CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI

FILIALA BIHOR

STAGIAR: MOLDOVAN BOGDAN COSMIN

Expert contabil
Anul III semestrul I
VARIANTA 20

Oradea
- 2016 -

VARIANTA 20 AN 3, SEM. 1

Categoriile I, XI Contabilitate
1 (27). O societate achiziioneaz mrfuri pe baza facturii: pre de cumprare 7.500 lei inclus
TVA 24%, rabat 1,5%, remiz 4%, scont de decontare 1%, TVA 20%. Costul de achiziie al
mrfurilor este:
a)

6048,39 lei

b)

5957,66 lei

c)

5719,35 lei

d)

9300 lei

e)

5662,16 lei

2 (29). Societatea ine evidena mrfurilor la pre cu amnuntul inclusiv TVA, procentul de adaos
comercial 45%. Ea se aprovizioneaz cu mrfuri pe baza facturii: pre cumprare inclusiv TVA
3500 lei, reducere comercial 5%, scont decontare 1,5%, TVA 20%. Preul de vnzare afiat n
magazin va fi:
a)

4500 lei

b)

3829,78 lei

c)

4748,93 lei

d)

2641,23 lei

e)

3275,13 lei

3 (37). Conducerea unei ntreprinderi decide s reevalueze construciile sale. Activele n cauz au
fost achiziionate la un cost de 800.000 u.m. i sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m.
Valoarea just a construciilor determinat de experi este de 900.000 u.m. S se contabilizeze
operaia de reevaluare n conformitate cu IAS 16, tiind c societatea folosete procedeul de
reevaluare a valorii brute.

Rezolvare:
-se calculeaz raportul ntre valoarea just i valoarea net contabil a construciilor:
900.000 / (800.000 - 200.000) = 1,5costul imobilizrilor i amortizrile cumulate sunt reevaluate prin aplicarea
coeficientului de cretere, ceea ce conduce la:
Costul reevaluat al construciilor: 800.000 x 1,5 = 1.200.000 u.m.
Amortizrile cumulate reevaluate: 200.000 x 1,5=300.000 u.m.
=> Valoarea justa 900.000 u.m.
Operaia de reevaluare va fi contabilizat astfel:
Construcii

212

400.000

2812
1065

100.000Amortizarea construciilor
300.000Rezerve din reevaluare

4 (33). Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total vnzri: 75.000
lei, TVA 24%, la inventar se constat minus de combustibil n gestiune neimputabil peste
normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achiziii 50.000 lei TVA 24%, TVA de
recuperat din luna noiembrie 4.000 lei. nregistrarea TVA de pltit la bugetul de stat se
efectueaz prin formula:
a)

b)

25.316,3

25.316,3

4427 = 4426
4424

4000

4423

11.638,89

4427 =

4423 =
c)

14.516,13

9677,42

%
4426

9677,42

4423

15.638,71

4424

4427 = 4426
4424

4000

4000
9677,42

4423
d)

e)

25.316,3

838,71

5121 = 4426

9677,42

4424

4000

4423

11.638,88

9677,42

4427 = 4426

9677,42

4000

4424 = 4426

4000

5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui utilaj a crui valoare de
intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizat 13.000 u.m.n, iar valoarea de pia 8.000 u.m.n,
fr TVA. Se imput gestionarului i se reine din salariu.
Raspuns:
-minus de inventar
%

2131

20000

2813

13000

6583

7000

-imputarea
4282

9920

7588

8000

4427

1920

4282

9920

-retinerea din salar

421

6 (44). Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se
urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i
activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din
provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000,
venituri din provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor
corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000.
a) 11.200 mii lei;
b) 10.000 mii lei;
c) 1.200 mii lei;
d) 3.800 mii lei;
e) 2.000 mii lei.
Raspuns:
Ajustari imobilizari corporale si necorporale=6811-7813=2000-0=2000
Ajutari imobilizari financiare=686-786=0-(5000+800)=0-5800=-5800
Total ajustari=2000-5800=-3800
Raspuns corect:varianta d.
7 (40). ntreprinderea a construit un imobil al crui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost
dat n folosin pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa just, estimat la
25.300 u.m. De la data punerii n funciune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La
31.12.N+1, valoarea just a imobilului este de 26.000 u.m. S se prezinte nregistrrile contabile
la 31.12.N i la 31.12.N+1, tiind c societatea folosete pentru evaluare modelul valorii juste, n
conformitate cu IAS 40.
Rezolvare:
La 31.12.N se contabilizeaz urmtoarele:
- anularea amortizrii cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de
plasament:

2815

2151

500

- recunoaterea diferenei dintre valoarea just a imobilului de plasament i valoarea sa contabil

25300-(25000-500)
2151

725

800

- La 31.12.N+1 se recunoate variaia valorii juste 26000-25300

2 1 5 1

7 2 5

7 0 0

7.1. Se consider urmtoarele structuri bilaniere:

a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai
mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului;
b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii
exerciiului;
c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la
data nchiderii exerciiului;
d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai
mic de 12 luni de la data nchiderii exerciiului;
e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;
f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar.
n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie
elemente necurente:
a) 1+3+6;
b) 1+2+4+5;
c) 1+5+6;
d) 3+6;
e) 5+6.
8 (39). La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea
contabil de 300.000 u.m. Durata de utilitate rmas la acea dat era de 10 ani. La 31.12.N,
exist indicii c pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem c la 31.12.N
valoarea recuperabil a utilajului este de 255.000 u.m. S se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2

i s se analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N n conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:
1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;
6813 = 2913

75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului

300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.
2. Situatia la 31.12.N;
Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N
225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an
22.500 x 2 = 45.000 u.m.
Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.
225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.
Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.
300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.
Iar valoarea neta contabila ar fi fost 300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.
3. Daca societiea ar relua integral pierderea ( 75.000 u.m.), valoarea contabila a utilajului ar deveni
255.000 u.m., mai mare decat cea pe care ar fi avut-o acesta daca nu ar fi fost anterior depreciat.
( 240.000 u.m.). Astfel pierderea maxima care poate fi reluata este de 60.000 u.m.

2913 = 7813

60.000 u.m.

9 (25). O societate deine o instalaie procurat n anul 1 la valoarea de 45.000 lei, amortizat
liniar n 5 ani. La sfritul anului 3 se decide revaluarea sa, valoarea just stabilit 30.000 lei. n
condiiile aplicrii metodei actualizrii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizri corporale,
nregistrrile contabile sunt:
a)

213

1058

12.000 lei

b)

281

213

27.000 lei

213

1058

12.000 lei

213

1058

18.000 lei

c)

1058

213

12. 00 lei

d)

213

1058

12.000 lei

e)

213

1058

18.000 lei

10 (22). Dispunei de urmtoarele date: capital social subscris i nevrsat 25.000 lei, capital
social subscris i vrsat 10.000 lei, prime de emisiune 2.000 lei, prime de conversiune a
obligaiunilor n aciuni 500 lei, rezerve din reevaluare (sold debitor) 6000 lei, rezultat reportat
(sold debitor) 2500 lei, rezerve legale 4000 lei, rezultatul exerciiului (sold creditor) 7000 lei,
repartizarea profitului 7000 lei, subvenii de investiii 5000 lei. Conform OMFP 1802/2014 care
este mrimea capitalurilor proprii?
Capital social subscris nevrst 25.000 +Capital social subscris vrsat 10.000 +Prime de
emisiune 2.000 +Prime de conversie 500 -Rezerve din evaluare(sold debitor) -6.000 -Rezultat
reportat(sold debitor) -2.500 +Rezerve legale 4.000 +Rezultatul exercitiului 7.000 -Repartizarea
profitului - 7.000 =Capitaluri proprii 33.000

11 (47) n baza unui contract ncheiat de SC TEMPO SRL, s-au achiziionat utilaje n valoare de
620.000 lei, inclusiv TVA, pentru care s-a primit factura de la furnizor. La recepie s-a constatat
lipsa unor componente

n valoare de 100.000 lei, fr TVA, pentru care furnizorul a fost

actionat n instan, ntruct nu a procedat la remedierea deficienelor constatate, conform

contractului. Plata facturii nu a fost efectuat. S se efectueze nregistrrile contabile ale
operaiunilor enumerate, n condiiile descrise mai sus.
Se inregistreaza factura de la furnizorul de imobilizari
%

404

620.000

2131

516.666,66

4426

103.333,34

Se inregistreaza provizionul pentru litigii in valoare de 100.000

6812

1511

100.000

Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (1). Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?
Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte
contabile si financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi
inclusa n raportul de audit, de baza.

(2). Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat
n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor.
13 (9). Criteriul corectei nregistrri n contabilitate i al corectei prezentri n situaiile
financiare presupune:
a) respectarea ntocmai a normelor emise de Ministerul Finanelor Publice;
b) contabilizarea n perioada corespunztoare, urmrindu-se respectarea independenei
exerciiilor;
c) corecta determinare a rezultatelor financiare.
14 (10). Declaraii ale direciunii nseamn:
a) declaraii fcute de personalul financiar contabil;
b) declaraii fcute de ctre direciune auditorului n cursul unui audit, n mod spontan sau
ca rspuns la ntrebrile (chestionarele) puse de auditor;
c) declaraii fcute de cenzorii societii.
15 (11). Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se
asigure c urmtoarele criterii n inerea contabilitii sunt respectate:
a) toate informaiile prezentate prin situaiile financiare s poat fi justificate i verificate;
b) toate operaiile care privesc intreprinderea sunt nregistrate n contabilitatea analitic i
sintetic;

c) sunt respectate toate normele contabile, fiscale i financiare emise de Ministerul Finanelor
Publice, n baza legii.
16 (12). Deficiene majore n auditul statutar reprezint:
a) insuficiene ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra
situaiilor financiare;
b) limitri ale misiunii de audit;
c) absena controlului intern.
17 (13). Normele de audit financiar sunt emise de:
a) Ministerul Finanelor Publice i se aprob prin ordin al ministrului;
b) Ministerul Finanelor Publice i se aprob prin hotrre de guvern;
c) Autoritatea profesional prevzut de lege.
18 (14). Eroarea tolerabil este:
a) eroarea maximal pe care auditorul poate s o accepte pentru a trage concluzia c
rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat;
b) eroarea minimal acceptat de auditor;
c) eroarea medie acceptat de auditor n cadrul sondajului efectuat.
19 (15). Normele de referin ale auditului financiar sunt:
a) norme fiscale;
b) norme de audit;
c) norme legale.

Categoria III Expertiza contabil

20 (9).Diana a fost numit expert contabil judiciar. n urma studierii dosarului a constatat
urmtoarele:
Obiectul cauzei este o lips constatat ntr-o gestiune de comercializare cu amnuntul a
materialelor de construcii aparinnd SC BETA SRL (igle, coame, olane-vrac, paleti, crmizi i
materiale de zidrie asimilabile- vrac, cutii, paleti , ciment, ipsos, var -vrac, saci). Ultima
inventariere a avut loc la data de 31.01. anul 2011.
Soldul mrfurilor aflate n stoc la data de 01.02.2011 este n valoare de 200.000 lei i este
constituit din: igle, ciment, ipsos, var.
n perioada 01.02.2011-31.11.2011 au intrat n gestiune mrfuri constnd n igle, ciment, ipsos,
var, igle, coame, olane, crmizi, n valoare de 800.000 lei.
Valoarea mrfurilor cu care a fost descrcat gestiunea este n valoare de 700.000 lei.
Soldul scriptic al mrfurilor inventariate la data de 31.11.n2011 este 300.000 lei. Sold faptic
rezultat n urma inventarierii : 290.000 lei. La dosarul cauzei nu s-a identificat aprobarea
administratorului SC BETA SRL pentru perisabiliti.
Cauza este de natur penal.
Obiectivele expertizei constau n mai multe obiective dispuse prin Ordonana emis de
Poliia., printre care:
-

S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n vedere acordarea

perisabilitilor legale.
-

S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL.

S se stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului cauzat de lipsa n

gestiune.
Organul de cercetare penal a menionat n Ordonana emis obligaia expertului contabil
judiciar de a convoca prile.
Descrierea sumar a studiului de caz:
n urma inventarierii periodice a patrimoniului din din data de 31.11 2011, SOCIETATEA
BETA SRL a constatat n gestiunea de comercializare a materialelor de construcii, o lips n

gestiune n valoare de 10. 000 lei. n urma cercetrilor efectuate a rezultat necesitatea efecturii
unei expertize contabile judiciare.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Diana, identificai documentele cu valoare
probatorie pe care pot fi fundamentate raionamentele profesionale,elaborai foile de lucru
necesare documentrii misiunii.

Raspuns la obiective:
1. perisabilitatile se acorda prin intocmirea unui proces verbal de constatare a lor.
2. valoarea totala a prejudiciului este 200.000+800.000-700.000-290.000=10.000 lei
3. expertul nu este abilitat sa stabileasca vinovatia sau nu a unor persoane pentru lipsa in
gestiune. Poate doar sa constate incalcari ale unor reglementari financiar-contabile si valoarea
prejudiciului. Stabilirea persoanelor vinovate este de competenta organelor de urmarire penala

Documente cu valoare probatorie

1. listele de inventariere de la 31.11.2011 si 31.01.2011
2. facturi de achizitie, note de receptie, facturi de vanzari, registru jurnal pe perioada 01.02.201130.11.2011
3. Legea contabilitii
4. Hotararii 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la
marfuri in procesul de comercializare.
5. Standardul CECCAR privind expertizele contabile
Foi de lucru: Calculul prejudiciul cauzat SC BETA SRL
-Sold marfuri la 01.02.2011-200.000
-Intrari de marfuri in perioada 01.02.2011-30.11.2011-800.000
-Iesiri de marfuri in aceeasi perioada-700.000
-Sold scriptic marfuri la data de 30.11.2011-300.000
-Sold faptic marfuri in urma inventarierii la data de 30.11.2011-290.000
=> prejudiciul cauzat= SI mf.+I mf.-Ie mf.-S mf. In urma inventarierii=200.000+800.000-

700.000-290.000=10.000
CONCLUZII:
1. La stabilirea prejudiciului cauzat SC BETA SRL nu s-a luat in considerare acordarea
perisabilitatilor legale intrucat la dosarul cauzei nu a fost anexata aprobarea administratorului SC
BETA SRL pentru perisabilitati.
2. Prejudiuciul cauzat SC BETA SRL este in cuantum de 10.000.
3. expertul nu este abilitat sa stabileasca vinovatia sau nu a unor persoane pentru lipsa in
gestiune. Poate doar sa constate incalcari ale unor reglementari financiar-contabile si valoarea
prejudiciului. Stabilirea persoanelor vinovate este de competenta organelor de urmarire penala

21 (13). Ce lucrari poate executa un expert contabil?

a. inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirii situaiilor financiare:

acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, incluiv n cazul

sistemelor informatice;

elaborarea i punerea n aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi

adaptat unitii, a contabilitii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de
gestiune i controlului prin buget, n baza i cu respectarea normelor generale.

b. Efectuarea de analize economico-financiare

analiza structurilor financiare;

analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit;

tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;

sistem de credit leasing, factoring etc.;

determinarea situaiei financiare i de gestiune prin rapoarte procentuale;

elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie;

elaborarea de tablouri de utilizri i resurse;

asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii.

c. Efectuarea de audit financiar contabil n condiiile respectrii reglementrilor specifice

acestei activiti

creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare;

audit intern, organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului;

studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare;

d. Efectuarea de evaluri patrimoniale

evaluri de bunuri i active patrimoniale;

evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare pentru vnzri, succesiuni, partaje,

donaii sau la cererea celor interesai;

evaluri de elemente intangibile.

e. Efectuarea de expertize contabile

amiabile (la cerere);

contabil judiciare;

arbitraje n cauze civile;

expertize de gestiune.

f. Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:

ntocmirea de situaii periodice;

consolidarea conturilor i bilanului;

ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung;

g. Executarea de lucrri cu caracter fiscal, n condiiile reglementrilor specifice ale

domeniului:

studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;

participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;

asisten n probleme de TVA i impozite;

fiscalitate imobiliar;

asisten n aplicarea tarifului vamal;

asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor;

h. Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic:

organigrame, structuri, definiri de funcii;

legturi ntre servicii, curculaia documentelor i informaiilor;

analiza i organizarea fluxului informaional;

formarea profesional continu;

contribuii la protecia patrimoniului unitii;

mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;

alegerea softurilor necesare

i. Activitatea de cenzor.
22 (14). Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?
Exercitare individual sau n cadrul societilor.
Societile de expertiz contabil au:
-

cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai;

cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie sunt experi
contabili sau contabili autorizai, membri ai Corpului.

Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n uniti patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurri i nici n societi civile.
Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi comerciale de
expertiz contabil.
Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte.
Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii impuse
membrilor Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale
Corpului.
Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i a membrilor care
le alctuiesc se realizeaz prin exercitarea drepturilor administrative i a celor de natur tehnic
de ctre:
-

conductorul (administratorul) societii: drepturile administrative i sociale (de

exemplu: fa de banc, reprezentarea societii n faa terilor i a administraiei
publice etc.), acesta dispunnd de semntur social a societii;

experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau acionari ai societii,

care asigur cerinele de natur tehnic ale propriilor lor lucrri executate, prin
semnarea acestora, alturi de semntura autorizat a conducerii societii.

Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

23 (1). Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi
pentru a determina diferitele valori patrimoniale:
Nr.

Posturile

Sold la
N0

crt.
1.
2.
3.
I.
4.
5.

Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)
Stocuri i producie n curs de execuie
Alte active circulante (creane, casa i banca n

17.000
2.295.642
32.960
2.345.602
603.178
943.300

II.
III.

lei)
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)
DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O

1.546.478
1.224.052

IV.

PERIOAD DE PN LA UN AN
DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O

500.400

V.
6.
7.
8.
9.
VI.
VII.

PERIOAD MAI MARE DE UN AN

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Capital
Rezerve
Rezultatul exerciiului financiar
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)
TOTAL CAPITALURI

47.680
2.000.000
119.948
295.904
295.904
2.119.948
2.119.948

Pentru exerciiul financiar precedent:

Cheltuielile de constituire sunt de 7.000 lei, iar indicele mediu calculat pe baza cursului
de schimb folosit n reevaluare este 1,0293.
S se determine ACTIVUL NET REEVALUAT.
ACTIVUL NET REEVALUAT SAU ACTIVUL NET CONTABIL CORECTAT se determin, n
ipoteza continuitii activitii, dup formula:

Activ net contabil corectat (ANCC) =

ANCCorecii activeCorecii datorii
Unii evaluatori prefer n locul metodei aditive pe cea substractiv care se scrie:
Activ net contabil corectat (ANCC) =
Active corectate Datorii corectate
ANCC=2119948-7000=2112948
Unde valoarea de 7000 reprezinta o corectie a activelor= cu valoarea cheltuielilor de
constituire ce se elimina din ANCC.
24 (38). Ce este valoarea de randament propriu-zis si cum se determin?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaza intreprinderea.
Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxurilor de dividende
previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face evaluarea, in
ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. Valoarea intreprinderii este privita
prin prisma actionarilor, respectiv a veniturilor pe care le primesc.

Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi

25 (33). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc
urmtoarele date: prima de fuziune 5.600 lei; societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii
12.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 10.000 de titluri, valoarea nominal 8 lei/aciune,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Rezolvare:
La A:

La B:

-capital social-80.000

-active diverse-40.000

-plusv. Reevaluare-10.000

-datorii-12.000

Activ net contabil 90.000

Activ net contabil 28.000

Nr. actiuni 10.000

La societatea A in urmafuziunii:
-Capitalul propriu creste cu 28.000
-Capitalul social creste cu nr. Actiuni emise :y actiuni *8lei/actiune
-prima de fuziune 5.600=>rezolvand ecuatia 28.000-yact*8lei/act=5600=> yact=2800=> VMC
A=10lei/act
10lei/act=(90.000+rezerva)/10.000=> rezerva este egala cu suma de 10.000 lei

Categoria VI Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

26 (4). Prin Sentina comercial nr. 626 din 7 iulie 2009, Secia comercial, de contencios
administrativ i fiscal a Tribunalului Bistria-Nsud a admis aciunea n anulare a incidentului
de plat, formulat de SC "M." SA, n contradictoriu cu prtele B.C.R. i B.C.R. - Sucursala
Judeean Bistria-Nsud i, n consecin, a dispus ca prtele s anuleze incidentele de plat
privind cecurile refuzate la plat pentru perioada 23 aprilie 2009 - 12 mai 2009, fcute n baza
cererii de nscriere a refuzului bancar nr. 1853690/2009 i s comunice Centralei Incidentelor de
Pli anularea incidentelor de plat nscrise pe numele reclamantei.
Spre a hotr astfel, tribunalul a reinut c, la data de 23 aprilie 2009, unitatea bancar a refuzat
la plat filele cec, motivat de lipsa de disponibil; c, anterior, la data de 10 aprilie 2009, prin
Sentina comercial nr. 238 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei mpotriva debitoarei SC
"M." SA, ordonndu-se bncilor la care debitoarea avea disponibil n conturi, n baza art. 48 alin.
(1) din Legea nr. 85/2006, ca acestea s nu fac operaiuni cu privire la disponibil fr ordinul
administratorului judiciar, dar B.C.R. - Sucursala Bistria, dei notificat, nu s-a conformat,
procednd la refuzarea filelor cec din data de 23 aprilie 2009 pn la data de 12 mai 2009, pe
diferite motive, fr a respecta notificarea administratorului financiar, situaie n care refuzurile
sale de plat s-au fcut nelegal n perioada menionat.
ntrebare:
Analizai temeinicia soluiei pronunat de instan. Argumentai.
Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal a Curii de Apel Cluj, prin decizia
civil nr. 159 din 2 noiembrie 2009, a admis apelul formulat de prta B.C.R. mpotriva sentinei
tribunalului, pe care a schimbat-o n tot n sensul c a respins aciunea reclamantei. Pentru a
pronuna aceast decizie, instana de apel a reinut c tribunalul a determinat, n mod eronat,
starea de fapt relevant i a aplicat, n mod greit, dispoziiile legale apreciate ca incidente,
fcnd o greit interpretare i aplicare a dispoziiilor art. 48 din Legea nr. 85/2006, ntruct
banca nu putea fi subiectul acestor prevederi, att timp ct a procedat doar la constatarea lipsei
totale de disponibil, astfel nct nu se poate susine cu temei: c a dispus, n ceea ce privete
disponibilul din conturi, far ordinul administratorului judiciar; c selectarea motivelor refuzului

de plat nu poate fi realizat dup aprecierea bncii, fa de prevederile art. 13 alin. (1) din
Regulamentul nr. 1/2001, care statueaz, n mod expres, asupra momentului i modalitii n care
se constat existena incidentului i asupra comunicrii acestuia; c procedura privind
completarea cererii de nscriere a refuzului bancar n fiierul naional de cecuri, anexa nr. 3 A la
Regulamentul nr. 1/2001, relev c, distinct de existena mai multor ipoteze, meniunea
referitoare la lipsa total de disponibil urmeaz a fi nscris doar n situaia n care acest aspect
corespunde realitii, iar toate celelalte motive de refuz apar ca fiind subsidiare acestui motiv,
att anterior deschiderii procedurii insolvenei, ct i subsecvent acestui moment, or, principalul
motiv de refuz la plat al filelor cec n discuie a fost lipsa total de disponibil.
Impotriva deciziei menionate a formulat recurs intimata-reclamant SC M. SA, far a
indica temeiul de drept al cererii sale. n motivarea recursului s-a artat, n esen, c instana de
apel a nesocotit, prin decizia pronunat, prevederile legii speciale cu referire la Legea nr.
85/2006, n conformitate cu care plile prefereniale sunt prohibite, reinnd, eronat, culpa SC
M. SA, n sensul c ar fi tiut c disponibilitile existente nu acoper sumele datorate.
nalta Curte de Casaie i Justiie a apreciat c recursul este nefondat, pentru urmtoarele
considerente: potrivit art. 13 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea i
funcionarea la Banca Naional a Romniei a Centralei Incidentelor de Pli, n cazul n care o
persoan declarant-banc, n calitate de banc tras, a trasului sau a subscriitorului, a decis
refuzul la plat al cecului, cambiei sau biletului la ordin, aceasta are obligaia ca, pn cel trziu
n ziua refuzului, s transmit la CIP o cerere de nscriere a refuzului bancar, iar n anexa 3A din
regulamentul citat se arat c, n situaia n care exist concomitent mai multe motive de refuz,
toate acestea vor fi descrise n vederea nscrierii n CIP, selectarea unuia sau mai multor motive
de refuz fcndu-se n funcie de data prezentrii la plat a cecului.
Este de observat c, n mod corect, instana de apel i-a fundamentat decizia pe aceste
prevederi, carc constituie legea special n spe fa de obiectul cererii deduse judecii,
reinnd, cu justee, c deschiderea procedurii insolvenei nu poate constitui o cauz exoneratoare
pentru nscrierea n CIP a unui incident major, n conformitate cu evocatele norme speciale, att
timp ct, la momentul emiterii instrumentelor de plat i la momentul prezentrii acestora, cauza
esenial a refuzului la plat a fost aceea a lipsei totale de disponibil, aspecte ce nltur incidena
motivului prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

27 (10). Enumerati normele de lucru cuprinse in standardul profesional nr.39 emis de CECCAR
Programarea Lucrarilor
Contractarea lucrarilor
Delegarea si supravegherea lucrarilor
Utilizarea lucrarilor altor specialisti
Elaborarea proiectului

Categoria VII - Studii de fezabilitate

28 (26).

Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor

investiionale este valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului,
innd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual?
VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r=rata de actualizare(20 %);
n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:

unde: a = rata de actualizare; n = anul

29 (9). Care este continutul unui plan de afaceri?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de asemenea nu exist
formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic.
Anumite aspecte tipice este bine s fie atinse n elaborarea planului de afaceri. Prin
abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz c are o percepie global asupra afacerii, c

nelege toate aspectele ei, att cele tehnice cti cele financiare sau de resurse umane.
Demonstreaz mediului exterior (dari celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare

Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii

30 (68). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre
care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartitia valorii
adugate pe destinatii.
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Producia imobilizat
Cheltuieli cu mrfurile
Cheltuieli cu materii prime
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

u.m.
20000
30000
1000
200
15000
15000
12000
3000
1500
1400
1000

Marja Comerciala
MC = VVM - CHM
VVM-Venituri din vanzarea marfurilor
CHM-Cheltuieli cu marfurile
MC=20000-15000=5000
VALOAREA ADAUGATA
VA=MC+PE-CH EXT
VA=5000+31200-28500=7700
31 (80). Informaii privind amortizarea imobilizrilor le putem obine din:
a) Bilanul propriu-zis;

b) Contul de profit i pierdere

c) Notele explicative
Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii
32 (155). La o societate comercial se constat un minus la materiile prime de 5.000 lei, care nu
poate fi imputat. Materiile prime nu sunt asigurate.
Care sunt incidenele din punct de vedere fiscal?
Din punct de vedere fiscal, suma de 5000 lei reprezint o cheltuial nedeductibil; asemenea i
TVA aferent, n valoare de 2.160 lei(ce se va inregistra cu nota contabila: 635=4427 1000 lei),
este cheltuial nedeductibil la calculul impozitului pe profit
33 (176). Ce se ntmpl dac pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o societate
comercial supus impozitului pe veniturile microntreprinderilor depesc cuantumul a 65.000
euro. Ce curs de schimb se ia n calcul?
Cursul de schimb luat in considerare este cel de la data de 31.12 a anului precedent. In
aceasta situatie entitatea in cauza va deveni platitoare de impozit pe profit. Astfel, cuntumul
impozitului pe venit platit pana la data la care societatea trece la plata impozitului pe profit, va fi
dedus din suma calculata ca si impozit pe profit.
34 (213). S.C. Beta S.R.L, cu sediul n Bucureti, Romnia, nregistrat n scop de TVA n
Romnia, livreaz ctre Fancy, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, televizoare n
valoare de 2.000 lei, fr TVA. Fancy dispune ca televizoarele sa fie transportate ctre depozitul
su din Braov. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Beta, stabilind i ce obligaii
are din punctul de vedere al TVA. S.C. Grup S.R.L, cu sediul n Bucureti, Romnia, nregistrat
n scop de TVA n Romnia, livreaz ctre societatea Damo, ntreprindere mic din Bulgaria,
televizoare n valoare de 5.000 lei, fr TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania n
Bulgaria de ctre Damo. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind i ce
obligaii are din punctul de vedere al TVA.

SC BETA SRL va factura catre FANCY televizoarele vandute invaloare de 2000 lei.
Intrucat aceasta livrare se desfasoara exclusiv pe teritoriul Romaniei, factura intocmita de SC
BETA SRL va contine de TVA aferent in suma de 400 lei, intrucat schimbul de marfuri nu poate
fi considerata livrare internationala de marfuri asa ca nu se poate factura in sistemul de taxare
inversa. Astfel, SC BETA SRL va inregistra TVA colectat de 400 lei.
In cel de-al doilea caz, unde SC GRUP SRL livreaza marfurile catre Bulgaria si marfa
respectiva depaseste granitele Romaniei, factura va fi intacmita in sistem de taxare inversa si nu
va contine tva fiind o livrare intracomunitara de marfuri.

Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern

35 (98).

Ce vizeaz controlul intern al entitii?

n nelesul prezentelor reglementri, controlul intern al entitii vizeaz asigurarea:

- conformitii cu legislaia n vigoare;
- aplicrii deciziilor luate de conducerea entitii;
- bunei funcionri a activitii interne a entitii;
- fiabilitii informaiilor financiare;
- eficacitii operaiunilor entitii;
- utilizrii eficiente a resurselor;
- prevenirii i controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate
36 (86).

Ce reprezint auditul intern?

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor

entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului,
controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Auditul intern se exercita in cadrul entitatii economice de catre persoane din interiorul
sau exteriorul acesteia. Responsabilii pentru organizarea activitatii de audit intern, coordonarea
lucrarilor si semnarea rapoartelor de audit intern trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar.
Practicile de audit intern se adapteaza entitatii economice auditate in functie de scopul, marimea,
structura si domeniul de activitate ale acesteia.
37 (62).

Care sunt tehnicile utilizate pentru colectarea probelor de audit?

Tehnica sondajului
innd seama de numarul de operatii efectuate de ntreprindere, auditorul nu poate
verifica integral rulajele sau soldurile unui cont; el cauta elemente probante pe un esantion

adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta n selectionarea unui anumit numar sau parti
dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si
extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masa sau multime.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul n cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite:

n unele cazuri, n general, cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul

cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa (multimea) prezinta o caracteristica

comuna (de exemplu,vizarea sau aprobarea comenzilor cu ocazia cumpararilor), sondajele
efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;

n alte cazuri, n general, cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice

valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi, n general, doua tipuri de sondaje: sondaj static si sondaj
nestatic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, nsa, nu permite o
extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masa sau multime.
Alegerea ntre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de
gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi, nsa, tipul de sondaj este important sa fie respectate cteva reguli riguroase
privind decizia asupra esantionului si pentru parcurgerea unor etape obligatorii.
Eficacitatea unui sondaj este determinata de definirea precisa a obiectivelor sale.
Auditorul trebuie deci, sa explice:

ce urmareste sa demonstreze, sa probeze. Aceasta etapa i permite sa defineasca apriori

caracteristicile a ceea ce va trebui sa fie considerat ca o eroare sau o anomalie. De exemplu, sa

demonstreze ca punctajul ntre avizele de expediere si facturi, realizat de personalul
ntreprinderii poate scoate n evidenta toate expedierile n curs de facturare;

ca rata erorilor existente n multime (masa) nu depaseste rata maxima aceptabila de

anomalii de functionare, adica pragul peste care auditorul va considera ca nu functioneaza

controlul intern de o maniera satisfacatoare.
n general, auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si colecta

elementele probante cu privire la sistemul contabil si al controalelor sale interne, ci aplica

tehnica sondajului bazata pe gndirea sa profesionala sau pe esantionul static.
Folosirea metodei sondajului n audit este esentiala si permite auditorului sa traga
concluzii cu mai multa rigoare dect utiliznd alte metode.
Tehnica observarii fizice
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, nsa
ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare auditorului si anume
numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului,
valoarea atribuita etc., trebuie verificate prin alte tehnici.
Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor au ca obiective asigurarea
ca:

ntreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzare activelor n

conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta n studierea procedurilor de inventariere

si se situeaza, deci, naintea inventarierii propriu-zise;

aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfacator; aceasta faza consta n

verificarea faptului ca persoanele nsarcinate cu inventarierea aplica n mod corect procedurile si

se localizeaza n timpul inventarierii propriu-zise;

lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta n a

controla daca acele cantitati recenzate sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se
situeaza, deci, dupa inventarierea propriu-zisa.
Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta este, de regula, utilizata pentru ca
auditorul sa nteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumita procedura a auditului
intern sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective. De exemplu:

auditorul poate examina modalitatea de efectuare a procedurii de receptie a bunurilor;

auditorul poate sa se ncredinteze ca masurile luate de ntreprindere pentru protejarea

fizica a bunurilor sunt efective sau ca transportul banilor, n numerar, de la banca la ntreprindere
si invers se executa cu respectarea regulamentului operatiilor de casa; sau ca dispozitiile
ntreprinderii privind modalitatea de anulare a documentelor justificative ale trezoreriei, au fost
respectate;

observarea fizica n cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarierii

patrimoniului este singura tehnica ce l poate asigura pe auditor ca procedurile de inventariere au

fost respectate.
Tehnica interviului
Tehnica interviului, aplicata n cadrul lucrarilor de audit financiar, este definita ca fiind "o
metoda de investigare destinata cunoasterii n profunzime a comportamentului uman n nsusirea
si aplicarea unor proceduri componente ale auditului intern sau controlului conturilor".
Tehnica interviului presupune o discutie/dialogare ntre cel care aplica interviul, denumit
intervient si subiectul (subiectii) interogat denumit intervievat.
Fiind o metoda delicata si pretentioasa, cere o perfectionare personala a celor care iau
interviuri, ceea ce i duce la:

o mai buna ntelegere a ceea ce se petrece n sinea lor si n gndurile celorlalti n cursul

interviului;

o mai buna ntelegere a pozitiei intervievatului n contextul lui psihologic;

o mai buna ntelegere a exprimarii altuia;

o mai buna situare a interviului n contextul mai vast al auditului financiar, n cadrul

caruia el nu este dect un element;

o mai buna apreciere n cursul interviului a modului n care au fost ntelese si aplicate

procedurile.
n plus, intervientului i se cere a fi o persoana priceputa, instruita n acest scop si
avnd anumite calitati: inventivitate, onestitate, exactitate n notarea raspunsurilor, adaptabilitate,
sa fie nici agresiv, dar nici prea sociabil etc.
Interviul, de regula, este axat pe o anumita tema si cu un anumit scop, ambele dinainte
stabilite, n cadrul unui program precis elaborat, cu ajutorul unor anumite reguli adaptate
domeniului investigat, denumite "ghiduri de orientare" si "chestionare".
n Anexa nr. 4, din Normele de audit financiar sunt redate asemenea ghiduri orientative
cu ajutorul carora auditorii sa-si poata elabora chestionarele necesare.

Exista mai multe feluri de interviuri, dintre care mentionam:

interviul liber, denumit si de profunzime, nedirijat, nestandardizat, nondirectionat,

neformal, extensiv, care consta n nregistrarea intervievatului sau intervievatilor de catre

intervient cu ajutorul unei foi de lucru, rolul acestuia fiind sa-i faca pe cei ascultati sa vorbeasca
liber si pe larg, fara ntrerupere, fara sa-i influenteze ntr-un fel n expunerea ideilor; desi nu
asigura obtinerea unor informatii cantitative, procedeul permite culegerea de idei din care se
degaja ipoteze pentru interviuri viitoare.

interviul cu chestionar, denumit si standardizat, dierctionat, sistematizat, formal,

intensiv, dirijat etc, pe care intervientul de obicei l angajeaza cu un singur intervievat si care se
desfasoara pe baza unor ntrebari, ntr-o anumita ordine si forma stabilite, de la care intervientul
nu se abate.
Luarea unui interviu cere un mare efort mintal. Este o munca anevoioasa si nu trebuie
efectuata mai mult de doua ore consecutiv. Efectuarea unui interviu cu chestionar trebuie pregatit
cu grija si cu mai multe precautii dect pare necesar la prima vedere.
Tehnica examinarii analitice
Examinarea analitica este o metoda globala destinata sa constate numai erorile sau
omisiunile importante, fara sa aduca, prin ea nsesi, elemente doveditoare a erorilor sau
omisiunilor constatate, acestea urmnd a fi determinate prin celelalte tehnici (sondaj, teste) care
permit cuantificarea ct mai precisa a acestora.
Aceasta tehnica rezultnd din textul punctului 63 al Normelor de audit nr.1/1995,
bazndu-se pe sistemul informational, documentele ce iau nastere si circula n ntreprindere,
arata importanta ei deosebita pentru eficacitatea auditului financiar.
Auditorul, desigur, va deosebi documentele care definesc o politica sau o orientare de
cele care descriu sau subnteleg efectuarea unei proceduri sau operatii. Desi primele le lamuresc
pe celelalte, ele nu sunt suficiente pentru ca auditorul sa cunoasca faptele.
Documentele, ca suport informational, chiar daca nu exprima n totalitate faptele,
existenta si continutul lor exprima pe de o parte situatia de fapt, atunci cnd ele au fost ntocmite
si pe de alta parte nivelul organizatoric al auditului intern.
Adesea, documentele nu mai exprima realitatea, deoarece operatiile si procedurile

descrise sau subntelese au evoluat (de exemplu, datorita fie adaptarilor organizatorice ale
ntreprinderii, fie evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului financiar) fara ca documentul
sau nregistrarile contabile sa fi fost aduse la zi.
n fapt, efectuarea examinarii analitice se realizeaza n functie de aprecierea auditorului.
Daca se face o abordare, avnd n vedere riscurile, atunci cu ct acestea sunt mai importante, cu
att mai putin trebuie sa se acorde valoare probanta rezultatelor examinarii analitice, aplicnduse n schimb teste detaliate (de conformitate si de permanenta) sistemelor de audit intern si de
control al conturilor.
Un aspect metodologic al tehnicii examinarii analitice l constituie efectuarea unor
calcule aritmetice si analize, estimari si confruntari ntre informatiile si documentele din:

amontele sistemului informational al ntreprinderii (documentele primite care devin

documente justificative ce stau la baza nregistrarilor contabile sau servesc la controlul

operatiilor nregistrate n contabilitate - confirmarile directe, de exemplu);

avalul sistemului informational al ntreprinderii (documente emise: copii facturi, avize de

expeditie, balante, situatii comparative de patrimoniu etc.)

Procedurile tehnicii examinarii analitice prezinta avantajul de a putea fi folosite de catre
auditori n diferite faze de realizare a auditului financiar cum ar fi:

n etapa de acceptare a mandatului si de orientare si planificare a misiunii; examinarea

analitica va putea fi utilizata pentru o cunoastere mai buna a ntreprinderii si la identificarea

zonelor de risc potential, contribuind astfel la o mai buna programare a misiunii;

n etapa de supraveghere a gestiunii ntreprinderii (aprecierea auditului intern si controlul

conturilor) auditorul va folosi aceasta tehnica pentru colectarea elementelor probante privind
credibilitatea sau caracterul rezonabil al sistemelor de audit intern, al conturilor individuale sau a
grupelor de conturi;

n etapa examinarii conturilor anuale, auditorul utiliznd si tehnica examinarii analitice si

va putea colecta elementele probante care sa-i argumenteze convingerea ca sunt asigurate
conditiile de regularitate si sinceritate si ca acestea dau o imagine fidela a patrimoniului,
rezultatelor si situatiei financiare a ntreprinderii, la sfrsitul exercitiului respectiv.
n concluzie, tehnica examinarii analitice prezinta o importanta deosebita prin naltul grad

de decizie profesionala pe care o implica. Din acest motiv, principalele proceduri ale acestei
tehnici este necesar a fi ndeplinite chiar de responsabilul grupei de auditori care are att viziunea
de ansamblu, ct si competenta necesara.
Din utilizarea acestei tehnici se poate ajunge la concluzii la care auditorul nu obtine un
raspuns satisfacator cuantificat.
De aceea, se recomanda, n aceasta situatie, utilizarea complementara a tehnicii testarii
elementului semnificativ depistat pentru a obtine datele necesare cuantificate.
Tehnica testarii sistemelor si conturilor semnificative
n auditul financiar se considera semnificativ orice element sau grup de elemente
susceptibil sa aiba o influenta asupra conturilor anuale si a utilizatorilor acestora - proprietari,
creditori, investitori s.a.
nca din etapa orientarii si planificarii auditului financiar, auditorul identifica sistemele si
conturile semnificative, n scopul stabilirii care din:

sistemele semnificative si procedurile componente ale auditului intern al ntreprinderii

vor face obiectul evaluarii acestora n scopul stabilirii fiabilitatii lor;

conturile semnificative ce prin valoarea si/sau natural lor pot sa ascunda erori sau

inexactitati a caror importanta relativa e direct legata de regularitatea si sinceritatea contabilitatii,

influentnd astfel semnificativ conturile anuale.
Dupa identificarea acestora potrivit planului misiunii, n cadrul supravegherii gestiunii
ntreprinderii de catre auditor pe tot parcursul exercitiului financiar, acesta va colecta toate
elementele probante necesare exprimarii opiniei sale, prin intermediul tehnicilor si procedurilor
de audit financiar.
n afara tehnicilor si metodelor prezentate pna acuma, tehnica testarii utilizeaza
posibilitatile tuturor celorlalte tehnici.
n general, testul este cunoscut ca o metoda de examinare, fie a diferitelor caracteristici
ale porsonalitatii umane, fie ca o metoda de cercetare a fenomenelor n desfasurarea carora nu se
poate interveni; valoarea rezulatelor obtinute prin testare depinde ntotdeauna de modul n care
acestea se raporteaza la concluziile obtinute prin alte metode de investigare, aceste rezultate

avnd un caracter constatativ. n cadrul lucrarilor de audit financiar tehnica testarii domeniilor
semnificative are ca obiective:
sistemele si procedurile de audit intern semnificative privind corecta elaborare si
nsusire, de catre utilizatori, asa sunt ele prevazute n instructiunile - deciziile ntreprinderii, existente n manualul de proceduri (teste de conformitate ); n functie de
concluziile acestor teste se cauta raspuns, prin intermediul testelor de permanenta, la
ntrebarea "se aplica aceste proceduri continuu si n ntregime"?;
controlul conturilor semnificative supus testului de conformitate (plan de conturi si
instructiuni de aplicare bine concepute) si testul de permanenta (aplicarea corecta si
continua a planului de conturi si a instructiunilor lui de aplicare).

38 (20).

Comentai definiia auditului intern

Auditul intern este o activitate independenta de asigurare obiectiva si de consiliere,

destinata sa adauge valoare si sa antreneze mbunatatirea activitatilor organizatiei. Ajuta
organizatia n ndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematica si disciplinata n cadrul
evaluarii si mbunatatirii eficacitatii proceselor de management al riscurilor, control si guvernare.
Independena reprezint libertatea n raport cu condiiile care amenin capacitatea
activitii de audit intern de a ndeplini responsabilitile privind auditul intern ntr-o manier
neprtinitoare. Pentru a atinge nivelul de independen necesar ndeplinirii efective a
responsabilitilor privind auditul intern, conductorul executiv al auditului are acces direct i
fr restricii la conducerea superioar i consiliu.
Acest lucru poate fi realizat printr-o relaie dual de raportare. Ameninrile la adresa
independenei trebuie gestionate la nivelul fiecrui auditor intern, misiuni, funcii i organizaii.
Obiectivitatea reprezint o atitudine mental imparial, care permite auditorilor interni s
execute misiuni astfel nct s priveasc cu ncredere rezultatul muncii lor i s nu fac niciun
compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni s nu se lase
influenai de alte persoane n ceea ce privete raionamentul lor profesional asupra aspectelor de
audit. Ameninrile la adresa obiectivitii trebuie gestionate la nivelul fiecrui auditor intern,
misiuni, funcii i organizaii.

Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile

39 (44).

Care sunt Standardele Internaionale de Audit ?

Standardele Internaionale de Audit (ISA) sunt standardele profesionale pentru efectuarea de

audit financiar de informaii financiare. Aceste standarde sunt emise de ctre Federaia
Internaional a Contabililor (IFAC), prin intermediul Internaionale de Audit i Asigurare
Consiliul pentru Standarde (IAASB).
Lista a standardelor privind:
1. Responsabilitile:
ISA 200 Obiecte generale ale auditorului independent i desfurarea unui audit n
conformitate cu Standardele Internaionale de Audit
ISA 210 Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit
ISA 220 Controlul calitii pentru un audit al situaiilor financiare
ISA 230 Documentaia de audit
ISA 240 Responsabilitile auditorului privind frauda n cadrul unui audit al situaiilor
financiare
ISA 250 Luarea n considerare a legii i reglemetrilor ntr-un audit al situaiilor financiare
ISA 260 Comunicarea cu persoanele nsrcinate cu guvernana i ctre conducere
2. Planificarea auditului:
ISA 300 Planificarea unui audit al situaiilor financiare
ISA 315 Identificarea i evaluarea riscurilor de denaturare semnificativ prin nelegerea
entitii i a mediului su
ISA 320 Pragul de semnificaie n planificarea i desfurarea unui audit
ISA 330 Rspunsul auditorului la riscurile evaluate
3. Controlul intern

ISA 402 Consideraii de audit referitoare la entitile care apeleaz la Organizaiilor de

Servicii
4. Probele de audit
ISA 500 Probe de audit
ISA 501 Probe de audit - Consideraii specifice pentru elementele specifice
ISA 505 Confirmri externe
ISA 510 Misiuni de audit iniiale - Solduri iniiale
ISA 520 Procedurile analitice
ISA 530 Eantionarea n audit
ISA 540 Auditarea estimrilor contabile, inclusiv a estimrilor contabile la valoarea just i a
prezentrilor aferente
ISA 550 Pri afiliate
ISA 560 Evenimente ulterioare
ISA 570 Principiul continuitii activitii
ISA 580 Declaraii scrise
5. Utilizarea muncii altor experi:
ISA 600 Considerente speciale - auditul situaiilor financiare ale grupului (inclusiv
activitatea auditorilor componentelor)
ISA 610 Utilizarea activitii auditorilor interni
ISA 620 Utilizarea activitii unui expert din partea auditorului
6. Concluziile de audit i raportul de audit
ISA 700 Formarea unei opinii i raportarea cu privire la situaiile financiare
ISA 710 Informaii comparative - Cifre corespondente i situaii financiare comparative

ISA 720 Responsabilitile auditorului cu privire la alte informaii din documentele care
conin situaii financiare auditate
7. Domeniile de specialitate:
ISA 800 Considerente speciale - Auditul situaiilor financiare ntocmit n conformitate cu
cadrele generale cu scop special
ISA 810 Misiuni de raportare cu privire la situaiile financiare simplificate

40 (98).

Competenta profesionala si responsabilitatea cnd se utilizeaza lucrarile unui alt

expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o
componenta adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care
sa le permita sa presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific
in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti
contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se
sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod
necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul
prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat.
El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu
principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa
acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si
respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).

Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:

Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta- nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa
cunoasca regulile de etica

Lectori formatori de stagiu:

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII
2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII
3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI
4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX
5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI