pentru a servi toţi clienţii
distribuţiei;
- Operaţiuni Tehnice – activităţi referitoare la operarea/menţinerea reţelei;
- Administrarea serviciilor – activităţi ca Achizţii, IT, Financiar, Contabilitate sau
HR.

Tipul de structură organizatorică în cadrul “SC Distrigaz Nord Bacau este o structura
funcțională.

Avantajele stucturii funcționale la nivelul firmei Distrigaz Nord Bacau sunt:

-realizeaza o legături strânsa cu strategia prin desemnarea activitaţilor "cheie" ca departamente

funcţionale.
-Permite dezvoltarea funcţională bazată pe competenţe distincte.
-Permite centralizarea controlului strategic al rezultatelor.
-Este bine adaptată problematicii firmelor cu o singura afacere.
-Permite folosirea învăţării / experienţei asociate cu specializarea funcţională.
-Este eficientă acolo unde activitaţile / scopurile sunt de rutină şi cu grad mare de repetabilitate.
-Simplifică procesul de recrutare, perfecţionare şi conducere a personalului din fiecare
compartiment.

Dezavantajele acestui tip de structuri sunt:

-Pune probleme de coordonare.

-Poate duce la conflicte şi rivalităţi între funcţii.
-Trimite responsabilitatea profitului/pierderilor către vârful structurii.
-Favorizează centralizarea excesivă.
Pentru specialiştii funcţionali, importanţa problemelor pentru aria lor funcţională este
prioritară faţă de importanţa problemelor pentru firma Distrigaz Nord.

Departamentele firmei Distrigaz Nord Bacau este :

-director general;
-director de dezvoltare;
-director de exploatare;
-director avize achizitie,control gaze;
-director economic;
-director adjunct economic;
-director resurse umane
8
 Atribuțiile directorului general sunt;

-Planificare buget;
-Aprobarea de parteneriate și contracte cu diferite instituții;
-Politica firmei;
-Planificarea strategică de dezvoltare;
-Stabilirea structurii organizatorice.

Directorul de dezvoltare raspunde de urmatoarele servicii:

-investitii;
-tehnologia informatiei;
-consultanta,reglementari;
-aprovizionare tehnico-materiala;
-strategie,progmoza.

Directorul de exploatare are urmatoarele atriburii:

-optimizarea distributiei si asigurarea calitatii;

-asigurarea protectiei muncii;
-achizitii,reparatii utilaje;
-protectia mediului.

Directorul achizitii,control gaze raspunde de:

-achizitionarea si importarea gazelor natural;

-pregatire,lansare,dispecerat;
-avizari consumuri gaze;

Directorul economic are urmatoarele triburii:

-Contabilitatea generală a societății

-Organizarea evidenței cheltuielilor și veniturilor
-Evaluarea indicatorilor economico-financiari
-ntocmirea bilanțului contabil
-Evidențe operative a mijloacelor bănești și a operațiilor de decontare cu alte firme
-Minimizarea riscurilor financiare: prin îmbunătățirea performanței financiare a companiei și prin
reducerea costurilor asociate cu noncalitatea (costurile reparațiilor, reprocesărilor,
reclamații/retrageri) firma încearcă să minimizeze riscul financiar

9
 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A
S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. BOTOŞANI

Comisia de
ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR
cenzori

CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE

Birou control Consilieri

DIRECTOR GENERAL
financiar de gestiune

DIRECTOR AVIZĂRI,
DIRECTOR DE DEZVOLTARE DIRECTOR DE EXPLOATARE ACHIZIŢII, CONTROL GAZE
DIRECTOR
ECONOMIC
DIRECTOR ECONOMIC
ADJUNCT
Sucursale distribuţie Serv.achiziţii gaze din RESURSE UMANE
Serv.investiţii intern şi import Serv.financiar
Serv.optimizarea exploatării
şi asigurarea calităţii Serv.pregătire,lansare Serv.contabilitate Birou Organizare
Serv.tehnologia
urmărire - dispecerat normare,normative
informaţiei Birou Bugete,preţuri,
Birou protecţia muncii tarife,reglementări Birou Salarizare,relaţii
PSI Serv.avizări consumuri cu sindicatele
Serv.tehnic,consultanţă,
gaze Birou Acţionariat,
cercetare,reglementări Birou Pregătire,
operaţiuni bursiere
Serv.mecano energic perfecţionare
Serv.aprovizionare
Birou Marketing Birou Relaţii cu publicul Birou Evidenţe
tehnico-materială
Birou achiziţii şi reparaţii personal
utilaje independente Birou Gestiunea riscului

Birou judicşsi contencios

Birou strategie, Serv.metrologie
prognoză Birou sinteze,
Birou protecţia mediului reglementări legislative

Birou Cooperare internat.

Fig 1. Structura organizatorică a SC Distrigaz S.A Bacău

10
2.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei:
SC Distrigaz Nord S.A Bacău are implementat sistemul integrat : calitate-mediu.
Un Sistem de Management Integrat (SMI), este un sistem de management care integrează toate
componentele unei afaceri într-un sistem coerent, astfel încât să permită realizarea scopului şi
misiunii sale.
Un sistem integrat de management reprezintă o abordare managerială logică şi sistematică
ceea ce permite decizii strategice şi operaţionale optime care iau în considerare toate aspectele
esenţiale ce conduc la funcţionarea eficientă a unei organizaţii, atât din punct de vedere al calităţii
cât şi al mediului etc.
S-a optat pentru implementarea acestui sistem datiorită avantajelor pe care le prezintă:
- mai multă coerenţă,
- o optimizare a acţiunilor,
- o minimizare a suprapunerilor şi a disipării răspunderii,
- cerinţe comune îndeplinite mai eficient,
- o viziune unitară asupra dezvoltării viitoare,
- reducerea costurilor procesului de certificare.
Alte sisteme identificate in cadrul firmei Distrigaz Nord Bacau:
-Subsitemul decizional sau conducător
-Subsistemul operațioal sau condus
-Subsistemul informațional sau de legătură

Managementul protecţiei mediului trebuie să înceapă cu următoarele elemente de

bază:
-Realizarea în structura organizatorică a firmei a compartimentelor şi a posturilor ce se ocupă de
protecţia mediului;
-Promovarea unei politici coerente privind protecţia mediului;
-Atribuirea de responsabilităţi individuale privind problemele protecţiei mediului;
-Organizarea controlului calităţii eficienţilor poluanţilor, sistemul de monitoring intern;
-Alocarea unui buget pentru protecţia mediului;
-Instruirea personalului de specialitate ;
-Sensibilizarea întregului personal al întreprinderii în legătură cu problemele şi soluţiile (cauze şi
efecte ) la fenomenul de poluare industrială.
Implementarea acţiunilor de management al mediului pot avea succes numai dacă sunt
luate în considerare următoarele măsuri:
-Inventarea poluanţilor şi cunoaşterea efectului acestora asupra mediului;
-Organizarea auditului de mediu şi elaborarea studiilor de impact;
-Modernizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor necesare tratării emisiilor poluante.
Organizarea managementului mediului înconjurător presupune şi cunoaşterea nivelului
normelor de calitate impuse factorilor de mediu.
Punctul cental al activităţii de protecţie a mediului, reprezentând parametrii cantitativi şi
calitativi ai mediului, în corelaţie cu factorii de impact asupra acestuia, îl constituie apa, solul şi
aerul.
Protecţia eficientă a mediului înconjurător presupune nu numai tehnologii moderne, dar şi
un management eficient al mediului înconjurător. Intreprinderile care se angajează într-o
îmbunătăţire continuă a mediului înconjurător industria pe baza reglementărilor de drept în
vigoare sunt autorizate să atragă atenţia asupra nivelului lor avansat printr-un simbol unificat la
nivelul Uniunii Europene.
11
 Fig.6. Marcaj unificat U.E. privind protecţia mediului:
Degradarea continuă a mediului înconjurător şi noile cerinţe ale partenerilor de afaceri, cu
precădere ale băncilor finanţatoare, au condus la implementarea în întreprindere a sistemului de
management de mediu conform cu ISO 14001.
Principiul care s-a aflat la baza implementării acestui sistem a fost focalizarea pe
rezultate, materializate prin sistemul calitate şi în programul de minimizare a pierderilor.
Strategia de dezvoltare a S.C. „DISTRIGAZ NORD”S.A. este bazată pe politicile privind
calitatea şi de mediu. Obiectivul implementării sistemului de management de mediu a fost
încadrat în legislaţia română şi a Uniunii Europene, ca şi integrarea acestora în procesele de
management şi reformarea modului de abordare a interacţiunii cu mediul înconjurător şi cu
mediul de afaceri.
Nevoia de a implementa un sistem de management de mediu conform cu cerinţele
standard internaţional ISO 14001 a fost generată de două surse principale şi anume:
-Nevoile afacerii noastre şi ale partenerilor noştri de afaceri, îndeosebi cei din activitatea
financiar-bancară;
-Dorinţa noastră de a demonstra că o întreprindere de mărimea şi complexitatea
S.C.”DISTRIGAZ NORD” S.A. este capabilă să menţină în limitele legale şi să îmbunătăţească
continuu performanţa de mediu.
Managementul de mediu implementat în S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. îşi are rădăcinile
în managementul calităţii.
Pe baza sistemului de management al calităţii aflat în funcţiune în întreprindere, conceptul
de management global poate fi îmbunătăţit prin integrarea elementelor sistemului conform cu
ISO 9001 cu elementele sistemului de management de me diu definite în ISO 14001
Atât managementul calităţii, cât şi managementul de mediu constituie componente ale
sistemului de management global şi urmăresc spirala îmbunătăţirii continue.
Modelul evoluat al îmbunătăţirii continue

12
 Îmbunătăţire
continua

Acţiune efectuată
de management Politică
de mediu

Planificare
Verificare şi
acţiune corectivă

Implementare

Fig.7. Modelul evoluat al îmbunătăţirii continue

Structurat pe succesiunea continuă şi în mod evolutiv a patru activităţi :

-Planificarea;
-Efectuarea;
-Verificarea;
-Acţiune de îmbunătăţire.

Ciclul universal de îmbunătăţire continuă

„Roata lui Deming”

Fig.8. Ciclul universal de îmbunătăţire continuă

Sistemul de management de mediu conform ISO 14001, conceput şi implementat în
S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. are următoarele obiective :
13
-Elaborarea politicii de mediu bazată pe obiective şi ţinte;
-Implementarea unui program de management de mediu vizând atingerea acestor obiective şi
ţinte;
-Monitorizarea şi măsurarea eficienţei programului de management de mediu;
-Trecerea în revistă cu scopul de a îmbunătăţi continuu performanţele de mediu, cu accent pe
prevenire mai degrabă decât pe corecţie;
-Crearea unei culturi a angajaţilor orientată pe protecţia mediului.

2.3. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale

Sucursala Bacău este o unitate care se dezvoltă în mod dinamic, urmărindu-se două
obiective principale:
1.Extinderea reţelei de gaze, pentru satisfacerea solicitărilor sporite, mai ales din sectorul
populaţiei;
2.Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a activităţii personalului unităţii prevenind
îmbolnăvirilor profesionale și reducerii nivelului riscurilor privind sănătatea și securitatea în
muncă
3. Creșterea eficienței personalului prin motivare și implicare: un sistem de management
bazat pe participarea angajaților are un efect stimulativ și pozitiv asupra muncitorilor, care se
identifică mult mai ușor cu un angajator care este bine cunoscut pentru metodele sale eco-
conștiente
4.Minimizarea riscurilor financiare: prin îmbunătățirea performanței financiare
acompaniei și prin reducerea costurilor asociate cu noncalitatea (costurile reparațiilor,
reprocesărilor, reclamații/retrageri) firma încearcă să minimizeze riscul financiar. Continuitatea și
consolidarea afacerii prin crearea și furnizarea de produse competitive, de calitate, sigure și
eficace care să satisfacă continuu cerințele clienților.
5.Supunerea tehnologiile de proces şi activitatea de monitoring a mediului cerinţelor
managementului mediului.
Relaţia dintre funcţiile tradiţionale ale firmei (în primul rând, asigurarea calităţii) şi
protecţia mediului, recuperarea şi refolosirea resurselor, abordată prin prisma "conceptului
conservării sugerează faptul că cele mai ieftine şi mai eficace soluţii sunt găsite cu ajutorul unor
programe manageriale integrate, aplicate sistematic iar soluţiile cele mai scumpe şi mai puţin
eficace rezultă din colectarea erorilor
Dezvoltarea economică s-a făcut într-un ritm accelerat, motiv să se ţină seama că anumite
activităti distrug natura, mediul înconjurător, motiv pentru care acum ne aflăm într-o plină criză
social-ambientală de mari proporţii, criză ce afectează şi va afecta din păcate existenţa vieţii pe
planeta noastră.

14
Etapa 3.Cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu
asupra managementului organizaţiei.
3.1.Condiţii generale cu privire la relaţia întreprindere - mediul ambiant.

Firma îşi organizează şi desfăşoară activitatea sa sub impactul condiţiilor concrete ale
mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu de factori eterogeni de natură
economică, socială, politică, stiintifico-tehnică, juridică, geografică şi demografică ce acţionează
pe plan naţional şi internaţional asupra întreprinderii, influentând relaţiile de piaţă.
Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică a
acestuia.
În condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat,
printr-o creştere spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor.

Mediul ambiant se prezintă sub trei aspecte:

- mediu stabil, unde schimbările sunt rare, de mică amploare şi uşor vizibile;
- mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare variată, dar în general previ-
zibile;
- mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profun-
de asupra activitatii întreprinderii si greu de anticipat.

Tabelul III1.1. Beneficiile organizației de mediu

Nr.crt. Beneficiile organizației Explicitate
1. Vânzări crescute Consumatorii industriali nu doresc
produse care conduc la apariţia de
produse secundate, deşeuri şi poluare
2. O mai bună distribuţie Comercianţii doresc să vândă produse
ecologice
3. Avantaje competiţionale Organizaţiile ecologice au avantaje
concurenţiale
4. Reducerea costudilor de depoluare O organizaţie care are o cantitate mai
mică de deşeuri sau de emisii va fi
scutită de efectuarea operaţiunilor de
depoluare
5. Respectarea legalităţii Organizaţiile care respectă legile
specifice mediului nu sunt date in
judecată de către consumatori sau de
către autorităţi
6. Costuri energetice reduse Economii prin reducerea consumului
energetic
7 Reducerea costurilor de gestionare a Se reduc costurile de curăţare,
deşeurilor depozitare, transport şi reciclare a
deşeurilor
15
8. Relaţii mai bune cu comunitatea locală Comunitatea acceptă,sprijină şi susţin
companiile care nu poluează
9. Imagine mai bună O imagine îmbunătăţită are tot felul de
efecte benefice asupra firmei Distrigaz
Nord

Tabelul III 1.2. Beneficiile mediului de la firma Distrigaz Nord

Nr.crt Beneficiile mediului Calitatea organizației
1. Investire în organizaţii ecologice Investitor
2. Furnizarea de informaţii si instruirea Formator de opinie
publicului in probleme de ecologie
3. Stimularea furnizorilor de produse ecologice Consumator
4. Încurajarea reducerii poluării şi a cantităţilor Patron
de deşeuri
5. Ridicarea nivelului standardelor pentru Organizaţia care implementează
protecţia mediului standarde de mediu

3.2.Componentele mediului ambiant al întreprinderii

Componentele mediului ambiant al întreprinderii sunt:

- micromediul
- macromediul.
Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în
relaţii directe cum ar fi:
- furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigură resursele necesare de materii prime,
materiale, echipamente şi maşini;
- prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gamă largă de
servicii utile realizării obiectivelor firmei;
- furnizorii forţei de muncă sunt unităţile de învăţământ, oficiile forţei de muncă şi persoanele ce
caută un loc de muncă;
- clienţi care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agentiile guver-
namentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum;
- organismele publice - asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor, mediile de informare
în masa şi publicul consumator;
- concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-şi dispută aceeaşi categorie de clianţi, iar în
situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.

Macromediul cuprinde totalitatea factorilor la gama largă, cu acțiune indirect și pe termen

lung asupra activității întreprinderii.
Macromediului întrprinderii are următoarele componente:
- mediul demografic - numărul populaţiei, structura pe sexe şi grupe de vârsta, numărul de familii
şi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială şi medie a populaţiei, rata natalităţii.
Analiza unor astfel de caracteristici şi surprinderea tendinţei lor reprezintă punctul de
pornire în evaluarea dimensiunii cererii potenţiale, a pieţei întreprinderii.
- mediul economic-ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţio-
16
nează întreprinderea determină mediul economic al acesteia. Acesta determină volumul si struc-
tura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor băneşti, mărimea cererii de mărfuri, mişcarea preţurilor
la nivelul concurenţei.
- mediul tehnologic- întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic, atât ca beneficiar
cât şi ca furnizor, în principal prin intermediul pieţei.
Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii şi
dobândeste o ex-primare concretă prin invenţii, inovaţii, mărimea şi orientarea fondurilor
destinate cercetării, ex-plozia producţiei noi, perfecţionarea producţiei tradiţionale, reglementări
privind delimitarea teh-nologiilor poluante.
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri,
tradiţii, credinţe şi norme ce guvernează statutul oamenilor în societate.
- mediul politic reflectă structurile societăţii, clasele sociale şi rolul lor în societate, forţele politi-
ce şi raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate al cli-
matului politic intern, zonal, internaţional.
- mediul instituţional cuprinde ansamblul reglementărilor de natură juridică ce vizează direct sau
indirect activitatea de piaţă a întreprinderii.
- mediul natural - condiţiile naturale ce determină modul de localizare şi de distribuire în spaţiu a
activităţii umane. Această conjunctură economică reprezintă starea curentă şi concretă a fenome-
nelor, proceselor şi evenimentelor specifice unei ramuri, a unei economii naţionale. Importanţa sa
este dată de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile şi de accentuarea gradului de
poluare.

3.3. Factori de influenţă ai mediului care influenţează întreprinderea:

Există mai multe categorii de factori enumerați în tabelul III.3.1:

Nr. Factori Exemple

Crt
1. Factori tehnici si tehnologici – nivelul tehnic al utilajelor
disponibile prin cumpărare;
– calitatea tehnologiilor ce pot fi
achiziţionate;
– calitatea cercetărilor tehnice la
care întreprinderea are acces;
– capacitatea inovaţională a
întreprinderii.
2. Factori demografici – numărul populaţiei;
– structura socio-profesională a
acesteia;
– ponderea populaţiei ocupate;
– rata natalităţii şi mortalităţii;
– durata medie a viaţă.
3. Factori de management – mecanismul de planificare
macroeconomică;
– sistemul de organizare a
economiei naţionale;
– modul de coordonare a
activităţi;
– mecanismele de control;
17
 – metode şi tehnici manageriale
4. Factori socio-culturali – structura socială a populaţiei;
– ocrotirea sănătăţii;
– învăţământul, cultura, ştiinţa;
– mentalitatea.
5. Factori politici – politică economică, socială a
ştiinţei şi învăţământului;
– politica altor state;
– politica organismelor
internaţionale
6. Factori ecologici – resursele naturale (apa, solul,
clima, vegetaţia, fauna).
7. Factori juridici – reglementări juridice cu
influenţă directă sau indirectă
asupra întreprinderii.
8. Factori de mediu -temperaturi foarte scazute pot
-temperatura provoca scaderea presiunii si
afecteza distributia gazelor
naturale,consumul este mai mare
,distribuitorul nu mai face fata
cererii clientilor.
-echipamentele pot fi afectatea de
temperaturi ridicate.
-la tenmperaturile scazute
consumul de gaze a centralelor
creste.
-conductele montate la suprafata
sunt afectate de variatiile de
temperature.

3. d. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei

Gazele naturale sunt combustibili cu o putere calorică între 5.000-13.000 kcal./m.c.,
având multiple întrebuinţări în industrie, ca materie primă şi chimie, pentru îngrăşăminte chimice,
negru de fum, cauciuc sintetic, materiale plastice, fire şi fibre sintetice. Ele reprezintă un amestec
de hidrocarburi, cu predominarea metanului, în proporţii de 69% (CH4), de origine organică
conturat în zone de domuri sau nisipuri gazeifere, la adâncimi variabile, de la 400 la 4.000 m. şi
amplasate fie în apropierea zăcămintelor petroliere, fie izolate de acestea.
Considerăm drept gaze substanţa care, în condiţiile fizice curente din natură, difuzează în , sau
ocupă întreg spaţiul accesibil. Pentru măsurarea şi folosirea lor este necesară cunoaşterea
presiunii, volumului şi temperaturii, mărimi care definesc complet starea gazului.
Prin gaze combustibile se înţeleg gazele folosite în practică în vederea obţinerii căldurii, prin
ardere.

18
 Prin gaze combustibile natulale se înţeleg gazele extrase din zăcăminte gazeifere care se
folosesc aşa cum au fost extrase sau supuse numai unor operaţii simple de separare a impurităţilor
solide şi lichide eventual a conţinutului de compuşi cu sulf.
Prin gaze petroliere se înţeleg hidrocarburile care la temperatura obişnuită sunt în stare
gazoasă şi care se găsesc în general dizolvate în fracţiunile lichide de ţiţei (gaze de sondă),
precum şi acelea care apar în timpul descoperirii termice sau catalitice a hidrocarburilor grele.
Gazele naturale reprezintă un combustibil igienic, comod, uşor de extras şi transportat,
care nu are nevoie de spaţii de depozitare, care arde aproape complet, nelăsând produşi de
combustibil de evacuat.
O importanţă deosebită în activitatea de management o reprezintă urmărirea interacţiunii
gazului cu mediul, proces în urma căreia rezultă gazele de ardere.
Există două tipuri de noxe în gazele de ardere: praful şi substanţele gazoase.
Praful sau cenuşa zburătoare poate conţine combustibil ne ars , cenuşă, precum şi
reactant, rezultat de la instalaţiile de desulfurare şi reducere a oxizilor de azot.
Substanţele gazoase cele mai importante care trebuie eliminate din gazele de ardere sunt:
bioxidul de sulf, oxizii de azot şi de asemenea, în cantităţi mai mici, acidul clorhidric şi acidul
fluorhidric.

3.5.Cercetarea impactului problemelor de mediu si reglementarilor de mediu in cadrul

organizatiilor.

CHESTIONAR PRIVIND ACTIVITĂŢILE DE MONITORIZARE ŞI CONTROL AL

MEDIULUI ÎN ORGANIZAŢIE

1.Societatea dumneavoastră are implementat sistemul integrat (calitate, mediu, sănătate şi

securitate ocupaţională) de management?
-DA
-NU
2.Societatea dumneavoastră se confruntă cu probleme majore de mediu?
-DA
-NU
3.A fost elaborat un plan de acţiuni de reducere a impactului asupra mediului?
-DA
-NU
4.Există un plan de măsurare şi monitorizare a poluanţilor emişi de societatea dumneavoastră?
-DA
-NU
5.Credeţi că impactul activităţii firmei asupra mediului împiedică într-o oarecare măsură
performanţele acesteia?
-DA
-NU
6.Aveţi cunoştinţe despre existenţa unor indicatori de mediu pentru aprecierea performanţelor
firmei?
-DA
-NU
7.Dobândiţi cunoştinţele necesare despre metodele şi tehnicile din domeniul monitorizării şi
controlului poluării mediului?
19
-DA
-NU
8.Cunoaşteţi standardele şi legislaţia din domeniul monitorizării şi controlul poluării mediului?
-DA
-NU
9.Consideraţi că planul de acţiuni implementat este eficient pentru societatea dumneavoastră?
-DA
-NU
10.Metodele de monitorizare şi control asupra poluării mediului folosite în cadrul societăţii
dumneavoastră, au un randament bun?
-DA
-NU.

Chestionarul a fost aplicat în cadrul firmei SC Distrigaz Nord S.A Bacău, şi s-au
obţinut următoarele rezultate (concluzii):

La întrebarea numărul 1: un procent de 90% dintre salariaţii chestionaţi aveau cunoştinţe

despre acest sistem existent în cadrul societăţii, iar 10% nu cunoşteau acest aspect.

100

80

60
DA
40
NU
20

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 2: un procent de 85% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns negativ, iar
15% au răspuns pozitiv.

100

80

60
DA
40
NU
20

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 3: un procent de 99% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns pozitiv, iar
1% negativ nu aveau cunoştinţă despre acest plan.

20
 100

80

60
DA
40
NU
20

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 4: un procent de 86% dintre salariaţii chestionaţi ştiau de existenţa

acestui plan de monitorizare, iar 14% negativ.

100

80

60
DA
40
NU
20

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 5: un procent de 80% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns afirmativ,

iar 20% negativ, nu au considerat că această problemă împiedică performanţele societăţii.

80

60

40 DA

20 NU

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 6: un procent de 75% dintre salariaţii chestionaţi aveau cunoştinţe

despre existenţa unor indicatori de mediu care ajută la aprecierea performanţelor firmei, iar un
procent de 25% negativ dintre salariaţi nu ştiau despre existenţa acestor indicatori.

21
 80

60

40 DA

20 NU

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 7: un procent de 60% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns afirmativ

iar 40% negativ consideră că au nevoie de cursuri de specializare în acest domeniu.

60
50
40
30 DA
20 NU
10
0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 8: un procent de 65% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns afirmativ,

iar 35% negativ nu au cunoştinţe în acest domeniu.

70
60
50
40
30 DA

20 NU
10
0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 9: un procent de 90% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns afirmativ,

iar 10% negativ cred că este prea laborios şi ineficient.

22
 100

80

60
DA
40
NU
20

0
1st 2nd 3rd 4th
Qtr Qtr Qtr Qtr

La întrebarea numărul 10: un procent de 95% dintre salariaţii chestionaţi au răspuns afirmativ,
iar 5% negativ.

În urma efectuării acestor analize pe baza chestionarelor s-a constatat că în permanenţă

sunt necesare cursuri de perfecţionarea a salariaţilor pentru a răspunde prompt cerinţelor de
mediu impuse de U.E.
Contolul operaţional este un alt pas-cheie în implementarea Sistemului de management
de mediu. În S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. controlul este continuu şi se referă la fiecare aspect
de mediu, adică se aplică nu numai în procesele de fabricaţie, dar şi la toate activităţile care pot
genera impacturi de mediu

Monitorizarea şi măsurarea performanţei de mediu constă în :

-Înregistrarea controlului operaţional şi a conformităţii cu obiectivele şi ţintele de mediu pentru a
arăta trasabilitatea,
-Verificarea periodică a conformităţii cu reglementările şi legile de mediu în viguare.
Auditul Sistemului de management de mediu şi acţiuni corective/preventive
La S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. trecerea în revistă a implementării şi funcţionării
Sistemului de management de mediu în conformitate cu ISO 14001 este făcută în mod sistematic
prin audituri interne desfăşurate pe baza planului de audituri interne în fiecare departament care
are aspecte de mediu. Auditurile sunt efectuate de echipele de audit instruite şi independente de
departamentul auditat.
Evaluarea Sistemului de management de mediu a fost realizată şi de audituri terţă parte
efectuate de consultanţi în curs de preevaluare, precum şi prin audit de certificare.
În cadrul activităţilor de monitorizare şi măsurare sunt stabilite acţiuni corecte/preventive,
acestea putând fi solocitate de către oricare dintre angajaţii S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. sau
pot rezulta din auditurile Sistemului de management al mediului şi constituie punctul de pornire
al analizei efectuate de manageri pentru îmbunătăţirea continuă.
Standardele internaţionale ISO 9001 şi ISO 14001 sunt mijloacele prin care
managementul calităţii şi managementul de mediu îşi câştigă o largă recunoaştere. Pe de altă
parte ceea ce este bun pentru sistemul propriu este bun şi pentru afacere.
S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. a obţinut recunoaşterea funcţionării sistemelor prin
certificarea internaţională. Îmbunătăţirea continuă este un concept care trebuie aplicat pentru a
beneficia de toate avantajele oferite de aceste sisteme de management

23
Etapa 4. Proiectarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu
specifici organizaţiei.
4.1.Indicatori de mediu din ISO 14031.
Este indicatorul ce furnizează informaţii despre performanţele de mediu ale organizaţiei.
Acest standard prezintă modul de analiză şi evaluare a performanţei de mediu începând cu
proiectarea unui plan de evaluări, utilizarea datelor şi informaţiilor existente şi prelucrarea
acestora.
Standardul SRO 140031 propune 3 categorii mari de indicatori după cum urmează:

1.Indicatori de performanţă a managementului

Eforturile managementului de a îmbunătăţi performanţa de mediu pot include
implementarea politicilor şi a programelor de mediu, conformitatea cu cerinţele sau aşteptările,
performanţa financiară şi relaţiile cu comunitatea. În funcţie de aspectele de mediu semnificative
ale organizaţiei şi de criteriile de performanţă de mediu managerii pot alege, sau nu, unii
indicatori din următorii.
Implementarea politicilor şi a programelor
- Conformitate
- Performanţă financiară
- Relaţii cu comunitatea

2. Indicatori de performanţă operaţionali

Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din utilităţile
fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea utilităţile fizice
şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la acestea. Indicatorii de
performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte:
- Materiale
- Energie
- Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
- Utilităţi fizice şi echipamente
- Furnizare şi livrare
- Produse
- Servicii furnizate de organizaţie
- Deşeuri
- Emisii

3.Indicatori de stare a mediului

Reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor guvernamentale locale, regionale, naţionale sau
internaţionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, mai
degrabă decât a unei organizaţii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la
următoarele aspecte:
- Aer
- Apă
- Sol
- Flora
- Fauna

24
- Populaţia umană
- Estetică, patrimoniu şi cultură
Analiza tipurilor reglementate de indicatori, relevă urmatoarele:
-Sunt indicatori cu caracter general;
-Ating toate aspectele de mediu ce ar trebui sa constituie obiective ale managementului integrat
de mediu, fara a stabili o prioritate a lor in raport cu caracteristicile organizaţiei;
-Sunt dificil de cuantificat, fara o identificare prealabila a tipurilor de poluatori si a valorilor lor
admisibile, precum si cunoasterea metodelor si instrumentelor de măsurare;
-Nu cuprind indicaţii metodologice privind selecţia indicatorilor;
-Nu sunt cunoscuti in aceasta forma organizată la nivelul firmelor româneşti.
Determinarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu pentru o firmă constă în
caracterizarea şi evaluarea elementelor de structură ale performanţei MCM, r6epartizate pe cele
două grupe de performanţă.

4.2. Identificarea factorilor poluanţi în cadrul organizaţiei.

Activitatea care Tipul de poluare Poluanti Impact Descriere impact

o genereaza
Transport gaze Poluarea solului Impact negativ
naturale -polueaza asupra respirației
-gaz metan in
solul,apa solului, a diferitor
urma unor subterana procese care au loc
în sol precum și
scurgeri.
asupra
microorganismelor.
Centrala Poluarea aerului -.bioxid de -impact negativ Acţiunea
termica asupra sanatatii poluanţilor asupra
carbon;
umane sănătăţii umane se
-monoxid de manifestă atunci
când aceştia
carbon
depăşesc un nivel
-cenusa; maxim al
concentraţiilor
-bioxid de azot
numit prag nociv
care duce al
aparitia de boli.
Tab nr .1. Identificarea factorilor poluatori:

Având în vedere că procentul arderii este automatizat şi controlat, centrala fiind dotată cu
cazan competitiv, singura categorie de noxe ce se elimină în atmosferă o constituie bioxidul de
carbon, celelalte categorii de noxe prezente în documentaţie au fost expuse doar statistic.
Concentraţiile noxelor au fost calculate în aer după dispersie, valorile obţinute nu depăşesc
limitele maxime impuse de STAS 12574/1987.
De asemenea, concentraţiile componentelor din gazele de ardere nu depăşesc valorile
impuse prin HG 462/1993
Factorii poluanţi se pot constata la :
-Materii prime, materiale, echipamente aprovizionate, produse finite care nu sunt conforme cu
condiţiile din specificaţiile tehnice;

25
-Procesele, activităţile desfăşurate pentru realizarea produselor finite şi care nu pot genera impact
asupra mediului, dar care nu sunt conforme cu condiţiile specificate(ex:manipularea,depozitarea,
transportul, tratarea deşeurilor/rezidurilor);
-Aspectele de mediu (emisiile în aer) care se abat de la valorile impuse de reglementările legale,
la nivel de secţie sau la altul şi care au produs un incident de mediu, datorită unor abateri în
funcţionarea instalaţiei şi /sau unei situaţii de urgenţă, sau urmare a unui incident tehnic;
Pentru neconformităţile generale de impacturi nedorite asupra mediului, serviciul
Protecţia Mediului emite Raport de Incident de Mediu Pe baza Buletinelor de Analiză, în funcţie
de gradul de depăşire a valorilor impuse parametrilor de mediu şi de efectele produse de aceştia
asupra mediului, incidentul respectiv se clasifică în :
-Incident major;
-Incident minor.
Clasificarea incidentelor de mediu se face de către şeful serviciului Protecţia Mediului şi
inspectorul de mediu prin aprecierea calitativă şi cantitativă a impactului asupra mediului.
Clasificarea are la bază următoarele criterii de selectivitate:
-Legislaţia naţională pentru situaţiile în care incidentul de mediu s-a produs la interferenţa
S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. cu mediul ambiant (atmosfera, emisarul cu care interacţionează
gazele);
-Reglementări interne (limite maxime admise)stabilite prin măsuri la nivel naţional prin
fundamentarea tehnică a acestora din consumuri specifice şi performanţe ale instalaţiei aprobate
de conducere, prin incidentele de mediu care au loc în interiorul societăţii;
-Aprecierea calitativă asupra mărimii impactului produs asupra mediului, în cazul în care limitele
maxime admise nu sunt identificate prin lege.
În cazul în care incidentul de mediu a apărut ca urmare a unui incident tehnic care
necesită investigaţii suplimentere, concluziile şi acţiunile corective rezultate din cercetarea
incidentului de mediu se vor corela cu concluziile Comisiei Tehnice, numită la nivel de secţie de
către şeful secţiei şi /sau Comisiei de Analiză Incident Tehnic numită de conducere.
În cazul în care la nivelul unei secţii se constată o depăşire momentană a limitelor
valorilor admise în secţie a unui aspect de mediu şi nu afectează limitele impuse pentru
S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A., aceasta constituie o abatere ce se transmite telefonic de către
serviciul Protecţia Mediului la Dispeceratul de Protecţie pentru înregistrarea şi informarea
Directorului de Producţie în şedinţa operativă zilnică, şi se completează „buletinul de analiză”.
Constatarea abaterilor apărute la nivel de secţie se face şi de către laboratoarele secţiei
Unităţi / Control Interfazic al CTC, prin analize efectuate asupra aspectelor de mediu pe bază de
grafic, existent la fiecare din compartimentele menţionate.
Produsele neconforme identificate în timpul recepţiei, cele apărute pe fluxul de fabricaţie
şi /sau la produsele finite, în activitatea de mentenanţă şi reparaţii şi/sau cele care pot sau au
produs impact nedorit asupra mediului se evidenţiază prin marcare, izolare conform
instrucţiunilor de lucru şi procedurilor operaţionale / tehnice specifice compartimentului
generator / constructor.
În urma efectuării auditurilor interne ca urmare a constatării unor neconformităţi apar
propuneri de acţiuni corective/preventive pentru eliminarea lor.

26
 Managementul mediului şi poluarea.
Un asemenea concept a cunoscut o evoluţie continuă şi rapidă în ultimii 10-15 ani. În
abordarea managerială s-au dezvoltat practici diferite, tipice nivelului de dezvoltare al fiecărei
unităţi de producţie şi corespunzătoare strategiilor de firmă.
Acordul de mediu este o fomă de reglementare tehnico-juridică aplicabilă în prima fază a
obiectivelor de investiţii, în conformitate cu prevederile legale referitoare la protecţia factorilor
de mediu (sol, apă, păduri, zone umede, aşezări umane,etc.)
Prin acordul de mediu pot fi prevăzute lucrări suplimentare faţă de cele cuprinse în
proiectul supus avizării, cu scopul asigurării compatibilităţii dintre caracteristicile obiectivului de
investit şi parametri funţionali ai zonei de amplasare. Orice abatere de la conţinutul proiectului
avizat impune fie negocierea şi eliberarea unui alt acord, fie modificarea acordului de mediu
existent.
„Acordul de mediu se va emite fără condiţii şi numai în situaţiile în care sunt rezolvate
corespunzător şi în mod unitar toate problemele legate de mediu” (Ordinul M.M 170/1990).
Delimitarea competenţelor de emitere a acordului de mediu, pe niveluri ierarhice,
presupune stabilirea de criterii pe factori de mediu şi categorii de lucrări;
În funţie de valoarea criteriilor, decizia de emitere a acordului de mediu poate să fie de
competenţa unei instituţii locale sau naţionale.
Zgomotele realizate de un motor în funcţiune pot fi împărţite în: zgomotul procesului
arderii; zgomotul mecanic; zgomotul provenit din deplasarea fluxului gazos; zgomotul cauzat de
sistemele auxiliare.
Un factor important de primejdie potenţială pentru mediu îl reprezintă deşeurile. Acestea
sunt materialele şi gazele care se consideră nefolositoare şi deci reprezintă costuri nerecuperate,
ce reduc profiturile unei organizaţii. Din acest motiv s-a impus necesitatea reducerii deşeurilor,
deseori ignorat, pentru că nu se cunoaşte costul total al deşeurilor, de multe ori valoarea lor fiind
mică. Minimizarea deşeurilor în contextul unui program de minimizare a pierderilor este o
activitate ce reduce cantitatea deşurilor generale sau produse de o activitate comercială. Acest
gen de activitate include reciclarea, reutilizarea şi recuperarea. Includerea este motivată de
influienţa pe care o au în reducerea unităţii de deşeuri rezultate dintr-un proces de fabricaţie
condus cu grijă. O consecinţă benefică a reducerii deşeurilor o reprezintă muncitorul şi siguranţa
locului de muncă, o consecinţă trecută cu vederea adesea. Cu toate acestea, importanţa relativă a
acestor motivaţii depinde de situaţia individuală a fiecărei companii.
Compania care are probleme cu desfacerea pe piaţă şi se preocupă de reducerea deşeurilor
dă dovadă de o preocupare pozitivă a celor din jur. Punerea pe picior de egalitate a minimizării
deşeurilor cu programele de protejare a mediului, cum ar fi tratarea apelor reziduale rezultate din
eliminarea deşeurilor, este o greşeală frecventă în industrie.
Poluarea solului se realizează fie direct prin depunerea de deşeuri solide, fie prin
intermediul circuitului atmosferic care transformă emisiile gazoase şi noxe în ploi acide.
O deosebită importanţă o constituie calitatea apei care este evaluată în România. Potrivit
standardelor în vigoare există trei categorii de calitate. Totalul apelor uzate evacuate în râuri a
ajuns la peste 10mld. m/an, din care circa 4,5 mld.mc/an reprezintă apă de răcire, poluată termic,
iar restul apă poluată chimic, mineralier, biologic sau bacteriologic, care necesită epurare. În
legea privind protecţia mediului înconjurător se face precizarea potrivit căreia „este interzisă”
darea în exploatare de noi unităţi sau dezvoltarea unităţilor existente, care prin activitatea lor pot
constitui surse de poluare a apelor, fără staţii şi instalaţii de epurare a apelor uzate în stare de

27
funcţionare, corespunzătoare, sau alte lucrări şi măsuri care să asigure respectarea condiţiilor
legale de protecţie a calităţii apelor.
Adesea, aceste limite nu sunt deliberate, dar sunt rezultatul unei înţelegeri incomplete a
valorii potenţiale şi beneficiilor programului de minimizare a deşeurilor.
În România, poluarea aerului este importantă în zonele unde funcţionează unităţi
industriale, chimice petrochimice, siderurgice, metalurgice ca şi cele din domeniul materialelor
de construcţii, al celulozei şi hârtiei, etc.
O pondere importantă în poluarea atmosferei revine mijloacelor de transport auto,
echipate cu motoare de ardere internă şi care folosesc drept combustibil în principal benzina şi
motorina.Emisiile poluante rezultate prin arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor
conţin, în principal două clase de poluanţi: poluanţi primari şi poluanţi secundari.

Poluanţii primari sunt compuşi nocivi emişi direct şi se pot găsi:

-În stare gazoasă – monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC), axizi de azot, dioxid de carbon
(CO2), etc.
-Sub formă de particule solide- particule de plumb în cazul emisiilor motoarelor cu aprindere
prin scânteie, particule ce alcătuiesc fumul negru (constituit din particule solide carbonoase cu
dimensiuni foarte mici, în cazul motoarelor cu aprindere prin compresie;
-Sub formă lichidă care apar la pornirea motoarelor Diesel la rece, când unele hidrocarburi se
evacuiază sub formă de picături fine de lichid care formează fumul alb şi fumul în cazul evacuării
unor picături fine de combustibil sau ulei.
Polunaţii secundari sunt substanţe nocive care apar în atmosferă prin interacţiunea unora
din substanţele primare cu aerul şi formează ceea ce se numeşte „smog”.
Acţiunea poluanţilor asupra sănătăţii umane se manifestă atunci când aceştia depăşesc
un nivel maxim al concentraţiilor numit prag nociv.
Din analiza stadiului şi evoluţiei posibile a managementului mediului înconjurător se
desprinde concluzia că există o logică a formelor diferite ce le îmbracă managementul şi că nu se
poate sări peste etapele pe care acesta le-a cunoscut până acum.
Pentru buna desfăşurare a activităţii la sediul sectorului în ceea ce priveşte necesarul de
apă potabilă, necesar de energie electrică, transport de reziduri menajere, evacuare apă uzată,
sectorul Bacău are încheiate contracte ferme cu întreprinderile care se ocupă pe plan local cu
efectuarea acestor servicii.

Protecţia apei
Alimentarea cu apă potabilă se face din reţeaua existentă a oraşului şi evacuarea apei
uzate se face la canalizarea oraşului. Apa de suprafaţă şi apa freatică nu este afectată de
conductele de distribuţie, deoarece nu sunt în sector situaţii de traversări de cursuri de apă, iar
conductele îngropate în spaţiile verzi sunt amplasate la 0.5 m. măsurat de la suprafaţa terenului
până la generatoarea superioară a conductei ( 1.0 m. în carosabil cu fundaţii de beton şi 0.7 m. în
spaţiile pavate).
Clădirile staţiilor de reglare-măsurare nu sunt supravegheate permanent de personal, deci
nu sunt necesare grupuri sanitare sau alte instalaţii şi racordări de apă în apropierea staţiilor. La
sediul sectorului Bacău alimentarea cu apă curentă şi menajeră cât şi evacuarea apelor uzate se
face prin racord la reţeaua de apă şi canalizare existentă în zonă, neexistând situaţii de infestare a
apei potabile.

28
 Parcul de maşini fiind restâns nu a fost necesar să se amenajeze rampă pentru spălare de
maşini. Când este cazul, maşinile sunt spălate la instituţiile care au ca obiect de activitate acest
lucru.

Protecţia aerului
Gazul metan care este distribuit prin sistemul de distribuţie al sectorului Bacău către consumatorii
casnici şi agenţii economici este primit de la staţiile de predare Bacău 1 şi Bacău 2 , aparţinând
de Exploatare Conducte Magistrale. În staţiile de predare, gazul este odorizat. Odorizarea se face
de 2 ori pe lună cu etilmercaptan.
Pentru cantitatea de etilmercaptan folosită la odorizare, se întocmeşte de fiecare dată un
proces verbal, un exemplar fiind la sectorul Bacău.
Parcul auto de care dispune sectorul Bacău fiind redus, nu sunt probleme cu emanaţiile de
noxe produse de aceste autovehicule.
Autovehiculele sunt verificate şi reparate la unităţi de reparaţii autorizate care eliberează
dovada stării tehnice a autovehiculului, prilej cu care se verifică şi procentul de evacuare a
noxelor în atmosferă prin gazele de evacuare, carburator, gaze de carter şi rezervor de
combustibil.
Dacă sunt descoperite defecţiuni tehnice care favorizează creşterea procentajului de noxe
emise în atmosferă, unitatea care face verificarea tehnică nu eliberează dovada stării tehnice a
autovehiculului pănă nu se remediază defecţiunea sesizată.
În subsolul clădirii sediului de sector Bacău, funcţionează o centrală termică. Această
centrală asigură necesarul de încălzire şi apă caldă menajeră pe perioada de iarnă pentru
desfăşurarea activităţii la nivel de sector.
Gazul metan este ars în arzătorul ce echipează cazanul la un randament al arderii de 90%.
Acest arzător este automatizat fiind echipat cu ventilator de introducere a aerului necesar arderii,
realizând amestecul ideal unei arderi cât mai complete din punct de vedere chimic.
Evacuarea gazelor arse se face prin coş de fum (H-16,00 m. şi secţiunea de 0,6×0,6 m )
dimensiuni ce asigură realizarea tirajului cazanului percum şi dispersia noxelor.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Prin natura activităţii desfăşurate de S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. s-a constatat că nu
sunt până în prezent semnalate cazuri de poluare fonică sau vibraţii care să depăşească limitele
admise prin normativele în vigoare.
Protecţia solului şi subsolului
O potenţială cauză a subsolului şi a solului ar putea s-o constituie pierderile neprevăzute
de gaze naturale.
Practic acest lucru este sub control permanent prin activitatea de exploatare şi întreţinere a
conductelor şi branşamentelor efectuate de personal calificat în acest domeniu din cadrul
formaţiei ce se constituie din detectori scăpări gaze, instalatori, maiştri, coform normativului
16/1998.
Dacă întâmplător apare o pierdere, se iau măsuri urgente de remediere a
defecţiunilor şi dacă conducta respectivă a fost amplasată în zona verde sau terenuri cultivate, se
iau măsuri pentru refacerea vegetaţiei prin afânarea solului şi replantarea vegetaţiei. Conductele
amplasate subteran sunt în prealabil izolate pe toată suprafaţa cu bitum în staţii special amenajate.
În şanţul săpat, conducta se aşază pe un pat de pietriş, din loc în loc se montează şi
răsuflători, se pune din nou un strat de nisip şi apoi se aşază pământ în straturi care se tasează
bine pentru a nu se crea denivelări în teren. Dacă conductele sunt amplasate în carosabil, în
momentul înlocuirii unor tronsoane din conductă sau extinderi de noi reţele după terminarea
lucrării se reface carosabilul afectat.
29
4.3.Performanţe de mediu propuse:
Criteriile de performanţă ale MCM:
Performanţa MCM poate fi apreciată din două puncte de vedere, tehnico- economic şi de
mediu ceea ce a determinat o structurare a criteriilor de performanţă pe cele două direcţii.
Criteriile tehnico-economice ale performanţei MCM vizează următoarele aspecte:
- performanta tehnică a echipamentelor şi tehnologiilor
- cheltuieli minime pentru protecţia mediului
- pierderilor minime (timp, bani, muncă etc.),
- utilizarea raţională şi eficientă a metodelor, tehnicilor, procedurilor de protecţia mediului
- utilitatea maximă a deciziilor în raport cu necesităţile decizionale prestabilite.
Performanţa de mediu este definită ca rezultat măsurabil al sistemului de management de
mediu, legat de controlul organizaţiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica
obiectivelor generale şi obiectivelor specifice de mediu ale acestuia.

30
4.4. Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei
Cu ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor şi a ţintelor de mediu, o organizaţie trebuie să
se ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi aspectele de
mediu semnificative. De asemenea organizaţia trebuie să ia în considerare opţiunile sale
tehnologice şi cerinţele sale financiare, operaţionale şi de afaceri, precum şi punctele de vedere
ale părţilor interesate.
Pentru indeplinirea obiectivelor şi a ţintelor, organizaţia trebuie să stabilească, să
implementeze şi să menţină unul sau mai multe programe:

Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi performanţelor de mediu ale organizaţiei.

Performante de mediu
Nr crt. propuse la SC Distrigaz SA Obiective specifice Ţinte specific
Bacău
1. Obţinerea avizului de Realizarea Nivelul normelor impuse de
funcţionare – condiţiilor de mediu Agenţia de mediu pentru
încadrarea în normele pentru asigurarea Botoşani.
de protecţia mediului funcţionării.
impuse
2. Certificarea conform Implementarea ISO Conştientizarea problemelor de
ISO 14001 14001 mediu la toate nivelurile
organizaţionale
Crearea condiţiilor tehnico
organizatorice pentru
implementarea ISO 14001
Auditarea si obţinerea certificării
3. Perfecţionarea tuturor Menţinerea -menţinerea impacturilor în
activităţilor pentru a se conformităţii cu conformitate cu cerinţele de
desfăşura în deplină prevederile legale în mediu pe linie de zgomot
conformitate cu vigoare -prevenirea şi ţinerea sub control
legislaţia în vigoare, cu a aspectelor de mediu potenţiale
reglementările de aferente noilor proiecte
mediu şi cu alte cerinţe
de mediu aplicabile
4 Perfecţionarea Tinerea sub controla -ţinerea sub control a
controalelor consumurilor de apă, consumurilor de apă
consumurilor de energie şi gaz metan - ţinerea sub control a
utilităţi consumurilor de energie electrică
- ţinerea sub control a
consumurilor de gaz metan
5 Perfecţionarea Prevenirea Prevenirea şi combaterea
controalelor riscurilor producerii de accidentelor care pot avea
şi a poluărilor accidente cu repercusiuni asupra mediului
accidentale repercusiuni asupra
mediului
Tab nr.2. Corelaţia obiective şi ţinte de mediu ale organizaţiei

31
 Organizaţiile vor identifica următoarele tipuri de obiective:

a. obiective generale (cuantificabile şi necuantificabile)

b. obiective specifice (cuantificabile şi necuantificabile)
În stabilirea obiectivelor pentru asigurarea performanţei MCM managerii unei firme
trebuie să ţină cont de urmatoarele elemente ce caracterizează activitatea acesteia, şi anume:
- întreaga sa gamă de activităţi, produse şi servicii;
- structura sa organizatorică;
- strategia sa globală de afaceri;
- politica sa de mediu;
- informaţiile necesare pentru respectarea cerinţelor legale şi a altor cerinţe;
- acordurile internaţionale de mediu relevante;
- beneficiile şi costurile de mediu;
- informaţiile necesare pentru analiza efectelor financiare referitoare la performanţa de mediu;
- nevoia de informaţii consecvente referitoare la performanţa sa de mediu de la un an la altul;
- informaţii despre starea de mediu locală, regională, naţională sau globală;
- factori culturali şi sociali.
În primul rând, extinderea bazei de clienţi, principala sursa de creştere a veniturilor,
inclusiv prin achiziţia de mici operatori de distribuţie din arealul principal de operare. În al doilea
rând, extinderea portofoliului de activităţi prin intrarea pe noi pieţe de interes public, cum ar fi
electricitatea.

32
Fig nr.10. Sistemul îmbunătăţirii mediului înconjurător

33
 4.5. Identificarea acţiunior manageriale şi a resurselor necesare atingerii
performanţelor de mediu:
În anii ce urmează politica Companiei este de a intensifica investiţiile în toate domeniile
precum şi creşterea calităţii serviciilor către clienţi.
- Una din cele mai importante măsuri de creştere a performanţelor de mediu în reţeaua Distrigaz,
este modificarea metodelor de detecţie a scurgerilor de gaz din măsurarea concetraţiei de gaze
aerisitori cu folosirea celei mai noi tehnologii prin metoda unei arii de procentaje, bazate pe
anumite tehnologii şi instrumente care pot detecta chiar şi cele mai mici concentraţii de gaz în
ppm. Echipamentul necesar pentru verificarea aparatelor de măsură este un Detector de tip Flame
Ionisaţion care a fost deja instalat la SC Distrigaz S.A Bacău.
- O altă măsură de creştere a performanţelor de mediu în reţeaua Distrigaz este achiziţionarea a
27 vehicule pentru detecţie gaze, carfe ce sunt echipate şi cu aparatură de aspirare a gazelor din
sol.
Cu aceste mijloace scurgerile de gaze pot fi detectate cu o acurateţe mai mică de un metru.
- O a treia măsură de creştere a performanţelor de mediu în reţeaua Distrigaz este iniţiativa de
odorizare cu substanţe nesulfuroase, pentru a reduce impactul asupra mediului.
- O a patra parte importantă a măsurilor de creştere a performanţelor de mediu în reţeaua
Distrigaz este ,, Îmbunătăţirea siguranţei tehnice” prin instalarea proecţiei catodice la toate
conductele de oţel îngropate. Pentru a îndeplini acest proiect s-a înfiinţat un departament strict
specializat.

Acţiuni manageriale şi resurse în scopul atingerii performanţelor de mediu:

Performante Acţiuni manageriale Resurse necesare

Obţinerea avizului de
-identificare norme -resurse financiare pentru
funcţionare –încadrarea in
impuse de Agenţia de realizarea analizelor de
normele de protecţia
Mediu pentru avizul de laborator, obţinerea avizului
mediului impuse funcţionare de funcţionare, pentru salarii
-organizarea activitatii de si pentru materialele necesare
urmărire si determinării înregistrărilor de mediu
prin analize de laborator
efectuate de laboratoare
certificate a indicatorilor
de protecţia mediului
-obţinerea avizului de
funcţionare
Certificarea conform ISO -organizarea activităţii de -resurse financiare pentru
14001 certificare (angajare firma plata firmei de consultanta si
de consultanta, pentru certificare
restructurarea -resurse materiale necesare
organizaţionala) restructurării organizaţionale
-crearea condiţiilor si pentru implementarea si
tehnico-economice pentru funcţionarea ISO 14001
certificare -resurse umane specializate
conform necesitaţilor ISO

34
 14001
Management performant al -organizarea colectării, - resurse financiare, umane,
deşeurilor rezultate în recuperării şi reciclării materiale, pentru derularea
amplasamentul organizaţiei deşeurilor activităţilor de colectare,
recuperare şi reciclare a
deşeurilor
Perfecţionarea gestionarii -organizarea gestionării -resurse financiare, umane şi
apelor reziduale şi a apelor reziduale şi a materiale pentru gestionarea
emisiilor de poluant în emisiilor poluante în apelor reziduale şi a emisiilor
atmosferă atmosferă poluante în atmosferă

Perfecţionarea -organizarea manipulării, -resurse financiare, umane şi

managementului utilizării, protecţiei si materiale pentru gestionarea
substanţelor chimice deversării substanţelor apelor reziduale şi a emisiilor
utilizate chimice. poluante în atmosferă
Perfecţionarea tuturor -preocupare permanentă -resurse financiare, umane şi
activităţilor pentru a se pentru perfecţionarea materiale pentru
desfăşura in deplina tuturor activităţilor firmei perfecţionarea tuturor
conformitate cu legislaţia in activităţilor firmei
vigoare, cu reglementările
de mediu si cu alte cerinţe
de mediu aplicabile

Perfecţionarea controalelor -organizarea activităţilor resurse financiare, umane şi

consumurilor de utilităţi de control a consumurilor materiale pentru controlul
de utilităţi utilităţilor

Perfecţionarea controalelor -organizarea activităţilor resurse financiare, umane şi

riscurilor si a poluărilor de control a factorilor materiale pentru controlul
accidentale poluatori factorilor poluanţi

Tab .3. Acţiuni manageriale în vederea atingerii performanţelor de mediu

4.6. Criterii de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu,( EPI ) ( ISO 14031)

Cerinţele U.E. privind obligaţiile României de îmbunătăţire a protecţiei mediului se referă la :

- calitatea apei potabile,
- controlul integrat al poluării,
- depozitarea deşeurilor,
- epurarea apelor uzate municipale,
- limitarea poluării generate de instalaţii mari de ardere,
- supravegherea transporturilor deşeurilor.

35
 Fiecare organizaţie trebuie să-şi aleagă indicatorii care sunt recunoscuţi ca
importanţi pentru realizarea criteriilor sale de performanţă de mediu.
Indicatorii de performanţă trebuie să respecte o serie de cerinţe generale, după cum
urmează:
- indicatorii trebuie să se coreleze cu dimensiunile fenomenului sau procesului abordat;
- conţinutul informaţional al unui indicator este necesar să fie cât mai bogat încât să contribuie la
creşterea cunoaşterii;
- fiecare indicator sau grup de indicatori să îndeplinească o funcţie de cunoaştere specifică;
- un indicator prezintă trei trăsături esenţiale;
- formă numerică de exprimare, fiind rezultatul unui proces de cuantificare sau determinare;
- conţinut real, fiind expresia unui fenomen sau proces concret;
- caracter aproximativ, precizia indicatorului depinzând de o serie de factori;
- indicatorul să asigure prin conţinutul său un transfer permanent de informaţii;
- să-şi modifice cu uşurinţă valoarea la orice modificare a dimensiunilor eficienţei;
- indicatorii să fie cât mai precişi şi uşor cuantificabili pentru ca realizarea sau nerealizarea lor să
poată fi determinată fără ambiguitate;
- efortul depus pentru urmărirea şi calcularea unui indicator să fie compensat de creşterea
gradului de cunoaştere.
Determinarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu pentru o firmă constă în
caracterizarea şi evaluarea elementelor de structură ale performanţei MCM, repartizate pe cele
două grupe de performanţă.
Criteriile de mediu de performanţă a MCM vizează aspectele următoare:
- politicile de mediu
- aspectele de mediu pentru determinarea impactului semnificativ asupra mediului
- cerinţe
- priorităţi, obiective şi ţinte de mediu
- programe şi planuri pentru implementarea politicilor, obiectivelor şi ţintelor de mediu
- posibilităţile de adaptare la schimbări.
Pentru selecţia indicatorilor MCM au fost stabilite două categorii de criterii, după cum
urmează:
- Criterii generale stabilite sunt următoarele:
- aprecierea corectă a performanţei;
- aprecierea directă a performanţei;
- aprecierea facilă a performanţei;
- aprecierea relevantă a performanţei.
- Criterii specifice firmei
- relevanţă indicator pentru activitatea firmei
- disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator
- disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra activităţii firmei
- posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului
Criteriile specifice stabilite prin Programele de Management de Mediu urmăresc protecţia
factorilor de mediu - sol, subsol, ape subterane şi atmosferă:
- înlocuirea reţelelor cu durată de exploatare depăşită
- readucerea amplasamentelor afectate de lucrări la parametrii iniţiali
- monitorizare permanentă şi diminuarea emisiilor prin înlocuirea tehnologiilor de construcţie a
reţelelor, izolări conducte, staţii reglare-măsurare
- gestionarea controlată a deşeurilor generate de activităţile societăţii.
- utilizarea conform reglementărilor în vigoare a substanţelor cu potenţial de risc.
36
4.7. Aplicarea metodologiei de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

ISO 14031 este INDICATOR AL PERFORMANŢEI DE MEDIU ( EPI) “ ce

furnizează informaţii despre performanţa de mediu a organizaţiei”.
Determinarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu pentru o firmă constă în
caracterizarea şi evaluarea elementelor de structură ale performanţei MCM, repartizate pe cele
două grupe de performanţă.
Pentru stabilirea sistemului de indicatori ai performanţei MCM propunem parcurgerea
următoarelor etape:

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor de

mediu ale organizaţiei

Identificare corespondenţă

Identificare indicatori de MCM

Concretizare indicatori

Stabilire criterii de selecţie

indicatori

Selecţie indicatori

Constituirea sistemului de
indicatori MCM

Figura.11. Metodologia constituirii sistemului de indicatori MCM

43
 Stabilirea metodologiei de selecţie a indicatorilor:
Constă în evaluarea fiecărui indicator pe o scară de la 1-10 a fiecărui indicator şi ierarhizarea lor
după punctajul obţinut.
Scara finală de evaluare va fi conform următoarelor valori:
- Indicatori foarte importanţi 80-75 puncte
- Indicatori importanţi 75-65 puncte
- Indicatori de importanţă medie 65-55 puncte
- Indicatori de importanţă redusă 55-40 puncte
- Indicatori de importanţă foarte redusă 40-30 puncte
- Indicatori neimportanţi sub 30 puncte.

4.8. Sistem de indicatori de performanţă de mediu specific organizaţiei.

Se menţionează că S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. dispune de sisteme de managementul

calităţii şi de management de mediu deja certificate.
1. Scop – Prezenta procedură reglementează modul de analiză şi tratare a
neconformităţilor constatate în funcţionarea Sistemului Integrat Calitate-Mediu, având iniţierea,
urmărirea şi finalizarea unor acţiuni corective preventive pentru eliminarea cauzelor care au
generat sau pot genera neconformităţi.
2. Domeniu de aplicare – Procedura se aplică în toate compartimentele S.C.”DISTRIGAZ
NORD”S.A. şi acoperă activităţile de documentare, identificare, izolare şi/sau tratare a
produselor, proceselor, activităţilor, impacturilor de mediu.

4.9. Informaţiile necesare pentru determinarea indicatorilor de performanţă de

mediu.

Performanţa managementului calităţii mediului reprezintă efectele pozitive aşteptate sau

dorite obţinute în condiţiile unor efecte negative minime, a unor eforturi (cheltuieli) minime în
raport cu factorul timp.
Performanţa managementului calitatii mediului constă în performanţa elementelor sale
componente: informaţii privind poluarea produsa de catre firmă,normele şi reglementarile
naţionale şi internaţionale în domeniu, tehnici şi metode de monitorizare şi evaluare a impactului
de mediu, decizii, personal implicat în monitorizareşi implementarea acestor decizii. Aceste
elemente determină performanţa informaţională şi performanţa funcţională a managementului
calitatii mediului.

44
 PERFORMANŢA MCM
Informaţii Tehnici şi Personal
metode Decizii MCM

Performanta metodelor şi tehnicilor de Performanta

culegere inf (P1) deciziilor de Performanţa aplicăriii
mediu (P15) Decizilor de mediu
Performanţa (P15)
culegerii inf. (P2)
Performanţa personalului
Performanţa aparaturii de MCM (P14)
monitorizare (P3)
Performanta metodelor şi
tehnicilor de
Performanţa Performan]a implementare
Performanţa sistemului de decizii de mediu(P13)
Informare manageri (P4) Informaţională Funcţională
a MCM a MCM Performanţa instrumentelor
de implementare
Calitatea informaţiilor decizii( de mediu(P12)
disponibile (P5)

Performanta
rapoartelor de
Performanţa managerilor în mediu( P11)
prelucrarea inf. disponibile
(P6) Performanta
planificarii
imbunatatirii
Caracterul unitar
mediului(P10)
al MCM(P8)
Performanta
activitatii
organizatiei (P17)

Fig.nr.12: Structura performanţei MCM

Informaţii
Mod de Beneficiarii
necesare pentru Sursa
Indicator prelucrare informaţii
determinare informaţiilor
informaţii Indicatori
indicator

Implementarea politicilor şi a programelor

-numărul de Informaţii Strategia, - Managerii de
obiective şi manageriale obiectivele şi vârf
ţinte realizate ţintele de
management
-numărul de Informaţii Înregistrările pe Selecţie, Managerii de la
sugestii de manageriale la probleme de cumulare, analize nivelul
îmbunătăţire a nivelul fiecărui mediu de la departamentelor
mediului departament nivelul fiecărui şi de la vârf
provenite de la departament
angajaţi
-numărul de Informaţii Înregistrările pe Cumulare, Managerii de la
iniţiative manageriale la probleme de analiză efect nivelul
implementate nivelul fiecărui mediu de la departamentelor
45
privind departament nivelul fiecărui şi de la vârf
prevenirea departament
poluării
Conformitate
-gradul de Norme şi limite Legislaţia in Calcul indicator Managerii de la
conformitate admise pentru vigoare şi nivelul
cu diverşi poluanţi înregistrările de departamentelor
reglementările mediu şi de la vârf
- numărul de Informaţii sistem Procedurile de Identificare, Managerii de la
constatări de de referinţă mediu numărare, nivelul
audit pe o mediu analizare departamentelor
perioada (proceduri) şi de la vârf şi
toţi angajaţii
pentru
responsabilzarea
problemelor de
mediu la toate
nivelurile
-numărul şi Planificarea Planurile Consultare Managerii de la
frecvenţa acţiunilor de specifice nivelul
activităţilor mediu managementului departamentelor
specifice integrat de mediu şi de la vârf
(audituri)
Performanta financiara
-răspunderea Reglementările Documentaţia de Consultare Managerii de la
juridică din documentaţia management nivelul
referitoare la de management integrat de mediu departamentelor
mediu care integrat de mediu şi de la vârf
poate avea un
impact
material asupra
situaţiei
financiare a
organizaţiei
-costurile Valoarea Evidenţele Calculare costuri Managerii de la
(operaţionale costurilor de contabile conform nivelul
şi de capital) mediu metodologiei departamentelor
care sunt contabile, şi de la vârf
asociate costurile de
aspectelor de mediu constituie
mediu ale cheltuieli
produsului sau indirecte
procesului
-fondurile de Valoarea Documentele care Repartizare si Managerii de la
cercetare si fondurilor pentru prevăd calculare fonduri nivelul
dezvoltare proiectele de repartizarea firmă departamentelor
utilizate în mediu fondurilor firmei şi de la vârf
proiectele cu (financiare)
46
semnificaţie de
mediu
Indicatori de performanţă operaţionali
Materiale
-cantitatea de Cantităţi de Documentele de Calcule specifice Managerii de la
materiale materiale evidenţă a pentru nivelul
prelucrate, prelucrate si consumurilor de determinarea departamentelor
reciclate sau reciclate/tipuri de la nivelul CR consumurilor şi de la vârf
reutilizate, produse şi CR, an producţie specifice,
folosite reciclărilor pe
tipuri de produse
şi an
-cantitatea de Consumul de apa Documentele de Calcule specifice Managerii de la
apă pe unitatea pe unitatea de evidenţă a pentru nivelul
de produs produs consumurilor de determinarea departamentelor
utilităţi de la consumurilor şi de la vârf
nivelul CR specifice de
producţie utilităţi
-cantitatea de Cantităţile de Documentele de Calcule specifice Managerii de la
materii prime materii prime evidenţă a pentru nivelul
reutilizate în reutilizate în consumurilor de determinarea departamentelor
procesul de procesul de materii prime de consumurilor şi de la vârf
producţie producţie/an la nivelul CR specifice de
producţie materii prime/an
-cantitatea de Cantităţile de Documentele de Calcule specifice Managerii de la
materiale materiale/unitatea evidenţă a pentru nivelul
utilizate pe de produs consumurilor de determinarea departamentelor
unitatea de materiale de la consumurilor şi de la vârf
produs nivelul CR specifice de
producţie materiale/an
Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
-cantitatea de Servicii Evidenţele Calcule specifice Managerii de la
materiale contractate serviciilor de determinare a nivelul
reciclabile şi Materiale contractate şi cantităţilor de departamentelor
reutilizabile reciclabile şi evidenţele materiale (mentenanţă) şi
folosite de reutilizabile materialelor reciclabile de la vârf
furnizorii de rezultate din reciclabile rezultate din
servicii servicii , tip şi rezultate din servicii
contractate cantitate aceste servicii
-cantitatea sau Servicii Evidenţele Calcule specifice Managerii de la
tipul de deşeuri contractate serviciilor de determinare a nivelul
generate de Deşeuri rezultate contractate şi cantităţilor de departamentelor
furnizorii de din servicii , tip evidenţele deşeuri rezultate (mentenanţă) şi
servicii şi cantitate deşeurilor din servicii de la vârf
contractate rezultate din
aceste servicii
Energie
-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
47
energie cantităţile de consumurilor de cantităţii, nivelul
utilizată pe an energie energie/CR, cumularea şi departamentelor
sau pe unitatea utilizată/tip produs şi an analizarea (mentenanţă) şi
de produs produs, CR, an valorilor de la vârf
calculate
-cantitatea din Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
fiecare tip de cantităţile de consumurilor de cantităţii, nivelul
energie energie energie/CR, cumularea şi departamentelor
utilizată utilizată/tip produs şi an analizarea (mentenanţă) şi
produs, CR, an valorilor de la vârf
calculate
-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la
energie cantităţile de consumurilor de cantităţii, nivelul
utilizată pe energie energie/Cr, cumularea şi departamentelor
serviciu sau utilizată/tip produs şi an analizarea (mentenanţă) şi
client produs, CR, an valorilor de la vârf
calculate
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de Echipamente- Evidenţele Calcularea, Managerii de la
ore de număr, tip, oreledepartament cumularea si nivelul
funcţionare pe de funcţionare-an mentenanţă şi CR analizarea nr de departamentelor
an pentru un producţie precum ore de (mentenanţă) şi
anumit si altele in care funcţionare/tipuri de la vârf
echipament funcţionează de echipamente
echipamente
-suprafaţa de Clădiri şi spaţii Evidenţele de la Cumularea Managerii de la
teren utilizată amenajate în Departamentul suprafeţelor nivelul
în scopuri de incinta firmei pe Tehnic clădirilor şi departamentelor
producţie tipuri şi spaţiilor şi de la vârf
destinaţie, amenajate în
suprafaţa ocupată incinta firmei pe
tipuri şi
destinaţie
-numărul de Echipamente- Evidenţele de la Calcularea, Managerii de la
ore de număr, tip, orele Departamentul cumularea si nivelul
mentenanţă de mentenanţă/an Mentenanţă analizarea nr de departamentelor
preventivă a ore de (mentenanţă) şi
echipamentului mentenanţă de la vârf
pe an /tipuri de
echipamente şi
an
Furnizare şi livrare
-numărul de Călătorii de Evidenţele Calcularea Managerii de la
călătorii de afaceri/tip de contabile privind deconturilor nivelul
afaceri care s- activitate şi deplasările departamentelor
au efectuat pe mijloc de şi de la vârf
tip de transport transport precum şi toţi
cei interesaţi
48
 (care au efectuat
deplasări)
-consumul Nr. şi tipurile de Evidenţele Cumulare Managerii de la
mediu de mijloace de Compartimentului consumuri/tip de nivelul
combustibil al transport utilizate Administrativ mijloace de departamentelor
parcului de transport şi de la vârf
autovehicule
Produse
numărul de Nr. produse Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la
produse cu defecte /tip compartimentul analizare nivelul
defecte sau produs şi CR AQ departamentelor
reciclate producţie (AQ) şi de la
vârf
durata utilizării Durata utilizării/ Studiile de la Identificare şi Managerii de la
unui produs tipuri de produse compartimentul analizare nivelul
AQ departamentelor
(AQ) şi de la
vârf
numărul de Nr. produse ce Studiile de la Identificare şi Managerii de la
produse care pot fi compartimentul analizare nivelul
pot fi reutilizate/tip AQ departamentelor
reutilizate produs (AQ) şi de la
vârf
Deşeuri
-cantitatea de Informaţii Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la
deşeuri privind cantităţile compartimentul analizare nivelul
controlată prin de deşeuri din AQ departamentelor
autorizaţii de autorizaţia de (AQ) şi de la
mediu mediu vârf
-cantitatea de Cantitatea de Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la
deşeuri pe an deşeuri/tip deşeu, compartimentul analizare nivelul
sau pe unitatea tip produs, CR, AQ departamentelor
de produs an (AQ) şi de la
vârf
-cantitatea Cantitatea de Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la
totală de deşeuri/tip deşeu compartimentul analizare nivelul
deşeuri AQ departamentelor
(AQ) şi de la
vârf
Emisii
-zgomotul Nivel zgomot/tip Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la
măsurat într-un echipament şi departamentul de analizare nivelul
anumit amplasament mediu departamentelor
amplasament; (acolo unde se (Mediu) şi de la
impun vârf
măsurători)
-cantitatea de cantitatea de Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la
emisii emisii specifice departamentul de analizare nivelul
49
specifice pe an pe/ tip emisie şi mediu departamentelor
an (Mediu) şi de la
vârf
-cantitatea de Cantitatea pe tip Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la
material de material departamentul de analizare nivelul
specific specific deversată mediu departamentelor
deversată în în apă /tip de (Mediu) şi de la
apă pe unitatea produs vârf
de produs
-cantitatea de cantitatea pe de Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la
emisii în aer cu emisii în aer cu departamentul de analizare nivelul
potenţial de potenţial de mediu departamentelor
distrugere a distrugere a (Mediu) şi de la
ozonului ozonului vârf
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile Nivel zgomot/tip Înregistrările de la Calculul Managerii de la
medii de echipament şi departamentul de nivelului mediu nivelul
zgomot amplasament mediu de zgomot, departamentelor
măsurate în (acolo unde se înregistrare şi (Mediu) şi de la
perimetrul impun analizare vârf
utilităţilor măsurători)
organizaţiei
-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui anumit poluanţi măsurate monitorizare /tip analizare nivelul
poluant în aer la monitorizare în de poluant si CR departamentelor
înconjurător, în aer, nivel admis (Mediu) şi de la
zonele alese al poluanţilor vârf
pentru conform
monitorizare normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România
Apă
-concentraţia Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
unui anumit poluanţi măsurate monitorizare /tip analizare nivelul
poluant în la monitorizare în de poluant si CR departamentelor
apele apă, nivel admis (Mediu) şi de la
subterane sau al poluanţilor vârf
de suprafaţă conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România
-temperatura Temperatura apei Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la
apei într-un de suprafaţă monitorizare /tip analizare nivelul
curs de apă de măsurată la de poluant si CR departamentelor
suprafaţă monitorizare (Mediu) şi de la
50
 adiacent vârf
utilităţilor
organizaţiei;

Tab nr .5. Informaţiile necesare pentru determinarea indicatorilor de performanţă de

mediu

4.10. Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizaţiei:

Întregul personal al S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. este răspunzător pentru informarea
personalului superior ierarhic sau a personalului cu responsabilităţi pe linie de calitate şi /sau
protecţia mediului asupra identificării oricărei neconformităţi.
Responsabilitatea privind identificarea, raportarea, marcarea şi izolarea produselor
neconforme revine personalului din compartimentul implicat.

Nr. Departament component al

crt structurii organizationale
Echipa managerială la vârf
Director General
Responsabilitati de mediu
Asigura gestiunea principalelor acţiuni ale firmei care au
avut, au şi pot avea efect asupra mediului ca de ex.
protejarea resurselor naturale, reducerea poluării şi a
riscurilor de mediu etc.
Analizează şi controlează cu eficacitate principalii
indicatori de mediu ai firmei, obţinând informaţii pe care
le va folosi în comunicarea cu stakeholderii (clienţi,
acţionari, parteneri de lucru etc.)
Analizează şi avizează politicile şi strategiile propuse în
sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei
Examinează şi supraveghează activităţile firmei şi
analizează punctele critice pentru mediu
Asigură respectarea în totalitate a prevederilor de mediu
stabilite la nivelul firmei
Asigură o abordare credibilă şi riguroasă a
managementului de mediu
Asigurarea protectiei apei, aerului si solului din interiorul
firmei si in vecinatatea acesteia
Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu ale
organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan economic şi
social
Respectarea cerinţelor legale şi altor cerinţe pe care
organizaţia le-a adoptat şi care sunt aplicabile aspectelor
sale de mediu
Crearea condiţiilor tehnico organizatorice pentru
implementarea ISO 14001

51
 Asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi economisirea
materialelor prime, a apei şi a energiei, reducerea
costurilor prin reciclare
Propune un program de acţiuni concrete pentru atingerea
scopurilor de mediu
Director Tehnic Urmăreşte obţinerea de date cu privire la impactul de
mediu asociat cu activitatea fiecărei secţii şi o listã a
principalelor probleme
Analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi
propune politici şi strategii în sensul creşterii
responsabilităţii faţă de mediu a firmei
Iniţiază, planifică şi conduce schimbări tehnologice (ex.
tehnologii cu consum de materiale şi energie redus)
Gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor
Controlul si analiza emisiilor – imisiilor
Gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase
Intocmirea si respectarea programul de conformare
Adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în primul rând pe
prevenirea poluării, apoi pe reducerea şi ţinerea ei sub
control
Asigurarea unui management mai bun al materiilor prime,
al deşeurilor rezultate şi a unei mai bune gestionări a
apelor reziduale şi a emisiilor de poluanţi în atmosferă
Ţinerea sub control a consumurilor de utilităţi, precum şi a
riscurilor şi poluărilor accidentale

- Asigură colaborarea cu managementul de mediu în

Compartiment calitate vederea realizării unui sistem integrat calitate – mediu
(C.T.C)
- Asigură :
- Clasificarea incidentelor de mediu;
- Comunicarea conducerii S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A.
a oricărui incident de mediu constatat;
Şeful serviciului Protecţia - Analizarea şi avizarea „raportului de incident de mediu”;
Mediului - Transmiterea „raportului de incident de mediu” la
Directorul de producţie spre aprobare,
- Urmărirea realizării acţiunilor corective propuse şi a
eficienţei acestora.

Tab.6. Responsabilităţi de mediu ale managerilor organizaţiei

Şeful compartimentului generator de produs neconform este responsabil de menţinerea

controlului asupra acestui produs (depozitat în zone special stabilite, pentru a fi evitată utilizarea
lui din neatenţie) şi de remedierea acestuia.

52
 Responsabilitatea privind identificarea şi raportarea neconformităţilor care au generat sau
pot genera incidente de mediu revine personalului cu activităţi specifice de control din
compartimentele menţionate.
Şefii de secţie au responsabilitatea de a identifica neconformităţile care pot genera
incidente de mediu în secţia pe care o conduc, de a informa serviciul Protecţia Mediului prin
adresă, de a efectua în timp util acţiuni coercitive pentru tratarea lor, de a urmări realizarea
acţiunilor propuse în vederea eliminării cauzelor generatoare de neconformităţi şi de a propune
acţiuni preventive cu scopul de a evita un posibil incident.
Contabilul-şef din secţia generatoare de produs neconform are responsabilitatea de a
evalua costul neconformităţii şi de a informa serviciul Asigurarea Calităţii prin „fişa de
neconformitate” la care anexează :
Elementele costurilor înregistrate în „fişa de neconformitate”;
Precizarea documentului unde au fost înregistrate aceste costuri, evidenţierea şi încadrarea
acestora făcându-se prin respectarea ghidului pentru evidenţierea costurilor referitoare la calitate
transmis de serviciul Asigurarea Calităţii.
Şeful serviciului Asigurarea Calităţii are responsabilitatea verificării implementării
deciziei pentru remedierea neconformităţii şi de a informa conducerea S.C.”DISTRIGAZ
NORD”S.A. despre costurile neconformităţilor produse.
Serviciul Asigurării Calităţii prin responsabilii pe sectoare analizează lunar circulaţia „fişelor de
neconformitate” pentru urmărirea rezolvării acestora în termen.
Şeful serviciului Protecţia Mediului are ca responsabilităţi următoarele :
Clasificarea incidentelor de mediu;
Comunicarea conducerii S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. a oricărui incident de mediu
constatat;
Analizarea şi avizarea „raportului de incident de mediu”;
Transmiterea „raportului de incident de mediu” la Directorul de producţie spre aprobare,
Urmărirea realizării acţiunilor corective propuse şi a eficienţei acestora.
Responsabilul calitate/mediu din secţii are responsabilitatea de a urmări rezolvarea
acţiunilor corective/preventive propuse prin „fişa de neconformitate” şi „raportul de incident de
mediu” şi de a informa serviciul Asigurarea Calităţii despre emiterea/circulaţia acestora.
Toate aceste acţiuni de verificare, combatere/prevenire, corectare şi înlăturare a
deficienţelor în calitatea şi cantitatea produsului şi/sau utilajelor au un caracter unitar pentru toate
filialele S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A., realizându-se sub stricta supraveghere a centrului din
Tg. Mureş. De asemenea, cu ocazia lucrărilor de revizie a instalaţiilor de utilizare al abonaţii
casnici, a lucrărilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
aparţinând societăţilor comerciale, cu ocazia recepţiilor tehnice a instalaţiilor de utilizare sau a
lucrărilor de întreţinere se urmăreşte în egală măsură respectarea normelor de mediu impuse de
legislaţia în vigoare cât şi observarea limitelor legale, cantitative şi calitative, ale produsului finit.
Cu ocazia reviziilor periodice sau a sesizărilor consumatorilor casnici, se întocmeşte de
către şeful dispeceratului „fişa de evidenţă a lucrărilor de revizie a instalaţiilor la abonaţii
casnici”.
Cu ocazia reviziilor periodice de verificare tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
aparţinând societăţilor comerciale şi instituţiilor, se intocmeşte de către maistrul principal „fişa
de evidenţă a lucrărilor periodice de verificare tehnică”.
De asemenea, S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A. – sucursala Bacău are obligaţia de a
efectua marcarea traseelor, controlul periodic şi revizia conductelor şi branşamentele aparţinând
sistemului de distribuţie, toate acestea ca o consecinţă a protejării calităţii mediului şi implicit a
produsului finit şi anume:
53
 Conductele şi branşamentele îngropate se vor repera prin semne caracteristice
(G.N.)marcate cu vopsea pe suprafeţe fixe (imobile, garduri)
Traseul conductelor montate în zona neconstruită va fi marcat prin răsuflători din ţeavă a căror
înălţime să permită repararea lor, marcajul traseului făcăndu-se periodic şi refăcut în special
înaintea anotimpului rece;
Controlul conductelor şi branşamentelor prin detectori de gaze, se face la interval de 1-7
zile, intervale ce se stabilesc de întreprinderea distribuitoare, în funcţie de densitatea
construcţiilor şi de traficul rutier. Se exceptează conductele situate pe terenuri fără construcţii la
care controlul se poate face la interval de maximum 3 luni;
Controlul conductelor şi baranşamentelor cu detectoare portabile se face la intervale de o
lună în localităţile urbane, la două luni pentru localităţile rurale şi la trei luni în afara
localităţilor;operaţia de control constă în verificarea întregului traseu al conductelor şi
branşamentelor precum şi a căminelor altor canalizări subterane alăturate până la trei metri de
conducta de gaze;
Controlul conductelor fără răsuflători se va face prin sonde la distanţa de 15-25 metri, în
zonele construite, la 50 metri pe trasee fără construcţii şi, în orice caz, în mod obligatoriu în
dreptul fiecărui branşament şi ramificaţii;
Echipele de control vor fi constituite de doi oameni care la sfârşitul controlului va întocmi
rapoarte, care se vor păstra la unitatea care coordonează activitatea.
La detectarea scăpărilor de gaze care impun intervenţia de urgenţă, echipele de control
vor anunţa telefonic sau prin posturile de emisie portabile, biroului de reclamaţii. În asemenea
situaţii, echipa de control va lua primele măsuri privind circulaţia autovehiculelor, pietonilor şi se
vor lăsa deschise toate capacele de pe căminele conductei de gaze, precum şi a altor canalizări
existente în zonă, vor supraveghea zona până la sosirea echipei de intervenţie;
La descoperirea prezenţei gazelor într-o construcţie, se va extinde controlul pe întreaga
suprafaţă limitrofă, unde se presupune că a fost posibilă infiltrarea gazelor, luându-se măsuri de
aerisire precum şi interzicerea accesului cu foc şi de la caz la caz, întreruperea alimentării cu
gaze;
Pentru reţelele protejate electric, odată la 10 zile se va face controlul funcţionării posturilor de
protecţie catodică existente;
Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioară celui pentru care a fost
construită, se poate face numai după ce a fost supusă la proba de presiune corespunzătoare
noului regim de funcţionare şi după modificarea capetelor branşamentelor racordate la acestea.
Unităţile beneficiare ale instalaţiilor de utilizare a gazelor sunt obligate să asigure fucţionarea
corectă a cestora prin exploatarea de către personal specializat instruit pentru locul de muncă
respectiv şi prin verificarea şi revizia instalaţiilor de către echipe specializate. Instruirea şi
coordonarea lucrărilor de exploatare şi întreţinere se face către instalatorul autorizat salariat
permanent al unităţii beneficiare sau al forului tutetar în cazul unităţilor mici (grădiniţe, şcoli,
creşe,cantine, restaurante, conplexe comerciale, policlinici, dispensare). De asemenea, sunt
obligate să întocmească şi să afişeze la locuri vizibile instrucţiuni de utilizare şi exploatare pentru
fiecare aparat şi agregat alimentat cu gaze precum şi telefoanele echipelor de intervenţie şi ale
unităţilor distribuitoare.
Exploatarea instalaţiilor de utilizare constă în :
- Aprinderea şi stingerea focului :
- Supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionarea în condiţii
optime;
- Supravegherea aparatelor de măsură şi control;
- Supravegherea instalaţiilor de automatizare;
54
- Anunţarea echipelor de întreţinere pentru remedierea defecţiunilor constatate şi scoaterea din
funcţiune a instalaţiei defecte.
Întreţinerea instalaţiilor de utilizare constă în :
- Controlul scăpărilor de gaze la intervale de cel mult 72 ore prin mirosire şi cu soluţie cu apă cu
săpun;
- Supravegherea, întreţinerea curentă, vopsirea părţilor aparente;
- Verificarea şi repararea aparatelor de utilizare prin unităţi specializate;
- Verificarea instalaţiilor de utilizare odată la doi ani şi revizia la interval de zece ani.
Aceste termene sunt maximele, conducerea unităţii beneficiare în funcţie de
complexitatea instalaţiei, de procesul tehnologic, de posibilitatea scăpărilor şi infiltrărilor de
gaze, poate stabili intervale de timp mai scurte pentru efectuarea operaţiunilo menţionate.
Verificarea instalaţiilor constă în :
- Verificarea agregatelor, aparatelor de utilizare, arzătoarelor şi starea garniturilor de etanşare;
- Curăţirea arzătoarelor şi înlocuirea celor defecte, neomologate ;
- Verificarea stabilităţii conductelor montate aparent pe suporţi sau alte elemente de fixare;
- Verificarea etanşeităţii îmbinărilor de pe conducte şi armături, detectarea făcându-se numai cu
spumă de apă cu săpun;
- Verificarea funcţionării instalaţiilor şi dispozitivelor auxiliare, de pe instalaţia de gaze şi de pe
instalaţia de alimentare cu energie electrică a acestora;
- Verificarea funcţionării posturilor de reglare aferente instalaţiei de utilizare a obiectivului, cu
excepţia celor de la capătul branşamentului;
- Remedierea tuturor defecţiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzisă cu
desăvârşire soluţii provizorii.
- Revizia instalaţiilor de utilizare gaze se efectuează obligatoriu la termenele stabilite prin norme,
urmărindu-se :
* Efectuarea tuturor operaţiunilor prevăzute la verificarea periodică, revizia din anul respectiv
înlocuind verificarea;
* Efectuarea probei de presiune pentru etanşeitate;
* Efectuarea probei de presiune la rezistenţă şi etanşeitate numai pentru porţiunile din instalaţie
care au fost înlocuite sau modificate cu ocazia reviziei;
* Remedierea tuturor defecţiunilor constatate la revizie.
* Efectuarea verificărilor şi reviziei se consemnează în „fişa instalaţiei” şi care se păstrează la
compartimentul ce coordonează această activitate.

4.k. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ai

organizaţiei:
Ca o concluzie, îmbunătăţirea calităţii managementului de mediu trebuie privită în corelaţie cu
managementul general al unei firme şi depinde în marea măsură de gradul de integrare a
managementului de mediu îin managementul firmei.

Compartiment/centru de
Decizii de mediu Indicatori de mediu
decizie
-numărul de obiective şi Managerii de vârf
Implementarea politicilor ţinte realizate (general, tehnic, financiar
şi a programelor de contabil, calitate.)
mediu Managerul de mediu
Managerii CR

55
 -numărul de sugestii de Directorul tehnic
îmbunătăţire a mediului Managerul de mediu
provenite de la angajaţi Managerii CR
-numărul de iniţiative
implementate privind
prevenirea poluării
-gradul de conformitate
cu reglementările
- numărul de constatări
Conformitate de audit pe o perioada
-numărul şi frecvenţa
activităţilor specifice
(audituri)
-răspunderea juridică
referitoare la mediu care
poate avea un impact
material asupra situaţiei
financiare a organizaţiei
-costurile (operaţionale şi
de capital) care sunt
Performanta financiara
asociate aspectelor de
mediu ale produsului sau
procesului
-fondurile de cercetare si
dezvoltare utilizate în
proiectele cu semnificaţie
de mediu
Performanta operaţională -cantitatea de materiale
in ceea ce priveşte: prelucrate, reciclate sau
- materialele reutilizate, folosite
-cantitatea de apă pe
unitatea de produs
-cantitatea de materii
prime reutilizate în
procesul de producţie
-cantitatea de materiale
utilizate pe unitatea de
produs
Performanta operaţională -cantitatea de materiale
in ceea ce priveşte: reciclabile şi reutilizabile
- serviciile care sprijină folosite de furnizorii de
activităţile firmei servicii contractate
56
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Managerii CR
Managerul general
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Directorul tehnic
Managerul de mediu
Managerii de vârf
(general, tehnic, financiar
contabil, calitate.....
Managerul de mediu
Managerul general
Directorul Financiar
Directorul Tehnic
Managerii CR
Managerul de mediu
Directorul Financiar
Directorul Tehnic
Managerul de mediu
Directorul Financiar
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Managerii CR
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Managerii CR
Directorul Tehnic
Managerii CR
Managerul de mediu
Directorul Tehnic
Managerii CR
Directorul comercial
Managerul de mediu
 -cantitatea sau tipul de Directorul comercial
deşeuri generate de Managerul de mediu
furnizorii de servicii
contractate
Performanta operaţională -cantitatea de energie Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: utilizată pe an sau pe Managerul mecano
- energia unitatea de produs energetic
Manageri CR
-cantitatea din fiecare tip Directorul tehnic
de energie utilizată Managerul mecano
energetic
Manageri CR

-cantitatea de energie Directorul tehnic

utilizată pe serviciu sau Directorul comercial
client Managerul mecano
energetic
Performanta operaţională -numărul de ore de Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: funcţionare pe an pentru Manageri CR
utilităţile fizice şi un anumit echipament
echipamentele -suprafaţa de teren Directorul tehnic
utilizată în scopuri de Manager mediu
producţie
-numărul de ore de Directorul tehnic
mentenanţă preventivă a Managerul de mediu
echipamentului pe an Manager macano
energetic
Performanta operaţională -numărul de călătorii de Manageri mecano
in ceea ce priveşte: afaceri care s-au efectuat energetic
furnizarea şi livrarea pe tip de transport Manager comercial

-consumul mediu de Directorul financiar

combustibil al parcului
de autovehicule
Performanta operaţională numărul de produse cu
in ceea ce priveşte: defecte sau reciclate
produsele
durata utilizării unui
produs
numărul de produse care
pot fi reutilizate
Performanta operaţională -cantitatea de deşeuri
in ceea ce priveşte: controlată prin autorizaţii
- deşeurile de mediu
Manager mecano
energetic
Directorul tehnic
Manager calitate
Manageri CR
Directorul tehnic
Directorul de marketing
Directorul tehnic
Directorul de marketing
Managerul de mediu
Manager general

57
 -cantitea de deşeuri pe an Directorul tehnic
sau pe unitatea de produs Directorul financiar
Managerul de mediu
Manager calitate
Manageri CR
-cantiatea totală de Directorul tehnic
deşeuri Manager calitate
Directorul financiar
Managerul de mediu
Manageri CR
Performanta operaţională -zgomotul măsurat într- Directorul tehnic
in ceea ce priveşte: un anumit amplasament; Manager mecano
- emisiile energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de emisii Directorul tehnic
specifice pe an Manager mecano
energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de material Directorul tehnic
specific deversată în apă Managerul de mediu
pe unitatea de produs Manager mecano
energetic
-cantitatea de emisii în Directorul tehnic
aer cu potenţial de Managerul de mediu
distrugere a ozonului
Starea mediului - AER -nivelurile medii de Directorul tehnic
zgomot măsurate în Managerul de mediu
perimetrul utilităţilor
organizaţiei
-concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în aer Managerul de mediu
înconjunrător, în zonele
alese pentru monitorizare

Starea mediului - APA -concentraţia unui anumit Directorul tehnic

poluant în apele Managerul de mediu
subterane sau de
suprafaţă
-temperatura apei într-un Directorul tehnic
curs de apă de suprafaţă Managerul de mediu
adiacent utilităţilor
organizaţiei;

Tabel .7. Stabilirea deciziilor de mediu

58
4.11. Întocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament al structurii organizaţionale.

Director General

- Informaţii privind
costurile şi beneficiile
cheltuielilor de mediu

Serv. Informaţii privind

contabilitate cheltuielile de mediu

Informaţii privind
Serv. financiar penalizările de mediu DIRECTOR ECONOMIC
Informaţii privind
ponderea cheltuielilor de
mediu in preţul produselor

Birou Bugete, preţuri, Informaţii privind

tarife cheltuielile de mediu

Birou operaţiuni Director Economic

bursiere Adjunct

Fig. 13. Diagrama de relaţii Director Economic

59
 Director General

- Informaţii de mediu privind

furnizorii/sucontractanţiiInfo
rmaţii de mediu privind
Informaţii de mediu privind clienţii
furnizorii/subcontractanţii - Informaţii de mediu privind
Serv. Tehnic, con-
Listă cu probleme de mediu concurenţii
sultanţă, cercetare

Serv.
investiţii
DIRECTOR DE
DEZVOLTARE Birou Strategie,
Serv. Tehnologia prognoză
informaţiei - Informaţii privind nivelul de
educare al clienţilor în
domeniul mediului
Serv. reglementări - Politici de informare a
clienţilor privind pericolele pe
care produsele le reprezintă
faţă de mediu

Serv. Aprovizionare
tehnico-materială

Fig14. Diagrama de relaţii de mediu – Director de Dezvoltare

60

Birou protecţia
mediului Indicatori de mediu
Listă cu probleme de
mediu.
Indicatori de mediu
Sucursale
Listă cu probleme de
distribuţie
mediu
Serv. de exploatare Indicatori de mediu
şi asigurare a calităţii Listă cu probleme de
mediu
Indicatori de mediu
Serv. metrologie
Listă cu probleme de
mediu
Serv. Indicatori de mediu
Mecano-energetic Listă cu probleme de
mediu
Birou
plan dezvoltare
Figura 15: Diagrama de relaţii de mediu – Director Tehnic de exploatare
Director general PSI
- Informaţii privind
nivelul indicatorilor
- Propuneri de
strategii/acţiuni si
politici de mediu
- Informaţii/date privind
starea mediului
Protecţia
muncii
DIRECTOR TEHNIC - Informaţii privind
nivelul de cunoaştere
EXPLOATARE al angajaţilor privind
protecţia muncii
- Propuneri de cursuri
- propuneri pentru o - Informaţii privind
bunã valorificare a impactul
materialelor activităţilor/produsel
or firmei asupra
mediului
- Idei de produse noi
-
Birou achiziţii şi
reparaţii utilaje
61
 Oficiul
juridic

Director avizări
Achiziţii control Indicatori de mediu
Listă cu probleme şi - Informaţii privind
gaze legislaţia de mediu
soluţii de mediu

Director de Listă cu informaţii, Protecţie

exploatare probleme şi soluţii de DIRECTOR GENERAL civilă
mediu
- Informaţii privind
Analize privind măsurile de prevenire a
Director de costurile şi cheltuielile accidentelor de mediu
dezvoltare de mediu
propuneri
Informaţii privind pentru Propuneri de programe
Compartiment integrarea Dispensar
impactul organizării de training pe
Resurse umane sistemului medical
muncii asupra mediului probleme de mediu
calitate-
mediu
Director economic
Consilieri Compartiment
Financiar de
gestiune

Fig. 16. Diagrama de relaţii de mediu – Director General

62
 Director General

- Informaţii privind
costurile şi beneficiile
cheltuielilor de mediu

Serv. Informaţii privind

normative cheltuielile de mediu

Informaţii privind
Birou salarizare, penalizările de mediu
DIRECTOR RESURSE
relaţii cu sindicatele Informaţii privind
ponderea cheltuielilor de
UMANE
mediu

Birou evidenţe Informaţii privind

personal cheltuielile de mediu

Birou organizare Birou pregătire

normare perfecţionare

Fig. 17. Diagrama de relaţii de mediu – Director Resurse Umane

63
Concluzii

Dezvoltarea economică s-a făcut într-un ritm accelerat, fără să se ţină seama că anumite
activităţi distrug natura, mediul înconjurător, motiv pentru care acum ne aflăm într-o plină criză
social-ambientală de mari proporţii, criză ce afectează şi va afecta din păcate existenţa vieţii pe
planeta noastră.
Degradarea mediului este concepută ca o investiţie, pe o durată limitată, permiţând un
surplus de creştere economică, care, la sfârşit ar putea permite să se elibereze mijloacele de
redresare a mediului degradant cu medode tehnologice mai eficiente. Posibilitatea de risc
ireversibil ar trebui să orienteze obţinerea politicii economice spre o prudenţă ecologică, spre o
reducere a riscului de degradare a mediului.
Relaţia dintre funcţiile tradiţionale ale firmei (în primul rând asigurarea calităţii) şi
protecţia mediului, recuperarea şi refolosirea resurselor, abordată prin prisma „conceptului
conservării”, sugerează faptul că cele mai ieftine şi mai eficace soluţii sunt găsite cu ajutorul
unor programe manageriale integrate, aplicate sistematic, iar soluţiile cele mai scumpe şi mai
puţin eficace rezultă din colectarea erorilor.
Ţările, mai ales cele în curs de dezvoltare, sunt confruntate cu grave probleme de
protecţie a mediului pe plan local, nemaiavând disponibilităţi, mai ales materiale, de a contribui
la rezolvarea celor globale.
Toate acestea reprezintă factori ce determină dinamica mediului organizaţional.
Aceasta înseamnă că putem vorbi de o dublă determinare a mediului unei organizaţii:
- una internă, conferită de armonizarea relaţiilor dintre indivizii unei organizaţii, precum şi
dintre indivizi şi resursele tehnologice existente la locul de muncă;
- una externă, conferită de influenţa mediului social global asupra climatului organizaţional.
Indiferent de perspectiva de analiză a mediului unei organizaţii – ca variabilă a mediului
general sau ca dimensiune de sine stătătoare -, acesta prezintă câteva caracteristici ce ar putea
explica atât comportamentul indivizilor, cât şi succesul sau insuccesul unei organizaţii.
Factorul uman este direct responsabil de crearea şi optimizarea climatului
organizaţional.
Organizaţiile sunt creatoare de climat organizaţional numai în măsura în care schimbările
apărute la nivel social, economic, politic determină revizuirea traseului acelei organizaţii, a
scopului fundamental al acesteia, integrarea în posibile reţele organizaţionale.
Dinamica relaţiei dintre organizaţie şi mediu , reprezintă un nou concept, cel de cultură
organizaţională care poate fi definit ca „un complex specific de valori, credinţe conducătoare,
reprezentări, înţelesuri, căi de gândire împărtăşite de membrii unei organizaţii, care determină
modurile în care aceştia se vor comporta în interiorul şi în afara organizaţiei respective care sunt
transmise noilor membri drept „corecte”
În contextul conceptelor şi instrumentelor în protecţia mediului, managementul mediului
este chemat să găsească soluţii care să intervină favorabil în relaţia dintre activităţile umane şi
mediul înconjurător. Soluţiile propuse de managementul mediului trebuie să dezvolte efectele
favorabile şi să minimizeze efectele negative.
Societatea Distrigaz Nord S.A Bacău se obligă să finanţeze lucrări de înlocuire,
reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale.

64
Bibliografie

1. Bran F., Protecţia şi ingineria mediului, Editura economică, Bucureşti, 1997;

2. Ciubotaru V., Politicile de mediu şi tranziţia la economia de piaţă, Revista de comerţ, nr.9,
2001;
3. Diaconu Gh.,Protecţia şi ingineria mediului, Editura economică, Bucureşti, 1997;
4. Dima I., Nedelcu M., Management industrial, Editura Naţional, Bucureşti, 2000;
5. Dobre T., Spre un sistem managerial ecologic, Revista de comerţ, oct.2000;
6. Dobre T., Dimensiuni ecologice ale managementului strategic al firmei, Tribuna economică,
nr.40, oct., 2000;
7. Dumitrache C., Strategii europene în protecţia mediului, Tribuna economică, nr.42, 2000;
8. Gheorghe G., Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale, Editura tehnică, Bucureşti, 1986;
9. Grădinaru I., Reglementări internaţionale privind calitatea mediului, Revista de comerţ, nr.8,
2001;
10. Grădinaru I., Sistem de indicatori privind calitatea mediului, Revista de comerţ, nr.9, 2001;
11. Ionescu Al., Ecologia şi protecţia mediului, Editura ecologistă, 1992;
12. Negroi C., Instrumente şi metode în managementul mediului, Editura Economică, Bucureşti,
1999;
13. Rojanschi V., Bran F., Diaconu Gh., Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică,
Bucureşti, 1997;
14. ‫٭٭٭‬Legea protecţiei mediului nr.137/1995, Monitorul Oficial al României, partea I, art.1,
dec. 1995;
15. ‫٭٭٭‬Monografie S.C.”DISTRIGAZ NORD”S.A.Bacău, 1998;
16. ‫٭٭٭‬Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
1998;

65