Sunteți pe pagina 1din 22

GRUPA I –Categoria I-Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(27.) O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de


cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca
adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare si formulele
contabile de achizitia si vanzarea marfurilor.

2.(49.) Intreprinderea Alfa detine o cladire evaluata la valoarea justa de 120.000 lei,
amortizare cumulata 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 10.000 lei. La
31.12.N, managerii iau decizia sa vanda cladirea in anul N+1. Ca urmare activul va fi
clasificat in categoria stocurilor de marfuri. La 31.12N se estimeaza ca valoarea
realizabila neta a acestui stoc este de 75.000 lei.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N.

3.(51.) intreprinderea Alfa vinde societatii mama un stoc de marfa la pretul de 100.000 lei
cu optiunea de a-l putea raspumpara dupa 12 luni.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile daca optiunea de rascumparare este sau nu
exercitata.

4.(53.) Intreprinderea Alfa majoreaza capitalul social prin aport in natura. Aportul consta
intr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data
varsarii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominala a unei actiuni este de 100
lei.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile

5.(60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o


cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui
cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare.
Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulata 20.000 lei.
Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei.
Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar
cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.
Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei.
Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar
cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.
Situatia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vandut pana la sfarsitul execitiului
financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar
costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.
Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei
situatii.
Raspuns:
Situatia a) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea
reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Asadar, valoarea
rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Cu alte cuvinte, in locul
costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de
efectuarea reevaluarii acelui activ veti avea valoarea rezultata din reevaluare. In acest caz,
amortizarea activului respectiv se va efectua avand in vedere valoarea acestuia,
determinata in urma reevaluarii.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci surplusul
din reevaluare fata de valoarea contabila neta se va inregistra in contul 105 „Rezerve din
reevaluare”.

Valoarea contabila neta se determina ca diferenta dintre valoarea de intrare si amortizarea


inregistrata.
Inregistrari contabile:

inregistrarea achizitiei constructiei:

212 „ Constructii” = 404 „ Furnizori de imobilizari” 100.000

inregistrarea amortizarii :

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2812 „ Amortizarea constructiilor” 20.000


amortizarea imobilizarilor”

- eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a activului:

2812 „Amortizarea constructiilor” = 212 „Constructii” 20.000

• inregistrarea reevaluarii stabilindu-se o valoare justa de 120.000 lei:

Valoarea contabila neta = 100.000 – 20.000 = 80.000 lei


Rezerva din reevaluare = 120.000 – 80.000 = 40.000 lei

212 „Constructii” = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000

In ceea ce priveste costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare estimate la


5.000 lei si cheltuielile de cadastru estimate la 3.000 lei, potrivit pct. 115 din
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin
OMFP 3055/2009, in cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt
evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata
a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
In consecinta, cheltuielile cu organizarea licitatiei si cele de cadastru nu vor fi incluse in
valoare constructiei, deoarece in momentul vanzarii, acestea vor fi recunoscute distinct in
contabilitate.

Problema care se ridica este daca se vor inregistra datorii contingente sau provizioane
pentru aceste cheltuieli viitoare.
Potrivit pct. 211 alin. (3) din reglementarile amintite, o datorie contingenta este:
a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei
bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau
mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii;
sau
b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei
bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:
- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.

Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:


a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari
corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi
necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie
curenta care poate genera o iesire de resurse; sau
- obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu
este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei,
fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

Deoarece cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui
cumparator, iar societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru
vanzare, pentru cheltuielile legate de organizarea licitatiei si pentru cele de cadastru, in
contabilitate se va inregistra un provizion deoarece s-au putut realiza estimari corecte
(5.000 lei, respectiv 3.000 lei) si este posibil sa existe iesiri de resurse pentru stingerea
obligatiilor.

• Inregistrarea costurilor estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare (5.000 lei) si a


cheltuielilor de cadastru (3.000 lei):

681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, = 151 "Provizioane" 8.000


provizioanele si ajustarile pentru depreciere"
GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(67.)Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing


financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei,
TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing
financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii:
perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este
de 6 ani;
platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5
facturi;
la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 + TVA;
la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la
valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.
Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator cat si la locatar.

2.(71.)Societatea Comerciala „B” specializata in comertul cu amanuntul detine in stoc la


inceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 15.000 lei. Adaosul
comercial aferent marfurilor din stoc este 3.000 lei, iar TVA 2.200 lei. In cursul perioadei
de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei ( TVA 19% ).
Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vand marfuri in cursul lunii prin
magazinul cu amanuntul in valoare de 42.000 lei, ( inclusiv TVA). Se descarca gestiunea.
Evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul.

3.(87.)Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate in cursul unei luni, venituri pentru munca
prestata in suma de 850 lei. In cursul lunii salariatul beneficiaza de 14 zile calendaristice
de concediu medical pentru boala obisnuita, din care 10 zile lucratoare. Salariul de baza
minim brut pe tara este de 600 lei, iar luna are un numar de 22 zile lucratoare. Stabilirea
bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale? Stabilirea contributiei de asigurari
sociale datorata de angajator?

4.(116.)La o societate comerciala ce are un capital social de 150.000 u.m., profitul brut
este de 80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel:
se constituie rezerve legale in limita maxima admisa de lege;
constituire de rezerve statutare in procent de 10% din profitul net;
profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n,
respectiv acordarea de dividente 50.000 u.m.n. Presupunem ca printre asociati avem doar
persoane fizice.

5.(158.)Se achizitioneaza in vederea reproductiei tineret bovin in valoare de 300.000


u.m.n. plus TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la
40.000 u.m.n., iar dupa 3 luni se contata un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n, Cu
ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui vitel evaluat la 5.000
u.m.n. Considera vinovat de lipsa acestuia ingrijitorul si i se imputa valoarea lui.
Jumatate din valoare se depune de catre acesta in casierie, iar restul se retine din salariu.
GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei:
a) asigurari pozitive
b) asigurari negative
c) fara asigurare
Raspuns:

2. (9.) Nominalizati si explicate criteriile de apreciere a imaginii fidele.) (67.) Precizati


cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Raspuns:
Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să
se asigure că urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia
elaborării situatiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt
inregistrate in contabilitate. Termenul de „operatii" cuprinde toate drepturile si activele
întreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale şi, de o manieră generală,
orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a
patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al
întreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune că toate elementele materiale
din scripte corespund cu cele identificabile fizic si că toate elementele
de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale si
nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate
informatiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi
justificate şi verificate.
Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în situatiile financiare a
operatiilor presupune că aceste operatii trebuie:
-să fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmărindu-se
respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte;
-să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic
exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor
contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;
-să fie contabilizate in conturile corespunzătoare; deci criteriul corectei
imputări;
-să fie corect totalizate, centralizate, astfel încat să li se asigure o
prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul
corectei prezentari in conturile anuale.

Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei:

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera,


indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor
misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor
sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura
garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu
obiectivitate.
Independenta are doua componente fundamentale:
- independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de
spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite
acest rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu
integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala;
- independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata
ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta
profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.
Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:
interes propriu;
slabirea autocontrolului;
renuntarea la propriile convingeri;
manifestari de familiarism;
actiuni de intimidare.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie


Raspuns:
Pragul de semnificaţie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea în raport cu
care se determină dacă erorile, omisiunile sau greşelile identificate în
conturi, considerate individual sau cumulat, indică dacă acele conturi
oferă o imagine fidelă, completă şi exactă rezultatului, a situaţiei
financiare si a patrimoniului întreprinderii.
În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume
peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
regularitatea si sinceritatea situaţiilor financiare , cât si imaginea fidelă a
rezultatului, a situaţiei financiare si a patrimoniului întreprinderii. Altfel
spus , pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce in contabilitatea anglo-
saxonă poarta denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub
care înţelegerea si interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate
semnificativ.
Altfel spus, pragul de semnificaţie exprimă nivelul maxim admisibil de eroare
acceptat pentru a putea decide dacă conturile sunt corecte sau nu.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit?Prezentati-le succinct.


Raspuns:
In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de
referinta: norme contabile si norme de audit.
Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in
functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe
care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea Intreprinderilor

1.(32.) Goodwill-ul reprezinta:


fondul commercial al intreprinderii;
un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa
elementele intangibile ale acesteia;
un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului commercial al
intreprinderii.
Raspuns:

2.(110) Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele


metode, cunoscând următoarele elemente din bilanţul economic al
acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiinţare 15.000;
clădiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000;
creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve
10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Raspuns:
Date din Date Date din Date
Nr Corectie Corectie Total Nr Corectie Corectie Total
Explicatii Bil din Bil Explicatii Bil din Bil
Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii
Contabil ec Contabil ec
Ch
1 15000 -15000 -15000 0 1 C social 100000 100000
infiintare
2 Cladiri 200000 200000 2 Rezerve 10000 10000
3 Echip 250000 250000 3 Profit 55000 -15000 -15000 40000
4 Stocuri 300000 300000 4 V Anticip 80000 -80000 -80000 0
5 Casa 10000 10000 5 Furnizori 400000 80000 80000 480000
6 Banca 150000 150000 6 Creditori 80000 80000
7 7 Impr.TL 200000 200000

TOTAL 925000 -15000 0 -15000 910000 925000 -15000 -15000 910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC – Total Datorii


Total Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 lei
Total Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000
ANC = 910000- 760000 = 150000
Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit
= 100000+10000+40000=150000

3. (197.) Să se determine activul net contabil corectat pe baza


următoarelor informaţii:
- capital social: 10.000;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creării unui produs
pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor;
cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Raspuns:
Date
Date din Date din Date
Nr din Nr Corectie Corectie Total
Explicatii Bil Explicatii Bil din Bil
Crt Bil Crt Etapa 1 Etapa 2 Corectii
Contabil Contabil ec
ec
1 Chconstit 2000 0 1 C social 10000 10000
Ch ercet 10000 2 Rezerve 3000 3000
d.c 4000
creare 3 Rez Rep 5000 5000
produs
3 Ch vans 1000 0
TOTAL 13000 0 18000 0 -15000 3000

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 +
6.000 +1.000) = 9.000
GRUPA II – Categoria V- Fuziuni si divizari de intreprinderi

3 (34.) Patru societati comerciale A,B,C,D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate


noua „E” cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotaraste ca
pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea
operatiei de fuzuine taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea
capitalului social aportat.
24.000 x 5% = 1.200 lei
Calculul primelor de fuziune este:
A: 10.000 x 5% = 500 lei – prima
B: 8.000 x 5% = 400 lei – prima
C: 5.000 x 5% = 250 lei – prima
D: 1.000 x 5% = 50 lei – prima
TOTAL 24.000 lei 1.200 lei – prima
Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii „E”.
Rezolvare:

Decontari cu asociatii = % 24.000


Capital social 22.800
din care
A 9.500
B 7.600
C 4.750
D 950
Prima de fuziune 1.200
din care
A 500
B 7.600
C 250
D 50

4 (39.) SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune , activul


ecesteia constand in cladiri 10.000 lei si disponibilitati la banca 5.000 lei si emite
in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune.Ulterior, prima
de fuziune se incorporeaza in capitalul social.
Rezolvare:
Preluarea activului SC BETA SA
% 456 15.000 lei
212 10.000 lei
5121 5.000 lei
Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei
Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a
actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.
456 % 15.000 lei
1011 14.000 lei
1042 1.000 lei
Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 1011 1.000 lei


GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al
intreprinderii

1.(19.) Elaborare politici si proceduri contabile . Studiu de caz : societatea de comert.


Rezolvare:
Politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în cazul trecerii la noul
sistem de contabilitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune.
Adoptarea şi precizarea politicii de contabilitate se perfectează printr-un
document organizatoric-de dispoziţie (ordin, dispoziţie etc. ) al
conducerii întreprinderii. Procedura formării şi aprobării politicii de
contabilitate este stabilită autonom de fiecare întreprindere. De
exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de
o comisie specială compusă din reprezentanţii serviciilor contabil,
financiar, juridic etc. ale întreprinderii sau de o firmă de consulting (de audit).
Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată la adunarea fondatorilor
(proprietarilor) sau de Consiliul de directori şi perfectată prin decizia de protocol.
Responsabilitatea pentru formarea şi respectarea politicii de contabilitate o
poartă conducătorul întreprinderii.
La alegerea şi argumentarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să
pornească de la anumite convenţii fundamentale. Sînt prevăzute trei
convenţii fundamentale ale contabilităţii: continuitatea activităţii,
permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.
La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie să aprecieze
posibilităţile întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil.
Dacă conducerea nu are intenţia şi nu este nevoită să lichideze
întreprinderea, să suspende sau să reducă considerabil volumul
producţiei, la întocmirea rapoartelor financiare se aplică metode
obişnuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi
determinare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii. În
cazul în care conducerea are intenţia sau este nevoită să lichideze
întreprinderea rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza
altor principii şi metode. De exemplu, în cazul funcţionării normale a
întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţ la valoarea de
intrare cu scăderea uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii
- la valoarea de vînzare (lichidare).
Metodele şi regulile de contabilizare acceptate de întreprindere trebuie
să fie aplicate de la o perioadă de gestiune la alta. În acest caz, de regulă,
este vorba de permanenţa metodicii adoptate de reflectare a operaţiunilor
economice, metodelor de evaluare a activelor şi datoriilor, de calculare a
uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în decursul
anului de gestiune, precum şi de la un an de gestiune la altul. Totodată, o
atare convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări
în politica de contabilitate. În acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea
modificărilor introduse în politica de contabilitate în fiecare caz concret.
Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi
rapoartele financiare ale perioadei în care au avut loc, indiferent de momentul
efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti, de exemplu, veniturile
din vînzarea produselor şi mărfurilor se constată la livrarea lor şi
transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului; veniturile din
prestarea serviciilor - pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de
dobînzi, redevenţe şi dividende - la calcularea acestora, indiferent de
momentul primirii mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. Energia
electrică consumată se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de
gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării
mijloacelor băneşti. În mod analog se contabilizează salariul calculat,
cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea
politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la
incoincidenţa eventuală temporală a operaţiunii economice şi a
asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile
economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul realizării
acestora. Nici o operaţiune nu poate fi stopată sau accelerată din
punctul de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate. Rapoartele
financiare bazate pe principiul specializării exerciţiilor asigură utilizatorii
cu informaţii nu numai privind operaţiunile precedente legate de primirea
sau plata mijloacelor băneşti, dar şi privind datoriile aferente plăţii
mijloacelor băneşti în viitor şi încasările ulterioare ale acestora.
Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să asigure
respectarea următoarelor principii: prudenţa, prioritatea conţinutului
asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea) .
La luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie
respectate măsurile de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie
supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile - subevaluate. Conform acestui
principiu, veniturile se constată numai în cazul în care au fost cîştigate, iar
cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării acestora. Metodele
acceptate de întreprindere trebuie să asigure un grad mai înalt de
disponibilitate de a reflecta în contabilitate şi rapoartele financiare
cheltuielile şi datoriile decît veniturile şi activele. De exemplu, stocurile
de mărfuri şi materiale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la
suma cea mai mică dintre "cost" şi "valoarea realizabilă netă".
Pierderile din lipsurile şi deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli în momentul
constatării acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi
de către persoanele vinovate (venitul) se constată şi se eflectă în
contabilitate numai atunci cînd întreprinderea dispune de o certitudine
argumentată privind primirea acestora (acordul în scris al angajatului
privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judecătorească etc.).
Respectarea principiului prudenţei permite întreprinderii, dacă este
necesar, să creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de
exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru
returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru reparaţiile
şi deservirea cu garanţie a mărfurilor vîndute etc.
În acelaşi timp la alegerea politicii de contabilitate este
inadmisibilă o prudenţă exagerată care poate conduce la crearea unor
rezerve nejustificate, denaturînd astfel informaţiile furnizate utilizatorilor de
rapoarte financiare.
Metodele acceptate în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre
reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate, pornind nu numai
de la forma juridică a acestora, dar şi de la conţinutul economic şi
situaţia economică în care acestea au fost efectuate.. Respectarea
acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii
economiei de piaţă, cînd legislaţia şi baza normativă a contabilităţii privind
unele probleme rămîn în urma evoluţiei practicii activităţii economico-
financiare a întreprinderilor.
În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia
esenţială pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al
posibilităţii utilizării acesteia pentru diferite evaluări şi luarea deciziilor.
Informaţia se consideră esenţială în cazul cînd lipsa sau insuficienţa
acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei
în baza rapoartelor financiare. În acelaşi timp în cazul cînd informaţia sau
gradul de exactitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de
rapoarte financiare, ea se consideră neesenţială. De exemplu, rapoartele financiare
publicate ale unor întreprinderi mari pot fi exprimate în mii lei, întrucît sumele
neînsemnate nu influenţează procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului
esenţialităţii are menirea să contribuie la simplificarea lucrărilor de
prelucrare a informaţiei şi întocmire a rapoartelor financiare.
Convenţiile fundamentale şi principiile contabilităţii trebuie să
constituie baza elaborării politicii de contabilitate a întreprinderii.
Nerespectarea acestora denaturează informaţia privind situaţia
patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se
consideră ca o încălcare a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de
întocmire a rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi
normative incluse în sistemul de reglementare normativă a contabilităţii.
Procedura elaborării politicii de contabilitate vizînd o problemă
(sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din
cîteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese,
pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în
calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
financiare.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de
calculare a uzurii care corespunde într-o măsură mai mare modelului
prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.
"Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea
serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de terminare a lucrărilor.
Întreprinderea alege acea variantă care permite a determina mai exact
mărimea venitului obţinut în perioada de gestiune.
Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu
stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii vizînd o problemă
concretă, întreprinderea este în drept să elaboreze metoda respectivă
autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).
Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor şi
datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere
pot să influenţeze negativ asupra rezultatelor activităţii altei
întreprinderi sau chiar să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în
conformitate cu evaluarea materialelor în contabilitatea curentă poate să fie efectuată
prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a
stocurilor de mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile
cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele FIFO şi costului mediu
ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat şi
variat de stocuri de mărfuri şi materiale. În acest caz metoda FIFO este
preferabilă la majorarea permanentă a preţurilor, iar metoda costului
mediu ponderat - în cazul variaţiilor considerabile de preţuri la
stocurile de mărfuri şi materiale.
Politica de contabilitate pentru anul curent se aprobă de conducătorul
întreprinderii la finele anului precedent şi intră în vigoare începînd cu 1
ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplică de toate subdiviziunile structurale ale
întreprinderii, inclusiv cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de
sediul lor. 16. Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie
să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. De
exemplu, modificările în politica de contabilitate pot fi operate în cazul
a) reorganizării întreprinderii (contopirii, asocierii, separării), care în
conformitate cu legislaţia în vigoare poate fi efectuată conform deciziei
fondatorilor (participanţilor), organelor de stat împuternicite sau organului
judiciar. În aceste cazuri modificările în politica de contabilitate se introduc la data
înregistrării de stat a persoanelor juridice nou apărute;
b) schimbării proprietarilor - la data schimbării proprietarilor
(participanţilor);
c) introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau
limitarea unei sau altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării
de stat a preţurilor la produse; modificarea condiţiilor activităţii
economice externe - înăsprirea substanţială sau liberalizarea
regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi
altor acte normative) - la data intrării în vigoare a modificărilor şi
completărilor actelor legislative şi normative;
d) elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii - începînd cu 1 ianuarie
a anului următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea
politicii de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigură
consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi
comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.
Toate modificările în politica de contabilitate, indiferent de cauzele
apariţiei lor, trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de
dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicîndu-se data intrării în vigoare a acestora.

GRUPA III- Categoria III- Expertizele contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?


Raspuns:
Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:
I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.
După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot
fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă;
Codul de procedură penală; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt
efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de
probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către
părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru
rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.
După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele
contabile se clasifică în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte
civile ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau
extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.
În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza


contabila?
Raspuns:
Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare
şi extrajudiciare se află în:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin
Hotărârea Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin Conferinţa Naţională a
Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit
e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua
expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare
- arbitraje în cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care
stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care
au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise,
cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

3. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?


Raspuns:
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii
Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de
la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor
contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare
profesională reglementate prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei
sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în
care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie:
expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la
plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care
aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea
incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului
unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de
interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate
ai Corpului documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în
relaţiile cu Corpul sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate
pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără
consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu
ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul
calităţii serviciilor profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de
conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de
gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate

5 (30.) Un proiect investitional , cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si o


rata de actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:
An Cost Costuri de Total cost Total Cash-flow
investitie exploatare incasari Anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 11.445 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei
Calculati termenul de recuperare al investitiei.
Rezolvare:

GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

6 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei


financiar-contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara:

Indicator 31.12.n
Imobilizari 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilitati 300
Capitaluri propii 20000
Datorii maimari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare:
Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei, dar cu
mentiunea ca nu poat aparea în bilant datorii din exploatare ci numai datorii catre
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an + datorii care trebuie plătite
într-o perioadă de până la un an. Datorii din exploatare sunt datorii de până la
un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichidităţii curente
=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38
* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate


=(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300=
15,62
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de îndatorare
Capital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%


unde:
* capital împrumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

7 (8.) Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai


sus.
Rezolvare:
CATEGORIA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordata
contribuabililor

Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe


parcursul unei perioade contabile :
8 venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;
9 cheltuieli totale, exclusive cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei;
10 cheltuielile cu diurnal acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80
lei/zi (pe parcursul a 15 zile).
Se cere determinarea rezultatului net.
Rezolvare:
Diurna = 80 x 15 zile = 1.200 lei, dar doar 32,5 lei / zi este deductibila => 32,5 x 15 zile
= 487,5 lei – deductibil iar 712,5 lei nedeductibil.
Venituri 400.000 –
Cheltuieli 230.000
Profit brut 170.000
Profit impozabil = 170.000 + 712,5 = 170.712,5 x 16% = 27.314 lei
Profit net = 170.000 – 27.314 = 142.686 lei

Problema 6. Un angajat al unei entitati obtine intr-o luna urmatoarele venituri:


Vanituri salariale 850 lei;
Ajutor de inmormantare 1.270 lei, ca urmare a justificarii cu documente
150 lei reprezentand cadou cui ocazia Pastelui.
Salariatul nu are nici o persoana in intretinere.Sa se stabileasca salariul net.

Pentru veniturile salariale, angajatul datoreaza urmatoarele retineri:


Contributie somaj 0.5% = 4.25 lei
Contributie sanatate 5.5% = 46.75 lei
Contributie pensii 10.5% = 89.25 lei
Deducere personala 250 lei
Impozit 16% = 73.56
Venit salarial net 636 lei
Tratamentul fiscal al ajutorului de inmormantare
Ajutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de
familie al decedatului.Pentru acordarea ajutorului de inmormatare exista trei solutii
practice uzuale, astfel:
1. Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat
pe anul 2007 nr. 487/2006.
Tratamentul fiscal: In baza art.21 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat
pe anul 2007 nr. 487/2006, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de
familie al decedatului, suma de 635 RON. Acesta suma este fixa si se acorda doar in
cazul in care decedatul nu avea drept de asigurare, prin urmare acesta nu era asigurat in
sistemul public de asigurari. Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS.
Aceasta cheltuiala se deduce din contributia datorata de angajator.
2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003
Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si
ajutor de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii:
a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si
functionare al societatii;
b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului,
membru de familie al decedatului.
Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de
organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de
munca. Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea
angajatorului stabilirea plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara.
2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul muncii, sub forma de
prima la salariu.
Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Muncii, angajatorul poate acorda unui
membru al familiei decedatului o suma de bani sub forma unei prime la salariu. Suma nu
este plafonata. Insa, dezavantajul in acest caz este ca pentru aceasta suma se datoreaza
toate taxele si contributiile aferente unui salariu. Prin urmare, se vor face retineri si se vor
achita, avand in vedere ca sunt taxe si impozite cu retinere la sursa, atat angajatului, cat si
angajatorului.

Cadoul cu ocazia pastelui in valoare de 150 lei nu se impoziteaza.

Problema 9. O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-
o perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor
sunt de 500.000 lei . Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre
entitate.
Rezolvare:
Impozitul pe profit reprezinta valoare maxima dintre 5% x valoarea veniturilor si
(venituri – cheltuieli ) x 16%
5% x 900.000 = 45.000 lei
(900.000 – 500.000)16%=64.000 lei
Impozitul pe profit = 64.000 lei
Problema 11. Sa se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat
de 636 lei, inclusive salariul net (2 persoane in intretinere).
Rezolvare:
Salariul negociat: 636 lei
Contributie somaj 0.5% = 3.18 lei
Contributie sanatate 5.5% = 34.98 lei
Contributie pensii 10.5% = 66.78 lei
Deducere personala = 450 lei
Impozit 16% = 12.97 lei
Salariul net = 518 lei