Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU “ ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
ANUL II 2020-2021

REFERAT

COORDONATOR : STOIAN CAMELIA DACIANA


STUDENT : CACAINĂ DIANA -MARIANA
TEMA: ROLUL CENZORILOR

2021
CUPRINS

Importanţa activităţii cenzorilor ........................................................................ 3

Alegerea cenzorilor ...................................................................................................... 4

Atribuţiile cenzorilor ........................................................................................ 5

Răspunderea cenzorilor ............................................................................................... 6

Încheiere .......................................................................................................... 8

Bibliografie ................................................................................................................ 9

2
IMPORTANŢA ACTIVITĂŢII CENZORILOR

Activitatea cenzorilor este utilă acţionarilor, conducerii socetăţii şi terţilor.


Cenzorii asigură pentru acţionari posibilitatea unor informări corecte asupra
gestiunii societăţii, permiţându-le exercitarea dreptului la vot la aprobarea bilanţului
şi descărcarea de gestiune. În acelaşi timp, ei sunt obligaţi sa verifice reclamaţiile
făcute de acţionari, iar dacă le găsesc întemeiate trebuie să întocmească un raport
către adunarea generală.
Activitatea cenzorilor, pentru conducerea societăţii, este necesară şi utilă, dar
astfel ei pot descoperi nereguli şi imprecizări în gestiune. Acţionând ca adevăraţi
consilieri ai conducerii în materie contabilă, ei sunt competenţi în clarificarea şi
relevarea adevăratului mers al afacerilor.
Activitatea cenzorilor, pentru terţi, este utilă atunci când aceştia iniţiază
tratative sau intenţionează să achiziţioneze titluri emise de societate1.
Cenzorii, deşi nu sunt organe de conducere, ci doar de supraveghere şi control,
răspunderea lor funcţionează în cazul în care au avut cunoştinţă personal de actele
săvârşite de administratori şi nu au luat măsurile prevăzute de lege pentru antrenarea
răspunderii persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea unor astfel de fapte.
Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societaţii, să verifice dacă bilanţul
contabil şi cotele de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi în concordanţă cu
registrele, dacă registrele sunt ţinute regulat, şi dacă evaluarea patrimoniului s-a facut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil2.
Buna funcţionare a unei societăţi comerciale implică necesitatea asigurării unui
control asupra actelor şi operaţiunilor administratorilor. În societatea cu răspundere
limitată acest control este încredinţat unor persoane anume investite denumite cenzori
ai societăţii. În actul constitutiv se poate stipula alegerea unuia sau mai multor
cenzori. Conform art.199 din Legea nr.31/1990 daca numărul asociaţilor trece de
cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie.
1
Ţibrea Mihai, Note de curs, Dreptul afacerilor
2
Internet, http://www.jura.ro/a/72/raspunderea+administratorilor+si+a+organelor+de+conducere

3
ALEGEREA CENZORILOR

Cenzorii sunt aleşi de către adunarea constitutivă sau de către adunarea


generală pentru un mandat de trei ani reînnoibil. Trebuie sa existe printre cenzori,
minim un contabil autorizat sau expert contabil în societăţile în care statul deţine din
capitalul social 20%.
Legea cere ca majoritate cenzorilor sa fie cetăţeni români. Cenzorii primesc
pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie determinată prin statut sau de adunarea
generală care i-a numit.
În societatea cu răspundere limitată cenzorii se aleg de adunarea asociaţilor.
Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani putând fi realeşi. Legea cere ca unul dintre
cenzori să fie contabil autorizat sau expert contabil. Cenzorii sunt remuneraţi prin
indemnizaţie fixă determinată prin adunarea asociaţilor3.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generală. În caz de
deces, împiedicare fizică sau legală, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor,
supleantul cel mai în vârstă îl înlocuieşte.Dacă însă numărul cenzorilor nu se poate
completa în acest mod cenzorii rămaşi numesc alte persoane în locurile vacante până
la întrunirea adunării asociaţilor.

ATRIBUŢIILE CENZORILOR

3
Conform art.161 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale -modificată şi completată, nu pot fi desemnaţi ca
cenzori:
- rudele sau afinii până la gradul 4, inclusiv, sau soţii administratorilor
- persoanele care primesc un salariu de la administratori sau de la societate pentru altă funcţie decât cea de cenzor sau ai
caror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta;
- persoanele cărora le este interzisă funcţia de administrator
- persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.

4
Cenzorii desfăşoară activitatea de control fixată prin lege în două direcţii
principale: supravegherea gestiunii societăţii (are ca obiect întreaga activitate a
societăţii) şi controlul contabil.
Obligaţiile cenzorilor societăţii cu răspundere limitată
- să supravegheze gestiunea societăţii;
- să verifice dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi în
concordanţă cu registrele;
- să verifice dacă registrele sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoiniului
societăţii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului;
- să prezinte un raport adunării generale referitor la verificările şi propunerile privind
bilanţul şi repartizarea beneficiilor (condiţie fără de care adunarea generală nu va
putea aproba bilanţul şi contul de profit şi pierderi).
Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele
referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor4.
Drepturile cenzorilor societăţii cu răspundere limitată
- să participe la adunările administratorilor, fără să aibă drept de vot;
- să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor
comerciale.

RĂSPUNDEREA CENZORILOR

4
Conform art.165 din Legea nr. 31/1990 cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere,
rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii
vor putea lucra separat. Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în
exerciţiul mandatului lor.

5
Pentru modul în care îşi execută atribuţiile, cenzorii răspund faţă de societate.
Sarcinile lor sunt executate într-un mod asemănător cu cele ale mandatului. Criteriul
aprecierii este cel al unui bun administrator în funcţie.
Cenzorii sunt responsabili în mod solidar (între ei), nu sunt responsabili faţă de
terţi (spre deosebire de administratori), ei fiind civilmente responsabili numai faţă de
societate, pe baza hotărârilor adunării generale. Dacă ulterior aprobării bilanţului şi
descărcării de gestiune se descoperă dovezi care nu erau cunoscute la data adunării de
bilanţ, acţiunea poate fi totuşi exercitată. Creditorii societăţii pot exercita acţiunea în
răspundere civilă împotriva cenzorilor, numai când societatea e în stare de insolvenţă.
Obligaţiile şi răspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile mandatului şi
de dispoziţiile legii societăţilor comerciale (art.166 din Legea 31/1990).
Cenzorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
b) existenţa reală a dividendelor plătite;
c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun5.

Centrocoop-Legea Nr.109 din 10 octombrie 1996 privind organizarea şi


funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit

CAPITOLUL I

Cenzorii

Art. 145. - Organizaţiile cooperaţiei de consum şi ale cooperaţiei de credit au 1-3


cenzori şi tot atâţia supleanţi, dacă prin statut nu se prevede altfel.
Cenzorii se aleg de adunarea generală a fiecărei organizaţii cooperatiste, respectiv de
Congresul Cooperaţiei de Consum şi de Credit.
Cenzorii CREDITCOOP se aleg de către secţiunea "Cooperative de credit - bănci
populare" a Congresului Cooperaţiei de Consum şi de Credit şi sunt confirmaţi de
plenul congresului.
Art. 146. - Cenzorii trebuie să fie cetăţeni români, cu domiciliul stabil în România.
La casele teritoriale ale cooperativelor de credit, FEDERALCOOP, şi
CREDITCOOP, precum şi la CENTROCOOP, cel puţin unul dintre cenzori trebuie
5
Internet, http://www.infosrl.ro/societate-comerciala/articol/id_61/Cenzorii_societatii_cu_raspundere_limitata.html

6
să fie expert contabil sau contabil autorizat în condiţiile legii.
Art. 147. - Cenzorii cooperativelor de consum şi ai cooperativelor de credit - bănci
populare trebuie să fie membri cooperatori ai acestora.
Cenzorii FEDERALCOOP şi ai CENTROCOOP trebuie să fie membri cooperatori la
o cooperativă de consum asociată.
Cenzorii caselor teritoriale ale cooperativelor de credit şi cei ai CREDITCOOP
trebuie să fie membri cooperatori la o cooperativă de credit - bancă populară asociată.

Art. 148. - Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii până la gradul al treilea inclusiv ori soţii administratorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor,
un salariu sau o altă remuneraţie de la administratori sau de la organizaţia
cooperatistă la care sunt cenzori;
c) persoanele care, potrivit legii, nu au capacitate de exerciţiu sau au suferit
condamnări penale.
Art. 149. - Cenzorii sunt obligaţi să depună, în termen de 30 de zile de la alegerea
lor, jumătate din garanţia cerută administratorilor şi primesc o indemnizaţie stabilită
de adunarea generală a organizaţiei cooperatiste care i-a ales sau de consiliul de
administraţie al acesteia.
Art. 150. - Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze şi să verifice întreaga gestiune a
organizaţiei cooperatiste, ţinerea cu regularitate a registrelor, întocmirea, în
concordanţă cu acestea şi cu prevederile legale, a bilanţului contabil, a contului de
profit şi pierderi, precum şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor
stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil. Toate acestea, împreună cu propunerile
pe care le cred necesare privind bilanţul contabil şi repartizarea profitului, cenzorii le
vor prezenta organului care i-a ales, într-un raport amănunţit.
Adunarea generală nu poate aproba bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi,
dacă acestea nu sunt însoţite de raportul cenzorilor.
Art. 151. - Cenzorii sunt obligaţi, de asemenea:
a) să facă în fiecare lună şi inopinat inspecţia casei;
b) să convoace adunarea generală ordinară sau extraordinară, respectiv Congresul
Cooperaţiei de Consum şi de Credit, când acestea nu au fost convocate de
administratori;
c) să participe la adunările generale ordinare sau extraordinare ale organizaţiilor
cooperatiste la care au fost aleşi, respectiv la congres, solicitând înscrierea pe ordinea
de zi a propunerilor pe care le cred necesare;
d) să constate depunerea garanţiei de către administratori;
e) să vegheze ca dispoziţiile legii şi ale statutului să fie îndeplinite de administratori
şi de lichidatori.
Cenzorii aduc la cunoştinţă consiliului de administraţie neregulile şi încălcările
dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constată, iar cazurile mai importante le aduc
la cunoştinţă adunării generale, respectiv congresului.
Cazurile mai importante constatate în activitatea CREDITCOOP se aduc la
cunoştinţă Consiliului de administraţie al CENTROCOOP.
Cenzorii prezintă anual, în faţa adunării generale, dări de seamă despre activitatea
7
desfăşurată.
Art. 152. - Cenzorii participă, fără drept de vot, la şedinţele consiliului de
administraţie, iar preşedintele comisiei de cenzori participă şi la şedinţele biroului
executiv.
Art. 153. - Deliberările şi constatările făcute de cenzori în exerciţiul mandatului lor
se consemnează într-un registru special.
Art. 154. - Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 150, cenzorii deliberează
împreună; ei pot face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate pe care le vor prezenta
adunării generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii pot lucra separat.
Art. 155. - Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt reglementate de regulile
mandatului.
Revocarea cenzorilor se face numai de către organul care i-a ales.
Cenzorii CREDITCOOP pot fi revocaţi de Consiliul de administraţie al
CENTROCOOP, la propunerea biroului executiv al CREDITCOOP.

ÎNCHEIERE

Răspunderea cenzorilor nu este o răspundere principală şi individuală fată de


a organelor de conducere, ci o răspundere conjunctă cu a organelor de conducere care
au săvârşit faptele prevăzute de lege şi pe care cenzorii le-au acoperit prin tăcerea şi
neluarea măsurilor legale.

8
BIBLIOGRAFIE

1. Centrocoop-Legea Nr.109 din 10 octombrie 1996 privind organizarea şi


funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit
2. Dr. Raul Petrescu, Drept comercial român, Ediţie revăzută şi adăugită, Editura
Oscar Print, Bucureşti, 1998
3.Internet,http://www.jura.ro/a/72/
raspunderea+administratorilor+si+a+organelor+de+conducere
4. Internet,
http://www.infosrl.ro/societate-comerciala/articol/id_61/Cenzorii_societatii_cu_raspu
ndere_limitata.html
5. Legea Nr.31/1990 privind societăţile comerciale, modificată şi completată
6. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ediţia a II-a revizuită şi completată,
Editura All Beck, Bucureşti, 1998
7. Ţibrea Mihai, Note de curs, Dreptul afacerilor

S-ar putea să vă placă și