Fuziunea societatilor comerciale.

Societatea absorbanta detine titluri la

societatea absorbita

1. Evolutia fuziunilor in Romania

In ultimii ani, progresele notabile facute de tara noastra, din punct de vedere al
performantelor economice, dar si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in anul
2007, au influentat in mod favorabil preferintele investitorilor straini. Astfel, in anul
2003, Romania a devenit o tinta mai atractiva pentru activitatile de fuziuni.
De fapt, pana la nivelul anului 2003, in Romania s-a semnalat un nivel scazut, atat
numeric cat si valoric, al fuziunilor si achizitiilor.
Datorita cresterii economice reduse anterioare anului 2003, este usor de inteles
slaba activitate in domeniu a investitorilor straini si autohtoni. Pe de o parte, investitorii
straini au preferat sa isi indrepte atentia inspre societati ce activeaza in alte tari din
regiunea de est a Europei, iar pe de alta parte, investitorii autohtoni nu au reusit sa
dezvolte un capital romanesc suficient de puternic pentru a realiza astfel de tranzactii.
In general, fuziunile s-au realizat intre societati cu actionariat majoritar comun, in
scopul reorganizarii din punct de vedere juridic sau administrativ.
Printre motivele realizarii fuziunilor se numara modificarea politicii unor firme
multinationale de a-si concentra activitatea dintr-o tara intr-o singura societate sau
impunerea de catre investitorii financiari a unor conditii de marime a capitalului aferent
unei afaceri, conditie indeplinita prin majorari de capital.
Recent, piata fuziunilor si achizitiilor din Romania a inregistrat diverse tipuri de
tranzactii, unele relativ complexe. Fata de tranzactiile simple prin care actionarii actuali
ai unor societati isi vand integral participatiile contra numerar ( tranzactii de tip cash
imediat) au inceput sa apara si tranzactii complicate de tip non-cash, earn-out sau
majorari de capital in vederea dezvoltarii comune.
Anumiti investitori au incercat consolidarea unor sectoare prin tranzactii non-cash
de tip share-for-share swap. Practic, firma achizitoare emite noi actiuni care sunt oferite
actionarilor firmei achizitionate in schimbul actiunilor detinute in firma tinta. Aceasta
tranzactie este, in general, insotita de restrictii in ceea ce priveste vanzarea imediata a
actiunilor obtinute in firma achizitoare. Vanzatorii care accepta astfel de tranzactii sunt,
in general, convinsi de perspectivele afacerii firmei achizitoare, perspective de care
depinde pretul la care isi vor putea valorifica actiunile obtinute. In Romania au existat si
situatii in care potentiale tranzactii de acest tip nu au fost incheiate datorita viziunilor
divergente cu privire la modalitatea de plata, in sensul ca actionarii romani sunt atrasi de
tranzactiile cash si nu de asa numitele paper offers ( titluri de valoare).
In ceea ce priveste tanzactiile de tip earn-out, acestea presupun impartirea pretului
de achizitie intr-o suma fixa, platibila la data efectuarii tranzactiei, plus una sau mai
multe plati viitoare in sume variabile care depind de anumiti indicatori financiari de
profitabilitate la data efectuarii acestor plati. Aceste tranzactii se preteaza fie la situatii in
care viziunile asupra perspectivelor afaceri tranzactionate ( profitabilitate, disponibilul de
numerar generat) ale vanzatorului si cumparatorului sunt relativ diferite, fie la cazul in
care vanzatorul ramane angajat sau proprietar partial al firmei tranzactionate. Deseori,

1
tranzactiile sunt insotite de acordarea unor optiuni de tip put sau call, respectiv de dreptul
de a vinde/achizitiona un anumit pachet de actiuni catre/de la cealalta parte din cadrul
tranzactiei la o data si la un pret pre-determinat sau conditionat de aparitia unor
evenimente sau de realizarea anumitor indicatori. Astfel de tranzactii au fost incheiate in
Romania si sunt destul de raspandite in Europa Centrala si de Est.
Incepand cu anul 2003, evolutia fuziunilor, in Romania a reprezentat o crestere nu
doar cantitativa, ci mai ales valorica. Valoarea totala a pietei de fuziuni si achizitii s-a
dublat in anul 2003 fata de anul 2002, ca urmare a cresterii increderii investitorilor
respective a valorii societatilor. Cele mai active domenii de activitate s-au dovedit a fi
industria prelucratoare, industria alimentara si de bauturi, seviciile, sectorul financiar,
telecomunicatii si sectorul farmaceutic.
In ceea ce priveste perioada urmatoare, unii specialisti in domeniu sunt de parere
ca piata fuziunilor isi va mentine tendinta de crestere, in masura in care economia va
continua sa creasca si Romania va fi mai aproape de momentul in care va deveni membra
a Uniunii Europene. De asemenea, avand in vedere forta de munca inalt calificata,
Romania va putea atrage societatile straine care ar fi interesate sa-si mute aici o parte din
capacitatile de productie pentru a beneficia astfel de avantajul unor cheltuieli reduse cu
forta de munca.

2. Notiuni generale privind fuziunile

Fuziunea si operatiile asimilate sunt calificate, in general, ca fiind operatii de

restructurare si de dezvoltare. Clasificarea economica a acestora in categoria
“restructurare” sau in categoria “dezvoltare” nu este insa facila. Astfel, natura economica
a operatiei depinde mai mult de intentia partilor decat de instrumental juridic utilizat,
aceeasi tehnica putand fi utilizata atat in scopul restructurarii cat si in cel al dezvoltarii. In
plus aceeasi operatie, privita din unghiuri diferite, poate fi clasificata diferit. De exemplu,
o fuziune absorbtie de societati apartinand aceluiasi grup poate fi considerata ca o
restructurare la nivelul grupului ca si o operatie de dezvoltare din punct de vedere al
societatii absorbante.
Tinand cont de incertitudinea criteriului economic, se prefera clasificarea fuziunii
si operatiilor asimilate in functie de consecintele lor financiare. Utilizand acest criteriu
fuziunea este considerata o operatie de crestere externa, iar divizarea si aportul partial de
active, operatii de transmitere de intreprinderi.
Astfel, operatiunea de fuziune reprezinta transmiterea patrimoniului uneia sau mai
multor societati catre o alta societate, fara lichidare. Rezultatul fuziunii este fie cresterea
unei societati existente, fie crearea unei societati noi.
In ceea ce priveste procedura de fuziune, aceasta se desfasoara in timp, in sase
etape succesive avand implicatii patrimoniale asupra societatilor participante.

Prima etapa consta in pregatirea operatiunii prin intocmirea proiectului de

fuziune. Administratorii societatilor comerciale care participa la reorganizare intocmesc
proiectul de fuziune care este semnat de reprezentantii legali ai societatilor ce fuzioneaza.

2
 Conform reglementarilor din Romania, redactarea proiectului de fuziune
reprezinta o etapa cheie in derularea operatiunilor de fuziune, deoarece acesta este
documentul principal pe baza caruia se deruleaza ulterior operatiile financiare si contabile
intre societati. Din punct de vedere juridic, proiecul de fuziune trebuie sa contina:
- forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante;
- motivele, scopurile si conditiile fuziunii;
- determinarea si evaluarea activului si pasivului transmise societatii absorbante sau
noii societati;
- modalitatile de remitere a actiunilor sau partilor sociale si data de la care aceste
actiuni sau parti sociale confera drept la beneficii;
- data la care operatiile societatii absorbite sunt considerate incheiate din punct de
vedere contabil;
- datele la care conturile, utilizate pentru a stabili conditiile operatiilor ale
societatilor participante la fuziune sunt inchise;
- raportul sau paritatea de schimb a drepturilor sociale;
- suma prevazuta pentru prima de fuziune;
- drepturile acordate asociatilor si detinatorilor de titluri, altii decat actionarii
( titularii de certificate de investitii).

In proiectul de fuziune sau printr-o declaratie ce se anexeaza la proiect, sunt

specificate modalitatile de evaluare utilizate si eventual motivele alegerii unui alt raport
de schimb decat cel rezultat din calculele financiare realizate.
De asemenea, in cadrul primei etape are loc si intocmirea declaratiei privind
modul de stingere a pasivului de catre fiecare societate comerciala care isi inceteaza
existenta.
Dupa aprobare, priectul constituie documentul justificativ pentru reflectarea in
contabilitate a fuziunii la societatea absorbanta sau la noua societate.

Dupa intocmirea proiectului, are loc a doua etapa care consta in vizarea si
publicarea proiectului. In aceasta etapa se deruleaza urmatoarele operatii:
- depunerea proiectului de fuziune impreuna cu declaratia de stingere a pasivului la
Biroul Unic, unde este inregistrata fiecare societate comerciala;
- vizarea proiectului de fuziune de catre judecatorul delegate la Oficiul Registrului
Comertului;
- numirea, de catre judecatorul delegat, a unuia sau mai multor experti care isi vor
da avizul de specialitate asupra fuziunii ( numai in cazul societatilor pe actiuni, in
comandita pe actiuni sau pentru cele cu raspundere limitata);
- publicarea proiectului de fuziune in Monitorul Oficial, integral sau in extras,
potrivit dispozitiilor judecatorului delegat sau a cererii partilor.

Ulterior publicarii incepe a treia etapa, aceea de asigurare a operabilitatii fata de terti.
Depunerea opozitiei la Oficiul Registrului Comertului se poate face de catre orice
creditor al societatii care fuzioneaza, cu o creanta anterioara publicarii.
Suspendarea executiei fuziunii actioneaza pana la data la care hotararea
judecatoreasca a devenit irevocabila, cu exceptia cazului in care societatea debitoare face
dovada platii datoriilor sau convine cu creditorii un angajament pentru plata datoriilor.

3
 Cea de-a patra etapa a procesului de fuziune se concretizeaza prin adoptarea
hotararii privind fuziunea de catre adunarea generala extraordinara a fiecarei societati
comerciale participante. In aceasta faza de derulare a operatiunii, administratorii fiecarei
societati implicate pun la dispozitia asociatilor/actionarilor urmatoarele documente:
proiectul de fuziune, darea de seama a administratorilor in care se va preciza raportul de
schimb al actiunilor sau al partilor sociale, raportul cenzorilor, bilantul contabil de
fuziune, evidenta contractelor cu valoare de peste 5 milioane lei in curs de executare si
repartizarea lor intre societatile beneficiare si avizul de specialitate asupra fuziunii
societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni si cele cu raspundere limitata.
Aceasta etapa se finalizeaza cu adoptarea hotararii asupra fuziunii de catre
adunarea generala extraordinara a fiecareia dintre societatile participante.

Urmatoarea etapa este reprezentata de pregatirea documentelor pentru

inscrierea in Registrul Comertului a mentiunii privind fuziunea. Astfel, se redacteaza
actul additional modificator al actelor constitutive ale societatilor participante care isi
inceteaza activitatea si cel al societatii nou infiintate ( sau actul de modificare a
capitalului social).
Pasul urmator este efectuarea operatiunilor in Oficiul Registrului Comertului prin
inscrierea mentiunilor cu privire la executarea fuziunii: mentiunea de majorare a
capitalului social in cazul fuziunii prin absorbtie. Tot in acest stadiu se efectueaza
inregistrarea si autorizarea functionarii societatii comerciale nou constituite, ca efect al
fuziunii prin contopire.

Ultima etapa a acestui proces consta in radierea din Oficiul Registrului

Comertului a societatilor comerciale care inceteaza ( fara lichidare) a mai exista.

3. Tipuri de fuziuni

Practica operatiilor de fuziune a evidentiat mai multe clasificari ale acestora.

In functie de modalitatea juridica de realizare, dar si in conformitate cu

reglementarile in vigoare, operatiunile de fuziune se pot concretize prin:
- fuziune-creare ( fuziune contopire) numita de unii specialisti si fuziune pura sau
consolidare, este rezultatul operatiunii prin care doua sau mai multe societati isi
inceteaza existenta juridica fara lichidare, prin transmiterea integrala a
patrimoniului catre o noua societate;
- fuziune-absorbtie, denumita si fuziune statutara este considerata ca fiind
operatiunea prin care o societate achizitioneaza integral o alta societate.
Societatea cumparata dispare, iar actionarii acesteia primesc in schimbul aportului
lor ( vechile actiuni), titluri ale societatii cumparatoare in functie de un anumit
raport de schimb. Societatea achizitoare dobandeste toate drepturile patrimoniale
ale societatii absorbite, dar si toate obligatiile acesteia. Denumirea de fuziune
statutara rezida din faptul ca “ operatiunea se realizeaza in conformitate cu

4
 statutul firmei care realizeaza incorporarea,…, iar actiunile firmei achizitionate
sunt preschimbate direct pe actiuni ale firmei achizitoare, dar acestea din urma le
poate, de asemenea, cumpara cu plata in numerar sau in alte active financiare”;
- fuziune-mijloc de restructurare interna este o modalitate “ caracteristica
grupurilor care se restructureaza pentru a reduce numarul societatilor componente
sau pentru lichidarea societatilor ramase fara obiect de activitate, ori pentru a
compensa la nivelul grupului, rezultatele”.

In functie de motivatiile care stau la baza fuziunilor deosebim:

- fuziune dezvoltare, urmarind ratiuni economice;
- fuziune salvare bazate pe motive juridice sau financiare;
- fuziune realizata din motive cu caracter social avand ca scop evitarea somajului
sau sprijinirea unor sectoare economice aflate in criza.

Fiecarei categorii de fuziune determinate sub raport juridic, din punct de vedere
economic, ii poate fi atribuita o interpretare, avand la baza urmatoarea clasificare
traditionala:
- daca din punct de vedere juridic, operatiunea de fuziune se realizeaza prin
absorbtie, economic se poate vorbi despre fuziuni-anexari. Acestea se
caracterizeaza prin suprematia unei societati asupra alteia. Operatiunea este
considerata o veritabila achizitie, un transfer de putere si de control prin mutatii
patrimoniale;
- fuziunii contopire, prin prisma laturii economice, ii sunt atribuite fuziunile-
combinari. Aceste fuziuni sunt caracterizate prin reducerea la o entitate a doua
sau mai multe entitati distincte. Operatiunea se concretizeaza printr-o alianta care
conduce la crearea unei noi entitati. Astfel, se considera ca punerea in comun a
aporturilor constituite de catre societatile fuzionate catre noua societate se
aseamana cu caracteristicile unui contract de societate;
- cea de-a treia categorie de fuziune din punct de vedere juridic, adica fuziunea-
mijloc de restructurare, privita din prisma laturii economice reprezinta o
modificare a organizarii interne avand ca si scop depasirea imperativelor cresteri
economice.

In functie de structura unitatilor deosebim:

- fuziune orizontala realizata intre societati concurente ce produc acelasi produs;
- fuziune verticala realizata intre parteneri comerciali de tip client-furnizor;
- fuziune congenerica realizata intre societati comerciale din aceeasi ramura.
Societatile respective nu realizeaza acelasi produs si nu au relatii comerciale intre
ele, dar prin obiectul lor de activitate sunt complementare;
- fuziune conglomerat realizata intre societati din ramuri de activitate diferite, ele
urmarind diversificarea activitatii cu riscuri minime.

5
4. Aspecte juridice privind fuziunea societatilor comerciale

Sub aspect juridic, operatiunea de fuziune a societatilor comerciale determina

urmatoarele efecte:
- incetarea personalitatii juridice a societatilor absorbite sau ce participa la fuziunea
contopire, ca urmare a dizolvarii lor anticipate, fara lichidare;
- transmiterea universala a patrimoniului lor catre societatea absorbanta sau nou
constituita;
- atribuirea de actiuni sau parti sociale ale societatii absorbante sau nou create catre
asociatii societatilor care dispar;
- majorarea capitalului social al societatii absorbante, respectiv formarea capitalului
social al societatii care ia fiinta.

Situatia juridica privind drepturile reciproce de capital dintre societatile ce

participa la operatiunea de fuziune prin absorbtie sau contopire dezvolta urmatoarele
tipologii:
- societatile comerciale care fuzioneaza nu au nici un fel de participatii reciproce de
capital;
- una din societatile care fuzioneaza are participatie de capital la cealalta, societatile
participand la fuziunea prin contopire, sau societatea absorbanta detine o
participatie la cea absorbita sau invers, societatea absorbita la cea absorbanta;
- participatii reciproce intre societatile ce participa la fuziunea contopire, sau intre
societatea absorbanta si cea absorbita.

In Romania, reglementarea operatiunilor de fuziune este realizata prin

intermediul urmatoarelor acte legislative:
a) Legea nr.31/1990 a societatilor comerciale, modificata si republicata;
b) Codul comercial;
c) OG. nr.88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, modificata de Legea
nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice.

Actul juridic principal care reglementeaza operatiunile de fuziune este Legea

societatilor comerciale nr.31/1990, republicata, in care se prevad conditiile de validitate
si efectuare a fuziunii, respectiv conditiile generale, interventia instantei judecatoresti,
opozitia creditorilor sociali, conditiile financiare ale fuziunii, conditiile de forma si de
publicitate.

Din punct de vedere juridic, subliniem urmatoarele aspecte ale operatiilor de

fuziune:
- fuziunea se poate face si intre societati cu forme juridice diferite;
- indiferent de forma in care opereaza fuziunea, aceasta nu se poate realiza decat
dupa dupa ce a fost luata hotararea de catre fiecare societate in parte, respectiv de
Adunarea Generala a asociatilor fiecarei societati;
- fuziunea determina modificarea actului constitutiv si statutul original pentru
fiecare societate care participa la fuziune, cu respectarea conditiilor de forma si
publicitate;

6
 - bilantul intocmit cu ocazia fuziunii trebuie publicat de catre fiecare societate
participanta la fuziune si depus impreuna cu cererea de inscriere a hotararii de
fuziune la Oficiul Registrului Comertului;
- fuziunea nu poate deveni operanta decat dupa trei luni de la publicarea operatiei
in Monitorul Oficial;
- fuziunea se face prin absorbtia unei societati de catre alta societate sau prin
contopirea a doua sau mai multor societati pentru a alcatui o societate noua;
- in cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este
retinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe, iar in cazul fuziunii prin
contopire, drepturile si obligatiile societatilor dare isi inceteaza existenta trec
asupra noii societati infiintate;
- fuziunea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii care isi inceteaza
existenta si transmiterea universala a patrimoniului catre societatea beneficiara, in
starea la care se gaseste la data fuziunii. In schimbul atribuirii de actiuni si parti
sociale asociatilor societatii care inceteaza si, eventual, a unei sume de bani
( numita sulta) ce nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau
partilor sociale atribuite;
- data cu privire la incheierea formalitatilor de fuziune, registrele si documentele
care nu mai sunt necesare se vor prelua de un asociat desemnat de majoritatea
voturilor, care are obligatia de a pastra aceste documente timp de cinci ani.

In baza aprobarii fuziunii de catre Adunarea Generala a Actionarilor a fiecareia

dintre societatile participante, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune
care cuprinde : forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la
operatiune, fundamentarea si conditiile fuziunii, stabilirea si evaluarea activului si
pasivului care se transmit societatilor beneficiare, modalitatile de predare a actiunilor sau
a partilor sociale si data la care acestea dau dreptul la dividende, raportul de schimb al
actiunilor sau partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei, avantaje speciale, data
bilantului contabil de fuziune ( data care va fi aceeasi pentru toate societatile
participante), orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.

Proiectul de fuziune semnat de reprezentantii societatilor participante se depune

la Oficiul Registrului Comertului unde este inmatriculata fiecare societate, insotit de o
declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii, despre modul in care s-a
hotarat sa stinga pasivul sau.
Administratorii societatii care fuzioneaza vor pune la dispozitie asociatilor:
- proiectul de fuziune;
- darea de seama a administratorilor in care se va preciza si raportul de schimb al
actiunilor si al partilor sociale;
- raportul cenzorilor;
- bilantul contabil de fuziune;
- evidenta contractelor cu valoare de peste 5 milioane lei in curs de executare si
repartizarea lor intre societatile beneficiare.

In cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este

tinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe, iar in cazul fuziunii prin contopire

7
drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza existenta trec asupra noii societati
astfel infiintate.

4. Aspecte fiscale nationale privind fuziunea

Prevederile de natura procedurala, contabila si partial fiscala au fost cuprinse in

Ordinul Ministerului Finantelor nr. 1.223/1998, care ulterior a fost abrogat si inlocuit de
Ordinul Ministerului Finantelor nr. 1.078/2003 care a aprobat Normele metodologice
privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale. Normele
aveau scopul de a asigura o aplicare corecta si unitara, din punct de vedere economico-
financiar, a reglementarilor legale aferente operatiunilor respective.
Principalele clarificari pe care le-au adus normele privind fuziunea, au fost
urmatoarele:
 in cazul societatii comerciale cu asociat unic (ce atrage transmiterea universala a
elementelor de activ si de pasiv ale societatii catre asociatul unic, fara lichidare),
nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, daca sunt inregistrate in
aceleasi conturi la societatea care preia elementele respective;
 nu se considera livrare de bunuri transferul total sau partial al activelor si
pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia
operatiunilor de fuziune a societatilor comerciale;
 cu ocazia operatiunilor de fuziune, elementele de activ primite de persoanele
juridice implicate in astfel de operatiuni vor fi recunoscute sau amortizate fiscal la
valoarea acceptata ca deducere fiscala pentru acel activ, la persoana care a cedat
activul, inaintea evaluarii acestuia;
 operatiunile care au loc dupa intocmirea bilantului de fuziune se efectueaza numai
cu aprobarea societatii absorbante;
 activitatile generate de fuziune vor fi evidentiate in contabilitatea societatii
absorbite si vor fi avute in vedere la intocmirea documentelor privind protocolul
de predare-primire si a balantei de verificare;
 inregistrarea preluarii elementelor de activ si de pasiv ale societatii absorbite, la
societatea absorbanta, se face inainte de radierea societatii absorbite de la
Registrul Comertului;
 societatile comerciale care fuzioneaza si au inregistrat pierdere contabila vor
stipula in documentele de fuziune incheiate intre parti modalitatile de acoperire a
pierderii;
 pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin
fuziune, nu se recupereaza de catre societatea nou-infiintata sau de catre cei care
preiau activele societatii absorbite.

In septembrie 2004 a intrat in vigoare Ordinul nr. 1.376/17.09.2004 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a
principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor
comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul

8
 societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, ce inlocuieste vechile
reglementari. Norme in vigoare au la baza prevederile Legii contabilitatii nr.
82/1991 republicata si ale Codului fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003.

5. Tratamentul fiscal al fuziunii absorbtie

a. Societate absorbita:

 veniturile provenite din transferul activelor reflectate in contul 7583 “Venituri din
cedarea activelor si alte operatii de capital” reprezinta venituri neimpozabile in
conformitate cu prevederile art. 27 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, iar cheltuielile
privind activele cedate reflectate in contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatii de capital” sunt cheltuieli nedeductibile;
 societatea absorbita trebuie sa transmita societatii absorbante valoarea fiscala a
fiecarui element de activ si pasiv transferat;
 reducerea sau anularea oricarui provizion sau a rezervei care a fost anterior
dedusa la determinarea profitului impozabil (rezerva legala de 5% din profitul
contabil brut pana ce aceasta va atinge 20% din capitalul social varsat, rezervele
constituite ca urmare a aplicarii facilitatilor fiscale privind neimpunerea unei parti
din profitul impozabil, rezerve din reevaluare) se include in veniturile impozabile
ale societatii absorbite; exceptie fiind situatia in care societatea absorbanta preia
provizionul sau rezerva respectiva;
 societate absorbita are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca
impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei la
registrul comertului.

b. Societatea absorbanta:

 pierderea fiscala inregistrata de societatea absorbita nu se recupereaza de catre

societatea absorbanta;
 societatea absorbanta foloseste la determinarea profitului impozabil valorile
fiscale ale activelor si pasivelor transmise de catre societatea absorbita;
 societatea absorbanta amortizeaza din punct de vedere fiscal valoarea fiscala a
mijloacelor fixe amortizabile transferate de la societatea absorbita, aplicand
regulile prevazute la art. 24 din Codul fiscal care s-ar fi aplicat de catre societatea
absorbita in situatia in care fuziunea nu ar fi avut loc si ia in considerare durata
ramasa de amortizare;
 daca societatea absorbanta nu cunoaste valoarea fiscala a activelor si pasivelor
transferate de la societatea absorbita, valoarea fiscala a activelor si pasivelor
respective este zero pentru societatea absorbanta;

9
  in cazul preluarii de la societatea absorbita a rezervelor si/sau provizioanelor care
au fost deductibile la determinarea profitului impozabil acestea trebuie sa respecte
regimul stabilit prin prevederile art. 22 din Codul fiscal;
 daca valoarea rezervei legale prevazuta la art. 22, alin. (1) lit. a) din Codul fiscal,
in urma operatiei de fuziune , depaseste o cincime din capitalul subscris si varsat
al societatii absorbante, diferenta nu se trateaza ca venit impozabil atata timp cat
aceasta rezerva se mentine la valoarea rezultata;
 in cazul diminuarii rezervei legale , valoarea diminuarii reprezinta venit
impozabil, iar reconstituirea ulterioara a rezervei nu este deductibila la
determinarea profitului impozabil.

6. Etapele financiare ale derularii fuziunilor

Din punct de vedere financiar, derularea in timp a operatiunii de fuziune vizeaza

parcurgerea a sase etape:
a) evaluarea patrimoniului societatilor ce participa la fuziune;
b) determinarea valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale
societatilor comerciale care fuzioneaza;
c) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale;
d) determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise;
e) determinarea majorarii capitalului social la societatae comerciala care
absoarbe;
f) calcularea primei de fuziune.

a) evaluarea patrimoniului societatilor ce participa la fuziune

Evaluarea este realizata in vederea determinarii patrimoniului aportat de fiecare

societate. Etapa evaluarii este foarte importanta deoarece pe baza ei se determina numarul
de actiuni ce vor fi emise de absorbant sau de catre noua societate rezultata prin
contopire.
In aceasta etapa este importanta realizarea distinctiei dintre valoarea unui
ansamblu si cea a componentelor sale luate separat.

In cazul fuziunilor se realizeaza doua categorii de evaluari:

 evaluarea tuturor elementelor de activ si de pasiv care sunt transmise de
societatile care dispar catre societatea absorbanta sau societatea noua;
 evaluarea de ansamblu a entitatii economice supuse fuziunii cu scopul stabilirii
valorii reale a actiunilor sau partilor sociale care fac obiectul schimbului reciproc.

Stabilirea valorii de ansamblu a societatilor are o importanta deosebita in procesul

de fuziune, deoarece operatia de fuziune vizeaza ansamblu si nu elemente luate in mod
individual. In practica, determinarea valorii de ansamblu a societatilor si, in consecinta, a

10
valorii actiunilor, se face pe baza activului net contabil. Astfel, se ajunge la o valoare
contabila a actiunilor care difera de valoarea justa sau valoarea de piata a acestor actiuni.
In general, determinarea valorii de ansamblu porneste de la valoarea elementelor
care formeaza ansamblul. Cele doua rezultate ale evaluarii nu pot sa coincida decat in
situatii de stabilitate economica, adica foarte rar, deoarece:
- stabilirea valorilor elementelor transmise se face conform principiilor
contabile;
- stabilirea valorii de ansamblu are in vedere atat aspectele contabile, cat si
alte elemente extracontabile (situatia juridica a unor bunuri din
patrimoniu, coproprietate asupra unor bunuri din societate, ipoteca,
uzufruct asupra unor bunuri, etc.)
In practica, de regula, aporturile se efectueaza pe baza de valori juste, iar calculul
paritatii elementelor de activ la valoarea lor economica.
La o comparatie a acestor doua valori, rezultate din evaluare, pot aparea doua
situatii concrete:
 daca valoarea reala a titlurilor societatii absorbante este mai mare decat valoarea
nominala, diferenta reprezinta prima de fuziune. Aceasta prima poate fi utilizata
pentru acoperirea cheltuielilor legate de fuziune, pentru constituirea de rezerve
sau incorporarea ei in capitalul social.
 daca valoarea reala a titlurilor societatii absorbante este mai mica decat valoarea
nominala are loc o diminuare a valorii aportului adus de societatea absorbita. In
aceasta situatie, societatea absorbanta isi va reduce capitalul pana la punctual in
care valoarea reala a actiunilor va fi cel putin egala cu valoarea nominala.
Diferenta dintre valoarea ansamblului mai mica si cea a valorilor elementare mai
mare nu poate fi identificata pe elemente si poarta denumirea de badwill (fond
commercial negativ).
Pe baza metodelor mentionate mai sus se determina valoarea globala a societatii
care reprezinta valoarea aportului net de fuziune al fiecarei societati participante.
Valoarea activului net contabil este egala cu valoarea aportului net numai in cazul
in care s-a folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. In cazul in care
cele doua valori nu sunt egale, la societatea absorbita sau intrata in contopire, diferentele
sunt recunoscute ca elemente de castiguri sau pierderi din fuziune (daca valoarea
aportului net este mai mare decat activul net contabil, diferenta reprezinta profit, iar in
situatia inversa diferenta este recunoscuta ca pierdere).
Aceasta recunoastere se poate realiza fie prin conturile de cheltuieli si venituri
privind cedarea activelor si alte operatii de capital si ulterior prin contul de rezultat al
exercitiului sau prin contul de rezultat. Recunoasterea castigurilor si pierderilor aferente
perioadelor anterioare este reflectata in contul de rezultat reportat cu identificarea
acestora pe exercitii financiare, daca este posibil, pentru a respecta principiul
independentei exercitiului.
Prin evaluare, se determina aportul de fuziune, prin care se intelege patrimoniul
compus din totalitatea activelor si pasivelor, care este transmis in cadrul operatiei de
fuziune intre societatile participante. Necesitatea evaluarii patrimoniului transmis
intervine in toate tipurile de fuziune.
Evaluarea aportului de fuziune consta in determinarea valorii activelor si pasivelor
transmise prin fuziune. Valoarea astfel determinate va sta la baza reflectarii in

11
contabilitate pe de o parte, a elementelor patrimoniale ale societatii care isi transmite
activele si pasivele, iar pe de alta parte, a intrarii acestor active si pasive la societatea care
le primeste in urma fuziunii.

Dupa determinarea valorii bunurilor aduse ca aport se poate continua, in vederea

determinarii valorii contabile a titlurilor ce trebuie emise pentru remunerarea aporturilor
primite. Astfel trebuie sa se faca o distinctie intre evaluarea aporturilor si paritate sau
valoarea de schimb.
Valoarea de aport este considerata o valoare absoluta care consta in masurarea in
moneda curenta a valorii aporturilor societatilor care dispar in societatea absorbanta sau
apar la fuziune, iar paritatea sau raportul de schimb este o valoare relativa care masoara
aportul in moneda al contrapartidei, adica in actiuni ale societatii absorbante sau aparute
din fuziune.

b) determinarae valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor

comerciale care fuzioneaza, se realizeaza prin raportarea aportului net (activului net
contabil) la numarul de actiuni sau de parti sociale emise;
Pentru determinarea paritatii de schimb se procedeaza la compararea societatilor
(pe baza valorii determinate) sub aspect economic, financiar , tehnic, uman, in scopul
aprecierii obiective a societatilor.

c) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, se realizeaza prin

raportarea valorii contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la
valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii absorbante.
Elementul care da substanta operatiunii de fuziune este raportul de schimb numit
si raport de schimb reciproc. Importanta acestui element consta in faptul ca determina
raportul de forte dintre partile implicate in fuziune.
Raportul de schimb este numarul de actiuni ale societatii care beneficiaza de
aporturi care dau dreptul la o actiune sau la mai multe actiuni ale societatii care
aporteaza. Determinarea raportului de schimb trebuie sa se realizeze cu atentie deoarece
asociatii societatilor care dispar trebuie sa regaseasca in cadrul societatii in care sunt
transferati drepturi sociale potential echivalente celor pe care le pierd.
In realizarea operatiunii de fuziune prin absorbtie pot fi intalnite urmatoarele
situatii de determinare a raportului de schimb:
 raportul de schimb nu se calculeaza pe baza valorii reale. Prin proiectul de fuziune
se stabileste o paritate de schimb care nu corespunde cu paritatea determinata prin
calculele financiare;
 raportul de schimb nu permite crearea de actiuni intregi. Valorile retinute nu
permit atribuirea unui numar intreg de titluri noi in schimbul uneia sau mai multor
titluri ale societatii absorbite.
Aceasta problema poate fi solutionata:
- fie prin rascumpararea actiunilor proprii inaintea fuziunii, acele actiuni
care sunt peste numarul remunerarii exacte a aportului si prin anularea lor
cu reducerea corespunzatoare a capitalului societatii absorbite;
- fie prin schimbul de actiuni cu varsarea unei sulte pentru rotunjirea
paritatii de schimb sau pentru evitarea rupturilor de actiuni.

12
 Sulta reprezinta diferenta dintre partea ce se cuvine altor actionari in activul net al
societatii absorbite si valoarea matematica (contabila) a actiunilor emise de societatea
absorbanta. Sulta nu trebuie sa depaseasca 10% din valoarea titlurilor create. Prin
varsarea sultei se previne fenomenul de diluare a controlului care are loc odata cu
finantarea achizitionarii unei societati prin emisiunea de noi titluri. Dar, acest procedeu
nu este posibil in cazul absorbtiei decat in anumite limite ale aportului.

d) determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise de

societatea comerciala care absoarbe, se determina fie prin raportarea capitalului propriu
(activului net) al societatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau
parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni
ale societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

e) determinarea majorarii capitalului social la societatea comerciala care absoarbe se

realizeaza prin inmultirea numarului de actiuni care trebuie emise de societatea
comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de
la aceasta societate comerciala;

f) calcularea primei de fuziune se determina ca diferenta intre valoarea contabila a

actiunilor sau a partilor sociale si valoarea nominala a acestora.
In mod obligatoriu, valoarea aportului trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea
nominala a actiunilor nou atribuite, iar prima de fuziune este, in general, pozitiva.

Prima de fuziune reprezinta o plata din partea actionarilor societatii absorbite

pentru dreptul de a intra in societatea absorbanta.
Pentru determinarea primei de fuziune se tine cont si de raporturile existente intre
societatea absorbanta si societatea absorbita. Astfel:
 daca societatile participante la fuziune sunt independente, prima de fuziune
corespunde primei de emisiune pentru actiunile noi emise de societatea
absorbanta. Aceasta prima se determina scazand din valoarea de aport a
societatii absorbite suma cu care se majoreaza capitalul social al societatii
absorbante;
 daca exista legatura intre societatea absorbanta si cea absorbita, in sensul ca
absorbanta detine actiuni in societatea absorbita, prima de fuziune este
constituita din doua elemente: prima de fuziune propriu-zisa (considerata ca
fiind prima de emisiune) la care se adauga diferenta pozitiva din evaluarea
titlurilor de participare (denumita si boni de fuziune).

Boni de fuziune reprezinta plusvaloarea de fuziune aferenta titlurilor detinute de

societatea absorbanta in societatea absorbita. Se calculeaza prin inmultirea numarului de
actiuni detinute de absorbanta in absorbita cu diferenta de valoare dintrre valoarea
contabila si valoarea nominala a acestor titluri.

Prima de emisiune se poate determina prin scaderea din fractiunea de aport ce

trebuie remunerata prin actiuni noi a sumei ce reprezinta majorarea de capital.

13
 Prima de fuziune depinde de puterea societatilor participante la fuziune. Astfel,
cu cat este mai puternica societatea absorbanta cu atat se emit mai putine actiuni noi
pentru remunerarea actionarilor societatii absorbite si astfel creste prima de fuziune, iar
cu cat absorbita este mai puternica, cu atat se emit mai multe actiuni de catre absorbanta
pentru remunerarea actionarilor societatii absorbite si in acest fel scade prima de fuziune.
Daca puterea societatii absorbite este cu mult mai mare decat a societatii
absorbante, se ajunge la o situatie de exceptie cand prima de emisiune este negativa. In
general, actionarii societatii absorbante trebuie sa suporte anumite cheltuieli pentru a
ramane actionari dupa fuziune.
Schematic etapele fuziunii presupun efectuarea urmatoarelor calcule financiare:
 Valoarea contabila a unei actiuni(VC) =Activ net aportat
Numar de actiuni emise

 Raport de schimb (Rs) = VC a unei actiuni la societatea absorbita(m)

VC a unei actiuni la societatea absorbanta(M)

 Nr. actiuni care se emit de M pentru aportul lui m (Na) = Nr. actiuni m x R
sau =Activ net raportat de m
VC a unei actiuni la M

 Prima de fuziune (PF) = Na x (VC a actiunii M – V nominala a actiunii M)

sau = Activ net aportat de m – (Na x V nominala a actiunii M)

Modalitatea de determinare a fiecarui element al etapelor fuziunii difera in functie

de relatiile de participatie ce exista intre societatile participante la fuziune.

7. Aspecte financiare ale fuziunii absorbtie in cazul detinerii de titluri de catre

absorbanta in absorbita

In aceasta situatie, societatea absorbanta se gaseste in dubla ipostaza: primeste

aportul societatii absorbite in schimbul caruia emite actiuni noi, dar primeste si o parte
din actiunile proprii. Avand in vedere faptul ca societatea absorbanta nu poate primi
propriile sale actiuni in schimbul participatiei la societatea absorbita, in practica s-au
creionat doua modalitati de rezolvare: fuziunea-renuntare si fuziunea-fractionare.
In cazul fuziunii-renuntare, societatea absorbanta va emite titluri pentru
remunerarea actionarilor societatii absorbite, excluzand participatiile detinute.
In cazul fuziunii-fractionare, cele doua societati participante la fuziune pot
decide atribuirea in partaj catre societatea absorbanta a fractiunii din patrimoniul
absorbitei care corespunde titlurilor detinute de absorbanta, iar surplusul reprezinta
aportul de fuziune.

14
 Consideram ca modalitatea fuziunii-renuntare reprezinta o solutie mai simpla si
mai usor de inteles si de aplicat, fara a necesita doua operatii, respectiv lichidare partiala
si apoi fuziune propriu-zisa.
In acest caz, prima de fuziune prezinta doua componente: prima de fuziune
propriu-zisa, care este egala cu prima de emisiune a noilor titluri si boni de fuziune care
reprezinta plusvaloarea (profitul participatiei) generate de titluri detinute in societatea
absorbanta.
In final, absorbanta anuleaza titlurile pe care le detine in absorbita, la valoarea lor
contabila prin diminuarea rezervelor, primelor de fuziune sau a capitalului social,
cuantumuri ce se stabilesc in adunarea generala a actionarilor.

Exemplu 4 - Determinarea numarului de actiuni emise de societatea

absorbanta pentru remunerarea societatii absorbite

Societatea A cu un activ real de 18.526.000 lei (exclusiv 1.100 actiuni B

achizitionate la pretul total de 1.100.000 lei) si datorii in suma de 3.758.000 lei, detine un
numar de 10.000 actiuni si decide absorbtia societatii B care are un numar de 2.000
actiuni un activ real de 12.495.000 lei si datorii in suma de 10.255.000 lei.

12.495.000 10.255.000
- VCB= 2000 = 1.120 lei/actiune

- VCA= 18.526.000 1.100*1.120  3.758.000

10.000 =1.600 lei/actiune

- Numar de actiuni de remunerate de catre A=2.000-1.100=900 actiuni

- Na=900* 11..120
600 =630 actiuni

Mai intai se determina valoarea contabila a actiunilor societatii B, dupa care se

determina valoarea contabila a actiunilor societatii A. La stabilirea activului net contabil
al societatii A se adauga activului real determinat de detinerea de actiuni in societatea B,
evaluata la valoarea sa actuala fata de valoarea contabila si se scad datoriile societatii.
Din totalul de 2.000 actiuni ale societatii B, societatea A detine 1.100 actiuni,
adica 55% din capitalul social, deci in urma absorbtiei societatii B, societatea A va
remunera detinatorii celorlalte 900 actiuni ale societatii B.

Exemplu 5 – Determinarea primei de fuziune in situatia in care societatea

absorbanta detine actiuni ale societatii absorbite

Societatea absorbanta A detine un activ real de 2.728.000.000 lei, exclusiv 10.000

actiuni achizionate de la societatea absorbita B la pretul de 48.400 lei/actiune, iar
datoriile societatii A se ridica la suma de 296.000.000 lei. Capitalul social al societatii A
este format dintr-un numar de 60.000 actiuni cu o valoare nominala de 20.000 lei/actiune.

15
Societatea absorbita B are un capital social format din 25.000 actiuni cu valoare nominala
de 20.000 lei/actiune, un activ real de 1.950.000.000 lei si datorii in suma de 350.000.000
lei.

 350.000.000
- VCB= 1.950.000.000
25.000 =64.000 lei/actiune

2.278.000.000 10.000*64.000  296.000.000

- VCA= 60.000 =51.200 lei/actiune

- Numar de actiuni remunerate de A=25.000-10.000=15.000 actiuni

64.000
- Na=15.000* 51.200 =18.750 actiuni

- Majorarea capitalului social=18.750*20.000=375.000.000 lei

15.000
- Aportul de capital al lui B=(1.950.000.000-350.000.000)* 25.000
=960.000.000 lei

- Prima de emisiune=960.000.000-375.000.000=585.000.000 lei

- Boni de fuziune=10.000*(64.000-48.400)=156.000.000 lei

- Prima de fuziune=585.000.000+156.000.000=741.000.000 lei

Intrucat absorbanta detine actiuni in societatea absorbita, prima de fuziune este

constituita din doua elemente: prima de emisiune si diferenta pozitiva din evaluarea
titlurilor de participare, denumita si boni de fuziune.
Prima de emisiune se determina prin scaderea din fractiunea de aport ce trebuie
remunerata prin actiuni noi a sumei ce reprezinta majorarea de capital, iar boni de fuziune
se determina prin inmultirea numarului de actiuni detinute in absorbita cu diferenta de
valoare a titlurilor respective.

8. Aspecte contabile generale privind fuziunea absorbtie

16
 Ordinul Ministerului Finantelor nr. 1.376/2004 recomanda doua metode de
evaluare si respectiv de reflectare in contabilitate a operatiei de fuziune prin absorbtie:
- metoda rezultatului
- metoda valorii nete contabile
In situatia cand societatea care a preluat afacerea continua activitatea comerciala a
societatii care si-a cedat bunurile, la operatiunile de fuziune se poate folosi metoda valorii
nete contabile care presupune preluarea tuturor elementelor bilantiere.

1. metoda rezultatului, respectiv evaluarea globala a societatii

- in contabilitatea societatii absorbite pentru evidentierea valorii activului

transferat inclusiv cresterea de valoare rezultata la evaluarea globala se
utilizeaza conturile 461 “Debitori diversi” si 7583 “Venituri din vanzarea
activelor si alte operatii de capital”. Scaderea din evidenta a elementelor
de activ transferate are loc prin intermediul contului 6583 “Cheltuieli
privind active cedate si alte operatii de capital”. Transmiterea elementelor
de pasiv este reflectata prin creditarea contului 461 “Debitori diversi”, iar
a elementelor de capitaluri proprii cu ajutorul contului 456 “Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul”. De asemenea, in contabilitatea
societatii absorbite are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli si
regularizarea conturilor 456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind
capitalul” si 461 “Debitori diversi”.
- in contabilitatea societatii absorbante au loc urmatoarele inregistrari:
inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de fuziune, preluarea
elementelor de activ si de pasiv cu ajutorul contului 456 “Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul”. Pentru rezervele care au fost deduse
fiscal si se doreste mentinerea lor in contabilitatea societatii absorbante are
loc debitarea contului 1042 “Prime de fuziune” pe analitice distincte. In
cazul in care prima de fuziune nu acopera rezerva legala si rezerva
reprezentand facilitate, transferul se va realiza in limita primei de fuziune,
iar diferenta va fi supusa impozitarii.

2. metoda valorii nete contabile a societatii comerciale

- in contabilitatea societatii absorbite are loc transmiterea elementelor de

capital prin creditarea contului 456 “Decontari cu actionarii/asociatii
privind capitalul”, scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate
si a elementelor de pasiv, inclusiv a regularizarii transferului de capitaluri
proprii se realizeaza cu ajutorul contului in afara bilantului 892 “Bilant de
inchidere”.
- in contabilitatea societatii absorbante au loc urmatoarele inregistrari:
inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de fuziune, preluarea
elementelor de activ si de pasiv cu ajutorul contului 456 “ Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul”, iar pentru rezervele care au fost

17
deduse fiscal si se doreste mentinerea lor in contabilitatea societatii
absorbante are loc fie evidentierea lor in contul 1042 “Prime de fuziune”,
fie evidentierea lor la categoria de la care au fost transferate. Preluarea
elementelor de activ si pasiv ale societatii absorbite se realizeaza cu
ajutorul contului in afara bilantului 891 “Bilant de deschidere”.

18