Sarcina de lucru

Dumitru Maria-grupa 202

I. Partea I

1. Alegeti o companie pe care o apreciati, sau ale carei produse le folositi (ex: Metro, Biofarm,
Banca Transilvania, etc)
2. Cautati si identificati bilantul si contul de profit si pierdere al acestei companii (posibile surse:
site-ul web al companiei, site-ul Ministerului de Finante (http://www.mfinante.ro/pjuridice.html?
pagina=domenii) , alte surse (atentie la surse care nu sunt oficiale)
3. Extrageti informatii financiare relevante – cifra de afaceri, total active, total datorii, profit, etc
4. Identificati si alte informatii non-financiare relevante – proprietarii, tranzactii recente, strategia
in Romania
5. Identificati principalii competitori pe piata din Romania (1-2) . Extrageti aceleasi informatii
financiare si pentru competitor si comparati- le cu primele.
6. Prezentati succint rezultatele (nu mai mult de o pagina)

II. Partea a doua

Alegeti doua institutii publice de acelasi tip (ex 2 primarii, 2 universitati). 2. Cautati si
identificati situatiile financiare ale acestor institutii. Extrageti informatii financiare relevante –
valoarea activelor, valoarea cheltuielilor. Prezentati cele observate. Cu ce difera acestea de
informatiile publicate de companii?

Partea I

METRO

Cifra de afaceri: 5.303.120.916

Total active: 1 357 218 972

Total datorii: 822 640 585

Capitaluri proprii: 975 335 827

Angajati: 3,679

Profit: 88.631.796 RON

Proprietari: Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România

Retailer-ul german Metro Cash & Carry a încheiat cea mai mare tranzacție pe piața logistică din
România din acest an.
Compania a decis consolidarea activităților de distribuție într-un singur proiect cu o suprafață de
peste 58.000 metri pătrați, care va fi dezvoltat de belgienii de la WdP, în Ștefănești, în nordul
Bucureștiului.

Unul dintre programele strategice ale METRO Cash & Carry România care are în vedere
sprijinirea producătorilor locali este De-ale noastre, fiind prima companie din România care a
lansat un astfel de proiect în 2012, cu scopul de a susține dezvoltarea durabilă a afacerilor
micilor producători de legume și fructe, precum și de a-i ajuta să își rezolve principalele
probleme (posibilități reduse de promovare, precum și distribuție/ desfacere a produselor lor),
contribuind totodată, la dezvoltarea economiei locale. Prima zonă inclusă în program a fost
Poiana Mare din județul Dolj în 2012, urmată de zone din alte 9 județe: Olt, Mehedinți,
Dâmboviţa, Tulcea, Ialomiţa, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu și Argeş în 2014. Acestora li se adaugă anul
acesta și producători din județele Galați, Călărași și Prahova.

Anul acesta, programul De-ale noastre a debutat în luna martie cu produse proaspete de sezon,
precum: ceapă verde, ridichii și salată verde, iar în sezonul de vară atinge un vârf de producție și
de sortimente cu peste 45 de sortimente de legume și fructe.

Competitori: CARREFOUR

Cifra de afaceri: 7.315.834.802

Total active: 5.801.189.580

Total datorii: 340 000 120

Angajati: 9,997

Profit: 261.712.438 RON

Proprietari: Jean Baptiste Dernoncourt, CEO-ul grupului Carrefour în România, Alexandre

Bompard, CEO.

Carrefour, însă, vrea să urce în trenul comerţului online şi a anunţat că va investi în acest
domeniu 2,8 miliarde de euro. Prin această strategie, retailerul vrea să ajungă în Franţa la o cotă
de piaţă de 20 de procente din vânzărilor online. Un prim pas a fost deja făcut: francezii au
cumpărat cu 79 de milioane de euro participaţii de 17% la retailerul online de modă
Showroomprive.com.

Pe segmentul en gros, Carrefour va avea de înfruntat o concurenţă acerbă din partea Metrou,
magazin care se adresează doar revânzătorilor, micilor comercianţi. În ultimii ani, cei doi
angrosişti au avut strategii diferite de dezvoltare. Metro a investit mai puţin în dezvoltare şi s-a
extins doar indirect, prin intermediul francizei La Doi Paşi, o reţea de magazine de cartier, pe
când concurentul Selgros a cheltuit masiv pentru modernizarea unităţilor pe care are.

O comparatie intre cele doua este data de cifra de afaceri, respectiv cea a companiei Carrefour,
care este mai mare fata de Metrou considerabil. Astfel, Metro Cash&Carry România
înregistrează cele mai mari datorii la bugetul de stat, sumă contestată de companie. Vânzările
rețelei Metro în România, care numără în prezent 25 unități cash&carry și cinci Punct, au scăzut
în anul fiscal 2014/2015, respectiv octombrie 2014 - septembrie 2015, la 892 milioane euro, de la
909 milioane euro în anul anterior.

Următorul retailer pe listă este Carrefour, care are insa datorii mai mici decat Metro. Vânzările
rețelei Carrefour România, care cuprinde 191 de magazine, au crescut cu 13,6%, la 1,215
miliarde euro, în 2015. Carrefour este al doilea retailer din România, după Kaufland.

O alta comparatie intre cele doua este legata de profilul net, compania Metrou avand un profit de
88.631.796 RON, iar Carrefour 261.712.438 RON, unde este vizibila diferenta uriasa intre cele
doua sume.

Venirea Carrefour cu noul tip de magazin are loc într-un moment în care consumatorii nu mai
mizezează doar pe preţ. Vor ceva mai mult decât hale cu rafturi pe care sunt aşezate cutii imense
cu produse. Însă, dacă se va păstra modelul spaniol, Carrefour nu va aloca bugete prea mari
pentru marketing în cadrul Supeco. Nu va investi în promovarea produselor sale, aşa cum fac
Lidl sau Penny Market. Pentru impunerea noii mărci de magazin, Carrefour va miza pe forţa
propriului nume. Şi are nevoie de rezultate rapide, pentru că şi ceilalţi concurenţi vor să capteze
cât mai mult din piaţă.

Partea a II-a

Universitatea din Bucuresti VS Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina

Veterinara Bucuresti:

Universitatea din Bucuresti:

- active nete = 1 126 345 571

-total datorii = 38 857 892

-terenuri si cladiri = 907 978 737

-total creante curente = 31 407 168

-cheltuieli financiare = 1 237 003

 Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Cluj Napoca:

-active nete = 2 224 054 761

-total datorii = 17 513 433

-terenuri si cladiri= 426 881 566

-total creante curente = 7 261 492

-cheltuieli in avans= 7 452

In cazul acestor doua universitati de renume putem compara urmatoarele informatii

financiare: activele nete, care in cadrul Universitatii din Bucuresti sunt mai mici fata de
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Cluj Napoca. Datoriile sunt mai
reduse in cazul Universitatii din Cluj Napoca fata de Universitatea Bucuresti. Creantele curente
sunt majoritare in cazul Universitatii din Bucuresti cu un numar de 31 407 168. Cheltuielile
financiare sunt in numar de 1 237 003 pentru Universitatea din Bucuresti, un numar considerabil,
iar cheltuielile in avans ale Universitatii din Cluj Napoca reprezinta 7452.

In opinia mea, informatiile financiare in cazul companiilor se gasesc mult mai usor decat cele ale
institutiilor publice, deoarece in cazul universitatilor spre exemplu, accesul la anumite informatii
financiare este restrictioat, mai ales pentru ultimii ani. De asemenea, difera in mod evident
valorile, schimbandu-se de la caz la caz.