Universitatea: Stefan cel Mare Suceava Specializare: Management si audit in afacer i si administratie Anul: I PROIECT LA DISCIPLINA AFACERI INTERNATIONALE 1

Teme proiect: 1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice. 2.Realizai un comenta riu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului globalizrii, utili znd bibliografie specific. 3.Realizai un eseu despre economia global pornind de la u rmtoarea bibliografie: Thomas L. Friedman, Pmntul este plat. Scurt istorie a secolul ui XXI, Editura Polirom, 2007. David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole ascunse p entru economia global, Editura Publica, 2009. 4.Utiliznd datele cele mai noi de pe site-ul OMC (http://www.wto.org), realizai urmtoarele clasificri: Primii 10 export atori si importatori n comerul cu bunuri (produse manufacturate) ri; Primii 10 expor tatori si importatori n comerul cu servicii ri; 5. Evideniai cteva puncte forte i s necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc n Romnia (consultai i site-ul www.arisinvest.ro). 2

Tema nr. 1 Perioada postbelica, un economist, pe nume Iacov Wiener, a respins teoria ca uni unea vamala ar duce la cresterea bunastarii. El a enuntat o teorie potrivit care ia crearea uniunilor vamale si, in parte, a zonelor de comert liber, au ca efect e: notiunea de creare de comert notiunea de deturnare de comert. Prin creare de comert analistul intelegea aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilo r vamale, care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente, sursele cele mai avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie. Acest lucru est e de fapt crearea interna de comert. Prin deturnare (deviere) de comert se intel ege inlocuirea surselor mai eficiente, din punct de vedere al costurilor de prod uctie, de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale, cu surse interne, din cadrul uniunii vamale, mai putin avantajoase. Acest lucru se produce atunci can d sunt liberalizate schimburile comerciale reciproce si se instituie un protecti onism colectiv fata de terti. Pentru a realiza i mai bine diferenele ntre conceptel e de mai sus, prezentm n continuare un prim exemplu n care consumatorii francezi, n urma crerii unei uniuni vamale ntre Frana i Germania, vor prefera s achiziioneze bicic lete germane, produse mai eficient. Franta 80 0 80 Germania 70 20 90 SUA 100 20 120 Pretul producatorului Taxa vamala aplicata Pretul de vanzare in Franta Productorul cu cele mai ridicate costuri sunt SUA, care nici nu au ptruns pe piaa f rancez sau german, unde preurile sunt mai mici. Prin crearea unei uniuni vamale ntre Frana i Germania, taxele vamale aplicate de francezi asupra bicicletelor germane devin zero, consumatorii francezi prefernd aceste biciclete, de 70 dolari, bicicl etelor locale, de 80 dolari. ntre Frana i Germania este astfel evident efectul de c reare de comer; SUA nu au fost afectate negativ de apariia acestei uniuni vamale, deoarece nici anterior nu aveau n Europa o pia de desfacere, deci nu au pierdut nim ic. n exemplul urmtor este prezentat efectul fenomenului de deturnare de comer. Pretul producatorului Taxa vamala aplicata Pretul de vanzare in Franta 100 0 120 Germania 100 20 120 SUA 90 20 110 3

Franta Conform datelor din tabel, n perioada to, cnd fiecare ar aplica taxe vamale f a de teri, n mod nediscriminatoriu, consumatorii francezi achiziionau biciclete ameri cane ( 110 dolari fa de 120). n t1, prin crearea uniunii vamale ntre Frana i Germania, productorii americani pierd piaa, n faa bicicletelor germane (100 dolari fa de 110). Acest lucru nseamn c productorul cel mai eficient a fost eliminat de unul mai puin ef ficient prin efectul discriminatoriu al taxelor vamale. Se nregistreaz astfel o de turnare de comer dinspre SUA spre Germania. In concluzie: cele mai bune situaii de creare comer se ntlnesc atunci cnd cererea de import are o elasticitate ridicat, iar costurile rilor membre sunt la fel de joase ca i n restul lumii; situaiile de deturn are de comer se ntlnesc atunci cnd cererea de import este inelastic, iar costurile n i nteriorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate dect n restul lumii 4

Tema nr. 2

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probab il nici definitiva. Globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este term enul ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat fap tul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Globalizarea este t ermenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care ezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintr tate. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele co merului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb .n decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico-economice. Pentru a nelege a ctuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar 2 sisteme, cel soci alist i cel capitalist. Existena a doua sisteme care preau amndou viabile atat econom ic ct i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel f ilozofic, care pn acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o realizam datorit a interdictiei la gandire. Globalizarea este un proces care lrgete cadrele determi nate ale schimbrii sociale la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea ctorva indicatori de performanta ai societatilor transnationale de co municaiile prin satelii, o limb general acceptata, problemele ecologice. Tendina de globalizare a vieii economice nu este un fenomen nou, ns n lumeacontemporan aceasta c apt trsturi distinctive i se extinde cu o vitez uimitoare. Procesul investitional si d ecizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global. Asadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu greu conturate cu exactitate de analistii economici.Datorita numarului mare de facto ri de care globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente afer ente acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne-a demonstrat intotdeauna ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi posibila poate doar o ireversibiliate part iala. In defintiv orice proces,orice schimbare are atat parti pozitive cat si pa rti negative;ramane de vazut daca avantajele sunt mai multe decat dezavantajele sau invers. Globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara ca re-si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Tarile n curs de dezvoltare sunt de parere ca cea mai izbitoare asimetrie n procesul globa lizarii consta n distributia inegala a puterii economice n economia mondiala. La ac easta se adauga dezechilibrele existente chiar ntre fortele economice internation ale, cum ar fi liberalizarea financiara rapida, care a separat finantarea de com ertul inter-national si de investitii si a dus la volatilitatea crescnda a fluxur ilor de capital. 5

Liberalizarea comertului international nu a avut drept rezultat eliminarea prote ctionismului n multe domenii care intereseaza tarile n curs de dezvoltare. Cu toat e dificultatile ntmpinate, tarile n curs de dezvoltare recunosc ca globalizarea est e un proces ireversibil, acest proces ramnnd o forta puternica si dinamica a crest erii economice si a dezvoltarii. Efectele negative ale globalizarii, manifestate prin marginalizarea crescnda a unui mare numar de tari n curs de dezvoltare, sunt resimtite de catre acestea ndeosebi n trei domenii esentiale: financiar, al comer tului international si al tehnologiei. 6

Tema nr. 3 Procesul de globalizare a economiei mondiale, a inceput la mijlocul anilor '80, a capatat noi valente si adepti in deceniul '90 si continua in prezent sa se man ifeste cu putere desi are de infruntat conceptii regionaliste si nationaliste Ca rtea scrisa de Thomas L. Friedman intitulata Pmntul este plat. Scurt istorie a secol ului XXI este o excelent lucrare despre procesul globalizrii economiei; despre ce a provocat acest proces, unde a ajuns i ncotro se ndreapt; despre puternicele efecte ale intrrii pe piaa mondial a unui numr 3 miliarde de oameni care vor mbria capitalis i soluiile recomandate pentru a rezista (n pia i pe Terra) n aceste condiii; despre licaiile politico-militare i social-culturale ale deschiderii ctre comerul global. D upa Thomas L. Friedman , autorul cartii Lumea este plata , globalizarea are trei epoci: - globalizarea 1.0 , a inceput cu descoperirea Lumii noi in 1492 de catre Columb si a durat pana in jurul anului 1800. Aceasta esra a fost sustinuta de u tilizarea resureslor naturale, cum ar fi de vant sau cai putere. - globalizarea 2.0 , intre 1800 si 2000.Aceasta a fost nasterea de companii multinationale , ca utarea de noi piete de munca, vigoare si resurse naturale.Aceasta era a fost inf luentata de motoare cu aburi,automobile,telefon,calculator,telecomunicatii,inter conectarea lumii intregi. - globalizarea 3.0 , a inceput cu secolul XXI . In tim p ce primele doua globalizari au fost influentate de tari si companii multinatio nale , valul actual este condos de catre persoanele fizice, factorul dominant fi ind software-ul si internet-ul. Noul val de globalizare coincide cu transformare a economiei mondiale in economie bazata pe cunoastere sau cunostinte bazate pe e conomie, cu activitai pentru resurse , prelucrare,procese de tehnologie si infor matii. Inceputul secolului XXI va ramine in istorie, afirma Thomas L. Friedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin patrunderea umanitat ii intr-o noua etapa a globalizarii aplatizarea" Pamintului. Fara frontiere comer ciale sau politice, sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, rez ervele de cunoastere si resursele se conecteaza intre ele oriunde s-ar afla pe m apamond, nivelind terenul de joc ca niciodata pina acum. Friedman inlatura in mo d stralucit valul de mister ce acopera captivanta si, adeseori, tulburatoarea sc ena globala, desfasurind-o sub ochii nostri o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o intelegem. Cartea cuprinde: -cum a devenit pamintul plat -Am erica si pamintul plat -tarile in curs de dezvoltare si pamintul plat -companiil e si pamintul plat -geopolitica si pamintul plat Cartea scrisa de David M. Smick intitulata Pericole ascunse pentru economia global isi propune sa demonstreze ca i n punctul de vedere al pietelor financiare, lumea nu e plata, asa cum sustinea T om Friedman in lucrarea sa intitulata Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XX I. Prin cartea sa David Smick ne introduce in lumea financiara unde regula este c ea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de milioane de participanti ai pie tei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de criza actuala. Lumea e ste rotunda din cauza faptului ca lumea politica si cea a pietei financiare se i nteleg tot mai putin una pe cealalta. 7

Acest lucru este valabil mai ales in Statele Unite, unde este luata in considera re o indepartare de liberul schimb si de pietele de capital liberalizate. Sistem ul financiar global este vulnerabil in fata unui efect psihologic de turma. Pani ca s-a raspandit in timpul crizei creditului din 2007-2008 pentru ca nimeni nu m ai stia care institutii financiare detineau deseuri toxice subprime si cu ce cos turi. Supravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un joc global numit incredere. Din punctul de vedere al lui David Smick, nimic nu se intampla linia r. Regula e cea a rasturnarilor de situatie: intoarceri si cotituri neasteptate, care adesea au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsider a adevarurile devenite datate. Factori determinanti ai globalizarii economiei mo ndiale care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondia le include: libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor , liberali zarea pietelor de capital , liberalitatea investitorilor straini de a infiinta f irme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globaliz arii. 8

Tema nr. 4 Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu bunuri (produse manufacturate) ri -primi 10 exportatori: Ucraina Comunitatea Statelor Independente Federatia Rusa Orientul Mijlociu Arabia Saudita Africa Emiratele Arabe Unite Nigeria Brazilia A merica de S si N -primi 10 importatori: Brazilia Nigeria Ucraina Comunitatra Sta telor Independente Chile Federatia Rusa America de S si America C Arabia Saudita Africa Orientul Mijlociu Emiratele Arabe Primii 10 exportatori si importatori n comerul cu servicii ri -primi 10 exportatori: Federatia Rusa Comunitatea Statelor I ndependente Brazilia Egipt China Orientul Mijlociu Argentina Elvetia Japonia Ame rica de S si America C -primi 10 importatori: Ucraina Federatia Rusa Brazilia Co munitatea Statelor Independente Egipt China Orientul Mijlociu America de S si Am erica C Argentina 9

Tema nr. 5 Puncte forte pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania: - cadrul legal este n general bun i acesta este i motivul pentru care muli investito ri strini au fost atrai de Romnia. Problema estre c implementarea anumitor legi cree az probleme investitorilor strini. - stabilitate macroeconomica - forta de munca n umeroasa ,cu costuri reduse si un nivel acceptabil de educatie initiala - resurs e naturale - resurse energetice - o serie de sectoare de succes in industria pre lucratoare si in sectorul primar - numar mare de specialisti in domeniul TIC - u n potential incurajator de crestere a productivitatii Puncte slabe pentru invest itorii straini care doresc sa investeasca in Romania: - concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta/strategii bazate pe costuri reduse - nivel redus al cercetarii- dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia - cultura anteprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata - capitalizare redusa a IMM-urilor - acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afaceril or - grad scazut de sofisticare al pietei - costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca) - fiscalitate instabila - impozitarea business-ulu i fluctueaza de la an la an - intrzierea rambursrilor de TVA - desele schimbri legi slative - infrastructura de telecomunicatii, - infrastructura de transport si lo gistica, - climatul social si calitatea vietii. 10

Bibliografie 1. Martin, Hans- Peter, Schumann Harald - Capcana globalizarii, Ed.Economica, Bu curesti, 2000 2. Postelnicu, GH. Postelnicu, C. Globalizarea economiei, Ed. Econo mica, Bucuresti,2000 3.Thomas L. Friedman, -Pmntul este plat. Scurt istorie a secolului XXI, Editura Pol irom, 2007. 4.David M. Smick, Lumea e rotund. Pericole ascunse pentru economia gl obal, Editura Publica, 2009. 5.Virgil Gheorghita, Aristide Cociuban Economie mond iala, ed.Politeia SNSPA, 2002; www.wto.org www.arisinvest.ro http://www.scritube .com http://www.evz.ro www.zf.ro 11