GRUPA I –Categoria I-Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(27.) O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de cumparare

1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca adaosul comercial
practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare si formulele contabile de achizitia si vanzarea
marfurilor.

2.(49.) Intreprinderea Alfa detine o cladire evaluata la valoarea justa de 120.000 lei, amortizare
cumulata 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 10.000 lei. La 31.12.N,
managerii iau decizia sa vanda cladirea in anul N+1. Ca urmare activul va fi clasificat in
categoria stocurilor de marfuri. La 31.12N se estimeaza ca valoarea realizabila neta a acestui stoc
este de 75.000 lei.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N.

3.(51.) intreprinderea Alfa vinde societatii mama un stoc de marfa la pretul de 100.000 lei cu
optiunea de a-l putea raspumpara dupa 12 luni.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile daca optiunea de rascumparare este sau nu exercitata.

4.(53.) Intreprinderea Alfa majoreaza capitalul social prin aport in natura. Aportul consta intr-un
teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data varsarii
aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominala a unei actiuni este de 100 lei.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile

5.(60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze.

Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea
clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii
este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulata 20.000 lei.
Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei.
Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar
cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.
Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile
estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de
cadastru la 3.000 lei.
Situatia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vandut pana la sfarsitul execitiului financiar
N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii
estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.
Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei
situatii.

Raspuns:
Situatia a) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se
substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Asadar, valoarea rezultata din reevaluare
va fi atribuita activului supus reevaluarii. Cu alte cuvinte, in locul costului de achizitie/costului
de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui activ veti
avea valoarea rezultata din reevaluare. In acest caz, amortizarea activului respectiv se va efectua
avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci surplusul din
reevaluare fata de valoarea contabila neta se va inregistra in contul 105 „Rezerve din
reevaluare”.
 
Valoarea contabila neta se determina ca diferenta dintre valoarea de intrare si amortizarea
inregistrata.
Inregistrari contabile:

inregistrarea achizitiei constructiei:

212 „ Constructii” = 404 „ Furnizori de imobilizari” 100.000

inregistrarea amortizarii :

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2812 „ Amortizarea constructiilor” 20.000

  amortizarea imobilizarilor”

- eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a activului:

2812 „Amortizarea constructiilor” = 212 „Constructii” 20.000

 
• inregistrarea reevaluarii stabilindu-se o valoare justa de 120.000 lei:
 
Valoarea contabila neta = 100.000 – 20.000 = 80.000 lei
Rezerva din reevaluare = 120.000 – 80.000 = 40.000 lei
 
212 „Constructii” = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000
 
In ceea ce priveste costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare estimate la 5.000 lei
si cheltuielile de cadastru estimate la 3.000 lei, potrivit pct. 115 din Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a
Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, in cazul scoaterii din
evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile
reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
In consecinta, cheltuielile cu organizarea licitatiei si cele de cadastru nu vor fi incluse in valoare
constructiei, deoarece in momentul vanzarii, acestea vor fi recunoscute distinct in contabilitate.
 
Problema care se ridica este daca se vor inregistra datorii contingente sau provizioane pentru
aceste cheltuieli viitoare.
Potrivit pct. 211 alin. (3) din reglementarile amintite, o datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si
a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor
evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar
care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.
 
Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte),
deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de
resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta
care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este
probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi
realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).
 
Deoarece cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator, iar
societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare, pentru cheltuielile
legate de organizarea licitatiei si pentru cele de cadastru, in contabilitate se va inregistra un
provizion deoarece s-au putut realiza estimari corecte (5.000 lei, respectiv 3.000 lei) si este
posibil sa existe iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor.
 
• Inregistrarea costurilor estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare (5.000 lei) si a
cheltuielilor de cadastru (3.000 lei):
 
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, = 151 "Provizioane" 8.000
provizioanele si ajustarile pentru depreciere"

GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(67.)Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar,

achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il
acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe
data de 01.01.N in urmatoarele conditii:
perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6
ani;
platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi;
la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 + TVA;
la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea
reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.
Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator cat si la locatar.

2.(71.)Societatea Comerciala „B” specializata in comertul cu amanuntul detine in stoc la

inceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 15.000 lei. Adaosul comercial
aferent marfurilor din stoc este 3.000 lei, iar TVA 2.200 lei. In cursul perioadei de gestiune se
achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei ( TVA 19% ). Adaosul comercial practicat
de unitate este de 20%. Se vand marfuri in cursul lunii prin magazinul cu amanuntul in valoare
de 42.000 lei, ( inclusiv TVA). Se descarca gestiunea. Evidenta se tine la pret de vanzare cu
amanuntul.

3.(87.)Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate in cursul unei luni, venituri pentru munca prestata
in suma de 850 lei. In cursul lunii salariatul beneficiaza de 14 zile calendaristice de concediu
medical pentru boala obisnuita, din care 10 zile lucratoare. Salariul de baza minim brut pe tara
este de 600 lei, iar luna are un numar de 22 zile lucratoare. Stabilirea bazei de calcul a
contributiei de asigurari sociale? Stabilirea contributiei de asigurari sociale datorata de
angajator?

4.(116.)La o societate comerciala ce are un capital social de 150.000 u.m., profitul brut este de
80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel:
se constituie rezerve legale in limita maxima admisa de lege;
constituire de rezerve statutare in procent de 10% din profitul net;
profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n, respectiv
acordarea de dividente 50.000 u.m.n. Presupunem ca printre asociati avem doar persoane fizice.

5.(158.)Se achizitioneaza in vederea reproductiei tineret bovin in valoare de 300.000 u.m.n. plus
TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n., iar dupa
3 luni se contata un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n, Cu ocazia inventarului de control
gestionar se constata lipsa unui vitel evaluat la 5.000 u.m.n. Considera vinovat de lipsa acestuia
ingrijitorul si i se imputa valoarea lui. Jumatate din valoare se depune de catre acesta in casierie,
iar restul se retine din salariu.

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei:
a) asigurari pozitive
b) asigurari negative
c) fara asigurare
Raspuns:
2. (9.) Nominalizati si explicate criteriile de apreciere a imaginii fidele.) (67.) Precizati cinci
situatii de amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că
urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situatiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt inregistrate in
contabilitate. Termenul de „operatii" cuprinde toate drepturile si activele întreprinderii, cat si
toate obligatiile si pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care
antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al
întreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune că toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de
cheltuieli reflectă valori reale si nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus,
toate informatiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.
Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în situatiile financiare a operatiilor presupune
că aceste operatii trebuie:
-să fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmărindu-se  respectarea independentei
exercitiilor, criteriul perioadei corecte;
  -să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se
respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci
criteriul corectei evaluari;
  -să fie contabilizate in conturile corespunzătoare; deci criteriul corectei imputări;
  -să fie corect totalizate, centralizate, astfel încat să li se asigure o prezentare în conturile anuale
conformă cu regulile în vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei:

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent

de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin
care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare
in fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a
indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
Independenta are doua componente fundamentale:
- independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care
inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament
profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu
pridenta profesionala;
- independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar
putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale
cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.
Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:
interes propriu;
slabirea autocontrolului;
renuntarea la propriile convingeri;
manifestari de familiarism;
actiuni de intimidare.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie

Raspuns:
Pragul de semnificaţie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea în raport cu care se
determină dacă erorile, omisiunile sau greşelile identificate în conturi, considerate individual sau
cumulat, indică dacă acele conturi oferă o imagine fidelă, completă şi exactă rezultatului, a
situaţiei financiare si a patrimoniului întreprinderii.
În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul
considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea
situaţiilor financiare , cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare si a patrimoniului
întreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce in contabilitatea anglo-
saxonă poarta denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea si
interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.
Altfel spus, pragul de semnificaţie exprimă nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a
putea decide dacă conturile sunt corecte sau nu.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit?Prezentati-le succinct.

Raspuns:
In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta:
norme contabile si norme de audit.
Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de
criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de
atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea Intreprinderilor

1.(32.) Goodwill-ul reprezinta:

fondul commercial al intreprinderii;
un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa
elementele intangibile ale acesteia;
un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului commercial al intreprinderii.
Raspuns:

2.(110) Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode, cunoscând
următoarele elemente din bilanţul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli
de înfiinţare 15.000; clădiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000;
creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000;
venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Raspuns:
Date din Date Date din Date
Nr Corectie Corectie Total Nr Corectie Corectie Total
Explicatii Bil din Bil Explicatii Bil din Bil
Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii
Contabil ec Contabil ec
Ch
1 15000 -15000   -15000 0 1 C social 100000       100000
infiintare
2 Cladiri 200000       200000 2 Rezerve 10000       10000
3 Echip 250000       250000 3 Profit 55000 -15000   -15000 40000
4 Stocuri 300000       300000 4 V Anticip 80000 -80000   -80000 0
5 Casa 10000       10000 5 Furnizori 400000 80000   80000 480000
6 Banca 150000       150000 6 Creditori 80000       80000
7             7 Impr.TL 200000       200000

  TOTAL 925000 -15000 0 -15000 910000     925000 -15000   -15000 910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC – Total Datorii

Total Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 lei
Total Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000
ANC = 910000- 760000 = 150000
Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit
= 100000+10000+40000=150000

3. (197.) Să se determine activul net contabil corectat pe baza următoarelor informaţii:

- capital social: 10.000;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creării unui produs pentru înlocuirea
altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor;
cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Raspuns:
Date
Date din Date din Date
Nr din Nr Corectie Corectie Total
Explicatii Bil Explicatii Bil din Bil
Crt Bil Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii
Contabil Contabil ec
ec
1 Chconstit 2000 0 1 C social 10000       10000
Ch ercet 10000   2 Rezerve 3000       3000
d.c 4000
creare     3 Rez Rep 5000       5000
produs
3 Ch vans 1000               0
  TOTAL 13000 0     18000 0   -15000 3000

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000
+1.000) = 9.000
GRUPA II – Categoria V- Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (34.) Patru societati comerciale A,B,C,D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua „E”
cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotaraste ca pentru
consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de
fuzuine taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social
aportat.
24.000 x 5% = 1.200 lei
Calculul primelor de fuziune este:
A: 10.000 x 5% = 500 lei – prima
B: 8.000 x 5% = 400 lei – prima
C: 5.000 x 5% = 250 lei – prima
D: 1.000 x 5% = 50 lei – prima
TOTAL 24.000 lei 1.200 lei – prima
 Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii „E”.
Rezolvare:

Decontari cu asociatii = % 24.000

Capital social 22.800
din care
A 9.500
B 7.600
C 4.750
D 950
Prima de fuziune 1.200
din care
A 500
B 7.600
C 250
D 50

2. (39.) SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune , activul ecesteia
constand in cladiri 10.000 lei si disponibilitati la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000
actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune.Ulterior, prima de fuziune se
incorporeaza in capitalul social.
Rezolvare:
Preluarea activului SC BETA SA
% 456 15.000 lei
212 10.000 lei
5121 5.000 lei
Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei
Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor
emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.
456 % 15.000 lei
1011 14.000 lei
1042 1.000 lei
Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 1011 1.000 lei

GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al
intreprinderii

1.(19.) Elaborare politici si proceduri contabile . Studiu de caz : societatea de comert.

Rezolvare:
Politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în cazul trecerii la noul sistem
de contabilitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune. Adoptarea şi precizarea
politicii de contabilitate se perfectează printr-un document organizatoric-de dispoziţie (ordin,
dispoziţie etc. ) al conducerii întreprinderii. Procedura formării şi aprobării politicii de
contabilitate este stabilită autonom de fiecare întreprindere. De exemplu, proiectul politicii
de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie specială compusă din
reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale întreprinderii sau de o firmă de
consulting (de audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată la adunarea
fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori şi perfectată prin decizia de protocol.
Responsabilitatea pentru formarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă
conducătorul întreprinderii.
La alegerea şi argumentarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de
la anumite convenţii fundamentale. Sînt prevăzute trei convenţii fundamentale ale contabilităţii:
continuitatea activităţii, permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.
La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie să aprecieze posibilităţile
întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil. Dacă conducerea nu are
intenţia şi nu este nevoită să lichideze întreprinderea, să suspende sau să reducă considerabil
volumul producţiei, la întocmirea rapoartelor financiare se aplică metode obişnuite de
evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi determinare a veniturilor, cheltuielilor şi
rezultatelor activităţii. În cazul în care conducerea are intenţia sau este nevoită să lichideze
întreprinderea rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza altor principii şi metode. De
exemplu, în cazul funcţionării normale a întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţ la
valoarea de intrare cu scăderea uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii - la valoarea
de vînzare (lichidare).
Metodele şi regulile de contabilizare acceptate de întreprindere trebuie să fie aplicate
de la o perioadă de gestiune la alta. În acest caz, de regulă, este vorba de permanenţa
metodicii adoptate de reflectare a operaţiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor şi
datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în
decursul anului de gestiune, precum şi de la un an de gestiune la altul. Totodată, o atare
convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări în politica de contabilitate. În
acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea modificărilor introduse în politica de
contabilitate în fiecare caz concret.
Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare
ale perioadei în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de încasare sau plată a
mijloacelor băneşti, de exemplu, veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se constată la
livrarea lor şi transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului; veniturile din
prestarea serviciilor - pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de dobînzi, redevenţe
şi dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor băneşti sau a
altei forme de compensare. Energia electrică consumată se trece la consumuri sau cheltuieli
în perioada de gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării mijloacelor
băneşti. În mod analog se contabilizează salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de
transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate întreprinderea
trebuie să pornească de la incoincidenţa eventuală temporală a operaţiunii economice şi a
asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile economice trebuie să fie
reflectate în contabilitate în momentul realizării acestora. Nici o operaţiune nu poate fi
stopată sau accelerată din punctul de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate. Rapoartele
financiare bazate pe principiul specializării exerciţiilor asigură utilizatorii cu informaţii nu
numai privind operaţiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor băneşti, dar şi
privind datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor şi încasările ulterioare ale
acestora.
Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să asigure respectarea
următoarelor principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă
(esenţialitatea) .
La luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie respectate măsurile
de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile -
subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul în care au fost
cîştigate, iar cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării acestora. Metodele acceptate
de întreprindere trebuie să asigure un grad mai înalt de disponibilitate de a reflecta în
contabilitate şi rapoartele financiare cheltuielile şi datoriile decît veniturile şi activele. De
exemplu, stocurile de mărfuri şi materiale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la
suma cea mai mică dintre "cost" şi "valoarea realizabilă netă". Pierderile din lipsurile şi
deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli în momentul constatării acestora (indiferent de cauzele
lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de către persoanele vinovate (venitul) se
constată şi se eflectă în contabilitate numai atunci cînd întreprinderea dispune de o certitudine
argumentată privind primirea acestora (acordul în scris al angajatului privind recuperarea
daunei materiale cauzate, decizia judecătorească etc.). Respectarea principiului prudenţei
permite întreprinderii, dacă este necesar, să creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor
perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase,
pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru reparaţiile şi deservirea
cu garanţie a mărfurilor vîndute etc.
În acelaşi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibilă o prudenţă
exagerată care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturînd astfel
informaţiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare.
Metodele acceptate în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea
operaţiunilor economice în contabilitate, pornind nu numai de la forma juridică a acestora, dar
şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care acestea au fost efectuate..
Respectarea acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii
economiei de piaţă, cînd legislaţia şi baza normativă a contabilităţii privind unele probleme
rămîn în urma evoluţiei practicii activităţii economico-financiare a întreprinderilor.
În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esenţială pentru
utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilităţii utilizării acesteia pentru
diferite evaluări şi luarea deciziilor. Informaţia se consideră esenţială în cazul cînd lipsa sau
insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în baza
rapoartelor financiare. În acelaşi timp în cazul cînd informaţia sau gradul de exactitate a
acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consideră
neesenţială. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor întreprinderi mari pot fi
exprimate în mii lei, întrucît sumele neînsemnate nu influenţează procesul de luare a
deciziilor. Aplicarea principiului esenţialităţii are menirea să contribuie la simplificarea
lucrărilor de prelucrare a informaţiei şi întocmire a rapoartelor financiare.
Convenţiile fundamentale şi principiile contabilităţii trebuie să constituie baza elaborării
politicii de contabilitate a întreprinderii. Nerespectarea acestora denaturează informaţia
privind situaţia patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se consideră ca
o încălcare a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi normative incluse
în sistemul de reglementare normativă a contabilităţii.
Procedura elaborării politicii de contabilitate vizînd o problemă (sector) concretă a
contabilităţii constă în alegerea unei variante din cîteva, admise de actele legislative şi
normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi
acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
financiare.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a
uzurii care corespunde într-o măsură mai mare modelului prevăzut de exploatare a unui obiect
concret de mijloace fixe.
"Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe
fiecare tranzacţie sau pe stadii de terminare a lucrărilor. Întreprinderea alege acea variantă
care permite a determina mai exact mărimea venitului obţinut în perioada de gestiune.
Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de
ţinere a contabilităţii vizînd o problemă concretă, întreprinderea este în drept să elaboreze
metoda respectivă autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).
Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor şi datoriilor, veniturilor şi
cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra
rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau chiar să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în
conformitate cu evaluarea materialelor în contabilitatea curentă poate să fie efectuată prin trei
metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de
mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii
mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun
de un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale. În acest caz metoda
FIFO este preferabilă la majorarea permanentă a preţurilor, iar metoda costului mediu
ponderat - în cazul variaţiilor considerabile de preţuri la stocurile de mărfuri şi materiale.
Politica de contabilitate pentru anul curent se aprobă de conducătorul întreprinderii la
finele anului precedent şi intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se
aplică de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv cele evidenţiate într-un
bilanţ distinct, indiferent de sediul lor. 16. Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie
să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. De exemplu, modificările în
politica de contabilitate pot fi operate în cazul
a) reorganizării întreprinderii (contopirii, asocierii, separării), care în conformitate cu
legislaţia în vigoare poate fi efectuată conform deciziei fondatorilor (participanţilor), organelor
de stat împuternicite sau organului judiciar. În aceste cazuri modificările în politica de
contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou apărute;
b) schimbării proprietarilor - la data schimbării proprietarilor (participanţilor);
c) introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau
altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse;
modificarea condiţiilor activităţii economice externe - înăsprirea substanţială sau
liberalizarea regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi
altor acte normative) - la data intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor actelor
legislative şi normative;
d) elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii - începînd cu 1 ianuarie a anului
următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la
începutul noului an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul
anului de gestiune şi comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.
Toate modificările în politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariţiei lor,
trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii),
indicîndu-se data intrării în vigoare a acestora.
GRUPA III- Categoria III- Expertizele contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?

Raspuns:
Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:
I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.
După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de
procedură penală; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate
privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces
justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru
solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru
rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.
După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile
ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau
extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.
În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Raspuns:
Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se
află în:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin Hotărârea Conferinţei
Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin
Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit
e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile
dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare
- arbitraje în cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea
pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în
condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

3. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Raspuns:
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei
şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi
control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin
normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract
scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională
a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de
administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau
cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost
consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de
consecinţele acesteia.

GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate

3. (30.) Un proiect investitional , cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si o rata de

actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
An Cost Costuri de Total cost Total Cash-flow
investitie exploatare incasari Anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 11.445 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculati termenul de recuperare al investitiei.

Rezolvare:
 GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

4. 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-
contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara:

Indicator 31.12.n
Imobilizari 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilitati 300
Capitaluri propii 20000
Datorii maimari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare:
Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei, dar cu mentiunea
ca nu poat aparea în bilant datorii din exploatare ci numai datorii catre trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an + datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.
Datorii din exploatare sunt datorii de până la un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate: 
a) Indicatorul lichidităţii curente
=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38
* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate 

=(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300=  15,62
2. Indicatori de risc: 
a) Indicatorul gradului de îndatorare 
Capital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%
Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%
unde:
* capital împrumutat = credite peste un an; 
* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

5. (8.) Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai sus.
Rezolvare:

CATEGORIA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordata

contribuabililor

Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe parcursul

unei perioade contabile :
6. venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;
7. cheltuieli totale, exclusive cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei;
8. cheltuielile cu diurnal acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi
(pe parcursul a 15 zile).
Se cere determinarea rezultatului net.
Rezolvare:
Diurna = 80 x 15 zile = 1.200 lei, dar doar 32,5 lei / zi este deductibila => 32,5 x 15 zile = 487,5
lei – deductibil iar 712,5 lei nedeductibil.
Venituri 400.000 –
Cheltuieli 230.000
Profit brut 170.000
Profit impozabil = 170.000 + 712,5 = 170.712,5 x 16% = 27.314 lei
Profit net = 170.000 – 27.314 = 142.686 lei

Problema 6. Un angajat al unei entitati obtine intr-o luna urmatoarele venituri:

Vanituri salariale 850 lei;
Ajutor de inmormantare 1.270 lei, ca urmare a justificarii cu documente
150 lei reprezentand cadou cui ocazia Pastelui.
Salariatul nu are nici o persoana in intretinere.Sa se stabileasca salariul net.

Pentru veniturile salariale, angajatul datoreaza urmatoarele retineri:

Contributie somaj 0.5% = 4.25 lei
Contributie sanatate 5.5% = 46.75 lei
Contributie pensii 10.5% = 89.25 lei
Deducere personala 250 lei
Impozit 16% = 73.56
Venit salarial net 636 lei

Tratamentul fiscal al ajutorului de inmormantare

Ajutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de familie
al decedatului.Pentru acordarea ajutorului de inmormatare exista trei solutii practice uzuale,
astfel:
1. Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2007 nr. 487/2006.
Tratamentul fiscal: In baza art.21 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2007 nr. 487/2006, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de familie al
decedatului, suma de 635 RON. Acesta suma este fixa si se acorda doar in cazul in care
decedatul nu avea drept de asigurare, prin urmare acesta nu era asigurat in sistemul public de
asigurari. Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS. Aceasta cheltuiala se deduce
din contributia datorata de angajator.
2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003
Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si ajutor
de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii:
a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si
functionare al societatii;
b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului,
membru de familie al decedatului.
Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de
organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de munca.
Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea angajatorului stabilirea
plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara.
2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul muncii, sub forma de prima la
salariu.
Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Muncii, angajatorul poate acorda unui membru
al familiei decedatului o suma de bani sub forma unei prime la salariu. Suma nu este plafonata.
Insa, dezavantajul in acest caz este ca pentru aceasta suma se datoreaza toate taxele si
contributiile aferente unui salariu. Prin urmare, se vor face retineri si se vor achita, avand in
vedere ca sunt taxe si impozite cu retinere la sursa, atat angajatului, cat si angajatorului.

Cadoul cu ocazia pastelui in valoare de 150 lei nu se impoziteaza.

Problema 9. O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-o
perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de
500.000 lei . Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre entitate.
Rezolvare:
Impozitul pe profit reprezinta valoare maxima dintre 5% x valoarea veniturilor si (venituri –
cheltuieli ) x 16%
5% x 900.000 = 45.000 lei
(900.000 – 500.000)16%=64.000 lei
Impozitul pe profit = 64.000 lei

Problema 11. Sa se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636
lei, inclusive salariul net (2 persoane in intretinere).
Rezolvare:
Salariul negociat: 636 lei
Contributie somaj 0.5% = 3.18 lei
Contributie sanatate 5.5% = 34.98 lei
Contributie pensii 10.5% = 66.78 lei
Deducere personala = 450 lei
Impozit 16% = 12.97 lei
Salariul net = 518 lei