Sistemul de plati cash pooling O tendinta din ce in ce mai intalnita in cadrul societatilor ce apartin aceluiasi grup o reprezinta implementarea

unui sistem de management al lichiditatilor financiare cash pooling - pentru eficientizarea resurselor financiare disponibile la nivelul grupului si optimizarea fluxului de capital sub forma de lichiditati. Sistemul real, zero balancing, implica transferul fizic al fondurilor aflate in contul unui participant in vederea compensarii soldului negativ al altui participant. Sistemul zero balancing functioneaza printr-un pool leader sau master, astfel ca soldurile creditoare de la sfarsitul zilei ale participantilor la cash pooling sunt transmise leaderului, iar acesta transfera sumele necesare pentru a compensa soldurile debitoare ale altor participanti. In acest fel excedentul sau deficitul de lichiditati se regaseste in contul principal al leaderului. Astfel, prin intermediul acestor decontari apar o serie de tranzactii intra-grup (imprumuturi, depozite, dobanzi, comisioane). Pentru sumele puse la dispozitie in contul principal, participantii primesc o dobanda, iar pentru sumele primite din contul principal, participantii platesc dobanda, acest tip de tranzactii creand implicatii fiscale la nivelul fiecarul participant, inclusiv a leaderului. Dobanzile generate de aceste fluxuri trebuie sa fie stabilite pe baza de contracte intre participanti si leader si trebuie sa respecte un nivel care sa nu intre sub incidenta legii practicilor comerciale si a limitelor fiscale admise la deducere. Daca la nivelul leaderului excedentul este plasat in depozite la banca se poate primi dobanda, dobanda ce ar trebui repartizata catre membrii grupului in functie de aportul lor in cadrul acestui flux. Prin implementarea acestei structuri de management al cashului se realizeaza beneficii administrative si economice cum ar fi: transparenta in controlul resurselor; rapiditate in obtinerea informatiilor; luarea de decizii in timp real; cresterea venitului din dobanzi deoarece suma agregata plasata este mai mare la nivelul leaderului, ceea ce ii permite negocierea de dobanzi mult mai avantajoase decat ar fi negociat fiecare in parte; participantii cu deficit de cash pot negocia dobanzi mai mici in cadrul structurii de cash pooling, decat in situatia in care ar imprumuta banii respectivi direct de la banca; reducerea costurilor de finantare, prin apelarea la resursele grupului de participanti cost care este mai mic decat daca s-ar apela la banci.