IAS 37 Provizioane, datorii cotingente si active cotingente Ex.349;Un producator ofera garantie laprodusele vandute.

Prin contractul de vanzare el se angajeze sa remedieze prin repararea sau inlocuirea produselor la care apar defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vanzarii. Cazul 1; Pe baza experientei anterioare se considera ca este probabil sa existe in perioada de garantieunele solicitari din partea cumparatorilor de reparare sau inlocuire a produselor. Cazul 2;Pe baza experientei anterioare se considera ca inteprinderea a luat toate masurile ca timp de 3 ani sa nu apara defecte. Experienta anterioara a aratat ca nici un cumparator nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuireea produselor. Cazul 3; Pe baza experientei anterioare se considera ca intreprinderea a luat toate masurile ca timp de 3 ani sa nu apara defecte. Experienta anterioara a aratat ca 1 la 100000 din cumparatori au solicitat timp de 3 ani reparea sau inlocuirea produselor Aplicand IAS 37 , stabiliti daca entitatea poate sa constitue un provizion sau o datorie contingenta.Argumentati. Rezolvare; ,, Un provizion este o datorie cu plasare in timp sau cu o valoare incerta''

Un provizion trebuie recunoscut in cazul in care : a) o entitate are o obligatie actuala ( legala sau implicita ) generata de un eveniment trecut b) este probabil ca ptr decontarea obligatiei sa fie necesara o iesire de resurse incorporand beneficii economice c) poate fi realizata o estimare fiabila a valorii obligatiei. Daca nu sunt indeplinite aceste conditii nu trebuie recunoscut un provizion. O obligatie legala este o obligatie care rezulta: a) dintr-un contract( din clauzele sale explicite sau implicite) b) din legislatie c) din alte izvoare de drept O obligatie implicita este o obligatie care rezulta din actiunile unei entitati in cazul in care: a) prin stabilirea unei practici anterioare , printr-o politica facuta publica a firmei sau printr-o declaratiesuficient de specifica , entitatea a indicat partenerilorca isi asuma anumite responsabilitati b) ca rezultat entitatea a creat celorlate partiimplicate asteptarea justificata ca isi va onora acele responsabilitati O datorie contingenta este: a) o obligatie posibila aparuta ca urmare a unor evenimente trecute si a carei existenta va fi confirmata doar de aparitia sau de neaparitia unuia sau mai multor evenimenteviitoare incerte care nu sunt in totalitate controlate de entitatea b) o obligatie actuala aparuta ca urmare a unor evenimente trecute dar care nu este recunoscuta deoarece - este improbabil ca ptr decontarea acestor obligatii sa fie necesare iesirii de resurse incorporand beneficii economice -valoarea obligatiei nu poate fi evaluate suficient de fiabil.
Cazul 1 ;Entitatea are o obligatie legala care rezulta din contractul de vanzare prin care producatorul se angajeaza sa remedieze prin reparare sau inlocuire produsele la care apr defecte de fabricatie timp de 3 anide la data vanzarii. Este probabila aparitia unei iesiri de resurse ptr a onora obligatia ptr garantie in ansamblu. Concluzie; Se recunoaste un provizion la cea mai buna estimare a cheltuielilor necesare remedierii in conditiile garantiei produselor vanduteinainte de data bilantului. Nota; In masura in care cea mai buna estimare a chelt necesare remedieri se ridica la 3000 lei recunoasterea provizionului ca datorie cu plasarea in timp sau valoare incerta genereaza inreg ; 3000 lei chelt cu provizionul = provizioane 3000 lei Cazul 2;Entitatea are o aobligatie legala care rezulta din ctr de vz prin care prod se angajeaza sa remedieze prin reparare sau inocuire produsele la care apar defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vz.In acest caz este improbabila aparitia unei iesiri de resurse iar iesirea de resurse poate fi total inlaturata.Conluzie; Nu se recunoaste nici provizion nici datorie contingenta Cazul 3;Entitatea are o obligatie legala care rezulta din ctr de vz prin care prod se angajeaza sa remedieze prin reparare sau inlocuire produsele la care apar defecte de abricatie timp de 3 ani de la data vz.In acest caz este improbabila aparitia unei iesiri de resurse dar iesirea de resurse nu poatefi total inlaturata. Concluzie; Datoria posibila de efectuare a remedierilor nu va fi recunoscuta in bilant se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta. Ex.350; O intreprindere care activeaza in domeniul petrolier intr-o tara care nu dispune de legislatie ptr protejarea mediului inconjurator genereaza contaminarea unui teren. Cazul 1; Prin politica facuta publica in domeniul mediului intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa . Pana in prezent intreprinderea si-a respectat politica declarata.

Cazul 2;Prin politica facuta publica in domeniul mediului intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa . Pana in prezent intreprinderea nu si-a respectat politica declarata. Cazul 3;Prin politica facuta publica in domeniul mediului intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa . Pana in prezent intreprinderea si-a respectat in 1% din cazuri politica declarata. Cazul 4;Intreprinderea nu a facut nici un fel de angajament public referitor la eliminarea efectelor contaminarii pe care ar genera-o activitatea sa Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa continuie un provizion sau o datorie contingenta.Argumentati Rezovare; Cazul 1;Exista o obligatie implicita ; entitatea le-a indus celor afectati o asteptare referitoare la faptul ca va proceda la eliminarea contaminarii Iesirile de resurse concretizate in beneficii economice necesare onorarii obligatiei sunt probabile..Concluzie;Se recunoaste un provizion ptr cea mai estimare a costurilor necesare eliminarii contaminarii. Cazul2;Exista o obligatie implicita ; entitatea le-a indus celor afectati o asteptare referitoare la faptul ca va proceda la eliminarea contaminarii Este improbabila iesirea de resurse care este inlaturata total . Concluzie;Nu se recunoaste nici provizion , nici datorie contingenta. Cazul3;Exista o obligatie implicita ; entitatea le-a indus celor afectati o asteptare referitoare la faptul ca va proceda la eliminarea contaminarii In acest caz e improbabila aparitia unei iesiri de resurse , dar iesirea de resurse nu poate fi total inlaturata .Concluzie;Datoria posibila de eliminare a contaminarii nu va fi recunoscuta in bilant -se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta Cazul 4;Nu exista o obligatie legala -entitatea activeaza in domeniul petrolier intr-o tara care nu dispune de legislatie ptr protejarea mediului inconjurator.Nu exista o obligatie implicita -entitatea nu a facut nici un fel de angajament public referitorla eliminarea efectelor contaminarii pe care ar genera-o activitatea sa, Concluzie;Nu se recunoaste nici provizion , nici datorie contingenta. Ex.351; O intreprindere este actionata in justitie de un angajat ptr despagubiri legate de un accident de munca. Cazul 1: Consilierii juridici considera ca intrepind este vinovata si va trebui sa plateasca despagubirile cerute Cazul 2: Consilierii juridici considera ca intrepind a luat toate masurile de protectie a muncii si sentinta [i va fi favorabila ei. Aplicand IAS 37 , stabiliti daca entitatea poate sa constituie un provizion sau o datorie contingenta.Argumentati. Rezolvare: Cazul 1; Obligatia actuala generata de un eveniment trecut care obliga -EXISTA: intreprinderea le-a indus celor afectati o asteptare referitoare ca va proceda la plata despagubirilor , deci exista o obligatie implicita.Iesirile de resurse concretizate in beneficii economice necesare onorarii obligatiei -sunt probabile..Concluzie: Se recunoaste un provizion la cea mai buna estimare a costurior necesare despagubirii. Cazul 2:Obligatia actuala generata de un eveniment trecut care obliga -NU EXISTA , dar exista o obligatie posibila de a plati despagubirile in cazul in care se considera ca este vinovata.Iesirile de resurse nu pot fi total inlaturate Concluzii: Datoria potentiala de plata a despgubirilor nu va fi recunoscuta in bilant-se prezinta informatii referitoare la datoria contingenta. Ex.352 :Pentru anul care urmeaza , estimarile furnizeaza urmatoarele date: 60% din prod vandute nu vor inregista defecte , 30% vor inregistra defecte minore si 10 % defecte majore.Daca ptr toate prod vandute se indentifica defecte minore se vor inregistra costuri de reparatii de 2000 lei , daca se indentifica defecte majore ptr toate prod vandute costurile de reparatii sunt de 8000 lei Se cere : a) Aplicand metoda statistica ,, valoarea preconizata '' din IAS 37, estimati valoarearecunoscuta ca provizion. b) Recunoasterea initiala a provizionului

Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare a chelt necesare ptr decontarea obligatieiactuale la finalulperioadei de raportare.Incertitudinile privind valoarea care vafi recunoscuta ca provizion sunt tratateprin mijloace diferite cnf imprejurarilor.In cazul in care provizionul in curs de evaluareimplica o gama larga de elemente , obligatia este estimata prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile in functie de probabilitatile lor .Aceasta metoda statistica de evaluare se numeste ,, valoare preconizata''
Prin urmare: a) Valoarea asteptata a costului cu reparatiile , implicit provizionul constituit se determina pe baza relatiei: Costul cu reparatiile = ( 60% x 0) + ( 30% x 2000) + ( 10% x 8000) =1.400 lei.

b) Recunoasterea initiala a provizionului 1.400 lei Chelt cu provizioane =Proviz ptr garanti acordate clientilor 1400 lei Ex:353 La inceputul anului N , o soc achizitioneaza o instalatie ptr extractia petrolului .Instalatia este amplasata in mare intr-o zona unde exista petrol.Potrivit ctr incheiat cu autoritatile locale , exploatarea se desfasoara pe parcursul a 4 ani Costurile estimate cu dezasamblarea instalatie la sfarsitul perioadei de extractiesunt estimate la valoarea de 6000 lei Se presupune o rata de actualizare de 10 %. Conform IAS 37, calculati: a) valoarea estimata a provizionului b) costul indatorarii c) Recunoasterea initiala a provizionului d) Recunoasterea ulterioara a costului indatorarii Rezovare:In cazul in care efectul valorii-timp a banilor este semnificativ , valoarea unui provizion trebuie

sa reprezinte valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi necesare ptr decontarea obligatiei.In cazul in care provizioanele sunt actualizate valoarea contabila a unui provizion creste in fiecare perioada ptr a reflecta trecerea timpului.Aceasta crestere este recunoscuta drept cost al indatorarii.
a) Valoarea estimata a provizionului : Valoare provizion N 6000/(1+10% ) N+1 6000/(1+10%) N+2 6000/(1+10%) N+3

=4507 =4958 =5454 6000 b) Costul indatorarii anului N+1 : 4958-4507 = 451 lei Costul indatorarii anului N+2 : 5454-4958= 496 ;lei Costul indatorarii anului N+3 :6000-5454 =546 lei c) Recunoasterea initiala la sfarsitul anului N: 4507 LEI Instalatii = proviz ptr dezafectarea imob corporale 4507 lei d) Recunoasterea costului indatorarii anului N+ 1 : 451 LEI Chelt cu dobanzile = Prov ptr dezafectarea imob corporale 451 lei ci) Recunoasterea costului indatorarii anului N+ 2: 496leiChelt cu dobanzile = Prov ptr dezafectarea imob corporale 496 lei cii)Recunoasterea costului indatorarii anului N+ 3: 546 lei Chelt cu dobanzile = Provz ptr dezafectarea imob corporale 546 lei Ex.354: Alfa are ca obiect de activitate livrarea de marfuri.Clientul constata ca o parte din marfuri prezinta defecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc.La sfarsitul anului N consilierii juridicii estimeaza pierderea procesului si necesitatea platii unei amenzii in valoare de 20.000 lei .Alfa are mari dificultati financiare si nu dispune de lichiditati.In vederea asigurarii sumelor necesare platii amenzii se hotaraste sa vanda una dintre cladirile pe care le detinegasind deja si un cumparator.Valoarea contabila neta a cladirilor sectiei este de 25000 lei, pretul de vanzare negocit fiind de 32.000 lei. In anul N+1 are loc vanzarea cladirilor , incasarile nete din vanz fiind de 32.000 lei si se plateste amenda stabilita prin hot jud la terminarea procesului in val de 26.000 lei. Aplicand IAS 37, precizati care sunt inreg ctb aferente celor 2 ani N si N+1 .Argumentati Rezolvare:Castigurile rezultate din cedarea preconizataa unor active nu trebuie luate in considerare la

evaluarea unui provizion., chiar daca cedarea preconizata este strans legata de evenimentele care genereaza constituirea provizionului.In schimb o entitate recunoaste din cedarile preconizate de active in momentul prevazut de standardul care reglementeaza activele in cauza.
Prin urmare: a) La sfarsitul anului N se recunoaste provizionul ptr val de 26.000 lei .castigul proconizat din vz cladirii in val de 32.000-25000 =7000 lei nu este inclus in valoarea provizionului chiar daca vz este legata de lipsa banilor necesari platii amenzii 20.000 lei Chelt cu provizioanele = Provizioane ptr litigii 20000 lei b) In anul N+1 se va recunoasterea -derecunoasterea cladirilor cnf IAS 16 32000 lei Conturi in banci lei = % 32.000 lei Cladiri 25.000 Castiguri din cedarea activelor 7000 plata amenzii 26.000 Chelt cu amenziile = Conturi in banci 26000 lei anularea provizionului ptr soldul sau 20.000 lei Proviz ptr litigii = Venituri din provizioane 20000 lei Ex.355: Intrep. ALFA achizitioneaza componente electronice de la intrepr Beta .In procesul de prod uctie ,

Alfa ansambleaza componentele si obtine calculatoare pe care le vinde ca marfuri, principalul client fiin soc Gama.In anul N , Gama constata ca o parte din calculatoare sunt de proasta calitatesi intenteaza soc Alfa un proces judecatoresc.Consilierii juridicii estimeaza pierderea procesului si necesitatea platii unei amenzii in val de 50.000 lei.In anul N+1 , procesul judecatoresc nu este terminat.In schimb soc Alfa isi da seama ca proasta calitate a calculatoarelor vandute nu se datoreaza ansamblarii facute de ea ci componentelor pe care le-a achizitionat de la Beta. Prin urmare ea cere soc Beta o despagubire in val de 50.000 lei.Dupa estimarile proprii , Beta calculeaza necesitatea unei despagubiri ptr pagubele produse in suma de 55.000 lei Aplicand IAS 37, contabilizati : a) constituirea provizionului. b) Rambursarea primita Rezovare:In cazul in care preconizeaza ca o terta persoana [i va rambura integral sau partial cheltuielile

necesare ptr decontarea unui provizion o entitate trebuie sa recunoasca rambursarea daca si numai daca este aproape sigur ca va primi rambursarea in cazul in care isi onoreaza obligatia.Rambursarea trebuie tratata ca un activ separat .Suma recunoscuta ca rambursare nu trebuie sa depaseasca val provizionului
a) Constituirea la sf anului N a unui provizion ptr litigii ptr amenda estimata de consilierii 50000 lei Chelt cu proviz=Proviz ptr litigii 50.000 lei. b) In anul N+1 , in momentul in care inteprind este sigura ca rambursarea va fi primita se va recunoaste un activ 55.000 lei Conturi la banci = Venituri din rambursarea provizionului 55.000 lei. Concomitent provizionul va fi anulat prin reluareala venituri ptr suma rambursata dar fara a depasi val provizionului. 50.000 lei Proviz ptr litigi = Venituri din proviziozne 50.000 lei Ex.356:Intrep. ALFA achizitioneaza componente electronice de la intrepr Beta .In procesul de prod uctie , Alfa ansambleaza componentele si obtine calculatoare pe care le vinde ca marfuri, principalul client fiin soc Gama.In anul N , Gama constata ca o parte din calculatoare sunt de proasta calitatesi intenteaza soc Alfa un proces judecatoresc.Consilierii juridicii estimeaza pierderea procesului si necesitatea platii unei amenzii in val de 60.000 lei. Alfa isi da seama ca proastaalitate a calculatoarelor vandute nu se datoreaza ansamblarii facute de ea ci componentelor pe care le-a achizitionat de la Beta. Prin urmare ea cere soc Beta o despagubire.Beta isi asuma responsabilitatea si decide sa-i ramburseze 40.000 ;eiptr acoperirea platii amenzii. Aplicand IAS 37 , contabilizati constituirea provizionului. Rezolvare: In situatia rezultatului global chelt aferenta unui provizion poate fi prezentata dupa ce a fost

scazuta valoarea recunoscuta a rambursari

Prin urmare chelt cu provizionul = 60.000-40.000 ( val recunoscuta a rambursari) =20.000 lei. 60.000 % = Proviz ptr litigii 60000 20000 lei chelt cu provizioane 40.000 lei Debitori diversi Ex.357:Osoc livreaza unui client mrf in val de 6188 lei.Clientul constata ca o parte din mrf prezinta defecte si intenteaza firmei un proces jud.L a sfarsitul anului N soc estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40% .L a sfersitul anului N+1 procesul nu este terminat , iar probabilitatea de pierdere se estimeaza a fi de 30 % In mod similar , la sfarsitul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimeaza la 90 % In anul N+3 procesul este terminat si soc castiga procesul. Aplicand IAS 37, contabilizati la fiecare sfarsit de an modificarea provizioanelor Rezolvare: Provizioanele trebuie reanalizate la finalul fiecarei perioade de raportare si trebuie ajustate

astfel incat sa reflecte cea mai buna estimare curenta.In cazul in care nu mai este probabil ca ptr decontarea obligatiei va fi necesara o iesire de resurse incorporand beneficii ec , provizionul trebuie reluat.
1.Inregistrarile contabile la sfarsitul anului N: Provizionul ptr litigii necesar= Valoarea nominalaacreantei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6188x40%=2475.2 lei. 2475.2 lei chelt cu provizioanele = Provizioane ptrlitigii 2475.2 lei 2. Inreg ctb la sfarsitul anului N+1: Provizionul ptr litigii necesar= Valoarea nominala a creantei x Probabilitatea de pierdere a procesului = 6188x30% =1856.4 lei Provizion existent =2475.2 lei Provision necesar = 1856.4 lei Provisionul va fi diminuat cu 2475,2-1856.4 =618.8 lei 618.8 lei Provisioane ptr litigii = Venituri di provizioane 618.8 lei. 3. Inregistrari contabile in anul N+2 : Provizioane ptr litigii necesar = Valoarea nominala a creantei x Probabilitatea de pierdere a procesului= 6188x9 0% =5569.2 lei

Situatia in ct ,, provizioane ptr litigii'' este : D C 618.2 2475.2 SC 1856.4 Provision existent =1856.4 lei Provizion necesar =5569.2 lei Provizionul va fi majorat cu 5569.2-1856.4=3712.8 lei 3712,8 lei Chelt cu provizioanele = procizioane ptr litigii 3712.8 lei 4. Inreg contab in anul N+3 : D Proviz ptr litigii C 618.8 2475.2 3712.8 Sc 5569.2 5569,2 lei Provizioane ptr litigii = Venituri din provizioane 5569.2 lei Ex.358:Fabrica Alfa , specializata in electrocasnice , produce masini de spalat pe care le vinde magazinului Beta si cuptoare electrice de aragaz pe care le vinde magazinul Gama .Alfa ofera garantie la produsele vandute.Astfel prin ctr de vanzare , Alfa se angajeaza sa remedieze , prin reparare sau inlocuire produsele la care apar defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vanzari .Pentru sfarsitul anului N cunoastem datele:Experienta anterioara a magazinului Beta a aratat ca nici un cumparatornu a solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuierea produselor..Astfel , estimarile furnizeaza urmatorele date : 60 % din produsele vandute nu vor inregistra defecte , 30% vor inregistra defecte minoe si 10% defecte majore.Daca ptr toate produsele vandute se indentificadefecte minore , se vor inregistra costuri de reparatiide 2000 lei daca se indntifica defecte majore ptr toate produsele vandute costurile de reparatii vor fi de 8000 lei. In anul N+1 mag Beta anunta necesitatea unei reparatii ptr o masina de spalat in suma de 200 lei.In anul N+2 mag Gama anunta necesitatea unei reparatii ptr un cuptor in suma de 900 lei. Se cere: a) Aplicand IAS 37 , prezentati inregistrarile contabile pe care le face Alfa in fiecare din cei 2 ani b) Argumentati cum ati stabili valoarea provizionului reluat Rezolvare:Un provision trebuie utilizat numai ptr chelt ptr care a fost recunoscut initial.Numai

cheltuielileaferente provizionului initial pot fi acoperite din provizion.Acoperirea unor chelt ditr-un provizion care a fost recunoscut initial ptr alt scop ascunde impactul a 2 evenimente diferite.
a) Evaluarea provizionului necesar ptr vz catre Gama : Costul cu reparatii =(60% x0) + ( 30% x 2000) + ( 10% x8000)=1400 lei Inreg ctb: Pentru Beta Pentru Gama Anul N Nici o inreg Chelt cu proviz= Proviz ptr garantii 1400 lei Anul N+1 Chelt cu reparatii = Bancii 200 lei Chelt cu reparatii = Bancii 900 lei Proviz ptr garanti = Venituri din proviz 900 lei b) Din provizion se pot acoperi numai chelt aferente provizionului initial .Petru mag Beta nu s-a constituit un provizion ptr garantii deoarece nu au fost undeplinite conditiile constituirii.Prin urmare , chelt aparuta cu reparatia neprevizibila de 200 lei nu poate fi acoperita din provizionul estimat ptr garantiile repararii cuptoarelor electrice. Ex.359: Societatea Alfa are ca obiect de activitate achizitia mrf in scopul revanzarii.Alfa a incheiat un ctr ferm de vz cu firma Beta care prevede achizitia a 100 de costume barbatesti, laun cost de achizitie de 25.000 lei/costum.Contractul prevede ca in caz de reziliere , Alfa trb sa plateasca o penalitate de 500.000 lei.Pretul pietei ptr un costum similar este de 21.000 lei. a) Analizati, cnf IAS 37 , in ce masura contractul este oneros: b) Contabilizati recunoasterea provizionului. Rezolvare:Daca o entitate are un ctr cu titlul oneros, obligatia contractuala actuala prevazuta in contract trb

recunoscuta si evaluata ca provizion.Un ctr cu titlul oneros este un ctr in care costurile inevitabile implicate de indeplinirea obligatiilor contractuale depasesc beneficiile economice estimate a se obtine din respectivul ctr.Costurile inevitabile ale unui ctr reflecta costul net de iesire din ctr , adica val cea mai mica dintre costul indeplinirii ctr si eventualele compensati sau penalitati generate de neindepliniea ctr .
Prin urmare: a) Analiza contractului: Beneficiile ec estimate a se obtine din ctr = 100 costume x21.000 lei /costum = 2.100.000 lei. Costurile implicate de indeplinirea obligatiilor ctr= 100 costume x 25.000 lei/ costum=2.500.000 le

Costurile de 25.000.000 lei fiind mai mari decat beneficiile estimate de 2.100.000 lei ctr este oneros b)Recunoasterea provizionului : Costul indeplinirii ctr = 2.500.000-2.100.0000=400.000 lei Min ( penalitate; costul indepliniri ctr) = min ( 500.000;400.000) =400.000 lei 400.000 Chelt cu provizioanele = Alte provizioane 400.000 lei Ex:360:Soc Alfa achizitioneaza o instalatie la costulde 500.000 lei in luna octombrie anul N . Contractul prevede ca in cazul de reziliere Alfa trb sa plateasca o penalitate de 61.000 lei .Alfa a incheiat in noiembrie anul N un ctr de vz cu firma Gama in vederea vz instalatiei,pretul pietei in acel moment fiind de 450.000 lei.La sfarsitul anului N , valoarea recuperabila a instalatiei este de 480.000 lei. Contabilizati: a) Pierderea din depreciere , cnf IAS 36; b) Recunoasterea provizionului cnf IAS 37; Rezolvare: Inainte de a constitui un provizion separat ptr un ctr cu titlul oneros o entitate recunoaste orice pierdere din deprecierea activelor dedicate ctr in cauza a) Conform IAS 36 val recuperabila a instalatiei de 480.000 lei este mai mica decat costul acesteia, de 500.000 lei , deci se recunoasteo pierdere din depreciere egala cu 20.000 lei 20.000 lei chelt cu deprecierea = Instalatii 20.000 lei b)Costul indeplinirii ctr = 500.000 ( cost) -20.000( pierdere din depreciere ) -450.000( pret de vz)=30.000 lei Min ( penalitate; costul indepliniri ctr) = min ( 61.000;30.000) =30.000 lei 30.000 Chelt cu provizioanele = Alte provizioane 30.000 lei Ex: 361: In procesul de restructurarea activitatii ,Consiliul de admnistratie al intrepr Alfa decide sa inchida una ditre fabricile sale care produce iaurt , aflata in Brasov.Pe data de 03.12.N , Consiliul de adm a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment , au fost trimise scrisori clientilor ptr a indentifica alte surse de aprovizionare , iar personalul unitatii respective a fost informat asupra restructurarii.Pentru ctr ferme incheiate deja cu acesti clientii , entitatea va plati o penalitate ptr reziliere de 3.000 lei.Costurile estimate cu dezafectarea fabricii se ridica la 5.000 lei.In cateva zile entitatea mai produce cateva zeci de borcane de iaurt , chelt directe si indirecte legate de productie fiind de 45.000 lei .Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 100 de salarati, plata salariilor compensatorii ridicandu-se la 4000 lei.Restul de 50 de salariati vor fi mutati la o fabrica de branzape care o detine Alfa in Slatina.In acest scop ei au fost trimisi la cursuri de recalificare , costurile fiind de 15.000 lei.Totodata , frigiderele si vitrinile frigorifice vor fi transportate la Slatina, costurile de relocalizare fiind de 16.000 lei.Conducerea soc a luat decizia vanzarii cladirilor apartinand fabricii de iaurt din Brasov la data bilantului gasind dja un cumparator.Valoarea contabila neta a cladirilor sctiei este de25.000 lei , pretul de vz negociat fiind de 35.00 lei.Alfa intentioneaza ca in cadrul fabricii din Slatina sa introduca productia iaurtuluicu fructe.Ca atare , incheie un ctr cu televiziunea locala ptr un spot publicitar, costurile fiind de 11.500 lei.Special ptr fabricarea iaurtului cu fructe s-a achizitionat o linie tehnologica.In anul N+1 , entitatea nu a avut bani suficienti ptr plata cheltuielilor .Astfel salariile compensatorii s-au achitat doar ptr suma de 3.100 lei. In conditiile aplicarii IAS 37: a) Analizati daca sunt indeplinite conditiile ptr recunoastereaunui provizion ptr restructurare; b) Evaluati marimea provizionului si contabilizati recunoasterea initiala in anul N: c) Care este marimea provizionului care se va relua in anul N+1 Rezolvare:a)Analiza conditiilor de recunoastere:Exista o obligatie implicita de restructurare deoarece entitatea : are aprobat un plan oficila detaliat ptr restructurare; - a generat o asteptare justificata celor afectati prin comunicarea principaleloe caracteristici ale acestuia celor care vor fi afectati de procesul de restructurare: clientii , personal. Este probabila aparitia unei iesiri de resurse ptr a onora obligatiile legate de restructurare Concluzie: Se poate recunoaste un provizion ptr cea mai buna estimare a chelt cu restructurarea. b) Se includ in provizion: costurile estimate cu dezafectarea fabricii : 5.000 lei costurile ocazionate de disponibilizarea salariatiilor respectiv plata salariilor compensatorii: 4.000 lei costurile generate de rezilierea ctr cu clientii cu care existau deja incheiate ctr ferme de vz ; 3.000 Nu se includ in provizion : costurile legate de activitati in desfasurare -costurile directe si indirecte cu productia de iaurt : 45.000 lei cursurile de recalificare : 15.000 lei costurile de relocalizare a frigiderelor : 16.000 lei castigurile estimate din cedarea cladirilor : 35.000-25.000 = 10.000 lei. costurile de martketing- spotul publicitar : 11.500 lei

investitiile noi -linia tehnologica ptr fabricarea iaurtului cu fructe:13.000 Prin urmare recunoasterea provizionului ptr chelt directe aferente restructurari : 5.000+ 4.000 +3.000= 12.000 lei. 12.000 lei chelt cu provizioanele = Provizioane ptr restructurare 12.000 lei c) Reluarea provizionului se va realiza numai ptr chelt efectiv platite : 5.000 +3.100 +3.000 = 11.100 lei 11.100 lei Provizioane ptr restructurare = Venituri din provisioane 11.100 lei

IAS 18 ,, Venituri'' Ex: 362: O entitate vinde mrf unui client la un pret de vz , inclusiv TVA , de 124.000 lei .Presupunem o cota de TVA 24%. Conform IAS 18 , care este marimea venitului din vz mrf? Care este fomula ctb de recunoastere a acestui venit? Rezolvare: Valoarea venitului din vz exclusiv TVA este : 124.000x 100/24=100.000 lei 124.000 Clienti = % 124.000 lei Venituri din vz mrf 100000 lei TVA colectat 24.000 lei Ex: 363: Alfa este mandatata sa desfasoare o tranzactie comerciala ca intermediar intre Beta, avand calitatea de cumparator , si Gama avand calitatea de vz.Alfa [i factureaza cumparatorului toata valoarea tranzactiei de 12.000 lei si [i transfera vanzatorului pretulu proprietatii , mai putin comisionul de 5%. Conform IAS 18 , care este marimea venitului?Care este formula de recunoastere a acestui venit? Rezolvare: Venitul acestei tranzactii = 5% x 12.000 lei = 600 lei Sumele colectate in numele mandantului , in val de 12.000-600=11.400 lei nu reprezinta venituri Recunoasterea venitului din comision: 12.000 lei Clienti = % 12.000 lei. Venituri din lucrari executate si serv la terti 600 lei Creditori diversi 11.400 lei Ex: 364: O entitate vinde unui client , la data de 01.01.N mrf in val de 100.000 lei, conditiile de plata fiind : 50% din pret se incaseazain momentul vanzarii; 30% din pret se incaseaza la 31.12.N si 20% din pret se incaseaza la 31.12.N+1.Se estimeaza ca rata predominanta ptr un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit similar este de 10%. Conform IAS 18: a) Evaluati marimea venitului din vz mrf; b) Calculati venitul din dobanzi ptr fiecare din cei 3 ani; c) Prezentati inreg ctb aferente tranzactiilor de mai sus; Rezolvare:Venitul=Valoarea justa a cotraprestatiei de primit =Actualizarea tuturor sunelor de primit in viitor=50.000+30.000/ ( 1+10%)+20.000/( 1+10%)=93.801 lei. Valoarea nominala a cotraprestatiei este de 100.000 lei Venitul din dobanzi = 100.000 -93.801 =6.199 lei ci) Deorece tranzactiile se desfasoara pe parcursul mai multor exercitii financiare venitul din dobanzi trb recunoscut in faza initiala ca un castig nerealizat , ulterior fiind esalonat in timp pe masura incasarii ratelor, astfel: - 31.12.N ( 93801-50000) X10% 4381 LEI - 31.12.N+1 ( 93801+-4381-50000-30000) x10% 1818 lei 6199 lei Creanta-clienti se va prezenta in bilant la cost amortizat. Costul amortizat este dat de suma intrarilor de beneficii economice viitoare din care se deduce castigul nerealizat la data bilantului. Prin urmare recunoasterea tranzactiilor se prezinta astfel: a) La 01.01.N , recunoasterea vanzarii: 100.000 lei Clienti = % 100.000 LEI +A Venituri din vz mrf 93801 lei +V Castigul nerealizat 6199 lei -A * Castigul nerealizat se scade din valoarea creantei-clienti ptr prezentarea in bilant ( creanta-clienti este evaluata la cost amortizat) b) Incasarea la 01.01N a primei transe de 50.000 lei:

50.000 lei Conturi in banci = Clienti 50.000 lei. c) La 31.12N -recunoasterea veniturilor din dobanzi: 4381 lei Castig nerealizat = Venituri din dobanzi 4381 lei. - ( -A ) +V - incasarea transei a 2 a de 30.000 lei 30.000 lei Conturi la banci = Clienti 30.000 lei d) La 31.12. N+1: 1818 lei Castig nerealizat = Venituri din dobanzi 1818 lei - incasarea transei a 3 a de 20.000 lei 20.000 lei Conturi la banci = Clienti 20.000 lei Ex.365: O entitate vinde in anul N un produs finit la pretul de 36.000 lei pe baza unui ctr care nu stipuleaza nici o rata de dobanda.Ratele anuale de incasat sunt de 9.000 lei , timp de 4 ani .In masura in care cumparatorul ar fi achizitionat produsul cu plata imediata ar fi platit suma de 30.485 lei Conform IAS 18 : a) Precizati ecuatia pe baza careia se calculeaza rata implicita a dobanzii: b) Presupunand ca din ecuatie rezulta o rata de 7% , calculati venitul din vanzare si venitul din dobanzi : Rezolvare: Rata dobanzii rezulta din ecuatia: 9000 + 9000 30.485 lei = 9000 + 9000 + (1+x%) ( 1+x%) (1+x%) (1+x%) Venitul= Valoarea justa a contraprestatiei de primit =Actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor= 9000/ (1+7%) +9000 /( 1+7%)+9000/(1+7%) + 9000/ (1+7%)=8411+7860+7346+ 6866 = 30483 lei Valoarea nominala a contraprestatiei =36000 lei Venitul din dobanzi = 36.000-30483=5517 lei Ex.366: Alfa schimba mat prime (a) a caror valoare justa este de 12.000 lei, iar costul de 8000 leicu materii prime ( b), detinute de Y , valoarea justa a bunurilor primite fiind de 15.000 lei , ajustata cu un transfer de munerar in favoarea lui Y de 3000 lei .Materiile prime schimbate sunt similare ca natura si valoare. Conform IAS 18, calculati marimea venitului generat de aceasta tranzactie.Ce inreg comtab efectueaza ALFA? Rezolvare:Tranzactia nu genereaza un venit deorece bunurile sunt similare ca natura si valoare. In contabilitatea Alfa se face inregistrarea: 15.000 lei Materii prime = % 15.000 lei Materii prime (a) 12.000 lei Conturi la banci 3.000 lei Ex. 367: Alfa schimba mat prima (a) a carui cost este de 8.000 lei,cu materia prima ( b), cu o valoarea justa de 15.000 lei , pentru care plateste numerar 3000 lei .Bunurile schumbate nu sunt similare ca natura. Conform IAS 18, calculati marimea venitului generat de aceasta tranzactie.Ce inreg comtab efectueaza ALFA? Rezolvare:Venitul=Valoarea justa a bunurilor primite , ajustata cu orice sume transferate in numerar sau echivalente de numerar=15.000-3000.=12.000 lei Realizarea schimbului intre cele doua active care nu sunt similare : 15.000 lei Materii prime (b) = % 15.000 lei Alte venituri din expl. 12.000 lei Conturi la banci 3.000 lei Ex.368: Alfa vinde in anul N un calculator la pretul de 1.000 lei si include in factura si taxa de asistenta tehnica , ce reprezinta 10 % din pretul de vanzare.Service-ul se desfasoara timp de 2 ani, incepand cu anul N+1 Conform IAS 18, recunoasteti tranzactia de vanzare si de service? Rezolvare:Pentru anul N : Venit in avans= Suma indentificabila inclusa in factura = 10% x 1.000=100 lei 1100 lei Debitori = % 1100 lei Castig din cedarea activelor 1000 lei Venituri in avans 100 lei Pentru anii N+1 si N+2 cand se efectueaza serviciul , suma inregistrata in avans este recunoscuta ca venit. Ca urmare in fiecare din cei 2 ani se recunoaste un venit = 100 lei /2 ani =50 lei

50 lei Venituri in avans = Venituri din servici prestate 50.lei Ex.369: Alfa SA incheie un contract ptr executarea unor prestatii in valoare totala de 1.000 lei , durata de realizare fiind de 3 ani.Costurile aferente serviciilor prestate sunt in total de 850 lei Costurile aferente serviciilor prestate ptr fiecare an , in corelatie cu stadiul de executie sunt; anul N-200 lei ; anul N+1 -300 lei si anul N+2 -350 lei . a) Verificati daca rezultatul tranzactiei poate fi evaluat in mod fiabil , cnf cerintelor IAS 18 b) Determinati in fiecare an , cnf IAS 18, marimea venitului si recunoasteti tranzactiile dpdv contabil.Calculati rezultatul. Rezolvare: a)Valoarea veniturilor a putut fi evaluata in mod fiabil -se executa prestatii in valoare totala de 1.000 lei b) Costurile suportate pentru tranzactie si costurile de finalizare a tranzactiei pot fi evaluate in mod fiabil: -Anul N : costurile suportate ptr tranzactie -200 lei ; costurile de finalizare a tranzactiei -650 lei -Anul N+1 : costurile suportate ptr tranzactie -300 lei : costurile de finalizare a tranzactiei -350 lei -Anul N+2: costurile suportate ptr tranzactie -350 lei ; costurile de finalizare a tranzactiei 0lei c) Stadiul de finalizare a tranzactiei la finalul perioadei de raportare poate fi evaluat in mod fiabil pe baza datelor anterioare se poate determina stadiul de finalizare a tranzactiei prin un din metodele prevazute de IAS 18 (studii privind lucrarile executate; serv executate pana la data respectiva ca procent din serv totale care trebuie executate sau ponderea costurilor suportate pana la data respectiva in totalul costurilor estimate ale tranzactiei.) d)Este probabil ca beneficiile ec asociate tranzactiei sa fie generate ptr entitate : pretul de 1000 lei Veniturile recunoscute anual cnf procentului de executie sunt: Anul Veniturile recunoscute annual cnf metodei procentului de executie N N+1 N+2 Inregistrarile contabile sunt: -anul N : 200,0 lei Chelt dupa natura 235,3 lei Clienti -facturi de intocmit Rezultat = 235,3 -200 ,0= 35,3 lei - anul N+1 : 300 lei Chelt dupa natura 353 lei Clienti -facturi de intocmit Rezultat =353-300=35 lei -anul N+2 : 350 lei Chelt dupa natura 411,7 lei Clienti -facturi de intocmit Rezultat=411,7-350=61,7 lei (200/850)X1000=235,3 (300/850) X1000=353,0 (350/850)X1000=411,7

= Datorii, stocuri disponibilitati 200,0 lei = Venituri din lucrari executate si serv 235,3 lei prestate = Datorii, stocuri, disponibilitati Venituri din lucrari executate si serv prestate = Datorii, stocuri, disponibilitati = Venituri din lucrari executate si serv prestate 300,0 lei 353 lei

350,0 lei 411,7 lei

Ex .370: Alfa incheie un ctr ptr executarea unor prestatii durata de realizare fiind de 3ani.Din cauza fluctuatiilor mari de pret , venitul contractual nu poate fi determinat in mod fiabil.Costurile aferente serviciilor prestate ptr fiecare an, in corelatie cu stadiul de executie , sunt: anul N-200 lei ; anul N+1 -300 lei si anul N+2-350 lei In anul N+2 se emite o factura catre client pret de vz 1000 lei. Determinati in fiecare an , cnf IAS 18 , marimea venitului si recunoasteti tranzactiile dpdv contabil . Calculati rezultatul. Rezolvare: -anul N : 200,0 lei Chelt dupa natura = Datorii, stocuri disponibilitati 200,0 lei 200 lei Lucrari in curs = Venituri aferente costurilor stocurilor 200,0 lei de produse Rezultat = 200-200= 0 lei

- anul N+1 : 300 lei Chelt dupa natura 300 lei Lucrari in curs Rezultat =300-300=0 lei -anul N+2 : 350 lei Chelt dupa natura 850 lei Produse finite

= Datorii, stocuri, disponibilitati Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

300,0 lei 300,0 lei

1000 lei 850 lei

Clienti

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Rezultat= -350+350+1000-850=150 lei Ex.371: La 01.06.N , soc X a achizitionat 200 de obligatiuni la un pret unitar de 2000 lei/obligatiune.Pe 01.08.N soc incaseaza in numele obligatiunilor , dobanda aferenta perioadei 01.08N-1 -30.05N Dobanda anuala ptr fiecare obligatiune 60 lei /obligatiune. Contabilizati, cnf IAS 18, tranzactiile referitoare la achizitia obligatiunilor si incasarea dobanzii anuale. Rezolvare:a) Achizitia obligatiunilor : 200 obligatiuni x 2000 lei/obligatiune =400.000 lei 400.000 lei Obligatiuni = Conturi la banci 400.000 lei in lei b) Dobanda totala: 200 obligatiuni x 60 lei/ obligatiune =12.00 lei din care : aferenta postachizitiei titlurilor ( 01.06.N -01.08.N) : 12.000 X2/12= 2.000 lei aferenta anteachizitiei titlurilor ( 01.08.N -01.05.N ) : 12.000 x10/12= 10.000 lei. 12000 lei Conturi la banci in lei = % 12.000 lei. Venituri din dobnazi 2.000 lei Obligatiuni 10.000 lei Ex.372: La 01.10.N s-au achizitionat 20 de actiuni X la un pret unitar de 5000 lei/actiune.Pe 01.05.N+1 la soc X s-aluat decizia de distribuire a dividendelor aferente exercitiului N : 50 lei/actiune Contabilizati cnf IAS 18 tranzactiile referitoare la achizitia actiunilor si incasarea dividendelor anuale. Rezolvare: a) Achizitia actiunulor : 20 actiuni x 5000 lei/ actiune =100.000 lei 100.000 lei Actiuni = Conturi la banci lei 100.000 lei Dividende aferente anului N = 20 actiuni x 50 lei / actiune =1.000 lei , din care ; Recunoasterea venitului anului N+1 cand actionarul are dreptul de a primi dividende aferente anului precedent: 1000 lei Debitori = Venituri din dividende 1000 lei IAS 17 ,, Contracte de leasing '' Ex.373: Se considera ca soc Alfa SA a achizitionat la data de 01.01.N o masina agricola ce are o durata de viata economica de 8 ani.Costul masinii ar fi fost de 1200 lei daca ar fi fost platit in numerar.Alfa SA a cerut parerea unei firme de consultanta care i-a recomandat sa opteze ptr un ctr de lsg cu firma Beta SA. Optiunea A : In cei 8 ani , redeventele de 220 lei sunt platibile anual in avans. Optiunea B : Pentru o prima perioada de 4 ani , redeventele de 300 lei sunt platibile anual in avans ; exista o a doua perioada optionala de 3 ani cu redevente de 60% , 40% si 20%din redeventa primei perioade. Se considera ca aceste redevente reprezinta adevarata rata comerciala. Conform IAS 17, clasificati ptr cele doua optiuni , ctr de lsg. Rezolvare:Optiunea A : Prima perioada a ctr de lsg acopera toata durata de viata economica . Contractul este clasificat ca un ctr de lsg financiar , deoarece riscurile si recompensele aferente dreptului de proprietate vor fi transferate in totalitate locatarului. Optiunea B : Termenul ctr este jumatate din durata e viata economica a masinii , iar riscurile si recompensele dreptului de proprietate nu sunt transferate locatarului.Prin urmare ctr de lsg este clasificat drept operational. Ex. 374: In cazul unui lsg financiar care are ca obiect un mijl de transport , dispuneti de urmatoarele date:

= Datorii, stocuri, disponibilitati 350,0 lei = % 850 lei Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 350 lei Lucrari in curs 500 lei = Venituri din lucrari executate si servicii 1000 lei prestate = Produse finite 850 lei

- valoarea justa a bunului = 80.000 lei - valoarea actualizata a platilor minime de lsg ( VAMPL) = 63.000 lei - costurile initiale directe ale locatarului aferente negocieri si incheieri ctr de lsg sunt in val de 200 lei. Conform IAS 17 : a) Precizati cu ce valoare recunoste locatarul bunul primit ; b) Formula contabila privind recunoasterea initiala; Rezovare: a)Locatarul recunoaste activul la min ( Valoarea justa; VAMPL)= min (80.000;63.000)=63.000 lei b) Recunoastere initiala ca activ si datorii : 63.000 lei Mijl de transport = A lte imprumuturi/ 63.000 lei datorii din lsg Costurile initiale directe se adauga la valoarea activului : 200 lei Mijl de transport = Conturi la banci 200 lei Ex. 375: Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului; -anual. Alfa suporta asigurarea bunului in suma de 100 lei ;-*Alfa garanteaza o valoare reziduala de 900 lei , la sfarsitul ctr de locatie;- valoarea reziduala estimata a mijl de transport 3000 lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani.Dupa 5 ani ,Alfa returneaza mijl de transport. Conform IAS 17 ,precizati care sunt platile minime de lsg pe care locatarul este obligat sa le efectueze. Rezolvare:In platile minime de lsg se include:a) avansul de 6000 lei b) cele 5 redevente anuale de 1500 lei fiecare c) valoarea reziduala de 900 lei garantata de locatar la sfarsitul contractului de locatie. Nu se include in platile minime de lsg costul serviciilor de asigurare de 100 lei. Ex.376:Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului; -anual. Alfa suporta asigurarea bunului in suma de 100 lei ;-optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei;-valoarea reziduala estimata a mijl de transport 3.000 lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani. Conform IAS 17 ,precizati care sunt platile minime de lsg pe care locatarul este obligat sa le efectueze. Rezolvare:In platile minime de lsg se includ:a) avansul de 6000 lei b) cele 5 redevente anuale de 1500 lei fiecare c) pretul de vanzare al optiuni de cumparare de 1.000 lei Nu se include in platile minime de lsg costul serviciilor de asigurare de 100 lei. Ex.377:Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului din care 100 lei reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; -optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei;-valoarea reziduala estimata a mijl de transport 3.000 lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani.;-exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietatae pana la sfarsitul duratei ctr de lsg Conform IAS 17 ,precizati ecuatia in baza careia locatarul calculeaza rata dobanzii implicite in ctr de leasing. Rezolvare:In platile minime de lsg se includ:a) avansul de 6000 lei b) cele 5 redevente anuale de 1500 lei fiecare c) Plata necesara ptr exercitarea optiunii decumparare de 1000 lei. Valoarea reziduala negarantata = 3000 ( valoarea reziduala) -1.000 ( plata necesara ptr exercitarea optiuni de cumparare deorece valorificarea ei de catre locator nu este sigura)=2.000 lei .Deci rata implicita a dobanzii din ctr de lsg se determina pri rezolvarea ecuatiei: 13.549 lei=6.000 +1.500/(1+r)+1.500/(1+r)+1.500/(1+r)+1.500/(1+r)+ 1.500/(1+r)+ 1000 (1+r)+ (3000-1000)/(1+r) Ex.378:Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele

caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului din care 100 lei reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; -optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent aceste optiuni este de 1.000 lei;-valoarea reziduala estimata a mijl de transport 3.000 lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani.;-exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietatae pana la sfarsitul duratei ctr de lsg;-rata implicita a dobanzii din ctr de lsg este de 10%. Conform IAS 17, in cazul locatarului: a) Calculati valoarea actualizata a platilor minime de lsg; b) Care este formula contabila de recunoastere initiala a leasingului? c) Contabilizati plata avansului Rezolvare: a)Platile minime de lsg includ:platile minime exigibile pe durata ctr de lsgpana la data preconizata de exercitare a optiuni de cumparare ; avansul de 6.000 lei si cele 5 redevente anuale de 1.500 lei= 1.600-100 ( asigurarea ); -plata necesara ptr exercitarea optiuni de cumparare de 1000 lei ; Prin urmare: VAPML =6.000 + 1500 +1500 + 1500 + 1500 + 1500 + 1000 =12307 (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) b) Valoarea retinuta ptr contabilizarea activului inchiriat este min ( Valoarea justa ; VAPML)=min ( 13.549;12307) =12307 lei 12307 lei Mijl de transport = Alte imprumuturi/ datori din lsg 12307 lei c) Plata avansului : 6000 lei Alte imprumuturi/ datori din lsg = Conturi la banci 6000 lei Ex.379: Pe baza datelor din problema anterioara ,, Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului din care 100 lei reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; -optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent aceste optiuni este de 1.000 lei;-valoarea reziduala estimata a mijl de transport 3.000 lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani.;-exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietatae pana la sfarsitul duratei ctr de lsg;-rata implicita a dobanzii din ctr de lsg este de 10%.'' conform IAS 17 , pentru locatar se cere: a) In cazul evaluarii ulterioare a lsg financiar , precizati in fiecare din cei 5 ani cum trebuie impartite platile minime de lsg si inreg ctb care se efectueaza; b) Calculati chelt cu amortizarea , cnf precizarilor din IAS 17; c) Contabilizati exercitarea optiunii de cumparare la sfarsitul ctr de lsg. Rezolvare: Prin urmare: a) Impartirea platilor minime de leasing: Data fluxului din Flux de trezorerie Dobanda Rambursarea Capital ramas de trezorerie capitalului datorat rambursat 01.01.N 01.01.N 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 31.12N+4 6000 1500 6307X10%=631 1500 5438X10%=544 1500 4482X10%=448 1500 3430X10%=343 1500 2273X10%=227 1500-631=869 1500-544=956 1500-448=1052 1500-343=1157 1500-227=1273 12307 6000 12307-6000=6307 6307-869=5438 5438-956=4482 4482-1052=3430 3430-1157=2273 2273-1273=1000

Plata primei redevente , la 31.12.N: 1500 lei % = Conturi la banci 869 lei Alte imrumuturi/

1500 lei

datorii din lsg 631 lei Chelt cu dobanzile b) Inregistrarea amortizari : exista certitudinea ca locatarul va deveniproprietar la sfarsitul ctr , motiv ptr care retinem durata de viata economica Cnf IAS 16 valamortizabila =12307-3000 =9307 lei Anuitate amortizare = 9307 lei / 8 ani= 1163 lei 1163 lei Chelt cu amortizarea = Amortiz imob corporale 1163 lei c) Exercitarea optiuni de cumparae 1000 lei Alte imrumuturi/ = Conturi la banci 1000 lei datorii din lsg Ex.380:Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transport;-valoarea justa a mijl de transport 13.549 lei;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului din care 100 lei reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa;-Alfa garanteaz o valoare reziduala de 1000 lei , la sfarsitul ctr de locatie ;-valoarea reziduala estimata a mijl de transport 500lei;- durata de viata ec a mijl de transport 8 ani.;-dupa 5 ani Alfa returneaz amijl de transport :- rata implicita a dobanzii din ctr de lsg 10% Confirm IAS 17 , contabilizati la locatar: a) Recunoasterea initiala a ctr de lsg; b) Plata redeventei aferenta exercitiului N; c) Recunoasterea amortizarii; d) Recunoasterea inapoierii mijlocului de transport. Rezolvare: a) Recunoasterea initiala : VAPML= 6.000 + 1500 +1500 + 1500 + 1500 + 1500 + 1000 =12307 le (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) (1+10%) Valoarea retinuta ptr contabilizarea activului inchiriat este min ( Valoarea justa ; VAPML)=min ( 13.549;12307) =12307 lei 12307 lei Mijl de transport = Alte imprumuturi/ datori din lsg 12307 lei Plata avansului : 6000 lei Alte imprumuturi/ datori din lsg = Conturi la banci 6000 lei b) Impartirea platilor minime de leasing ptr anul N: Data fluxului din trezorerie 01.01.N 01.01.N 6000 Flux de trezorerie Dobanda Rambursarea capitalului datorat Capital ramas de rambursat 12307 6000 12307-6000=6307

31.12.N 1500 6307X10%=631 1500-631=869 6307-869=5438 Plata primei redevente la 31.12.N: 1500 lei % = Conturi la banci 1500 lei 869 lei Alte imrumuturi/ datorii din lsg 631 lei Chelt cu dobanzile c) Inregistrarea amortizari : exista certitudinea ca locatarul va deveniproprietar la sfarsitul ctr , motiv ptr care retinem durata de viata economica Cnf IAS 16 valamortizabila =12307-500=11807 lei Anuitate amortizare = 11807lei /8 ani =1475 lei 1475 lei Chelt cu amortizarea = Amortiz imob corporale 1475 lei d) Inapoierea mijl de transport la val reziduala : 12307 lei % = Mijl de transport 12307 lei 500 lei Alte imrumuturi/ datorii din lsg 11807 lei Amortizarea imobilizarilor Si plata diferentei: 1000 ( valoare reziduala garantata ) -500 ( valoare reziduala ) -500 lei 500 lei Alte imrumuturi/ = Conturi la banci 500 lei datorii din lsg Ex.381: O soc este proprietara unei cladiri pe care o inchiriaza pe o durata de 5 ani altie societati.

Contractul de lsg operational a fost semnat pe data de 01.04.N.Chiriile sunt in valoare de 48.000 lei/luna. Locatorul suporta chelt de de cautare a locatarului in val de 1800 lei.Societatea decide sa inscrie in activ aceste chelt si sa le repartizeze pe intreaga durata a ctr. Costul de achizitie al cladirii a fost de 90.000 lei iar durata sa de utilizare , 50 ani. Precizati, cnf IAS 17, ce inregistrari contabile efectueaza locatarul. Rezolvare: Recunoasterea platilor de lsg liniar de-a lungul duratei ctr de lsg : 48.000 lei x9 luni=432.000 lei 432.000 lei Chelt cu chiriile = Conturi la banci 432.000 lei Ex.382: Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transportcu valoare justa 10114 lei ;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului ;-valoarea reziduala negarantata 1000lei;- valoarea reziduala estimata a mijl de transport 2000 lei;-mijlocul de transport este returnat la sfarsitul ctr;- rata implicita a dobanzii din ctr de lsg 10% Conform IAS 17, in cazul locatorului: a) Calculati investitia bruta in leasing; b) Calculati investitia neta in leasing; c) Care este marimea venitului financiar neincasat? d) Care este valoarea cu care acesta activul detinut in leasingul financiar? Rezolvare: a) Investitia bruta in leasing: Platile minime de leasing cuprind:avansul de 6000 lei , cele 5 redevente anuale de 1500 lei fiecare si valoarea reziduala negarantata. Investitia bruta in leasing = 6000 lei + 5 ratex 1500 lei +1000 lei =14.500 lei b) Investitia neta in leasing = Investitia buta in leasing actualizata cu rata implicita a ctr de lsg = 6000+1500/(1+10%) + 1500/(1+10%)+ 1500/( 1+10%)+1500/( 1+10%) +1500 /(1+10%)+ 1000 / (1+10%)= 12307 lei c) Venitul financiar neincasat =14500-12307 =2193 lei d) Locatorii trebuie sa recunoasca in situatia pozitiilor financiare activele detinute in in regim de lsa financiar drept creante la o valoare egala cu investitia neta in lsg deci 12307 lei Ex.383:Pe baza datelor anterioare ,,Intre soc Alfa ( locatar ) si soc Beta ( locator) se incheie un ctr de lsg financiar cu urmatoarele caracteristici:-data semnarii ctr 01.01.N; -durata ctr 5 ani;-obiectul ctr un mijloc de transportcu valoare justa 10114 lei ;-avansul platit 6000 lei;-sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului ;-valoarea reziduala negarantata 1000lei;valoarea reziduala estimata a mijl de transport 2000 lei;-mijlocul de transport este returnat la sfarsitul ctr;- rata implicita a dobanzii din ctr de lsg 10%'' conform IAS 17 se cer urmatoarele: a) Rcunoasterea initiala a ctr de leasing: b) Precizati cum sunt tratate platile de leasing de incasat calculand in fiecare an rambursarea principalului si venitul financiar aferent; c) Inregistrari contabile aferente primului an; d) Primirea mijl de transport returnat de locatar la sfarsitul contractului. Rezolvare; a) Recunoasterea initiala a contractului de leasing : 12307 lei Creante din ctr de leasing = % 12307 lei +A Venit financiar neincasat ( sau Castig nerealizat) 2193 lei -A Mijl de transport 10114 lei Casigul nerealizat se scade din creanta din ctr de lsg ptr prezentare in bilant. -incasarea avansului 6000 lei Conturi la banci = Creante din ctr de lsg 6000 lei b) Tratamentul platilor minime de incasat:

Data fluxului din trezorerie 01.01.N 01.01.N 31.12.N

Flux de trezorerie

Dobanda

Rambursarea capitalului datorat

Capital ramas de rambursat 12307

6000 1500 6307X10%=631 1500-631=869

6000 12307-6000=6307 6307-869=5438

Data fluxului din trezorerie 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 31.12N+4

Flux de trezorerie

Dobanda

Rambursarea capitalului datorat 1500-544=956 1500-448=1052 1500-343=1157 1500-227=1273

Capital ramas de rambursat 5438-956=4482 4482-1052=3430 3430-1157=2273 2273-1273=1000

1500 5438X10%=544 1500 4482X10%=448 1500 3430X10%=343 1500 2273X10%=227

c) Celelalte inreg aferente primului an de contract: - rata 1: 869 lei Conturi la banci = Creante din ctr de lsg 869 lei - si venitul financiar : 631 lei Venit financiar = Venituri din dobnzi 631 lei neincasat ( sau Castig nerealizat) -( -A) d) Primirea mijl de transport returnat de locatar , ptr valoarea reziduala negarantata: 1000 lei Mijloace de transport = Creante din ctr de lsg 1000lei Ex.384: O soc este proprietara unei cladiri pe care o inchiriaza pe o durata de 5 ani altei soc Contractul l a fost semnat pe data de 01.04.N.Chiriile sunt in valoare de 48.000 lei/luna. Locatorul suporta chelt de de cautare a locatarului in val de 1800 lei.Societatea decide sa inscrie in activ aceste chelt si sa le repartizeze pe intreaga durata a ctr. Costul de achizitie al cladirii a fost de 90.000 lei iar durata sa de utilizare , 50 ani. Conform IAS 17, precizati ce inregistrari contabile efectueaza locatorul ptr acest leasing operational. Rezolvare:a) Cheltuielile de cautare a locatarului se adauga la valoarea activului: 1.800 lei Cladiri = Conturi la banci 1800 lei b) Incasarea chiriei si recunoasterea venitului linear pe durata ctr de lsg 48000 lei x9 luni =432000 lei. 432000 lei Conturi la banci = Venituri din chirii 432000 lei. c) Amortizarea cladirii: 90.000 lei x 2%(100/50 ani) x 9 luni /12luni =1350 lei 1350 lei Chelt cu amortizarea = Amortizarea cladirilor 1350 lei d) Repartizarea la chelt a cotei aferente exerc N din chelt de cautare a unui locatar , liniar pe durata contractului de lsg : 1800 lei x 9 luni / ( 12 luni x 5 ani ) =270 lei 270 lei Alte chelt de exploatare = Cladiri 270 lei Ex.385: O soc a incheiat un ctr de leaseback ptr un utilaj in urmatoarele conditii: cost 100 lei , amortizarea cumulata pana la data incheirii tranzactiei 30 lei, durata ctr de inchiriere 4 ani , pret de vanzare 150 lei. La sfarsitul perioadei de locatie soc va deveni proprietara bunului. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare:Daca la sfarsitul perioadei de locatie societatea va deveni proprietara bunului , clasificam leasingul ca find financiar.Prin urmare , diferenta dintre suma rezultata din vanzare de 150 lei si valoarea contabila de 100-30= 70 lei , egala cu 80 lei va fi amanata si amortizata pe perioada de 4 ani. a) Contabilizarea tranzactiei de leaseback: 180 lei % = % 180 lei 30 lei Amortizarea imob corporale Utilaje 30 lei 150 lei Conturi la banci Alte imprumutiri/ 150 lei datorii din lsg b) Amortizarea pe perioada ctr de lsg : 80 lei/4 ani = 20 lei 20 lei Alte imprumutiri/ = Conturi la banci 20 lei datorii din lsg Ex.386:O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei , valoarea justa egala cu valoarea contabila 70 lei , pret de vanzare 70 lei . Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare : Prin urmare : pretul de vanzare= valoarea justa = 70 lei 100lei % = Constructii 100 lei 30 lei Amortizarea imobiliz corporale 70 lei Conturi la banci Ex. 387: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata

pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este mai mica decat valoarea justa egala cu 80 lei , egala cu pretul de vanzare de 80 lei.Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare: Prin urmare : pretul de vanzare= valoarea justa = 80 lei 110lei % = % 110 lei 30 lei Amortizarea imobiliz corporale Constructii 100 lei 80ei Conturi la banci Castiguri din 10 lei tranzactii de leaseback Ex.388: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este mai mare decat valoarea justa egala cu 60 lei , egala cu pretul de vanzare de 60 lei. Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare: Prin urmare : pretul de vanzare= valoarea justa = 60lei Valoarea justa= 60 lei<valoarea contabila =70 lei , deci diferenta de 10 lei este recunoscuta imediat ca pierdere. 100 lei % = Constructi 100 lei 30 lei Amortiz imob corporale 60 lei Conturi la banci 10 lei Pierdere din ctr de leaseback Ex.389: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este mai mica decat valoarea justa egala cu 80 lei iar pretul de vanzare de 75 lei este mai mic decat valoarea justa de 80 lei.Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare:Prin urmare : pretul de vanzare= 75 lei <valoarea justa = 80 lei Castigul va fi recunoscut imediat in profit sau pierdere: 105 lei % = % 105 lei 30 lei Amortiz imob corporale Constructi 100 lei 75lei Conturi la banci Castiguri din tranzacti 5 lei de leaseback Ex.390: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este egala cu valoarea justa, iar pretul de vanzare de 60 lei este mai mic decat valoarea justa de 70 lei.Pierderea nu este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei.Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare:Prin urmare : pretul de vanzare= 60lei <valoarea justa = 70 lei Pierderea nu este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei , deci va fi recunoscuta imediat in contul de profit si pierdere . 100 lei % = Constructi 100 lei 30 lei Amortiz imob corporale 60 lei Conturi la banci 10 lei Pierdere din ctr de leaseback Ex.391: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este egala cu valoarea justa, iar pretul de vanzare de 60 lei este mai mic decat valoarea justa de 70 lei.Pierderea este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei.Durata contractului este de 6 ani , iar durata estimata de utilizare a bunului de 5 ani.Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare:Prin urmare : pretul de vanzare= 60lei <valoarea justa = 70 lei Pierderea este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei , deci va fi amanata si amortizata proportional cu platile de leasing , pe durata preconizata de utilizare a activului 100 lei % = Constructi 100 lei 30 lei Amortiz imob corporale 60 lei Conturi la banci 10 lei Chelt in avans Si etalarea pe durata estimata de utilizare a bunului , de 5 ani.: 10 lei/5 ani = 2 lei 2 lei Piederi din ctr -= Chelt in avans 2 lei de leaseback

Ex.392: O soc a semnat un ctr de leaseback ptr o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei ,valoarea contabila de 70 lei este egala cu valoarea justa, iar pretul de vanzare de 80 lei este mai mare decat valoarea justa de 70 lei. pietei.Durata contractului este de 6 ani , iar durata estimata de utilizare a bunului de 5 ani.Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator. Rezolvare:Prin urmare : pretul de vanzare= 80lei >valoarea justa = 70 lei Pret de vanzare Valoarea justa = 80-70 = 10 lei trebuie amanat: 110 lei % = % 110 lei 30 lei Amortiz imob corporale Constructii 100 lei 80 lei Conturi la banci Venituri in avans 10 lei Si etalarea pe durata estimata de utilizare a bunului : 10 lei / 5ani =2 lei 2 lei Venituri in avans = Castiguri din tranazctii 2 lei de leaseback

IAS 8 ,, Politici contabile, modificari ale estimarilor contabile si erori '' Ex.393: Dispuneti de urmatoarele informatii: a) Pentru o instalatie se trece de la amortizarea liniara la cea degresiva; b) Pentru evaluarea stocurilor la iesire se trece de la metoda FIFO la metoda costului mediu ponderta; c)Pentru imobilizari necorporalese trece de la modelul cost la modelul reevaluarii; d)Se diminueaza durata de viata utila ramasa a unui utilaj cu 3 ani; e)Se constata ca anumite bunuri care fusesera vandute in decursul anului precedent au fost inregistrate incorect in stocuri. Conform IAS 8,precizati ptr fiecare din cazurile de mai sus daca modificarile intervenite reprezinta o

schimbare de politici contabile , o modificare de estimari contabile, o corectare de erori Rezolvare: a) Trecerea de la amortizarea liniara la cea degresiva- modificare de politica contabila b)Trecerea de la metoda FIFO la metosa costului mediu ponderat -modificari de politica contabila c)Trecerea de la modelul cost la modelul reevaluarii ptr imobilizari necorporale -nu seaplica IAS 8 ci IAS 38. d)Diminuarea duratei de viata utila ramasa a unui utilaj cu 3 ani- modificari ale estimarilor contabile e)Constatarea unor bunuri vandute in anul precedent ca fiind inregistrate incorect in stocuri- corectare de erori. Ex.394: Alfa construieste o cladire pentru nevoi proprii.Dobanzile imprumuturilor contractate ptr aceasta constructie au fost pana in prezent capitalizate..In cursul anului N, managemetul a decis sa schimbe politica contabila si sa contabilizeze dobanzile la cheltuieli ale perioadei , considerand ca noua politica conduce la informatii mai fiabile.Dobanzile capitalizate au fost 8000 lei in anul N-1si 21000 lei in exercitiile anterioare anului N-1.Situatia rezultatului global al anului N prezinta : profit inainte dee de deducerea dobanzilor 80.000 lei , cheltuieli cu dobanzile anului curent 7000 lei .Cladirea nu a fost inca terminata. In N-1 Alfa a raportat: *profit inainte de deducerea dobanzilor 65.000 lei. *Cheltuieli cu dobanzile *Profit inaintea impozitarii 65.000 lei La inceputul anului N-1 , rezultatul reportat a fost 72.000 lei iar la sfarsitul exercitiului N-1,137.000 lei . Capitalul social al lu iAlfa este de 24.000 lei.Nu exista alte componente de capital propriu. Excluzand incidenta fiscala , conform IAS 8 : a) Prezentati un extras din situatia rezultatului global pentru anii N-1 si N; b)Prezentati situatia modificarilor capitalurilor proprii ; c)Prezentati un extras din note. Rezolvare: a) Extras din situatia rezultatului global: (retratat) N Profit inainte de deducerea dobanzilor Cheltuieli privind dobanzile Profit inaintea impozitarii b)Situatia modificarilor capitalurilor proprii: Capital social Capitaluri proprii la deschiderea exer N-1 Efectul schimbarilor de politici Capitaluri proprii la deschiderea exerc N-1 ajustate Rezultatul exerc N-1 Capitaluri proprii la inchiderea ex N-1 Rezultatul exerc N Capitaluri propri la inchid exerc N 24000 24000 24000 (21000) (7000) 73000 80000 (8000) 57000 N-1 65000

Rezultatul reportat 72000 (21000)

Total 96000

24000

51000 57000 108000 73000 181000

75000 57000 132000 73000 205000

c)Extras din note:In exerc N ,soc a schimbat politicile referitoare la tratamentul costurilor indatorarii.In exercitiile anterioare acestea au fost capitalizate.Incepand cu exerc N,costurile indatorari sunt considerate chelt ale perioadei , deorece managementulconsidera ca noua politica conduce la informatii mai fiabile . Schimbarea de politici contabile s-a realizat retroactiv si informatiile comparativeptr exercitiul N-1 au fost

retratate.Efectele schimbari asupra exercitiului N-1 si asupra exercitiilor anterioare anului N-1 sunt: a)Efect asupra exerc N-1; a1) Cresc chelt cu dobanzile :8000 lei a2) Scade rezultatul exercitiului :8000 lei b)Efect asupra exercitiilor anterioare N-1; b1)Scade rezultatul exercitiului N-1; B2) Scad activele imobilizate si profitul nerepartizat la 31.12 N-1 : 8000 + 21.000 =29000 lei Ex.395: In cursul anului N ,Alfa si-a modificat politica contabila privind amotizarea imob corporale , ptr a aplica o abordare pe componente , adoptand in acelasi timp modelul reevaluarii.In anii anteriori anului N , inreg privind activele firmei nu au fost suficient detaliate ptr a aplica abordarea pe componente.La sfarsitul anului N-1 , conducerea a contractat un studiu care a oferit informati privind componentele detinute precum si valorile lor juste , durata de viata utila , valorile estimate reziduale si val amortiz la inceputul anului N.Totusi studiu nu a oferit o baza suficienta ptr o estimare fiabila a costului acelor componente care nu au fost inreg anterior separat , iar inregistrarile existente dinaintea studiului nu permit ca aceasta informatie sa fie reconstruita.Managementul lui Alfa ia in considerare modul in care sa fie contabilizat fiecare dintre cele doua aspecte ale modificarii contabile.Ea a stabilit ca nu era posibil sa contabilizeze retroactiv , modificarea conform unei abordari mai complete pe componente sau sa contabilizeze acea modificare prospectiv de la orice data anterioara datei de inceput a anului N.De asemenea , trecerea de la modelul costului la modelul reevaluarii se impune sa fie contabilizata prospectiv.Ca atare , managementul a decis ca entitatea ar trebui sa aplice noua politica incepand cu anul N. Informatii suplimentare: imobiliz corporale la sfarsitul anului N-1 ; valoarea contabila 50.000 lei; amortizare 10.000 lei; chelt cu amortiz prospectiva ptr anul N , baza veche 4700 lei ; rezultatele studiului;evaluare 42000 lei ;valoare reziduala estimata 4000 lei durata medie de viata a activului 8 ani . Excluzand incidenta fiscala , conform IAS 8; a)Calculati cheltuielile cu amortizarea ptr anul N; b) Prezentati un extras de note ; Rezolvare: a) Cheltuieli cu amortizarea ptr anul N : Valoarea reevaluata =42000 lei. Valoarea amortizabila = 42000 -4000 =38.000 lei Amortizarea anului N= 38000 lei/ 8 ani =4750 lei b) Extras din note: De la inceputul anului N , Alfa si-a modificat politica contabila privind amortizarea imobilizarilor corporale ptr a aplica o abordare pe componente, adoptand in acelasi timp modelul reevaluarii.Managementul a luat in considerare faptul ca aceasta politica ofera informatii fiabile si mai relevante , deorece trateaza mai bine componentele de imobilizari corporale si este bazata pe valori actualizate.Politica a fost aplicata prospectiv de la inceputul anului N deoarece nu a fost posibila estimarea efectelor aplicarii politicii fie retractiv , fie prospectiv de la o data anterioara.Deci asteptarea noii politici nu are efect asupra anilor anteriori. Efectul asupra anului curent: a) Cresterea valorii contabile a imobilizarilor la inceputul anului cu :42000 ( valoare reevaluata) -40000 ( valoare ramasa ) ( 50.000 ( valoare contabila)-10000 ( amortizare) = 2000 lei b) Crearea unui surplus din reevaluare la inceputul anulu= 2000 lei c) Cresterea cheltuielilor cu amortizarea=4750-4700 = 50 lei Ex.396: Alfa achizitioneaza un utilaj in valoare de de 200.000 mii lei .Durata de viata este de 8 ani , iar entitatea il amortizeaza prin metoda liniara .La sfarsitul anului 2 de functionare se hotaraste ca amortizarea utilajului se va face pe o durata de 6 ani , aceasta fiind durata de viata utila ( durata ramasa de 4 ani) Conform IAS 8, contabilizati: a) Amortizarea anului 1; b) Amortizarea anului 2; c) Amortizarea anilor de la 3 la 6 ; Rezolvare: a) Anul 1 evidentiaza amortizarii anuale ( 200.000.000 lei/8 ani ) = 25.000.000 lei 25.000.000 Chelt cu amortiz imob = Amortizarea utilajelor 25.000.000 lei b) Anul 2 -valoarea amortizabila = 200.000.000 -25.000.000=175.000.000 lei Evidentierea amortizarii anuale ( 175.000.000 lei/5 ani = 35.000.000 lei) 35.000.000 lei Chelt cu amortiz imob = Amortizarea utilajelor 35.000.000 lei c)Anii de la 3-6 evidentierea amortizarii anuale de 35.000.000 lei 35.000.000 lei Chelt cu amortiz imob = Amortizarea utilajelor 35.000.000 lei

Ex.397: In anul N+1 , Alfa a descoperit ca anumite bunuri care fusesera vandute in decursul anului N au fost inreg incorect in stocuri cu val de 7000 lei in inventarul facut la data de 31.12.N.Registrele contabile ale companiei Beta pe anul N+1 prezinta vanzari in val de 110.000 lei , costul bunurilor vandute fiind in valoare de 80.000 lei ( inclusiv 7000 lei eroare in soldul initial al stocurilor).In anul N, Alfa a raportat :vanzarii 70.000 lei; Costul bunurilor vandute ( 52.000) lei ;Profit inaintea impozitarii 18.000 lei .In anul N , soldul initial al rezultatului reportat este de 22.000 lei si soldul final al aceluiasi ct este de 40.000 lei.Alfa a avut un capital social de 6000 lei si nici o alta componenta de capitaluri prorii cu exceptia rezultatului reportat.Actiunile sale nu sunt tranzactionate public si nu prezinta castigul pe actiune. Excluzand incidenta fiscala , conform IAS 8: a) Contabilizati corectarea erorii; b) Prezentati un extras din situatia rezultatului global ptr anii N si N+1 ; c)Prezentati situatia modificarilor capitalurilor proprii ; d) Prezentati un extras din note. Rezolvare:a) Corectarea erorii: 7000 lei Rezultatul reportat = Produse finite 7000 lei b) Extras din situatia rezultatului global Alfa: (retratat) N+1 Vanzari Costul bunurilor vandute Profit inaintea impozitarii c) Situatia modificarilor capitalurilor proprii Alfa: Caoital social Sold la 31.12.N-1 Profit la sfarsitul anului incheiat la 31.12.N cnf retratarii Sold la 31.12.N Profit la sfarsitul anului N +1 6000 6000 80000-7000=(73.000) 37000 110000 52000+7000=(59000) 11000 N 70000

Rezultat reportat 22000

Total 28000

11000 33000 37000

11000 39000 37000

Sold la 31.12. N+1 6000 70000 76000 d)Extras din note:Anumite bunuri care au fost vandute in N au fost in mod incorect incluse in stocuri la valoarea de 7000 lei in inventarul efectuat la 31.12.N.Situatiile financiare ptr anulN au fost retratate ptr corectarea acestei erori.Efectul retratatri acestor situatii financiare este prezentata mai jos. Nu exista efect in N+1. Efect N (Cresterea costurilor vandute) (Scaderea )profitului (Scaderea )stocurilor (Scaderea ) capitalurilor proprii (7000 ) (7000 ) (7000 ) 7000

Contabilitatea institutiilor publice Ex.398: Un ordonator principal de credite , respectiv Min Educ, Cercetari , Tineretului si Sportului, i-au fost prevazute la inceputul anului , respectiv la inceputul trimestrului I , credite bugetare aprobate in valoare de 100.000.000 lei .Acesta pastreaza 10.000.000 lei , iar 90.000.000 lei se repartizeaza ordonatorilor din subordine.In cursul trimestrului , in urma unei rectificari bugetare i s-au retras credite bugetare in valoare de 20.000 lei , din cele 90.000.000 lei aprobate ordonatorilor din subordine. Un ordonator secundar ,Inspect Scolar al Mun Bucuresti , primeste credite bugetare in valoare de 12.000.000 lei din care i se retrag 10.000 lei in urma rectificari bugetare, din sumele alocate cheltuielilor proprii ; din totalul primit , 2.000.000 lei reprezinta credite ptr nevoi proprii , iar restul se repartizeaza ordonatorilor tertiali din subordine. Un ordonator tertial , respectiv un liceu primeste credite bugetare in valoare de 500.000 lei de la Inspectoratul Scolar al M Bucuresti , din care sunt retrasi 10.000 lei ca urmare a rectificarii. a) Contabilizati angajamentele bugetare la ordonatorul principal de credite; b) Contabilizati angajamentele bugetare la Insp Scolar M Bucuresti; c)Contabilizati angajamentele bugetare la ordonatorul tertial de credite. Rezolvare: a) Contabulizarea angajamentelor bugetrae la ordonatorul principal de credite ( Min Educ, Cercetari Tineretului si Sportului): se inregistreaza credite bugetare aprobate; Debit 8060 Credite bugetare aprobate 100.000.000 lei se inregisstreaza creditele bugetare repartizate institutiilor din subordine; Debit 8061 Credite deschise de repartizat 90.000.000 lei - se inregistreaza credite bugetare aprobate ptr nevoi proprii Debit 8062 Credite deschise ptr chelt proprii 10.000.000 lei. -se repartizeaza creditele aprobate institutiilor din subordine; Credit 8061 Credite deschise de repartizat 90.000.000 lei se retrage finantarea de la buget , cu ocazia rectificarii bugetare Credit 8061 Credite deschise de repartizat 20.000 lei respectiv Credit 8060 Credite bugetare aprobate 20.000 lei b) Contabilizarea angajamentelor bugetare la ordonatorul secundar de credite (Insp Scolar alMBuc.) -se inregistreaza creditele bugetare aprobate; Debit 8060 Credite bugetare aprobate 12.000.000 lei se inregisstreaza creditele bugetare repartizate institutiilor din subordine; Debit 8061 Credite deschise de repartizat 10.000.000 lei . - se inregistreaza credite bugetare aprobate ptr nevoi proprii Debit 8062 Credite deschise ptr chelt proprii 2.000.000 lei.

se repartizeaza creditele aprobate institutiilor din subordine; Credit 8061 Credite deschise de repartizat 10.000.000 lei se retrage finantarea de la buget , cu ocazia rectificarii bugetare Credit 8061 Credite deschise de repartizat 10.000 lei respectiv Credit 8060 Credite bugetare aprobate 10.000 lei c) Contabilizarea angajamenteloe bugetare la ordonatorul tertial de credite - se inregistreaza creditele bugetare aprobate -Debit 8060 Credite bugetare aprobate 500.000 lei -se retrage finantarea de la buget , cu ocazia rectificarii bugetare -Credit 8060 Credite bugetare aprobate 10.000 lei Ex.399: In baza unei finantari de 2000.000 lei, un otdonator tertiar efectueaza urmatoarele tranzactii din sume alocate de la bugetul de stat: - se inreg drepturi salariale totale de 200.000 lei cuvenite salariatiilor sai; - se inreg retinerile din salarii astfel; contrib individ la asig soc 21000 lei, la asig soc de sanatate 11 000 lei , la asig de somaj 1000 lei , impozit pe salari 26720 lei; -se inreg contrib institutiei privind: asig sociale 41600 lei , asig soc de sanatate 10.400 lei, asig de somaj 1000 lei -se achita salarii nete si contrib datorate; -se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 900.000 lei din care se consuma 300.000 lei. -se inreg si se achita factura de electricitate in valoare de 500.000 lei - se inchide finantarea si se retrag sumele neconsumate. a) Contabilizati op ec precizate; b) Inchideti ci de chelt si finantari si analizati rezultatul obtinut. Rezolvare: a) Contabilizarea op ec precizate: -se inreg drepturile salariale totale de 200.000 lei cuvenite salariatilor: 200 000 lei 641 = 421 200.000 lei * scrieti si denumire ct - se inreg retinerile din salarii astfel; contrib individ la asig soc 21000 lei, la asig soc de sanatate 11 000 lei , la asig de somaj 1000 lei , impozit pe salari 26720 lei; 59720 lei 421 = % 59720 lei 444 26720 lei 4312 21000 lei 4314 11.000 lei 4372 1000 lei -se inreg contrib institutiei privind: asig sociale 41600 lei , asig soc de sanatate 10.400 lei, asig de somaj 1000 lei 41600 lei 6451 = 4311 41600 lei 10400 lei 6453 = 4313 10400 lei 1000 lei 6452 = 4371 1000 lei -se achita salarii nete si contrib datorate; 140280 lei 421 = 770.1 140280 lei Finantare de la buget 112720 lei % = 770.1 112720 lei 84000 lei 431 Finantare de la buget 2000 lei 437 26720 lei 444 -se achizitioneaza de la furnizor materii prime in valoare de 900.000 lei din care se consuma 300.000 lei. 900.000 lei 301 = 401 900.000 lei 900.000 lei 401 = 770.1 900.000 lei 900000 lei 601 = 301 300.000 lei -se inreg si se achita factura de electricitate in valoare de 500.000 lei 500.000 lei 610 = 770.1 500.000 lei b)se inchid conturile de chelt si finantari si se analizeaza rezultatul obtinut: - se inchid ct de chelt prin virarea soldurilor debitoare la ct 121 ,,Rezultatul patrimonial'' 1.053.000 lei 121 = % 1.053.000 lei 641 200.000 lei

6451 41.600 lei 6453 10.400lei 6452 1000 lei 601 300.000 lei 610 500.000 lei -inchiderea contului de finantare de la bug de stat , situatia ct inainte de inchidere este urmatoarea : 140.280 +112.720 +900.000+500000=1653.000 lei 1653.000 lei 770.1 = 121 1653000 lei In acest moment se poate determina rezultatul executiei bugetare ca fiind soldul ct 121 ,, Rezultatul patrimonial'' respectiv 1653.000-1053000=600.000 lei.Din analiza rezultatului se constata ca situatia nu este tocmai favorabila in conditiile in care institutia este finantata integral din bugetul de stat .Acest excedent patrimonial poate fi interpretat ca o imobilizare in stocuri a banului public. Ex.400: La finele anului N o institutie a majorat fondul de rulment din excedentul bugetar cu suma de 3.000.000 lei.Din aceasta in anul urmator s-au acordat avansuri ptr efectuarea de investitii in suma de 1.200.000 lei.Investitia ( constructie) s-a finalizat pana la sfarsitul anului N+1si a fost receptionata ( face parte din domeniul public al unitati administrativ- teritoriale). a) Sa se contabilizeze majorarea fondului de rulment; b) Sa se inregistreze acordarea avansului ptr investitii; c) Sa se recunoasca venitul din productiade imobilizari , concomitent cu diminuarea fondului de rulment. Rezolvare: a) Majorarea fondului de rulment: 3.000.000 lei 121 = 131 3000.000 lei Rezultatul patrimonial Fond de rulment Si concomitent: 3.000.000 lei 522 = 5212 3000.000lei Disponibil din fd de Rezultatul executiei rulment al bugetului local bugetare din anul curent b) Acordarea avansului ptr investitii: 1.200.000 lei 232 = % 1.200.000 lei. Avansuri acordate ptr 522 active fixe corporale Disponibil din fd de rulment al bugetului local Sintetic II 5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bug local c) Recunoasterea venitului din productia de active fixe corporale in anul N: 1.200.000 lei 231 = 722 1.200.000 lei Active fixe corporale Venituri din productia in curs de executie de active fixe corporale - receptia constructiei: 1.200.000 lei 212 = 103 1.200.000 lei Constructii Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unit adm-teritoriale Si: 1.200.000 lei 682 = 231 1.200.000 lei Chelt cu activele Active fixe corporale fixe neamortizabile in curs de executie - diminuarea fondului de rulment cu suma aferenta constructiei receptionate , respectiv inchiderea ct de cheltuieli: 1.200.000 lei 131 = 682 1.200.000 lei. Fondul de rulment Chelt cu activele fixe neamortizabile Ex.401: In cursul exercitiului N se contracteaza un imprumut extern guvernamental ptr acordarea avansului unui antreprenor in valoare de 10.000 euro cu dobanda de 5% la un curs valutar de 3,50 lei/euro.Imprumutul se ramburseaza pe o perioada de trei ani , in transe egale, astfel:

- in primul an din venituri proprii; - in urmatorul an- jumatate din venituri proprii si jumatate din finantari; - in cel de-al treilea an din finantari. Dobanzile se calculeaza si se platesc din venituri proprii la finele fiecarui an din valoarea ramasa de rambursat.Cursul de schimb valutar aferent perioadelor urmatoare va fi de : 3,60 lei/euro la sfarsitul anului 1 , 3,45 lei/euro la sfarsitul anului 2 si 3,50 lei/euro la momentul rambursarii ultimei transe. a) Inregistrati primirea creditului: b) Inregistrati la sfarsitului primului an : dobanda , plata primei transe si diferentele de curs valutar aferente sumei ramase; c) Inregistrati la sfarsitul celui de-al doilea an : dobanda , plata transei de rambursat si diferentele de curs valutar aferente sumei ramase; d) Inregistrati la sfarsitul ultimului an: dobanda , plata ultimei transe de imprumut si a dobanzi corespunzatoare. Rezolvare: a) Primirea creditului : 10000 euro x 3,50 lei/euro =35.000 lei 35.000 lei 232 = 164 35.000 lei Avansuri acordate ptr Imprumuturi interne active fixe corporale si externe contractate de stat b) in anul 1: - calculul si inreg dobanzii: 10.000 euro x 5% = 500 euro ; 500 euro x 3,60 lei =1.800 lei 1800 lei 666 = 1684 1.800 lei Chelt privind dobanzile Dobanzi aferente imprumuturilor interne si externe contractate de stat -plata unei treimi din imprumut si a dobanzi: 10.000 euro /3 = 3,333 euro ; 3,333 euro x3,60 lei/euro = 11.999 lei; % = 560 13799 lei 13.799 lei 1.800 lei 1684 Disponibil al institutiilor Dobanzi aferente publice finantate integral din imprumuturilor interne din venituri proprii si externe contractate de stat 11.999 lei 164 Imprumuturi interne si externe contractate de stat -inregistrarea diferentelor de curs valutar : 6,667euro x 0.10 ( 3,60 lei/euro -3,50 lei/euro) =666,70 lei ( diferenta nefavorabila deoarece cursula crescut) ; 666,70 lei 665 = 164 666,70 lei Chelt din dif curs valutar Imprumuturi interne si externe contractate de stat c) In anul 2: - calculul si inreg dobanzii : 6.667 euro x 5% = 333,35 euro ; 333,35 euro x 3, 45 lei /euro = 1150,06 lei 1150,06 lei 666 = 1684 1150,06 Chelt privind dobanzile Dobanzi aferente imprumuturilor interne si externe contractate de stat - plata unei treimi din imprumut si a dobanzi : 3,333 euro x 3,45 lei/euro= 11498,85 lei 12648,91 lei % = % 12648,91 lei ci) 560 6899,49 lei 1150,06 lei 1684 Disponibil al institutiilor Dobanzi aferente publice finantate integral din imprumuturilor interne din venituri proprii si externe contractate de stat 11498,85 164 770 5749,42 lei Imprumuturi interne Finantarea de la buget si externe contractate de stat - inregistrarea diferentelor de curs la finele anului : 3.334 euro x ( 3,60 lei /euro -3,45 lei/euro)= 500.10 lei: 500,10 lei 164 765 500,10 lei Imprumuturi interne Venituri din dif de curs valutar si externe contractate de stat

d) In anul 3: -calculul si inreg dobanzi : 3.334 euro x 5% = 166,70 euro ; 166,70 euro x 3, 50 lei/euro = 583,45 lei: 583,45 lei 666 = 1684 583,45 lei Chelt privind dobanzile Dobanzi aferente imprumuturilor interne si externe contractate de stat -plata ultimei rate si a dobanzi : 3.334 euro x 3,50lei/euro =11.669 lei; 583,45 lei 1684 = 560 583,45 lei Dobanzi aferente Disponibil al institutilor imprumuturilor interne publice finantate integral si externe contractate d stat din venituri proprii 11669 lei 164 770 11669 lei Imprumuturi interne Finantarea de la buget si externe contractate de stat Ex.402: O institutie publica a facut chelt ptr realizarea unui activ fix necorporal neamortizabil( un eeniment cultural ) in val de 5000 lei pe care l-a dat in folosinta in anul in curs. Contabilizati intrarea si iesirea activului fix necorporal neamortizabil. Rezolvare: a) Se inregistreaza obtinerea activului fix necorporal neamortizabil : 5000 lei 206 = 100 5000 lei Inregistrari ale Fondul activelor evenimentelor cultural sportive fixe necorporale Pentru ca activul fix nu este amortizabil chelt de capital trebuie recunoscuta in totalitate in cheltuielile institutiei si de asemenea trebuie recunoscut venitul aferent , ptr a balansa contul de rezultate, astfel: 5000 lei 233 = 721 5000 lei Active fixe necorporale Venituri din productia de in curs de executie active fixe necorporale 5000 lei 682 = 233 5000 lei Chelt cu activele fixe Active fixe necorporale neamortizabile in curs de executie 2.La iesirea din patrimoniu l institutiilor publice a activelor imobilizate necorporale contul 100 ,, Fondul activelor fixe necorporale'' se debiteaza cu valoarea activelor fixe necorporale iesite prin transfer , scoatere din functiune sau descoperite lipsa lainventar : 5000 lei 100 = 206 5000 lei Fondul activelor fixe Inregistrari ale necorporale evenimentelor cultural- sportive Ex.403: O institutie publica achizitioneaza un teren care face parte din domeniul public al unitati administrativ-teritoriale , in valoare de 10.000.000 lei pe care il trece in domeniul public al statului. Sa se inregistreze terenul si factura de achizitie in contabilitatea institutiei. Rezolvare:1. Inregistrarea terenului in contabilitatea institutiei beneficiare: 10.000.000 lei 211 = 101 10.000.000 lei Terenuri si amenaj de teren Fondul bunurilor care alcatuiesc dom. Public al statului 2.Inregistrarea cheltuielilor cu achizitia pentru un bun neamortizabil , respectiv factura: 10.000.000 lei 682 = 404 10.000.000lei Chelt cu active fixe neamortizabile Furnizori de active fixe Ex.404: La o institutie publica se inregisstreaza impozit pe profit potrivit Declaratiei de impoite cuvenite bugetului de stata in valoare de 7.300 lei. De asemenea , institutia incaseaza suma de 300 lei in contul de disponibil , fara existenta unui titlu de creanta .Suma se restituie ulterior din oficiu. a) Contabilizati incasarea impozitului pe venit in contul de disponibil al bugetului ; b)Incasati suma necuvenita , pe care ulterior o restituiti. Rezolvare: a) Se contabilizeaza incasarea impozitului pe venit in contul de disponibil al bugetului: 7.300 lei 463 = 730 7.300 lei Creante ale bug de stat Impozit pe venit , profit si castiguri din capital de la pers juridice b) Incasarea sumei necuvenite in contul de dispoibil: 7.300 lei 520 = 463 7.300 lei Disponibil al bug de stat Creante ale bug de stat

300 lei

520 = 4671 300 lei Disponibil al bug de stat Creditori ai bug de stat -virarea sumei necuvenite : 300 lei 4671 = 520 300 lei Creditori ai bug de stat Disponibil al bug de stat Ex.405: Se inregistreaza de catre consiliul judetean suma de 500 lei reprezentand cote defalcate din impozitul pe venit ptr echilibrarea bugetelor locale.Sumele se vireaza consiliului local in cauza . Sa se inregistreze incasarea sumei si virarea acesteia catre consiliul local. Rezolvare: 1. Incasarea din sumele defalcate din impozitul pe venit ptr echilibrarea bugetelor locale: 500 lei 523 = 440 500 lei Disponibil din cote defalcate Cote defalcate din impozit pe din impozitul pe venit venit ptr echilibrareabug locale pentru echilibrarea bug locale 2. Virarea sumelor : 500 lei 440 = 523 500 lei Cote defalcate din impozit pe Disponibil din cote defalcate venit ptr echilibrareabug locale din impozitul pe venit pentru echilibrarea bug locale Si concomitent , primirea sumei de catre unitatea administrativ-teritoriala 500 lei 521 = 730 500 lei Disponibil la bug local Impozit pe venit , profit si castiguri din capital de la pers juridice Ex.406: O institutie publica achizitioneaza o cladire ( neamortizabila ) ce face parte din domeniul public al statului de la o alta institutie ptr care plateste suma de 200.000 lei. Sa se contabilizeze achizitia cladirii. Rezolvare: 1. Inregistrarea intrari bunului in patrimoniu : 200.000 lei 212 = 102 200.000 lei Constructii Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului 2) Inregistrarea facturi de achizitie 200.000 lei 682 = 404 200.000 lei Chelt cu activele fixe Furnizori de active fixe neamortizabile Ex.407: Pe baza declaratiei de impunere DGFP inregistreaza veniturile bugetare provenite de la contribuabili pers gizice in luna octombrie de 10.000.000 lei In luna urmatoare incaseaza de la acestia 5.560.000 lei .Inluna decembrie inregistreaz penalitatile si majorarile de intarziere in suma de 180.000 lei si mai incaseaza creante in valoare de 1.400.000 lei. Sa se contabilizeze operatiile de mai sus. Rezolvare: 1. Inregistrarea creantei fata de contribuabili pers fizice : 10.000.000 lei 463 = 731 10.000.000 lei Creante ale bug de stat Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la pers fizice 2. Inregistrarea incasarii veniturilor: 5.560.000 lei 5311 = 463 5.560.000 lei Casa in lei Creante ale bug de stat 5.560.000 lei 520 = 5311 5.560.000 lei Disponibil al bugetului Casa in lei de stat 3.Repartizarea veniturilor asupra contului de rezultate patrimonial: 10.000.000 lei 731 = 121.09 10.000.000 lei Impozit pe venit, profit Rezultatul patrimonial si castiguri din capital - bugetul de stat de la pers fizice 4.Inregistrarea penalitatilor:

731 180.000 lei Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la pers fizice 5. Inregistrarea incasarii diferentelor si a penalitatilor: 1.580.000 lei 5311 = 463 1.580.000 lei Casa in lei Creante ale bug de stat 1.580.000 lei 520 = 5311 1.580.000 lei Disponibil al bugetului Casa in lei de stat

180.000 lei

463 = Creante ale bug de stat

Contabilitatea institutiilor de credit Ex.408:Care sunt componentele sistemului financiar-bancar din Romania? Raspuns: Componentele sistemului financiar-bancar sunt: a) Institutiile financiare monetare: Bnaca Nationala a Romaniei Institutiile de credit autoriazte de BNR se pot costitui si pot functiona ca; - banci; - organizatii cooperatiste de credit; - banci de credit ipotecar; -institutii emitente de moneda electronica. Institutii financiare; b) Institutii financiare nebancare. Ex.409:Ce implicatie majora a avut asupra contabilitatii bancare Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara? Raspuns: Legea nr.58/1998: * desfinteaza statutul de persoana juridica ptr sucursale redefineste filiala , excluzand-o din componenta retelei operative bancare. Ex.410: Din perspectiva activitatilor permise , precizati principalele deosebiri dintre institutiile de credit si institutiile financiare nebancare. Raspuns:Principalele deosebiri dintre institutiile de credit si institutiile financiare nebancare se refera la: tranzactionarea in cont propriu si/sau pe contul clientilor de valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile; operatiunile cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea. Ex.411: Precizati care sunt institutiile de credit autorizate de BNR. Raspuns: Institutiile de credit autorizate de BNR se pot constitui si functiona ca: banci; organizatii cooperatiste de credit ; banci de economisire si creditare in domeniul locativ; banci de credit ipotecar;institutii emitente de moneda electronica. Ex.412: Ce reprezinta reteaua institutiei de credit si cum poate fi interpretata din perspectiva

contabilitatii ? Raspuns: Reteaua institutiei de credit se indentifica cu gradul de ramificare in teritoriu , diversele componente difera in functie de volumul clientelei si volumul si structura operatiunilor solicitate; din perspectiva contabila , fiecare componenta reprezinta un centru de cost. Ex.413: Precizati care sunt componentele retelei institutiei decredit si ce rol principal are fiecare. Raspuns:Reteau institutiei de credit cuprinde : centrala -rol exclusiv de indrumare , analiza si control; sucursalele- au un dublu rol : * operativ ( desfasurand si diversificand relatiile cu clientela) * de indrumare , analiza si control al unitatilor din subordine; agentiile-rol operativ; punctele de lucru- rol operativ. Ex.414: Care sunt structurile bancare cu rol operativ? Raspuns: * Sucursalele sunt unitati fara personalitate juridica , care au un dublu rol: operativ-( desfasurand si diversificand relatiile cu clientela) de indrumare , analiza si control al unitatilor din subordine; * Agentiie-sunt unitati fara personalitate juridica , cu rol operativ, deschise pe langa sucursale; *Punctele de lucru -sunt unitati fara personalitate juridica deschise in locuri publice unde volumul clientelei si operatiunile cerute sunt mari. Ex.415: Care este rolul BNR in organizarea sistemului bancar romnesc si care este baza legala care guverneaza activitatea bancii centrale? Raspuns:Rolul BNR este de definire si implementare a politicilor in sistemele de plati , precum si de coordonare , supraveghere si garantare.In Romnia , rolul bancilor centrale este stabilit prin Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei care prevede , in acest sens urmatoarele atributii: -reglementarea sistemului de plati ca intreg , incluzand instrumentele de plata; -supravegherea sistemelor de plati individuale; -indentificarea etapelor care trebuie parcurse ptr a preveni orice situatie ce ar putea pune in pericol buna functionare a sistemelor de plati; -monitorizarea si prevenirea riscurilor care ar putea interveni in sistemele de plati si a riscurilor de credit in sistemul bancar. Ex.416: Care este cadru normativ care sta la baza organizarii contabilitatii institutiilor de credit ? Raspuns :La baza conducerii contabilitati institutiilor de credit si a institutiilor financiare nebancare se afla Reglementarile contabile cnf cu dir. Europene , aprobate prin Ordinul BNR nr.13/2008, cu modif si completarile ulterioare , impreuna cu Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in 2008 , cu modificarile si completarile ulterioare. Ex.417: Precizati ce presupune principiul necompensarii si mentionati o abatere specifica institutiilor de credit. Raspuns:Principiul necompensarii interzice orice compensare intre elementele de activ si de datorii sai intre elementele de venituri si cheltuieli cu exceptia cazurilor prevazute precizate in reglementari.Compensarea multilaterala metoda de decontare interbancara -este exceptia de la acest principiu. Ex.418: Care este structura planului de conturi al institutiilor de credit? Raspuns:Planul de conturi are o structura zecimala dezvoltata pe clase , grupe, conturi sintetice cu trei paliere dedezvoltare.Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifra si nu au functie contabila .Ele contin grupe de conturi , care de asemenea nu au functie contabila si care sunt simbolizate cu doua cifre .Grupele sunt formate din conturi sintetice de gradul 1 , simbolizate cu trei cifre , conturi sintetice de gradul al doilea , simbolizate cu patru cifre si conturi sintetice de gradul al treilea , simbolizate cu cinci cifre. Ex.419: Precizati trei particularitati ale Planului de conturi specific institutiilor de credit. Raspuns: Planul de conturi specific institutiilor de credit cuprinde 8 clase; conturile sintetice sunt dezvoltate pe 3 niveluri sinteti de gradul 1,2,si 3 .In planul de conturi regasim mai multe conturi cu aceeasi denumire , simbolul fiind cel care ne arata tipul tranzactiei. Ex.420: Precizati trei conventii cifrice pe care le regasim in simbolizarea conturilor din Planul de conturi in vigoare pentru institutiile de credit. Raspuns:Cifra 7 pe pozitia a treia sau a patra reprezinta o dobanda atasata grupei sau sinteticului de gradul 1; In functie de natura acestor plasamente sau surse atrase , imbraca forma ,, Creantelor atasate'' sau a ,, Datoriilor atasate''.Cifra 8 pe pozitia a doua reflecta conturile de creante restante si indoielnice pentru relatiile intre banci, operatiunile cu clientii, cele cu titluri si respectiv credite subordonate si leasing. Cifra 9

pe pozitia a doua reflecta conturile de ajustari ptr depreciere care isi gasesc locul in fiecare dintre primele patru clase. Ex.421: Care sunt criteriile care stau la baza gruparii elementelor in bilantul contabil al unei institutii de credit? Raspuns: Gruparea elementelor in bilantul institutie de credit se realizeaza: dupa natura si lichiditate ptr ele mentele de activ , cu mentiunea ca aranjarea se face in ordine descrescatoare a lichiditatilor ( in partea superioara sunt activele lichide , iar la baza , cele cu grad redus de lichiditate); dupa natura exigibilitate , ptr elementele de datorii si capital propriu , cu mentiunea ca ordonarea se face in sensul descrescator al exigibilitatii ( in partea superioara sunt datoriile imediat exigibile, iar la baza capitalul propriu. Ex.422: Definiti comisioanele bancare ; precizati de cate tipuri sunt si cum sunt reflectate in contabilitatea institutiei de credit. Raspuns:Comisionul reprezinta suma incasata de institutia de credit ptr operatiile efectuate cu clientii sai.Exista foarte multe tipuri de comisioane bancare , dintre care amintim: comision de gestionare a creditelor sau a conturilor , comision de finantare , comision de conversie valutara , comision ptr efectuarea operatiunilor in numerar, comision ptr operatiuni de cont curent;Fiecare institutie de credit isi stabileste nivelul si tipurile de comisioane practicate in relatiile cu clientii.In contabilitate la nivel sintetic exista un singur cont ptr colectarea veniturilor din comisioane ptr fiecare clasa de conturi( diferentierea facandu-se strict in functie de caracteristicile operatiilor care au generat aceste venituri ). De exemplu 7019 -Comisioane ( ptr servicii prestate in favoarea altor institutii de credit: 7029 Comisioane( ptr sevicii prestate in favoarea clientului). Ex.423: Care este principalul instrument de decontare utilizat in operatiunile de transfecredit?Caracterizati-l pe scurt. Raspuns: Instrumentul de decontare specific operatiunilor de transfer-credit este ordinul de plata.Acesta reprezinta o instructiune neconditionata data in orice forma de emitent institutiei receptoare., in mod direct sau prin intermediul unui sistem de plati, in scopul punerii la dispozitia unui beneficiar a sumei de plata indicate in ordinul de plata prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatara sau dupa caz prin eliberarea sumei respective in numerar. Ex.424: Care este principalul instrument de decontare utilizat in operatiunile de transfer -debit si care sunt partile implicate in aceasta decontare? Raspuns:Cecul este principalul instrument de plata din categoria ordinelor de transfer-debit , alaturi de cambie si bilet la ordin ( efecte comerciale) in care sunt implicati: tragatorul -este cel care emite cecul.Tragatorul este pe pozitie de platitor fata de o terta entitate ciu care are o relatie economica trasul- executa ordinul de plata si este intotdeauna o banca Beneficiarul -este posesorul de drept al filei de cec si va intra in posesia sumei prin prezentarea spre achitare a cecului remis de catre emitent. Ex.425:Care este componenta situatiilor financiare anuale elaborate de o institutie de credit? Raspuns: Institutiile de credit intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:bilantul; contul de profit si pierdere ; situatia modificarii capitalurilor proprii; situatia fluxurilor de trezorerie ; notele explicative. Ex.426: Definiti activitatea curenta si activitatea extraordinara a unei institutii de credit.Dati exemple de asemenae activitati in cadrul unei institutii de credit. Raspuns: Activitatea curenta este reprezentata de cativitatile desfasurate ca parte integranta a afacerilor financiar-bancare , precum si de activitatile conexe in care institutia de credit se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate , incidente acestora sau care rezulta din acestea.Principala componenta a activitati curente este activitatea financiara , reprezentata in special de operatiuni generatoare de dobanzi si comisioane bancare , precum si de operatiuni cu titluri.Activitatea extraordinara rezulta din evenimente sau tranzacti diferite de activitatile curente ale institutiei , care nu se asteapta sa se repete in mod frcvent. Ex.427: Prezentati pe scurt structura activului bilantier specific bilantului contabil al unei institutii de credit. Raspuns:1.Casa, disponibilitati la banci centrale; 2. Efecte publice si alte titluri acceptate ptr refinantare la bancile centrale;3.Creante asupra institutiilor de credit;4.Creante asupra clientelei;5.Obligatiuni si alte titluri cu venit fix; 6.Actiuni si alte titluri cu venit variabil;7.Participatii; 8.Parti in cadrul soc com legate;9.Imobilizari necorporale;10.Imobilizari corporale;11.Capital subscris nevarsat; 12.Alte active ; 13.Cheltuieli inregistrate in avans si venituri angajate.

Ex.428: De cate feluri sunt decontarile institutiilor de credit? Raspuns: Decontarile institutiilor de credit reprezinta transferurile de fonduri ptr efectuarea platilor care pot avea loc intre istitutii de credit diferite ( decontari interbancare) si in cadrul retelei ( decontari intrabancare): Decontarile intrabancare ( intr sedii ) au ca efect o miscare interna de fonduri;Decontarile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de la banca agent de decontare , ceea ce antreneaza o modificare patrimoniala. Ex.429:Definiti decontarea prin cont de corespondent si precizati care sunt cele doua conturi specifice acesteia. Raspuns:Conturile de corespondent deschise prin aranjament intre doua institutiide credit asigura legatura directa a acestora , pe toata durata acordului si ptr toate tranzactiile si evenimentele desfasurate intre ele , indiferent daca au loc in numele clientilor sau in nume propriu.Conturile de corespondent utilizate sunt de tip cont nostro 121 ,, Conturi de corespondent la institutii de credit '' si/sau ,, Conturi de corespondent ale institutiilor de credit ''. Ex.430: Cate sisteme de verificare a decontarilor intre sedii cunoasteti?Care sunt particularitatile fiecaruia? Raspuns: Sistemele de verificare a decontarilor intrabancare sunt: -Sistemul descentralizat -presupune verificarea decontarilor intre sedii de catre persoanele care le-au efectuat.Este un sistem rapid de verificare , dar generator de erori; -Sistemul centralizat -presupune interventia unui al treilea sediu pe pozitia de controlor.Controlul se desfasoara astfel: Sediul A initiator emite ordinele intre sedii , direct catre controlor; Controlorul le centralizeaza intr-un jurnal contabil suplimentar si le transmite ulterior sediuluiB; La primirea jurnalului suplimentar, sediul B inreg avizele in fise de cont deschise ptr analiticile ct 341 ,, Decontari intrabancare '' .Ansamblu acestor fise de cont alcatuieste cartoteca.Verificarea se face intre sediul B si controlor pe pe baza datelor inscrise in cartoteca si in jurnalul contabil suplimentar. -Sistemul mixt presupune interventia unui sediu controlor.Sediu A emite ordinele intre sedii , in dublu exemplar.Originalul se transmite sediului B destinatar , iar copia se transmite sediului controlor.Sediu B inreg in cartoteca ordinele intre sedii primite.Sediul controlor intocmeste pe baza copiilor ordinelor jurnalul contabil suplimentar. Ex.431: In cursul lunii martie BCR-Sucursala M Bucuresti(SMB) trimite Sucursalei Cluj ordine de plata in valoare de 110.000 lei.BCR Cluj confirma documente in valoare de 109.000 lei .Jurnalul centralei BCR are valoarea de 110.000 lei Diferenta reprezinta un ordin de plata omis la inreg in momentul primirii pachetului de documente , aspect solutionat la momentul finalizarii verificarii. Evidentiati in contabilitatea BCR decontarea, controlul , solutionarea diferentelor si inchiderea contului 341 ,, Decontari intrabancare ''. Rezolvare: BCR -SMB (Sediu A) BCR-CLUJ (Sediu B) Primira OP ,emiterea AC si efectuarea platii Confirmarae primirii AC si efectuarea incasarii: 2511/ = 341/ 110.000lei 341/ = 2511/ 109.000 lei Platitor Cluj Bucuresti Beneficiar Primirea jurnalului in vederea verificarii : Cartoteca 109.000 lei <Jurnal 110.000 lei diferenta de inregistrat =1000 lei Inregistrarea diferentei rezultate in urma verificarii: 341/ = 2621 1000 lei Bucuresti Solutionarea diferentei: 2621 = 2511/ 1.000 lei Beneficiar In urma verificarii , soldurile celor doua analitice ale contului 341 sunt egale ca valoare si inverse ca pozitie .Centrala BCR inchide cele doua analitice . 110.000lei 341/ Cluj = 341/Bucuresti 110.000lei Decontari intrabancare Decontari intrabancare

Ex.432:In luna mai BCR SMB primeste de la un client in vederea decontarii : OP-uri de 25.000 lei emise in favoarea unui partener ce are cont curent deschis la BCR Arad si cecuri de 15.000 lei in favoarea lui de catre un partener ce are cont la BCR Arad. Reflectati in contabilitatea unitatilor operative ale BCR aceste decontari intre sedii. Rezolvare: BCR -SMB (Sediu A) BCR- Arad ( Sediu B) OP: OP: 2511/ = 341 25.000 lei 25.000lei 341/ = 2511/ Platitor Arad SMB Beneficiar Cec: 341/ = 2621 15.000 lei Cec: Arad 2612 = 2511 15.000 lei 15.000 lei 2511/ = 341/ Beneficiar Platitor SMB Ex. 433: Centrala BCR achizitioneaza formulare tipizate in valoare de 20.000 lei , TVA 24% . Centrala le distribuie astfel : SMB -7000 lei , Sucursala Ploiesti-2000 lei Achita furnizorul care are cont curent deschis la Sucursala sector 2. Prezentati reflectarea acestor operati in contabilitatea BCR , pe fiecare unitate operativa care intervine in tranzactii. Rezolvare:Achizitia tipizaelor ( tranzactia are loc la centrala BCR): * in carte este gresit 24.800 % = 3566/ 24.800 lei 11900 = 11900 20000 lei 362 Furnizori tipizate 10000 Materiale Alti creditori diversi 1.900 4.800 lei 35326 TVA deductibila Distribuirea tipizatelor catre sucursale: Sediu A( centrala ) Sediu B SMB: 341/ = 362 9000 lei SMB 7.000 lei 362 = 341/ 7.000 lei Sucursala Ploiesti 2.000 lei Centrala Sucursala Ploiesti: 362 = 341/ 2.000 lei Centrala Achitarea furnizorului care are cont la BCR -Sucursala Sector 2: Sediu A( centrala ) Sediu B (BCR -Sucursala Sector 2) 3566 = 341/ 24.800 lei 341/ = 2511/ 24.800 lei Furnizori BCR sector Centrala Beneficiar in carte este 11.900 lei 11.900 lei Ex.434: Care sunt cele doua banci specifice unei decontari prin cont de corespondent ? Raspuns: Cele doua banci care participa la decontare prin cont corespondent sunt banca repondenta -titulara a disponibilitatilor depuse ptr deschiderea contului -banca corespondenta -gestionara a disponibilitatilor din cont si furnizare de servici ptr repondent. Ex.435: Definiti contul de corespondent si precizati rolul lui in procesul de decontare. Raspuns:Conturile de corespondent deschise prin aranjament intre doua institutii de credit asigura legatura directa a acestora, pe toata durata acordului si ptr toate tranzactiile si evenimentele desfasurate intre ele , indiferent daca au loc in numeleclientilor sau in nume propriu. Ex.436: De cate feluri sunt depozitele interbacare? Raspuns: Depozitele interbancare se diferentiaza in functie de durata de constituire si scop astfel: Depozite la vedere, constituite ptr cel mult o zi si purtatoare de dobanda la vedere , caracterizata printrun procent mic determinat de posibilitatea deponentului de a retrage oricand suma depozitata; Depozite la termen , constituite ptr un termen fix , cu o perioada initiala de cel putin o zi lucratoare si purtatoare de dobanda la termen , impusa de avantajul depozitarului de a dispune pe o perioada mai

lunga de sursele financiare existente in depozit; Depozite colaterale , constituite ca urmare a respectarii unor clauze contractuale sau prevederi legale.De exemplu ; garantii sau sume asiguratorii ptr diverse plati ulterioare identificate. Ex.437: In luna decembrie N, BCR-SMB deschide , prin intermediul BNR, la Banca Italo Romena (BIR)-SMB un cont , in vederea derularii directe a tranzactiilor interbancare , prin virarea a 100.000 le iBCR desfasoara prin aranjamentul de cont de corespondent o serie de tranzactii in nume propriu si in numele clientilor ei: a) La data de 05.12.N primeste de la clientul M un ordin de plata in valoare de 500 lei pe numele furnizorului N , care are cont la BIR -Agentia Mangalia , si o fila cec in valoare de 900 lei al carei emitent P are cont la BIR-SMB; b) Pe 08.12.N primeste un imprumut de 60.000 lei ptr 10 zile , rata dobanzi 20%pe an ,de la la BIR c) Pe15.12.N decide deschiderea unui depozit , pe termen de o luna , in valoare de 30.000 lei , la BIR , rata dobanzii 5 % pe an. Prezentati inregistrarile specifice la banca repondendenta. Rezolvare:Banca repondendenta : BCR-SMB Deschiderea contului de corespondent: 100.000 lei 121/BCR = 1111 100.000 lei Conturi de corespondent Cont curent la Banca la institutii de credit Nationala a Romaniei (nostro) OP destinat BIR Mangalia : 500 lei 2511/Platitor M = 121/BIR 500 lei Conturi curente Conturi de corespondent la institutii de credit (nostro) Cec: Inregistrarea cecului de decontat: 900 lei 1611 = 2621 900 lei Vaori de recuperat Alte sume datorate Inregistrarea validarii cecului: 900 lei 121/BIR = 1611 900 lei Conturi de corespondent Vaori de recuperat la institutii de credit (nostro) Plata contavalorii cecului: 900 lei 2621 = 2511 / Beneficiar M 900 lei Alte sume datorate Conturi curente Primirea imprumutului la termen: 60.000 lei 121/BIR = 1422 60.000 lei. Conturi de corespondent Imprumuturi la termen la institutii de credit (nostro) primite de la institutii de credit Deschiderea depozitului la termen: 30.000 lei 1312 = 121/BIR 30.000 lei Depozite la termen la Conturi de corespondent institutiile de credit la institutiile de credit ( nostro) Inregistrarea dobanzii incasate (creanta): 125 lei 1317 = 70132 125 lei Creante atasate Dobanzi de la depozite la termen Ex.438: Cand se face decontarea pe baza bruta? Raspuns: Aceasta forma de decontare se utilizeaza ptr: -tranzactii si evenimente cu valori individuale mai mari de 50.000 lei; -celelalte decontari ordonate de clienti sau efectuate in nume propriu de catre o banca cu alte banci cu care nu are relatie de corespondenta; -decontari care nu indeplinesc conditiile ptr compensare. Ex.439:De cate feluri pot fi decontarile intre institutiile de credit fara legaturi directe? Raspuns: Decontarile intre institutiile de credit fara legaturi directe se contureaza diferit , in functie de aria geografica in care se desfasoara tranzactiile: decontari locale -efectuate intre institutii de credit din aceeasi localitate; decontari intrajudetene efectuate intre institutii de credit care au sedii in localitati diferite , dar care

apartin aceluiasi judet; decontari interjudetene -efectuate intre institutii de credit cu sedii in localitati din judete diferite. Ex.440: Ce este imprumut lombard? Raspuns: Imprumutul lombard face parte din categoria facilitatilor de creditare , obtinut peste noapte (overnight) si garantat de asemenea cu active eligibile a caror valoare trebuie sa acopere in totalitate imprumutul si doban sa aferenta.Rata dobanzii se stabileste de BNR si este de obicei , nivelul maxim al ratei dobanzii practicate in sistemul bancar. Ex.441: Care sunt subunitatile bancare operative care participa la compensarea multilaterala si ce rol au in acest proces de decontare? Raspuns:Subentitatile retelelor institutiilor de credit care pot participa la compensare in functie de rolul lor in aceasta operatiune sunt: -subentitatea initiatoare , care ordona o decontare fara numerar , ptr contul unui client al sau , ori in numele si pe contul sau propriu , avand astfel initiativa inceperii operatiunii de decontare fara numerar; -subentitatea prezentatoare , care introduce documentele in compensare.Ea poate indeplini simultan rolurile de banca initiatoare si prezentatoare , daca decontarea are loc la la ordinul unui client al sau , ori in numele ei propriu.Daca indeplineste numai rolul de intermediar intre banca initiatoare si o sucursala sau centrala BNR, atunci ea face parte din aceeasi retea bancara cu unitatea initiatoare; -subentitatea primitoare , care primeste documentele compensate si care pot fi destinate ei insisi sau destinate altei unitati bancare apertinand aceleiasi retele bancare .In al doilea caz , transmiterea documentelor compensate are loc de asemenea prin operatiune intrabancara; -subentitatea destinatara ( beneficiara) care primeste din partea unei unitati bancare initiatoare o plata fara numerar sau care primeste ordinul de a efectua o plata fara numerar.Ea este cea care finalizeaza o decontare fara numerar prin compensare. Ex.442: Care sunt documentele care se deconteaza prin compensare multilaterala? Raspuns:Instrumentele de plata de debit : -cecul; cambia si biletul la ordin Instrumentele de plata de credit; ordinul de plata cu o valoare mai mica de 50.000 lei. Ex.443: Care este rolul contului 1111CM ,, Compensare multilaterala'' Raspuns: Contul 1111CM este un analitic distinct destinat strict contabilizarii decontarilor realizate prin . compensarea multilaterala.Contul 1111CM ,, Compensare multilaterala'' este un bifunctional care colecteaza in fiecare zi de compensare pe debit creantele unei banci fata de o alta , iar in credit , datoriile acesteia.La finele zilei de compensare se compara rulajul debitor cu cel creditor , natura soldului reflectand pozitia neta a bancii fata de partenera sa decontare.Daca soldul este debitor inseamna ca respectiva banca inregistreaza o creanta neta fata de cealalta banca , suma urmand a se deconta efectiv in ziua urmatoare.Daca soldul este creditor inseamna ca respectiva banca inregistreaza o datorie neta o datorie neta fata de cealalta banca , suma urmand a se plati efectiv in ziua u rmatoare. Ex.444: Cate categorii de credite acordate clientelei cunosteti?Care este criteriul de departajare? Raspuns: Dupa categoria de risc a clientului , deosebim 5 tipuri de credite:1.Categoria A -credite standard; 2.Categoria B -credite in observatie; 3.Categoria C -credite substandard; 4.Categoria D-credite incerte 5.Categoria D -credite pierdere. Ex.445: SC X SRL sconteaza pe 05.05.N LA RIB -Sucursala M Bucuresti (SMB) un efect comercial cu o valoare nominala de 1.250 lei si o valoare actuala de 1.100 lei , scadent pe 15.06.N. Trasul are contul deschis la BCR-SMB Evidentiati in contabilitatea RIB-SMB scontarea si incasarea efectului comercial inainte de scadenta din initiativa trasului. Rezolvare: Scontarea efectului comercial: 1.250 lei 20111 = % 1.250 lei. Scont 70211 150 lei Dobanzi de la operatiunile de scont , forfetare si alte creante comerciale 2511 1.100 lei Conturi curente Incasarea efectului comercial; 1.250 lei 1111 = 20111 1.250 lei Cont curent la BNR Scont Ex.446: BCR- Sucursala Oradea primeste de la societatea X urmatoarele documente:

un ordin de plata in valoare de 86.000 lei. Beneficiar societatea Y , client al BRD -Sucursala Arad , cu decontare in Oradea; un cec in valoare de 73.000 lei , tragator societatea Z , tras OTP -Sucursala M Buc ((SMB) , decontare in Bucuresti -un ordin de plata in valoare de 58.000 lei beneficiar soc N , client al BRD -Sucursala Arad , cu decontare prin sucursalele regionale ale BNR Sa se inregistreze in contabilitate aceste documente. Rezolvare: Decontarea OP de 86.000 lei ( plata de mare valoare): 86.000 lei 2511/X = 1111 86.000 LEI Conturi curente Cont curent la BNR Decontarea cecului de 73.000 lei prin compensare multilaterala ( numai instrumentele de credit sunt limitate din punct de vedere valoric , iar cele doua banci au retea nationala ); -primirea cecului: 73.000 lei 1611 = 2621 73.000 lei. Valori de recuperat Alte sume datorate -transmiterea spre validare/compensare; 73.000 lei 341/SMB = 1611 73.000 lei Decontari intrabancare Valori de recuperat -plata contravalorii cecului ; 73.000 lei 2621 = 2511/X 73.000 lei Alte sume datorate Conturi curente - decontarea OP de 58.000 lei prin reteaua BNR; 58.000 lei 2511/X = 1111 58.000 lei Conturi curente Conturi curente la BNR Ex.447: Cum influenteaza categoria in care se incadreaza clientul contabilitatea institutiei de credit? Raspuns:In functie de categoria clientului avem un anume tip de credit caruia ii sunt caracteristice o rata a dobanzii si o anumita cota de ajustari specifice de risc. Ex.448: Precizati trei tipuri de credite comerciale acordate clientelei. Raspuns: Principalele tipuri de credite comerciale sunt: Scontarea -poate fi definita ca operatiunea prin care o banca cumpara un titlul negociabil ( cec , cambie , bilet la ordin ) inainte de scadenta acestuia , inscrisa in titlul contra unui pret diminuat cu valoarea taxei scontului , suma ramasa de incasat in baza titlului scontat avand functiile unui termen pe termen scurt. Factoringul -este un contract incheiat intre o parte , denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servici , si o institutie bancara sau o institutie financiara , denumita factor , prin care aceasta din urma asigura finantarea urmarirea creantelor si prezervarea contra riscurilor de credit , iar aderentul cedeaza factorului, cu titlul de vanzare , creantele provenite din vanzarea de bunuri sau prestarea de servici catre terti. Forfetarea-este contractul prin care un vanzator sau un prestator de servici isi vinde creantele pe care le are asupra unui cumparator sau a unui beneficiar unei institutii bancare sau unei institutii financiare specializate , contra unei taxe de forfetare. Ex.449: De cate feluri sunt depozitele atrase de la clientela? Raspuns:Depozitele clientelei se diferentiaza in functie de durata de constituire si scop , astfel: Depozite la vedere , constituite pentru cel mult o zi si purtatoare de dobanda la vedere , caracterizata printr-un procent mic, determinat de posibilitatea deponentului de a retrage oricand suma depozitata Depozite la termen , constituite pentru un termen fix , cu o perioada initiala de cel putin o zi lucratoare si purtatoare de dobanda la termen , impusa de avantajul depozitarului de a dispune pe o perioada mai lunga de sursele financiare existente in depozit; Depozite colaterale , constituite drept garantii sau pentru diverse plati ulterioare indentificate. Ex.450: Cum se contabilizeaza un comision bancar provenit dintr-o operatie interbancara , intre cele doua banci existand o relatie de cont de corespondent?Dar dintr-un serviciu acordat clientelei? Rezolvare:Inregistrarea comisionului din operatii interbancare: la banca repondenta:

121/Corespondenta = 7019 Conturi de corespondent Comisioane la institutiile de credit (nostro) - la banca corespondenta : 122/Repondenta = 7019 Conturi de corespondent Comisioane la institutiile de credit (nostro) -inregistrarea comisionului din operatii interbancare: 2511/Platitor = 7029 Conturi curente Comisioane Ex.451: Cum se contabilizeaza un credit de trezorerie acordat unui client in contul curent in urmatoarele conditii: valoare credit 1.000 lei , durata 1 luna , rata dobanzii 12%? Rezolvare: Acordarea creditului: 1.000 lei 2021 = 2511 1.000 lei Credite de trezorerie Conturi curente -Inregistrarea dobanzi de incasat : 10 lei 2027 = 70213 10 lei ( 1000 x 12%/12) Creante atasate Dobanzi de la creditele de trezorerie Ex.452:Cum se inregistreaza in contabilitatea unei banci comerciale dobanda aferenta contului curent pentru luna aprilie in suma de 120 lei ? Rezolvare:Daca natura dobanzii este creditoare ( banca comerciala plateste dobanda clientului) 120 lei 6024 = 2511 120 lei Conturi curente Daca natura dobanzii este debitoare ( banca comerciala solicita dobanda clientului pentru un credit overdraft acordat acestuia): 120 lei 2511 = 7024 120 lei Conturi curente Dobanzi de la conturile curente debitoare Ex.453: Un client isi constituie la BCR-SMB , unde are cont curent , un depozit de 2.000 lei pe o durata de 2 luni , rata dobanzi 6%. Prezentati inregistrarile contabile aferente. Rezolvare: Constituirea depozitului : 2000 lei 2511 = 2532 2000 lei Conturi curente Depozite la termen Inregistrarea dobanzi de plata ( datoria atasata 10 lei dobanda primei luni si 10 lei dobanda celei de-a doua luni = cheltuiala inregistrata in avans) 20 lei % = 2537 20 lei 10 lei 60252 Dobanzi la depozitele la termen 375 10 lei Cheltuieli inregistrate in avans Ex.454: Un client isi constituie la BCR-SMB , clientul avand deschis un cont curent la BCR-Agentia Sector 1 , un depozit de 2.000 lei pe o durata de 2 luni, rata dobanzi 6%. Prezentati inregistrarile contabile aferente. Rezolvare: BCR Sector 1 BCR-SMB Transmitere OP: Constituirea depozitului: 2511 = 341/ 2000 lei 341/ = 2532 2000 lei SMB Sector 1 Centrala Inregistrarea dobanzii de plata : 20 lei % = 2537 20 lei 10 lei 60252 10 lei 375 Ex.455: BCR-Sucursala Oradea primeste de la societatea X urmatoarele documente: - un ordin de plata , in valoare de 6000 lei , beneficiar societatea Y, client al BRD -Sucursala Arad, cu decontare in Oradea;-un cec, in valoare de 3.000 lei , tragator societatea Z tras OTP -Sucursala Bucuresti

cu decontare in Bucuresti; un ordin de plata , in valoare de 58.000 lei , beneficiar societatea N , client al BRD-Sucursala Arad , cu decontare la Arad. Sa se inregistreze documentele. Rezolvare: Decontarea OP de 6.000 lei: 6.000 lei 2511/X = 1111/CM 6.000 lei Conturi curente Cont curent la BNR Decontarea cecului de 3.000lei prin compensare multilaterala ( numai instrumentele de credit sunt limitate din punct de vedere valoric , iar cele doua banci au retea nationala): primirea cecului: 3.000 lei 1611 = 2621 3.000 lei Valori de recuperat Alte sume datorate -transmiterea spre validare / compensare. 3.000lei 341/SMB = 1611 3.000lei Datorii intrabancare Valori de recuperat -plata contravalorii cecului: 3.000 lei 2621 = 2511/X 3000 lei Alte sume datorate Conturi curente Decontarea OP de 58.000 lei prin reteaua BNR: 58.000 LEI 2511/X = 1111 58.000 LEI Conturi curente Cont curent la BNR Ex.456: In luna decembrie N , BCR-SMB deschide , prin intermediul BNR , la Banca Italo Romena -SMB un cont , in vederea derularii directe a tranzactiilor interbancare prin virarea a 100.000 lei.BCR desfasoara prin aranjamentul de cont de corespondent o serie de tranzactii in nume propriu si in numele clientilor ei: a) La data de 05.12.N primeste de la clientul M un ordin de plata de 500 lei pe numele furnizorului N , care are cont la BIR -Agentia Mangalia , si o fila cec in valoare de 900 lei al carui emitent P are cont la BIRSMB b) Pe 08.12.N primeste un imprumut de 60.000 lei pentru 10 zile , rata dobanzii 20 % pe an , de la BIR; c) Pe 15.12.N decide deschiderea unui depozit pe termen de o luna , in valoare de 30.000 lei , la BIR , rata dobanzii 5 % pe an . Prezentati inregistrarile specifice la banca corespondenta. Rezolvare:Banca corespondenta :BIR-SMB Deschiderea contului de corespondent : 100.000 lei 1111 = 122/BCR 100.000 lei Cont curent la BNR Conturi de corespondent ale institutiilor de credit ( loro) OP destinat BIR-Mangalia: 500 lei 122/BCR = 341/Mangalia 500 lei. Conturi de corespondent Decontari intrabancare ale institutiilor de credit ( loro) Cec:Validarea cecului: 900 lei 2511 /Platitor P = 122//BCR 900 lei Conturi curente Conturi de corespondent ale institutiilor de credit ( loro) Acordarea imprumutului la termen: 60.000 lei 1412 = 122/BCR 60.000 lei Credite la termen acordate Conturi de corespondent institutiilor de credit ale institutiilor de credit ( loro) Deschiderea depozitului la termen: 30.000 lei 122/BCR = 1322 30.000 lei Conturi de corespondent Depozite la termen ale ale institutiilor de credit ( loro) institutiilor de credit Inregistrarea dobanzii atasate(datoriei): 125 lei 60132 = 1327 125 lei Dobanzi la depozitele la Datorii atasate si termen sume de amortizat