Sunteți pe pagina 1din 42

Legislaie

Page 1 of 42

PROIECT GHID
practic de aplicare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor economice europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002

Comisia pentru elaborarea lucrarii Ghid Practic Lazar Balaj Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare coordonator lucrare, membru Colegiul Consultativ al Contabilitatii Chirtu Fanel Bursa de Valori Bucuresti Iancu Elena - Ministerul Finantelor Publice Mariana Florea - Ministerul Finantelor Publice Lazar Alexandrina - Ministerul Finantelor Publice Nicolae Virgil - Ministerul Finantelor Publice Colun Stela - Ministerul Finantelor Publice Ane Marie Saucan Ernest &Young Mema Teodora SIF Transilvania Florin Rosca Quadrant Gulii Aurica - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Lup Oana Alice - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Ditescu Ionela - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Filinschi Liliana - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

Colaboratori: Ion Mihaila director economic la SIF Transilvania Stefan Doba director economic la SIF Banat Crisana Traian Costache director economic la SNCDD

Cuprins Cap. I Obiectiv, arie de aplicabilitate, definitii si clasificarea instrumentelor financiare A. Obiectul si aria de aplicabilitate B. Definitii si clasificarea instrumentelor financiare C. Recunoasterea initiala si derecunoasterea D. Evaluarea ulterioara a activelor si datoriilor financiare E. Acoperirea mpotriva riscurilor

F. Deprecierea si irecuperabilitatea activelor financiare G. Prezentarea informatiilor Cap. II Actiuni, depozitari si tranzactii

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 2 of 42

Cap. III Retratarea prima aplicare a IAS 32 si IAS 39

Proiect GHID
practic de aplicare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor economice europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002

Prezentul ghid trateaza n special pe aplicarea IAS 32 " Instrumente financiare prezentare si descriere " si IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare " av nd n vedere ca, operatiunile cu instrumente financiare sunt preponderente institutiilor supravegheate si reglementate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Tratamentele contabile referitoare la elementele comune tuturor agentilor economici ( imobilizari corporale, imobilizari necorporale, stocuri, etc) sunt aceleasi cu cele prevazute n ghidul practic partea I elaborat de Ministerul Finantelor Publice.

Acest ghid practic nu are caracter de reglementare, scopul acestuia fiind acela de a facilita ntelegerea conceptelor, principiilor a problematicii de ansamblu a Standardelor Internationale de Contabilitate n conditiile folosirii rationamentului profesional n contextul aplicarii prevederilor Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice si ale Presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.1742/106/2002;

Cap. I Obiectiv, arie de aplicabilitate, definitii si clasificarea instrumentelor financiare A. Obiectivul si aria de aplicabilitate 1. Obiectivul
Obiectivul IAS 32 este de a prescrie anumite cerinte pentru prezentarea instrumentelor financiare care intra n bilant si identifica informatiile care trebuie prezentate cu privire la instrumentele financiare bilantiere (recunoscute) dar si extrabilantiere (nerecunoscute). Standardele referitoare la prezentare trateaza clasificarea instrumentelor financiare n datorii si capitaluri proprii, clasificarea dob nzilor, dividendelor, pierderilor si c stigurilor asociate acestora, precum si circumstantele n care activele financiare si datoriile financiare pot fi compensate. Standardele referitoare la informatiile ce trebuie furnizate se refera la factori care afecteaza valoarea, momentul si gradul de certitudine al fluxurilor de numerar viitoare ale unei ntreprinderi asociate instrumentelor financiare, precum si politicile contabile aplicate acestor instrumente. n plus, IAS 32 ncurajeaza prezentarea informatiilor despre natura si amploarea folosirii instrumentelor financiare de catre o ntreprindere, scopurile carora servesc, riscurile asociate lor si strategiile manageriale pentru controlarea acestor riscuri. IAS 39 are ca obiectiv stabilirea principiilor pentru recunoasterea, evaluarea si prezentarea informatiilor privind instrumentele financiare si situatiile financiare ale unei societati.

2. Aria de aplicabilitate a IAS 32 "Instrumente financiare: prezentare si descriere


IAS 32 va fi aplicat la prezentarea si evidentierea informatiilor despre toate tipurile de instrumente financiare, recunoscute sau nu n situatiile financiare, altele dec t: n filiale;

a. b.

investitiilor

n filiale, asa cum sunt definite

n IAS 27, Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor

investitii n ntreprinderi asociate si contabilitatea investitiilor ntreprinderile asociate; interese n asociere n participatiune asa cum sunt definite

n investitii asociate, asa cum sunt definite

n IAS 28, Contabilitatea investitiilor

c. d.

n IAS 31, Raportarea financiara a intereselor

n asocierile

n participatie;

datoriile angajatorilor si fondurile privind pensiile, de toate tipurile inclusiv pensiile asa cum sunt descrise Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii; datoriile angajatorilor

n IAS 19,Beneficiile angajatilor si IAS 26

e. f.

n baza planurilor pentru optiuni pe actiuni si pentru cumpararea de actiuni de catre salariati;

datorii provenind din contracte de asigurare.

3. Aria de aplicabilitate a IAS 39


Acest Standard trebuie aplicat de catre toate ntreprinderile pentru toate instrumentele financiare, except nd:

a) acele participatii n filiale, ntreprinderi asociate si asocieri n participatiune ce sunt reglementate de IAS 27, Situatiii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor n filiale, IAS 28 Contabilitatea investitiilor n ntreprinderi asociate si IAS 31 Raportarea financiara a intereselor n asocierile n participatie. Totusi, o societate aplica IAS 39 n situatiile financiare consolidate pentru a contabiliza o participatie ntr-o filiala, ntreprindere asociata sau asociere n participatie care (a) este achizitionata si detinuta exclusiv n vederea cedarii ulterioare, n viitorul apropiat sau (b) si desfasoara activitatea sub restrictii severe pe termen lung, care i deterioreaza semnificativ capacitatea de a transfera fonduri catre o societate. n aceste situatii se aplica cerintele de prezentare a informatiilor din IAS 27, IAS 28 si IAS 31, n plus fata de cerintele prevazute de Standardul 39; b) drepturile si obligatiile rezultate din contractele de leasing, pentru care se aplica IAS 17, Leasing; totusi, creantele din activitatea de leasing recunoscute n bilantul unui locator fac subiectul prevederilor privind derecunoasterea din IAS 39 si acest Standard se aplica n mod expres instrumentelor derivate ce sunt

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 3 of 42

ncorporate

n activitatile de leasing; n cazul planurilor de beneficii ale angajatilor, care sunt reglementate de IAS 19, Beneficiile angajatilor;

c) activele si datoriile angajatorilor

d) drepturile si obligatiile asumate prin contractele de asigurare asa cum sunt definite n paragraful 3 din IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere, nsa acest Standard se aplica pentru instrumentele derivate ce sunt ncorporate n contractele de asigurari; e) instrumentele de capitaluri proprii emise de societatile raportoare, inclusiv optiuni, warrant-uri si alte instrumente financiare considerate capital al actionarilor la ntreprinderile raportoare (oricum se cere ca detinatorul unor astfel de instrumente sa aplice IAS 39 pentru instrumentele respective); f) contractele de garantare financiara, inclusiv acreditivele, care asigura efectuarea platilor n cazul n care debitorul nu reusesete sa efectueze plata la scadenta (IAS 37, Provizioane, datorii si active contingente, furnizeaza recomandari privind recunoasterea si evaluarea garantiilor financiare, obligatiilor de garantare, precum si a altor instrumente similare). Din contra, contractele de garantare financiara intra sub incidenta IAS 39 n cazul n care acestea sigura efectuarea platilor ca urmare a modificarilor ratei dob nzii, pretul titlurilor de valoare, pretul marfurilor, creditului, cursului de schimb valutar, indexul preturilor sau ratelor sau alte elemente variabile (uneori denumite de baza"). De asemenea, IAS 39 cere recunoasterea garantiilor financiare generate sau retinute ca rezultat al criteriilor de derucunoastere; g) contractele cu titlu de contraprestatie eventuala ntreprinderi); ntr-o combinare de ntreprinderi ( a se vedea paragrafele 65 76 din IAS 22 revizuit 1988, Combinari de

h) contractele care impun efectuarea unei plati pe baza unor variabile climatice, geologice sau alte variabile fizice, dar IAS 39 se aplica altor tipuri de instrumente derivate ce sunt ncorporate n astfel de contracte. IAS 39 trebuie aplicat contractelor bazate pe marfuri ce confera fiecarei parti dreptul de decontare n numerar sau cu ajutorul altui instrument financiar, cu exceptia contractelor de marfuri ce (a) sunt angajate sa ndeplineasca si continua sa ndeplineasca cerintele preconizate ale ntreprinderii privind achizitia, v nzarea sau utilizarea, (b) care au fost desemnate pentru acel scop n momentul initial si (c) care sunt preconizate a se deconta prin livrare. Investitiile financiare nregistrate de SIF-uri, societati nfiintate n baza Legii nr.133/1996, vor fi evaluate la valoarea justa, potrivit IAS 39, indiferent de cota de participare detinuta din capitalul social al societatilor emitente si nu au obligatia ntocmirii de situatii financiare consolidate. Evaluarea la valoarea justa a participatiilor detinute n portofoliu de catre SIF-uri se va face utiliz nd metodologia de evaluare redata de CNVM prin Instructiunile nr.4/1999, modificate prin instructiunile nr.2/2003.

B. Definitii si clasificarea instrumentelor financiare


Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o ntreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capital propriu pentru o alta ntreprindere. Contractele pe marfuri care dau dreptul oricarei dintre parti sa deconteze n numerar sau folosind un alt instrument financiar, trebuie contabilizate ca si instrumente financiare, cu exceptia contractelor pe marfuri care (a) au fost ncheiate si continua sa satisfaca exigentele ntreprinderii cu privire la aprovizionarea, v nzarea si consumul estimat, (b) au fost destinate acestui scop nca de la nceput si (c) se presupune ca decontarea se face la livrarea marfurilor. Un activ financiar este orice activ care reprezinta: - numerar; - un drept contractual de a ncasa numerar sau orice alte active financiare de la o alta societate; n conditii care sunt potential favorabile ;

- un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu o alta societate, - un instrument de capitaluri proprii ale unei alte societati.

Definirea celor patru categorii de active financiare:


Un activ financiar (sau o datorie financiara) detinut n scopul tranzactionarii este un activ achizitionat sau produs, n principal, n scopul de a genera un profit, ca rezultat al fluctuatiilor pe termen scurt ale pretului sau ale marjei intermediarului. Un activ financiar trebuie clasificat ca activ detinut pentru tranzactionare daca, indiferent de motivul pentru care a fost achizitionat, constituie o parte a unui portofoliu pentru care exista dovada unui ritm efectiv recent de a obtine c stiguri pe termen scurt. Instrumentele financiare derivate sunt ntotdeauna considerate a fi pastrate pentru tranzactionare daca nu sunt desemnate si nu sunt, n fapt, instrumente de acoperire a riscului. Plasamentele detinute p na la scadenta reprezinta active financiare cu plati fixe sau determinabile si scadenta fixata pe care o societate are intentia ferma si posibilitatea de a le pastra p na la scadenta. Creditele si creantele emise de o societate sunt active financiare create de ntreprindere ca urmare a remiterii directe catre un debitor a unor sume de bani, marfuri sau servicii direct unui debitor, altele dec t cele ce sunt initiate cu intentia de a fi v ndute imediat sau n termen scurt si care trebuie categorisite si retinute pentru tranzactionare. Creditele si creantele generate de societate nu sunt incluse n investitiile retinute p na la scadenta, ci sunt clasificate separat n acest Standard. Activele financiare disponibile pentru v nzare sunt acele active financiare ce nu sunt credite si creante generate de societate, plasamente detinute p na la scadenta sau active detinute pentru tranzactionare. O datorie financiara este orice datorie contractuala: - de a varsa numerar sau alt activ financiar unei alte societati sau; - de a schimba instrumente financiare cu alta societate, n conditii care sunt potential favorabile. n functie de

O datorie financiara va fi nregistrata si n cazul unei datorii contractuale care va fi achitata printr-un activ financiar sau valori mobiliare ( capitaluri proprii ), al caror numar variaza modificarile valorii juste care este ntotdeauna egala cu valoarea obligatiei contractate ( nu exista c stig sau pierdere din fluctuatii de pret ). O societate poate avea o obligatie contractuala pe care o poate stinge fie prin plata cu active financiare, fie prin plata sub forma propriilor titluri de proprietate.

Daca numarul titlurilor de proprietate cerute pentru stingerea obligatiei variaza n raport cu modificarile valorii juste a acestora, astfel nc t valoarea justa totala a titlurilor de proprietate platita sa echivaleze ntotdeauna cu valoarea obligatiei contractuale, detinatorul obligatiei nu este expus sa nregistreze un c stig sau o pierdere ca urmare a modificarilor de pret la titlurile de proprietate. O astfel de obligatie trebuie sa fie considerata ca o datorie financiara a societatii.

Exemplu

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 4 of 42

Decontarea unei datorii de 100.000 lei prin cedarea unor actiuni ordinare ale debitorului a caror valoare justa pe piata este de 100.000 lei . Nu sunt datorii financiare: venituri n avans, obligatii comerciale, salariale, fiscale sau obligatii din contracte futures de marfuri sau din operatii de leasing ( se vor deconta clasic ). n activele unei ntreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. ncasate sau platite n bani, pentru o suma

Un instrument de capital propriu este orice contract care certifica existenta unui interes rezidual

Activele si datoriile financiare monetare ( de asemenea, considerate drept instrumente financiare monetare) sunt active si datorii financiare ce urmeaza a fi determinata sau determinabila. Valoarea justa este valoarea pentru care un activ poate fi tranzactionat sau o datorie poate fi decontata de buna voie, conditii de concurenta normala. ntre parti aflate

n cunostinta de cauza

n cazul unei tranzactii realizate

Valoarea de piata este valoarea ce se obtine din v nzarea (sau se plateste achizitia) unui instrument financiar pe o piata activa. Termenii contract si contractual se refera la o ntelegere ntre doua sau mai multe parti care are consecinte economice clare, carora partile nu li se pot sustrage dec t cu dificultate chiar daca ar avea posibilitatea, datorita faptului ca n general ntelegerea este executorie din punct de vedere juridic. Contractele si respectiv instrumentele financiare pot avea o diversitate de forme si nu sunt neaparat forma scrisa. n spiritul definitiilor de mai sus, termenul societate include persoane fizice, societati de persoane fara personalitate juridica, organisme cu personalitate juridica si agentii guvernamentale. Definitiile activelor financiare si datoriilor financiare includ termenii de activ financiar, dar definitiile nu sunt circulare. Atunci c nd apare un drept contractual sau o datorie de a schimba instrumente financiare, instrumentele ce urmeaza a fi schimbate dau nastere la active financiare, datorii financiare sau instrumente de capitaluri proprii. Se poate stabili un lant de drepturi sau datorii contractuale, dar n ultima instanta acesta conduce la ncasarea sau plata de numerar sau la achizitionarea ori emiterea unui instrument de capitaluri proprii. Instrumente financiare includ at t instrumente primare, cum ar fi titlurile de creanta , de debit sau de capitaluri proprii, c t si instrumente derivate , cum ar fi optiunile financiare, contractele futures si operatiunile forward, swap-urile de rata a dob nzii si swap-urile de rata a dob nzii si swap-urile valutare. Instrumentele financiare derivate, recunoscute sau nu n bilant, ntrunesc conditiile definitiei instrumentelor financiare si, implicit, sunt subiecte ale acestui Standard. Instrumentele financiare derivate creeaza drepturi si datorii ce au ca efect transferarea ntre parti a unuia sau mai multor riscuri financiare inerente unui instrument financiar primar de baza. Instrumentele derivate nu au ca rezultat transferul unui instrument financiar primar de baza la ncheierea contractului, iar un astfel de transfer nu are loc neaparat la scadenta contractului. Activele fizice cum ar fi stocurile, imobilizarile corporale, activele n locatie si activele necorporale cum ar fi brevetele sau marcile acestor active fizice si necorporale creeaza oportunitatea de a genera intrari de numerar sau alte active financiare. Active, cum ar fi cheltuieli active financiare. n avans, pentru care beneficiul economic viitor consta n primirea de bunuri sau servicii si nu nregistrate nu constituie active financiare. Controlul asupra

n dreptul de a

ncasa numerar sau alte active financiare nu constituie

Similar, elementele cum ar fi veniturile n avans si majoritatea datoriilor de garantie nu constituie datorii financiare, deoarece iesirea probabila de beneficii economice asociate lor este livrarea de bunuri si servicii, dar nu de numerar sau alte active financiare. Datoriile si activele care nu sunt contractuale prin natura lor, cum ar fi impozitul pe profit, care este creat ca rezultat al reglementarilor impuse de autoritatile publice, nu constituie active financiare sau datorii financiare. Contabilitatea impozitului pe profit este tratata n IAS 12, Impozitul pe profit. Drepturile si datoriile contractuale care nu implica transferul unui activ financiar nu intra n aria de aplicabilitate a definitiei instrumentelor financiare. De exemplu, unele drepturi (datorii) contractuale, cum ar fi cele care provin dintr-un contract futures pe marfuri pot fi stinse numai prin primirea (livrarea) de active nefinanciare. Similar, drepturile (datoriile) contractuale cum ar fi cele care provin ca urmare a unei operatii de leasing operational pentru folosirea unui activ fizic pot fi stinse numai prin primirea (livrarea) de servicii. n ambele cazuri, dreptul contractual al unei parti de a primi un activ nefinanciar sau serviciu si obligatia corespondenta a celeilalte parti nu stabilesc un drept sau datorie prezenta vreuneia dintre parti de a primi, livra sau schimba un activ financiar. Capacitatea de a exercita un drept contractual sau cerinta de a satisface o datorie contractuala poate fi absoluta sau poate depinde de aparitia unui eveniment viitor. De exemplu, o garantie financiara este un drept contractual al creditorului de a primi numerar de la girant si obligatia contractuala corespondenta a girantului de a-l plati pe creditor, daca debitorul nu-si onoreaza obligatia. Dreptul contractual si obligatia exista datorita unei tranzactii sau unui eveniment trecut ( angajamentul girantului), chiar daca priceperea creditorului de a-si exercita dreptul si cerinta pentru girant de a-si executa obligatia depind ambele de un act viitor al debitorului de neexecutare a datoriei sale . Drepturile si datoriile eventuale ntrunesc conditiile definitiei activului financiar si datoriei financiare, chiar daca multe astfel de active si datorii nu ndeplinesc conditiile pentru recunoasterea n situatiile financiare. Obligatia unei societati de a emite sau livra propriile sale instrumente de capitaluri proprii, cum ar fi optiunile sau bonurile de subscriere de active, reprezinta un instrument de capitaluri proprii n sine , nu o datorie financiara, deoarece ntreprinderea nu este obligata sa livreze numerar sau alte active financiare. Similar costurile suportate de catre o ntreprindere pentru a cumpara dreptul de a rascumpara propriile instrumente de capitaluri proprii de la alta parte reprezinta o deducere a capitalurilor sale proprii, nu un activ financiar. Interesul minoritar care poate aparea n bilantul unei ntreprinderi n urma consolidarii unei filiale nu este nici datorie financiara, nici instrument de capitaluri proprii al ntreprinderii. n situatiile financiare consolidate, ntreprinderea prezinta interesele tertilor n capitaluri proprii si profitul filialelor sale n concordanta cu IAS 27, Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor n filiale. Prin urmare, un instrument financiar clasificat drept instrument de capitaluri proprii de catre o filiala este eliminat la consolidare atunci c nd este detinut de societatea mama sau prezentat de catre societatea mama n bilantul consolidat drept un interes minoritar separat de capitalurile proprii ale propriilor actionari. Un instrument financiar clasificat drept datorie financiara de catre o filiala ram ne o datorie n bilantul consolidat al societatii mama, cu exceptia cazului n care este eliminata la consolidare, fiind o decontare intragrup. Tratamentul contabil efectuat de catre societatea mama la consolidare nu afecteaza baza de prezentare de catre filiala n situatiile sale financiare. Un instrument de capitaluri proprii nseamna orice contract ce evidentiaza o participatie reziduala n activele unei societati, dupa deducerea tuturor obligatiilor sale. Cu alte cuvinte, capitalul propriu averea actionarilor, detinatori ai actiunilor ordinare sau preferentiale sau ai altor instrumente similare emise de o societate. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de buna voie, obiectiv. Un instrument derivat reprezinta un instrument financiar: -a carui valoare se modifica n functie de variatiile unei rate specificate a dob nzii, pretului titlurilor, pretului la marfuri, ratei de schimb valutar, indicelui preturilor sau indicelui de credit sau unui element similar ( numit baza ); -care nu necesita nici o investitie neta initiala sau o investitie neta initiala de valoare mica modificarea conditiilor de piata; -care se deconteaza la o data viitoare ( IAS 39, par. 10 ). Un instrument derivat este un contract financiar, ntre doua sau mai multe parti care deriva din valoarea viitoare a unui activ de referinta ( sau activ suport). n plus, exista produse derivate care au ca suport titluri de creante, rate ale dob nzilor, indici bursieri, instrumente n comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie similara la ntre parti aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii, n care pretul este determinat

Unele active de referinta sunt reprezentate nca de marfuri, dar, ale pietei monetare, valute si chiar alte contracte derivate.

Instrumentele financiare derivate sunt instrumente financiare importante pentru gestionarea riscului Enumeram principalele instrumente financiare:

ntruc t ele permit ca riscurile sa fie separate si tranzactionate.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 5 of 42

1. 2. 3. 4. 5.

Contractele forward; Contracte futures; Contracte cu optiuni; Tranzactii swap.

1. Contracte forward
Un contract forward (la termen) este o tranzactie n care cumparatorul si v nzatorul convin asupra livrarii unui activ (de regula, o marfa), o data viitoare precizata. Un pret poate fi convenit fie n avans, fie la data livrarii. ntr-o cantitate si calitate specificate, la

Exemplu de contract forward:


Este nceputul lui septembrie si decideti ca doriti sa va cumparati o noua masina. Alegeti tipul de autoturism pe care l doriti si mergeti la furnizorul dvs. local.

n salonul de prezentare al furnizorului, va decideti asupra specificatiei exacte a autoturismului culoare, motor, marime, forma volanului etc. si, ceea ce este mai important, stabiliti pretul. Furnizorul va spune ca, daca dati comanda astazi si constituiti un depozit, puteti prelua masina n trei luni. Nici daca n acest interval de trei luni, furnizorul acorda un discount de 10% pentru toate masinile noi, nici daca pretul modelului creste, aceasta nu conteaza pentru dvs. Pretul pe care l platiti la livrare a fost convenit si fixat ntre dvs. si furnizor. Tocmai ati intrat ntr-un contract la termen (forward) aveti dreptul si obligatia de a cumpara automobilul n trei luni de zile la pretul convenit. Contractele forward (la termen) nu sunt tranzactionate la bursa si nu prezinta conditii standardizate, transparente. Un contract forward implica un risc de credit pentru ambele parti, similar celui de pe piata la vedere (spot). n astfel de conditii, partile contractuale pot solicita o garantie (colateral), n sensul ca cealalta parte va onora contractul. n mod normal, contractele forward nu sunt negociabile, iar atunci c nd contractul este initiat, acesta nu are nici o valoare. Nu este implicata nici o plata, un simplu acord de a cumpara sau a vinde la o data viitoare. De aceea, contractul nu constituie un element de activ sau de pasiv. ntruc t contractul este

n principal, pretul la termen (forward) se determina prin preluarea pretului spot (la vedere) sau cash (numerar) din momentul tranzactiei si adaugarea la aceasta a costului de derulare (cost of carry). n functie de activul suport sau marfa de referinta a contractului, costul de derulare ia de transport, plati n contul dob nzilor, ncasari de dividende etc. n consideratie plati si ncasari pentru elemente cum ar fi depozitarea, asigurarea, costurile

Pret Forward = Pret la vedere (spot) sau numerar (cash) + Cost de derulare (cost of carry)
Caracteristicile contractelor forward sunt urmatoarele: acord se ntre doua parti de a livra/plati la o data viitoare prestabilita un activ ( marfa, valuta, activ financiar ), la un pret predeterminat, n afara bursei, prin negociere directa ntre parti,

ncheie

este un contract nestandardizat, are valoare fixa, iar rezultatul potential este dat la scadenta de diferenta dintre pretul stabilit al contractului ( pretul forward ) si pretul curent ( spot ) al activului, contractul forward este lichidat la scadenta, n natura ( predarea activului/plata contravalorii, la pretul din contract ).

2. Contracte futures
Un contract futures este un acord contractual ferm ntre un cumparator si un v nzator de a cumpara/vinde un activ determinat, la o data fixa n viitor. Pretul contractului va varia n functie de localizarea pietei, dar este fixat atunci c nd tranzactia este ncheiata. De asemenea contractul prezinta o specificatie standard, astfel nc t ambele parti, stiu exact ce anume s-a tranzactionat. Contractele Futures at t pentru marfuri, c t si cele financiare, sunt tranzactionate la burse. Contractele Futures evidentiaza urmatoarele trasaturi comune: -standardizare; -tranzactionare la o bursa; -sunt deschise, iar preturile publicate; -sunt organizate de casele de compensare (clearing houses). Implicarea unei case de compensare, reflecta faptul ca nu exista un contract ntre cumparator si v nzator, ci un contract ntre fiecare dintre acestia si casa de compensare. Casa de compensare actioneaza ca o contrapartida pentru ambele parti, care confera protectie acestora si permite ca tranzactionarea sa aiba loc mai liber. Un contract futures nu previzioneaza ce preturi vor fi termenilor contractului. Contractele Futures sunt utilizate -hedgeri; -speculatori; -arbitrajeuri. Hedgeri sunt jucatori de pe piata care doresc sa protejeze pozitia detinuta pe un activ, contra miscarilor adverse viitoare ale preturilor. Pentru a proteja o pozitie, trebuie sa se angajeze pe piata futures (la termen) o o pozitie egala si opusa pozitiei detinute pe piata de numerar (cash). n special de: n viitor. Daca unui contract i se permite sa ajunga la scadenta, aceasta nseamna ca livrarea trebuie sa aiba loc conform

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 6 of 42

Exista doua tipuri de protectie: -prin v nzare (short hedge); -prin cumparare (long hedge). Prin v nzare se vinde o pozitie la termen (futures) pentru a compensa o pozitie de cumparare pe piata de numerar (cash). De exemplu: un fond care detine un portofoliu de titluri de valoare ar putea sa se protejeze mpotriva unei scaderi a preturilor la bursa prin v nzarea unui contract futures pe indicii bursieri. Prin cumparare, se cumpara o pozitie futures pentru a compensa o pozitie de v nzare pe piata de numerar (cash). De exemplu: o rafinarie de titei poate sa consolideze pretul de cumparare prin cumpararea de contracte futures pentru petrol astazi. Indiferent daca actiunea de protejare are ca obiect tranzactia cash anticipata sau o pozitie de piata curenta, scopul hedging-ului este acelasi: orice pierdere piete este compensata de un profit realizat pe cealalta piata. Daca pretul activului scade pe piata cash, atunci, si momentul c stigurile din contractul futures. Daca pretul activului creste pe piata cash, c stigurile din contractul futures. n momentul nregistrata pe una dintre

n care hedgerul decide sa v nda futures, orice pierdere pe piata cash este compensata de profitul realizat prin

n care hedgerul decide sa cumpere futures, orice pierdere de pe piata cash este compensata de profitul realizat din

Prin utilizarea contractelor futures, hedging-ul ndeparteaza posibilitatea de a obtine profit daca pretul cash viitor creste, dar ofera protectia necesara daca pretul cash viitor scade. Din acest punct de vedere, hedging-ul este de fapt un contract de asigurare, care fixeaza pretul viitor al unei marfi sau al unui activ financiar. Speculatorii accepta riscul pe care hedger-ii doresc sa-l transfere. Speculatorii nu au nici o pozitie de protejat si nu au, resursele fizice pentru a efectua livrarea unui activ de referinta, dupa cum nu au nevoie sa preia livrarea unui activ de referinta. Ei angajeaza anumite pozitii pe baza estimarilor lor cu privire la miscarile viitoare ale preturilor si cu scopul de a realiza un profit. Speculatorii alimenteaza piata cu lichiditati, iar fara ei protejarea pretului ceruta de hedgeri, ar fi foarte scumpa. Arbitrajeurii sunt traderi si creatori de piata care se ocupa de cumpararea si v nzarea de contracte futures, sper nd sa obtina profit din diferentele de pret ntre piete si/sau burse.

Deosebirile dintre contractele futures si cele forward sunt sintetizate n tabelul de mai jos. Totusi, principala diferenta este aceea ca un contract forward este un acord singular (oneoff) ntre un cumparator si un v nzator, n timp ce un contract futures reprezinta o succesiune de contracte tranzactionate la o bursa:

Contracte futures (a) sunt tranzactionate la bursa (b) utilizeaza o casa de compensare care ofera protectie pentru ambele parti (c) necesita plata unei marje (d) sunt utilizate pentru protectia contra fluctuatiilor de pret si pentru speculatii (e) sunt standardizate si publicate (f) sunt transparente contractele futures sunt raportate la bursa

Contracte forward (a) nu sunt tranzactionate la o bursa (b) sunt private si sunt negociate garantie de bursa (c) nu implica plati de marja (d) sunt utilizate pentru protectie contra fluctuatiilor de pret si pentru livrare fizica (e) depind de conditii contractuale negociate (f) nu sunt transparente ntruc t nu exista conditii de raportare ele sunt afaceri private ntre parti fara nici o

Contractul futures" reprezinta prin urmare: un acord de cumparare/v nzare a unei cantitati predeterminate dintr-un activ (marfa, valuta, activ financiar), la un pret stabilit se ncheie ntr-un cadru organizat ( la bursa ), printr-un mecanism traditional specific, n momentul ncheierii contractului, cu scadenta ulterioara,

este un contract standardizat, are o valoare variabila, fiind data de echilibrul zilnic dintre cerere si oferta, c stigul sau pierderea asociate contractelor futures sunt date de diferenta dintre pretul de tranzactionare al zilei (spot) si pretul zilei precedente, are o piata secundara ( contractul futures poate fi cedat altui cumparator ); prin urmare, este un instrument financiar derivat, poate fi executat n natura sau n numerar, sau lichidat la bursa ( prin v nzare- pozitia long sau cumparare pozitia short ).

3. Contractele cu optiuni
Un contract cu optiuni confera dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara (call) sau vinde (put) un instrument sau activ de referinta specificat, la un pret specificat pretul strike sau de exercitare p na la sau la o data viitoare stabilita scadenta. Pretul pentru a avea acest drept este platit v nzatorului, de catre cumparatorul contractului de optiune sub forma unei prime.

Exemplu de contract cu optiune este redat mai jos: Sa presupunem acum ca v-ati dus la salonul de prezentare si ati vazut ca autoturismul pe care l doriti este oferit la pretul de 20.000.000 lei, cu conditia de a-l cumpara pe loc. nsa nu dispuneti de suma necesara n numerar si v-ar trebui o saptam na pentru a contracta un mprumut. Ati putea sa-i oferiti furnizorului o garantie si sa intrati ntr-un contract la termen de o saptam na. nsa mai exista si altceva ce ati putea oferi. De data aceasta, i oferiti furnizorului 100.000 lei numai pentru a pastra masina si a mentine pretul timp de o saptam na. La sf rsitul saptam nii, cele 100.000 lei sunt ale lui, fie ca ati cumparat, fie

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 7 of 42

ca nu ati cumparat autoturismul. Aceasta este o oferta tentanta si furnizorul o accepta. Ati intrat ntr-un contract cu optiune presupune ca dvs. aveti dreptul , dar nu si obligatia de a cumpara masina n termen de o saptam na la pretul de 20.000.000 lei

n acest caz, cunoscut sub termenul de optiune de cumparare. Aceasta

Daca n timpul acestei saptam ni, descoperiti la un al doilea furnizor un model identic pentru numai 19.000.000 lei, atunci nu veti mai declara optiune fata de primul furnizor. Costul total al achizitionarii autoturismului va fi, n aceste conditii 19.000.000+100.000=19.100.000 lei, mai redus dec t primul pret care vi s-a oferit. Daca nu puteti gasi masina la un pret mai redus si o cumparati de la primul furnizor, autoturismul va va costa 20.100.000 lei favoarea furnizorului de masini. Tranzactionarea de optiuni la burse are loc n total. Daca decideti sa nu cumparati deloc, veti pierde 100.000 lei n

ntr-o maniera asemanatoare tranzactionarii contractelor futures si foloseste acelasi sistem de compensare si livrare.

Ca si celelalte produse derivate, optiunile sunt folosite de operatorii de pe piata pentru: - asigurare si protectie (hedging) contra fluctuatiilor adverse ale preturilor activului suport; - speculatii asupra cresterii/descresterii pretului de piata al activului suport; - oportunitati de arbitraj ntre piete si instrumente financiare. n general

Optiunile tranzactionate la bursa si pe piata extrabursiera sunt acum disponibile pentru o larga gama de marfuri si active financiare; amintind doar patru tipuri principale care sunt clasificate astfel: a) rate ale dob nzii: - optiuni av nd ca suport contracte futures pe rata dob nzii; - optiuni av nd ca suport swap-uri pe rate dob nzii swaptions; b) valute - optiuni pe cursul de schimb; - optiuni av nd ca suport contractele futures pe curs de schimb; c) actiuni - optiuni pe actiuni (titluri) - optiuni av nd ca suport contracte futures pe indici bursieri; d) marfuri: - optiuni pe active corporale; - optiuni av nd ca suport contracte futures pe marfuri.

Contractele cu optiuni pentru acoperirea riscului sunt de doua tipuri: call" si put". Urmatorul tabel vine sa detalieze diferentele dintre acestea:

CALL V NZATORUL si asuma irevocabil obligatia de a vinde sau de a cumpara activele support comandate/detinute de cumparator, n conditiile n stabilite, indiferent daca piata i este favorabila sau nu. CUMPARATORUL Are dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara/vinde la o scadenta determinata, o anumita cantitate de active. Se acopera mpotriva riscului de scadere a valorii activelor detinute; acoperirea riscului este limitata la valoarea primei.

PUT Se acopera mpotriva riscului de crestere a cursului; acoperirea riscului este limitata la nivelul primei.

Se acopera mpotriva riscului de crestere a pretului activului suport; acoperirea este nelimitata.

Se acopera mpotriva riscului de scadere a pretului activului suport; acoperirea este nelimitata

Exemplu
Sa presupunem urmatorul exemplu: un contract cu optiune CALL" de 100 actiuni X a fost cumparat cu o prima de 130.000 lei, la un pret de exercitiu de 13.000 lei/actiune si o scadenta de 3 luni. La scadenta se estimeaza ca actiunea va avea urmatoarele variante de cursuri : a) 11.000 lei b) 13.000 lei c) 14.300 lei d) 15.000 lei.

a. b. c.

pierderea potentiala este: - 330.000 = ( 11.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000 lei prima. Contractul va fi abandonat de cumparator;

pierderea potentiala: - 130.000 = ( 13.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000. Contractul va fi abandonat de cumparator.

Rezultat potential: 0 = ( 14.300 13.000 ) * 100 130.000. Valoarea optiunii este egala cu prima. Optiunea poate sa fie exercitata sau nu, efectul este acelasi, C stig potential: 70.000 = ( 15.000 13.000 ) * 100 actiuni 130.000. Optiunea de cumparare va fi exercitata.

d.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 8 of 42

4. Tranzactii SWAP
Platile n cadrul operatiunilor swaps implica rate care sunt fie fixe, fie fluctuante.

Swap-urile sunt tranzactii pe piata extrabursiera negociate privat, care reprezinta echivalentul unei serii de contracte forward, fiecare av nd acelasi pret. ntruc t contractele sunt negociate, iar scadenta este convenita ntre cele 2 parti, swap-urile pot avea perioade de scadenta c t de lungi este necesar, dar cel mai frecvent acopera perioade de p na la 10 ani. Termenul de scadenta ndepartata reprezinta un avantaj distinct fata de contractele futures si cu optiuni, care au scadente relativ scurte. Operatiunile de swap sunt importante pe piata produselor derivate, fiind utilizate n scopul de a: n actiuni si alte titluri de valoare, orice alt tip de instrument de referinta;

- proteja (hedge) expunerea pentru: ratele dob nzii, tranzactiile valutare, preturile marfurilor, investitiile - specula, prin cumpararea sau v nzarea de contracte swap Printre avantajele utilizarii swap-urilor, se numara: - reduce costurile de finantare deoarece pot/sunt n masura sa ofere accesul pe pietele pe care, n scopul de a obtine profit.

n mod normal, respectivii jucatori nu pot patrunde; nc t sa convina ambelor parti;

- ofera flexibilitate, deoarece aceste contracte prezinta un numar aproape nelimitat de posibilitati de a fi perfectate astfel -

ncheie o tranzactie-unica, deoarece un singur aranjament swap poate acoperii intervale de plata de-a lungul unei scadente care sa raspunda cerintelor partilor implicate;

- obtine o asigurare deoarece swap-urile sunt folosite pentru schimburi reciproce de riscuri, action nd ca o forma de asigurare pentru riscul de piata. Dezavantajele swap-urilor constau n aceea ca respectivele contracte nu sunt standardizate si nu pot fi folosite pentru alte scopuri financiare ele nu pot fi tranzactionate. l detine pe o piata, contra unui avantaj echivalent al unui alt jucator de pe piata, pe o piata diferita. ntr-o anumita valuta, iar cealalta parte face plati ntr-o valuta diferita, la date viitoare convenite p na

Piata swap-urilor se refera la schimbarea unui avantaj financiar, pe care un jucator de pe piata Un swap pe valuta reprezinta o la scadenta angajamentului. ntelegere ntre doua parti, prin care una dintre parti face plati

Swap-urile pe actiuni si alte titluri de valoare ofera at t administratorilor de fonduri sau managerilor de portofoliu, c t si investitorilor institutionali o metoda de a transfera active n alte tari, fara implicarea unor cheltuieli ridicate generate de tranzactiile de cumparare si v nzare. De asemenea, ofera un mijloc de evitare a complexitatii date de reglementari straine, taxe si impozite, plati de dividende etc, ce caracterizeaza unele piete pe actiuni. Swap-ul pe actiuni reprezinta un angajament ntre doua parti, prin care cel putin una dintre parti este de acord sa-i plateasca celeilalte parti o rata de randament bazata pe indici bursieri, n conformitate cu un grafic de termene viitoare, pentru perioada p na la scadenta angajamentului. Cealalta parte efectueaza plati bazate pe un curs fix sau flotant al unui alt indice bursier. Platile sunt bazate pe un anumit procent convenit, aplicat la valoarea capitalului national de referinta.

C. Recunoasterea initiala si derecunoasterea Recunoasterea initiala a unui instrument financiar


Recunoasterea initiala: o societate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar(a) instrumentului. Ca o consecinta a principiului enuntat derivate. n paragraful precedent, o ntreprindere recunoaste n bilant atunci si numai atunci c nd aceasta devine parte la prevederile contractuale ale

n bilantul sau ca active sau datorii toate drepturile si obligatiile contractuale rezult nd din instrumente

Cele ce urmeaza constituie exemple ale modului de aplicare a principiului recunoasterii initiale.

a.

creantele si datoriile neconditionate sunt recunoscute ca active sau datorii atunci c nd dreptul legal de a primi numerar sau are obligatia legala de a plati;

ntreprinderea devine parte

n contract si, ca urmare, are

b.

activele ce urmeaza a fi achizitionate si datoriile ce urmeaza sa apara ca rezultat al unui angajament ferm de a cumpara bunuri sau servicii nu sunt recunoscute p na n momentul n care cel putin una dintre parti actioneaza conform contractului, astfel nc t fie are dreptul de a primi un activ, fie este obligata sa livreze un activ. De exemplu, o ntreprindere ce primeste o comanda ferma nu recunoaste un activ (iar ntreprinderea ce lanseaza comanda nu recunoaste o datorie) n momentul angajamentului, ci se am na recunoasterea p na c nd marfurile comandate sunt ncarcate, livrate sau serviciile sunt prestate; n contrast cu punctul (b) de mai sus, un contract la termen (forward) un angajament de a cumpara sau a vinde un anumit instrument financiar sau o anumita marfa ce face obiectul acestui Standard la o data viitoare si la un pret specificat este recunoscut ca un activ sau ca o datorie la data angajamentului si nu asteapta p na la data nchiderii pozitiei care este data la care tranzactia are efectiv loc. Atunci c nd o ntreprindere devine parte ntr-un contract la termen (forward), valorile juste ale dreptului si ale obligatiei sunt adesea egale, astfel ca valoarea justa neta a contractului la termen (forward) este zero si numai valoarea justa neta a dreptului sau obligatiei este recunoscuta ca activ sau datorie. Totusi, fiecare parte este expusa riscului modificarii pretului prevazut n contract. Astfel, un contract la termen (forward) satisface cerintele principiului recunoasterii prevazut n paragraful 27, at t din perspectiva cumparatorului, c t si a v nzatorului, n momentul la care ntreprinderile devin parti contractante, chiar daca valoarea neta justa poate fi zero la data respectiva. Valoarea justa a contractului poate deveni un activ net sau o datorie neta n viitor n functie de, printre altele, valoarea timp a banilor si valoarea instrumentului de baza sau a marfurilor ce sunt subiect al contractului la termen (forward). Optiunile financiare sunt recunoscute ca active sau datorii atunci c nd detinatorul sau v nzatorul (emitentul) devine parte contractanta; si

c.

d. e.

Tranzactiile futures planificate (oricare ar fi gradul lor de probabilitate) nu constituie active si datorii ale unei ntreprinderi n masura n care aceasta, la data raportarii financiare, nu este nca la un contract ce necesita primirea sau livrarea n viitor a activelor ce apar din tranzactiile futures.

a) Metoda dob nzii efective reprezinta o metoda de calculare a amortizarii, utiliz nd rata efectiva a dob nzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dob nzii reprezinta rata care actualizeaza exact fluxul preconizat al platilor de numerar din viitor, la valoarea curenta de nregistrare a activului financiar sau a datoriei financiare, pe parcursul perioadei, p na la scadenta sau p na la urmatoarea data de restabilire a pretului, n functie de piata. Acest calcul trebuie sa includa toate comisioanele si punctele de baza platite sau ncasate de partile participante la contract. Rata efectiva a dob nzii reprezinta uneori nivelul randamentului la scadenta sau la urmatoarea data de rentabilire a pretului si reprezinta rata interna de rentabilitate a activului financiar sau a datoriei financiare pentru perioada respectiva (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente, paragraful 31 si IAS 32, paragraful 61). Rata efectiva a dob nzii se ia n calculul valorii actualizate a unui instrument financiar, pentru nregistrarea acestuia astfel:

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 9 of 42

Valoarea actualizata = rata dobanzii * fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii p na la data reevaluarii/scadentei. n cazul instrumentelor financiare nregistrate la costul amortizat/depreciat rata efectiva este o rata istorica, iar fluctuanta a dob nzii este o rata curenta de piata. n cazul instrumentelor financiare nregistrate la valoarea justa sau cele cu o rata

b) Costurile de tranzactionare includ onorariile si comisioanele agentilor, consultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii pentru agentiile de reglementare si burse, precum si taxe si cheltuieli pentru transfer. Costurile de tranzactionare reprezinta costuri marginale direct imputabile achizitionarii sau iesirii unui activ financiar sau a unei datorii financiare.

c) Un angajament ferm este un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data sau la mai multe date viitoare specificate.

d) Controlul asupra unui activ reprezinta capacitatea de a obtine beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv

Data tranzactionarii vs.data decontarii


Recunoasterea unei achizitii sau a unei v nzari normale (regular waz) de active financiare trebuie sa se faca utiliz nd fie principiul nregistrarii n functie de data tranzactionarii, fie data decontarii. Metoda folosita trebuie aplicata n mod consecvent pentru toate achizitiile si v nzarile de active financiare care apartin aceleiasi categorii de active financiare. Un contract de cumparare sau v nzare a unui activ financiar ce prevede livrarea activelor la o data stabilita n general prin reglementarile sau practicile n vigoare pe piata respectiva (uneori denumit contract standard (regular waz)) constituie un instrument financiar. Luarea angajamentului de pret ntre data de tranzactionare si data decontarii ndeplineste conditiile definitiei unui instrument derivat este vorba despre un contract la termen (forward). Totusi, conform Standardului 39 datorita duratei scurte a angajamentului, un asemenea contract nu este recunoscut ca instrument financiar derivat. Data de tranzactionare reprezinta data la care o societate se angajeaza sa cumpere sau sa v nda un activ. nregistrarea la data de tranzactionare se refera la (a) recunoasterea unui activ ce urmeaza a fi primit si a datoriei ce urmeaza a fi achitata pentru acesta, la data de tranzactionare si (b) derecunoasterea unui activ care este v ndut si la recunoasterea unei creante de la cumparator pentru plata de la data de tranzactionare. n general, acumularea dob nzii asupra activului si datoriei corespondente nu ncepe nainte de data decontarii, care este data la care se efectueaza transferul titlului. Data decontarii reprezinta data la care un activ este livrat catre sau de catre o ntreprindere. nregistrarea la data decontarii se refera la (a) recunoasterea unui activ n data n care acesta este transferat catre o ntreprindere si (b) derecunoasterea unui activ n data n care acesta este transferat de catre ntreprindere. Atunci c nd se aplica nregistrarea la data decontarii, conform paragrafului 106, o ntreprindere, conform acestui Standard, va nregistra orice modificare a valorii juste a activului ce urmeaza a fi primit ntre data ncheierii contractului si data decontarii, n acelasi mod n care nregistreaza activul achizitionat. Aceasta nseamna ca modificarea valorii nu este recunoscuta pentru active nregistrate la cost sau costul amortizat; este recunoscuta n profitul net sau pierderea neta pentru activele clasificate ca tranzactionate; de asemenea, este recunoscuta n profitul net sau pierderea neta sau n capitaluri (conform paragrafului 103) pentru activele clasificate ca disponibile pentru v nzare. Un caz aparte l constituie contractele forward, care presupun recunoasterea activelor si datoriilor implicate activele si datoriile la data angajamentului, deoarece ntreprinderea nu este nca parte la contract. nca de la data angajamentului. n situatia unor contracte futures nu sunt recunoscute

Exemplul nr.1
Societatea A a achizitionat actiuni ale societatii B n valoare de 10.000.000lei, ntreprinderea A vinde actiunile B pentru suma de 12.000.000lei. Achizitionarea actiunilor B, 503 "Actiuni " = n decembrie 2000: 512 10000000 lei n decembrie 2000. La 31.12.2000 valoarea de piata a actiunilor B este de 11.000.000lei. La 10 ianuarie 2001

" Conturi curente la banci "

Ajustarea valorii actiunilor; la 31.12.2000: 503 "Actiuni" = 7681 " Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare" 1000000 lei

V nzarea actiunilor la 10.01:2001: 512 " Conturi curente la banci " 508 11000000 lei = % 12000000 lei

"Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate " 764 "Venituri din investitii financiare cedate" Apare o exceptie de la principiul recunoasterii veniturilor degraba, pozitia investitorului. n momentul realizarii. Veniturile nerealizate, nregistrate la sf rsitul lui 2000, nu trebuie sa afecteze profitul sau pierderea perioadei ci, mai 1000000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 10 of 42

Exemplul nr.2
Societatea A ncheie un contract forward cu ntreprinderea B, prin care achizitioneaza la termen ( 2 luni ) marfa X, pentru pretul ferm de 10.000.000 lei. Prin urmare, activul va fi recunoscut la valoarea din contract si concomitent va fi evidentiata si o datorie egala ca valoare. Recunoasterea unei achizitionari normale a activelor financiare (contabilizarea acestora ) trebuie sa se faca n functie de data ncheierii tranzactiei (data la care ntreprinderea se angajeaza sa cumpere un activ) sau la data decontarii (data transferului/livrarii activului ); orice modificare a valorii juste a activului ntre data ncheierii contractului si data decontarii va fi nregistrata dupa aceeasi metoda ca si cea utilizata la recunoasterea activului. Metoda folosita trebuie aplicata n mod consecvent pentru fiecare din urmatoarele patru categorii de active financiare urmatoare: pastrate n vederea tranzactionarii ( diferenta este recunoscuta ca si cheltuiala sau venit ); nregistreaza nimic ); nregistreaza nimic ); n profitul/pierderea net(a) sau la conturile de capitaluri proprii ). ntre data achizitiei si data decontarii nu este recunoscuta.

pastrate p na la data scadentei ( nu se create de

ntreprindere ( de regula, nu se

disponibile pentru v nzare ( diferenta este recunoscuta Daca activul a fost

nregistrat la cost ( sau cost amortizat ), modificarea de valoare

Exemplu
Sa presupunem urmatorul exemplu: societatea A se angajeaza, la 1.12.1999, sa cumpere un activ financiar pentru suma de 20.000.000 lei, ceea ce reprezinta valoarea justa la data ncheierii contractului ( data de tranzactionare cu decontarea la T+3). Pe data de 31.12.1999 valoarea justa se modifica la 20.200.000 lei iar la 10.01.2000 ( data decontarii ) valoarea justa devine 20.500.000 lei. Metodele de contabilizare a variatiei valorii juste depind de categoria de instrumente financiare n care este clasificat activul si de data de referinta ( data ncheierii tranzactiei sau data decontarii ). a) daca se utilizeaza data ncheierii tranzactiei, ca moment de referinta, atunci situatia va fi urmatoarea: ncadrare:

la 1.12.1999 activul va fi recunoscut, indiferent de categoria de - pentru active financiare detinute 503 " Actiuni = n scopul tranzactionarii 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"

20.000.000lei

la 31.12.1999:
- pentru active detinute 503 " Actiuni n scopul tranzactionarii = 7681 Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare " nregistrate la cost) nregistra un c stig sau o pierdere direct n capitaluri proprii:

- pentru investitii pastrate p na la scadenta (sunt

- pentru active disponibile pentru v nzare (sunt reevaluate la valoarea justa) consider nd ca politica societatii este de a 265 "Alte titluri imobilizate" = 1066 "Rezerve din evaluare la valoarea justa 200.000 lei

la 10.01.2000 -pentru investitii pastrate p na la scadenta se 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt" = nregistreaza decontarea: 512 Conturi curente la banci" 20.000.000 lei

-pentru active disponibile pentru v nzare (sunt reevaluate la valoarea justa si apoi decontata datoria): 265 " Alte titluri imobilizate " = 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa" 300.000 lei

si 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" = 512 " Conturi curente la banci 20.000.000 lei

-pentru activele detinute pentru tranzactionare ( sunt reevaluate la valoarea justa si decontata datoria ): 503 = 7681 300.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 11 of 42

" Actiuni "

"Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare " si

509 " Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"

512 Conturi curente la banci

20.000.000 lei

Exemplu
nregistrarea achizitiilor/cumpararilor de actiuni, n cazul S.I.F.-urilor

1. Cumparari de pe piata de capital a 50.000 actiuni, la pretul de 80.000 lei/actiune . Comisionul de tranzactionare este negociat la 1,5% din valoarea tranzactiei, iar taxa datorata CNVM retinuta de S.S.I.F. de la cumparator este de 0,08% din valoarea tranzactiei. nregistrarile contabile 1. n cazul a) 265 "Alte titluri imobilizate" n acest caz, sunt urmatoarele: ncadrarii ca active disponibile pentru v nzare: nregistrarea achizitiei: = "Sume 51252 (sau 51211) n curs de decontare cu SSIF-urile" 4.000.000.000 lei

b) 6225

nregistrarea comisionului de brokeraj si a taxei C.N.V.M. = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile" 63.200.000 lei

"Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare

2.

n cazul a) 503

ncadrarii ca active pastrate pentru tranzactionare: nregistrarea achizitiei = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile" 4.000.000.000 lei

" Actiuni b) 6225

nregistrarea comisionului de brokeraj si a taxei C.N.V.M. = "Sume 51252 n curs de decontare cu SSIF-urile 63.200.000 lei

"Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare

3. Participari ale SIF la majorarile de capital social efectuate de un emitent, la care detine titluri de participare reflectate

n contul 265 "Alte titluri imobilizate".

Adunarea generala a actionarilor unui emitent hotaraste majorarea de capital, prin emisiune a 1.000.000 noi actiuni, la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune S.I.F. si exercita dreptul de a participa la aceasta majorare si subscrie la respectiva majorare de capital social, proportional cu cota detinuta n capitalul social al emitentului, pentru 25.000 actiuni vars nd, la data subscrierii, 30% din suma subscrisa, respectiv suma de 187.500.000 lei. nregistrarile contabile, n acest exemplu, sunt urmatoarele:

a) La data subscrierii si a efectuarii varsam ntului ( n baza hotar rii A.G.A. emitentului, a cererii de subscriere si a varsam ntului efectuat ) 2678 "Alte creante imobilizate = 1065 Rezerve constituite din valoarea titlurilor actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii" n portofoliu a actiunilor subscrise (potrivit extrasului de cont eliberat de societatea de registru): 2698 "Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 625.000.000 lei 187.500.000 lei

b) La data primirii 265 "Alte titluri imobilizate" =

si concomitent: 2698 = 2678 187.500.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 12 of 42

"Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

"Alte creante imobilizate

c) La data prevazuta prin hotar rea AGA emitentului de efectuare a varsam ntului sumei subscrise si nevarsate la data subscrierii : 2698 = 51211 "Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" 437.500.000 lei

"Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

4. O societate de investitii financiare detine valoarea de 25.000 lei/actiune.

n portofoliu,

nregistrate

n contul 265 "Alte titluri imobilizate", 100.000 actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni, la

Respectiva societate si majoreaza capitalul social utiliz nd ca sursa de finantare rezerve interne constituite din profit. Ca urmare a acestei majorari de capital, S.I.F. primeste de la respectivul emitent nca 200.000 actiuni nou emise, la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune. Intrarea 265 "Alte titluri imobilizate" n portofoliul SIF a celor 200.000 actiuni se = 7617 "Venituri din alte imobilizari financiare" nregistreaza astfel: 5.000.000.000 lei

Utilizam aceleasi date ca dec t profitul. n aceasta ipoteza a) 265 "Alte titluri imobilizate" n cazul

n exemplul nr.3, dar in ipoteza ca sursa utilizata de emitent pentru majorarea capitalului social a constituit-o rezervele interne acumulate din alte surse

nregistrarile contabile sunt:

ncadrarii ca active disponibile pentru v nzare: = 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii nregistrarea impozitului pe profit am nat = 4412 "Impozitul pe profit am nat" n ipoteza n care cota de impozitare este de 25%: 1.250.000.000 lei 5.000.000.000 lei

si concomitent 1065

" Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii

b) 503 "Actiuni

n cazul

ncadrarii ca active pastrate pentru tranzactionare: = 7588 Alte venituri din exploatare" 5.000.000.000 lei

si concomitent 6912 "Cheltuieli cu impozitul pe profit am nat"

nregistrarea impozitului pe profit am nat: = 4412 "Impozitul pe profit am nat" 1.250.000.000 lei

Recunoasterea instrumentelor financiare complexe:


Emitentul unui instrument financiar trebuie sa clasifice instrumentul sau partile componente ale acestuia drept obligatie sau capitaluri proprii, conform fondului economic al contractului, la recunoasterea initiala si conform definitiilor obligatiei financiare si instrumentului de capital propriu (IAS 32, par.18). Actiunile preferentiale sunt obligatii financiare care contin obligatia emitentului de a le rascumpara la cerere, la/peste o anumita valoare determinata sau determinabila sau de a efectua plata accelerata a dividendelor la o valoare mare (IAS 32, par.22). Atunci c nd un instrument financiar nu genereaza obligatia livrarii unui alt act financiar, a numerarului sau de a-l schimba cu un alt instrument financiar, reprezinta element de capitaluri proprii (de exemplu, actiunile). Un instrument financiar ce contine at t elemente de obligatii, c t si elemente de capital propriu trebuie sa genereze clasificarea partilor componente separat, contractului (IAS 32,par.23). n concordanta cu fondul economic al

Emitentul recunoaste si prezinta separat componentele de capital propriu fata de cele de obligatii financiare sau nonfinanciare ( detinatorul are dreptul sa primeasca un activ nonfinanciar marfuri - si optiunea de a schimba acest drept n actiuni).

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 13 of 42

Derecunoasterea unei componente a unui activ financiar Derecunoasterea unui instrument financiar este un alt aspect de interes.
O societate trebuie sa anuleze recunoasterea unui activ financiar sau o componenta a unui activ financiar atunci si numai atunci c nd societatea pierde controlul drepturilor contractuale ce se refera la respectivul activ. O ntreprindere pierde acest control n cazul n care aceasta realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate n contract, drepturile expira sau societatea renunta la aceste drepturi ( IAS 39, par.3 ). Stabilirea cazului n care o societate pierde controlul asupra unui activ financiar depinde at t de pozitia societatii c t si de a beneficiarului transferului. Prin urmare, societati indica faptul ca cel care transfera activul a pastrat controlul, acesta nu trebuie sa scoata activul din bilantul sau. n momentul anularii recunoasterii, diferenta ntre valoarea contabila a activului transferata altei parti si valoarea veniturilor reflecta valoarea justa a unui activ ce a fost raportata n capital, trebuie inclusa n profitul sau pierderea neta a perioadei raportata. n cazul n care pozitia oricarei

ncasate/ ncasabile si a oricarei ajustari anterioare, pentru a

Exemplu
Daca reluam exemplul anterior si presupunem ca pe 11.01.2000 ntreprinderea A vinde activul financiar pentru 20.600.000 lei si nici o modificare a valorii juste nu a mai avut loc ntre 10.01.2000 si 11.01.2000, atunci nregistrarile vor fi urmatoarele: pentru investitii pastrate p na la scadenta ( sunt 461 " Debitori " = % 506 "Obligatiuni 764 " Venituri din investitii financiare cedate" 600000lei nregistrate la cost ); 20600000 lei 20000000 lei

ncasarea sumei de la debitori 512 = 461 20600000 lei

"Conturi curente la banci

" Debitori diversi

pentru active disponibile pentru v nzare ( sunt reevaluate la valoarea justa ): 461 = % 265 "Debitori diversi " " Alte titluri imobilizate" 764 " Venituri din investitii financiare cedate" 1066 "Rezerve din evaluarea la valoarea justa = 764 " Venituri din investitii financiare cedate 500.000 lei 100.000 lei 20600000 lei 20500000 lei

nregistrarea 512

ncasarii sumei de la debitori = 461 "Debitori diversi " 20600000 lei

" Conturi curente la banci

Pentru activele detinute pentru tranzactionare (sunt reevaluate la valoarea justa): 461 "Debitori diversi" 503 " Actiuni 764 100000 lei 20500000 lei = % 20600000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 14 of 42

" Venituri din investitii financiare cedate"

ncasarea sumei de la debitori 512 " Conturi curente la banci = 461 "Debitori diversi" 20600000 lei

nregistrari contabile aferente v nzarilor de titluri de participare/actiuni,

n cazul S.I.F.-urilor nfiintarea societatii. nregistrate n contul 265

Exemplul nr.1 V nzarea titlurilor de participare din portofoliul initial constituit la

n data de 30.09.2003, o societate de investitii financiare are n portofoliu titluri de participare dob ndite ca efect al aplicarii legilor nr.158/1991, 155/1995 si 133/1996, "Alte imobilizari financiare la valoarea de 2.000.000.000 lei, din care: 1.750.000.000 lei reprezent nd costul istoric al 70.000 actiuni, nregistrate n portofoliul initial la valoarea nominala de 25.000 lei /actiune ;

250.000.000, reprezent nd diferente favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa efectuata la 31.12.2002, valoarea justa . Sa presupunem ca societatea are, la 30.09.2003, acumulate

nregistrate prin contul 1066 "Rezerve din evaluarea la

n contul 1068 "Alte rezerve" analitic rezerve aferente portofoliului initial ( constituit la

nfiintarea societatii) 500.000.000 lei.

n data de 01.10.2003 societatea si vinde la bursa cele 70.000 actiuni, la un pret de 15.000 lei/actiune, achit nd S.S.I.F. prin care realizeaza tranzactia un comision de 15.750.000 lei, reprezent nd 1,5% din valoarea de v nzare, data decontarii fiind 03.10.2003. Potrivit politicilor contabile adoptate, societatea recunoaste/derecunoaste un activ, utiliz nd data de decontare a unei tranzactii. n aceste situatii, a) nregistrarile contabile aferente sunt urmatoarele:

nregistrarea v nzarii celor 70.000 actiuni: = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 1.050.000.000 lei

4617 "Alti debitori diversi

b) Scaderea din gestiune a titlurilor v ndute: % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din reevaluarea la valoarea justa 1068 "Alte rezerve" 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate" 1.250.000.000 lei 500.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c)

nregistrarea comisionului datorat si achitat de S.S.I.F.: = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei"

6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

sau 15.750.000 lei 51252 "Sume d) ncasarea sumei obtinute din v nzare: = 4617 " Alti debitori diversi n lei" 1.050.000.000 lei n curs de decontare cu SSIF urile"

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 15 of 42

sau 51252 "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

Exemplul nr.2. Utilizam aceleasi date prezentate


n aceasta ipoteza a) nregistrarile contabile sunt urmatoarele:

n exemplul 1,

nsa presupunem ca v nzarea actiunilor se face la pretul de 50.000 lei/actiune.

nregistrarea v nzarii: 4617 = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 3.500.000.000 lei

" Alti debitori diversi

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate" 1.750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c) Inregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. : 6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare" = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" 52.500.000 lei

sau 51252 "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

d)

ncasarea sumei obtinute din v nzare: = 4617 Alti debitori diversi 3.500.000.000 lei

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" sau 51252 "Sume

n curs de decontare cu SSIF urile".

Exemplul 3. V nzari titluri de participare din portofoliul initial si din cele dob ndite ulterior cu titlu gratuit. Utilizam datele prezentate n exemplul 1, nsa sa presupunem ca n data de 30.09.2003 S.I.F. are nregistrate n portofoliu de la emitentul respectiv si un numar de 30.000 actiuni, emise la valoarea nominala de 25.000 lei/actiune, actiuni rezultate dintr-o majorare de capital efectuata n anul 2001, emitentul utiliz nd ca sursa de majorare diferente favorabile rezultate din evaluari efectuate potrivit legii. La dob ndire, S.I.F. a 265 "Alte titluri imobilizate" nregistrat cele 30.000 de actiuni cu formula contabila: = 1065 750.000.000 lei

" Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 16 of 42

n aceste conditii rezulta ca la 30.09.2003, S.I.F. detine de la emitentul respectiv 100.000 de actiuni, a caror valoare justa rezultata din evaluarea efectuata la 31.12.2002 este aceeasi ca respectiv 2.000.000.000 lei. nregistrarile contabile de efectuat n cazul n care:

n exemplul 1,

1. Cele 100.000 actiuni detinute se v nd la pretul de 15.000 lei/actiune . a) V nzarea actiunilor 4617 Alti debitori diversi = 7585 Venituri din cedarea titlurilor de participare" 3.500.000.000 lei

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii 1068 " Alte rezerve" 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii = 4617 Alti debitori diversi n lei" 3.500.000.000 lei 1.750.000.000 lei 500.000.000 lei 750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

(sau 51252) "Sume n curs de decontare cu SSIF urile"

2. Cele 100.000 actiuni se v nd la pretul de 50.000 lei/actiune: a) V nzarea actiunilor 4617 " Alti debitori diversi = 7585 5.000.000.000 lei

Venituri din cedarea titlurilor de participare"

b) Scaderea din gestiune % = 265 "Alte titluri imobilizate" 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la societatile la care se detin participatii 6585 "Cheltuieli privind titluri de participare cedate 1.000.000.000 lei 750.000.000 lei 250.000.000 lei 2.000.000.000 lei

c)

nregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. :

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 17 of 42

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii sau 51252 "Sume

4617 Alti debitori diversi

5.000.000.000 lei

n lei"

n curs de decontare cu SSIF urile"

Exemplul 4. S.I.F. are n portofoliu, la data de 30.09.2003, 100.000 de actiuni achizitionate n vederea tranzactionarii cu scopul obtinerii de profit de pe urma fluctuatiilor pe termen scurt ale pretului de tranzactionare, nregistrate n contabilitate n contul 503 " Actiuni" la valoarea de 3.500.000.000 lei, astfel: 3.000.000.000 lei, valoarea la costul de achizitie ;

500.000.000 lei, valoarea diferentelor favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa ( nregistrate ca venituri Sa presupunem ca S.I.F. vinde toate cele 100.000 actiuni, la pretul de : 1. 25.000 lei/actiune si un comision de brokeraj de 1,5% din valoarea de v nzare. nregistrarile contabile sunt urmatoarele:

n exercitiul financiar 2002).

n aceasta ipoteza, a)

nregistrarea v nzarii: % = 503 "Actiuni 4617 2.500.000.000 lei 3.500.000.000 lei

" Alti debitori diversi 6642 " Pierderi din investitii financiare pe termen scurt cedate" 1.000.000.000 lei

b)

nregistrarea comisionului datorat si achitat de SSIF 6225 = 5 1211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" ( sau 51252) 37.500.000 lei

" Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

c)

ncasarea sumei obtinute din v nzare 51211 = 4617 Alti debitori diversi n lei" 2.500.000.000 lei

" Conturi la banci disponibilitati proprii sau 51252 "Sume

n curs de decontare cu SSIF urile"

2. 40.000 lei/actiune si un comision de brokeraj de 1,5% din valoarea de v nzare: a) nregistrarea v nzarii = % 4.000.000.000 lei

4617 " Alti debitori diversi

503 "Actiuni 7642 "C stiguri din investitii financiare

3.500.000.000 lei

500.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 18 of 42

pe termen scurt cedate" b) nregistrarea comisionului datorat si achitat S.S.I.F. : = 51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii n lei" ( sau 51252) 60.000.000 lei

6225 " Cheltuieli privind comisioane datorate societatilor de servicii de investitii financiare"

c)

ncasarea sumei obtinute din v nzare = 4617 Alti debitori diversi n lei" 4.000.000.000 lei

51211 " Conturi la banci disponibilitati proprii

Derecunoasterea activului cuplata cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiara
Derecunoasterea financiare. nseamna operatiunea de scoatere din bilantul ntreprinderii a unui activ financiar sau a unei datorii financiare sau a unei parti componente a unui activ financiar sau datorii

O societate trebuie sa derecunoasca un activ sau o componenta a unui activ financiar atunci si numai atunci c nd societatea pierde controlul drepturilor contractuale ce cuprind activul financiar ( sau o componenta a activului financiar). O societate pierde acest control n cazul n care aceasta realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate n contract, drepturile expira, sau societatea renunta la aceste drepturi. n cazul n care o societate transfera o parte a unui activ financiar catre alti parteneri, pastr nd o parte, valoarea contabila a activului financiar trebuie sa fie distribuita partea v nduta, pe baza valorilor juste relative ale acestora, la data v nzarii. Orice c stig sau pierdere trebuie recunoscute n baza beneficiilor aferente partii v ndute ( IAS 39, par. 47 ). ntre partea ramasa si

n cazul n care valoarea justa a partii din activ ce este retinuta nu poate fi evaluata credibil, atunci activul respectiv trebuie nregistrat la valoare zero. ntreaga valoare contabila a activului financiar trebuie repartizata partii v ndute si venitul sau pierderea trebuie recunoscut (a) la o valoare echivalenta cu diferenta dintre (a) ncasari si (b) valoarea contabila anterioara a activului financiar plus sau minus orice ajustare anterioara ce a fost raportata n capitaluri proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv (o abordare de recuperare a costului). Exemple privind derecunoasterea unei componente:

a.

separarea fluxurilor de numerar aferente unei obligatiuni pastr nd restul; si

n principal si dob nzii, si v nzarea unora dintre acestea catre un tert,

b.

v nzarea unui portofoliu de creante pastr nd dreptul de administrare a acestor creante n mod profitabil, contra unui comision, av nd ca rezultat o pozitie de activ aferenta dreptului de administrare .( a se vedea paragraful 50) ntreprinderea trebuie sa

Daca o societate transfera controlul unui ntreg activ financiar dar, proced nd astfel, creeaza un nou activ financiar sau si asuma o noua datorie financiara, atunci recunoasca noul activ sau datoria financiara la valoarea justa si trebuie sa recunoasca un c stig sau o pierdere rezultata din tranzactie pe baza diferentei dintre:

a. b.

ncasarile din v nzari; si

valoarea contabila a activului financiar v ndut plus valoarea justa a oricarei noi obligatii financiare asumate, minus valoarea justa a oricarui nou activ financiar achizitionat si plus sau minus orice ajustare ce a fost anterior nregistrata n capitalurile proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv.

Exemple privind derecunoasterea activului cuplata cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiara:

a.

v nzarea unui portofoliu de creante, concomitent cu asumarea unei obligatii pentru compensarea cumparatorului creantelor daca ncasarile sunt sub un nivel specificat; si v nzarea unui portofoliu de creante, concomitent cu retinerea dreptului de operare a creantelor contra unui comision, iar comisionul ce urmeaza a fi primit este mai mic dec t costurile de operare, av nd, prin urmare, ca rezultat o datorie pentru obligatia de operare.

b.

Exemplul privind aplicarea derecunoasterii mai sus mentionate. A transfera anumite creante catre B contra unei singure plati fixe. A nu are obligatia de a efectua plati viitoare de dob nda pentru suma pe care aceasta a primit-o de la B. Cu toate acestea, A garanteaza pe B pentru pierderile datorate debitorilor insolvabili p na la o valoare specificata. Pierderile juste n plus fata de suma garantata vor fi suportate de B. Ca rezultat al tranzactiei, A a pierdut controlul asupra creantelor, iar B a obtinut controlul. Acum, B are dreptul contractual de a primi suma aferenta creantelor, precum si o garantie din partea societatii A. Conform paragrafului 51:

a. b.

B recunoaste creantele

n bilantul sau, iar A scoate creantele din bilantul sau, deoarece acestea au fost v ndute catre B; si

Garantia este tratata ca un instrument financiar distinct, creat ca rezultat al transferului, cu scopul de a fi recunoscut ca o datorie financiara de catre A si ca un activ financiar, de catre B. Din punct de vedere practic, B poate include activul drept garantie mpreuna cu creantele.

n conditii rare,

n care valoarea justa a noului activ financiar sau a noii datorii financiare nu poate fi evaluata credibil, atunci:

a.

n cazul n care un activ financiar este creat, dar nu este evaluat credibil, valoarea contabila initiala trebuie sa fie 0, trebuind sa se recunoasca un c stig sau o pierdere la o valoare egala cu diferenta dintre (i) ncasari si (ii) valoarea contabila anterioara a activului financiar derecunoscut plus sau minus orice ajustare anterioara ce a fost raportata n capitaluri proprii pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv; si n cazul n care este asumata o noua datorie financiara, dar nu poate fi evaluata credibil, valoarea contabila initiala a acestuia trebuie sa fie astfel stabilita nc t nici un c stig aferent tranzactiei sa nu fie recunoscut, si daca IAS 37, Provizioane, active si

b.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 19 of 42

datorii eventuale, cere recunoasterea unui provizion atunci trebuie recunoscuta o pierdere. Ca exemplu, valoarea suplimentara a ncasarilor fata de valoarea contabila nu este recunoscuta n c stigul net sau n pierderea neta. n schimb, aceasta este nregistrata ca o datorie n bilant.

n cazul n care o garantie este recunoscuta ca o datorie conform Standardului 39, aceasta continua sa fie recunoscuta ca o datorie a garantului, evaluata la valoarea ei justa (sau la valoarea cea mai mare dintre valoarea initial nregistrata si valoarea oricarui provizion cerut de IAS 37, n cazul n care valoarea justa nu este evaluata credibil) p na la data expirarii. n cazul n care garantia implica un numar mare de elemente, garantia trebuie evaluata prin ponderea tuturor rezultatelor posibile cu probabilitatea asociata fiecaruia. n aceasta situatie: trebuie sa recunoasca noul activ sau datorie financiar(a) la valoarea justa si trebuie sa recunoasca un c stig sau pierdere rezultate din tranzactie pe baza diferentei dintre ncasari si valoarea contabila a activului v ndut + valoarea justa a oricarei noi obligatii financiare asumate valoarea justa a oricarui nou activ financiar achizitionat +/- orice ajustare ce a fost anterior raportata n capitalul propriu pentru a reflecta valoarea justa a activului respectiv.

Exemplu
Sa presupunem ca societatea A cedeaza societatii B creante de 5000000 lei contra sumei de 4500000 lei si garanteaza pentru pierderile din credite insolvabile cu titluri de valoare de 300000 lei , restul pierderilor potentiale fiind suportate de B. n contabilitatea societatii A se % = nregistreaza cedarea creantelor si a titlurilor drept garantie: 461 " Debitori diversi 512 "Conturi curente la banci 654 500.000 lei 4.500.000 lei 5.000.000 lei

" Pierderi din creante si debitori diversi


654 " Pierderi din creante si debitori diversi = 503 Actiuni 300.000 lei

n contabilitatea societatii B se 461

nregistreaza primirea creantei si a titlurilor drept garantie: = 512 4.500.000 lei

" Debitori diversi 503 " Actiuni" =

"Conturi curente la banci 758 "Alte venituri din exploatare" = 512 "Conturi curente la banci = 461 " Debitori diversi 200.000 lei 300.000 lei

461 " Debitori diversi 654 "Pierderi din creante si debitori diversi ncasare 512 "Conturi curente la banci

4.500.000 lei

461

4.500.000 lei

" Debitori diversi

ncasarea unei datorii financiare


O societate trebuie sa scoata din bilantul sau o datorie financiara (sau o componenta a unei datorii financiare) atunci si numai atunci c nd aceasta este stinsa, adica atunci c nd obligatia specificata contract este descarcata, anulata sau expirata. Conditia de derecunoastere a unei datorii financiare este ndeplinita atunci c nd, fie: n mod normal n numerar sau cu alte active financiare, marfuri sau servicii; sau n

a. b.

debitorul descarca datoria prin plata creditorului,

debitorul este legal exonerat de responsabilitatea initiala de ndeplinire a obligatiei (sau a unei parti a acesteia) fie printr-un proces legal, fie de catre creditor (faptul ca debitorul a constituit o garantie nu nseamna n mod necesar ca aceasta conditie este ndeplinita).

n absenta unei exonerari legale, efectuarea platii catre o terta parte (uneori denumita anulare ne nsemnata), si numai aceasta, nu exonereaza debitorul de obligatia sa initiala catre creditor.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 20 of 42

Deoarece exonerarea legala, indiferent ca este judiciara sau facuta de creditor, va avea ca rezultat derecunoasterea unei datorii, debitorul poate fi obligat sa recunoasca o noua datorie. n cazul n care aceste criterii nu sunt ndeplinite, activele transferate nu sunt scoase din bilantul transferatorului, iar transferatorul recunoaste o noua datorie aferenta activelor transferate ce poate fi echivalenta cu datoria derecunoscuta. Un schimb ntre un debitor existent si un creditor al instrumentelor de datorie cu termeni substantial diferiti reprezinta o stingere a vechii datorii ce ar trebui sa aiba ca rezultat derecunoasterea datoriei respective si recunoasterea unui nou instrument de datorie. n mod similar, o modificare substantiala a termenilor unui instrument de datorie existent (indiferent daca se datoreaza unor dificultati financiare ale debitorului sau nu) trebuie contabilizata ca o stingere a vechii datorii. Fata de cele de mai sus termenii sunt substantial diferiti n cazul n care valoarea prezentata actualizata a fluxurilor de numerar conform noilor termeni, inclusiv orice comisioane platite sau primite, reprezinta o diferenta de cel putin 10% fata de valoarea prezenta actualizata a fluxurilor de numerar ramase, aferente instrumentului de datorie originala. n cazul n care efectuarea unui schimb de instrumente de datorie sau modificarea termenilor este contabilizata ca fiind o stingere a unei datorii, toate costurile si comisioanele ce apar sunt recunoscute ca parte a c stigului sau pierderii aferente stingerii datoriei. n cazul n care efectuarea unui schimb de instrumente de datorie sau modificarea termenilor nu este contabilizata ca o stingere, toate costurile sau comisioanele implicate reprezinta o ajustare la valoarea contabila a datoriei si sunt actualizate pe parcursul perioadei ramase a creditului modificat. Diferenta dintre valoarea contabila a unei datorii (sau a unei parti din datorie) stinsa sau transferate unei alte parti, inclusiv costurile neamortizate aferente, si valoarea platita pentru acesta trebuie sa fie inclusa n profitul net sau n pierderea neta a perioadei. n anumite cazuri, un creditor exonereaza un debitor de obligatia sa prezenta de efectuare a platilor, dar debitorul nu si ndeplineste ndatoririle. n aceste conditii, debitorul: si auma obligatia de a plati n cazul n care partea ce si-a asumat obligatia initiala

a. b.

recunoaste o noua datorie financiara

n baza valorii juste a obligatiei sale pentru garantie; si

recunoaste un c stig sau o pierdere pe baza diferentei dintre (i) orice ncasari si (ii) valoarea contabila a datoriei financiare initiale (inclusiv orice cost neamortizat aferent) minus valoarea justa a noii datorii financiare.

c.
Derecunoasterea unei parti a unei datorii financiare sau cuplarea cu un nou activ financiar sau o noua datorie financiara. n cazul n care o societate transfera o parte a unei datorii financiare catre altii, retin nd o parte a acesteia, sau daca o ntreprindere transfera n totalitate un activ financiar si proced nd astfel creeaza un nou activ financiar sau si asuma o noua datorie financiara, ntreprinderea trebuie sa contabilizeze tranzactia n maniera prezentata n paragrafele 47-56. Diferenta dintre valoarea contabila a unei datorii stinse sau transferate altei parti si valoarea platita pentru aceasta trebuie sa fie inclusa n profitul net sau pierderea neta a perioadei.

D. Evaluarea ulterioara a activelor si datoriilor financiare


Evaluarea initiala se face atunci c nd un activ financiar sau o datorie financiara este initial recunoscuta si trebuie evaluat costul sau, ceea ce nseamna valoarea justa a contraprestatiei oferite ( n acazul unui activ) sau primite ( n cazul unei datorii) pentru aceasta. Costurile de tranzactionare sunt incluse n evaluarea initiala a tuturor activelor sau datoriilor financiare. Evaluarea ulterioara a activelor financiare se realizeaza dupa recunoasterea initiala, prin evaluarea activelor financiare la valoarea lor justa, inclusiv instrumentele derivate ce constituie active, fara nici o deducere a costurilor de tranzactionare ce ar putea sa apara din v nzare sau alta iesire, exceptie fac nd categoriile de active financiare prezentate n continuare. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, obiectiv. ntre parti aflate n cunostinta de cauza n cadrul unei tranzactii n care pretul este determinat

Valoarea justa a contraprestatiei oferite sau primite este, n mod normal, determinabila prin referire la pretul de tranzactionare sau alte preturi de piata. n cazul n care aceste preturi de piata nu pot fi determinabile n mod credibil, valoarea justa a unei contraprestatii este estimata a fi egala cu suma tuturor platilor sau ncasarilor viitoare, actualizata, daca efectul este semnificativ, utiliz nd rata (ratele) dob nzii preponderente pe piata pentru un instrument similar ( n ceea ce priveste moneda, termenul, tipul ratei dob nzii si alti factori ) al unui emitent clasificat n aceeasi categorie de credit (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente paragraf 11). Urmatoarele categorii de active financiare sunt evaluate diferit ( la valoarea nominala ): Din punctul de vedere al evaluarii unui activ financiar ulterior recunoasterii initiale, Standardul 39 clasifica activele financiare n patru categorii:

a. b. c. d.

credite si creante emise de societate si care nu sunt detinute

n scopul tranzactionarii;

plasamente pastrate p na la scadenta;

active financiare disponibile pentru v nzare; si

active financiare detinute

n scopul tranzactionarii.

Dupa recunoasterea initiala, o societate trebuie sa evalueze activele financiare, inclusiv instrurmentele derivate ce constituie active la valoarea lor justa, fara nici o deducere a costurilor de tranzactionare ce ar putea sa apara din v nzare sau alta iesire, exceptie fac nd urmatoarele categorii de active financiare, ce ar trebui evaluate conform paragrafului 73 din Standardul 39: a) mprumuturile si creantele create de ntreprindere si care nu sunt pastrate n scopul tranzactionarii;

b) plasamentele pastrate p na la scadenta; si c) toate activele financiare care nu au un pret cotat pe o piata activa si a caror valoare justa nu poate fi evaluata credibil (a se vedea paragraful 70 din IAS 39). Activele financiare ce nu sunt desemnate ca elemente de acoperire potrivit paragrafelor 121-165 din IAS 39. mpotriva riscurilor sunt subiect al evaluarii conform prevederilor contabilitatii operatiunilor de acoperire mpotriva riscurilor

Exista prezumtia ca valoarea justa poate fi determinata credibil pentru cele mai multe active financiare clasificate ca disponibile pentru v nzare sau pastrate pentru tranzactionare. Cu toate acestea, aceasta prezumtie poate fi gresita pentru un plasament ntr-un instrument de capitaluri proprii (inclusiv un plasament ce este ca substanta un instrument de capitaluri proprii a se vedea paragraful 71 din IAS 39) ce nu are un pret cotat pe o piata activa si pentru care alte metode de estimare rezonabila a valorii juste n mod evident inadecvate sau inoperabile. Prezumtia poate fi, de asemenea, gresita pentru un instrument derivat atasat acestui instrument de capitaluri proprii si care trebuie decontat prin remiterea acestuia. A se vedea paragrafele 95-102 din IAS 39 pentru recomandari privind estimarea valorii juste. Un exemplu de plasament a carui substanta este instrument de capitaluri proprii ntreprinderii. n cazul l constituie drepturile speciale de participare fara scadenta specificata si a caror rentabilitate este corelata cu rezultatele

n care un activ financiar trebuie evaluat la valoarea justa, iar valoarea lui justa este negativa, acesta este contabilizat ca fiind o datorie financiara, conform paragrafului 93 din IAS 39.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 21 of 42

Acele active financiare care sunt excluse de la evaluarea pe baza valorii juste conform paragrafului 69 din IAS 39 si care au o scadenta fixa, trebuie evaluate la costul amortizat, utiliz nd metoda ratei efective a dob nzii. Acelea care nu au o scadenta fixa trebuie cuantificate la cost. Toate activele financiare trebuie supuse unui test de depreciere, asa cum este prevazut n paragrafele 109-119 din IAS 39. Creantele pe termen scurt fara o rata a dob nzii stabilita sunt, semnificativ. n mod normal, evaluate la valoarea initiala a facturii n afara cazului n care atribuirea unei dob nzi implicite nu ar avea un efect

mprumuturile si creantele create de o societate si care nu sunt pastrate pentru tranzactionare sunt evaluate la costul amortizat, indiferent de intentia societatii de a le pastra sau nu p na la scadenta. Pentru instrumentele financiare cu dob nda variabila, reestimarea periodica a fluxurilor de numerar pentru a reflecta evolutia dob nzilor pe piata modifica randamentul efectiv al unui activ monetar financiar. Astfel de modificari n fluxurile de numerar trebuie recunoscute pe perioada ramasa p na la scadenta activului sau p na la urmatoarea data de restabilire a pretului n cazul n care pretul activului este restabilit la nivelul pretului pietei. n cazul unui activ financiar cu dob nda variabila recunoscut initial la o valoare echivalenta cu valoarea nominala a principalului rambursabil la scadenta, reestimarea viitoarelor plati de dob nda nu are, n mod normal, un efect semnificativ asupra valorii contabile a activului. O societate aplica IAS 21, Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar, pentru unele active financiare care sunt elemente monetare conform IAS 21, si care sunt exprimate ntr-o moneda straina. Conform IAS 21, toate c stigurile si pierderile din cursul de schimb aferente activului monetar sunt raportate n profitul net sau pierderea neta cu exceptia cazului n care elementul monetar este desemnat ca instrument de acoperire mpotriva riscurilor ntr-o operatiune de acoperire a fluxurilor de numerar. Orice modificare a valorii juste a unui astfel de element monetar, alta dec t c stigurile si pierderile generate de schimbul valutar este nregistrata conform paragrafului 103 de la IAS 39. n ceea ce priveste activele financiare ce nu sunt elemente monetare conform IAS 21 (de exemplu instrumentele de capitaluri proprii) orice modificare a valorii juste, inclusiv orice componenta a acestei modificari ce poate fi atribuita modificarilor ratelor de schimb valutar trebuie nregistrata conform prevederilor paragrafului 103 din IAS 39. Conform prevederilor contabilitatii operatiunilor de acoperire mpotriva riscurilor din IAS 39 ( paragrafele 121-165), n cazul n care exista o relatie de acoperire ntre un activ monetar nederivat si o datorie monetara nederivata, modificarile n valoarea justa a acestor instrumente financiare sunt recunoscute n contul de rezultat. Diferentele de curs valutar rezultate din operatiuni efectuate n cursul anului, la cursul existent din data operatiunii vor fi nregistrate n contul de venituri, respectiv de cheltuieli si nu vor fi luate n calcul la stabilirea impozitului pe profit, p na la finele anului. La finele anului se va efectua reevaluarea si regularizarea diferentelor de curs urm nd ca acestea sa fie impozitate conform reglementarilor fiscale. Toate activele financiare fac obiectul analizei privind devalorizarea ( scaderea valorii ).

Plasamente pastrate p na la scadenta


O societate nu are intentia declarat a) de a pastra p na la scadenta o investitie ntr-un activ financiar cu o scadenta fixa n cazul n care este satisfacuta oricare dintre urmatoarele conditii:

ntreprinderea nu are intentia de a pastra activul financiar dec t pentru o perioada nederminata;

b) ntreprinderea este gata sa v nda activul financiar ( n afara cazului n care o situatie singulara irepetabila, a aparut si care nu a putut fi rezonabil anticipata de catre ntreprindere) ca urmare a unor modificari ale dob nzii pe piata sau ale riscurilor, a unor nevoi de lichiditate, a unor modificari n disponibilitatea si randamentul instrumentelor alternative, a unor modificari n sursele si conditiile de finantare sau ale riscurilor valutare; sau c) emitentul are dreptul de a recupera activul financiar la o valoare semnificativ inferioara costului amortizat al acestuia. Un titlu de creanta cu rata variabila poate satisface criteriile pentru un plasament pastrat p na la scadenta . Cele mai multe titluri de capitaluri proprii nu pot fi plasamente pastrate p na la scadenta fie din cauza ca nu au o perioada de viata nedefinita ( cum ar fi actiunile ordinare) fie din cauza ca sumele pe care detinatorul este posibil sa le primeasca pot varia de o maniera ce nu este predeterminata ( cum ar fi optiunile pe actiuni, bonurile de subscriere, si drepturile). n ceea ce priveste plasamentele, ntelegem plati n suma fixa sau determinabila si scadenta fixa un aranjament contractual ce defineste valorile si termenele platilor catre detinator, cu ar fi platile dob nzii si principalului aferente creantei. Un activ financiar rascumparabil de catre emitent satisface criteriile pentru un plasament pastrat p na la scadenta daca detinatorul recupereaza n mod substantial toata valoarea contabila a acestuia. Optiunea de cumparare, daca este exercitata, pur, accelereaza doar scadenta activului. Cu toate acestea, daca activul financiar este rascumparabil n asemenea conditii nc t detinatorul nu recupereaza n mod substantial toata valoarea contabila a acestuia, activul financiar nu poate fi clasificat ca pastrat p na la scadenta. Pentru a determina daca valoarea contabila va fi substantial recuperata, ntreprinderea va lua n considerare toate platile, precum si costurile de tranzactie ncorporate. Un activ financiar ce este rascumparabil la initiativa investitorului (detinatorul are dreptul de a cere emitentului rambursarea sau rascumpararea activului financiar nainte de scadenta) poate fi clasificat ca instrument pastrat p na la scadenta doar daca detinatorul are intentia declarata si capacitatea sa l pastreze p na la scadenta si sa nu exercite clauza de rascumparare nainte de scadenta. O societate nu trebuie sa clasifice nici un activ financiar ca pastrat p na la scadenta daca societatea pe parcursul exercitiului financiar curent sau a doua exercitii financiare precedente, a v ndut, a transferat sau exercitat nainte de scadenta, o optiune de v nzare asupra unei valori mai mari dac t una nesemnificativa de plasamente pastrate p na la scadenta (mai mare dec t una nesemnificativa n comparatie cu totalul portofoliului pastrat p na la scadenta), altele dec t: a) v nzari efectuate suficient de aproape da data semnarii sau de data de exercitare a optiunii de v nzare, astfel semnificativ asupra valorii juste a activului financiar; b) v nzari efectuate dupa ce ntreprinderea a nc t modificarile ratei dob nzii pe piata nu au avut un efect

ncasat deja substantial principalul tuturor activelor financiare prin plati sau plati

n avans esalonate; sau

c) v nzari efectuate datorita unui eveniment izolat ce nu poate fi controlat de catre societate, care este irepetabil si care nu a putut fi anticipat rezonabil de catre societate. Conform IAS 39, valoarea justa reprezinta un mod mai adecvat de evaluare dec t costul amortizat, pentru cele mai multe dintre activele financiare. Plasamentele pastrate p na la scadenta reprezinta o exceptie, dar numai n cazul n care ntreprinderea are intentia declarata de a le pastra p na la scadenta. Atunci c nd actiunile ntreprinderii ridica ndoieli privind intentia si capacitatea de a pastra astfel de plasamente p na la scadenta, paragraful 83 din IAS 39 exclude exceptia pentru o perioada rezonabila de timp. O societate nu prezinta o capacitate dovedita de a pastra p na la scadenta un plasament ntr-un activ financiar cu scadenta fixa daca oricare dintre urmatoarele conditii este ndeplinita:

a) nu are resursele financiare disponibile pentru a continua finantarea investitiei p na la scadenta; sau b) este subiect al unei restrictii legale existente sau al altei restrictii ce ar putea repune n cauza intentia acesteia de a pastra activul financiar p na la scadenta; ( cu toate acestea, o optiune de cumparare a emitentului nu repune n cauza n mod necesar intentia ntreprinderii de a pastra activul financiar p na la scadenta a se vedea paragraful 81). O societate evalueaza intentia si capacitatea sa de a detine p na la scadenta plasamentele sale pastrate p na la scadenta nu numai la momentul achizitionarii acestor active financiare, ci si la fiecare data de bilant. Daca, datorita unei modificari a intentiei sau capacitatii, nu mai este adecvat sa se nregistreze un plasament pastrat p na la scadenta la costul amortizat, acesta trebuie reevaluat la valoarea justa, iar diferenta ntre valoarea de nregistrare si valoarea justa a acestuia trebuie nregistrata conform paragrafului 103 din IAS 39. n mod similar, n cazul n care devine posibila o evaluare corecta pentru un activ pentru care o astfel de evaluare nu a fost posibila anterior, activul trebuie reevaluat la valoarea justa, iar diferenta dintre valoarea de nregistrare si valoarea justa a acestuia trebuie nregistrata conform paragrafului 103 din IAS 39. n cazul n care, datoria unei modificari a intentiei sau capacitatii de pastrare sau n cazurile rare n care o evaluare corecta a valorii juste nu mai este posibila sau daca cele doua exercitii financiare anterioare la care se face referire n paragraful 83 din IAS 39 s-au ncheiat, devine adecvat ca un activ financiar sa fie nregistrat la costul amortizat si nu la valoarea justa, valoarea justa contabila a

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 22 of 42

activului financiar la data respectiva devenind noul sau cost amortizat. Orice c stig anterior sau pierdere anterioara generat(a) de activul respectiv ce a fost conform paragrafului 103 din IAS 39 trebuie nregistrat dupa cum urmeaza: -

nregistrat(a) direct

n capitaluri proprii

n cazul unui activ financiar cu scadenta fixa, un c stig anterior sau o pierdere anterioara legat(a) de activul financiar respectiv ce a fost nregistrat(a) direct n capitaluri proprii trebuie amortizat(a) pe perioada de viata ramasa a investitiei pastrate p na la scadenta. Orice diferenta ntre noul cost amortizat si valoarea scadenta trebuie sa fie amortizata n perioada de viata ramasa a activului financiar, ca si o ajustare de randament, n mod similar amortizarii primei si discount-ului; si - n cazul unui activ financiar ce nu are scadenta fixa, un c stig anterior sau o pierdere anterioara generat(a) de activul financiar ce a fost nregistrat(a) direct n capitaluri proprii trebuie mentinuta p na la data la care activul financiar este v ndut sau altfel disponibilizat printr-o alta modalitate, data la care trebuie sa intre n determinarea profitului net sau a pierderii nete.

Evaluarea ulterioara a datoriei financiare


Dupa recunoasterea initiala, o societate trebuie sa evalueze la costul amortizat toate datoriile financiare, altele dec t datoriile pentru tranzactionare si instrumentele derivate ce sunt datorii. Dupa recunoasterea initiala, o societate trebuie sa evalueze datoriile pentru tranzactionare si instrumentele derivate ce sunt datorii la valoarea justa, exceptie fac nd o datorie derivata ce este corelata cu si trebuie evaluat la cost. Datoriile financiare ce sunt desemnate ca elemente de acoperire mpotriva riscurilor sunt evaluate conform prevederilor contabilitatii de acoperire mpotriva riscurilor din paragrafele 121-165 ale IAS 39.

Evaluarea la valoarea justa


Valoarea justa a unui instrument financiar poate fi evaluata credibil, daca: estimarile rezonabile ale valorii juste pentru instrumentul respectiv nu variaza ntr-un interval semnificativ sau n estimarea valorii juste.

daca probabilitatile diferitelor estimari din cadrul intervalului pot fi rezonabil evaluate si utilizate

Situatiile

n care valoarea justa poate fi evaluata

n mod credibil includ:

un instrument financiar pentru care exista o cotatie de pret publicata pe o piata activa de titluri pentru instrumentul respectiv; un instrument de datorie ce a fost cotat de o agentie de evaluare independenta si al carei flux de numerar poate fi rezonabil estimat si un instrument financiar pentru care exista un model de evaluare corespunzator si pentru care pot fi evaluate credibil informatiile necesare pentru modelul respectiv datorita faptului ca informatiile provin de pe pietele active. Tehnicile de evaluare trebuie sa ncorporeze ipotezele pe care participantii pe piata le vor utiliza asupra ratei platilor anticipate, a ratelor pierderilor din credite, ratelor dob nzii si discountului. n mod semnificativ dimensiunea

Fundamentala pentru definirea valorii juste este ipoteza ca o societate desfasoara o activitate continua fara nici o intentie sau nevoie de a o lichida, de a reduce operatiunilor sale sau de a se angaja ntr-o tranzactie n conditii nefavorabile.

Valoarea justa nu este, prin urmare, valoarea pe care o societate o va primi sau o va plati ntr-o tranzactie initiata fortat, lichidare involuntara sau v nzare fortuita. Cu toate acestea, o societate are n vedere conditiile sale curente, atunci c nd determina valorile juste pentru activele si datoriile sale financiare. De exemplu, valoarea justa a unui activ financiar, pe care societatea a decis sa-l v nda n scopul de a obtine n termen foarte scurt lichiditati, este determinata de valoarea pe care aceasta se asteapta sa o obtina dintr-o astfel de v nzare. Suma ce urmeaza a fi realizata dintr-o v nzare imediata va fi afectata de factori cum ar fi lichiditatea curenta si profunzimea pietei pentru activul respectiv. Existenta unor cotatii de pret publicate pe o piata activa reprezinta n mod normal cea mai buna indicatie a valorii juste. Pretul cotat de piata, corespunzator pentru un activ detinut sau unei datorii ce urmeaza a fi emise este de obicei pretul de cumparare al zilei, iar pentru un activ ce urmeaza a fi achizitionat sau pentru care o datorie ce urmeaza a fi detinuta pretul de v nzare. Atunci c nd preturile de cumparare si cele de v nzare nu sunt disponibile, pretul celor mai recente tranzactii poate furniza o indicatie pentru valoarea justa curenta, cu conditia sa nu fi avut loc nici o modificare semnificativa a conditiilor economice ntre data tranzactiei si data raportarii financiare. C nd o societate si-a corelat pozitiile de active cu cele de pasiv, aceasta poate utiliza n mod corespunzator media preturilor de piata ca baza pentru stabilirea valorii juste. n cazul n care piata unui instrument financiar nu este o piata activa, ar putea fi necesara ajustarea cotatiilor de pret publicate pentru a se ajunge la o evaluare credibila a valorii juste. Daca nu exista o activitate frecventa pe piata, piata nu este nca stabilita (de exemplu unele dintre pietele n afara bursei) sau volumul tranzactiilor este mic comparativ cu numarul unitatilor de tranzactionare ale activului financiar ce trebuie evaluat, preturile cotate de piata nu pot sa constituie o indicatie a valorii juste a activului respectiv. n unele cazuri, c nd volumul tranzactionat este relativ mic, o cotare de pret pentru un volum mai mare poate fi disponibila din partea celui care face piata (market maker) instrumentului respectiv. n alte circumstante, precum si atunci c nd un pret de piata cotat nu este disponibil, pot fi utilizate tehnici de estimare pentru a determina valoarea justa, cu un grad de corectitudine suficient pentru a satisface cerintele IAS 39. Tehnicile, care sunt bine stabilite pe pietele financiare, iau n considerare valoarea curenta de piata a unui alt instrument care este substantial similar, analiza fluxurilor de numerar actualizate si modele pentru stabilirea pretului unei optiuni. n aplicarea analizei fluxului de numerar actualizat, o societate utilizeaza rata de actualizare echivalenta cu rata (ratele) de rentabilitate predominanta(e) pentru instrumentele financiare ce au n mod substantial aceiasi termeni si aceleasi caracteristici, inclusiv categoria de credit a debitorului, termenul ramas, pe parcursul caruia rata contractuala a dob nzii este fixa, termenul ramas de rambursare a principalului si moneda n care trebuie efectuate platile. n cazul n care nu exista un pret de piata pentru un instrument financiar luat ca ntreg dar exista piete pentru partile sale componente, valoarea justa este construita pe baza preturilor de piata reevaluate . n cazul n care nu exista o piata pentru un instrument financiar similar, valoarea justa este construita pe baza pretului de piata al instrumentului financiar similar.

C stigurile si pierderile din reevaluari ale valorii juste.


Un c stig sau o pierdere recunoscuta, rezult nd dintr-o modificare a valorii juste a unui activ financiar sau a unei datorii financiare ce nu constituie parte a unei relatii de acoperire riscurilor, trebuie raportata dupa cum urmeaza; n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei (active/datorii pastrate pentru tranzactionare) n care acestea au fost generate. n momentul v nzarii, ncasarii sau cedarii/deteriorarii, c nd va fi recunoscut mpotriva

n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei n care a fost generata ori direct n capitaluri proprii p na n profitul net/pierderea neta ( active financiare disponibile pentru v nzare ) aferenta perioadei.

O societate trebuie sa aleaga politica contabila adecvata si trebuie sa o aplice tuturor activelor sale disponibile pentru v nzare, exceptie fac nd cele pentru operatiile de acoperire Pentru acele active si datorii financiare nregistrate la costul amortizat, un c stig sau o pierdere este recunoscut(a) depreciat(a), precum si pe parcursul procesului de amortizare.

mpotriva riscului.

n profitul sau pierderea net(a) atunci c nd este anulata recunoasterea sau este

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 23 of 42

Daca exista o relatie de acoperire a riscului pentru contabilizarea operatiilor de acoperire

ntre activele sau datoriile financiare respective si un instrument de acoperire, contabilitatea c stigurilor sau pierderilor trebuie sa urmeze prevederile mpotriva riscurilor.

n ceea ce priveste evaluarea la achizitie, aceasta se face la cost. n aceasta varianta se ncadreaza investitiile pastrate p na la scadenta (de exemplu, obligatiunile). Daca nsa aceste instrumente financiare sunt destinate "din start" tranzactionarii (de fapt, scopul pentru care au fost achizitionate este pentru a obtine un c stig de capital din v nzarea lor), atunci ele trebuie evidentiate la valoarea justa (de piata), pe tot parcursul "stationarii" la proprietar. Eventualele fluctuatii ale valorii juste sunt evidentiate ca si cheltuieli sau venituri ale perioadei, desi nu sunt nca realizate.

Exemplul nr.1
2. Societatea A a achizitionat actiuni ale societatii B n valoare de 10.000.000 lei, n decembrie 2000. La 31.12.2000 valoarea de piata a actiunilor B este de 11.000.000 lei. La 10 ianuarie 2001 ntreprinderea A vinde actiunile B pentru suma de 12.000.000 lei. Achizitionarea actiunilor B, 503 "Actiuni" = n decembrie 2000: 10.000.000 lei

512 " Conturi curente la banci "

Ajustarea valorii actiunilor, la 31.12.2000: 503 "Actiuni" = 7681 1.000.000 lei

" Plus valori din ajustari aferente instrumentelor financiare"

V nzarea actiunilor la 10.01:2001: 512 = % 12.000.000 lei

" Conturi curente la banci " 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate " 764 "Venituri din investitii financiare cedate" 1.000.000 lei 11.000.000 lei

Apare o exceptie de la principiul recunoasterii veniturilor degraba, pozitia investitorului. I.

n momentul realizarii. Veniturile nerealizate,

nregistrate la sf rsitul lui 2000, nu trebuie sa afecteze profitul sau pierderea perioadei ci, mai

nregistrarea diferentelor rezultate din evaluarea la valoarea justa, nfiintata

n cazul S.I.F.- urilor. n baza Legii nr. 133/1996 detine n portofoliu participatii la o serie de societati comerciale, evaluate la cost istoric, astfel:

1. La data de 31.12.2002, o societate de investitii financiare Disponibile pentru v nzare, sold cont 265 " Alte titluri imobilizate " Pastrate pentru tranzactionare, sold cont 503 " Actiuni = =

10.000.000.000 lei;

500.000.000 lei.

La aceeasi data, 31.12.2002, rezervele constituite ca urmare a aplicarii legilor nr.55/1995 si 133/1996, reflectate n soldul contului 1068, analitic distinct, nsumeaza 7.000.000.000 lei. n vederea reflectarii n situatiile financiare anuale a valorii juste a participatiilor detinute la 31.12.2002, acestea se evalueaza utiliz nd metodele de evaluare redate de C.N.V.M. prin Instructiunea nr. 4/1999, rezult nd urmatoarele valori: A. Valori mai mari dec t costul istoric: Participatii disponibile pentru v nzare, cont 265 " Alte titluri imobilizate " = 11.000.000.000 lei;

Participatii pastrate pentru tranzactionare, cont 503 " Actiuni = 550.000.000 lei.

n acest caz diferentele favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa, se 265 = 1066

nregistreaza astfel: *) 1.000.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 24 of 42

" Alte titluri imobilizate " respectiv: 503 " Actiuni =

" Rezerve din evaluarea la valoarea justa

7588 " Alte venituri din exploatare "

50.000.000 lei

*) NOTA: n situatia n care la urmatoarea evaluare la valoarea justa vor rezulta diferente nefavorabile, acestea vor fi mai nt i acoperite din soldul creditor al contului 1066, nregistrarile contabile n aceasta ipoteza fiind 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa = 265 ( n limita soldului creditor al contului

1066 ).

" Alte titluri imobilizate "

B. Valori mai mici dec t costul istoric: a) Cazul 1 ( diferente nefavorabile mai mici dec t soldul rezervelor initiale reflectate n contul 1068 ):

Participatii disponibile pentru v nzare, cont 265 " Alte titluri imobilizate"= 8.500.000.000 lei; Participatii pastrate pentru tranzactionare, cont 503 " Actiuni = 400.000.000 lei. n acest caz, diferentele nefavorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa, se 1068 " Alte reserve " respectiv: 6588 " Alte cheltuieli de exploatare " = " Actiuni 503 100.000.000 lei = 265 " Alte titluri imobilizate " nregistreaza astfel: 1.500.000.000 lei

b) Cazul 2 ( diferente nefavorabile mai mari dec t soldul rezervelor initiale ): Participatii disponibile pentru v nzare, cont 265 " Alte titluri imobilizate " = 2.000.000.000 lei; Participatii pastrate pentru tranzactionare, cont 503 " Actiuni = 250.000.000 lei. n acest caz, diferentele nefavorabile rezultate din evaluarea la valoare justa, se % = 265 " Alte titluri imobilizate " 1068 " Alte rezerve " 6588 " Alte cheltuieli de exploatare " respectiv: 6588 " Alte cheltuieli de exploatare " = 503 " Actiuni 250.000.000 lei 1.000.000.000 lei 7.000.000.000 lei nregistreaza astfel: 8.000.000.000 lei

Exemplul 2
La data de 31.12.2003, o societate de investitii financiare detine n portofoliu urmatoarele participatii, evaluate la valoarea justa, astfel:

Disponibile pentru v nzare cont 265" Alte titluri imobilizate " =15.000.000.000 lei, din care: a) 5.000.000.000 lei actiuni dob ndite cu titlu gratuit, 265 = nregistrate la dob ndire cu formula contabila: 5.000.000.000 lei

1065

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 25 of 42

" Alte titluri imobilizate "

" Rezerve constituite din valoarea titlurilor/ actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la soc. ce detin participatii

b) 10.000.000.000 lei actiuni din portofoliul initial de constituire a societatii, pentru care existau la 31.12.2002 rezerve acumulate ( cont 1068 ) de 6.000.000.000. lei. c) 2.000.000.000 lei diferente favorabile rezultate din evaluarea la valoarea justa realizata la 31.12.2002, reflectate n soldul creditor al contului 1066.

Ca urmare a evaluarii la valoarea justa, sa presupunem ca la 31.12.2003 rezulta o valoare a participatiilor de 5.500.000.000 lei. n aceasta situatie, diferentele nefavorabile rezultate se vor % = 265 " Alte titluri imobilizate " 1066 " Rezerve din evaluarea la valoarea justa 1065 " Rezerve constituite din valoarea titlurilor/ actiunilor dob ndite cu titlu gratuit de la soc. ce detin participatii 1068 " Alte rezerve " 2.500.000.000 lei 5.000.000.000 lei 2.000.000.000 lei nregistra astfel: 9.500.000.000 lei

Costul amortizat al unui activ sau datorie financiar(a) reprezinta valoarea la care activul financiar sau datoria financiara a fost evaluat(a) la momentul recunoasterii initiale, minus rambursarile de capital, plus sau minus amortizarea cumulata a oricarei diferente dintre valoarea initiala si valoarea la scadenta si minus orice trecere pe cheltuieli ( directa sau prin utilizarea unui cont de compensare ) a scaderii sau imposibilitatii de ncasare.

Exemplul nr.1
Daca societatea A a emis 100 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 100.000 lei/obligatiune, pret de emisiune 90.000 lei/obligatiune si o perioada p na la scadenta de 5 ani, atunci, la sf rsitul celui de-al doilea an al mprumutului, valoarea n bilant a datoriei financiare va fi: 9.400.000 = 10.000.000 lei ( 1.000.000. - 1.000.000. * 2 ani/5 ani ) unde 1.000.000 = 100 obligatiuni * ( 100.000 lei/O 90.000 lei/O ) reprezinta prima de rascumparare a obligatiunilor, care va fi amortizata liniar pe toata durata Daca presupunem ca la sf rsitul celui de-al treilea an sunt rascumparate 10 obligatiuni, prin tragere la sorti ( 10 obligatiuni * 100.000 lei/O ), atunci valoarea 8.600.000 = 10.000.000 - ( 1.000.000 1.000.000 * 3ani/5ani ) 1.000.000 lei mprumutului. mprumutului obligatar este:

n bilant a

Exemplul nr. 2
Societatea A achizitioneaza 1. n 01.12.2002 titluri de stat n valoare de 10.000.000 lei, cu dob nda de 24% pe an si cu scadenta la un an , caz n care, acestea se nregistreaza astfel:

nregistrarea la data achizitiei: 508 = 5121 Conturi la banci n lei" 10.000.000 lei

"Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate " 2.

nregistrarea lunara a dob nzii cuvenite: 5088 = 764 Venituri din investitii financiare cedate" 200.000 lei

Dob nzi la obligatiuni si titluri de plasament"

Exemplul nr.3
Societatea A achizitioneaza 1. n 01.12.2002 titluri de stat n valoare de 10.000.000.000 lei cu dob nda de 24% pe an si scadenta la doi ani.

nregistrarea la data achizitiei: 267.88 = 5121 10.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 26 of 42

Alte creante imobilizate" 2.

Conturi la banci

n lei"

nregistrarea lunara a dob nzii cuvenite: 5088 = 267.98 Creante imobilizate" 200.000 lei

Dob nzi la obligatiuni si titluri de plasament"

E. Acoperirea

mpotriva riscurilor

Operatiunea de acoperire a riscurilor, din punct de vedere contabil, presupune desemnarea unuia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel nc t modificarea valorii juste a acestora sa compenseze, total sau partial, modificarile valorii juste sau a fluxurilor de numerar ale unui element de acoperit ( de exemplu, valoarea justa a instrumentului primar creste, iar valoarea justa a instrumentului derivat scade ). Un element acoperit mpotriva riscurilor reprezinta un activ, o datorie sau un angajament ferm, sau o tranzactie preconizata n viitor care:

a. b.

expune

ntreprinderea la riscul modificarii valorii juste sau modificarilor fluxurilor viitoare de numerar si care

din punct de vedere al contabilitatii operatiilor de acoperire este considerata ca fiind acoperita.

Un instrument de acoperire mpotriva riscurilor, din punct de vedere contabil, reprezinta un instrument derivat desemnat sau ( n situatii limitate ) un alt activ financiar (sau datorie financiara) a carui valoare justa sau fluxuri de numerar se preconizeaza sa compenseze modificarile valorii juste sau a fluxurilor de numerar aferente unui element desemnat ca element acoperit. Conform IAS 39, un activ financiar sau o datorie financiara nederivat(a) poate fi desemnat(a) ca instrument de acoperire pentru contabilitatea operatiunilor de acoperire numai daca acopera riscul de modificare a cursului de schimb valutar. Eficienta activitatii de acoperire reprezinta gradul instrumentul de acoperire. n care realizeaza compensarea modificarilor n valoarea justa sau n fluxurile de numerar atribuibile unui risc acoperit se realizeaza prin

Titularizarea reprezinta procesul prin care activele financiare sunt transformate Conversia

n titluri de valoare. n titluri de plasament.

n valori mobiliare reprezinta procesul prin care activele financiare sunt transformate

Un contract de rascumparare reprezinta un acord de transferare a unui activ financiar unui tert n schimbul unei anumite sume sau alta contrapartida si o obligatie simultana de rascumparare a activului financiar respectiv la o data viitoare, pentru o valoare egala cu suma sau contraprestatia la care s-a efectuat schimbul, plus dob nda.

Operatiuni de acoperire a riscului si modul de contabilizare al acestora Tipuri de riscuri


a) Urmatoarele tipuri de riscuri trebuie cunoscute de catre utilizatorii situatiilor financiare: riscul de pret ( pierdere/c stig potentiale ) care este reprezentat de : -riscul valutar: riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze datorita schimbarilor nivelului de piata al cursului valutar; -riscul ratei dob nzii: riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca urmare a schimbarii nivelului dob nzii pe piata; -riscul de piata: riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze ca rezultat al schimbarii preturilor pietei, indiferent daca aceste schimbari sunt cauzate de factori specifici ai respectivelor titluri sau de factori generali ai pietei; riscul de credit este riscul ca una dintre partile semnatare ale contractului privind instrumentul financiar sa nu execute obligatia asumata, cauz nd celeilalte parti o pierdere financiara; riscul de lichiditate ( de finantare ) este riscul ca o societate sa nt lneasca dificultati n procurarea fondurilor pentru reprezentat, de asemenea, prin incapacitatea de a vinde un activ financiar repede, la valoarea justa ( sau aproape ). ndeplinirea angajamentelor asociate instrumentelor financiare. Poate fi

riscul fluxului de numerar este riscul ca valoarea fluxurilor de numerar viitoare asociate unui instrument monetar sa fluctueze ( instrumente de debit cu rata variabila schimbarea ratei dob nzii fara schimbarea corespunzatoare a valorii juste ). O ntreprindere trebuie sa descrie obiectivele si politicile de gestionare a riscului, inclusiv politicile de protejare aplicate fiecarui tip de tranzactie pentru care s-a utilizat contabilizarea instrumentelor de protejare.

Contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscului


Operatiunile de acoperire sunt de trei tipuri: acoperirea valorii juste: acoperirea riscului aferent modificarilor valorii juste a unui activ sau datorii recunoscut(e) sau a unui segment identificat al unui astfel de activ sau pasiv, ce poate fi atribuit unui risc particular si care va afecta venitul net raportat. Acoperirea unui angajament ferm nerecunoscut de cumparare sau de v nzare a unui activ la un pret fix stabilit n moneda de raportare a societatii este contabilizata ca o acoperire a fluxului de numerar, chiar daca aceasta este expusa riscului valorii juste; si acoperirea fluxului de numerar: acoperirea riscului aferent variabilitatii fluxului de numerar care: a) poate fi atribuit unui risc particular, asociat cu un activ sau datorie recunoscut(a) sau cu o tranzactie prognozata si care va afecta profitul net raportat sau pierderea neta raportata; acoperirea unei investitii nete ntr-o entitate straina, conform definitiei din IAS 21 " Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar ";

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 27 of 42

Atunci c nd o societate a contabilizat un instrument financiar ca un instrument de acoperire a unor riscuri asociate cu tranzactii viitoare anticipate, atunci respectiva descrierea tranzactiilor anticipate, inclusiv perioada de timp p na descrierea instrumentelor de acoperire a riscurilor; n momentul n care se estimeaza aparitia riscurilor;

ntreprindere va prezenta:

valoarea oricaror c stiguri sau pierderi am nate sau nerecunoscute si momentul


O ntreprindere trebuie sa prezinte toate c stigurile sau pierderile angajate pierderi au aparut sau nu n situatiile financiare.

n care se asteapta recunoasterea ca venit sau cheltuiala.

n instrumentele financiare destinate acoperirii riscului tranzactiilor viitoare anticipate, indiferent daca acele c stiguri sau

Operatiunea de acoperire a valorii juste


Daca o operatiune de acoperire a valorii juste

mpotriva riscurilor

ndeplineste conditiile de mai jos se califica pentru contabilitatea speciala a operatiunilor de acoperire:

a.

la initierea operatiunii de acoperire exista o documentatie oficiala privind relatia de acoperire, precum si obiectivul si strategia ntreprinderii de gestionare a riscului pentru a ntreprinde operatiunea de acoperire. Documentatia respectiva trebuie sa includa identificarea instrumentului de acoperire, elementul acoperit sau tranzactia acoperita aferent(a), natura riscului ce se acopera si modul n care ntreprinderea va efectua evaluarea eficientei instrumentului de acoperire n compensarea expunerii la modificarile valorii juste a elementului acoperit sau a fluxurilor de numerar aferente tranzactiei acoperite, ce corespund riscului acoperit;

b.

operatiunea de acoperire se preconizeaza a fi foarte eficienta (a se vedea paragraful 146) n procesul de compensare a modificarilor valorii juste sau a fluxurilor de numerar aferente riscului acoperit, consecvent cu strategia de gestionare a riscului pentru relatia de acoperire respectiva; pentru operatiunile de acoperire a fluxurilor de numerar o tranzactie preconizata ce face subiectul operatiunii de acoperire trebuie sa aiba un grad ridicat de probabilitate si trebuie sa prezinte o expunere la variatiile fluxurilor de numerar ce ar putea, n final, afecta profitul net sau pierderea neta raportat(a). eficienta operatiunii de acoperire poate fi corect evaluata, aceasta nsemn nd ca si valoarea justa a fluxurilor de numerar aferente elementului acoperit si valoarea justa a instrumentului de acoperire pot fi evaluate credibil (a se vedea paragraful 95 pentru recomandari privind valoarea justa); si operatiunea de acoperire a fost evaluata pe principiul continuitatii si determinata perioadei de raportare financiara. n cazul n mod real pentru a avea un grad nalt de eficienta pe parcursul

c.

d.

e.

O societate trebuie sa ntrerupa n viitor contabilizarea operatiilor de acoperire specificate anterior, exercitat, sau operatiunea de acoperire nu mai ndeplineste criteriile de calificare.

n care expira termenul ( durata ) instrumentului de acoperire, sau este v ndut, sau este

Exemplu
Societatea A achizitioneaza, n 1999, 2000 unitati ale unui titlu de credit, care va fi clasificat ca instrument financiar disponibil pentru v nzare. La sf rsitul lui 1999 valoarea justa a instrumentului financiar este de 2300 u ( unitati ). Cresterea valorii juste de 300 u este creditata ntr-un cont de capitaluri proprii. ntreprinderea A doreste sa se acopere mpotriva riscului de modificare a valorii juste si achizitioneaza un instrument derivat, n 2000. La sf rsitul lui 2000 instrumentul derivat a cunoscut o crestere de 5 unitati, iar titlul de datorie nregistreaza un declin corespunzator n valoarea justa. nregistrarile vor fi urmatoarele: n 1999, achizitionarea titlului de credit: 508 = 512 Conturi curente la banci 2000 u

" Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

n 1999, cresterea valorii juste a investitiei: 508 = 105 Rezerve din reevaluare 300 u

" Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

n anul 2000 se reflecta cresterea valorii juste a instrumentului derivat: 508 = 764 Venituri din investitii financiare cedate " 15u

" Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

nregistrarea scaderii concomitente a valorii investitiei financiare: 654 = 508 " Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate " n bilant a investitiei financiare este de 285u; un venit de 45 u.m., iar n contul de profit si pierdere o cheltuiala de 15 u.m., asociate investitiilor financiare si 15u

"Pierderi din creante si debitori diversi" La sf rsitul anului 2000 valoarea instrumentului derivat.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 28 of 42

Operatiuni de acoperire a fluxurilor de numerar


n cazul n care un flux de numerar 39, par.158 ):

mpotriva riscurilor

ndeplineste conditiile care caracterizeaza o operatiune de acoperire a riscului pe durata exercitiului financiar, acesta trebuie contabilizat dupa cum urmeaza ( IAS

partea de c stig sau pierdere aferente instrumentului de acoperire ce este determinat a fi o operatiune de acoperire eficienta trebuie sa fie recunoscuta direct n capitalurile proprii prin declararea modificarilor n capital, si partea ineficienta de acoperire a riscului trebuie imediat raportata acoperire este unul derivat; sau n corcondanta cu paragraful 103 din IAS 39 si situatiile restr nse n profitul net sau pierderea neta, n cazul n care instrumentul de

n care instrumentul de acoperire nu este un instrument derivat.

O operatiune de acoperire a unui flux de numerar este contabilizata dupa cum urmeaza: a) componenta distincta a capitalului propriu asociata elementului acoperit este ajustata la valoarea minima a urmatoarelor ( n valori absolute): (i) c stigul cumulativ sau cresterea cumulativa aferente instrumentului de acoperire necesar pentru compensarea modificarii cumulative a viitoarelor fluxuri de numerar aferente elementelui acoperit de la initierea operatiunii de acoperire, excluz nd componenta ineficienta ce a fost discutata n paragraful 158 (b); si (ii) valoarea justa a modificarii cumulate a fluxurilor de numerar viitoare aferente elementului acoperit de la initierea operatiunii de acoperire; b) orice c stig sau pierdere aferenta instrumentului de acoperire (care nu reprezinta o operatiune de acoperire efectiva) este inclus(a) proprii dupa cum este adecvat, conform paragrafelor 103 si 158; si n profitul net sau n pierderea neta sau direct n capitaluri

c) daca strategia de gestionare a riscului documentar al unei ntreprinderi pentru o anumita relatie de acoperire exclude o componenta distincta a c stigului sau pierderii sau a fluxurilor de numerar aferente instrumentului de acoperire, de la evaluarea eficientei operatiunii de acoperire (a se vedea paragraful 142 (a)), respectiva componenta a c stigului sau a pierderii, ce a fost exclusa, este recunoscuta n conformitate cu paragraful 103. C stigul sau pierderea aferent(a) instrumentului de acoperire ce a fost inclus(a) n evaluarea initiala a costului de achizitie sau n alte valori contabile ale activului sau datoriei este ulterior inclus(a) n c stigul net sau n pierderea neta atunci c nd activul sau datoria afecteaza c stigul net sau pierderea neta (cum ar fi n perioadele n care sunt recunoscute cheltuielile de amortizare, venitul sau cheltuiala din dob nda sau costul v nzarilor). Prevederile altor Standarde Internationale de Contabilitate ce se refera la deprecierea activelor (a se vedea IAS 36, Deprecierea activelor) si la alte valori nete realizabile ale stocurilor (portofoliilor) (a se vedea IAS 2, Stocuri) se aplica activelor ce rezulta din operatiunile de acoperire a tranzactiilor preconizate. O societate trebuie sa anticipeze ncetarea contabilizarii operatiunilor de acoperire, specificata n paragrafele 158-162, n cazul n care apare una dintre urmatoarele situatii:

a) un instrument financiar expira sau este v ndut, ajunge la final sau este exercitat ( n acest scop, nlocuirea sau transformarea unui instrument de acoperire ntr-un alt instrument de acoperire nu este considerata o expirare sau o terminare, daca o asemenea nlocuire sau transformare este parte a strategiei documentate de acoperire a ntreprinderii). n acest caz, c stigul cumulat sau pierderea cumulata aferent(a) instrumentului de acoperire era eficienta trebuie sa ram na separat n capital p na n momentul n care tranzactia preconizata are loc. b) operatiunea de acoperire nu mai ndeplineste criteriile pentru calificarea pentru contabilitatea operatiunilor de acoperire. n acest caz, c stigul cumulat sau pierderea cumulata aferent(a) instrumentului de acoperire ce a fost initial raportat direct n capital atunci c nd operatiunea de acoperire era efectiva trebuie sa ram na n mod separat n capital p na la momentul la care apare tranzactia angajata sau preconizata. c) tranzactia angajata sau preconizata nu mai este prognozata sa apara, caz aferent(a) perioadei. n care orice c stig cumulativ sau pierdere cumulativa asociata ce a fost raportat(a) direct n profitul net sau pierderea neta

F. Deprecierea si irecuperabilitatea activelor financiare


Un activ financiar este considerat depreciat n cazul n care valoarea sa de nregistrare este mai mare dec t valoarea recuperabila estimata a acestuia. O societatea trebuie sa evalueze la data fiecarui bilant, daca exista o dovada obiectiva ca un activ financiar sau un grup de active ar putea fi considerate depreciate. n cazul n care exista o astfel de dovada, societatea trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului respectiv sau a grupului de active si sa recunoasca orice pierdere din depreciere.

Deprecierea activelor financiare la cost amortizat


Un activ financiar este considerat depreciat n cazul n care valoarea lui de nregistrare este mai mare dec t valoarea recuperabila estimata a acestuia. O societate trebuie sa evalueze la data fiecarui bilant daca exista o dovada obiectiva ca un activ financiar sau un grup de active ar putea fi considerate deteriorate. n cazul n care exista o astfel de dovada, societatea terbuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului respectiv sau a grupului de active si sa recunoasca orice pierdere din depreciere n concordanta cu paragraful 111 din IAS 39. Dovada obiectiva ca un activ financiar sau grup de active este depreciat sau imposibil de recuperat include informatii ce atrag atentia detinatorului activului respectiv cu privire la:

a. b. c.

dificultatea financiara semnificativa a emitentului;

ncalcarea efectiva a contractului, de exemplu ne ndeplinirea obligatiei de plata a dob nzii;

acordarea de catre creditor debitorului, din motive economice sau legale legate de dificultatea financiara a debitorului, a unei concesii pe care creditorul nu ar fi avut-o n vedere n alte conditii; probabilitatea ridicata de faliment sau de o alta reorganizare financiara a emitentului;

d. e. f. g.

recunoasterea unei pierderi din depreciere (scaderea valorii), generata de activul respectiv

ntr-o perioada de raportare financiara anterioara;

disparitia unei piete active pentru activul financiar respectiv cauzata de unele dificultati financiare; sau

un model istoric de recuperare a creantelor ce indica faptul ca nu va fi

ncasata

ntreaga valoare nominala a portofoliului.

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 29 of 42

Disparitia unei piete active din cauza faptului ca titlurile societatii nu mai sunt tranzactionate public nu constituie o dovada de depreciere. Reducerea categoriei de credit al unei constituie, n sine, evidenta unei deprecieri, desi aceasta poate constitui evidenta unei deprecieri atunci c nd este luata n considerare mpreuna cu alte informatii disponibile.

ntreprinderi nu

Active financiare

nregistrate la costul amortizat

n cazul n care exista posibilitatea ca o societate sa nu fie capabila sa ncaseze toate sumele scadente (principal si dob nda) conform termenilor contractuali ai creditului, creantelor sau plasamentelor pastrate p na la scadenta, nregistrate la costul amortizat, indica faptul ca o depreciere sau o piedere dintr-un credit neperformant indica. Valoarea pierderii reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a activului si valoarea prezenta a fluxurilor de numerar asteptate, actualizata la rata initiala a dob nzii efective a instrumentului financiar (valoarea recuperabila). n general, fluxurile de numerar aferente creantelor pe termen scurt nu se actualizeaza (a se vedea paragraful 74). Valoarea contabila a activului trebuie redusa la valoarea recuperabila estimata a acestuia fie direct, fie prin utilizarea unui cont de reduceri de valoare. Valoarea pierderii trebuie inclusa n profitul net sau pierdere a neta aferenta perioadei. Deprecierea si incapacitatea de recuperare sunt evaluate si recunoscute n mod individual pentru activele financiare ce sunt n mod individual semnificative. Deprecierea si incapacitatea de recuperare pot fi evaluate si la nivel de portofoliu pentru un grup de active financiare similare care nu sunt individual identificate ca fiind depreciate. Deprecierea unui activ financiar nregistrat la costul amortizat este evaluata prin utilizarea ratei initiale a dob nzii efective a instrumentului financiar, datorita faptului ca actualizarea la rata curenta a pietei ar impune, de fapt, evaluarea valorii juste a unor active financiare care, conform acestui Standard ar fi, n alte conditii, evaluate la costul amortizat. Daca un credit, o creanta sau un plasament pastrat p na la scadenta are o rata a dob nzii variabila, rata de actualizare pentru evaluarea sumei recuperabile reprezinta rata (ratele) curenta (e) a dob nzii efective determinata conform contractului. Ca alternativa la o astfel de calculatie a valorii juste, un creditor poate evalua deprecierea valorii juste a unui instrument prin utilizarea unui pret pe piata observabil. n cazul n care un activ este garantat si este posibila lichidarea, atunci detinatorul lui evalueaza deprecierea pe baza valorii juste a garantiei. n cazul n care, ntr-o perioada anterioara, valoarea pierderii aferente deprecierii sau aferente unui credit neperformant a scazut, iar descresterea poate fi corelata cu un eveniment ce apare dupa nregistrare (cum ar fi o mbunatatire a categoriei de credit a debitorului), nregistrarea acestei scaderi a valorii unui activ financiar trebuie reluata fie direct, fie prin ajustarea unui cont de reduceri. Rezultatul operatiunii inverse nu trebuie sa duca la o valoare contabila a activului financiar ce depaseste valoarea ce ar fi constituit costul amortizat, daca deprecierea nu ar fi fost recunoscuta, la data la care trecerea pe cheltuieli a activului financiar este reluata. Valoarea reluata trebuie inclusa n profitul net sau n pierderea neta aferenta perioadei. Valoarea contabila a oricarei activ financiar ce nu este nregistrat la valoarea justa ntru-c t valoarea justa a acestuia nu poate fi evaluata credibil trebuie revizuita pentru a avea indicii privind deprecierea, la fiecare data de elaborare a bilantului, n baza unei analize a intrarilor nete de numerar preconizate. n cazul n care exista indicii de depreciere, valoarea pierderii generate de deprecierea unui astfel de activ financiar reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a acestuia si valoarea prezenta a fluxurilor de numerar preconizate n viitor, actualizata la rata curenta de piata a dob nzii pentru un activ financiar similar (suma recuperabila). n cazul aparitiei unei deprecieri sau pierderi dintr-un credit neperformant (imposibilitatea ncasarii sumelor scadente), valoarea pierderii reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a activului si valoarea prezenta a fluxurilor de numerar asteptate, actualizata la rata initiala a dob nzii efective a instrumentului financiar. Fluxurile de numerar aferente creantelor pe termen scurt nu se actualizeaza. Valoarea contabila a activului trebuie redusa la valoarea recuperabila estimata a acestuia fie direct, fie prin utilizarea unui cont de reduceri. Valoarea pierderii trebuie inclusa n profitul/pierderea net(a) aferente perioadei.

n cazul n care, ntr-o perioada anterioara, valoarea pierderii aferente deprecierii sau aferente unui credit neperformant a scazut, iar descresterea poate fi corelata n mod obiectiv cu un eveniment ce apare dupa nregistrare, nregistrarea scaderii valorii activului financiar trebuie reluata fie direct, fie prin ajustarea unui cont de reduceri ( valoarea contabila nu trebuie sa depaseasca costul amortizat nainte de recunoasterea acestei pierderi ). Valoarea contabila a oricarui activ financiar ce nu este nregistrat la valoarea justa, ntruc t valoarea justa a acestuia nu poate fi evaluata credibil, trebuie revizuita, pentru a avea indicii privind deprecierea, la fiecare data de elaborare a bilantului, n baza unei analize a intrarilor nete de numerar preconizate. n cazul n care exista indicii de depreciere, valoarea pierderii generata de deprecierea unui astfel de activ financiar reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a acestuia si valoarea prezenta a fluxurilor de numerar preconizate n viitor, actualizata la rata curenta de piata a dob nzii pentru un activ financiar similar.

Deprecierea activelor financiare la valoare justa Activele financiare reevaluate la valoarea justa
Daca o pierdere generata de un activ financiar nregistrat la valoarea justa a fost recunoscuta direct n capitalurile proprii si exista un indiciu obiectiv ca activul respectiv este depreciat, pierderea neta acumulata ce a fost recunoscuta direct n capitalul propriu trebuie scoasa din capital si recunoscuta n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei. Valoarea pierderii ce trebuie scoasa din capitalul propriu si raportata n pierderea neta reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa curenta sau valoarea recuperabila, mai putin orice pierdere rezultata din deprecierea activului respectiv recunoscuta anterior n profitul net sau pierderea neta. Valoarea recuperabila a unui instrument de datorie reevaluat la valoarea justa reprezinta valoarea prezenta a fluxurilor de numerar viitoare preconizate, actualizate la rata curenta a dob nzii pentru un activ financiar similar. Daca, ntr-o perioada ulterioara, valoarea justa sau valoarea recuperabila a activului financiar nregistrat la valoarea justa creste, iar cresterea poate fi n mod obiectiv corelata cu un eveniment ce a survenit dupa ce pierderea a fost recunoscuta n profitul net sau pierderea neta, pierderea trebuie reluata cu valoarea inclusa n profitul net sau pierderea neta aferent(a) perioadei.

Dob nda, c stigurile si pierderile asociate


Alte aspecte legate de evaluarea titlurilor se refera la dob nda, dividendele, c stigurile si pierderile legate de un instrument financiar sau de o componenta a acestuia, clasificata drept obligatie financiara, care trebuie raportate n contul de profit si pierdere drept venituri ( la beneficiar ) sau cheltuieli ( la emitent ). Repartizarile catre detinatori, aferente unui instrument financiar clasificat drept instrument de capital trebuie debitate de catre emitent direct n capitaluri proprii. Dob nda, dividendele, c stigurile si pierderile legate de obligatii financiare trebuie prezentate separat n contul de profit si pierdere.

G. Actiuni, depozitari si tranzactii Actiuni


n principiu, exista doua categorii de actiuni care pot fi emise: actiuni ordinare ( care dau nastere, drepturi de vot, dar genereaza dreptul de a primi dividende preferentiale ). n mod egal, la drept de vot si distribuire a profitului net ) si actiuni preferentiale ( care nu includ

Actiunile preferentiale care contin obligatia emitentului de a le rascumpara la cerere, la/peste o anumita valoare determinata sau determinabila, sau de a efectua plata accelerata a dividendelor la o valoare mare sunt obligatii financiare. - actiunile preferentiale

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 30 of 42

Actiunile preferentiale sunt actiuni care confera o serie de drepturi speciale: respectivii actionari primesc dividende preferentiale naintea actionarilor comuni, iar n cazul lichidarii societatii vor fi primii care vor primi partea aferenta din capitalurile proprii. De multe ori actiunile preferentiale confera drepturi cumulative privind dividendele, ceea ce presupune ca societatea trebuie sa plateasca toate dividendele am nate (anterioare sau curente) naintea dividendelor comune. n prezent exista politici complexe privind actiunile preferentiale, unele societati emitente propun nd chiar si rascumpararea acestora la un pret specificat, care poate varia intervale de timp. n aceasta situatie actiunile preferentiale trebuie prezentate separat, n cadrul capitalurilor proprii din bilant. - actiunile comune Actiunile comune (ordinare) reprezinta un instrument de capital propriu ce este subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital propriu. De regula, majoritatea ntreprinderilor emite actiuni comune (doar o mica parte recurge si la actiunile preferentiale). Aceste tipuri de actiuni confera drepturi de vot n cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (dreptul de a alege Consiliul de Administratie, Directorul General, de a decide strategiile generale de urmat). De regula, prezentarea actiunilor comune se realizeaza n cadrul rubricii destinate contributiei la capital (capital social) si se face la valoarea nominala (statutara) a acestora ( este mai degraba o prezentare juridica si mai putin una legala de substanta economica). O rubrica separata este destinata primelor de capital, respectiv diferentei dintre valoarea de emisiune (de aport) si valoarea nominala. n functie de anumite

Exemplu
Societatea A emite 2.000 de actiuni comune cu o valoare nominala de 1000 lei/actiune si o valoare de emisiune de 1015 lei/actiune. Subscrierea se realizeaza la 1.03.2000, iar varsarea pretului de emisiune trebuie sa se faca ntr-un interval de 3 luni de la subscriere (conform clauzelor de emisiune). nregistrarea subscrierii actiunilor la 01.03.2000: 456 "Decontari cu actionarii" = 1011 "Capital subscris" 1041 "Prime legate de capital" nregistrarea varsarii capitalului social: 512 "Conturi curente la banci" si concomitent 1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris si varsat" 2.000.000 lei = 456 "Decontari cu actionarii" 2.030.000 lei % 2.030.000 lei 2.000.000 lei

30.000 lei

n dorinta de a reduce costurile finantarii, societatile emitente ale unor titluri de datorii (de exemplu obligatiuni) permit exercitarea optiunii de convertire n actiuni preferentiale. Aceasta operatiune de convertire poate constitui un avantaj pentru ambele parti implicate. Astfel, actionarii preferentiali se vor bucura de toate avantajele aferente primirii de dividende pe toata perioada de detinere a actiunilor si de dreptul de a converti actiunile preferentiale n actiuni comune, daca pretul de piata creste suficient de mult (de regula, modificarile preturilor de piata ale actiunilor preferentiale urmeaza aceeasi tendinta ca si preturile actiunilor comune). Societatile emitente ale actiunilor preferentiale vor beneficia de eforturi financiare mai scazute (rate ale dividendelor preferentiale mai mici) dec t cel de a emite noi actiuni la un anumit pret. Atunci c nd un instrument financiar nu genereaza obligatia livrarii unui alt activ financiar, numerar sau schimb cu un alt instrument financiar, reprezinta element de capitaluri proprii ( de exemplu: actiunile ).

b) Depozitari
Activitatea de decontare aoperatiunilor cu instrumente financiare, de nregistrare a transferului proprietatii asupra valorilor mobiliare, a instrumentelor financiare, de plati si compensari, precum si orice operatiuni conexe acestora trebuie efectuata de persoane juridice autorizate de catre CNVM. n conformitate cu OUG nr. 28/ 2002, aprobata, completata si modificata prin Legea 525/ 2002, se defineste ca Depozitar o entitate autorizata de CNVM sa desfasoare activitati de nregistrare, depozitare, compensare si decontare a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare . Acesta este o entitate reglementata si supravegheata de CNVM. Schemele de efectuare a compensarii, decontarii si garantarii reciproce sunt supuse autorizarii Bancii Nationale a Rom niei (Regulamentul 8/1996 ). Actionari la societatile de compensare, decontare si depozitare a instrumentelor financiare pot fi bancile, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurari, emitentii de valori mobiliare, precum si alte persoane juridice prevazute de C.N.V.M. Emitentii au obligatia sa pastreze registrul valorilor mobiliare la societati de registru autorizate. Acestea desfasoara activitati privind nregistrarea si evidenta valorilor mobiliare emise, evidenta uzufructului si a garantiilor reale constituite asupra valorilor mobiliare si a valorilor mobiliare care au nlocuit bunul initial constituit ca garantie, precum si orice alte activitati considerate de C.N.V.M. ca activitati de registru. Transferul dreptului de proprietate asupra unei valori mobiliare sau altui instrument financiar are loc la momentul nregistrarii cumparatorului n registrul emitentului. Toate operatiunile efectuate pe o piata reglementata vor fi realizate si vor fi nregistrate conform reglementarilor specifice. Regimul acestor operatiuni n privinta elementelor, formei, mecanismului, conditiilor, efectelor, decontarii, depozitarii, compensarii si nregistrarii se stabileste prin regulamente si proceduri elaborate de piata reglementata si aprobate de C.N.V.M. Orice operatiune de v nzare, cumparare, schimb, precum si orice alta operatiune translativa de proprietate, orice conversie sau exercitare a unui drept av nd ca obiect valori mobiliare sau alte instrumente financiare create n legatura cu valorile mobiliare emise de o societate detinuta public se vor desfasura doar pe piete reglementate si prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare sau al altor intermediari autorizati de C.N.V.M. Toate operatiunile efectuate pe o piata reglementata vor fi n mod obligatoriu decontate printr-un sistem de decontare autorizat de C.N.V.M.

Exemplul nr. 1
Societatea depozitara, n folosul utilizatorilor, depune fondul de garantie, n valoare de 200.000.000 lei in depozite bancare saptamanale pentru ca pierderea dob nzii, n cazul solicitarii unui utilizator fara acoperire la decontare, sa fie minima. Dobanda acordata de banca este de 15%. Din dobanda acordata, comform Regulamentului societatii depozitare, 10% revine acesteia. La trei zile

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 31 of 42

dupa constituirea depozitului un utilizator completeaza fondul sau de garantie cu suma de 3.000.000 lei. Pentru depozite banca utilizeaza aceeasi zi si pentru maturare si pentru constituire dar sistemul informatic al societatii de depozitare opereaza maturarea cu o zi mai devreme si constituirea n aceeasi zi cu banca. Dob nda la vedere acordata de banca este de 3%. La constituirea depozitului 267 Creante imobilizate = 512 Conturi curente la banci 200.000.000 lei

La maturarea depozitului 512 Conturi curente la banci 267 Creante imobilizate 518 Dob nzi 766 Venituri din dob nzi 60.000 lei 540.000 lei 200.000.000 lei = % 200.600.000 lei

Dobanda acordata fondului de garantie a utilizatorilor 518 Dob nzi = 167 Alte mprumuturi si datorii asimilate 540.000 lei

Completare fond garantare utilizator 512 Conturi curente la banci = 167 Alte mprumuturi si datorii assimilate 3.000.000 lei

Dobanda la vedere fond utilizator: 512 Conturi curente la banci = 167 Alte mprumuturi si datorii asimilate 250 lei

Exemplul nr.2
Un utilizator nu are acoperire pentru a deconta suma de 220.000.000 lei si solicita sa fie acoperit la decontare din fondul de garantare. Fondul de garantie este n valoare de 200.000.000 lei. Pentru diferenta Societatea depozitara utilizeaza si propriile ncasari din serviciile facturate de 30.000.000 lei. Pentru ziua respectiva dob nda acordata de banca n sistem over night este de 20%. Utilizatorul restituie suma dupa patru zile. Serviciile facturate 411 Clienti = 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 30.000.000 lei

Facturi incasate 512 Conturi curente la banci = Clienti 411 25.000.000 lei

Transfer bancar 581 = 512 20.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 32 of 42

Viramente bancare 512 Conturi curente la banci =

Conturi curente la banci 581 20.000.000 lei

Viramente bancare

Utilizare fond garantare 167 Alte mprumuturi si datorii asimilate = 462 Creditori diversi 220.000.000 lei

Acoperire decontare 461 Debitori diversi = 512 Conturi curente la banci 220.000.000 lei

Reconstituire fond garantie % = Alte 167 mprumuturi si datorii assimilate 462 Creditori diversi din tranzactii 518 Dob nzi 110.000 lei 220.000.000 lei 220.110.000 lei

Transfer bancar 581 Viramente bancare = 512 Conturi curente la banci 20.000.000 lei

Exemplul nr.3
Societatea depozitara are si calitatea de Casa de Compensatie Interbancara. La sf rsitul fiecarei zile de decontare urmareste ca bancile utilizatorilor sa opereze decontarile cu termen final n ziua respectiva iar pe total rulajul ncasarilor sa fie egal cu cel al platilor. Orice operatie nedecontata trebuie rezolvata n ziua respectiva fie ca utilizatorul debitor plateste, fie ca respectiva decontare este considerata ratata. Frecvent aceasta activitate prezinta cele mai mari valori analizand rulajele balantei Casei de Compensatie. Aleatoriu consideram ca decontarea din ziua X a fost de 1.000.000.000 lei. Contabilizarea acestei operatii arata astfel: Constituirea creantelor si obligatiilor in ziua de decontare 461 Debitori diversi = 462 Creditori diversi 1.000.000.000 lei

ncasarea creantelor aferente zilei de decontare 512 Conturi curente = 461 Debitori diversi la banci 1.000.000.000 lei

Plata obligatiilor aferente zilei de decontare 462 Creditori diversi = 512 Conturi curente la banci 1.000.000.000 lei

Tranzactii

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 33 of 42

a) INREGISTRAREA OPERATIUNILOR EFECTUATE PENTRU CLIENTI


1. ncasarea de numerar prin banca pentru clienti 51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei = 4191 Clienti creditori din tranzactii n vederea cumpararii de valori mobiliare: 30.000.000 lei

N CONTABILITATEA SSIF-URILOR

2.

nregistrarea cumpararii de valori mobiliare pentru un client: 4111 = 7041 Venituri din comisioane aferente tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata reglementata BVB 1.600.000 lei

Clienti din tranzactii

3. Retinerea comisionului cuvenit SSIF decontarea acestuia 4191 Clienti creditori din tranzactii si concomitent 5121 Conturi la banci n lei = 51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei 1.600.000 lei = 4111 Clienti din tranzactii 1.600 000 lei

4.

nregistrarea v nzarii de actiuni pentru un client: 4612 = 4191 Clienti creditori din tranzactii 25.000.000 lei

Debitori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB

5. Retinerea comisionului cuvenit SSIF - decontarea acestuia : 4191 = 4111 Clienti din tranzactii 2.000.000 lei

Clienti creditori din tranzactii si concomitent 5121 Conturi la banci n lei =

51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei

2.000.000 lei

6. nregistrarea compensarii valorii tranzactiilor executate pentru clienti pe baza Raportului de compensare ( la valoarea cea mai mica dintre valoarea de plata si valoarea de ncasat) 4622 Creditori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB = 4612 20.000.000 lei

Debitori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB

7.

nregistrarea decontarii prin banca: 5122 = 4612 Debitori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB 5.000.000 lei

Conturi la banci decontare a tranzactiilor pe piata reglementata BVB

8.

nregistrarea unor impozite, taxe, comisioane suportate si retinute de la client:

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 34 of 42

- nregistrarea retinerii la sursa a impozitului pe venit pentru clienti personae fizice si pe profit persoane juridice nerezidente privind v nzarea de valori mobiliare. 4191 Clienti creditori din tranzactii = 4462 Impozit retinut la sursa din tranzactii 50.000 lei

nregistrarea retinerii comisioanelor cuvenite CNVM: 4191 = 4627 Alti creditori diversi 36.000 lei

Clienti creditori din tranzactii 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate =

447 Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate

36.000 lei

nregistrarea virarii celor %

n drept a impozitelor pe venit si a comisioanelor datorate CNVM: = 51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei 86.000 lei

4462 Impozit retinut la sursa din tranzactii 4627/ 447 Alti creditori diversi/ fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate

50.000 lei

36.000 lei

9. Retragerea numerarului din contul unui client la cererea acestuia 4191 Clienti creditori din tranzactii = 51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei 20.000.000 lei

b)
1.

NREGISTRAREA OPERATIILOR EFECTUATE


nregistrarea cumpararii de valori mobiliare 50312 = n nume propriu: 4621

N NUME PROPRIU PE PIATA ORGANIZATA BVB

30.000.000 lei

Actiuni cotate cumparate n curs de decontare

Creditori din tranzactii pentru operatiuni n nume propriu pe piata reglementata BVB

2. nregistrarea v nzarii de valori mobiliare evidentiaza o diferenta favorabila: 4611 =

n nume propriu, la un pret peste pretul de achizitie se

36.000.000 lei

Debitori din tranzactii pentru operatiuni n nume propriu pe piata reglementata BVB 50313 Actiuni cotate v ndute in curs de decontare 7642 C stiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate 6.000.000 lei 30.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 35 of 42

3. nregistrarea compensarii valorii tranzactiilor efectuate n nume propriu pe baza Raportului de compensare (la valoarea cea mai mica dintre valoarea de plata si valoarea de ncasat) 4621 = 4611 Debitori din tranzactii pentru operatiuni n nume propriu pe piata reglementata BVB 30.000.000 lei

Creditori din tranzactii pentru operatiuni n nume propriu pe piata reglementata BVB

4.

nregistrarea decontarii prin banca ( valoarea de plata este mai mare dec t cea de 5121 = n lei 4611

ncasat): 6.000.000 lei

Conturi la banci

Debitori din tranzactii pentru operatiuni n nume propriu pe piata reglementata BVB

5. nregistrarea alimentarii contului de disponibilitati proprii SSIF din contul de decontare ca urmare a decontarii tranzactiilor: 51211 = 5122 Conturi la banci de decontare a tranzactiilor pe piata reglementata BVB 6.000.000 lei

Conturi la banci disponibilitati proprii n lei

6. La decontare se mai face urmatoarea 50313 Actiuni cotate v ndute, n curs de decontare =

nregistrare ( pentru v nzare de actiuni): 50311 30.000.000 lei

Actiuni cotate

detinute

7.

ncasari de dividende de catre SSIF ( prin banca): 51211 = 761 Venituri din imobilizari financiare 2.000.000 lei

Conturi la banci, disponibilitati proprii n lei

c) NREGISTRAREA TRANZACTIILOR ROM NIA

N SITUATIA C ND UN SSIF ESTE MANDATAT DE CLIENTI NEREZIDENTI SI CARE NU AU REPREZENTANT FISCAL

1. Deschiderea contului n valuta pe numele clientului si numai pentru operatiuni pe piata de capital ( analitic pe fel de valuta, pe conturi n afara bilantului): 1000 USD Depozite temporare n devize primite n custodie de la clienti nerezidenti D 8211

2. -

nregistrarea tranzactiilor de cumparare de valori mobiliare: nregistrarea achizitionarii de valori mobiliare pentru clientul nerezident 4191 = 4622 Creditori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB 15.000.000 lei

Clienti creditori din tranzactii

nregistrarea concomitenta a comisionului cuvenit SSIF (venitul SSIF) 4111 = 7041 1.200.000 lei

Clienti din tranzactii

Venituri din comisioane aferente tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata reglementata BVB

- retinerea comisionului cuvenit SSIF decontarea acestuia: 4191 = 4111 1.200.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 36 of 42

Clienti creditori din tranzactii

Clienti din tranzactii

- iesirea la licitatie si scaderea concomitenta a contului din afara bilantului cu contravaloarea valutei (500 USD/ 33.400): 51212 = 4191 Clienti creditori din tranzactii 16.700.000 lei

Conturi la banci disponibilitat iclienti n lei si concomitent

C8211 Depozite temporare n devize primite n custodie de la clienti nerezidenti

500 USD

nregistrarea efectuarii platii la termen a actiunilor achizitionate ( decontarea): 4622 = 5122 Conturi la banci de decontare n contul clientilor pe piata reglementata BVB 15.000.000 lei

Creditori din tranzactii

- decontarea comisionului cuvenit SSIF din contul clientului: 51211 Conturi la banci disponibilitati proprii = 51212 Conturi la banci disponibilitati clienti n lei 1.200.000 lei

n lei

nregistrarea dob nzilor 10 USD

n devize la depozitul temporar al clientului: D 8212 Dob nzi primite la depozite temporare n devize primite n custodie de la clienti nerezidenti

nregistrarea dob nzii primite 100.0

n lei la depozitul temporar al clientului: D 8222 Dob nzi primite la depozite temporare n lei primite n custodie de la clienti nerezidenti

3. -

nregistrarea v nzarii de valori mobiliare pentru un client nerezident : nregistrarea tranzactiei privind v nzarea valorilor mobiliare: 4612 = 4191 Clienti creditori din tranzactii 19.000.000 lei

Debitori din tranzactii n contul clientilor pe piata

- nregistrarea concomitenta a comisionului a comisionului datorat SSIF si retinerea acestuia: 4111 Clienti din tranzactii = 7041 1.500.000 lei

Venituri din comisioane aferente tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata reglementata BVB

4191 Clienti creditori din tranzactii

4111 Clienti din tranzactii

1.500.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 37 of 42

- inregistrarea impozitului pe profit pentru persoane juridice nerezidente si retinerea acestuia la sursa: 4191 Clienti creditori din tranzactii = 4622 Creditori din tranzactii n contul clientilor pe piata reglementata BVB 325.000 lei

nregistrarea decontarii tranzactiei privind v nzarea de valori mobiliare 5122 = 4612 Debitori din tranzactii n contul clientilor pe piata piata reglementata BVB 19.000.000 lei

Conturi la banci de decontare n contul clientilor pe piata reglementata BVB

d)
1.

NREGISTRAREA TRANZACTIILOR
nregistrarea cumpararii de valori mobiliare:

N SITUATIA C ND UN CLIENT NEREZIDENT ARE CUSTODE O BANCA

- nregistrarea achizitionarii de valori mobiliare pentru clientul nerezident (respective datoria clientului catre piata organizata) 15.000.000 lei D 84191 Clienti creditori din tranzactii ce au custode o banca C 84621 15.000.000 lei

Creditori diversi din tranzactii pe piata organizata ce au custode o banca

nregistrarea comisionului datorat SSIF si retinerea acestuia: 4111 = 7041 Venituri din comisioane aferente tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata reglementata BVB 1.200.000 lei

Clienti din tranzactii

4191 Clienti creditori din tranzactii

4111 Clienti din tranzactii

1.200.000 lei

- nregistrarea ncasarii efective a comisionului (se nregistreaza si decontarea achizitiei de valori mobiliare decontarea efectuata direct de catre o banca custode clientului) : 15.000.000 lei D 84621 Creditori diversi din tranzactii pe piata organizata ce au custode o banca C 84191 15.000.000 lei

Clienti creditori din tranzactii ce au custode o banca

2.

nregistrarea tranzactiilor de v nzari de valori mobiliare pentru clientul nerezident :

- nregistrarea v nzarii de valori mobiliare pentru clientul nerezident: 20.000.000 lei D 84611 Debitori diversi din tranzactii pe piata organizatace au custode o banca C 84191 Clienti creditori din tranzactii ce au custode o banca 20.000.000 lei

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 38 of 42

nregistrarea comisionului datorat de SSIF si retinerea acestuia : 4111 = 7041 Venituri din comisioane aferente tranzactiilor cu valori mobiliare pe piata reglementata BVB = 4111 Clienti din tranzactii 1.400.000 lei 1.400.000 lei

Clienti din tranzactii

4191 Clienti creditori din tranzactii

- nregistrarea 51211

ncasarii efective a comisionului cuvenit SSIF de la client: = 4191 Clienti creditori din tranzactii n lei 1.400.000 lei

Conturi la banci disponibilitati proprii

- concomitent cu ncasarea comisionului se nregistreaza si decontarea v nzarii de valori mobiliare (decontarea efectuata direct de catre banca custode clientului) inclusiv a impozitului pe profit clienti persoane juridice nerezidente C 84 611 Debitori diversi din tranzactii pe piata organizata ce au custode o banca 20.000.000 lei D 84191 Clienti creditori din tranzactiice au custode o banca 325.000 lei D 84462 Impozitul pe profit persoane juridice nerezidente din tranzactii privind clientii ce au custode o banca 20.000.000 lei

H. Prezentarea informatiilor
Situatiile financiare trebuie sa cuprinda toate prezentarile impuse de prevederile din IAS 32, except nd prevederile din IAS 32 ce se refera la prezentarea de informatii suplimentare privitoare la valoarea justa (paragrafele 77 si 88) ce nu sunt aplicabile acelor active financiare si datorii financiare nregistrate n contabilitate la valoarea justa. Urmatoarele elemente trebuie cuprinse n prezentarea politicilor contabile al ntreprinderii, ca parte componenta a prezentarilor impuse prin prevederile din IAS 32 paragraful 47(b):

a.

metodele si ipotezele semnificative aplicate n estimarea valorilor juste ale activelor financiare si datoriile financiare ce sunt nregistrate la valoarea justa, separat pentru clasele importante de active finanicare (paragraful 46 din IAS 32 furnizeaza recomandari pentru determinarea claselor de active financiare); daca c stigurile sau pierderile ce rezulta din modificarea valorii juste a acelor active disponibile pentru v nzare ce sunt evaluate la valoarea justa, ulterior datei recunoasterii initiale, sunt incluse n profitul net sau n pierderea neta aferent(a) perioadei de exercitiu sau sunt recunoscute direct n capitaluri proprii p na la data la care activul financiar este disponibilizat; si pentru fiecare categorie de active financiare definite n paragraful 10, indiferent daca achizitiile sau v nzarile normale de active financiare sunt contabilizate la data tranzactiei sau la data decontarii (a se vedea paragraful 30).

b.

c.

Situatiile financiare trebuie sa cuprinda toate prezentarile suplimentare de mai jos, aferente operatiunii de acoperire: a) descrierea obiectivelor si a politicilor de gestionare a riscului financiar al se vedea paragraful 142(a)); ntreprinderii, inclusiv politica operatiunilor de acoperire pentru fiecare tip de tranzactie prognozata (a

b) prezentarea urmatoarelor elemente separat pentru valoarea justa a operatiunilor de acoperire desemnate, fluxurile de numerar aferente operatiunilor de acoperire si operatiunilor de acoperire a unei investitii nete ntr-o entitate straina: - o descriere a operatiunilor de acoperire; - o descriere a instrumentelor financiare desemnate ca instrumente de acoperire pentru operatiunea de acoperire si valorile juste ale acestora la data bilantului; - natura riscului ce urmeaza a fi acoperit; si - pentru operatiunile de acoperire a tranzactiilor preconizate, perioadele n care aceste tranzactii preconizate urmeaza sa apara, momentul la care acestea urmeaza sa intre n determinarea profitului net sau a pierderii nete si o descriere a fiecarei tranzactii preconizate pentru care a fost utilizata anterior contabilitatea operatiunilor de acoperire, dar care nu se mai preconizeaza sa aiba loc; si c) n cazul n care un c stig sau o pierdere aferent(a) unui activ financiar si unei datorii financiare, derivate si nederivate, desemnate ca instrumente de acoperire de acoperire a fluxului de numerar, a fost recunoscut(a) direct n capitaluri proprii, prin situatia modificarilor capitalurilor proprii, se prezinta: - valoarea ce a fost astfel recunoscuta n capitalurile proprii pe parcursul perioadei curente; n profitul net sau pierderea neta aferent(a) peioadei; si n operatiunile

- valoarea ce a fost scoasa din capitalurile proprii si raportata

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 39 of 42

- valoarea ce a fost scoasa din capitaluri proprii si adaugata evaluarii initiale a costului de achizitie sau altor valori de tranzactie prognozata acoperita pe parcursul perioadei curente (a se vedea paragraful 160). Situatiile financiare trebuie sa cuprinda toate informatiile suplimentare urmatoare referitoare la instrumentele financiare: a)

nregistrare ale activului

ntr-o

n cazul n care un c stig sau o pierdere rezultat(a) din reevaluarea activelor financiare disponibile pentru v nzare (cu exceptia activelor aferente operatiunilor de acoperire) se nregistreaza direct n capitaluri proprii, se va prezenta n situatia modificarilor capitalului propriu: - valoarea care a fost nregistrata n cadrul capitalului propriu n perioada curenta; si n cadrul respectivei perioade;

- valoarea cu care au fost diminuate capitalurile proprii si care a fost declarata ca profit sau pierdere neta

b) daca nu se poate aplica ipoteza ca toate activele financiare disponibile pentru v nzare sau detinute pentru tranzactii pot fi evaluate la valoarea justa ( a se vedea paragraful 70), iar prin urmare ntreprinderea evalueaza orice astfel de active financiare la costuri de amortizare, prezent nd acest fapt mpreuna cu o descriere a activelor financiare, a valorii lor contabile, o justificare a imposibilitatii evaluarii corecte a valorii juste si, daca este posibil, o gama de estimari n cadrul careia este probabil sa se gaseasca valoarea justa. Daca sunt v ndute active financiare a caror valoare justa nu a putut fi evaluata nainte de v nzare, trebuie prezentat acest fapt, precum si valoarea contabila a respectivelor active la momentul v nzarii si valoarea c stigului sau pierderii; c) prezentarea componentelor semnificative ale veniturilor, cheltuielilor, profiturilor sau piederilor care rezulta din activele si datoriile financiare care fie sunt incluse in pierderea neta, fie sunt prezentate ca o componenta separata a capitalurilor proprii. n acest scop: - vor fi prezentate separat veniturile din dob nzi si cheltuielile cu dob nzile (ambele pe baza costului istoric); - n ceea ce priveste activele disponibile pentru v nzare care, dupa achizitionarea initiala, sunt ajustate la valoarea justa, c stigurile si pierderile totale din cadrul perioadei se vor prezenta separat de c stigurile sau pierderile totale din ajustarile la valoarea justa a activelor si datoriilor nregistrate, incluse n profit sau pierderea neta, aferente perioadei (pentru activele si datoriile financiare destinate tranzactiilor nu este necesara o astfel de distinctie ntre c stigurile si pierderile realizate si nerealizate); - ntreprinderea trebuie sa prezinte valoarea venitului din dob nda ce s-a acumulat din credite devalorizate, fost nca primit n numerar; n conformitate cu paragraful 116, si care nu a n profit sau

d) n cazul n care ntreprinderea s-a angajat ntr-un proces de transformare a creantelor n titluri de valoare sau n contracte REPO (angajament de rascumparare la un anumit pret si la o anumita data a unor titluri v ndute), pentru astfel de tranzactii nregistrate n perioada curenta de raportare si pentru dob nda retinuta ramasa din tranzactii efectuate n perioadele financiare anterioare de raportare, ntreprinderea va prezenta separat: - natura si valoarea unor astfel de tranzactii, inclusiv o descriere a oricarei garantii sau informatii cantitative referitoare la principalele ipoteze de determinare a valorii juste a dob nzilor curente sau retinute din perioade anterioare; - daca activele financiare au fost derecunoscute; e) n cazul n care ntreprinderea a procedat la reclasificarea unui activ financiar, fiind necesar a-l raporta la costul amortizat si nu la valoarea justa (a se vedea paragraful 92), ntreprinderea va mentiona motivul care a stat la baza reclasificarii;

f) prezentarea naturii si a valorii oricarei pierderi din devalorizare sau reluarea unei pierderi din depreciere nregistrata de un activ financiar, separat pentru fiecare clasa importanta de active financiare (paragraful 46 al IAS 32 ofera recomandari pentru determinarea claselor de active financiare); g) un debitor trebuie sa prezinte informatii cu privire la valoarea contabila a activelor financiare gajate ca si garantie pentru datorii, precum si ( n concordanta cu IAS 32.47(a) si IAS 32.49(g) orice termeni si conditii semnificative aferente activelor gajate; si h) un creditor trebuie sa prezinte informatii cu privire la: -valoarea justa a instrumentului de garantie (at t active financiare, c t si nefinanciare) care a fost acceptat si care este permis a fi v ndute sau regajat absenta onorarii obligatiei; n

-valoarea justa a instrumentului de garantie care a fost v ndut sau regajat; si ( n concordanta cu IAS 32.47(a) si IAS 32.49(g)) orice termeni si conditii semnificative aferente utilizarii instrumentului de garantie.

Informatii privind expunerea la riscuri


C nd instrumentele financiare detinute sau emise de o societate determina o expunere semnificativa la riscuri, trebuie prezentate distinct: valoarea principalului ( valoarea nominala sau declarata ) sau alta valoare similara pe baza careia sa se efectueze viitoarele plati; data scadentei, expirarii sau executarii; optiuni de lichidare nainte de termen, inclusiv perioada pentru care optiunile pot fi exercitate si pretul de exercitare sau intervalul de preturi;

optiuni de convertire sau schimbare cu un alt instrument financiar, alt activ sau obligatie, inclusiv perioada sau data la care optiunile pot fi exercitate, rata de conversie/schimb; valoarea si momentul ncasarilor si platilor de numerar viitoare planificate din valoarea principalului, inclusiv rambursari n rate si fondurile de rascumparare sau cerinte similare;

rata sau valoarea declarata a dob nzilor, dividendelor sau altor venituri periodice, raportate la valoarea principalului; garantiile detinute sau gajate; moneda n care sunt cerute platile sau ncasarile aferente instrumentelor financiare; ncalcata.

orice conditie a instrumentului sau o clauza asociata care poate modifica semnificativ ceilalti termeni ai contractului, daca este Daca forma juridica a unui instrument financiar difera de prezentarea sa n bilant, atunci societatea trebuie sa explice

n note natura instrumentului.

Prezentarea politicilor contabile

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 40 of 42

n ceea ce priveste prezentarea politicilor contabile trebuie specificate informatii referitoare la: transferul de active financiare, c nd exista un interes continuu sau o implicare transferul de active financiare pentru administrarea de catre un tert n activele celui care le transfera;

n scopul satisfacerii obligatiilor exigibile;

achizitia sau emiterea de instrumente financiare separate care vor sintetiza efectul cumpararii sau emiterii unui singur instrument; achizitia sau emiterea de instrumente financiare ca operatiuni de acoperire a riscului; achizitia sau emiterea de instrumente financiare monetare cu o rata a dob nzii prestabilita, care este diferita de rata pietei din data emiterii.

Informatii despre determinarea valorii


De asemenea, trebuie precizat modul costul de achizitie sau emisiune; primele si sconturile la instrumentele monetare; valoarea justa; schimbarile valorii estimate a fluxurilor de numerar viitoare; modificarea circumstantelor care au ca rezultat o incertitudine semnificativa despre scaderile valorii juste a activelor financiare sub valoarea de obligatiile financiare restructurate. nregistrare; ncasarea la timp a tuturor valorilor contractuale datorate; n care sunt determinate si contabilizate:

Recunoasterea

n contul de profit si pierdere

Se vor mai specifica: baza de recunoastere n contul de profit si pierdere a c stigurilor si pierderilor realizate sau nerealizate, a dob nzilor, dividendelor sau a altor elemente de venituri si cheltuieli asociate activelor si datoriilor financiare, prezentarea pe o baza neta, chiar daca n bilant nu au fost prezentate astfel etc.

Prezentarea tabelara, pe scadente


C nd o societate are un numar important de instrumente financiare expuse la riscul ratei dob nzii sau al fluxului de numerar va putea prezenta valorile contabile ale acestor instrumente sub forma tabelara, grupate n: cele cu scadenta de mai putin de un an; cele cu scadenta mai mare de un an, dar mai putin de cinci ani; cu o scadenta mai mare de cinci ani. Senzitivitatea ratei dob nzii raportate poate fi restr nsa la efectele directe ale schimbarii ratei dob nzii asupra instrumentelor financiare purtatoare de dob nda, detinute la data bilantului, at ta timp c t efectele indirecte ale schimbarii ratei asupra pietelor financiare si societatilor individuale nu pot fi n mod normal aproximate multumitor.

Informatii privind valoarea justa


Pentru fiecare clasa de active financiare, o societate va prezenta informatii cu privire la valoarea justa. C nd nu este posibil, din considerente de timp, sa fie determinata valoarea justa a unui activ financiar sau datorie financiara cu suficienta credibilitate, acest fapt este prezentat mpreuna cu informatii asupra principalelor caracteristici ale instrumentului financiar de baza. Valoarea justa poate fi determinata printr-o metoda general acceptata, care trebuie prezentata mpreuna cu orice estimari semnificative efectuate.

C nd un instrument financiar este tranzactionat pe o piata activa si lichida, pretul sau cotat este cea mai buna estimare a valorii juste. Pretul cotat pe piata este dat, de regula, de pretul curent de cumparare/pretul curent la v nzare sau de pretul celei mai recente tranzactii (daca nu au avut loc schimbari semnificative ale circumstantelor economice) sau de preturile medii de pe piata. Atunci c nd piata nu este bine dezvoltata, sau activitatea se desfasoara cu intermitente, sau volumul tranzactiilor este mic; se pot folosi tehnici de estimare a valorii juste cu suficienta precizie: raportarea la valoarea curenta de piata a unui activ similar, modelele de analiza a fluxului de numerar si de evaluare a optiunilor; rata de actualizare va fi rata dob nzii de pe piata pentru instrumentele financiare similare. Valoarea justa nu include si dimensiunea costurilor de tranzactie (pentru schimbarea sau lichidarea instrumentului financiar de baza), care cuprind impozite si taxe, comisioane de intermediere, alte comisioane. Atunci c nd valoarea justa nu poate fi determinata, fiind omisa, trebuie prezentate alte informatii care sa ajute utilizatorii situatiilor financiare sa efectueze propriile estimari si rationamente cu privire la acest aspect. Valorile juste sunt grupate pe clase si compensate numai C nd o societate valoarea de n masura n care valorile de nregistrare corespunzatoare sunt compensate si daca ntrunesc conditiile de compensare.

nregistreaza unul sau mai multe active financiare la o valoare mai mare dec t valoarea justa, societatea va prezenta:

nregistrare si valoarea justa a activelor individuale sau a gruparilor adecvate ale acelor active individuale;

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 41 of 42

motivele pentru care nu este redusa valoarea de

nregistrare, inclusiv valoarea probei care ofera convingerea conducerii ca valoarea de

nregistrare va fi recuperata. ntelegerea modului

Suma pe care conducerea unitatii se asteapta sa o recupereze dintr-un activ financiar se determina n functie de rationamentul profesional. Informatiile oferite trebuie sa permita de folosire a rationamentului profesional si evaluarea posibilitatilor ca circumstantele sa se modifice, iar valoarea de nregistrare sa fie diminuata n viitor. C nd o societate a contabilizat un instrument financiar ca un instrument de acoperire a unor riscuri asociate cu tranzactiile viitoare anticipate a riscurilor va prezenta: descrierea tranzactiilor anticipate, cu precizarea perioadei de timp p na descrierea instrumentelor de acoperire a riscurilor; valoarea oricaror c stiguri sau pierderi am nate sau nerecunoscute si momentul n care se asteapta recunoasterea ca venit sau cheltuiala. n momentul aparitiei acestora;

C stigurile sau pierderile acumulate pot fi nerealizate, dar nregistrate n bilantul societatii, ca rezultat al nregistrarii instrumentului de acoperire a riscului la valoare justa. Aceste elemente pot sa nu fie recunoscute, daca instrumentul de acoperire al riscului este nregistrat la cost sau ar fi putut fi realizate numai prin v nzarea sau lichidarea instrumentului respectiv. n toate cazurile, c stigurile sau pierderile acumulate nu sunt recunoscute n contul de profit si pierdere dec t n momentul n care va fi finalizata tranzactia de acoperire. Este ncurajata prezentarea de informatii suplimentare despre valoarea totala a schimbarii valorii juste a activelor financiare (venit/cheltuiala), valoarea totala a c stigurilor sau pierderilor am nate sau nerecunoscute din instrumentele de acoperire a riscului, valoarea contabila cumulata medie n timpul anului a activelor financiare si datoriilor financiare recunoscute, valoarea medie a principalului, valoarea cumulata medie declarata sau alta valoare similara n timpul anului a activelor financiare si a datoriilor financiare nerecunoscute si valoarea justa medie din cursul anului. De asemenea, mai trebuie prezentate: descrierea obiectivelor si politicilor de gestionare a riscului financiar al operatiunilor de acoperire pentru fiecare tip de tranzactie prognozata; ntreprinderii, inclusiv politica operatiunilor de acoperire a ntreprinderii, inclusiv politica

prezentarea operatiunii de acoperire, separat pentru valoarea justa a operatiunilor de acoperire desemnate, fluxurile de numerar aferente operatiunilor de acoperire a unei investitii nete ntr-o entitate externa; n cazul n care un c stig/pierdere aferente unui activ sau datorie financiar(a), derivat(a) sau nederivat(a), desemnate ca instrumente de acoperire n operatiunile de acoperire a fluxului de numerar, a fost recunoscut(a) drept capital propriu, prin situatia modificarilor de capital propriu, se prezinta valoarea ce ar fi fost recunoscuta n capitalul propriu pe parcursul perioadei curente; valoarea ce a fost scoasa din capitalul propriu si raportata n profitul net sau pierderea neta aferente perioadei si valoarea ce ar fi fost scoasa din capitalul propriu si adaugata evaluarii initiale a costului de achizitie sau altor valori de nregistrare ale activului ntr-o tranzactie prognozata, acoperita pe parcursul perioadei curente. Pentru procesul de transformare a creantelor n titluri de valoare trebuie prezentate informatii referitoare la natura si valoarea tranzactiilor, inclusiv o descriere a oricarei garantii sau informatii cantitative referitoare la ipotezele de determinare a valorii juste si daca activul financiar nu a mai fost recunoscut (anularea recunoasterii). Solutii de contabilizare a unor investitii financiare detinute pentru tranzactionare Vom comenta, n cele ce urmeaza, o serie de implicatii de fond pe care instrumentele financiare, fie n forma primara, fie n forma derivata, le genereaza.

Se remarca si n OMF 94/2001 necesitatea de a clasifica investitiile financiare n functie de natura acestora, fie la categoria de active imobilizate, fie la categoria de active curente. Daca se compara structurile celor doua categorii, asa cum apar n bilant, se remarca perfecta lor similitudine. De asemenea, la categoria bilantiera "datorii ce trebuie platite ntr-o perioada mai mare de un an" se includ mprumuturile obligatare emise de ntreprindere, iar la categoria "capital" actiunile comune si preferentiale emise de ntreprindere.

Cap. II

Retratarea prima aplicare a IAS 32 si 39

Cu ocazia retratarii se efectueaza ajustari asupra valorii activelor si datoriilor financiare potrivit cerintelor IAS, a politicilor si metodelor contabile alese de fiecare societate, av nd diferentele (daca exista) constatate ntre metodele contabile folosite p na la aplicarea IAS si metodele contabile ce urmeaza a se aplica conform cerintelor IAS. Unele ajustari aferente perioadelor anterioare pot fi determinate n mod rezonabil, altele nu. n societate.

n vedere

Ajustarile aferente perioadelor anterioare se efectueaza pornind de la analiza concreta a situatiei existente

Av nd n vedere criteriile de recunoastere precum si prevederile exprese cuprinse n Standardele Internationale de Contabilitate, cu ocazia retratarii situatiilor financiare reglementarilor contabile anterioare aplicarii noilor reglementari societatea va analiza fiecare activ respectiv datorie financiara. n timpul exercitiului financiar exercitiu financiar.

ntocmite conform

n care se aplica pentru prima data IAS 39, o societate nu poate sa desemneze si sa documenteze retroactiv operatiunile de acoperire ca fiind de la

nceputul acelui

De asemenea si documentarea unei relatii de acoperire trebuie sa fie finalizata n prima zi a exercitiului financiar n care se aplica pentru prima data IAS 39, daca relatia de acoperire se califica pentru contabilitatea acoperirii riscului de la acea data. Contabilitatea acoperirii riscului poate fi aplicata n perspectiva numai de la data la care relatia de acoperire este n totalitate desemnata si documentata. Daca nsa o operatiune de acoperire desemnata anterior scopul contabilitatii operatiunilor de acoperire a riscului. ndeplineste conditiile pentru acoperire efectiva din IAS 39 paragraful 142 atunci se permite desemnarea continua a relatiei de acoperire, n

Tranzitia la Standardul 39 se va realiza

n urmatoarele conditii:
mpotriva riscurilor folosite n situatiile financiare aferente perioadelor datei de aplicare a

a) politicile contabile referitoare la recunoastere/ derecunoastere, evaluare si acoperire IAS 39 nu vor fi reluate si, prin urmare, acele situatii financiare nu vor fi retratate; Pentru o societate care aplica IAS pentru prima data ca baza primara pentru contabilitate de Contabilitate ca baza pentru contabilitate, afirma:

n exercitiul financiar cu

nchidere la 31 decembrie 2002, SIC-8, Prima aplicare a Standardelor Internationale

n perioada n care IAS sunt aplicate n ntregime pentru prima data ca baza primara pentru contabilitate, situatiile financiare ale unei societati trebuie ntocmite si prezentate ca si cum situatiile financiare au fost ntotdeauna ntocmite si prezentate n conformitate cu standardele si interpretarile n vigoare n perioada aplicarii pentru prima data... cu exceptia situatiilor n care Standardele si interpretarile individuale cer sau permit un tratament tranzitoriu diferit. b) pentru acele tranzactii clasificate anterior de societate ca fiind operatiuni de acoperire mpotriva riscurilor si la care a participat societatea nainte de nceperea exercitiului financiar n care IAS 39 va fi aplicat pentru prima data vor fi aplicate clauzele acestui standard referitoare la recunoastere, derecunoastere si evaluare. Prin urmare, daca operatiunile anterior desemnate ca operatiuni de acoperire nu ndeplinesc conditiile stabilite de paragraful 142 din IAS 39 si instrumentul de acoperire este mentinut nca, contabilitatea operatiunilor de acoperire nu mai este corespunzatoare/ adecvata din momentul debutului exercitiului financiar n care prezentul standard va fi aplicat pentru prima

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011

Legislaie

Page 42 of 42

data. Politicile contabile folosite

n exercitiile financiare anterioare nu trebuie modificate retroactive pentru a fi

n conformitate cu cerintele prezentului standard.

c) la nceputul exercitiului financiar n care IAS 39 va fi aplicat pentru prima data, companiile vor trebui sa nregistreze toate instrumentele derivate n bilant fie ca active, fie ca datorii si trebuie sa le evalueze la valoarea justa ( cu exceptia instrumentelor derivate care implica livrarea unui instrument de proprietate necotat, a carui valoare justa nu poate fi evaluata corect ). Deoarece toate instrumentele derivate, altele dec t cele desemnate ca instrumente de acoperire, se considera a fi pastrate pentru tranzactionare, diferenta dintre valorile contabile anterioare ( care s-ar putea sa fi fost egale cu zero ) si valoarea justa a derivativelor trebuie nregistrata ca o ajustare a soldului profiturilor reinvestite la nceputul exercitiului financiar n care se aplica pentru prima data ( altul dec t pentru un instrument derivat care este desemnat ca instrument de acoperire ); d) la nceputul exercitiului financiar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data, societatile trebuie sa aplice criteriile stabilite de paragrafele 66- 102 ale IAS 39 pentru a identifica acele active si datorii financiare care trebuie evaluate la valoarea justa si pe cele care trebuie evaluate la costul amortizat si, totodata, trebuie sa procedeze la reevaluarea acestor active n mod corespunzator. Toate modificarile efectuate asupra valorii contabile initiale trebuie nregistrate ca modificari ale soldului profitului reinvestit la nceputul exercitiului financar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data; e) la nceputul exercitiului financiar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data, orice pozitii ale bilantului contabil exprimate la valoarea justa a operatiunilor de acoperire a activelor si datoriilor existente trebuie contabilizate prin ajustarea valorii lor contabile pentru a reflecta valoarea justa a instrumentului de acoperire; f) n cazul n care politicile contabile referitoare la operatiunile de acoperire anterioare aplicarii pentru prima data a IAS 39 au inclus am nari, ca active si datorii, ale profiturilor sau pierderilor din operatiunile de acoperire a fluxului de numerar, la nceputul anului financiar n care prezentul standard este aplicat pentru prima data, acele profituri sau pierderi am nate trebuie reclasificate ca o componenta separata a capitalului propriu, dupa aceasta sunt contabilizate; g) tranzactiile angajate nainte de nceputul exercitiului financiar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data nu trebuie desemnate retroactiv ca operatiuni de acoperire;

h) daca o operatiune de transformare a creantelor n titluri de valoare, un transfer sau alta tranzactie de derecunoastere a fost angajat(a) anterior nceputului exercitiului financiar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data, contabilizarea respectivei tranzactii nu va fi modificata retroactiv pentru a ndeplini cerintele acestui standard; i) la nceputul exercitiului financiar n care IAS 39 este aplicat pentru prima data, societatile trebuie sa procedeze la clasificarea instrumentelor financiare ca active sau datorii, concordanta cu prevederile paragrafului 11 al IAS 39. j) recunoasterea n bilantul retratat, a investitiilor financiare detinute n portofoliu, clasificate conform prevederilor IAS 39, vor fi evaluate la valoarea justa. nfiintate pe baza legii nr.133/1996 se determina utiliz nd metodologia de evaluare n

k) valoarea justa a activelor detinute n portofoliu de catre o societate de investitii financiare prezentata prin Instructiunile CNVM nr.4/1999, modificate prin Instructiunile nr.2/2003.

l) situatiile financiare anuale retratate vor fi ntocmite cu respectarea principiilor prevazute de IAS 1, utiliz ndu-se modelul, formatul si structura, redate contabile specifice aprobate prin Ordinul comun MFP/CNVM nr. 1742/106/2002. m) situatiile financiare ntocmite de societatile de investitii financiare organizate ca societati de tipul fondurilor proprii ale acestor entitati si nu situatii financiare consolidate.

n reglementarile

nchise de investitii si nu ca societati de grup vor fi situatiile

http://www.cnvmr.ro/pdf/regulamente/proiecte/Regulament-proiect-Ghid-Practic-Aplic... 9/16/2011