Enunt:

Sa se analizeze posibilitatea brevetari pentru Sudarea automata

sub strat de flux si sa se intocmeasca documentatia necesara constituirii
depozitului legal in vederea solicitari unui brevet.
Proiectul va cuprinde :
A. Partea de ducumentare.
1. Definirea domeniului de aplicare a solutiei tehnice si enuntarea
problemei pe care aceasta o imbunataceste.
2. Prezentarea stadiului cunoscut al tehnici, adica al solutiilor
cunoscute de rezolvare a problemei
3. Selectarea a 3 soluti de rezolvare si prezentarea acestora mai
detaliata cu descrierea lor constructive si functionala.
4. Compararea celor 3 soluti cu ajutorul metodelor de cercetare
morfologica alegandu-se solutia optima .
5. Prezentarea in amanunt a solutiei rezultate cu descrierea ei statica
, constructiv si functional a acesteia.
6. Concluzi evidentiind imbunatatirile aduse in rezolvarea problemei
de catre Solutia propusa , precum si avantaje acesteia.
7. Considerente privind estimarea impactului in urma obtineri
brevetari sale.
B. Documentatia necesara brevetari:
Aceasta documentatie va contine :
- Titlul inventiei
- Domeniul de aplicare al inventiei
- Stadiul cunoscut al tehnici cu prezentare principalelor dezvoltari
ale solutiei cunoscute
- Prezentarea principiala a solutiei tehnice a inventiei si a
avantajelor acesteia
- Introducerea desenelor explicative
- Prezentarea unuia sau a mai multor exemple de realizare a
inventiei
- Revendicarea sau revendicarile bibliografice si rezumatul
inventiei

A. Partea de documentare

1. Definirea domeniului de aplicare

a solutiei tehnice si enuntarea
problemei pe care aceasta o
imbunatateste.

Sudarea SF este un procedeu de sudare prin topire cu arcul electric,

cu electrod fuzibil sub forma de srma , pentru protectia arcului si a baii
folosindu-se un material fuzibil sub forma de granule numit flux.
Se recomanda la sudarea otelurilor nealiate si slab aliate si a unor
oteluri inalt aliate inoxidabile, in general la materiale insensibile la
suprancalziri. Se recomanda la grosimi mari de material respectiv suduri
lungi fiind intalnit frecvent in domeniul constructiilor navale, de recipiente,
material rulant, constructii metalice de tipul grinzilor, cadrelor, etc.
Pregtirea marginilor pieselor de sudat la acest procedeu difer fa
de cea de la sudarea manual cu arc electric descoperit, prin faptul c se
ine seama c zona influenat termic n acest caz este mult mai mare
datorit curenilor mai mari utilizai i c piesele trebuie poziionate mult
mai atent pentru ca s nu prezinte denivelri ale marginilor.
Tractorul de sudare se aeaz pe calea de rulare i se verific
deplasarea lui corect. Sub tractorul de sudare se aeaz piesa care
urmeaz s fie sudat, apoi se aeaz toba cu srma electrod, srma fiind
poziionat la 10...12 mm fa de suprafaa piesei.
Se pune electrodul n contact cu piesa i prin retragerea srmei are
loc amorsarea arcului moment n care se apas butonul, se inverseaz
micarea i ncepe sudarea.
Dimensiunile cordonului de sudur sunt influenate de: intensitatea
curentului de sudare, diametrul electrodului, tensiunea arcului, viteza de
sudare, tipul fluxului utilizat, poziia electrodului fa de custur, forma i
dimensiunile geometrice ale muchiilor i mrimea rostului.
Viteza de sudare (20...70 m/h) i mrimea ei se stabilesc n funcie
de seciunea cordonului de sudur sau cantitatea de metal depus pe metru
liniar de sudur.

2. Prezentarea stadiului cunoscut

al tehnici, adica al solutiilor
cunoscute de rezolvare a
problemei.

In stadiul cunoscut al tehnici pentru rezolvarea problemei avem

urmatoarele procedee de sudare:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Sudarea manuala cu electrozi inveliti.

Sudarea MIG/MAG.
Sudarea WIG.
Sudarea cu fascicule concentrate de energie.
Sudarea prin presiune prin rezistenta.
Sudarea cu gaze.
Sudarea automata sub strat de flux.

a. Sudarea manuala cu electrozi inveliti:

Sudarea SE e un procedeu de sudare prin topire cu arcul electric cu
electrod fuzibil sub form de electrod nvelit. Pentru protecia arcului, a
picturii i a bii metalice se folosesc gazele i zgura ce rezult din topirea
nveliului electrodului.
Sudarea SE este un procedeu manual deoarece att operaiile
principale, viteza de sudare i viteza de avans a electrodului, ct i
operaiile auxiliare sunt executate manual de ctre operatorul sudor.

b. Sudarea MIG/MAG:
Sudarea MIG/MAG este un procedeu de sudare prin topire cu arcul
electric, cu electrod fuzibil sub forma de srma (subtire), pentru protectia
arcului si a baii folosindu-se un gaz de protectie. n functie de caracterul
chimic al gazului avem:
-sudare MIG ( metal inert gaz ) care foloses te pentru protect ie un gaz
inert Ar, He, sau amestecuri Ar+He;
-sudare MAG ( metal activ gaz ) care foloses te pentru protect ie un gaz
activ sauamestecuri de gaze inerte cu gaze active:

MAG C gaz de protect ie, 100% CO2 ;

MAG M gaz de protect ie, amestecuri de gaze inerte Ar, He cu
gaze active CO2, O2 : Ar+CO2, Ar+O2, Ar+CO2+O2, etc;
Sudarea MIG/MAG este un procedeu semimecanizat, vae este
mecanizata folosind un dispozitiv de avans al srmei DAS, format din
motoreductor s i role de antrenare iar vs este manuala . Procedeul se
preteaza cu us urinta la mecanizare, automatizare, robotizare, prin
plasarea capului de sudare pe un tractor sau pe brat ul unui robot de
sudare. Procedeul se utilizeaza , in funct ie de varianta de sudare (gaz de
protect ie), pentru sudarea unei game largi de materiale de baza:
-oteluri nealiate, slab s i nalt aliate (inoxidabile) se sudeaza MAG;
-metale si aliaje neferoase Cu, Al, Ni, Ti, etc. se sudeaza MIG.

c. Sudarea WIG:
Sudarea WIG ste procedeul de sudare prin topire cu A.E., cu electrod
nefuzibil din W, pentru protectia arcului, a picaturii, a baii metalice si a
electrodului nefuzibil folosindu-se un gaz inert. Sudarea se poate face cu
sau fara material de adaos ce poate fi introdus n baie manual sau
mecanizat. Procedeul e ntilnit cel mai frecvent n variant manuala dar se
preteaza la mecanizare si automatizare.
Se utilizeaza la sudarea otelurilor aliate si nalt aliate inoxidabile, a
metalelor si aliajelor neferoase Cu, Al, Ni, la sudarea metalelor active si
refractare: Ti, Zr, W, Nb, n cazul otelurilor nealiate si slab aliate se
utilizeaza la sudarea tablelor subtiri si a stratului de radacina cnd se cere
o calitate deosebita a acesteia; de exemplu sudarea stratului de radacina a
tevilor.
Nu se recomanda la sudarea tablelor groase din otel aliat sau nealiat
datorita productivitatii scazute si a pretului de cost ridicat al sudurii. Pna la
grosimi s=3mm se poate suda cu sau fara material de adaos, pentru

s=3...10mm se sudeaza cu material de adaos, iar pentru s > 10 mm

sudarea WIG se nlocuieste cu sudarea MIG, procedeu cu productivitate
mai ridicata.

d. Sudarea cu fascicule concentrate de energie:

1. Sudarea cu fascicol de electroni.
2. Sudarea cu fascicol laser.
1. Sudarea cu fascicol de electroni:
Transforma n ca ldura , energia unui fascicol de electroni concentrat
accelerat ntr-un cmp electric la o viteza foarte mare, la impactul cu un
material. Datorita concentra rii fascicolului de electroni, la un diametru mic
1 2 mm s i a vitezei ridicate, aprox. 200 000 km /s, densitatea sursei
este foarte mare, pna la 108W/cm2. Generarea si accelerarea fascicolului
de electroni se face ntr-un tun electronic care focalizeaza (concentreaza )
fascicolul cu ajutorul unor lentile la un diametru mic.
Avantajele procedeului:
- calitate deosebita a sudurii (sudarea se executa n vid);
- nca lzire redusa a componentelor;
- tensiuni s i deformat ii mici;
- consumurii reduse de energie s i material (sudarea se face fa ra material
de adaos).
Dezavantajele procedeului:
- instalat ia de sudare foarte scumpa , amortizare dificila , motiv pentru care
se preteaza la product ie de serie mare sau masa ;
- pericolul de radioactivitate datorita genera rii radiat iei X, ceea ce impune
ma suri de securitate (ecranare).

2. Sudarea cu fascicol laser:

In acest caz sursa termica la sudare o constituie fascicolul laser.
Fascicolul laser este o radiat ie coerenta s i monocromatica . Coerent a
reprezinta proprietatea unei radiat ii de a emite aceeas i frecvent a , iar
monocromaticitatea este proprietatea radiat iei de a avea o singura lungime
de unda (o singura culoare spectrala ).
Datorita acestor proprietati radiat ia laser poate fi concentrata cu
ajutorul unei lentile la diametre foarte mici, cu dimensiunile patei focale
cuprinse intre 0,01 0,5 mm, ceea ce determina cea mai mare putere
specifica dintre toate sursele de sudare, de pna la 109 W/cm2 (mai mare
dect la fascicolul de electroni).
Avantajele fascicolului laser:
- posibilitatea dirija rii prin oglinzi a fascicolului LASER la distant a mare de
sursa laser si n locuri greu accesibile, iar n ultimul timp dirijarea prin fibra
optica , ceea ce mareste flexibilitatea procedeului;
- posibilitatea suda rii printr-un perete solid, dar transparent la lungimea de
unda a radiatie LASER;
- nedevierea fascicolului LASER de cmpurile magnetice;
- nu necesita sudarea n vid, radiat ia nifiind frnata de gaze;
- lipsa radiatiei X;
Dezavantaje fascicolului laser:
- reflectarea unei pa rt i nsemnate din energia fascicolului de ca tre
material (randament de transfer termic redus);
- randament sca zut al genera rii energiei laserului: max. 20% la laserul cu
gaz, CO2 respectiv max 5% la laserul solid, YAG-Nd;
- consum ridicat de gaz si apa de racire la functionarea laserului.

e. Sudarea prin presiune prin rezistenta:

Sudarea prin presiune prin rezistenta (SPR) , prin procedeele sale se
reaizeaza prin energiile termica si mecanica introduce in locul imbinari.
Energia termica este dezvoltata in piesele de sudat prin efectul JouleLenz, determinat de rezistenta electrica (volumica si de contact) pe care
ele o opun la trecerea curentului de sudare.

Energia mecanica este introdusa in piesele de sudat prin aplicarea

asupra lor a unei forte perpendiculare pe planul imbinari. Forta aplicata la
un moment dat, corelata cu temperature atinsa de piese, determina
deformarea plastica a lor in locul de imbinare, respective sudarea lor.

f. Sudarea cu gaze:
Sudarea cu gaze este un procedeu de sudare prin topire cu flacara
de gaze obtinuta in urma reactiei chimice dintre un gaz combustibil si un
gaz comburant, pentru protect ia pica turii si ba ii metalice mpotriva oxidarii
folosindu-se reactiile de reducere din zona primara a fla ca rii. In general
gazul combustibil este acetilena, iar gazul comburant este oxigenul. Este
un procedeu de sudare manual, sudarea putndu-se executa cu sau fara
material de adaos sub forma de vergea.
Avantalele procedeului:
- flexibilitate si universalitate mare;
- echipamnete de sudare simple s i ieftine, us or de manevrat s i ntret inut;
- nu necesita sursa de energie electrica ;
- posibilitatea sudarii n orice pozitie, orice forma si dimensiune de sudura;
- accesibilitate buna (sudarea n locuri greu accesibile);

- tensiuni reduse n mbinarea sudata (datorita nca lzirii extinse a

materialului);
- pret de cost redus al sudarii.
Dezavantajele procedeului:
- productivitate scazuta : rata depunerii redusa Ad < 0,5 kg/h, viteza de
sudare mica 10-20 cm/min, patrundere mica ;
- randament termic si putere specifica reduse ale sursei;
- calitate mai slaba a sudurii (pericol de oxidare a metalului depus);
- deformat ii mari la sudare (ncalzire puternica );
- pericol de explozie;

g.Sudarea automata sub strat de flux:

La sudarea sub strat de flux arcul electric arde intre electrodul fuzibil,
de obicei sub forma de sarma, si piesa de sudat, arcul electric si zona
sudurii fiind acoperite de un strat protector de flux. Amorsarea arcului
electric se face prin atingerea sarmei de piesa.
Sudura sub flux se desfasoara practic in exclusivitate in varianta
mecanizata. Este posibila, de asemenea, sudarea semimecanizata,
varianta care, insa, in prezent nu se mai utilizeaza decat in situatii foarte
rare. Sudarea poate fi realizata in current continuu sau current alternative,
sursa de sudare avand caracteristica externa rigida sau coboratoare. In
functie de caracteristica sursei, reglarea procedeului de sudare se face prin
sistem exterior sau interior (autoreglare).

3. Selectarea a 3 soluti de rezolvare si

prezentarea acestora mai detaliata cu
descrierea lor constructive si
functionala.

Cele 3 solutii alese sunt:

1. Sudarea automata sub strat de flux.
2. Sudarea MIG/MAG.
3. Sudarea cu electrod invelit.

1. SUDAREA AUTOMAT SUB STRAT DE FLUX:

1.1. Introducere :
La sudarea automat sub strat de flux (fig.1), arcul de sudur arde
ntre captul electrodului 3 i piesa 2, sub un strat de flux de 50...60 mm
grosime. Arcul electric 1 topete deopotriv metalul de baz 2, metalul de
adaos 3 i o parte din fluxul 4. Se formeaz astfel o baie metalic lichid 5,
din a crei solidificare rezult cordonul de sudur 6. Prin arderea i topirea
fluxului se obine o bul de gaz 7 i zgura lichid 8, care se ridic deasupra
bii de metal topit, solidificndu-se mai trziu 9.

Fig.1. Principiul sudrii automate sub strat de flux

1 arc electric; 2 piesa; 3 electrod (material de adaos); 4 flux; 5
baie metalic; 6 cordon de sudur; 7 bul de gaz; 8 zgur lichid.

Presiunea static a stratului de flux asupra metalului lichid este de

2

7...9 g/mm , fiind suficient pentru a preveni formarea unei custuri

necorespunztoare chiar la intensiti de curent care depesc de 6...8 ori
valorile cunoscute la sudarea manual cu arc electric (2000..3000 A).
La acest procedeu de sudare nu exist stropi laterali, deoarece
picturile de metal lichid se lovesc de bolta de zgur care nconjoar bula
de gaze i astfel cad n baia de sudur.
Calitatea superioar a sudurii realizate sub strat de flux se datoreaz
faptului c baia de metal lichid este protejat mpotriva oxidrii de ctre
gazele i zgura formate prin arderea fluxului.
Principalul criteriu ce caracterizeaz instalaiile de sudare sub strat
de flux l constituie sistemul de meninere constant a lungimii arcului
electric. Pe baza acestui criteriu, instalaiile de sudare se mpart n dou
categorii:
-cu vitez de avans a srmei constant;
-cu vitez de avans a srmei variabil.

1.2. Aparatur:
Sursa de energie electric este un transformator de putere a crui
intensitate de lucru poate fi reglat de la distan sau un convertizor de
construcie obinuit (tip GES 350).
Transformatorul se alimenteaz de la reea, printr-un pupitru de
comand n care, n afar de ntreruptorul principal pe circuitul primar al
transformatorului, sunt i aparatele de msur i releele de comand ale
servomotorului de la reglajul intensitii curentului de sudare.
Tractorul de sudare, care este format din capul automat de sudare i
crucior, este prevzut cu un electromotor, care prin dou sisteme de
reducie cu roi dinate melcate i roi dinate cilindrice interschimbabile

acioneaz mecanismul de avans al srmei electrod, respectiv roile de

transport ale tractorului de sudare.

Fig. 16.2. Instalaie de sudare automat sub strat de flux

1 flux; 2 role antrenare srm; 3 srm electrod; 4 pies sudat; 5
buncr flux; 6 contact electric la srm; 7 patin cupru; 8 custur
sudat; 9 zgur solidificat; 10 rost; 11 legtur electric la surs.
Instalaia de sudare automat sub strat de flux (fig. 16.2) este
prevzut i cu un buncr 5 n care se introduce fluxul ce nconjoar srma
electrod. Srma electrod este nfurat sub form de colac pe o tob de
pe care se deruleaz n funcie de viteza de avans a electrodului.
1.3. Materiale:
Srma electrod utilizat la sudarea automat a oelurilor se fabric
din oel carbon sau oeluri slab aliate.
Fluxul este un amestec granular de substane naturale sau
prelucrate, industrial sau n laborator, coninnd n principal substane
minerale asemntoare celor din compoziia nveliului electrozilor: CaCO3,
CaF2, FeO, Fe2O3, MnO, Al2O3, MgO, TiO2 i elemente de aliere i adaos.

Fluxurile utilizate n industrie pot fi topite sau aglomerate (ceramice).

Fluxurile topite sunt cele mai rspndite n industrie, au culoare brun, cu
aspect sticlos, fabricndu-se pe baza topirii componentelor i a granulrii
amestecului solidificat dup rcire.
n cazul sudrii oelurilor aliate, pentru compensarea pierderilor de
elemente de aliere prin ardere, ntre tipul fluxului i cel al srmei folosite
exist o legtur direct: dac se sudeaz cu flux topit, srma este aliat,
iar dac se sudeaz cu flux ceramic care conine elemente de aliere,
srma va fi din oel carbon.
1.4. Determinri experimentale
Pregtirea marginilor pieselor de sudat la acest procedeu difer fa
de cea de la sudarea manual cu arc electric descoperit, prin faptul c se
ine seama c zona influenat termic n acest caz este mult mai mare
datorit curenilor mai mari utilizai i c piesele trebuie poziionate mult
mai atent pentru ca s nu prezinte denivelri ale marginilor.
Tractorul de sudare se aeaz pe calea de rulare i se verific
deplasarea lui corect. Sub tractorul de sudare se aeaz piesa care
urmeaz s fie sudat, apoi se aeaz toba cu srma electrod, srma fiind
poziionat la 10...12 mm fa de suprafaa piesei. Se pune electrodul n
contact cu piesa i prin retragerea srmei are loc amorsarea arcului
moment n care se apas butonul, se inverseaz micarea i ncepe
sudarea.
Dimensiunile cordonului de sudur sunt influenate de: intensitatea
curentului de sudare, diametrul electrodului, tensiunea arcului, viteza de
sudare, tipul fluxului utilizat, poziia electrodului fa de custur, forma i
dimensiunile geometrice ale muchiilor i mrimea rostului. Viteza de sudare
(20...70 m/h) i mrimea ei se stabilesc n funcie de seciunea cordonului
de sudur sau cantitatea de metal depus pe metru liniar de sudur.
Stabilirea cantitii de metal depus se face prin cntrirea tamburului
cu srma electrod la nceputul i la sfritul operaiei de sudare, diferena
dintre cele dou greuti fiind cantitatea de metal depus.

2. Sudarea MIG/MAG:
Sudarea MIG/MAG este un procedeu semimecanizat, vae este
mecanizata folosind un dispozitiv de avans al srmei DAS, format din
motoreductor s i role de antrenare iar vs este manuala . Procedeul se
preteaza cu us urinta la mecanizare, automatizare, robotizare, prin
plasarea capului de sudare pe un tractor sau pe brat ul unui robot de
sudare. Procedeul se utilizeaza , in funct ie de varianta de sudare (gaz de
protectie), pentru sudarea unei game largi de materiale de baza:
- oteluri nealiate, slab s i nalt aliate (inoxidabile) se sudeaza MAG;
- metale si aliaje neferoase Cu, Al, Ni, Ti, etc. se sudeaza MIG.

Avantajele procedeului:
- productivitate mare la sudare ( AD = 2-4 gr/s ), pa trundere mare, viteza de
sudare mare. Aceste particularita t i sunt determinate de densitatea mare
de curent utilizata s i anume j = 150-250 A/mm2;
- procedeul se preteaza cu us urint a la mecanizare s i la automatizare.
- absenta zgurii de pe cusatura;
- posibilitatea de sudare n orice pozitie, orice forma si dimensiune de
cusatura;
- grad mare de utilizare a materialului de adaos 90-95% (pierderi mici de
material ; GMA =materialul depus/materialul de adaus topit);
- factor operator ridicat 60-65%; FO = timpul efectiv de sudare/timpul total
de sudare.
Dezavantajele procedeului:
- flexibilitate mai redusa ca la sudarea SE,
- raza de act iune limitata la 3-5 m n jurul sursei de sudare sau pna la
10m n cazul folosirii DAS-urilor portabile;

- pierderi de material de adaos prin stropi (5-10 %);

- nu se poate suda n spatii deschise pentru ca , curentii de aer sufla
perdeaua de gaz de protect ie conducnd la aparitia porilor n mbinarea
sudata; probabilitate de aparit ie a porilor sau lipsei de topire este relativ
ridicata ; din acest motiv sudarea MIG/MAG nu se recomanda la realizarea
mbina rilor sudate din clase superioare de calitate pentru ca nu se pot
nscrie n nivelul de acceptare al defectelor ;
- echipamente de sudare mai scumpe si mai complexe.

Materialele de sudare :
- srma electrod:
- gazul de protective:

Srma electrod are compozit ia chimica apropiata de a metalului de

baza. In cazul sudarii MAG datorita pericolului de oxidare a elementelor
chimice din baia metalica Fe, Si, Mn, etc. srma este aliata suplimentar cu
elemente dezoxidante ca Mn, Si si uneori Ti sau Al. Oxidarea acestor
elemente din metalul de baza conduce la reducerea caracteristicilor
mecanice respectiv la reducerea plasticitat ii s i tenacitat ii mbinarii sudate,
ca efect al sca derii cont inutului n aceste elemente, respectiv a forma rii
oxizilor de fier n cusa tura care precipita pe marginea gra unt ilor sla bind
lega turile dintre graunti.

Gazul de protectie are rolul de a asigura protect ia arcului electric, a

picaturii de metal si a baii metalice mpotriva pa trunderii gazelor din
atmosfera O2, N2, H2, dar actioneaza si asupra stabilitatii arcului, geometriei
cusa turii si modului de transfer al picaturii de metal.

Modul de transfer al picaturii la sudarea MIG/MAG:

In functie de modul de trecere al picaturii din vrful srmei n baia
metalica se disting urmatoarele moduri principale de transfer:
-

transferul prin scurtcircuit (cu arc scurt sau short arc);

prin pulverizare (spray arc);
globular (gravitat ional)
intermediar (prin scurtcircuit s i globular)
cu arc rotitor (neutilizabil la sudare).

Modul de transfer depinde n principal de doi factori, valoarea

curentului de sudare s i gazul de protectie utilizat. Transferul pica turii din
vrful srmei are loc sub actiunea fort elor care act ioneaza n arc si
anume, fig. 1:

Recomandari tehnologice la sudare MIG/MAG:

1. Natura si polaritatea curentului. Sudarea MIG/MAG se face numai n
curent continuu polaritate inversa , adica CC+.. La sudarea n CC- arcul este
instabil, stropirile sunt mari si multe, iar pa trunderea la sudare este mica .

2. Curentul de sudare, depinde de grosimea componentelor, pozit ia de

sudare, diametrul srmei, modul de transfer al pica turii, etc. Reglarea
curentului la sudarea MIG/MAG se face prin modificarea vitezei de avans a
srmei electrod, ntre cele doua ma rimi fiind o relatie direct proportionala .
3. Viteza de avans a srmei la MIG/MAG este constanta si depinde de:
curentul de sudare, diametrul srmei, natura s i polaritatea curentului.
4. Tensiunea arcului depinde de curentul de sudare, modul de transfer,
gazul de protectie, pozitia de sudare, etc.
5. Viteza de sudare are valori mai mari dect la sudarea SE, vs = 20-60
cm/min n funct ie de modul de transfer respectiv gradul de mecanizare.
Viteza limita inferioara este data de pericolul curgerii ba ii de metal n fat a
arcului iar cea superioara este data de limitarea posibilitatilor operatorului
sudor. La sudarea mecanizata viteza de sudare poate ajunge pna la 100
cm/min.
6. Lungimea capa tului liber depinde de IS respectiv modul de transfer al
picaturii, variind ntre 10-15 mm pentru transferul prin scurtcircuit s i 15-20
mm pentru transferul prin pulverizare sau n curent pulsat. O lungime prea
mica conduce la dificultati n observarea arcului electric si suprancalzirea
duzei nsotita de ncarcarea cu stropi si aderenta puternica a acestora.
7. Pozitia relativa a duzei de gaz si de contact depinde de modul de
transfer si de curentul de sudare.

3. Sudarea cu electrod invelit:

1. Sudarea SE e un procedeu de sudare prin topire cu arcul electric
cu electrod fuzibil sub form de electrod nvelit. Pentru protecia arcului, a
picturii i a bii metalice se folosesc gazele i zgura ce rezult din topirea
nveliului electrodului.

Sudarea SE este un procedeu manual deoarece att operaiile

principale, viteza de sudare i viteza de avans a electrodului, ct i
operaiile auxiliare sunt executate manual de ctre operatorul sudor.
2. Principiul procedeului.
3. Avantajele procedeului:
- universalitate mare;
- calitate foarte bun a sudurii;
- sudarea n orice poziie i orice form de sudur;
- echipamente simple, ieftine, uor de reglat, ntreinut i manipulat;
- flexibilitate mare;
- nu necesit personal foarte calificat.
Datorit acestor avantaje, dei e n scdere la ora actual att pe plan
mondial ct i la noi n ar fiind substituit de procedeul de sudare
MIG/MAG, se estimeaz c ponderea sudrii SE nu va scdea n viitorul
apropriat sub 20%.
4. Dezavantajele procedeului:
- productivitate mic la sudare:
- rata depunerii sczut, Ad 0,5- 1,5 g/s;
- viteza de sudare mic, vs 10 - 20 cm/min;
- ptrundere mic;
- calitatea sudurii depinde hotrtor de calificarea operatorului sudor;
- pierderi mari de material de adaos prin capetele de electrozi i stropi.

5. Performanele procedeului:
Is = 15-400 A
Ua = 15-40 V
vs = 10-50 cm/min
s = 1-100 mm
de = 1,6 6 mm
j = 12 18 A/mm
W = 3,5 7 KWh/kg metal depus.
6. Materialul de sudare
Este electrodul nvelit format dintr-o vergea metalic, ce asigur
materialul de adaos necesar formrii custurii, acoperit cu un strat de
nveli ce asigur n principal protecia arcului electric (A.E.) i a bii
metalice mpotriva ptrunderii gazelor din atmosfer.
nveliul electrodului este compus din silicai, carbonai, floruri,
celuloz, etc. i are urmtoarele funcii: de protecie, stabilizatoare,
metalurgic, moderatoare, formatoare, de aliere, de legtur, de sprijinire.
Ca dezavantaj, nveliul electrodului absoarbe umiditatea din mediul
nconjurtor conducnd la pericolul de introducere a hidrogenului n baia
metalic, respectiv la pericolul fisurrii la rece.
Vergeaua electrodului asigur cantitatea de material de adaos
necesar umplerii rostului i are compoziia chimic asemntoare cu
aceea a materialului de baz, dar poate fi i din oel nealiat n cazul n care
alierea se realizeaz prin nveli cu ajutorul feroaliajelor coninute de
acesta.
Dimensiunile electrodului: sunt diametrul electrodului i lungimea
electrodului.

Diametrul electrodului: se execut n urmtoarea gam:de = 1,6; 2; 2,5;

3,25; 4; 5; 6 mm
Diametrele mici de 1,6 i 2 mm se ntlnesc n special la electrozii aliai
utilizai la sudarea oelurilor inoxidabile i mai rar pentru electrozii nealiai.
Lungimea electrodului: depinde n principal de diametrul electrodului
i de destinaia acestuia dup cum urmeaz:
- pentru de 3,25mm, Le = 350mm;
- pentru de 3,25 mm, Le = 450mm.
n cazul electrozilor aliai (n special cu diametre mici) lungimea
electrozilor este mai mic, putnd lua i urmtoarele valori, Le = 200; 250;
300 mm pentru diametre mai mici de 3,25mm, respectiv Le = 350mm
pentru diametre mai mari sau egale cu3,25 mm.
Limitarea lungimii electrodului este determinat de evitarea
supranclzirii electrodului prin efect Joule-Lenz respectiv pentru
asigurarea unor coondiii de conducere facil i corecte a arcului electric la
sudare. Lungimea mai mic a electrozilor aliai fa de cei nealiai este
determinat de faptul c nclzirea lor la aceeai valoare a curentului este
mai mare datorit rezistivitii electrice mai ridicate a oelului nalt aliat
comparativ cu oelul nealiat. Legat de ultimul aspect, pentru reducerea
supranclzirii, i curentul de sudare la acelai diametru de electrod se ia
mai mic.

4. Compararea celor 3 soluti cu ajutorul

metodelor de cercetare morfologica
alegandu-se solutia optima .

A1
Sudarea
automata
sub strat
de flux
A2
Sudarea
MIG/MAG
A3
Sudarea
manuala
cu
electrod
invelit

Criterul A

Criterul B

Criterul C

Grosimi
minime de
sudare
2 mm
(0.5)

Mod de
actionare

Sistem de
racier pistolet

Automatizat
(0.6)

Cu FLUX
(0.4)

1.2 mm
(0.3)

Semimecanizat
(0.3)

Cu APA
(0.4)

1.5 mm
(0.2)

Manual
(0.1)

Nu are racire
(0.2)

5. Prezentarea in amanunt a solutiei

rezultate cu descrierea ei statica,
constructiva si functionala a acesteia.

Sudarea SF este un procedeu de sudare prin topire cu arcul electric,

cu electrod fuzibil sub forma de srma , pentru protectia arcului si a baii
folosindu-se un material fuzibil sub forma de granule numit flux.
Aceast sudare const din depunerea unui strat de flux , provenit din
buncr, deasupra rostului mbinrii de sudat. Srma electrod , provenit din
toba este antrenat de un mecanism de avans al srmei electrod i, dup
ce trece prin patinele de contact electric , este trimis asupra rostului unde
se produce arcul electric. Srma se topete i odat cu ea i fluxul. Arcul
este bine protejat de ctre perna de flux aflat deasupra lui.

Principalele avantaje ale sudrii sub strat de flux constau n

urmtoarele:
- datorit eliminrii factorilor legai de ndemnarea sudorului, custura este
mai omogen i mai uniform. Procedeul fiind mecanizat, geometria
custurii se menine constant pe ntreaga lungime a ei;
- productivitatea procedeului este mai ridicat de la 5...20 ori fa de
sudarea manual SE, aceasta datorndu-se mecanizrii procedeului
precum i ratei depunerii mult mai mari;

- consumurile energetice sunt cu 30...40 % mai reduse la aceiai cantitate

de material depus, cu toate c intensitatea curentului de sudare este mai
mare;
- curentul de sudare, IS, este mai mare la acelai diametru al srmei
electrod, dect la sudarea cu electrod nvelit, ntruct lungimea dintre
contactul electric i arcul electric este mult mai mic la sudarea S.F. i ca
atare pierderile prin efect Joule pe rezistena electrodului sunt mult
diminuate;
- procedeul asigur o foarte bun protecie contra ptrunderii aerului n
zona arcului electric prin stratul de zgur topit ct i prin stratul de flux, n
care sunt nmagazinate gazele procesului de sudare;
- cantitatea de fum degajat n urma procesului este mic, mbuntind
condiiile de munc n hale i ateliere;
- gradul de folosire al materialului de adaos, al srmei electrod, este foarte
mare apropiat de unitate. Fa de sudarea electric S.E, n care se pierdea
o cantitate din electrodul nvelit rmas n port-clete, la sudarea S.F. srma
electrod se consum aproape integral.
Principalele dezavantaje la sudarea cu procedeul S.F. constau n:
-se pot suda eficient numai cordoane drepte i circulare cu diametrul
relative mare.
- lungimea cordoanelor trebuie s depeasc cel puin 1 m, pentru ca
sudarea s fie eficient;
- pe custura de sudur rmne zgur, care trebuie ndeprtat, ceea ce
impune operaii suplimentare pentru evacuarea ei. Din acest motiv, mai
ales, la zgurile aderente la cordon, eficiena sudrii n mai multe treceri
este mai redus. La acest procedeu se impun pretenii mrite privind
curirea suprafeei metalului de sudat;
- arcul electric nu poate fi supravegheat i ca atare este necesar
prelucrarea precis, rectilinie sau circular a componentelor pentru ca
materialul depus s fie aezat corect n rostul de sudur;

- prin procedeul S.F. se sudeaz n mod curent oeluri, nealiate, cu puin

carbon i oeluri aliate. Se mai sudeaz uneori oeluri inoxidabile sau
materiale neferoase cum ar fi: Ni, Cu i aliajele de tip monel. Se pot suda
fr prelucrarea rostului, grosimi pn la 15 mm i cu prelucrarea n V a
rostului, grosimi pn la 25 mm. Se poate suda att n curent alternativ ct
i n curent continuu.

ECHIPAMENTUL DE SUDARE:
INSTALATIA DE SUDARE ADS 1000-2
Instalaia este compus din:
1. Sursa de curent de sudare.
2. Cofretul instalaiei de distribuie.
3. Tractorul de sudare.

1.Sursa de curent de sudare:

Este un transformator monofazat,cobortor de tensiune. Pe miezul,
este nfurat primarul .Secundarul este legat n serie cu bobina de
reactan. Miezul al bobinei este mobil,el se manevreaz cu un mecanism
urubpiuli de ctre un motor electric.
2.Cofretul instalaiei de distribuie:
Se cupleaz automatul de protecie i ntreruptorul general al
instalaiei C1,aflat pe peretele din fa al cofretului. Se face reglajul brut al
tensiunii cu comutatorul C2.
3.Tractorul de sudare:

Tractorul de sudare este format din cruciorul1,prevzut cu coloana

23 i braul orizontal 16,pe care sunt montate: capul automat de sudare2,
rezervorul de flux 3,caseta 4, pentru srma electrod 5 i tabloul de
comand 6. Capul automat de sudare se compune din mecanismul
avansului automat al srmei electrod i elementele necesare amorsrii i

meninerii arcului electric. Avansul se realizeaz cu ajutorul rolelor de

acionare 10,dintre care una este acionat de un electromotor printr-un
reductor de turaie,iar cealalt este presat cu ajutorul unui arc. Pentru
ndreptarea srmei capul de sudare este prevzut cu rolele 7.Contactul
electric al srmei-electrod cu circuitul de sudare se face la trecerea
acesteia printre patinele de contact de cupru 11,deplasabile pe vertical pe
coloanele 8.Conectarea la patine se face cu uruburi,iar contactul patinelor
cu srma-electrod se face prin intermediul unor garniture de cupru
demontabile. Pentru un contact bun,una dintre patine este fix,iar cealalt
este apsat prin nite arcuri. Arcul electric este acoperit de un strat de flux
dirijat din rezervorul 3, printr-un furtun flexibil 12,pn la inelul colector 14,
de unde curge liber n jurul electrodului.Rezervorul este prevzut cu o sit.
Pentru deplasarea tractorului de sudare pe table,acesta este prevzut
cu un dispozitiv de ghidare 15,in raport cu rostul de sudare. Braul orizontal
16 se poate roti,avnd posibilitatea blocrii sale cu maneta 17.Unghiul de
rotire se poate citi pe o scar gradat.Pe bra mai sunt montate: inelul 18,
pentru conducerea srmei-electrod i dispozitivul 19 pentru suspendarea
cablurilor de sudare. Srma electrod se poate nclina i n direcia de
sudare (max. 450) datorit unei articulaii,n jurul axului 20.Blocarea i
deblocarea se face cu maneta 21. Pivotul 22 se poate roti n jurul axei sale
i se poate fixa.Blocarea pivotului se face cu rozeta 24.Pivotul poate fi
deplasat lateral,perpendicular pe direcia de sudare, deoarece este montat
pe nite ghidaje.Deplasarea pivotului se face prin rotirea rozetei 27. Roile
25 sunt nvelite n cauciuc.Deplasarea cruciorului se face prin motorul
electric de curent continuu 26.Maneta 28 cupleaz roile la motor.

TEHNOLOGII DE SUDARE
Distingem dou categorii de sudri sub start de flux:
1. cu o singur srm electrod;
2. cu dou srme electrod;

Uneori se folosesc procedee de sudare chiar cu mai multe srme electrod.

Sudarea cu dou srme electrod se poate realiza cu arce independente, cu
arce gemene i cu arc nseriat. Sudarea cu arce independente poate fi
realizat n aceiai baie sau n bi separate, n funcie de modul n care
materialul de adaos provenit din arcul electric, trece n material depus,
solidificndu-se simultan n cadrul bii comune a celor dou srme electrod
sau separat.

n figura se prezint sudarea cu dou srme electrod cu arce

independente n baie comun. Srma electrod de diametru De2, prin care
trece curentul electric I2, asigur ptrunderea de rdcin a cordonului.
Srma electrod De1, prin care trece curentul electric I1, realizeaz trecerea
de umplere. De obicei, diametrul srmei ce asigur trecerea de rdcin
este mai mic dect al srmei ce asigur trecerea de completare. n cazul n
care diametrele srmelor sunt identice, atunci intensitatea curentului I2>I1.
n scopul unei ptrunderi mai bune, realizat de srma electrod de
diametru De2, unghiul de nclinare a acestuia cu planul rostului, 2, este
mai mare dect 1. Primul arc, cel al srmei de diametru De2, lucreaz de

obicei n curent continuu. Cel de-al doilea arc poate lucra i n curent
alternativ, stabilitatea arcului fiind asigurat datorit bii comune de metal
topit.
n funcie de poziia srmelor fa de rostul de sudur, distingem:
1. aezare n tandem, atunci cnd planul srmelor electrod se afl n planul
mbinrii;
2. aezare n paralel, atunci cnd planul srmelor electrod este
perpendicular pe axa mbinrii.
La aezarea srmelor n tandem ptrunderea este mai mare dect la
aezarea acestora n paralel.

La aezarea n paralel a srmelor, ns, limea mbinrii este mai

mare. Aezarea srmelor n paralel, se recomand la sudarea pieselor cu
rosturi mari i neuniforme.
Avantajele principale ale sudrii cu arce gemene, sunt legate de
asigurarea participrii materialului de adaos, cu o cot mai mare, n
realizarea mbinrii. Totodat, datorit temperaturii mari a bii de metal
topit, se reduce sensibilitatea fa de formarea porilor.

MATERIALE DE ADAOS LA SUDAREA SUB FLUX

FLUXURI DE SUDARE
Fluxul este materialul de adaos ce se prezint sub form de granule
sau pulbere, care se depune n faa procesului de sudare i sub care arde
arcul electric.
Fluxurile au urmtoarele roluri:
- asigur ionizarea mediului i meninerea arcului electric;
- asigur protecia bii de sudur fa de aerul atmosferic;
- asigur protejarea custurii fa de rcirea brusc, prin zgura topit ce
nvelete metalul depus;
- reacioneaz cu metalul depus n stare topit, transferndu-i o parte din
elementele de aliere; se asigur astfel nsuiri mecanice dorite mbinrii;
- extrage din metalul depus elementele duntoare ca: S, P, N, H;
- elimin gazele formate la sudare printre granulele de flux;
- asigur o form rotunjit suprafeei libere a custurii datorit tensiunii
superficiale n zgura topit;

Avnd n vedere procedeul de fabricare, fluxurile se mpart n 4 categorii:

- fluxuri topite;
- fluxuri ceramice;
- fluxuri sinterizate;
- fluxuri amestecate.

SRME DE SUDARE

Srmele de sudare pline se produc n gama de diametre: 2; 2,5; 3,2; 4; 5;

6; 8;10; 12 mm. Suprafaa srmei este de obicei cuprat, pentru a asigura
protecia anticoroziv i mbuntirea contactului electric prin piesa de
contact a capului de sudare. Srmele se livreaz n bobine de dimensiuni
normalizate. Compoziia chimic a srmelor se alege n funcie de metalul
de baz care se sudeaz, precum i de fluxul folosit.
Srmele sunt mprite n funcie de nivelul de aliere, distingndu-se:
1. srme nealiate i slab aliate, destinate sudrii oelurilor carbon, a
oelurilor slab aliate i cu limit de curgere ridicat;
2. srme mediu i nalt aliate pentru ncrcarea prin sudare;
3. srme nalt aliate pentru sudarea oelurilor inoxidabile i refractare.

6.Concluzii evidentiind imbunatatirile

aduse in rezolvarea problemei de catre
Solutia propusa , precum si avantaje
acesteia.

Principalele avantaje ale sudarii sub strat de flux constau in

urmatoarele:
- datorita eliminarii factorilor legati de indemanarea sudorului, cusatura
este mai omogena si mai uniforma. Procedeul fiind mecanizat, geometria
cusaturii se mentine constanta pe intreaga lungime a ei;
- productivitatea procedeului este mai ridicata de la 5-20 ori fata de
sudarea manuala SE, aceasta datorandu-se mecanizarii procedeului
precum si ratei depunerii mult mai mari;
- consumurile energetice sunt cu 30-40 % mai reduse la aceiasi cantitate
de material depus, cu toate ca intensitatea curentului de sudare este mai
mare;
- curentul de sudare, IS, este mai mare la acelasi diametru al sarmei
electrod, decat la sudarea cu electrod invelit, intrucat lungimea dintre
contactul electric si arcul electric este mult mai mica la sudarea S.F. si ca
atare pierderile prin efect Joule pe rezistenta electrodului sunt mult
diminuate;
- procedeul asigura o foarte buna protectie contra patrunderii aerului in
zona arcului electric prin stratul de zgura topita cat si prin stratul de flux, in
care sunt inmagazinate gazele procesului de sudare;
- cantitatea de fum degajata in urma procesului este mica, imbunatatind
conditiile de munca in hale si ateliere;
- gradul de folosire al materialului de adaos, al sarmei electrod, este foarte
mare apropiat de unitate. Fata de sudarea electrica S.E, in care se pierdea
o cantitate din electrodul invelit ramas in port-cleste, la sudarea S.F. sarma
electrod se consuma aproape integral.

B.

Documentatia necesara
brevetarii

Sudarea automata sub strat de flux

Se recomanda la sudarea otelurilor nealiate si slab aliate si a unor
oteluri inalt aliate inoxidabile, in general la materiale insensibile la
suprancalziri. Se recomanda la grosimi mari de material respectiv suduri
lungi fiind intalnit frecvent in domeniul constructiilor navale, de recipiente,
material rulant, constructii metalice de tipul grinzilor, cadrelor, etc.
Aceast sudare const din depunerea unui strat de flux , provenit din
buncr, deasupra rostului mbinrii de sudat. Srma electrod , provenit din
toba este antrenat de un mecanism de avans al srmei electrod i, dup
ce trece prin patinele de contact electric , este trimis asupra rostului unde
se produce arcul electric. Srma se topete i odat cu ea i fluxul. Arcul
este bine protejat de ctre perna de flux aflat deasupra lui.
La sudarea S.F. se impune corelarea in limite precise a vitezei de
sudare in raport cu curentul de sudare. Daca viteza de sudare este mai
mare decat cea necesara, la acelasi curent de sudare, topirea peretilor
rostului poate fi insuficienta. Ca atare, apar la marginile cordonului defecte
de tipul lipsei de topire sau porozitati, muscaturi laterale etc. Daca viteza de
sudare este mai mica decat cea necesara baia de sudura are latime mare,
rezulta stropi si incluziuni de zgura in cusatura.
Inaltimea pernei de flux trebuie bine dozata, ea fiind cuprinsa intre
15-35 mm functie de diametrul sarmei electrod si calibrul sudurii. Daca
inaltimea pernei de flux este prea mare, precum si daca fluxul are
granulatie prea mica sau este degradat, ca urmare a impactului mecanic
(prafuit), apar defecte de tipul denivelarilor, porilor, cauzate de
impiedicarea iesirii gazului din zona procesului de sudare. O inaltime prea
mica a stratului de flux nu realizeaza protectia corespunzatoare a baii de
sudura si ca atare reactiile acesteia cu aerul mediului inconjurator devin
mai importante.

Inventia prezinta urmatoarele dezvoltari:

- productivitatea procedeului este mai ridicata de la 5-20 ori fata de
sudarea manuala SE, aceasta datorandu-se mecanizarii procedeului
precum si ratei depunerii mult mai mari;
- consumurile energetice sunt cu 30-40 % mai reduse la aceiasi cantitate
de material depus, cu toate ca intensitatea curentului de sudare este mai
mare;
- curentul de sudare, IS, este mai mare la acelasi diametru al sarmei
electrod, decat la sudarea cu electrod invelit, intrucat lungimea dintre
contactul electric si arcul electric este mult mai mica la sudarea S.F. si ca
atare pierderile prin efect Joule pe rezistenta electrodului sunt mult
diminuate;
- procedeul asigura o foarte buna protectie contra patrunderii aerului in
zona arcului electric prin stratul de zgura topita cat si prin stratul de flux, in
care sunt inmagazinate gazele procesului de sudare;

Fig.1 Aparat automat de sudare sub strat de flux

Tractorul de sudare este format din cruciorul1,prevzut cu coloana

23 i braul orizontal 16,pe care sunt montate: capul automat de sudare2,
rezervorul de flux 3,caseta 4, pentru srma electrod 5 i tabloul de
comand 6. Capul automat de sudare se compune din mecanismul
avansului automat al srmei electrod i elementele necesare amorsrii i
meninerii arcului electric. Avansul se realizeaz cu ajutorul rolelor de
acionare 10,dintre care una este acionat de un electromotor printr-un
reductor de turaie,iar cealalt este presat cu ajutorul unui arc. Pentru
ndreptarea srmei capul de sudare este prevzut cu rolele 7.Contactul
electric al srmei-electrod cu circuitul de sudare se face la trecerea
acesteia printre patinele de contact de cupru 11,deplasabile pe vertical pe
coloanele 8.Conectarea la patine se face cu uruburi,iar contactul patinelor
cu srma-electrod se face prin intermediul unor garniture de cupru
demontabile. Pentru un contact bun,una dintre patine este fix,iar cealalt
este apsat prin nite arcuri. Arcul electric este acoperit de un strat de flux
dirijat din rezervorul 3, printr-un furtun flexibil 12,pn la inelul colector 14,
de unde curge liber n jurul electrodului.Rezervorul este prevzut cu o sit.
Pentru deplasarea tractorului de sudare pe table,acesta este prevzut
cu un dispozitiv de ghidare 15,in raport cu rostul de sudare. Braul orizontal
16 se poate roti,avnd posibilitatea blocrii sale cu maneta 17.Unghiul de
rotire se poate citi pe o scar gradat.Pe bra mai sunt montate: inelul 18,
pentru conducerea srmei-electrod i dispozitivul 19 pentru suspendarea
cablurilor de sudare. Srma electrod se poate nclina i n direcia de
sudare (max. 450) datorit unei articulaii,n jurul axului 20.Blocarea i
deblocarea se face cu maneta 21. Pivotul 22 se poate roti n jurul axei sale
i se poate fixa.Blocarea pivotului se face cu rozeta 24.Pivotul poate fi
deplasat lateral,perpendicular pe direcia de sudare, deoarece este montat
pe nite ghidaje.Deplasarea pivotului se face prin rotirea rozetei 27. Roile
25 sunt nvelite n cauciuc.Deplasarea cruciorului se face prin motorul
electric de curent continuu 26.Maneta 28 cupleaz roile la motor.

Revendicarea:

Cu ajutorul acestui aparat s-au ajuns la urmatoarele performante de

lucru in sudarea automata sub strat de blux:
- IS = 200 2000 A;
- Ua = 25 45 V;
- VS = 30 200 cm/min;
- de = 1,2 6 mm;
- j = 25 100 A/mm2 ;
- se poate suda cu rost neprelucrat (rost I), grosimi pana la 10 mm
intr-o trecere si 20 mm in doua treceri;
- procedeul este mecanizat, pentru ca atat Vs cat si Vae se
realizeaza cu ajutorul unor sisteme mecanice cu reductor precum tractorul
de sudare pentru viteza de sudare respectiv un motoreductor cu role de
antrenare pentru avansul srmei;
- procedeul este intalnit mai rar si sub forma semimecanizata,
asemanator cu sudarea MIG/MAG cand Va se realizeaza mecanizat, iar Vs
se realizeaza manual.

Rezumat:
Acest procedeu de sudare face parte din domeniul sudurii
mecanizate si care are foarte multe avantaje fata de alte procedee
existente deja pe piata dar care nu satisfac in toatalitate rezolvarea acestei
problem existente in industria actuala.
Procedeul asigur o foarte bun protecie contra ptrunderii aerului n
zona arcului electric prin stratul de zgur topit ct i prin stratul de flux, n
care sunt nmagazinate gazele procesului de sudare.
Prin procedeul sudarii sub strat de flux se sudeaz n mod curent
oeluri, nealiate, cu puin carbon i oeluri aliate. Se mai sudeaz uneori
oeluri inoxidabile sau materiale neferoase cum ar fi: Ni, Cu i aliajele de tip
monel. Se pot suda fr prelucrarea rostului, grosimi pn la 15 mm i cu
prelucrarea n V a rostului, grosimi pn la 25 mm. Se poate suda att n
curent alternativ ct i n curent continuu.

Bibliografie:
1. https://ro.scribd.com/doc/145103338/Sudarea-Sub-Strat-de-Flux
2. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/SUDAREA-SUBSTRAT-DE-FLUX-SF85827.php
3. ICLANZAN T, POPA H Inventica i ingineria valorii, Litografia
Universitatii Politehnica din Timisoara, 1995
4. STAN D, ICLANZAN T. Valorificarea inventiei brevetate, Editura
Universitatii Politehnica din Timisoara, 2010