I.

1 Conţinutul şi structura capitalurilor proprii

Capitalurile proprii reprezintă drepturile proprietarilor (acţionari sau asociaţi) asupra activelor unei
entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturi de capital (capital social),
prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat.
Capitalul social este o structură de capital propriu nominalizat înregistrat în contabilitate pe baza
actului de constituire al entităţii economice. Celelalte elemente de capital propriu se mai cunosc şi sub
denumirea de capital propriu nenominalizat: capital acumulat de entitate în urma desfăşurării activităţii.

I.2 Capitalul social

Capitalul social este reprezentat de finanţarea asigurată de proprietari sub forma aporturilor în bani
şi în natură.
De menţionat că în funcţie de tipul societăţilor comerciale, capitalul social semnifică valoarea
aporturilor sub forma de părţi sociale (la societăţi în nume colectiv - SNC, la societăţi în comandită simplă
- SCS, la societăţi cu răspundere limitată - SRL), şi sub formă de acţiuni la celelalte tipuri de societăţi
comerciale.
Acţiunile și părţile sociale sunt fracţiuni din capitalul unei societăţi, stabilite la valori egale prin
statutul societăţii, a căror mărime denumită valoare nominală rămâne relativ constantă, de referinţă. Ca
formă concretă de manifestare, acţiunile se prezintă ca titluri de valoare negociabile, care se tranzacţionează
pe piaţa financiară. Acţionarul în calitate de posesor al acţiunilor, deţine părţi din capitalul societăţii, fiind
coproprietar, iar acţiunile constituie titluri de proprietate.
Acţiunile şi părţile sociale asigură titularilor lor:
- un venit anual – dividend, repartizat din profitul net al societăţii;
- dreptul de participare la activitatea managerială și de gestionare a entităţii;
- dreptul de a i se restitui capitalul.

I.2.1. Documentele pentru evidenţa capitalului social

Operaţiile economice care au loc cu ocazia constituirii capitalului social sunt:

- efectuarea cheltuielilor de constituire,
- subscrierea capitalului și
- vărsarea capitalului.

Subscrierea capitalului este operaţia prin care subscriptorul declară și semnează pentru valoarea
totală a acţiunilor cu aport în numerar sau în natură, cu care se angajează să participe la constituirea
societăţii. Societatea se consideră constituită numai prin subscrierea întregului capital.
Capitalul subscris nevărsat reprezintă angajamentul investitorilor de a plăti pentru acţiunile
subscrise o sumă de bani la o dată viitoare sau în tranşe, sau să transfere alte resurse pe numele societăţii.
Capitalul subscris vărsat este capitalul eliberat sau concretizat efectiv în bani/natură de către
acţionari.
Pe parcursul funcţionării societăţii capitalul social poate fi majorat sau diminuat prin hotărârea
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor (AGA).
Documentele pentru evidenţa operaţiilor privind capitalul social sunt:
A. Actul constitutiv este documentul prin care se stabileşte modul de organizare și funcţionare a
entităţii economice și care cuprinde informaţii generale despre aceasta.
B. Registrul asociaţilor sau acţionarilor ţine evidenţa nominală a capitalului social pe fiecare
asociat sau acţionar, cuprinzând numărul de părţi sociale sau acţiuni subscrise, vărsămintele
efectuate etc.
 C. Hotarârea AGA este documentul prin care se aprobă orice modificare de capital social.
D. Vărsarea capitalului social subscris se reflectă în următoarele tipuri de documente, în funcţie
de natura aporturilor:
- Chitanţă – pentru depunerea aportului în numerar la casierie;
- Foaie de vărsământ – pentru depunerea aportului în numerar în contul la bancă al entităţii;
- Proces verbal de predare-preluare - pentru aporturile în natură evaluate de către un expert
evaluator.

I.2.2. Evaluarea capitalului social

Dacă la momentul înființării unei entități economice capitalul social este egal cu activul, pe parcursul
desfășurării normale a activității apar elemente noi de capitaluri proprii, iar valoarea activului se modifică,
putând fi mai mare sau mai mică în comparație cu valoarea capitalului social.
Evaluarea curentă a acţiunilor și părţilor sociale ca părţi ale capitalului social este influenţată
de factori interni (poziţia financiară, rezultatele obţinute, tehnologia de fabricaţie, calitatea personalului) și
de factori externi (piaţa pe care se negociază titlurile de valoare, imaginea societăţii în cadrul mediului
economic etc.). Bazele de evaluare care prezintă interes din punct de vedere contabil sunt următoarele:
a) Valoarea nominală (Vn), valoare de referinţă - înscrisă pe titlul de valoare, determinată prin
relaţia:

Capital social
Vn = = lei/acţiune
Număr de acţiuni

Valoarea nominală este specificată în actul constitutiv şi este imprimată pe fiecare titlu.

Capitalul social = Numărul de acţiuni x Vn

Odată ce entitatea economică îşi începe activitatea, valoarea reală a acţiunilor este diferită de valoarea
nominală datorită apariţiei primului element de capital propriu: rezultatul exerciţiului.
Prin vânzarea - cumpărarea titlurilor la bursă acestea capătă o altă valoare în funcţie de cerere și
ofertă, numită valoare de piaţă.
b) Valoarea de piaţă este suma ce se obţine prin vânzarea unei acţiuni pe o piaţă activă. Mărimea
acesteia este determinată de estimările investitorilor privind rentabilitatea viitoare a entităţii.
Valoarea de piaţă este stabilită de cotaţia la bursa de valori, prin negociere, pe baza raportului dintre
cerere și ofertă.
c) Preţul de emisiune este preţul care trebuie plătit de către persoanele care subscriu acţiunile sau
părţile sociale și care poate fi mai mare sau egal cu valoarea nominală a titlurilor subscrise.
d) Valoarea contabilă (a activului net) reprezintă valoarea ce ar trebui să revină asociaţilor sau
proprietarilor, dacă aceştia ar partaja elementele de activ existente în societate după plata tuturor datoriilor.
Poate îmbrăca formele:
- Valoare contabilă (VC) exprimă activul net contabil ANC aferent unei acţiuni:
ANC
VC =
Nr de actiuni ce compun capitalul

Activul net contabil (ANC) = activ total– datorii – active fictive

Activele fictive sunt cheltuielile de constituire și activele de regularizare, de exemplu „Acțiuni
proprii”.
 I.2.3. Contabilitatea capitalului social
În legătură cu capitalul social au loc operaţii privind:
- constituirea capitalului social;
- majorarea şi
- reducerea capitalului social.

I.2.3.1 Constituirea capitalului social

Capitalul social poate fi constituit atât în numerar, cât și prin aporturi în natură. Aportul în numerar
este obligatoriu la constituirea oricărui tip de entitate economică, indiferent de forma de organizare.
Aporturile în natură sunt și ele admise la toate formele de societate, dar trebuie să fie evaluabile din punct
de vedere economic, iar vărsarea lor se face prin predarea efectivă a bunurilor aflate în stare de utilizare
către societate, astfel transferâdu-se totodată și drepturile de proprietate și de exploatare.
Constituirea unei entităţi economice determină efectuarea de operaţii în legătură cu înfiinţarea:
înregistrarea societăţii la Registrul Comerţului, subscrierea părţilor sociale - acţiunilor, vărsarea aporturilor
subscrise.
Subscrierea capitalului reprezintă operaţia prin care o persoană fizică/juridică declară și semnează
pentru valoarea bunurilor și a sumelor cu care se angajează să participe la formarea capitalului social.
Vărsarea aportului reprezintă operaţia ce urmează după înfiinţarea și înscrierea în Registrul
Comerţului a entităţii, și se concretizează prin depunerea aporturilor în natură sau în numerar. Pe măsura
efectuării vărsămintelor, are loc procesul de eliberare a acţiunilor. O acţiune este complet eliberată când
vărsămintele ating nivelul valorii sale nominale.
Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală a capitalului social de către semnatarii
actului constitutiv, capital ce nu poate fi mai mic de 90.000 lei (echivalentul a 25.000 euro). Capitalul social
vărsat la constituire trebuie să fie de cel puţin 30% din cel subscris.
Capitalul nerealizat la constituire trebuie să fie vărsat, în funcție de tipul aportului:
a) în termen de 12 luni de la data înmatriculării societăţii - pentru aportul în numerar;
b) în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării - pentru aportul în natură.
Aporturile în numerar sunt obligatorii.

Informaţia privind evidenţa operaţiilor economice și financiare privind constituirea și modificarea

capitalului social se realizează cu ajutorul unui sistem de conturi sintetice de gradul I, care cuprinde:

101 „Capital social”;

456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”;
201 „Cheltuieli de constituire”;
Conturi de disponibilităţi băneşti;
Conturi de active;
Conturi de terţi.

Contul 101 „Capital social”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat și nevărsat, în natură şi/sau
numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum și a majorării sau reducerii capitalului, potrivit
legii.
Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul și valoarea
nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.

Contul sintetic de gradul I - 101 „Capital social” se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul II,
astfel: 1011 „Capital subscris nevărsat” şi 1012 „Capital subscris vărsat”.
 D 1011 Capital subscris nevărsat, P C
- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital - capitalul social subscris de către proprietari
subscris vărsat (1012); în natură sau în numerar (456);
SFC: capitalul subscris dar nevărsat.

D 1012 Capital subscris vărsat, P C

- capitalul retras de acţionari/asociaţi, precum și - trecerea capitalului subscris nevărsat la
capitalul lichidat cu ocazia operațiunilor de capital subscris vărsat (1011);
reorganizare a entităţilor (456); - profitul contabil reportat utilizat pentru
- utilizarea capitalului pentru acoperirea pierderilor majorarea capitalului social (117);
din exercițiile financiare precedente (117); - rezervele destinate majorării capitalului,
- reducerea capitalului social cu valoarea nominală a potrivit legii (106);
acţiunilor proprii răscumpărate și anulate (109); - primele de capital, încorporate în capitalul
- diferența nefavorabilă dintre valoarea nominală și social (104);
valoarea de răscumpărare a instrumentelor de - valoarea instrumentelor de capitaluri proprii
capitaluri proprii anulate (141). acordate angajaţilor şi care majorează
capitalul social (103).
SFC: capitalul subscris vărsat.

D 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A/P C

- capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură - aportul în natură al acționarilor/asociaților la
şi/sau numerar, capitalul social majorat prin capitalul entității (205, 208 la 217, 231, 235,
subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părți 301, 302, 303, 361, 371, 381);
sociale, precum și capitalul preluat în urma - sumele depuse ca aport în numerar (512, 531);
operațiunilor de reorganizare, potrivit legii (101); - împrumuturile din emisiunea de obligațiuni
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, convertite în acțiuni (161);
fuziunii/divizării, aportului la capital și/sau din - capitalul social retras, precum și capitalul
conversia obligaţiunilor în acţiuni (104); social lichidat (101);
- sumele achitate proprietarilor cu ocazia reducerii - decontarea capitalurilor proprii către
capitalului, în condițiile legii (512, 531); acționari/asociați în cazul operațiunilor de
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente reorganizare (106);
aportului în valută (765). - diferențele nefavorabile de curs valutar
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar, sau cu ocazia vărsării
capitalului social subscris în valută (665);
SFD: aportul la capital subscris și nevărsat SFC: datoriile entităţii față de acționari/asociați.

Corespunzător celor trei etape de constituire, respectiv subscrierea aportului, realizarea aportului şi
actualizarea capitalului social, înregistrările contabile ce se impun sunt următoarele:
a. Subscrierea capitalului social (cu valoarea capitalului subscris):
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat

b. Vărsarea sau realizarea aportului (cu valoarea capitalului vărsat):

Conturi de active (corespunzătoare activelor subscrise) = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul

c. Actualizarea capitalului (cu valoarea capitalului vărsat):

1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat
 I.2.3.2 Majorarea capitalului social

În practică se cunosc diferite căi de creştere a capitalului social, creştere necesară finanţării activităţii
de investiţii şi îmbunătăţirii situaţiei financiare.
Căile de creştere a capitalului social pot fi grupate în:
- atragerea unor noi aporturi subscrise de către terţi;
- mobilizarea resurselor interne prin operaţiuni interne de majorare a capitalului;
- conversia unor angajamente financiare în capital social.

La majorarea capitalului social prin atragerea de surse externe, în situaţia în care valoarea de emisiune
este mai mare decât valoarea nominală, diferenţa va fi recunoscută în structura de pasiv „prime de
emisiune”.

A) Creşterea de capital prin noi aporturi în numerar şi/sau în natură se realizează prin emisiunea de
acţiuni noi. Condiţia ca o astfel de creştere să poată avea loc este ca întregul capital social subscris anterior
să fie vărsat. Stabilirea valorii de emisiune în perimetrul cuprins între valoarea nominală şi valoarea
matematică contabilă a acţiunii este justificată, pe de o parte de necesitatea acoperirii cel puţin a drepturilor
de proprietate ale noilor acţionari, iar pe de altă parte de stimularea acestora pentru a subscrie.
Aportul în natură este evaluat de către un evaluator autorizat care întocmeşte un raport de evaluare.

B) Creşterea capitalului social prin mobilizarea unor surse interne se realizează fie prin emisiunea de
acţiuni noi, fie prin majorarea valorii nominale a acţiunilor.
Aceste operaţii interne produc modificări numai în masa capitalurilor proprii: creşterea capitalului
social (+P) concomitent cu scăderea rezervelor, a primelor de capital, sau a profitului reportat (-P).

C) Creşterea capitalului social prin conversia unor angajamente financiare

Această cale de creştere a capitalului social este motivată de necesitatea anulării unor datorii fără
afectarea trezoreriei unităţii; sau de anularea unor datorii care implică pe termen lung datorii adiacente
(cazul împrumuturilor prin emisiunea de obligaţiuni - datoria include valoarea împrumutului + dobânzile
anuale). În acest caz majorarea capitalului se face prin conversia datoriilor în acțiuni sau părți sociale, care
se realizează numai cu acordul creditorului, ce va deveni acţionar sau asociat.
În cazul conversiei angajamentelor faţă de furnizori în capital, prin subscrierea de către furnizori a
acţiunilor emise de societate în compensarea creanţei lor, se realizează o creştere a capitalului fără mişcarea
de fonduri, deoarece noile acţiuni se emit în compensarea surselor atrase.

I.2.3.3 Reducerea capitalului social

Cazurile privind reducerea capitalului social pot fi:

1. compensarea pierderilor exerciţiilor anterioare;
2. rambursarea de capital prin retragerea din afaceri a unor asociaţi/acţionari;
3. reducerea capitalului considerat supradimensionat şi rambursarea către asociaţi/acţionari a
unei părţi din aporturile lor.

Modalităţile practice de reducere a capitalului sunt: reducerea valorii nominale a acţiunilor; reducerea
numărului de acţiuni (modalitate mai complexă, deoarece procentul de reducere nu reprezintă un număr
exact de acţiuni pentru toţi acţionarii).